Sunteți pe pagina 1din 42

Disciplina: Managementul afacerilor internaionale

Studente :
Coordonator : Bolea Andreea
prep. univ. drd Ifrim Mihaela Lupascu Alexandra
Matevici Georgiana
Olteanu AnaLoredana
I!"#$!A"IO!ALI%A$#A &I$M#I
'u(o Ice Cream Compan)
1.REZUMAT INTRODUCTIV
&irma comerciali*ea*a inghetata pe piata romaneasca+ ,eoarece a a-uns la un stadiu de
de*voltare destul de ridicat doreste. pentru asi largi activitatea. sa patrunda in viitor si pe pietele
externe+
/rodusul cu care firma ar vrea sa penetre*e este inghetata de diferite sortimente.deoarece
exista o cerere ridicata pentru aceasta in special in tarile 0niunii #uropene+
Inghetata produsa de 'u(o Ice Cream Compan) este un produs natural. care indeplineste
normele impuse de Comunitatea #uropeana in ceea ce priveste continutul de #uri care tre(uie sa
tinda la *ero+,e asemenea.calitatea superioara a produsului este data si de tehnologiile superioare
de fa(ricare folosite. precum si de specialistii in productie care urmaresc indeaproape fiecare
etapa a procesului+
Criteriul de selectie principal al pietelor a fost anali*a raportului intre productie si
consum+,e asemenea o importanta deose(ita la avut factorul costul transportului 1distanta
fi*ica2 firma alegand ca modalitate de internationali*are exportul direct 3 tran*actie cu riscurile
cele mai mici dintre toate cele existente+
/ietele pe care neam axat sunt: Spania. Bulgaria. &ranta. /ortugalia. 0ngaria. Belgia.
Italia."urcia. Grecia. 0craina+ ,upa o anali*a amanuntita a factorilor economici. culturali.
geografici. demografici si politici. am decis ca piata tinta pentru comerciali*area inghetatei este
Italia+
/re*entare Companie
'u(o Ice Cream. unul dintre marii producatori si distri(uitori nationali de Inghetata.
urmareste sa vina in permanenta in intampinarea consumatorilor. anticipandule asteptarile prin
standarde de excelenta in ceea ce priveste mar4etingul. serviciile de distri(utie si rafinamentul
produselor sale+ Strategia de de*voltare a firmei se (a*ea*a pe reinvestirea profitului an de an+
Astfel. in timp. firma 'u(o Ice Cream Compan) sa impus pe piata ca un partener valoros. prin
calitatea si promovarea produselor. logistica si dimensiunile retelei de distri(utie. serio*itate si
responsa(ilitate in relatiile cu partenerii+
'u(o Ice Cream Compan) se remarca de asemenea. prin permanenta atentie acordata
copiilor si tinerilor 1participarea an de an la &estivalul Inghetatei de la 5ord "rade /la*a
Bucuresti2. initierea si participarea la actiuni de sponsori*are dedicate copiilor+ Consumatorii
produselor noastre (eneficia*a de discounturi. (onusuri si prime de fidelitate+
Serio*itatea si responsa(ilitatea in relatiile cu partenerii nostri sunt atuurile cu care ne
mandrim+ AMICII. marca repre*entativa a firmei. este garantia unei calitati deose(ite+
6i*iune
/ovestea Inghetatei Amicii a inceput entu*iast in 7889+ /erseverenta in o(tinerea de
produse de calitate a propulsat Inghetata Amicii in topul preferintelor consumatorilor si implicit.
al van*arilor de Inghetata+ Acum. cand cerintele societatii de consum cresc in ceea ce priveste
calitatea produselor. nevoia de performanta se cuvine a fi luata in consideratie+ Inghetata Amicii a
fost creata cu pasiune. aducand idei novatoare in domeniu. din dorinta de a face ca produsele
noastre sa devina din ce in ce mai aproape de desavarsire+
Solutia pe care a adoptato 'u(o a fost si ramane o racordare directa la cererea adresata
de distri(uitori si de consumatorii finali+ Incepand chiar din 7889. compania noastra a adoptat o
strategie (a*ata pe patru principii fundamentale:
coordonarea cu distri(uitorii 'u(o
de*voltarea unui program de diversificare a portofoliului de produse (a*at preponderent
pe nevoile consumatorului
furni*area unui pachet complet: produs : transport. la un raport pret;calitate competitiv
asigurarea si garantarea calitatii produselor si securitatii alimentare a consumatorilor+
Asta*i. clientii au parte de cea mai generoasa gama de produse de pe piata romaneasca.
produse reali*ate cu cea mai elevata tehnologie din domeniu. in conditii exceptionale de igiena.
respectand normele 0niunii #uropene+ Calitatea. securitatea si diversitatea produselor pe care le
oferim consumatorilor sunt re*ultatul direct al muncii de la(orator a unei echipe de profesionisti
care cauta in permanenta descoperirea unor retete noi. superioare. care sa satisfaca gusturile cele
mai rafinate+ Astfel atuurile noastre de pe plan national ne pot a-uta la extinderea companiei .
o(iectivul principal fiind internationalizarea firmei prin diferite strategii ce a-uta la extinderea
sferei de afaceri+
Organi*are
Orasul /iatra !eamt este locul in care produsele marca Amicii prind viata+ ,e aici
inghetata pleaca spre cele 7< mari centre de lucru care deservesc intreg teritoriul tarii urmand sa
a-unga la dumneavoastra prin intermediul punctelor de van*are+ Centrele de lucru sunt : Arad.
Bacau. BaiaMare. Brasov. Bucuresti. Constanta. Craiova. Galati. Iasi. Moldova !ord. !eamt.
/itesti. "urda+
"ehnologie
Inghetata este un sistem complex ale carei caracteristici sunt date de lapte si prododusele
derivate. precum si de celelalte incrediente adaugate+ ,in punct de vedere tehnologic. inghetata
poate fi definita ca un produs congelat. o(tinut prin congelarea in conditii speciale a unui amestec
omogen. pasteuri*at. format din lapte. smantana. *ahar plus alte incrediente in functie de fiecare
produs+
Ca aliment. inghetata este un produs deose(it de nutritiv. cu o valoare energetica mare.
datorita continutului marte in glucide. lipide si proteine+ Inghetata contine vitamine si saruri
minerale repre*entate. in general. prin saruri de calciu si fosfor+ Continutul in grasime al
inghetatei varia*a intre <= si 7>= poate a-unge si pana la ?>=+
La inghetata pe (a*a de lapte se regasesc toti constituientii din lapte su( forma
concentrata si. in acelasi timp. este usor asimila(ila. datorita structurii reali*ata in procesul de
omogeni*are la presiuni inalte+ Avand o forma de pre*entare foarte agrea(ila din punct de vedere
al consumului este recomandata in alimentatia copilului . prin continutul de proteine. calciu si
fosfor din lapte+
In mod paradoxal inghetata este recomandata si persoanelor care doresc un aport caloric
mai sca*ut. deoarece aceeasi cantitate de inghetata reali*ea*a de exemplu. -umatate din aportul
caloric al pra-iturilor de cofetarie+
Inghetata poate fi consumata in doua moduri. la consistente diferite:
inghetata moale . care se vinde imediat dupa fa(ricatie la temperaturi de <. @ AC. fiind o
forma preferata de consumatori. deoarece sen*atia de rece este mult diminuataB
inghetata calita . care trece printro racire avansata la ?C. <@ AC. permitand transportul pe
distante mari si depo*itatea pentru o perioada mai indelungata+ /rin compo*itia sa.
inghetata constituie un important aliment . continand intro proportie echili(rata toate
su(stantele necesare organismului+
Logistica
Compania pune la dispo*itia partenerilor sai la*i frigorifice in diferite variante
constructive. astfel incat sa se poata adapta oricarui spatiu+ La*ile sunt personali*ate printrun
design ce le face usor de recunoscut+
&orta retelei de distri(utie este data. pe de o parte. de aria acoperita. iar pe de alta parte. de
extinderea si dotarea parcului de masini cu autoutilitare frigorifice moderne: camioane Mercedes
si Iveco pentru aprovi*ionari locale si autocamioane frigorifice de ?> t pentru aprovi*ionarea
depo*itelor+
Mar4eting
Campaniile de promovare a marcii Amicii se desfasoara su( sloganul
"Ingetata A!icii.Un za!"et #elicios"
Sloganul insoteste sigla purtand un mesa- plin de prospetime si optimism+ %am(etul
multumit si fericit intareste increderea in calitatea produselor noastre si crea*a imaginea unei
relatii de prietenie intre producator si consumator+
$. %RODU&E
Oferta companiei include produse super premium. din gama O(session. inghetata pe (at.
vaschete de inghetata pentru sectorul Do$eCa+ Su( (randul Amicii se comerciali*ea*a gamele
O(session. Ma-estic. torturi si rulade de inghetata.pe langa produsele clasice1inghetata de diferite
sortimente la pahar sau pe (at2+ Asta*i va oferim una dintre cele mai generoase game de produse
de pe piata romaneasca. reali*ata cu cea mai elevata tehnologie in domeniu cum ar fi:
O(ession torturi super premium de 7>>> si @@> g
Eupii inghetata la pahar
Snatch sandFich de inghetata
O' inghetata la cornet
M) Love inghetata pe (at 1a o(tinut medalia de argint la /#!"A5A$,S ?>>C pentru
am(ala-2
Amicelli rulada de ingheatata
Metropolis inghetata vrac etc+
'u(o Ice Cream Compan) sa impus pe piata ca un partener valoros. atat prin calitatea si
promovarea produselor sale. cat si prin logistica si dimensiunile retelei de distri(utie
,istri(uitori
Caile pe care produsele a-ung la clienti sunt :
'A ('e) acco*nt+
Comerciali*area se face prin intermediul marilor lanturi de maga*ine : Metro. Selgros.
Carrefour. Cora. Auchen. $eal. 'aufland. $eFe GGL. Billla. Interex. Artima #xpress.
Gima. /enn) Mar4et. "rident. /i**a Dut. '&C+
Retail tra#itional
6an*area are loc in alimentare. micile maga*ine. chioscuri+ Compania pune la dispo*itia
comerciantilor la*i frigorifice in diferite variante constructive destinate depo*itarii
inghetatei+
,oreca (otel- resta*rant- catering+
Comerciali*area are loc in locatii speciale de tipul restaurantelor. cofetariilor. cafenelelor+
Compania noastra pune la dispo*itia comerciantilor vitrinele frigorifice pentru gelaterie+
Distri"*itori
'U.O ICE CREAM COM%AN/
1.Ara#
1A$. BD. CS. D,. "M2
Manager *onal:
Costel Foca
GSM: >H??H77>>@
"el: >?@H?@8C98
arad@kubo.ro
$..ac0*
1BC. 6!2
Manager *onal:
Dan Mardare
GSM: >H9I>989@I
"el;&ax: ><<99>@<9H
a!icii12*"o.ro
3..aia Mare
1MM. SM2
Manager *onal:
Elena Hosu
GSM: >H?>><<9@I
"el: >?I??7?<??
amicii@kubo.ro
4..ra5o6
1B6. B%. C6. D$. SB2
Manager *onal:
Daniela Melinte
GSM: >H?9?9C>CH
"el: >?IC@>HH@8
brasov@kubo.ro
7..*c*re 5ti
1B. I&. G$. "$2
Manager *onal:
-Felix Zaharia-
GSM: >H?<?@@?9<
"el: >?79<9<8?H
"*c*resti12*"o.ro
8.Constan9a
Manager *onal:
Iulian Butuman
GSM: >H??I<HH8<
"el;&ax: >?97@@8H<H
amicii@kubo.ro
:.Craio6a
1MD. ,J. O"2
Manager *onal:
Ctlin Gngu
GSM: >H???><CH8
"el: >?@79I??II
amicii@kubo.ro
;.<ala9i
1B$.GL.IL."L2
Manager *onal:
Laura o!an
GSM: >H??@>><8I
"el: >?<I<<9?7I
kubotofanis@clicknet.ro
=.Mol#o6a Nor#
1B!. B". IS. !". MS. 6S. S62
Manager *onal:
-Laura Fecioru-
GSM: >H???I>8I@
"el;&ax: >?<<?7<7>>
amicii@kubo.ro
1>.Nea!9
1/iatra !eam. Bica*. BuhuKi2
Manager *onal:
-Iulia ru"-
GSM: >H????>9@H
"el;&ax: >?<<?7<7>>
amicii@kubo.ro
11.Ia5i
Manager *onal:
Iulian #ostolache
GSM: >H?<?99<79
"el: >?<??9C9>>
&ax:>?<??I7IH8
iasi@kubo.ro
1$.%IATRA NEAM?
$ediu social
Adresa: /iatra !eam.
str+ ,um(ravei. nr+ @
"el: >?<<?7<79?
&ax: >?<<?7<7>>
amicii@kubo.ro
13.%ite5ti
1AG. ,B. ,J. O". /D.6L2
Manager *onal:
%driana Duminica
GSM: >H?8I@<C<<
"el;&ax >?9C??7?9H
amicii@kubo.ro
14.T*r#a
1SJ. CJ. AB2
Ctlin Melinte
GSM: >H?CIII9>?
GSM: >H?<9<>>9<
&ax: >?<<?7<7>>
a!icii12*"o.ro
3. %IATA INTERATIONA@A
Selectia pietelor internationaleaplicarea unor criterii de selectie preliminara
Ln urma strategiei de internaionali*are a firmei. '*"o Ice Crea! Co!pan) a luat Mn
considerare anumite criterii preliminare. cum ar fi nivelul /IBului. distana geograficN. diferene
culturale 1distana OpsihicNP2 Ki cererea pieelor poteniale+ Astfel. au fost preselectate urmNtoarele
piete poteniale:
7+ Spania
?+ Bulgaria
<+ &ranta
9+ /ortugalia
@+ 0ngaria
I+ Belgia
H+ Italia
C+ "urcia
8+ Grecia
7>+ 0craina
1.&%ANIA
&pania este o arN situatN Mn sudvestul #uropei. mem(rN a 0niunii #uropene+ Ln nordest
se Mnvecinea*N cu &rana Ki Andora dea lungul Munilor /irinei+ &ace parte din /eninsula I(ericN
MmpreunN cu /ortugalia Ki Gi(raltar. avQnd de asemenea douN arhipelage. situate unul Mn Marea
MediteranN 1Insulele Baleare2 Ki celNlalt Mn Oceanul Atlantic 1Insulele Canare2+ ,e asemenea. de
Spania aparin douN mici teritorii din nordul Africii 1care includ oraKele autonome Ceuta Ki
Melilla2. precum Ki enclava Llivia din /irinei
Suprafata tarii este de @>@.<H> 4mR. iar populatia de 99.CH8.>>> milioane locuitori. rata
anuala de crestere fiind de 7.H= si densitatea de 8> de locuitori;4mR+ ,in totalul populatiei HH=
locuiesc in *ona ur(ana+
,imensiunea economiei: #conomia Spaniei. la fel ca Ki populaia sa este a cincea
economie a 0niunii #uropene Ki Mn termeni a(solui se aflN printre cele mai mari 7> economii ale
lumii+ Ln termeni relativi. pierde cQteva po*iii Mn favoarea unor state mult mai populate+ Sinta sa
de creKtere economicN. chiar dacN moderatN. le depNKeKte pe cele ale vecinilor sNi Ki asociailor
europeni+ /IBul nominal total in ?>>C a inregistrat 7IC<.?<de miliarde T.produsul intern (rut pe
cap de locuitor fiind de <I.8H> T+$ata inflatiei este de 9.9= si a soma-ului de 7>.8=+ Moneda
naionalU este euro+
,istanta geografica dintre capitala $omaniei si a Spaniei este de 1Bucuresti 3 Madrid2
<.9C8 4m+
Cultura spaniola este un amestec de traditii si influente diverse. de la cele latine si
i(erice. la catolicismul romanocatolic sau universul islamic maur. o lume eclectica de minoritati
si legende. cu o istorie indelungata si fascinanta+ Spania este o arN aconfesionalN. adicN nu are o
religie naionalN. li(ertatea religioasN fiind garantatN de Constituie+
Catolicismul este religia predominantN Mn Spania+ 0n procent de H8+9 = din populaie se declarN
de religie catolicN . conform unui studiu al Centrului de Investigaii Sociale reali*at Mn anul ?>>@ +
,upN catolici. agnosticii Ki ateii repre*intN 7H= din populaia Nrii. alte religii minoritare
repre*entQnd ?+<= din populaie+
#ste important faptul cN muli spanioli se declarN catolici deKi nu sunt practicani+ Conform unui
studiu reali*at de !eF Eor4 "imes Mn 78 aprilie ?>>@. doar 7C= din spanioli merg Mn mod regulat
la slu-(N+ Ln rQndul persoanelor su( <> de ani. procentul scade la 79=+
,upN numNrul de mem(ri. a doua religie este cea musulmanN + ,atele aratN cN C>>+>>> de
persoane sunt de religie islamicN+ 0rmea*N Martorii lui Iehova. cu 7><+HC9 de credincioKi+ #xistN
de asemenea Ki o comunitate protestantN care are aproximativ @>+>>> de mem(ri. Ki de asemenea
mai trNiesc Mn Spania aproximativ ?>+>>> de mormoni+ Comunitatea iudaicN nu depNKeKte 7@+>>>
de mem(ri+
$..U@<ARIA
.*lgaria este o arN europeanN situatN Mn /eninsula BalcanicN+ Se Mnvecinea*N cu $omQnia
la nord 1Mn cea mai mare parte dea lungul ,unNrii2. Ser(ia Ki $epu(lica Macedonia la vest Ki
Grecia Ki "urcia la sud+ La est. teritoriul Nrii este delimitat de Marea !eagrN+
Capitala Bulgariei se afla la o distanta de ?8I.IC 4m distanN faN de BucureKti+
Suprafata tarii este de 77>.88> 4mR. iar populatia de H.I9?.>>> locuitori. densitatea fiind
de H> locuitori;4mR+In *ona ur(ana se regaseste H>.C= din totalul populatiei+
#conomia Bulgariei sa contractat dramatic dupN 78C8 prin pierderea pieei sovietice. de
care economia (ulgarN era strQns legatN+ !ivelul de trai a scN*ut cu 9>=+Ln plus. sanciunile O!0
Mmpotriva Iugoslaviei Ki Ira4ului au continuat sN ducN Mn declin economia (ulgarN+ /rimele semne
de revenire au apNrut Mn 7889. cQnd /IBul a crescut Ki inflaia a scN*ut+ Ln 788I. totuKi. economia
sa prN(uKit datoritN reformelor economice sNrace Ki un sistem (ancar insta(il+ ,in 788H ara sa
aflat pe traiectoria revenirii. prin creKterea /IBului la o ratN de 9@=. creKterea &,I. sta(ilitatea
macroeconomicN Ki aderarea la 0# sta(ilitN pentru ?>>H+/IBul nominal total in ?>>C este de
@7+8< miliarde T./IB pe cap de locuitor fiind de I.C98 T+$ata inflatiei este de 7?+?= si a
soma-ului de I.< =+
Moneda nationala este leva (ulgara1BG!2+
Lntre Bulgaria Ki $omQnia nu existN diferene cultural nete+
3.ARANTA
Aran9a este o arN situatN Mn #uropa de 6est 1&rana metropolitanN2. care cuprinde Ki
diverse insule Ki teritorii situate Mn alte pNri ale planetei 1&rana de peste mNri2+
,intre marile state europene. &rana este cel mai vechi stat constituit Mn -urul unui
domeniu regal. iniial organi*at Mn -urul regiunii Llede&rance a cNrei capitalN este /arisul+ &rana
este mem(rN a Consiliului #uropei. mem(rN fondatoare a 0niunii #uropene. a *onei #uro Ki a
Spaiului Schengen+ #ste de asemenea unul din mem(rii fondatori ai Organi*aiei !aiunilor
0nite Ki unul din cei cinci mem(ri permaneni ai Consiliului de securitate O!0+
&rana se situea*N faN de $omQnia la o distanN de ?<H8 4m
/e suprafata tarii de @@7.@>> 4mR exista o populatie totala de I7.H>>.>>> locuitori.rata de
crestere fiind de >+I= si densitatea de 77? locuitori;4mR+In *ona ur(ana se regaseste cea mai mare
parte a populatiei si anume HH+7=+
#conomia &ranei este o com(inaie de multe Mntreprinderi private 1peste ?.@ milioane
companii Mnregistrate2 Ki de importante intervenii ale guvernului care pNstrea*N o influenN
puternicN asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societNi
considerate drept strategice 1cale feratN. electricitate. construcii de aeronave. etc+2+ &rana este
mem(rN din GC. grupul celor mai industriali*ate naiuni. fiind consideratN Mn ?>>@ ca cea de a
Kasea economie mondialN dupN Statele 0nite. Japonia. Germania. China Ki $egatul 0nit+In ?>>C
/IBul nominal total a fost de ?.8HC+7? miliarde T.pe cap de locuitor fiind de 9C.>7? T+$ata
inflatiei a fost de <+<= si a soma-ului de H+<=+Moneda nationala este repre*entata de euro+
$eligia catolicN este religia dominantN Mn &rana Ki MKi pNstrea*N o influenN importantN. Mn
special Mn *onele predominant rurale ale Nrii+ Chiar dacN statul este laic. catolicismul este pre*ent
Mn mod particular. astfel cN *ilele de sNr(Ntoare concid cu sNr(Ntori religioase catolice iar 8>= din
Kcolile private din &rana sunt Kcoli catolice+
4.%ORTU<A@IA
%ort*galia este o arN situatN Mn extrema sudvesticN a #uropei. din /eninsula I(ericN.
avQnd graniN cu Oceanul Atlantic Mn vest Ki Mn sud. Ki cu Spania Mn nord Ki Mn est+ ,e asemenea
include douN grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele A*ore 1%&ores2 Ki Insulele Madeira+
,istanta geografica de la Bucuresti la Lisa(ona este de 9?9I 4m+
Suprafata tarii de 8?.7?> 4mR detine o populatie de 7>.I>>.>>> locuitori cu o densitate de
77I locuitori;4mR si o rata de crestere de >.?=+0n procent de @C.C= se afla in *ona ur(ana+
#conomia /ortugaliei a devenit o economie diversificatN Ki Mn continuN creKtere. (a*atN pe
servicii. de la aderarea la 0niunea #uropeanN. Mn 78CI+ Ln ultima decadN. guverne succesive au
privati*at multe firme controlate de stat Ki au li(erali*at *one cheie ale economiei. inclu*Qnd
sectoarele financiar Ki telecomunicaii+ Sara sa calificat pentru 0niunea MonetarN #uropeanN
1#M02 Mn 788C Ki a Mnceput sN foloseascN noua sa devi*N. euro. pe 7 ianuarie ?>>?. MmpreunN cu
alte 77 state mem(re ale 0#+In ?>>C /IBul nominal total a inregistrat ?@@+9C miliarde T.pe cap
de locuitor fiind de ?9.><7 T+$ata inflatiei este destul de mica?+C= in comparatie cu cea a
soma-ului care este mai mareH+I=+
Ca si Spania./ortugalia are aproximativ aceleasi diferente culturale fata de $omania+
7.UN<ARIA
Ungaria este o repu(licN din sudestul #uropei Centrale+ #ste vecinN cu Austria 1vest2.
Slovacia 1nord2. 0craina 1est2. $omQnia 1est2. Ser(ia 1sud2. Croaia 1sud2 Ki Slovenia 1sud2+
/opulaia este formatN Mn general de unguri sau maghiari+
,istana dintre capitalN. Budapesta Ki BucureKti este de I<8+HH 4m+
Suprafata tarii este de 8<.><> 4mR+/opulatia totala este de 7>.>@I.>>> locuitori cu o
densitate de 77? loc;4mR.existand o rata negativa de >.?=+Locuiesc in orase IH.7= din totalul
populatiei+
0ngaria continuN sN fie pe un trend ascendent de creKtere economicN. Mn calitatea sa de
mem(ru nou al 0niunii #uropene 1din ?>>92+ Sectorul privat generea*N aproximativ C>= din
/IB+ 0ngaria asimilea*N circa o treime din totalul investiiilor strNine Mn #uropa CentralN+ ,in
78C8 investiiile strNine cumulea*N peste ?< miliarde de dolari+ Inflaia Ki Koma-ul au crescut uKor
Mn ultimii ani Ki se aKteaptN sN creascN Mn continuare+Astfel ca.in ?>>C a fost inregistrat un /IB
nominal de 7I9+<9 miliarde T. si un /IB pe cap de locuitor de 7I.<9< T+Inflatia a inregistrat un
procent de I+<= si soma-ul C=+
Moneda nationala a 0ngariei este repre*entata de forint1D0&2+
!u exista mari diferente culturale intre 0ngaria si $omania+
8..E@<IA
.elgia este o arN Mn #uropa de 6est+ #ste unul dintre mem(rii fondatori ai Uniunii Europene
Ki gN*duieKte ma-oritatea instituiilor acesteia precum Ki alte instituii internaionale importante.
inclusiv OTAN+ Belgia ocupN un teritoriu de <>+@?C 4mR Ki are o populaie de aproximativ 7>.@
milioane de locuitori+ Belgia se Mnvecinea*N cu SNrile de Jos. Germania. Marele ,ucat al
Luxem(urgului. &rana Ki Marea !ordului+
,istanta geografica dintre Belgia si $omania este de ??9? 4m+
,ensitatea populatiei este mare.<@7 loc;4mR.rata de crestere fiind de >.H=+In *ona ur(ana
se gaseste un procent de aproximativ 8C=.aproape intreaga populatie+
#conomia Belgiei Ki infrastructura sunt puternic integrate cu cele a #uropei de 6est+
Belgia este situatN Mn centrul unei regiuni puternic industriali*ate. ceea ce Mi re*ervN un loc printre
primele *ece Nri Mn clasamentul comerului internaional+ #conomia este caracteri*atN de o forN
de muncN foarte productivN. un /IB ridicat Ki exporturi importante+ /rincipalele produse de
import sunt: alimente. echipamente industriale. produse petroliere Ki chimice. diamante (rute.
Mm(rNcNminte Ki accesorii Ki textile+ /rincipalele produse de export sunt automo(ilele. produse
alimentare. oel. produse petroliere. mase plastice. textile. diamante finisate+/IBul nominal in
?>>C este de @<>+I7 miliarde T.iar /IB pe cap de locuitor de 98.9<> T+/rocentul ratei inflatiei este
de 9+I=.si a ratei soma-ului de I+C=+
Ln 7888. Belgia a adoptat moneda #0$O care a Mnlocuit francul (elgian definitiv Mn ?>>?+
:.ITA@IA
Italia- oficial Rep*"lica Italian0 este un stat suveran european. amplasat la /eninsula
ItalicN Ki cQteva insule la Marea MediteraneanN. cele mai importante fiind Sicilia Ki Sardinia+ Se
Mnvecinea*N cu &rana la nordvest. #lveia Ki Austria la nord Ki Slovenia la nordest+ ,e asemenea
Mncon-oarN douN enclave: San Marino Ki 6atican Ki are o exclavN numitN Campione dVItalia pe
teritoriul elveian+ Capitala Italiei este $oma+
Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene. precum etrusci Ki romani. Ki al
miKcarilor culturale moderne. cel mai nota(il fiind $enaKterea+ $oma este un sediu al Bisericii
$omanoCatolice Ki a fost pentru o perioadN lungN un centru al civili*aiei occidentale+
AstN*i Italia este o repu(licN democraticN Ki o arN de*voltatN. ocupQnd a Kaptea po*iie conform
/IBului. a opta conform indicelui calitNii vieii Ki a douN*ecea conform indicelui de*voltNrii
umane+ #ste un mem(ru fondator al 0niunii #uropene Ki unul dintre mem(ri ai GC. O"A!ului.
Consiliului #uropei. 0niunii #uropei Occidentale+
Italia se situea*a la o distanN de ?><8 4m faN de $omQnia+
Suprafata ei se intinde pe un teritoriu de <>7.<9> 4mR+/opulatia totala este de @8.<H@.>>>
locuitori.cu o rata de crestere de >.H= si cu o densitate de ?>? locuitori;4mR+%ona ur(ana este
ocupata de un procent de IH.8= din totalul populatiei+
Mem(ra a grupului GC. Italia repre*enta a sasea economie in ?>>9. dupa Statele 0nite.
Japonia. Germania. $egatul unit al Marii Britanii si &ranta+ Italia are o economie industrialN
diversificatN. cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor Nri ca &rana Ki $egatul 0nit+
#conomia capitalista rNmQne divi*atN Mntrun nord industrial (ine de*voltat. dominat de companii
private Ki un sud agricultural. cu o ratN a Koma-ului de ?>=+
Ma-oritatea materiilor prime necesare industriei Ki mai mult decQt H@= din necesarul de
energie este acoperit prin importuri+ Ln decada trecutN. Italia a urmNrit o politicN fiscalN strQnsN
pentru a Mndeplinii criteriile 0niuniilor economice Ki monetare. (eneficiind de o ratN a inflaiei
scN*utN care ia permis alNturarea la #uro de la conceperea sa Mn 7888+Astfel /IBul nominal in
?>>C repre*inta ?.<88+?8 miliarde T.pe cap de locuitor fiind 9>.9@> T+$ata inflatiei este de <+@ =+
Ln ceea ce priveKte diferenele culturale. principala valoare a italienilor este respectul
acordat familiei+
;.TURCIA
Rep*"lica T*rcia este o arN MntinsN pe douN continente+ 8H= din suprafaa Nrii se aflN Mn
Asia 1Anatolia2 Ki <= #uropa 1peninsula BalcanicN2+ "urcia are granie cu opt Nri: Grecia Ki
Bulgaria la nordvestB Georgia. Armenia Ki A*er(aid-an la nordestB Iran 1/ersia2 la estB Ki Ira4 Ki
Siria la sud+ "urcia este o repu(licN democraticN. laicN. constituionalN al cNrei sistem politic a
fost sta(ilit Mn 78?<+ "urcia este un stat mem(ru al O!0. !A"O. OSC#. O#C,. OIC Ki Consiliul
#uropei+ Ln octom(rie ?>>@ 0niunea #uropeanN a deschis negocierile de aderare cu An4ara+
StrQmtoarea Bosfor care separN Asia de sudvest de #uropa de sudest se aflN Mn "urcia+ Anatolia
e situatN Mntre Marea !eagrN la nord Ki Marea MediteranN la sud. cu Marea #gee Ki Marea
Marmara la vest+ 0nii geografi considerN "urcia ca o parte a #uropei datoritN anumitor
caracteristici culturale. politice Ki istorice+ ,atoritN po*iiei sale geografice Mntre #uropa Ki Asia Ki
Mntre trei mNri. "urcia a fost o rNscruce istoricN. patria Ki cQmpul de luptN a mai multor mari
civili*aii Ki un centru de comer+
,istanta geografica dintre cele ? capitale este de aproximativ 77>> 4m+
Suprafata "urciei este de HC<.@I> 4mR+/opulatia totala semnifica H9.>>>.>>> locuitori.cu
o densitate de 8I loc; 4mR si o rata de crestere de 7.? =+In *ona ur(ana se regaseste un procent de
IC.? = din total+
"urcia a Mnregistrat Mn ultimele 9 decenii o creKtere remarca(ilN din punct de vedere
economic+ Industria energetica repre*inta indeseori prin industria car(unilor1mai ales lignit si
huila2.locali*ata in nordvestul Anatoliei+ #nergia electricN se o(ine Mn cadrul hidrocentralelor Ki
termocentralelor+
,in ?>><. $usia este primul partener comercial al "urciei. cu schim(uri de <C de miliarde de
dolari Mn ?>>H+ Sute de firme turceKti operea*N Mn $usia. circa douN milioane de ruKi vin anual Mn
"urcia. iar $usia asigurN. prin Blue Stream. I@= din necesarul de ga* al "urciei+ H8C+CI miliarde
T repre*inta /IBul nominal din ?>>C.iar 77.9I< T este /IBul pe cap de locuitor+$ata inflatiei
detine un procent de 7>+@ =+
Lira turca este moneda nationala a "urciei+
,iferentele culturale sunt date de religia si valorile din "urcia.si anume religia
musulmana+
=.<RECIA
<recia sau Rep*"lica Elen0 este o arN din sudestul #uropei mem(rN a "ratatului !ord
Atlantic. 0niunii Europene Ki a *onei euro+
Grecia este situatN Mn /eninsula BalcanicN. la sud de Bulgaria. &$I Macedonia Ki Al(ania Ki la vest
de "urcia+ Are un litoral de 7<+IHI 4m la MNrile #gee. IonicN Ki MediteranN+
ConsideratN de muli drept leagNnul civili*aiei occidentale. Grecia are o istorie lungN Ki (ogatN.
timp Mn care Kia rNspQndit influena pe trei continente+
,istanta geografica dintre $omania si Grecia este de aproximativ 7<>> de 4m+
Suprafata Greciei este de 7<7.8I> 4mR cu o populatie de 77.78<.>>> locuitori+$ata de
crestere este de >.9=. iar densitatea este de CH locuitori; 4mR+,in totalul populatiei. I>.C =
locuiesc in *ona ur(ana+
Grecia dispune de resurse minerale relativ variate:lignit. (auxita. magne*iu apoi minereuri
de fier. nichel. petrol. in general cu produse modeste+Industria . puternic de*voltata in ultimele
decenii. a devenit prima ramura economica. antrenand W din populatia activa si contri(uind cu
aceeasi proportie la /!B+Se produc aluminiu. feroalia-e. nave maritime. ingrasaminte chimice.
ciment 1exportat @>=2. textile. produse alimentare 1ulei de masline. tigarete. etc2+/rincipalele
centre industriale sunt Atena si orasele din -ur. apoi Salonic. 6olos si /atras+Agr+1?C= din
po+actova. 7I= din /!B2 este dominata de sectorul vegetal 1?;< din prod+agr2+Se cultiva cereale
17;< din suprafata cultivata2. (um(ac 1locul I in #uropa2. tutun. sfecla de *ahar s+a+Culturi
specifice sunt maslinul 1locul < pe glo(2. vita de vie 1locl < pe glo( la stafide2. citricele+Grecia
dispune de o puternica flota comerciala maritima. care. alaturi de turism 1peste ?.@ md T annual2.
contri(uie la acoperirea partiala a deficitului (alantei comerciale 1peste 7> md+ T in 788>2+,atoria
externa echivalea*a cu H>= din /IB+Astfel /IBul nominal al Greciei in anul ?>>C echivalea*a
suma de <H<+@? miliarde T.iar pe cap de locuitor de <<.9<9 T+Inflatia detine o rata de 9.@ =.iar
soma-ul de H.I =+
Moneda nationala este #0$O+
!u exista mari diferente culturale intre "urcia si $omania. ma-oritatea 18@ =2 populaie
aparinand Bisericii Ortodoxe GreceKti+
1>.UCRAINA
Ucraina este o arN Mn #uropa OrientalN+ Are frontierN cu $usia Mn nordest. Belarus Mn
nord. /olonia. Slovacia Ki 0ngaria Mn vest. $omQnia Ki $epu(lica Moldova la sudvest. Marea
!eagrN Ki Marea A*ov la sud+ Capitala 0crainei este oraKul 'iev+
,istanta dintre $omania si 0craina este de I<8.94m+
Suprafata 0crainei este de I><.@@> 4mR.iar populatia de 9I.?H@.89@ locuitori+$ata de
crestere este de fapt una negative.de >.H =+,ensitatea populatiei este de HH locuitori; 4mR.in *ona
ur(ana regasinduse IC.9 = din total+
Ln perioada sovieticN. economia ucraineanN era a doua ca mNrime a 0$SS. repre*entQnd o
importantN componentN industrialN Ki agricolN a economiei planificate a uniunii+ Ln urma
prN(uKirii sistemului sovietic. ara a trecut de la economia planificatN la o economie de piaN+
"ran*iia a fost dificilN pentru ma-oritatea populaiei. care a cN*ut Mn sNrNcie+ #conomia 0crainei a
scN*ut puternic Mn anii de dupN prN(uKirea 0$SS+ 6iaa de *i cu *i a ucraineanului de rQnd era
grea+ 0n numNr semnificativ de cetNeni din regiunile rurale ale Nrii au supravieuit doar
hrNninduse cu ceea ce cultivau pe pNmQnturile lor. lucrQnd Mn cQte douN locuri de muncN Ki
o(inQnd (unurile de strictN necesitate prin schim(uri Mn naturN+ /IBul nominal din ?>>C a fost de
78C+>7 miliarde T. iar pe cap de locuitor a fost de 9.<78 T+$ata inflatiei detine un procent mare.de
?@+< =. cea a soma-ului fiind H =+
Moneda nationala este grivna ucraineana+
!u exista diferente culturale intre 0craina si $omania+
Criterii de selectie a pietelor de interesstudiul factorilor pietei pentru tarile
preselectate
Avand in vedere datele anterioare referitoare la cele 7> piete tinta pe care dorim sa
exportam. firma noastra fiind la inceputul procesului de internationali*are au fost preselectate
tarile din 0niunea #uropeana deoarece aici sunt practicate niveluri de taxe mult mai mici 1taxele
inscrise in "ariful 6amal Integrat Comunitar2 comparativ cu tarile terte din afara spatiului
comunitar+
,intre principalele 7> tari selectate. compania noastra se axea*a pe export in < tari cu un
consum ridicat si o productie sca*uta. cum ar fi: Italia. &ranta si Grecia++
In selectarea pieelor de interes sa fNcut o evaluare a factorilor pieei pentru Nrile
preselectate+ AceKti factori sunt:
Me#i*l #e!ograBicCnat*ral.
/opulatie: marime. crestere. densitate
,istri(utie:ur(an. rural
Clima si variatii climatice
,istanta fi*ica
$etele de comunicatii
$esurse naturale
Caracteristici ale mediului importante pentru produsul companiei+
Me#i*l politic.
Sistemul de guvernare
Sta(ilitate
Orientare ideologica
Interventionismul guvernamental in afaceri
Atitudini fata de firmele;produsele straine 1restrictii comerciale. acorduri (ilaterale de
comert. politica IS,2+
Me#i*l econo!ic.
!ivelul de de*voltare
Cresterea economica
Gradul de deschidere internationala 1#xport. Import din G,/. IS, total si pondere2
Moneda: rata inflatiei. rata de schim(. regimul valutar
Balanta de plati
6enit disponi(il;locuitor si modalitati de consum 1cheltuiala2+
Me#i*l c*lt*ral.
!ivelul de educatie
$olul Xmiddle classP
$eligie. valori. lim(a
Similitudini si diferente fata de piata interna
Acces*l pe piata.
$eglementari comerciale si IS,
$eglementari privind documentatia si procedurile de import
/rotectia drepturilor de proprietate intelectuala
Sistemul -uridic
1.ITA@IA
Me#i*l #e!ograBicCnat*ral
%op*latie: !ari!e- crestere- #ensitate.
%op*latia: @8.<H@.>>> locuitori 1estimativ in anul ?>>C2
Rata #e cre5tere a pop*la9iei: >+H= 1estimativ in ?>>C2
Densitatea pop*la9iei: ?>? locuitori;4m
?
Distan9a Bizic0.
,istanta de la BucureKti la $oma este de ?+77H 4m 1pe cale feratN2 Ki de ?+>@> 4m 1pe Kosea2
&*praBa9a teritori*l*i.
Italia este o tara cu o s*praBata de <>7.<9> 4mR+
Re9ele #e co!*nica9ii (inBrastr*ct*r0+.
Italia este o tara care se poate lauda cu 78+@>H 4m de cNi ferate din care 77+I@7 4m
electrificai. 9H8+ICC 4m de autostradN asfaltata Mn totalitate. 7H mari porturi si 7<9 aeroporturi+
Cli!a si 6ariatii cli!atice.
Clima este continentalN Mn !ord. cu ierni relativ reci Ki veri cNlduroase. Ki mediteraneanN
Mn Sud precum Ki peninsularN cu veri secetoase Ki calde. iar iernile ploioase Ki (lQnde+"emperatura
scade de la sud spre nord+Italia are mai multe tipuri de clima:Climat alpin B Climat continental B
Climat su(mediteraneanB Climat mediteranean.cald B Climat semiarid+
Res*rse nat*rale.
In solul si su(solul Italiei intalnim cNr(une. mercur. *inc. potasiu. marmurN. (aritiu.
a*(est. piritN. ga*e naturale. *NcNminte de petrol. peKte. piatrN ponceB potasiu. sare. materiale de
construcie. fier. cherestea+
Me#i*l politic
&iste!*l #e g*6ernare.
Italia este o repu(licN susinutN de o Constituie democraticN+
&ta"ilitate.
Italia este un stat sta(il din punct de vedere economic. social Ki politic+ Guvernul italian
cautN sN a-ungN la un consens cu celelalte state ale 0niunii #uropene. cMt Ki cu cele mem(re
!A"O Mn ceea ce priveKte diversele pro(leme de securitate Ki apNrare+ Integrarea europeanN Ki
de*voltarea unor politici comune de apNrare Ki securitate repre*intN principala prioritate pentru
Italia+
Me#i*l econo!ic
Ni6el*l #e #ez6oltare.
Italia este a cincea putere economicN a #uropei+ #a are un /IB de 7.@@> miliarde 0S,
1estimativ in anul ?>>92. /IBul pe cap de locuitor fiind de ?I+H>> 0S,;locuitor 1estimativ in
anul ?>>92
Cre5terea econo!ica
$ata creKterii economice din Italia a scN*ut din ?>>7 pMnN Mn ?>>? de la 7.C= la >.9=+ Ln
?>>?. /IBul a crescut cu un procent de >.9=. Mn ?>>< a crescut cu un procent de >.8= Ki a a-uns
la 7.C= Mn ?>>9+
<ra#*l #e #esci#ere interna9ional0 (eDport- i!port+.
EDport*ri: ?HC.7 miliarde 0S, 1estimativ in anul ?>>92 MnsemnMnd ?I.8= din /IB+
/rincipalele Nri partenere sunt Germania 7<.C=. &rana 7?.<=. S0A C.@=. Spania H=. Marea
Britanie I.8= 1?>><2+ /rincipalele produse exportate sunt: produse de inginerie. textile Ki
Mm(rNcNminte. echipamente de transport. utila-e de producie. chimicaleB produse de alimentaie.
(Nuturi Ki produse din tutunB minerale Ki metale neferoase
I!port*ri: ?H7.7 miliarde 0S, 1estimativ in anul ?>>92+ /rincipalele Nri partenere sunt
Germania 7H.8=. &rana 77.?=. Olanda @.C=. Spania 9.C=. Marea Britanie 9.H=. Belgia 9.<=.
S0A 9= 1?>><2+ /rincipalele produse exportate sunt: produse de inginerie. chimicale.
echipamente de transport. produse energetice. minerale Ki metale neferoase. textile Ki
Mm(rNcNminte. produse alimentare. (Nuturi Ki produse din tutun+
Mone#a: rata inBlatiei- rata #e sci!"- regi!*l 6al*tar.
Mone#a folosita este #0$
Rata inBla9iei: <.@ = 1estimata in anul ?>>C2
Rata #e sci!": 7 #0$ Y 7.<@C7 0S,. 7 0S, Y >.H<I< #0$
.alan9a #e pl09i are un deficit total de H.? miliarde 0S, 1in anul ?>>?2
Me#i*l c*lt*ral
Ni6el #e e#*ca9ie.
/este 8C.I= din populaia Italiei este alfa(eti*atN+
Religie- 6alori- li!"a.
Religie: predominani sunt romanocatolici. dar existN Ki numeroase comunitNi de protestani
Ki evrei. alNturi de o comunitate de emigrani musulmani aflatN Mntro continuN creKtere+
<r*p*ri etnice: cel mai mare este cel format din italieni. alNturi de mici grupuri de
germani. france*i. sloveni 1Mn nord2. al(ane*i Ki greci 1Mn sud2
@i!"ile 6or"ite: italiana 1lim(a oficialN2. germana 1regiunea "rentino 3 Alto Adige2.
france*a 1regiunea 6alle dZAosta2. slovena 1regiunea "rieste 3 Gori*ia2+
Acces*l pe pia90
Regle!entari co!erciale si I&D
Italia este mem(ra a 0niunii #uropene. Organi*atiei Mondiale a Comertului. Organi*atiei
!atiunilor 0nite. /actului !ordAtlantic. Bancii #uropene de $econstructie si ,e*voltare.
Organi*atiei pentru Cooperare si ,e*voltare #conomica. Organi*atiei pentru Securitate si
Cooperare in #uropa. &ondului Monetar International. Organi*atiei pentru Alimentatie si
Agricultura. Grupului celor opt tari industriali*ate 1GC2+
Schim(urile comerciale ale $omaniei cu Italia se derulea*a. de la 7 ianuarie ?>>H. in (a*a
principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare precum si cele ale politicii comerciale
comune a 0niunii #uropene+
Acorduri comerciale importante:
Acord intre Guvernul $omaniei si Guvernul $epu(licii Italiene pentru promovarea si
garantarea reciproca a investitiilor. semnat la I+7?+788> si intrat in vigoare la ?H+>I+7887
1Monitorul Oficial nr+77< din ?< mai 78872B
Conventie intre $omania si Italia pentru evitarea du(lei impuneri in materie de impo*ite pe
venit si avere si pentru prevenirea eva*iunii fiscale. semnata la 79+>7+78HH si intrata in
vigoare la >I+>?+78H8 1Monitorul Oficial nr+<9<@ din ?< aprilie 78HH2+
In eforturile sale de stimulare si spri-inire a noilor investitii si crearea de noi locuri de
munca in *onele mai putin de*voltate. statul italian. in conformitate cu normele europene. asigura
o serie de facilitati fiscale companiilor locale sau straine investitoare+
In acest sens. pentru atragerea de investitii de capital. se ofera facilitati pentru extinderea.
moderni*area. restructurarea si reactivarea o(iectivelor productive din sectorul minier sau
industria prelucratoare. facilitati care constau in finantarea de catre statul italian a costurilor
aferente reali*arii investitiilor in proportie de pana la I@= din valoarea acestora+
/iata italiana ofera o multitudine de oportunitati pentru investitorii straini atat in sectorul
industrial. cat si in cel al serviciilor+ Cei mai mari investitori straini pe piata italiana sunt &ranta si
Germania+ Aceasta pondere se (a*ea*a nu numai pe apropierea geografica. ci si pe relatiile
comerciale semnificative cu aceste state+ Cel mai atractiv sector pentru investitorii straini in Italia
este. si continua sal repre*inte. cel financiar. urmat de cel al asigurarilor si cel al
telecomunicatiilor+
Regle!ent0ri pri6in# #oc*!enta9ia 5i proce#*rile #e i!port.
,ocumentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt factura comerciala si
documentele de transport 1conosamentul maritim. scrisoarea de trasura. frachtul aerian2+
&tan#ar#e locale-practici si *zante
Ca mem(ra a 0niunii #uropene. Italia aplica standarde si proceduri privind apro(area
certificarii produselor in conformitate cu cele ale Comunitatii #uropene. fiind o(ligata. prin
semnarea "ratatului de la $oma. sa introduca in sistemul sau legislativ directivele apro(ate de
catre 0niunea #uropeana+ "otusi. se inregistrea*a frecvente intar*ieri in implementarea acestor
directive la nivel national+ In plus. in anumite sectoare. cum ar fi controlul poluarii mediului.
uniformitatea aplicarii standardelor poate varia in functie de regiune. ducand la complicarea
procesului de certificare+
In cadrul programului de unificare pentru sta(ilirea unor standarde comune pentru toate
statele mem(re. Comunitatea #uropeana sta(ileste domeniile prioritare de activitate+ In acest
sens. sunt de*voltate si implementate cerinte o(ligatorii pentru protectia sanatatii si asigurarea
securitatii consumatorilor. precum si pentru protectia mediului+ /entru indicarea conformitatii cu
cerintele o(ligatorii impuse de 0niunea #uropeana. inainte de a fi vandute pe piata comunitara.
toate produsele tre(uie marcate cu inscriptia [C#[ de catre producator sau un repre*entant al
acestuia+ "estele specifice care se fac produselor precum si cerintele pentru certificarea acestora
sunt specificate in diferite directive ale 0niunii #uropene+ Inscriptia [C#[ se refera doar la
cerintele sta(ilite de 0niunea #uropeana cu privire la protectia sanatatii si a mediului. aceasta
inscriptie neindicand conformitatea cu standardele tehnice impuse produselor comunitare+ Astfel.
marcile nationale care indica conformitatea cu standardele aplica(ile produsului respectiv sunt
compati(ile cu marca [C#[ putand fi aplicate simultan pe eticheta produsului+ "otusi. marca
[C#[ inlocuieste toate marcile nationale privind siguranta produselor standardi*ate+
In ceea ce priveste standardele in domeniul electricitatii. in Italia. alimentarea cu energie
electrica se face la ??> si <C> volti si la frecventa de @> D*. cea de I> D* nefiind utili*ata+
Italia utili*ea*a sistemul metric de greutati si dimensiuni. ca parte integranta a Sistemului
International de 0nitati+ Inainte de a fi comerciali*ate pe piata interna. produsele tre(uie sa fie
marcate in unitati metrice. fie ca sunt importate de-a marcate. fie ca sa convenit a fi importate
fara marca- si apoi sa li se aplice marca-ul+
&iste!*l E*ri#ic.
Sistemul -uridic italian este (a*at pe dreptul roman. modificat de codul napolenian+
Sistemul -uridic italian este reglementat de Constituia $epu(licii Italia. promulgatN Mn 789C+
AceastN este o constituie rigidN. Mn sensul cN nu poate fi modificatN prin legi ordinareB ea poate fi
modificatN sau completatN numai printro procedurN specialN. care este deose(it de complexN Ki
este prevN*utN de MnsNKi Constituie 1articolul 7<C2+
AceastN rigiditate este garantatN prin controlul conformitNii legilor Ki decretelor cu forN
legislativN cu ConstituiaB aceastN responsa(ilitate revine exclusiv Curii Constituionale. organ
constituional speciali*at+
$.<RECIA
%op*latie: !ari!e- crestere- #ensitate.
%op*latia: 77.78<.>>> locuitori 1estimativ in ?>>C2
Rata #e cre5tere a pop*la9iei: >.9= 1estimativ in ?>>C2
Densitatea pop*la9iei: CH locuitori;4m
?
+
Cli!a se Mmparte Mn trei categorii:
climN mediteraneanN. cu ierni (lQnde. umede. Ki veri cNlduroase. secetoase+ "emperaturile
depNKesc rareori extremele. deKi uneori au loc ninsori chiar Ki Mn Atena sau Creta Mn timpul
iernii+
climN alpinN Mn special Mn Grecia occidentalN 1#pir. Grecia CentralN. "esalia. Macedonia
occidentalN precum Ki Mn pNrile centrale ale /elopone*ului. cum ar fi Ahaia. Arcadia Ki
pNri din La4onia pe unde trece lanul muntos2+
climN temperatN Mn Macedonia centralN Ki esticN. precum Ki Mn "racia. Mn locuri precum
'omotini. Ganthi Ki #vrosul de nordB cu ierni umede Ki geroase Ki veri secetoase Ki
cNlduroase+
Su(ur(iile sudice ale Atenei se aflN Mn *ona mediteraneanN. iar cele nordice Mn cea alpinN+
Distanta Bizica .
,istanta da la BucureKti la Atena este de 7+?@9 4m 1pe Kosea2 sau 7+999 4m 1cale feratN2
Grecia este o tara cu o s*praBa9a de: 7<7+8I> 4m
?
Re9ele #e co!*nica9ii (inBrastr*ct*r0+.
Grecia are ?+@H7 4m de cale feratN din care HI9 4m electrificai. 77H+>>> 4m de Kosea. din
care 7>H+9>I 4m 1inclu*Mnd 9H> 4m de autostradN2 asfaltatN Ki 8+@89 4m 1estimativ la nivelul
anului 78882 neasfaltatN. H8 aeroporturi 1in anul ?>><2+
Res*rse nat*rale.
/rintre (ogatiile solului si su(solului intalnim lignit. petrol. feroase. (auxitN. plum(. *inc.
nichel. magne*iu. marmurN. sare sau hidrocar(uri+
Me#i*l politic
&iste!*l #e g*6ernare.
Grecia este o repu(licN parlamentarN 1a fost transformatN Mn urma referendumului din C
,ecem(rie 78H9 din monarhie constituionalN2+
&ta"ilitate.
Grecia este unul dintre cele mai sta(ile state (alcanice din punct de vedere economic. social Ki
politic. mai ales dupN aderarea la 0niunea #uropeanN+
Me#i*l econo!ic
Ni6el*l #e #ez6oltare.
In urma aderNrii la 0niunea #uropeanN. Grecia a devenit o arN competitivN cu o economie
de piaN funcionalN+ Grecia are un /IB de ?7<.I miliarde 0S,. /IBul pe cap de locuitor fiind de
aproximativ ?>+>>> 0S,;locuitor. cu o ratN de creKtere de 9.H= 1estimativ in anul ?>>92+
Cre5terea econo!ica.
Guvernul a reuKit sN reducN deficitul (ugetar Ki inflaia. doi factori cheie care iau permis
Greciei sN intre Mn 0niunea #conomicN Ki MonetarN la 7 Ianuarie ?>>7+ Grecia. MmpreunN cu alte
77 state mem(re ale 0niunii #uropene. a adoptat moneda #0$O ca monedN proprie Mn Ianuarie
?>>?+ Se aKteaptN ca euro sN impulsione*e comerul. sN dNrame Ki ultimele (ariere de piaN Mn
interiorul 0niunii #uropene Ki sN stimule*e producia+
Se anticipa o creKtere a economiei Greciei cu 9= Mn ?>><. iar Mn ?>>9 aceasta a crescut cu
9.?=+ "otuKi. anii de austeritate Ki de reformN au fNcut ca Koma-ul sN rNmMnN neschim(at Mn
anumite sectoare+ Investiiile strNine au scN*ut de asemenea. Ki eforturile fNcute pentru a le
stimula au reuKit doar parial+
Serviciile sunt considerate a fi sectorul cel mai mare Ki cu rata cea mai mare de creKtere
din economia Greciei+ Aproximativ 7? milioane de turiKti au vi*itat Grecia Mn ?>>?. aducMnd
venituri nete de aproximativ H.H miliarde #0$+ Activitatea industrialN continuN sN creascN lent. Mn
timp ce industria alimentaiei Ki cele de MnaltN tehnologie Ki telecomunicaii cresc Mntrun ritm
rapid+ Agricultura ocupN aproximativ 7?= din fora de muncN Ki este Mn continuare caracteri*atN
de ferme mici Ki investiii de micN amploare. Mn ciuda a-utorului semnificativ acordat de 0niunea
#uropeanN prin fonduri Ki su(venii+
<ra#*l #e #esci#ere interna9ional0.
EDport*ri: @.C88 miliarde 0S, 1estimativ in anul ?>>92. MnsemnMnd ?>.@= din /IB+
/rincipalele Nri partenere sunt: Germania 7?.I=. Italia 7>.@=. Marea Britanie H=. S0A I.@=.
Bulgaria I.?=. Cipru 9.C=. &rana 9.?=. "urcia 9= 1?>><2. iar principalele produse exportate
sunt: produse alimentare. (Nuturi. (unuri manufacturate. produse petroliere. chimicale. textile+
I!port*ri: <<.?H miliarde 0S, 1in anul ?>><2. MnsemnMnd ?I.C= din /IB+ /rincipalele
Nri partenere sunt: Germania 7?.@=. Italia 7?.?=. &rana I.I=. $usia I.7=. Coreea de Sud
@.9=. S0A @.?=. Olanda @.?=. Japonia 9.<=. Marea Britanie 9.?= 1?>><2. iar principalele
produse importate sunt: maKini Ki utila-e. echipamente de transport. car(urani. chimicale+
Mone#a: rata inBlatiei- rata #e sci!"- regi!*l 6al*tar.
Mone#a folosita este #0$
Rata inBla9iei: 9.@= 1estimata in anul ?>>C2
Rata #e sci!": 7 #0$ Y 7.<@C7 0S,. 7 0S, Y >.H<I< #0$
Me#i*l c*lt*ral
Ni6el #e e#*ca9ie.
/este 8H.@= din populaia Greciei este alfa(eti*atN+
Religie- 6alori- li!"a.
Religie: greci ortodocKi 8C=. musulmani 7.<=. altele >.H=
<r*p*ri etnice: greci 87+@=. turci ?+9=. alii I+7= 1marea ma-oritate fiind de
naionalitate germani. italianN. polone*N. rusN. sMr(N. croatN. spaniolN2
@i!"0 vor(ita este lim(a greacN+ ,atorita numarului mare de turisti din Germania grecii
au invatat mai degra(a lim(a germana ca o a doua lim(a decat engle*a+
Acces*l pe pia90
Regle!ent0ri pri6in# #oc*!enta9ia 5i proce#*rile #e i!port.
La introducerea marfurilor importate pe teritoriul vamal al Greciei. organele vamale
solicita importatorului urmatoarele documente: declaratia vamala 1care este similara cu
documentul unic utili*at Mn 0niunea #uropeana2 Mnsotita de alte documente comerciale cum ar fi
factura. certificatul de origine. documentele de transport sau oricare alte documente oficiale
relevante+
&iste!*l E*ri#ic.
Sistemul -uridic naional are la (a*N sistemul de legi romane+ /uterea -udiciarN este exercitatN
de trei categorii de curi: civilN. penalN Ki administrativN+ Curile civile Ki penale includ Curtea de
Justiie. Curtea de /rimN InstanN. Curtea de Apel Ki Curtea SupremN+ Grecia a aderat la peste I> de
acorduri internaionale Mn calitate de mem(ru. mem(ru asociat sau o(servator+ Incertitudinea legislativN
1deKi se Mm(unNtNeKte treptat2 este o pro(lemN pentru mediul de afaceri al Greciei+ #xistN o varietate de
mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preurilor Ki favori*area firmelor locale+
Sistemul de impo*itare diferN considera(il de cel al Nrilor europene. fiind centrali*at Ki influenat de
de*voltNri politice. ducQnd la eva*iune fiscalN+
3.ARANTA
Me#i*l #e!ograBicCnat*ral
%op*latie: !ari!e- crestere- #ensitate.
%op*latia I7.H>>.>>> 1estimativ in anul ?>>C2 natalitatea 7?+I\. mortalitatea 8+?\. spor
natural <+9\. speranta de viata la nastere H<+C ani 1masculin2. C7+8 ani 1feminin2. populatia
ur(ana HH=+
Rata #e cre5tere a pop*la9iei estimata in ?>>C era de >+I=+
Densitatea !e#ie a pop*la9iei este de 77? locuitori;4m
?
B
Cli!a si 6ariatii cli!atice.
Cli!a este temperata in cea mai mare parte a teritoriului. cu nuante oceanice tipice in 6 si
tot mai estompate catre # 1precipitatii I<> 3 7+7>> mm;an. pe m
?2
+ "emperatura media anuala se
incadrea*a intre 7> si 7? AC+ ,oar in S. catre Marea Mediterana. aceasta este mai ridicata+
Distanta Bizica.
,istana BucureKti 3 /aris: ?+I@C 4m 1pe Kosea2. ?+@@> 4m 1cale feratN2+
&*praBa9a teritoriului &rantei: @@7.@>> 4mR+
Retele #e co!*nicatii.
Re9ele #e co!*nica9ii 1infrastructurN2: <?+7H@ 4m de cale feratN din care 79+<?> 4m
electrificaiB C89+>>> 4m de Kosea Mn totalitate asfaltatN. din care 77+@>> 4m de autostradNB 7I
porturiB 9HH aeroporturi
Res*rse nat*rale.
Res*rse nat*rale: cNr(une. fier. (auxitN. *inc. uraniu. antinomiu 1sti(iu2. arsenic. potasiu.
cherestea. peKte. car(uni. minereuri complexe s+a+
Me#i*l politic
&iste!*l #e g*6ernare.
&ranta este o repu(lica pre*identiala. conform Constitutiei din I Octom(rie 78@C+
Activitatea executiva este exercitata de presedinte si de consiliul de ministrii+ /resedintele
numeste pe seful ca(inetului si pe mem(ri Guvernului. la propunerea premierului. promulga
legile votate de /arlament si poate returna legi parlamentului pentru a fi rede*(atute+
Guvernul decide si conduce politica natiunii. administratia si fortele armate+ /resedintele
este ales prin vot universal direct pentru un mandat de H ani. reinoi(il doar o data+ /uterea
legislativa este exercitata de /resedinte si un /arlament (icameral . alcatuit din Senat si Adunarea
!ationala+
Senatul are <?7 mem(ri . dintre care ?8I repre*inta &ranta metropolitana. 7< colectivitati
teritoriale si teritoriile de peste mari si 7? pe france*ii de peste hotare+ Senatorii sunt alesi pentru
un mandat de 8 ani de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii !ationale si
repre*entanti ai consiliilor departamentale si municipale+ O treime din senat se innoieste la
fiecare < ani+
Adunarea !ationala cuprinde @HH mem(rii dintre care @@@ repre*inta repre*inta &ranta
metropolitana. ?? colectivitatii teritoriale sii teritoriile de peste mari+ Mem(rii adunarii sunt alesi
prin vot universal direct dupa sistemul repre*entarii uninominale pentru fiecare circumscriptie+
Mandatul deputatilor este de @ ani+ Conform legii descentrali*arii. la nivel local puterea
administrativa si financiara a trecut de la prefectii deveniti comisari ai $epu(licii la adunarile
alese pe plan local 1consiliile regionale si consiliile generale2+
Corsica se (ucura de un statut special avand propia sa adunare legislativa aleasa in mod
direct+
/uterea -udecatoreasca este independenta+ Judecatorii repre*inta &ranta metropolitana. 7<
colectivitati teritoriale sii teritoriile de peste mari si 7? pe france*ii de peste hotare+/resedintele
Curtii de Casatie si /rimul /resedinte al Curtii de Apel sunt numiti de executiv la propunerea
Inaltului Consiliu al Justitiei+
/artidele politice repre*entate in /arlament 1dupa alegerile din 788H 2 sunt /artidul
Socialist &rance* 1fondat in 78H72 3 ?97 locuri in Adunare. Adunarea pentru $epu(lica 1fondat in
78HI2 3 7<9 locuri in Adunare. 0niunea pentru ,emocratia &rance*a 1fondat in 78HC condusa de
fostul presedinte Giscard d]#staing 2 3 7>C locuri in Adunare. /artidul Comunist &rance* 3 <C
deputati+
Me#i*l econo!ic
Ni6el*l #e #ez6oltare.
La sfarsit de secol si mileniu. &ranta ramane una din puterile economiei mondiale. cu un
%N. care trece de 7+<@> miliarde 0S,+ &orta economica e data atat de industrie. ce dispune de
un ridicat nivel tehnologic. cat si de agricultura 1o mare exportatoare la nivel mondial2. de
telecomunicatii. servicii. inclusiv cele turistice+
Industria contri(uie cu ?C= la formarea /IB. antrenea*a ?H= din populatia activa si este
extrem de diversificata. de la extractia unor resurse de su(sol 1(auxita. car(uni. minereuri
complexe s+a+2. domeniu in care &ranta nu excelea*a 1tara apelea*a tot mai mult la importul unor
materii prime minerale mai ieftine si de calitate2 pana la industria aerospatiala 1reusitele lansarilor
de sateliti cu rachetele Arianne sunt de notorietate2+ Specifica este insa ponderea ridicata a
centralelor nucleare 1peste ?;<. locul ? pe glo(2. ca re*ultat al politicii de reconversie demarata in
78H> si menita sa elimine dependenta productiei energiei electrice a &rantei de importul de
hidrocar(uri+
Marile concentrari industriale sunt: regiunea pari*iana 1automo(ile. calculatoare.
petrochimie. aparate de *(or. confectii. produse alimentare. parfumuri2. nordul 1siderurgie.
material rulant. masiniunelte. textile s+a+2. valea $h^nului 1electrometalurgie. petrochimie.
industria nucleara. textile. nave. chimie. metalurgie neferoasa s+a+2+
$ata creKterii economice a fost de >.?= Mn ?>><. dupN doi ani Mn care a scN*ut constant de
la o ratN de creKtere de 9.?= Mn anul ?>>>+
<ra#*l #e #esci#ere international.
EDport*ri: <9I.@ miliarde 0S, 1estimat in ?>>92. MnsemnMnd ?H.7= din /IB+ /rincipalele
produse exportate sunt: utila-e Ki echipamente de transport. avioane Ki aparaturN pentru avioane.
mase plastice. chimicale. produse farmaceutice. fier Ki oel Ki (Nuturi+ /rincipalele Nri partenere
sunt: Germania 79+8=. Spania 8+I=. Marea Britanie 8+9=. Italia 8+<=. Belgia H+?= si S0A
I+C=+
I!port*ri: <<8.8 miliarde 0S, 1estimat in ?>>92. MnsemnMnd ?@= din /IB+ /rincipalele
produse exportate sunt: utila-e Ki echipamente. autoturisme. ulei. avioane Ki aparaturN pentru
avioane. mase plastice. chimicale+ /rincipalele Nri partenere sunt: Germania 78+7=. Belgia 8+9=.
Italia 8=. Spania H+9=. Olanda H=. Marea Britanie H= si S0A @+9=
Mone#a: rata inBlatiei- rata #e sci!"- regi!*l 6al*tar.
Mone#a folosita este #0$
Rata inBla9iei: <.<= 1estimata in anul ?>>C2
Rata #e sci!": 7 0S, Y >.CCI #0$
Me#i*l c*lt*ral
Ni6el*l #e e#*catie.
Aproximativ 88= din populaie este alfa(eti*atN+
Religie- 6alori- li!"a.
Religia intalnita preponderent in &ranta este cea romanocatolica C<=CC=+ Mai gasim
protestani ?=. evrei 7=. musulmani @=7>=. li(er practicani 9=+
<r*p*ri etnice: celi Ki latini. slavi. nord africani. indone*ieni. (asci+
@i!"a vor(ita este lim(a france*N+
Acces*l pe piata.
Regle!entari pri6in# #oc*!entatia si proce#*rile #e i!port.
La introducerea marfurilor importate pe teritoriul vamal al &rantei. organele vamale
solicita importatorului urmatoarele documente: declaratia vamala Mnsotita de alte documente
comerciale cum ar fi factura. certificatul de origine. documentele de transport sau oricare alte
documente oficiale relevante+
%rotectia #rept*rilor #e proprietate intelect*ala.
,repturile de proprietate intelectuala sunt reglementate prin doua legi: Legea proprietatii
industriale si Legea cop)rightului+ in anul 788>. &ranta a adoptat Legea cu privire la protectia
inventiilor. im(unatatirilor tehnice si semnelor distinctive+ Aceasta lege a fost amendata in 788?
si transformata in Legea proprietatii industriale. punanduse (a*a pe orientarea tarii catre o
economie de piata+
Conform legii. drepturile de proprietate industriala se refera la patente 1produs si proces2.
proiecte. marci comerciale. marci de servicii si denumiri de origine+ Articolul ?< enumera o serie
de produse nepatenta(ile+ /rotectia patentelor se acorda pentru o perioada de ?> de ani de la data
cererii. in timp ce marcile comerciale si de servicii primesc protectie pentru o perioada de 7> ani
de la data inregistrarii. cu posi(ilitate de prelungire+
Capitolul I6 al Legii 1Articolele H777>2 descrie cererea si procesul de examinare a
acesteia+ Autoritatea competenta pentru re*olvarea cererilor. examinare si inregistrare este Biroul
Independent de /rotectie Industriala+
Acordarea fortata a licentei este permisa in ca*ul in care patentul nu este folosit sau este
utili*at XinsuficientP+ In acest ca*. legea specifica urmatoarele situatii:
,etinatorul patentului refu*a sa acorde dreptul de licenta altor persoane sau impune
conditii Xne-ustifica(ilePB
Importurile acopera ma-oritatea cererii interne+
O licenta fortata nu poate fi emisa inainte de 9 ani de la data inregistrarii cererii sau
inainte de < ani de la acordarea patentului+
$eclamatiile cu privire la incalcarea drepturilor de proprietate industriala se inaintea*a
Curtii Comerciale+ Incalcarea se pedepseste cu amenda de la ?>>> la 78>>> #0$+
Legea drepturilor de autor din 7887 1Legea cop)rightului2. amendata in 788<. prote-ea*a
lucrarile literare. artistice si stiintifice 1inclusiv programele de calculator2+ Legea face distinctia
intre drepturile morale si cele economice+ /rotectia cop)rightului este acordata pe toata durata
vietii autorului plus o perioada de @> de ani de la moartea acestuia+ In schim(. lucrarile reali*ate
de o persoana -uridica (eneficia*a de protectie @> de ani de la data primei sale pu(licari sau de la
data crearii+ Incalcarile deli(erate ale dreptului de cop)right se pedepsesc conform Codului /enal+
&iste!*l E*ri#ic.
&iste!*l E*ri#ic este un sistem de drept civil la care se adaugN concepte proprii+ $amura
executivN este repre*entatN de preKedintele Nrii. Jac_ues Chirac. de /rimul Ministru. Jean/ierre
$affarin. Ki de Consiliul MiniKtrilor+
$amura legislativN este repre*entatN de un /arlament (icameral. respectiv Senat Ki
Adunarea !aionalN+
Ln ceea ce priveKte sistemul -uridic. acesta este alcNtuit dintro Curte de Casaie. dintrun
Consiliu Constituional Ki dintrun Consiliu de Stat+
4.%IATA TINTA
&iind exportator direct strategia noastra de internationalizare urmareste:
7 sporirea profitului prin cresterea oportunitatilor de piataB
? costuri comparative favora(ile pt produsul nostruB
< o mai (una utili*are a capacitatii de productie prin largirea (a*ei de clientiB
9 asigurarea unei renta(ilitati sporite pe termen lung. adica valorificarea avanta-elor oferite de
piata externa
@ Mm(unatatire potentialului de mar4eting prin confruntarea directa cu concurenta externaB
I consolidarea credi(ilitatii+
ITA@IA
/otentialul pietei
Am ales ca tara de export Italia deoarece pre*inta un consum ridicat de inghetata
.comparativ cu productia pe care o o(tine. fiind si unul dintre principalii parteneri comerciali pe
care ii are tara noastra+
/iata inghetatei in $omania a inregistrat cresteri medii in ultimii cinci ani. de 7>?>=. din
punct de vedere valoric+ Statisticile estimea*a ca un roman consuma circa 7.7 4g de inghetata. in
crestere fata de anii trecuti. cand se consumau aproximativ >.I 4g+ Cu toate acestea nivelul
consumului este redus. comparativ cu alte tari europene+ 0n roman consuma de <C ori mai
putina inghetata decat un polone* sau un ungur si aproape de ?> ori mai putin decat un italian
sau un ame rican+ 0ngaria sau Cehia inregistrea*a un consum de peste < 4g pe cap de locuitor.
/olonia de 9 4g. Italia de 7H 4g. Belgia de 7@.@ 4g. iar Suedia de 7< 4g+
Avand in vedere ca ne situam in acelasi spatiu comunitar cu Italia. acest lucru facilitea*a
accesul li(er pe piata sa. diminuand sau chiar eliminand unele taxe vamale+
/rincipalele motive pentru care piaa `intNZ va fi repre*entatN de Italia sunt : concurena
redusN. similitudinile dintre naiuni. inexistena unor suprataxe de import la inghetata+
Consumatorii italieni au Mnceput sN devinN pretenioKi Ki sNKi doreascN produse calitative.
sN nu mai considere ca cel mai important criteriu Mn alegerea produselor este preul. ci calitatea+
In ultimii cinci ani. consumul de inghetata a crescut cu 7>?>= din punct de vedere
valoric+ $eferinduse la datele din decem(rie ?>>@. analiKtii economici au prevN*ut cN piaa
romQneascN a Mngheatei este estimatN Mn -ur la <@ milioane de euro. cu un potenial important de
creKtere
Asadar.avand in vedere distanta geografica. rata mare de profita(ilitate. deschiderea la
mare ce influentea*a climatul favora(il pot a-uta la un potential mare al produsului+
,istri(utia locala
Cu aproximativ I> milione de locuitori. piata Italiei este cea mare si importanta in
#uropa+ #ste foarte competitiva si segmentata. cu oferte de produse ce satisfac mai multe
sectoare+Calitatea si serviciile sunt foarte importante pe aceasta piata+
In ceea ce priveste distri(utia. vom incheia contracte cu transportatori ultraspeciali*ati pe
tipuri de marfuri. acestia nefiind cu mult mai scumpi decat alti trasnportatori cum sunt cei
romani de exemplu. pot asigura 'ust in time( managementul resurselor de tim)( control permanent
al traficului prin sisteme de locali*are G/S ceea ce corespunde standardelor internationale de
calitate 1"!". 0/S. ,DL2,istri(uitorul local va fi unul italian pentru ca altfel nu se poate. cel
putin in conditiile actualeB poate fi conditie necesara de indeplinit sta(ilita la eventuale viitoare
negocieri+
Sistemul de distri(uie italian se caracteri*ea*N printrun comer intermediar care Mm(inN
tradiionalul cu modernismul. purtQnd MncN amprenta disparitNilor economice existente Mntre
!ord Ki Sud. dar Ki consecinele unui cadru legislativ restrictiv+ Ln anul 78CC a intrat Mn vigoare un
act normativ. mult mai permisiv. care a creat condiii pentru de*voltarea diferitelor formule de
vQn*are. Mn special a h)permar4eturilor+ /onderea angrosiKtilor independeni Ki a lanurilor
voluntare rNmQne puternicN. fapt ce exprimN o pondere redusN a comerului integrat+
Ln Italia. cadrul -uridic Ki aciunile de lo**+ naional rNmQn cele mai restrictive din
#uropa. fapt ce explicN diferenele dintre distri(uia de masN 1sla( de*voltatN2 Ki micul comer
speciali*at 1puternic de*voltat2+
/rincipalele firme de distri(uaie pre*ente pe piata italianb sunt,
lanurile naionale: Standa;#uromercato. La $inascente. G+S+ Generale SupermarcatiB
lanurile voluntare: 6ege. A c O Selex. ,espart. Gea. GigadB
grupurile de cumpNrare ale detailiKtilor : Conad. Crai. Sun. CI,B
lanuri de maga*ine regionale independente+ Il Gigante. &iniper. Car Supermercato+
,)per!ar2etF*rile+ ,e*voltarea acestui tip de formulN de vQn*are a fost MncetinitN de
cadrul legislativ destul de restrictiv Ki de lipsa de experienN a firmelor de distri(uie naionale.
orientate cNtre formula supermar4eturilor+
&*per!ar2etF*rile+ Ln anul 78I8. numNrul supermar4eturilor era de <I8. apariia Ki
de*voltarea lor fiind frQnate de dispo*iiile legislative Ki administrative existente+ Cu toate
acestea. Mn anul 78C7. pe piaa italianN existau 7<?7 de supermar4eturi. cu o cotN de piaN de
7I.7=+
/rincipalele formule de vQn*are concurente au fost maga*inele de tip discount 3 hard
discountul sa de*voltat Mn detrimentul supermar4eturilor 1pQnN Mn anul 788H2 3 Ki h)permar4et
urile+
Marile !agazine au gNsit oportunitNi de de*voltare Mn cadrul marilor centre comerciale.
ele fiind puternic concurate de micii comerciani speciali*ai+ Leaderul pieei este $inascente 17@
maga*ine2. urmat de Coin 1C> maga*ine2+
Magazinele pop*lare deineau o cotN de piaN de 7.@=. Mn anul 7889. aceasta reducQndu
se la 7=. Mn anul ?>>7+ /e lQngN concurena h)permar4eturile Ki a suprafeelor comerciale
speciali*ate. marile maga*ine sau confruntat Ki cu comportamentul consumatorului italian. fidel
maga*inelor speciali*ate Ki tot mai pre*ent Mn h)permar4eturi+
Marile s*praBeGe co!erciale specializate+ Cota de piaN deinutN de comerul tradiional
1suprafee comerciale mici Ki medii2 este MncN MnsemnatN. Mn timp ce marile suprafee comerciale
speciali*ate dein o cotN de piaN ce nu depNKeKte ?>=+
7.O%ORTUNITATI DE AAACERI F i#entiBicarea clientilor
/entru identificarea potentialilor clienti am avut in vedere criterii de segmentare a pietei
tinta+
Criteriul Geografic
%ona: H>= partea vestica si <>= partea estica a Italiei+
Categorii de ha(itat: I>= ur(an si 9>= rural+
Categoria de localitati: cu densitatea populatiei peste media pe tara de ?>> locuitori;4m?
Criteriul Socio-demografic
Sex: nu contea*a
6arsta: 7II@ ani
Ciclul de viata familial. categoria profesionala. nationalitate. religie: !u contea*a
Criteriul Socio-psihologic si comportamental
/ersoane care prefera un stil de viata sanatos. persoane care asocia*a o imagine (una
produselor romanesti 1la fel ca celelalte de pe piata sau deose(it de calitative2 si chiar neutra dar
care aprecia*a calitatea si din prisma atri(utului ecologic asociat inghetatei romanesti+
Criteriul economic
Alimentatia sanatoasa oricat de scumpa ar fi. pretul nu poate fi luat in considerare ca si
criteriu ma-or de alegere a alternativelor de cumparare+
/rodusul tre(uie adaptat dupa cum am argumentat in capitolele anterioare pentru ca
italienii sunt un popor exigent si mai ales a calitatii inghetatei din productie interna
8.&TRATE<IA DE INTRARE %E %IATA
&ormularea strategiei de internationali*are se (a*ea*a pe re*ultatele anali*ei
oportunitatilor sau riscurilor si ale anali*ei diagnostic reali*ate in preala(il de firma noastra+
#la(orarea acesteia cuprinde < etape:
7+,efinirea o(iectivelor internationale ale firmei1maximi*area profitului si extinderea activitatii
la nivel comunitar2
?+Selectionarea pietei tinta1Italia2
<+Sta(ilirea formei de internationali*are1export2
Strategia aleasa de noi pentru a penetra pietele tinta este exportul. deoarece implica
riscurile cele mai mici+Am ales ca forma de internationali*are exportul deoarece firma noastra nu
cunoaste o puternica de*voltare economica la nivel international ci doar pe piata romanesca.
celelalte forme de internationali*are fiind mult mai complexe si necesitand resurse financiare si
umane mult mai mari+
&orma de afaceri pe care o vom utili*a este exportul direct prin intermediul filialelor
speciali*ate in tara. (irouri si forme de repre*entare in strainatate 1 filiale in strainatate. retele de
van*ari. agenti si distri(uitori externi2+#xportul va avea loc prin comen*i adresate de cNtre
importatorul italian+MNrimea comen*ilor diferN Mn funcie de se*on.cererea fiind ridicatN firma va
avea piaN de desfacere+
/entru desfNKurarea mai eficientN a activitNii se va constitui un departamentde export care
va avea rolul de a coordona Ki controla activitatea de export+6a funciona su( forma unui
departament de export Mn cadrul direciei comerciale a firmei .pentru Mnceput .mai apoi avQnd
posi(ilitatea de a funciona su( forma unui departament de export separat+
In vederea alegerii formei de internationali*are de export.am tinut cont de o serie de
factori+Acesti factori au influentat deci*ia noastra in ceea ce priveste deci*ia de intrare pe piata
tinta.fiind legati de caracteristicile pietei si ale produsului+
Aactori #e inBl*enta:
paritatea $O!;#0$
inflatia $omaniei si a Italiei
pretul competitorilor locali si straini
politicile de comert exterior ale tarilor mem(re 0# si implicit ale Italiei
politicile fiscale ale tarii producatorului 1$omania2 si ale importatorului 1Italia2
puterea de negociere a distri(uitorului italian
oscilatia costurilor de productie si de transport 1inclusiv costurile conexe de incarcare;descarcare
si manipulare2+
:.CONC@UZII
"inand cont ca firma se afla la inceputul procesului de internationali*are exportul este cea
mai potrivita modalitate de a intra pe pietele externe fara a intampina prea multe piedici+
O(iectivul principal este cresterea profitului+
,eci*ia unei firme de a se de*volta prin internaionali*are este luatN dupN Mndelungi studii+
Mai MntQi. tre(uie anali*ate Nrile care ar putea repre*enta o piaN de desfacere pentru un
produs+ AceastN anali*N tre(uie sN cuprindN date economice. demografice. culturale. mediul de
afaceri. capacitatea de a(sor(ie a pieei din ara respectivN. atitudinea consumatorilor faN de
produsele strNine. etc+
"re(uie apoi aleasN ara ale cNrei caracteristici se potrivesc cel mai (ine pentru produsul
oferit+
/rocesul de internaionali*are este unul complex. care tre(uie luat cu multN
responsa(ilitate Ki Mn condiiile cele mai (une. deoarece presupune multe investiii+
Ln primul rQnd. presupune investiii materiale pentru studiul pieei. pentru adaptarea
produsului la cerinele unei piee noi. distincte de cea de pQnN acum. o piaN cu multe cerine.
neiertNtoare+
Ln al doilea rQnd se investeKte prin numele firmei+ 0n eventual eKec pe o piaN externN ar
putea Mnsemna o cNdere Ki de pe piaa internN. generatN de neMncrederea consumatorilor tot mai
pretenioKi+ Sau. mai (ine. un real succes pe o piaN externN va putea fi urmat de ul alt success pe
MncN o altN piaN+
Ln aceastN idee. firma noastra a anali*at profund pieele poteniale de desfacere a
produsului sNu. a-ungQnd la conclu*ia cN o arN apropiatN de $omQnia. cu un trecut asemNnNtor.
dar cu o de*voltare mult mai rapidN ar repre*enta soluia idealN pentru procesul de
internaionali*are+
In concordanta cu caracteristicile produsului si cu cerintele consumatorilor externi.
consideram ca Italia este piata cea mai potrivita 1din punct de vedere al tuturor factorilor
anali*ati2 pentru comerciali*area inghetatei+
0n produs (un. un pre accesi(il. o promovare intensN. o distri(uie promptN Ki o strategie
potrivitN pntru intrarea pe piaa Italiei. vor repre*enta un real succes pentru firmN+
,rumul nu va fi uKor. dar cu sigurantN va fi cu multe satisfacii Mn final+
.I.@IO<RAAIE:
Spiridon /raleaO#conomie Internationala IX
6asile IKanP"ran*actii comerciale internationale.vol+7P .#ditura Sedcom Li(ris.Iasi.?>>9
FFF+4u(o+ro
FFF+Fi4ipedia+org
FFF+fita+org
FFF+cato+org
FFF+referat+ro
FFF+referatele+com
CU%RIN&
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
Studente :++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
Coordonator : Bolea Andreea +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
prep+ univ+ drd Ifrim Mihaela Lupascu Alexandra+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
Matevici Georgiana+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
Olteanu AnaLoredana++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7
I!"#$!A"IO!ALI%A$#A &I$M#I+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?
'u(o Ice Cream Compan)+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?
7+$#%0MA" I!"$O,0C"I6++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?
/re*entare Companie++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?
6i*iune++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<
Organi*are++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++9
"ehnologie++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++9
Logistica+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++@
Mar4eting++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++@
?+ /$O,0S#++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++I
,istri(uitori++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++I
<+ /IA"A I!"#$A"IO!ALA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++8
Selectia pietelor internationaleaplicarea unor criterii de selectie preliminara++++++++++++++++++++++++++++8
7+S/A!IA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++8
?+B0LGA$IA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7>
<+&$A!"A+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++77
9+/O$"0GALIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7?
@+0!GA$IA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7?
I+B#LGIA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7<
H+I"ALIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++79
C+"0$CIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7@
8+G$#CIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7I
7>+0C$AI!A+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7H
Criterii de selectie a pietelor de interesstudiul factorilor pietei pentru tarile preselectate++++++++7H
7+I"ALIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++78
?+G$#CIA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?9
<+&$A!"A +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?C
9+/IA"A "I!"A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<<
I"ALIA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<<
/otentialul pietei+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<<
,istri(utia locala+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<9
I+S"$A"#GIA ,# I!"$A$# /# /IA"A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<H
H+CO!CL0%II++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<C
BIBLIOG$A&I#:+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++97