PROIECT

PENTRU
CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE
- NIVEL III -
DOMENIUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
CALIFICARE:TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI
CLASA:

NDRUMTOR: ABSOLVENT:



-2013-
1
TEMA PROIECTULUI:
AMPLIFICATOARE DE PUTERE
NDRUMTOR: ABSOLVENT:


-2013-
2
Cupri!
Argument...4
C"pi#$%u% I :Amplificatoare electrice
I.1.1 Generalitati....6
I.1.2 Clasificarea amplificatoarelor... 7
I.1.3 arametrii amplificatoarelor...... !
I.1.3.1 Coeficientul "e amplificare !
I.1.3.2 #istorsiunile.. 11
I.1.3.3 Caracteristica amplitu"ini-freg$enta.13
I.1.3.4 %aportul semnal&'gomot........13
I.1.3.( Gama "inamica..14
I.1.3.6 )ensi*ilitatea..14
I.1.4 +ta,e "e amplificare..14
I.1.( Amplificatoare "e putere..1(
I.1.(.1 Clase "e functionare pentru amplificatoarele "e putere16
I.1.(.2 %eactia in amplificatoare...1!
1.(.3 Influenta reactiei negati$e asupra parametrilor amplificatorului.20
C"pi#$%u% II : Amplificator cu 2 eta,e
II 2.1 )c-ema electrica.23
II.2.2 Con"ensatorul.23
II.2.3 %e'istorul....24
II.2.4 .ran'istorul.2(
C"pi#$%u% III : /orme "e protectia muncii..26
C"pi#$%u% VI :Ane0e
I1.1.1 )c-ema electrica22
Bi&%i$'r"(i)..................................................................................................2!
3
Argument
3tiin4a este un ansam*lu "e cuno5tin4e a*stracte 5i generale fi0ate intr-un sistem
coerent o*4inut cu a,utorul unor meto"e a"ec$ate 5i a$6n" menirea "e e0plica7 pre$e"ea 5i
controla un "omeniu "eterminant al realit84ii o*iecti$e.
#escoperirea 5i stu"ierea legilor 5i teoremelor electromagnetismului 9n urm8 cu
un secol 5i ,um8tate 9n urm8 au "esc-is o er8 noua a ci$ili'a4iei omene5ti
:ecani'area proceselor "e pro"uc4ie a constituit o etap8 esen4ial8 9n "e'$oltarea
te-nic8 a proceselor "e respecti$e 5i a con"us la uria5e cre5teri ale pro"ucti$it84ii muncii.
#atorit8 mecani'8rii s-a re"us consi"era*il efortul fi'ic "epus "e om 9n ca'ul proceselor
"e pro"uc4ie7 9ntruc6t ma5inile motoare asigur8 transformarea "iferitelor forme "e energie
"in natur8 9n alte forme "e energie "irect utili'a*ile pentru ac4ionarea ma5inilor unelte
care e0ecut8 opera4iile "e prelucrare a materialelor prime 5i a semifa*ricatelor.
#up8 etapa mecani'8rii7 omul 9n"epline5te 9n principal func4ia "e con"ucere a
proceselor te-nologice "e pro"uc4ie. ;pera4iile "e con"ucere nu necesit8 "ec6t un efort
fi'ic re"us7 "ar necesit8 un efort intelectual important. e "e alt8 parte unele procese
te-nice se "esf85oar8 rapi"7 9nc6t $ite'a "e reac4ie a unui operator uman este insuficient8
pentru a transmite o coman"8 necesar8 9n timp util.
)e constat8 astfel c8 la un anumit sta"iu "e "e'$oltare a proceselor "e pro"uc4ie
"e$ine necesar ca o parte "in func4iile "e con"ucere s8 fie transferate unor ec-ipamente 5i
aparate "estinate special acestui scop7 repre'ent6n" ec-ipamente 5i aparate "e
automati'are. ;mul r8m6ne 9ns8 cu supra$eg-erea general8 a func4ion8rii instala4iilor
automati'ate 5i cu a"optarea "eci'iilor 5i solu4iilor "e perfec4ionare 5i optimi'are.
rin automati'area proceselor "e pro"uc4ie se urm8re5te asigurarea tuturor
con"i4iilor "e "esf85urare a acestora f8r8 inter$en4ia nemi,locit8 a operatorului uman.
Aceast8 etap8 presupune crearea acelor mi,loace te-nice capa*ile s8 asigure e$olu4ia
proceselor 9ntr-un sens presta*ilit7 asigur6n"u-se pro"uc4ia "e *unuri materiale la parametri
"ori4i.
+tapa automati'8rii presupune e0isten4a proceselor "e pro"uc4ie astfel concepute
9nc6t s8 permit8 implementarea lor mi,loacelor "e automati'are7 capa*ile s8 inter$in8 9ntr-
un sens "orit asupra proceselor asigur6n" con"i4iile "e e$olu4ie a acestora 9n "eplin8
concor"an48 cu cerin4ele optime.
4
<ucrarea "e fa48 reali'at8 la sf6r5itul perioa"ei "e perfec4ionare profesional8 9n
ca"rul liceului7 consi"er c8 se 9nca"rea'8 9n conte0tul celor e0primate mai sus. #oresc s8
fac "o$a"a gra"ului "e preg8tire 9n meseria "e 77te-nician in automati'ari=7 cuno5tin4e
"o*6n"ite 9n ca"rul "isciplinelor "e 9n$848m6nt : 77>a'ele automati'8rii== 77+lectronic8
analogic8== 77+lectronic8 "igital8==.
<ucrarea cuprin"e patru capitole conform tematicii primite. entru reali'area ei
am stu"iat materialul *iografic in"icat precum 5i alte lucr8ri 5tiin4ifice cum ar fi: c8r4i 5i
re$iste "e specialitate7 ).A)-ul.
?n acest fel am corelat cuno5tin4ele teoretice 5i practice "o*6n"ite 9n timpul 5colii
cu cele 9nt6lnite 9n "ocumenta4ia te-nic8 "e specialitate parcurs8 9n perioa"a "e ela*orare a
lucr8rii "e "iplom8.
Consi"er c8 tema aleas8 in $e"erea o*4inerii "iplomei "e atestare 9n specialitate
"e 77automatist== "o$e"e5te capacitatea mea "e a sistemati'a 5i sinteti'a cuno5tin4ele7 "e a
re'ol$a pro*lemele teoretice "ar 5i practice folosin" procese te-nologice "in speciali'area
9n care lucre'.
(
Cap. I - Amplificatoare electronice

1*1+))r"%i#"#i
Circuitele electronice sunt acele circuite care contin componente electronice7tu*uri
electronice sau "ispo'iti$e semicon"uctoare7 a$an" caracteristici current-tensiune neliniare si
posi*ilitatea "e a coman"a prin semnale electrice parametrii lor.
@na "in aplicatiile cele mai raspan"ite ale acestor circuite este amplificarea
semnalelor, a"ica o*tinerea la *ornele "e iesire ale unui monta, 7 numit amplificator7 a unui
semnal7 "e o*icei "e aceiasi forma si frec$enta ca cel aplicat la intrarea lui7 "ar "e amplitu"ine
marita.
In ca'ul general 7 un amplificator repre'inta un cuadripol activ7 pre$a'ut cu "oua
*orne "e intrare si "oua *orne "e iesire 7 capa*il sa re"ea la iesire semnale electrice "e putere
mult mai mare "ecat cele "e la intrare.
Atermenul "e cua"ripolB4 poliC se refera la faptul ca circuitul respecti$e pose"a patru
*orneB"oua "e intrare si "oua "e iesireC7 iar termenul "e AC.I1 implica faptul ca intre intrare
si iesire este intercalata o sursa "e energie.D
entru a in"eplini aaceasta functie 7 un amplificator tre*uie pre$a'ut cu o sursa "e
energie electrica7 pe seama careia se o*tine sporul "e putere "e la iesire si cu elemente acti$e
care sa transforme o parte "in energia a*sor*ita "e la sursa "e alimentare in energie "e current
alternati$e7 $aria*il in ritmul semnalului. In sc-emele care nu necesita "etalii7
amplificatoarele se repre'inta sim*olic ca in figura 1.1

6
Eig .1 )im*olul unui amplificator cu mai multe eta,e
1*2 C%"!i(i,"r)" "-p%i(i,"#$"r)%$r
@n amplificator consta "in unul sau mai multe eta,e "e amplificare. +le se pot clasifica
"upa urmatoarele criterii:
Dup" "#ur" !)-"%u%ui ,) pr)p$.)r)#" "-p%i(i,"#7 se intalnesc:
- amplificatoare de tensiune
- amplificatoare de curent
- amplificatoare de putere
rimele "oua categorii au la intrare semnale electrice "e amplitu"ini relati$ mici7 fiin"
numite F"e semnal micG. Cea "e-a treia categorie "e amplificatoare tre*uie sa furni'e'e la
iesire puteri mari Bcel putin "e or"inul Hat-ilorC7 cu un ran"ament accepta*ilI ele lucrea'a
aproape "e posi*ilitatile lor ma0ime in pri$inta puterii "isipate7 a curentilor si a tensiunilor J
"e aceea se numesc amplificatoare F"e semnal mareG.
Dup" #ipu% )%)-)#)%$r ",#i/) ($%$!i#) !) i#"%)!,:
- amplificatoare cu tuburi electronice
- amplificatoare cu semiconductoare
- amplificatoare cu circuite integrate (operationale)
- amplificatoare magnetice
Dup" /"%$"r)" &)0ii .) (r),/)#" " !)-"%)%$r "-p%i(i,"#)7 a"ica "upa
$alorile frec$entelor semnalului "e intrare7 amplificatoarele se pot clasifica astfel:
- amplificatoare de curent continuu: amplifica frec$ente incepan" cu , K 0 Bcurent continuuC
- amplificatoare de audiofrecventa B,oasa frec$entaC: amplifica semnale "e *an"a au"i*ila
intre 20 L' si 20 ML'
7
- amplificatoarele de foarte inalta frecventa: pentru frec$ente cuprinse intre 30 si 300:L'.
>an"a amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor re"ate.
Dup" %"#i-)" &)0ii .) (r),/)#" "-p%i(i,"#"1 se intalnesc:
- amplificatoare de banda ingusta (920 kHz)
- amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), a$an" o gama "e
frec$ente amplificate cuprinse intre cati$a -erti Bteoretic 0 L'C si ( :L' Bteoretic 6 :L'C.
Dup" %"#i-)" &)0ii .) (r),/)#" "-p%i(i,"#"7 se pot intalni:
- amplificatoare cu cupla !"#
- amplificatoare cu circuite acordate
- amplificatoare cu cupla prin transformator
- amplificatoare cu cupla rezistiv (numite si amplificatoare cu cupla galvanic sau de curent
continuu)$
#e o*icei un amplificator apartine simultan mai multor categorii "e clasificare. #e
e0emplu7 un amplificator "e tensiune "intr-un receptor "e ra"io poate fi un amplificator ce
tran'istoare7 "e au"iofrec$enta7 "e semnal mic7 "e *an"a ingusta7 cu cupla, %C.
1*3 P"r"-)#rii "-p%i(i,"#$"r)%$r
erformantele amplificatoarelor se e0prima prin anumite ,"r",#)ri!#i,i sau
p"r"-)#rii. :arimile fun"amentale caracteristice pentru functionarea unu amplificator sunt:
- coeficientul de amplificare (amplificarea, castigul)
- distorsiunile
- caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa#
-raportul semnnal%zgomot
- gama dinamica
- sensibilitatea
1*3*1 C$)(i,i)#u% .) "-p%i(i,"r) 2"-p%i(i,"r)"3
2
Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. +a repre'inta
raportul "intre o marime electrica "e la iesirea amplificatorului si marimea corespun'atoare "e
la intrare. In functie "e natura acestei marimi electrice7 se pot "efini:
- amplificarea in tensiune:

r
ies
u
&
&
'
int
=
Bfig.2C
- amplificarea in curent:

r
ies
i
(
(
'
int
=
Bfig.3C
- amplificarea in putere:
r
ies
p
)
)
'
int
=
B fig.4C
#eoarece semnalul "e iesire poate fi "efa'at fata "e cel "e intrare7 inseamna ca
amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere comple0e7 a$an" un mo"ul NAN si o fa'a
OI amplificarea in putere este un numar real7 "eoarece puterea este o marime scalara.
<a un amplificator cu mai multe eta,e Bfig.2C7 amplificarea totala este egala cu
pro"usul amplificarilor fiecarui eta,. In a"e$ar7 se o*ser$a usor ca B"e e0emplu7 amplificator
cu trei eta,eC:
Bfig.(C
In electronica si telecomunicatii7 pentru e0primarea $alorii amplificarii se folosesc
unitatile logaritmice. @nitatea *a'ata pe logaritmii 'ecimali se numeste "eci*el B">C7 iar cea
*a'ata pe logaritmii naturali se numeste neper B/pC.
Intro"ucerea lor se *a'ea'a pe necesitatea "e a trasa grafice intr-un "omeniu mare "e
$ariatie a amplitu"inilor semnalelor precum si intr-un "omeniu mare "e frec$enta.
+0primarile amplificarilor7 in aceste con"itii7 sunt:

r
ies
u
r
ies
u
&
&
*p '
&
&
d+ '
int int
ln D A I log 20 D A = =
Bfig.6C
!

3 2 1
3 2
3
int
2
int
u u u
ies
r r
ies
u
' ' '
&
&
&
&
&
&
&
&
' = = =

r
ies
i
r
ies
i
(
(
*p '
(
(
d+ '
int int
ln D A I log 20 D A = =
Bfig.7C

r
ies
p
r
ies
p
)
)
*p '
)
)
d+ '
int int
ln
2
1
D A I log 20 D A = =
Bfig.2C
in care:
1/p K 2.626 "> Bfig.!C
1*3*2 Di!#$r!iui%)
!eproducerea ine,acta a semnalului de iesire data de cel de intrare, datorita fie
variatiei amplitudinii cu frecventa, fie a unor frecvente noi introduse, poarta numele de
distorsiuni$ -upa tipul lor, ele pot fi:
- distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa#
- distorsiuni ale fazei in finctie de frecventa
- distorsiuni armonice
- distorsiuni de intermodulatie


.ig$/0 0 dependenta de frecventa a aplificarii:
a$caracteristica amplitudine-frecventa
b$caracteristica faza-frecventa
)rimele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar ultimele
doua categorii se numesc distorsiuni neliniare$
-istorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etaele de semnal mic$
10
Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale de la
caracteristica ideala# se evalueaza cantitativ prin relatia:

N N
N C B N
0
'
f '
1 =
(fig$//)
in care: 1 este factorul de distorsiuni de amplitudine
2'
0
2 - amplificarea la frecvente medii
2'(f)2 - amplificarea la anumita frecventa 3f4
+anda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse intre o
frecventa limita superioara f
s
si o frecventa limita inferioara f
i
, a caror amplitudine
reprezinta
2
1
5 0$606 din amplitudinea frecventelor medii$ 7a aceste frecvente amplificarea
scade cu 8 d+ fata de '
0
(amplitudinea frecventelor medii)$
Distorsiunile de baza$ 'baterile caracteristice faza-frecventa (fig$/0 b) fata de
caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie 95-kf) reprezinta distorsiunile de
faza$ -atorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva umana, ele sunt mai putin
importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in amplificatoarele de
videofrecventa$
Distorsiunile neliniare armonice$ )rin distorsiuni neliniare armonice se inteleg acele
deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt produse de caracteristicile
elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare, miezuri magnetice (fig$ /2)

.ig$/2 0 aparitia distorsiunilor neliniare intr-un eta amplificator cu tranzistor
11
1*3*3 C"r",#)ri!#i," "-p%i#u.i) 4 (r),/)#"
(n cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite
frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita ca
valore), aceeasi pentru toate frecventele$ (n cazul amplificatoarelor reale, amplitudinea
semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind mai mica spre
capetele benzii (la frecvente inferioare si la cele superioare), datorita urmatoarelor cauze:
- elementele reactive din circuit (condensatoare, bobine) prezinta reactante ce
variaza cu frecventa#
- factorii de amplificare (:, ;), ai tranzistoarelor depind de frecventa (peste o
anumita valoare a frecventei)#
- dependenta amplificarii de frecventa este caracterizata prin curbele de variatie cu
frecventa modulului si , respectiv a fazei amplificarii, deoarece amplificarea este un numar
comple,$ "urba 2'2 5 '(f)2 se numeste caracteristica amplitudine frecventa (fig$/0)$ <e
observa ca amplificarea este independenta de frecventa (cu valori constante) intr-o regiune
numita a 3 frecventelor medii4 si scade atat la frecvente inalte, cat si la frecvente oase$
1*3*5 R"p$r#u% !)-"%60'$-$#
!eprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si
tensiunea de zgomot propriu$ =ensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul aleator
(cu variatia >aotica in timp) produs de elementele componente ale amplificatorului:
rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului electric$ ?a se masoara
la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la intrarea amplificatorului$ 'cesta
reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea la iesire tensiunea propie de zgomot$
)entru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod suparator este necesar ca ele
sa depaseasca de un numar de ori nivelul zgomotului, deci sa se realizeze un anumit raport
semnal%zgomot$
7a un amplificator cu mai multe etae zgomotul provine mai ales, din circuitul de
intrare si din primul eta$ @gomotele provin din rezistoare, din elemente active si se pot
datora si unor cauze constructive: filtrarea insuficienta a tensiunii de alimentare, ecranare
necorespunzatoare a circuitelor etc$
12
Aaloarea raportului semnal%zgomot se reda sub forma:
raport semnal%zgomot 5 20 log
zies
sies
&
&
(fig$/8)
1*3*7 +"-" .i"-i,"
!eprezinta raportul intre semnalul de putere ma,ima si cel de putere minima pe care
le poate reda amplificatorul$ *ivelul semnalului amplificat este limitat superior de catre
puterea etaului final si inferior de raportul semnal%zgomot al amplificatorului$ -e retinut ca
amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt reduce gama dinamica a unui
program$
1*3*8 S)!i&i%i#"#)"
<ensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea acestuia
pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala$ "unoscand amplificarea si puterea
nominala se poate calcula sensibilitatea$ ?a caracterizeaza mai ales etaele amplificatoare
de putere si se e,prima in unitati de tensiune (A, mA, BA)$
1*5 E#"9) .) "-p%i(i,"r)
'mplificatoarele de audiofrecventa (de oasa frecventa) sunt destinate amplificarii
semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de >erti si zeci de kilo>erti$ ?,citate cu semnale
mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe impedante de sarcina, de obicei
pur rezistive$
'mplificatoarele de audiofrecventa sunt constituite intr-un numar de amplificatoare in
tensiune si dintr-un eta final care amplifica in putere$ )entru puteri mari, c>iar etaul care
precede etaul final amplifica in putere$
1*7* A-p%i(i,"#$"r) .) pu#)r)
(n cazul amplificatoarelor de putere prezinta interes nu numai amplitudinea
semnalului de la bornele de iesire ale amplificatorului, ci si puterea debitata de acest semnal
in sarcina$ (n mod obisnui, pentru a obtine o anumita putere la iesirea etaului final al
amplificatorului, trebuie aplicata o anumita putere la intrarea lui, deci acest tip de
13
amplificatoare se caracterizeaza printr-o anumita amplifcare de putere$ (n principiu e,ista,
doua deosebiri principale intre amplificatoarele de tensiune si cele de putere, in privinta
conditiilor specifice de functionare:
- nivelul semnalului necesar la intrare: semnal mic la amplificatoarele de tensiune
('&) si semnal mare la cele de putere ('))
- valorea impedantei de sarcina# relativ mare (@
int
C >
//
5 sute de o>mi pana la
Miloo-miC pentru A@7 mica B%
"ifu'or
K cati$a PC pentru A.
&n alt aspect important in cadrul acestor etae este acela al randamentului, care
trebuie sa fie cat mai ridicat$?taul absoarbe de la sursa de alimentare o anumita putere
a
)
, din care o parte foloseste ca putere utila
u
)
, dezvoltata pe rezistenta de sarcina si o parte
se pierde pe tranzistor si elementele rezistive ale sc>emei prin care circula componente
continue (putere disipata,
d
)
)# puterea disipata pe tranzistor trebuie sa nu depaseasca
ma0 d
)
admisibila a acestuia
1*7*1 C%"!) .) (u,#i$"r) p)#ru "-p%i(i,"#$"r) .) pu#)r)
In functie "e tensiunea continua "e polari'are *a'a emitor si "e amplitu"inea semnalului
"e e0citatie7 un tran'itor poate fi utili'at in mai multe regimuri "e lucru7 numite clase "e
functionare. Bfig.16C
14
Eig.16 J "efinirea claselor "e functionare ale unui amplificator "e putere cu un tran'istor
Amplificator de putere in clasa A
)c-ema celui mai simplu amplificator "e putere cu tran'istor in cone0iune +C7 clasa A7 si
caracteristica "inamica a acestuia7 sunt pre'entate in Bfig.17C. unctul static "e functionare
poate fi ales in "omeniul limitat "e curentul "e colector ma0im a"misi*il
ma0 c
)
7 tensiunea
colector emitor ma0im a"misi*ila
ma0 "?
&
si -iper*ola "e "isipatie corespun'atoare puterii
care poate fi "isipata "e tran'istor 7 fara a "epasi
ma0 d
)
. entru o*tinerea unei puteri cat mai
mari 7 se recoman"a ca acest punct sa se aleaga cat mai aproape "e -iper*ola "e "isipatie7
printr-o polari'are a"ec$ata a *a'ei .
<a aplicarea unui semnal sinusoi"al la intrare 7 punctul "e functionare se "eplasea'a pe
caracteristica "inamica "escriin" "oua segmente respecti$ egale :/ si : 7 la care corespun"
amplitu"inile curentului "e colector
"1
(
7 respecti$ a tensiunii "e colector
"1
&
.
A$anta,ul acestui tip "e eta, este ca re"a la iesire un semnal "e aceeasi forma cu a celui "e
intrare7 "eci ca nu intro"uce "istorsiuni neliniare.
1(
#e'a$anta,ul lui este ca in a*senta semnalului se consuma putere in circuitul tran'istorului
BI
co
Q 0C7 ceea ce "uce la un consum ri"icat al sursei "e alimentare.
Eig.17 J Amplificator "e putere clasa A:
a.sc-ema eta,ului
*.caracteristica "inamica
Amplificator de putere in clasa B
#e'a$anta,ul eta,elor clasa A poate fi e$itat folosint la amplificatoarele "e putere clasa >
"e functionare. In acest ca'7 insa7 "atorita repro"ucerii la iesire a unei singure alternante "in
semnalul sinusoi"al aplicat la intrare7 este necesara folosirea a "oua tran'istoare care sa
repro"uca pe ran" cate una "in alternante. Acest sistem se numeste Fin contratimpG.
)c-emele "e amplificare "e putere in contratimp Bclasa >C cu tran'istoare se pot clasifica
"upa urmatoarele criterii:
-"upa tran'istorele folosite: R"e acelasi tip Bam*ele pnp sau npn C
16
RcomplementareBunul pnp si celalalt npnC
-"upa mo"ul "e cupla, cu eta,ul prece"ent : Rprin transformator
Rprin con"ensator
-"upa mo"elul "e cupla, cu sarcina B"e o*icei "ifu'orulC: Rprin transformator
Rprin con"ensator
Cele mai repre'entati$e sc-eme "e amplificare "e putere functionan" in clasa > sunt:
-cu tran'istoare "e acelasi tip7 in monta, simetric
-cu tran'itor "e tip opus7 in monta, complementar
-cu tran'istoare i"entice7 in monta,ul c$asicomplementar
Eig.12 J caracteristica "inamica a eta,ului
1*7*2* R)",#i" i "-p%i(i,"#$"r)
rin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul "in
parametrii "e iesire ai amplificatorului7 inapoi la intrarea lui7 impreuna cu semnalul "e
intrare.#upa natura parametrului "e iesire se "isting reactia "e tensiune si reactia "e curent.
.ensiunea "e reactie se reaplica la intrare prin interme"iul unui circuit "e reactie7 in ca'ul
general "e tip cua"ripol. Amplificatorul7 la ran"ul sau7 poate fi si el pri$it ca un cua"ripol. In
aceste con"itii7 se pot "istinge urmatoarele tipuri generale "e ractie: "e tip serie si "e tip
paralel.
In acest fel se pot "istinge patru categorii "e sc-eme "e reactie: serie-serie7 serie-paralel7
paralel-serie7 paralel-paralel.Bfig.21C. Cele mai frec$ente tipuri sunt cele cu reactie "e tip serie
17
paralel si paralel-serie7 "enumite pe scurt amplificatoare cu reactie serie7 respecti$
amplificatoare cu reactie paralel.
Eig.1! tipuri "e reactie
1*7*3 I(%ui)#" r)",#i)i )'"#i/) "!upr" p"r"-)#ri%$r
"-p%i(i,"#$ru%ui
"*I(%u):" r)",:i)i )'"#i/) "!upr" "-p%i(i,"#$ru%ui
%eac4ia negati$8 mic5orea'8 amplificare "ar m8re5te sta*ilitatea ei. ?n a"e$8r s8
consi"er8m c8 "intr-o cau'8 oarecare B"e e0emplu $aria4ia temperaturiiC s-a pro"us o
$aria4ie ' ' << a amplificatorului f8r8 reac4ie. ?n acest ca' 9n rela4ia
'
'
'

=
1
S
7
care repre'int8 rela4ia amplificatorului cu reac4ie7 ' "e$ine ' ' + 5i
S
'
"e$ine
S S
' ' +
:
C B 1
S S
' '
' '
' '
+
+
= +

12
sc8'6n" cele "ou8 rela4ii se o*4ine
?mp8r4in" prin 'D 5i 4in6n" seama ca ' ' << se o*4ine
%apoartele
'
'
7 respecti$
S
S
'
'
"au sta*ilitate amplific8rii f8r8 reac4ie7
respecti$ cu reac4ie- ?n ca'ul reac4iei negati$e TR1 "eci
S
S
'
'
U
'
'
"eci sta*ilitatea se
9m*un8t84e5te.
&*I(%u):" r)",:i)i )'"#i/) "!upr" ,"r",#)ri!#i,i%$r "-p%i#u.i)-(r),/):;
?n ca'ul aplic8rii unei reac4ii negati$e7 caracteristica "e frec$en48 se mo"ific8 "up8
cum se o*ser$8 "in figura I1.1 o*4in6n"u-se o l8rgire a *en'ii "e frec$en4e. )e poate
"emonstra c8 frec$en4ele limit8 superioare 5i inferioare "e$in:
'
f

=
1
1
S
un"e
f f < S
C 1 B S ' f
s
=
un"e
s s
f f > S
,*I(%u):" r)",:i)i )'"#i/) "!upr" .i!#$r!iui%$r %ii"r)
)8 presupunem c8 la intrarea amplificatorului se aplic8 un semnal sinusoi"al7 iar la
ie5ire "atorit8 caracteristicii neliniare a tran'istorului7 semnalul apare "istorsionat. rin
circuitul "e reac4ie negati$87 este aplicat "in nou la intrare 9n opo'i4ie "e fa'87 "eci cu o
"eformare contrar8 celei "e la ie5ire. ?n consecin48 semnalul re'ultat $a fi mai pu4in "eformat
prin compensare.
Eactorul "e "istorsiuni 9n ca'ul amplificatorului cu reac4ie negati$87 este "at "e
formula:
'

=
1
S
un"e < S
1!
'
'
E '
'
' '
'
=

V
1
V
1
1
S
S

CD B 1 A CW 1 B 1 C B 1
S
' ' '
'
'
'
' '
' '
'
+

+
+
=

.*I(%u):" r)",:i)i )'"#i/) "!upr" i-p).":)%$r .) i#r"r) <i .) i)<ir) "%)
"-p%i(i,"#$ru%ui
?n ca'ul amplificatorului cu reac4ie serie7 impe"an4a "e intrare cre5te fa48 "e ca'ul
amplificatorului f8r8 reac4ie. ?ntr-a"e$8r plec6n" "e la formulele:
1
1
int
1
1
int
S
S
S I
(
&
@
(
&
@ = =
5i folosin" rela4iile
r
r
&
&
2
1
=
5i
r
& & &
1 1 1
S =
si faptul ca
S
1 1
( ( = 7re'ulta:
int
1
1
1
1
int
C 1 B
C 1 B
S
S
S @ '
(
& '
(
&
@

= =
Fi'ur" 20Influen4a reac4iei
negati$e asupra caracteristicii
amplitu"ine-frec$enta
)e poate "emonstra ca impe"an4a "e ie5ire sca"e 9n ca'ul folosirii reac4iei negati$e7 "up8
formula: ies ies
@
'
@
C 1 B
1
S

=
un"e
ies ies
@ @ < S
?n general7 "ac8 se folose5te o reac4ie negati$8 foarte puternic8
1 1 >> '
9nlocuin"
9n rela4ia
'
'
'

=
1
S
re'ult8

1 1
S =

=
'
'
a"ic8 amplificarea cu reac4ie "e$ine
in"epen"ent8 "e parametri amplificatorului7 o*4in6n"u-se astfel amplificatoare "e mare
sta*ilitate.
20
Aceste consecin4e ale aplic8rii reac4iei negati$e 9n amplificatoare ,ustific8 pentru c8
este nelipsit8 "in amplificatoare.
Cap.II . Amplificator cu 2 etaje
2*1* S,=)-" )%),#ri,"
2.2 Condensatorul (capacitorul)
)im*olul capacitorului este "at in figura urmatoare:
21
Con"ensatorul este o componenta electronica pasi$a cu impe"anta capaciti$a p6na la o
anumita frec$enta. Capacitatea7 principala caracteristica a con"ensatorului repre'inta raportul
"intre sarcina care se acumulea'a intre "oua armaturi con"uctoare si "iferenta "e potential
care apare intre cele "oua armaturi
@nitatea "e masura a capacitatii in )I cse numeste fara" AED. Capacitatea electrica a
capacitoarelor intalnite in practica este mult mai mica "ecat fara"ul7 "e aceea se folosesc
su*mutiplii acestuia si anume: micro fara"ulAXED7 nano fara"ulAnED7 si picofara"ulApED.
Capacitoarele se pot lega in serie sau parallel:
Conectarea in serie este ec-i*$alenta cu marirea "istantei "intre armaturi7 astfel
incat capacitaea totala $a fi mai mica "ecat fiecare "in capacitatile componente.
Capacitatea ec-i$alenta se calculea'a cu formula: 1&CK1&C1Y1&C2Y1&C3
Conectarea in paralel7 efectul este similar cu marirea suprafetei armaturilor7
capacitaeta totala fiin" egala "eci cu suma tuturor capacitatilor: CKC1YC2YC3
P"r"-)#rii ,"p",i#$"r)%$r:
1. capacitatea nominala:"epin"e "e suprafata armaturilor si este inscrisa
pe capacitor.
2. capacitatea reala: poate fi "iferita "e cea nominala "atorita unei tolerante.
3. gama temperaturilor nominale repre'inta $alorile temperaturilor me"iului
am*iant in care poate functiona capacitorul.
4. re'istenta "e i'olatie este re'istenta pe care o pre'inta capacitorului in curent
continuu7 fin" egala cu raportul "intre tensiunea aplicata si curentul ce-l
stra*ate.
(. tensiunea nominala 7 marcata pe corpul capacitoarelor7 repre'inta tensiunea
continua ma0ima sau tensiunea alternati$a eficace la care capacitorul poate
functiona o perioa"a cat mai lunga7 pastran"u-si parametrii in limitele
a"mise.
6. tensiunea "e $arf repre'inta tensiunea la care capacitoarele pot re'ista7 fara a
strapunge7 perioa"e scurte "e timp.
.ipuri "e capacitoare
-capacitoare fi0e -capacitoare stecloceramice
-capacitoare ceramice -capacitoare cu foaie "e polistiren
-capacitoare cu -artie -capacitoare "e aluminiu
-capacitoare $aria*ile
2.3 Rezistorul
%e'istorul este componenta electronica "e circuit7 cu "oua *orne7 care are are
proprietatea7 potri$it careia7 intre tensiunea la *ornele lui si curentul care-l parcurge7 e0ista
relatia7 "escoperita "e G.).;-m si cunoscuta su* "enumirea "e legea lui ;-m :
@ K % I 7 un"e % este marimea re'istorului
22
@nitatea "e masura a re'istentei electrice este o-mul BZC.In practica se utili'ea'a si
multiplii acestei marimi: Miloo-mul BTZC si megao-mul B:ZC7 intre acestea e0istan"
relatiile: 1TZ K 1 000Z I1:Z K1000 TZK1 000 000Z
%e'istenta nominala - +ste marimea $alorii re'istentei7marcata in cifre sau in "ungi
colorate7 pe corpul re'istorului. Acestei $alori i se asocia'a into"eauna toleranta7 e0primata in
procente "in $aloare.
#aca re'istorul este supus unei puteri mai mari "ecat puterea nominala7 pot apare
fenomene ca $ariatia ina"misi*ila a parametrilor sai7 re"ucerea "uratei "e functionare sau
"istrugerea elementului re'isti$. %e'istoarele utili'ate cel mai frec$ent in in monta,ele
electronice au puterea "e "isipatie cuprinsa in limitele 071-2[.
1aloarea unui re'istor poate fi "eterminata sau cunoscun" co"ul culorilor7 sau masuran"
cu un multimetru.

2.4 Tranzistorul
entru a intelege functionarea unui tran'istor7 $om e0amina initial ,onctiunea p-n. ;
,onctiune semicon"uctoare p-n7 este un ansam*lu format "in alipirea unui semicon"uctor "e
tip p cu unul "e tip n.
Intre cele "oua regiuni n si p7 e0ista o "iferenta "e concentratii "e electroni respecti$ "e
goluriI corespun'ator acestui gra"ient "e concentratii $a apare ten"inta "e egalare a
concentratiilor prin "ifu'ie "e electroni catre regiunea )p7 respecti$ "e goluri catre regiunea
)n. )imultan cu acest proces7 au loc fenomene "e recom*inare7 a"ica "e ani-ilare a perec-ilor
electron-gol. In acest fel7 la contactul celor "oua regiuni semicon"uctoare7 apare pe o lungime
l \ 10-4 cm7 un camp electric "e *ara, care impie"ica "ifu'ia ulterioara "e purtatori. ]ona "e
lungime l se numeste strat Bsau 'onaC "e *ara,.
+lectronii "ifu'ati "in )n catre )p7 $or fi minoritari in noua regiune fata "e goluriI
corepun'ator7 in regiunea )p7 golurile $or repre'enta purtatorii ma,oritari iar electronii7
purtatorii minoritari. In$ers7 in regiunea )n7 electronii $or fi purtatori ma,oritari iar golurile7
purtatori minoritari.
; ,onctiune poate fi polari'ata in sens "irect sau in sens in$ers "aca polaritatea
sursei este. In primul ca' apare un camp electric e0terior opus campului +*I corespun'ator7
campul electric total $a sca"ea usuran" "eplasarea purtatorilor. )imilar7 la polari'area in$ersa
campul electric total B"e acelasi sens cu cel "e *ara,C $a creste7 impie"ican" "eplasarea
purtatorilor.
rin montarea a "oua ,onctiuni semicon"uctoare in opo'itie7 se o*tine un #r"0i!#$r*
#aca cele trei regiuni semicon"uctoare sunt succesi$ "e tip n-p-n7 tran'istorul este "e tip npn
Bsec$enta p-n-p generea'a un tran'istor "e tip pnpC. Cele trei regiuni se numesc
23
corespun'ator )-i#$r1&"0"1 ,$%),#$r. rima ,onctiune Breali'ata la contactul *a'a-emitorC este
polari'ata in sens "irect si se numeste ,onctiune *a'a-emitor. A "oua ,onctiune Bla contactul
*a'a-colectorC este polari'ata in$ers si se numeste ,onctiune *a'a-colector.
In urma polari'arii "irecte a emitorului7 in circuit apare un curent proportional cu
tensiunea @ aplicata. urtatorii generati $or trece prin *a'a7 "in emitor in colector. +lectronii
in,ectati "in emitor7 $or genera "eci in colector un curent "e "ifu'ie.
Cap.III.Norme de protectia muncii
1. Eiecare om al muncii este o*ligat ca7 9nainte "e folosirea mi,loacelor in"i$i"uale "e
protec4ie7 s8 $erifice lipsa "efectelor e0terioare7 cur84enia lor7 marcarea tensiunii la care este
permis8 utili'area precum 5i "ac8 nu s-a "ep85it termenul "e men4inere a caracteristicilor
electrice.
2. Art.322(: Amestecul aci'ilor se face turn6n" pe cel mai concentrat 9n cel mai "iluat-
3. Art.3(3!: <a e0ploatarea *8ilor cu con4inut aci" se $a e$ita contactul solu4iilor cu
pielea
4. Art.3676: Comen'ile "e pornire 5i oprire a lucr8rilor se $or face "e c8tre 5eful "e
lucrare7 5i tot el $a con"uce pro*ele.
(. Art.362!: Ca*lurile mo*ile "e leg8tur8 se $or controla 9nainte "e punerea su* tensiune
6. Art.36!!: +ste inter'is8 mo"ificarea monta,elor electrice aflate su* tensiune.
7. Art.3720: )e inter'ice atingerea leg8turilor nei'olate c-iar "ac8 acestea sunt alimentate
la tensiuni ,oase.
?n toate atelierele 5i locurile "e munc8 9n care se folose5te energia electric8 se asigur8
protec4ia 9mpotri$a electrocut8rii.
rin electrocutare se 9n4elege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. .ensiunea
la care este supus omul la atingerea unui o*iect su* tensiune este numit8 tensiune "e atingere.
Gra$itatea electrocut8rii "epin"e "e o serie "e factori:
1. %e'isten4a electric8 a corpului omenesc. %e'isten4a me"ie a corpului Bpielea este
singurul organ i'olatorC este "e 1000 5i poate a$ea $alori mai mari pentru o piele
uscate sau $alori mult mai mici B200 C pentru o piele u"8 sau r8nit8
2. Erec$en4a curentului electric. Curentul alternati$ cu frec$en4e 9ntre 10-100L' este
cel mai periculos. <a frec$en4e "e circa (00.000L' e0cita4iile nu sunt periculoase
c-iar pentru intensit84i mai mari ale curentului electric.
3. #urata "e ac4iune a curentului electric. #ac8 "urata "e ac4iune a curentului electric
este mai mic8 "e 0701 efectul nu este periculosI
4. Calea "e trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situa4ii sunt cele 9n care
curentul electric trece printr-un circuit 9n care intr8 5i inima sau locuri "e mare
sensi*ilitate ner$oas8 Bceafa7 t6mpla etc.C
(. 1alorile curen4ilor care pro"uc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu cu
legea lui ;-m:
!
&
( = un"e % este suma re'isten4elor "in circuit. -$aloarea limit8
a curen4ilor nepericulo5i sunt 10mA curent alternati$ 5i (0mA curent continuu.
+fectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa 9n:
24
+lectro5ocuri 5i electrotraumatisme. C6n" $aloarea intensit84ii curentului electric este mai
mic8 "e 1mA7 nu se simte efectul 5ocului electric. <a $alori mai mari "e 10mA curent
alternati$ se pro"uc como4ii ner$oase 9n mem*reI contrac4iile mu5c-ilor fac ca "esprin"erea
omului "e o*iectul aflat su* tensiune s8 se fac8 greu. este $aloarea "e 10mA se pro"uce
fi*rila4ia inimii 5i oprirea respira4iei. +lectrotraumatismele se "atorea'8 efectului termic al
curentului electric 5i pot pro$oca or*irea7 metali'area pielii7 arsuri.
Cositorirea 5i lipirea se fac 9n locuri special amena,ate 5i pre$8'ute cu sisteme "e
$entila4ie corespun'8toare.
Art.3760: >8ile "e cositor pot fi i'olate termic astfel 9nc6t temperatura elementelor
e0terioare s8 nu "ep85easc8 3( gra"e Celsius
Art.3762: <ocurile "e munc8 la care se e0ecut8 opera4ii "e lipire $or fi pre$8'ute cu un
sistem "e $entila4ie local8 pentru a*sor*irea noci$it84ilor "in 'ona ciocanului "e lipit.
Art.3764: .oate sculele electrice porta*ile folosite la lipire $or fi alimentate la o
tensiune "e su* 2417 iar 9n locurile periculoase "in punct "e $e"ere al electrocut8rii
alimentarea se $a face la 121.
+ste inter'is8 mo"ificarea monta,elor electrice su* tensiune
Aparatele electrice 5i "ispo'iti$ele au0iliare sa fie alimentate la o tensiune
corespun'8toare 5i s8 ai*8 pri'e cu 9mp8m6ntare.
Cap. IV. AN!
AN!A "
"". #c$ema electrica (proiectata electronic )

Amplificator cu 2 etaje
2(
BIBLIO+RAFIE
V"i." I$)!,u M$i," - M"u"% p)#ru ,%"!)%) " >I-" !i " >II-"1
?C$-p$)#) !i ,ir,ui#) )%),#r$i,)@1 ).i#ur" Di.",#i," !i P)."'$'i," 1
Bu,ur)!#i 1AA7
B)& Si#) :
=##p:66CCC*!#u.)#i)*r$6R)()r"#DFi0i,"DC$.)!"#$"r)D%u,r"r)DAp%i,"
#i/)-r133A5-1*=#-%
=##p:66(p,)5*(i0i,"*ui&u,*r$6(p,)56-"u"%!6!i#6,"pA*p.(
=##p:66CCC*p!,-"u.i$*r$6i.)E6"-p%i(i,"#$"r)6"-p5*=#-%
26
I!", Eu')i" 4 M"u"% .) -"!ur"ri )%),#ri,) !i )%),#r$i,) 1 ,%"!)%) " >-
"1 " >I-" !i " >II-"1 ).i#ur" Di.",#i," !i P)."'$'i," 1 Bu,ur)!#i 1AA8
27