Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Drept Simion Brnuiu

Specializarea Drept, an., sem., D
!ateria Drept privat roman
Spete-Drept privat roman
Student,
"ior#ia !arius$Lauren iu
unie, %&''
SPEA 1
Negustorul grec Palamas, peregrin obinuit, sosete n anul 10 Hr. La
Roma pentru a comercializa vinuri. n noaptea sosirii sale, ceteanul roman
!itus i "ura crua cu vinuri. Houl este urmrit #e sclavii negustorului care,
ast"el, a"l un#e acesta locuiete. Palamas i solicit lui !itus napoierea cruei
#ar acesta re"uz s #ea curs cererii. n consecin, Palamas #eci#e s$l c%eme
pe !itus n "aa &ustiiei.
a. 'n#e i n "aa cui se va &u#eca procesul(
b. )e proce#ur #e &u#ecat se va utiliza(
c. Prezentai #es"urarea procesului.
#. *ai o sentin.
Rezolvare
a( )ctiunea se des*asoara in timpul primei perioade din epoca imperiului denumita
perioada principatului. n aceasta perioada +udecatorul avea mi+loace necesare pentru a
asigura prezenta paratului si e,ecutarea sentintei. Sedinta nu mai era publica ci secreta iar
locul de des*asurare era o cladire unde aveau acces partile si reprezentantii lor. -rocesul se
des*asoara in intregime in *ata unui +udecator.
b( )v.nd in vedere momentul la care se produce aceasta speta, procedura utilizata era
cea speci*ica perioadei -rincipatului si anume procedura e,tra ordinem. "ompetenta
+udecatoreasca o aveau pre*ectii pretoriului sau loctiitorii acestora.
c( /udecatorul, la cererea lui -alamas adreseaza c0emarea verbala in +udecata a lui
1itus prin intermediul unuia din agentii sai *aza denumita denuntiatio. -rezenta paratului la
+udecata este asigurata *ie prin *orta *ie prin promisiunea intarita cu garantii ca se va prezenta
la data *i,ata.
Fiecare parte isi e,pune direct sau prin avocati *ara nici un *el de *ormalitate pretentiile.
n timpul e,punerii acestora -alamas prezinta si probele cu care demonstreaza ca 1itus i$a
*urat caruta. )re loc +uramantul *ie la solicitarea uneia din parti *iea +udecatorului dat *iind
obiectul litigiului.
n *aza litis contestatio -alamas e,pune pretentiile 2naratio negotii( si anume inapoierea
carutii cu vinuri aducand in sustinerea a*irmatiei martori care au vazut caruta la acesta si
sclavii care l$au urmarit si au a*lat unde locuieste. 1itus in calitate de parat e,pune
contradictio lacele prezentate de -alamas.
/udecatorul bucurandu$se de o libertate mult mai mare decat in procedura *ormulara da
sentinta in *unctie de probele pe care le$au adus cele doua parti. Sentinta putea apoi *i atacata
cu apel in *ata instantei care a emis$o sau mai departe pe scara ierar0ica a instantelor de
+udecata pana la instanta suprema mparatul. Sentita apelata nu poate *i pusa in e,ecutare
pana cand instanta de apel se pronunta, iar in +udecarea apelului instanta trebuia sa statueze
din nou asupra *ondului cauzei. 1itus este obligat sa restituie caruta cu vinuri lui -alamas,
e,ecutarea sentintei *iind realizata de catre stat, iar daca acesta nu e,ecuta de buna voie, i se
aplica e,ecutarea silita.
d( n aceasta perioada +udecatorul avea libertatea de a tine cont de probele pe care le
considera importante. "u toate acestea sentinta nu putea *i alta decat obligarea lui 1itus sa
inapoieze caruta si condamnarea acestuia la plata unei sume de bani si posibil la restituirea
bunului sa *ie nevoit si -alamas sa plateasca o suma de bani.
Sentinta +udecatoreasca va *i doar pronuntata2verbis( nu si redactata2scripta(.
SPEA 2
"eteanul roman ).). #mprumut ceteanului roman 3.3. suma de '&& sesteri #n anul %
d4r. cu scadena la % ani. 5n anul 6 d4r. prile convin ca rambursarea sumei s se *ac #n anul
7 d4r. 8i nu #n anul 9 d4r. a8a cum se convenise iniial. 1otu8i, #n anul 9 d4r. ).). pretinde
#napoierea sumei datorate.
N.N. re"uz, invoc+n# lipsa sca#enei. ,.,. l # pe N.N. n &u#ecat pentru
neplat.
a. )e proce#ur #e &u#ecat se aplic(
b. -.punei #es"urarea procesului.
c. )e sentin se poate #a(
Rezolvare
a( Se va aplica procedura *ormulara de +udecata. )ceasta are la baza o *ormula pe care
magistratul o redacta impreuna cu partile litigante in baza pretentiilor ridicate de catre acestea.
1otodata, este o procedura maleabila ne*iind limitata la cazurile prevazute strict de lege.
b( -rocedura mentine structura in doua *aze: in +ure si in +udicio. Faza in +ure se
des*asoara in *ata pretorului urban care organizeaza instanta. n *aza in +udicio, cei doi
cetateni aleg de comun acord pe +udecatorul unic. )cesta depune +uramant in *ata
magistratului si este imputernicit sa dea sentinta.
n *ata magistratului )) indica actiunea pe care doreste s$o intenteze. 3.3. este citat la
proces si acesta poate decide la *el ca ).). daca vrea sa *ie reprezentat de cognitor sau un
procurator. 33 nu recunoaste pretentia lui )) si partile litigante impreuna cu magistratul
contribuie la intocmirea *ormulei. ;ste necesara colaborarea partilor pentru legarea
procesului. La *inalul *azei in +ure are loc litis contestatio care are drept scop sa constranga
partile sa permita des*asurarea in continuare a procesului in condiliile stabilite in *aza in +ure.
Faza in +udicio se des*asoara in *ata +udecatorului care are dreptul si obligatia de a da o
sentinta. Daca una din parti nu se prezinta +udecatorul da sentinta in *avoarea celeilalte.
Se trece la e,punerea argumentelor *ie de catre cei doi *ie prin avocati. "on*orm
regulii sarcina probei revine celui care a*irma, nu celui care neaga )) sustine ca a
imprumutat bani lui 33 si acesta nu vrea sa$i returneze desi a e,pirat timpul con*orm
intelegerii initiale. 1otodata prin ridicarea e,ceptiei 33 putea prelua sarcina probei invocand
cea de a doua intelegere con*orm careia imprumutul trebuia restituit in anul 7.
/udecatorul delibereaza doar in baza propriei constiinte si poate sau nu sa ia in
considerare probele prezentate de parti. )cesta trebuie sa respecte cu strictete *ormula de
+udecata si nu poate sa tina cont de noi aspecte pe care magistratul le$a ignorat la redactarea
*ormulei. Sentinta are autoritate de lucru +udecat iar acest lucru impiedica reluarea procesului
in aceesi cauza +uridica cu privire la acelasi obiect si de catre persoane cu aceeasi calitate
procesuala.
-artea nemultumita de sentinta poate invoca nulitatea +udecatii pentru vicii de *orma
saude *ond. 1otusi, daca una din partiinvoca nulitatea se e,pune la plata dublului obiectului
procesului, in cazul in care recursul se dovedeste ne*ondat.
;,ecutarea sentintei se *ace de buna voie de partea care a pierdut sau prin e,ecutare
silita daca in termenul de 6& de zile pe care il avea la dispozitie, paratul nu e,ecuta de buna
voie. n urma unei sesizari dupa e,pirarea termenului magistratul dispune e,ecutarea silita a
sentintei care in cazul de *ata s$ar *ace asupra patrimoniului.
c( Sentinta care se poate da in aceasta speta este de respectare a intelegerii *acute in
anul 6 de amanare a datei platii pentru anul 7, aceasta daca nu s$au stabilit alte conditii la
intocmirea *ormulei in *aza in +ure.
SPEA 3
-atricianul !arcellus este cstorit cum manu cu Silvia 8i are 9 copii:Sabinus, "ornelius,
;milia 8i ;usebia.
La /0 #e ani 0abinus se cstorete cum manu cu Lucreia i are / copii1
Laureniu i 0ebastian.
La /1 #e ani )ornelius se cstorete sine manu cu 2lavia i are un copil1
Primus.
La 13 ani -milia se cstorete cum manu cu 4arius i are o "iic )orina.
La 15 ani -usebia se cstorete sine manu cu ,ntoniu.
La /3 #e ani 0abinus ncerc+n# s$i uci# tatl, este alungat #in "amilie.
La 60 #e ani )ornelius este #at n a#opie cu e"ecte #epline patricianului
Paulus.
a. 0tabilii "amilia agnatic i pe cea cognatic.
b. )alculai, n baza unei sc%eme, gra#ul #e ru#enie #intre persoanele
mai sus amintite.
c. )e loc i ce statut &uri#ic au n "amilie aceste persoane(
#. )um se realizeaz alungarea #in "amilie a lui 0abinus(
e. )are sunt e"ectele a#opiei cu e"ecte #epline a lui )ornelius(
Rezolvare
a. Familia agnatica: !arcellus 2pater *amilias(, Silvia 2sotie cum manu(, Lucretia
2sotie *iu cum manu(, -rimus, ;usebia, Laureniu 8i Sebastian.
Familia cognatica: !arcellus, Sabinus, "ornelius, ;milia, ;usebia, -rimus,
"orina, Laureniu 8i Sebastian.
c. !arcellus < pater *amilias. )supra tuturor persoanelor si bunurilor acesta e,ercita o putere
reglementata +uridic denumita la inceput manus ca mai apoi sa se di*erentieze in *unctie de
*iecare obiect al acestei puteri. "alitatea de sui +uris acorda lui pater *amilias puteri depline in
cadrul *amiliei romane. )vea drept de viata si moarte asupra sotiei, copiilor si era unic titular
al patrimoniului, +udecator si preot al *amiliei.
Silvia < sotie cum manu. ;ste sub puterea sotului si nu are capacitate patrimoniala. Devine
agnata cu agnatii sotului, primeste rangul social si numele sotului.
Sabinus, "ornelius, ;milia 8i ;usebia < copii a*lati in raport patria potestas cu pater *amilias
aparuta odata cu nasterea sau adoptia, puterea parinteasca era perpetua. Fii si *iicele ramaneau
sub putere indi*erent de varsta lor. !arcellus < pater *amilias are drept de viata si de moarte
asupra copiilor sai. "opii dobandeau personalitate +uridica la nastere, di*erentiata pentru *ete
sau baieti. "apacitatea de *olosinta a baietilor cuprindea cuprindea atat o capacitate
e,trapatrimoniala cat si una patrimoniala. Fii nu aveau capacitate patrimoniala deoarece
singurul titular al patrimoniului era pater *amilias.
d. Sabinus putea *i alungat din *amilie prin emancipare. ;manciparea s$a realizat prin
vanzarea *ictiva de trei ori a acestuia de catre pater *amilias. ;mancipatul devenit sui +uris a
pierdut legaturile agnatice cu *amilia sa si drepturile succesorale in cadrul acesteia. -astra insa
legaturile de rudenie cognatice.
e. ;*ectele adoptiei depline in cazul lui "ornelius sunt stingerea puterii parintesti si odata cu
aceasta inceteaza patria potestas.