Lupta pentru cstigarea, extinderea si conservarea clientelei se poate desfasura, ntre
agenti care produc sau distribuie marfuri, presteaza servicii ori executa lucrari, numai n conditiile economiei de piata. O asemenea lupta nu este de conceput dect ntr-un regim de libertate a comertului. Potrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta comerciala se ntelege lupta dusa, att pe plan national, ct si international, ntre firme capitaliste de productie, comerciale, bancare, etc. n scopul realizarii unor profituri ct mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si n consecinta, a sporirii volumului de afaceri. n continutul notiunii de concurenta comerciala regasim componentele de baza pe care le exprima definitia generica, reprodusa mai sus si anume: pe de o parte CONFRUNTAREA dintre subiectele de drept, iar pe de alta parte o tendinta comuna n desfasurarea activitatii, constnd n obtinerea de beneficii. Definitia exprima, n plus, strategia care serveste pentru obtinerea de profituri ct mai mari. Ea consta n acapararea de segmente ct mai mari largi de piata, ceea ce contribuie, n mod normal, la cresterea volumului de afaceri al subiectului de drept n cauza. Definitia data stabileste totodata participantii la activitatea economica. Acestia trebuie sa aiba calitatea de firme capitaliste de productie bancare, comerciale sau de alta natura asemanatoare. Se subntelege, per a contrario, ca nu poate fi vorba de competitie ntr-o economie rigid planificata, bazata pe monopolul de stat, pe centralism excesiv. Romnia a abandonat sistemul economiei comuniste dupa decembrie 1989, statund prin art. 134 pet.1 din Constitutia din 1991 ca economia Romniei este economie de piata. Deocamdata textul citat da expresie unui vast program de viitor, care urmeaza sa fie transpus n practica cnd procesul de privatizare a fostelor ntreprinderi de stat va fi realizat. Art.134, pct.2 din Constitutie obliga statul sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Conditiile mentionate reprezinta factori de baza ai economiei de piata, care trebuie completate si cu dispozitiile art.41 din Constitutie care precizeaza ca proprietatea privata este ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular. Constitutia suprima astfel fondul unic al proprietatii de stat asupra mijloacelor de productie. Instaurarea economiei de piata n Romnia nu ar putea fi conceputa fara aceste principii juridice. Stimularea initiativei private, att pe plan intern ct si atragerea investitiilor straine, nceperea procesului de privatizare a ntreprinderilor de stat care detin nca o pondere precumpanitoare n economia nationala, liberalizarea preturilor - asigurndu-se astfel functionalitatea legii cererii si ofertei, n conditii de concurenta onesta, precum si trecerea la convertibilitatea monedei nationale care, pe piata internationala a ncetat demult sa mai fie cotata, sunt componente majore ale trecerii spre economia de piata n Romnia. Regimul concurentei comerciale a fost instituit n Romnia prin Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, Legea 15/1990, Legea 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati ilicite, modificata prin Legea 42/1991 si Legea 21/1996.
CATEGORII DE CONCURENTA LOIALA
Distinctia domeniului concurentei loiale Pornind de la aceste premise, putem defini concurenta loiala ca fiind forma esentiala de concurenta in cadrul careia comportamentul competitional al comerciantului se exercita manifest, cu buna-credinta si potrivit uzantelor cinstite, in domenii permise concurentei, in scopul de a asigura existenta sau expansiunea comertului sau. Deci, pentru existenta concurentei loiale se cer intrunite cumulativ urmatoarele cerinte: a. comportamentul concurential sa fie manifest, adica sa aiba o existenta concreta, la un nivel de intensitate care sa excluda, atat abuzul cat si absenta concurentei; b. comportamentul concurential sa fie exercitat cu buna-credinta. Inexistenta bunei- credinte comportamentale falsifica jocul liberei concurente imprimandu-i efecte pagubitoare pentru ceilalti participanti la competitie; c. comportamentul competitional sa foloseasca uzante cinstite in activitatea comerciala sau industriala. In existenta uzantelor cinstite in activitatea concurentiala determina distorsiuni in jocul liber al concurentei si falsifica efectele acestuia; d. competitia concurentiala sa se desfasoare in domenii permise acesteia sunt domenii permise concurentei activitatile economice in care concurenta nu este interzisa expres de lege sau prin conventia partilor; e. absenta actelor de infidelitate. Acestea constau in legaturi realizate de persoane participante la intreprinderea unui comerciant, fara stirea si acordul acestuia, cu concurenti ai sai, sub forma operatiilor comerciale sau a asocierii. Astfel de acte sunt savarsite numai din initiativa celor carora le revine obligatia de fidelitate fata de comerciant. Sunt astfel de persoane: salariatii si auxiliarii comerciantilor, asociatii, administratorii si alte categorii de persoane ce au calitatea de organ al societatii comerciale. Periculozitatea actelor infidele se datoreaza faptului ca cei ce le savarsesc au acces la datele privind situatia gestiunii, la secretele tehnice sau comerciale. Ei cunosc reteaua de furnizori si clienti si strategia de dezvoltare a afacerilor, iar unii executa sau incheie afaceri curente in numele sau pe seama comerciantului. Prin toate aceste demersuri ei sunt implicati in activitatea concurentiala. Faptul folosirii situatiei privilegiate, in scopuri diferite de interesele comerciantului, este un act de infidelitate de natura delictuala intrucat este cauzator de prejudicii. Totodata, astfel de fapte perturba exercitiul competitiei concurentiale desfasurate de comerciant si, de cele mai multe ori, profita direct sau indirect concurentilor, fapt pentru care legea le-a calificat si inclus in randul actelor de concurenta neloiala. Categorii de activitati economice deschise concurentei loiale cu regim special Din aceasta categorie face parte, in principal, piata valutara in cadrul careia schimburile au loc in conditiile prestabilite. Piata valutara este acea piata specifica pe care se desfasoara comertul cu valuta, in sens larg1. In cadrul pietei valutare se centralizeaza cererile si ofertele de valuta, se realizeaza prin mecanisme specifice operatiunile de cumparare si vanzare de valuta si se stabileste in functie de cerere si oferta, cursul valutar. In general, piata valutara se compune dintr-un numar de banci comerciale autorizate sa desfasoare operatiuni valutare, precum si dintr- o bursa valutara, care este de fapt o organizatie interbancara cu activitate reglementata prin lege. Operatiunile desfasurate pe piata valutara sunt in principal la vedere si la termen. Organizarea si functionarea pietei valutare in Romania sunt reglementate in Norma privind functionarea pietei valutare interbancare[1], care reglementeaza activitatea de intermediere pe piata valutara interbancara si in Norma privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar[2]. Operatiunile de vanzare si cumparare de valuta de pe piata valutara se pot efectua numai prin intermediari autorizati de catre Banca Nationala a Romaniei, in conditiile stabilite prin regulament si normele de aplicare a acestuia. Fac exceptie operatiunile de schimb valutar efectuate intre persoanele fizice in mod incidental. Rezidentii si nerezidentii, persoane juridice si persoane fizice au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze instrumente de plata, valori imobiliare, precum si orice alte active exprimate in valuta in conditiile legii, ale regulamentului si ale normelor de aplicare ale acestuia. Rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valuta la banci, precum si la orice alte entitati stabilite de lege. Rezidentii au dreptul sa cumpere si sa vanda in mod liber sume in valuta contra lei pe piata valutara prin intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei. Persoanele juridice rezidente, pentru operatiuni de cumparare de valuta au obligatia de a proba cu documente natura operatiunilor valutare si suma solicitata. Rezidentii pot efectua in mod liber si fara restrictii operatii valutare curente si anume: tranzactii de comert international, repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, etc., provenind din operatiuni de capital; remiteri de sume reprezentand cheltuieli de intretinere a membrilor familiei. Operatiunile valutare de capital pot fi efectuate numai cu autorizarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei si constau in: investitii directe in Romania ale nerezidentilor si in strainatate ale rezidentilor; lichidarea investitiilor directe in strainatate de catre rezidenti si in Romania de catre nerezidenti; investitii imobiliare in Romania ale nerezidentilor si in strainatate ale rezidentilor. Desfasurarea licitatiilor valutare (pe piata interbancara) are loc in fiecare zi lucratoare la sediul Bancii Nationale a Romaniei. In cadrul sedintelor de licitatie se determina cursul de schimb al leului fata de principalele valute liber convertibile, ca un curs de echilibru intre cererea si oferta de valuta. Marja dintre cursurile de vanzare si cele de cumparare este determinata liber pe piata valutara interbancara. Potrivit art. 1 din Norma nr. 4/2005 a B.N.R., operatiunile de schimb valutar pentru persoane fizice pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate legal numai de urmatoarele categorii de persoane juridice: institutii de credit, autorizate de B.N.R. sa functioneze in Romania; case de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile ulterioare, avand ca obiect principal de activitate schimbul valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, autorizate de Banca Nationala a Romaniei, persoanele juridice si alte entitati care beneficiaza de prevederi legale exprese si au stipulat in actele constitutive care le reglementeaza infiintarea si functionarea, activitatea de schimb valutar pentru persoane fizice, precum entitatile care detin in administrare structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica si au in obiectul de activitate operatiuni de cumparare de valute cotate sub forma de numerar si substitute de numerar. Societatile autorizate sa efectueze operatiuni de schimb valutar pentru persoane fizice isi stabilesc in mod liber cursurile de schimb, atat cele de cumparare, cat si cele de vanzare. Cursurile de schimb valutar pot fi modificate in cursul aceleiasi zile lucratoare, cu conditia afisarii listei cursurilor in vigoare si inregistrarii corespunzatoare in toate documentele ce stau la baza operatiunilor de schimb valutar.
II Concurenta neloiala Opusa concurentei licite si loiale, concurenta neloiala reprezinta ncalcarea obligatiei comerciantului de a folosi n activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte. Concurenta neloiala a fost definita n art. 2 din Legea nr.11/1991 ca fiind orice act sau fapt contrar uzantilor cinstite n activitatea comerciala sau industriala. n raport cu aceasta definitie actele sau faptele de concurenta neloiala presupun ntrunirea urmatoarelor conditii : - comportamentul concurential sa constea n acte contrare uzantelor cinstite n activitatea comerciala si industriala ; - actele de concurenta neloiala, fiind dupa caz susceptibile de sanctiuni civile, contraventionale sau penale, trebuie sa ndeplineasca conditiile cerute faptelor delictuale, contraventionale sau infractionale; - comportamentul concurential neloial trebuie sa fie concret si culpabil. - Actele si faptele de concurenta neloiala sa se produca n domenii deschise concurentei.
Clasificarea actelor de concurenta neloiala 1) Dupa forma raspunderii, actele de concurenta neloiala pot fi: - infractiuni - contraventii - delicte civile 2) Dupa modul n care ncalca limitele concurentei licite, actele de concurenta neloiala pot fi: - acte si practici excesive de concurenta - acte si practici restictive de concurenta 3) Dupa scopul n care sunt savrsite, acte de concurenta neloiala pot fi: - acte de stimulare a comertului - acte n dauna altui comerciant 4) Dupa continutul lor, acte de concurenta neloiale pot fi: - acte de denigrare - acte de dezorganizare - acte de imitare - de infidelitate - parazitare si clandestine
Calificarea faptelor de concurenta neloiala (dupa Paul Roubier, Le droit de la propriete industrielle, tome I, Sirey 1952, p.504): I confuzia in det riment ul concurentului l ezat II deni grarea i n detrimentul concurent ului lezat III act el e de dezorganizare int erna a intreprinderii concurent e IV mij loace de dezorganizare general a a pi et ei (acapararea agresiva a cli ent el ei)
Ripert, Robl ot cl asi fica ast fel : - deni grarea - confuzi a - paraziti smul economic - dezorganizarea concurentul ui Dupa cum s-a remarcat (P. Roubi er, op. cit . , p. 504), exista aproapte t ot at atea cl asi fi cari al e fapt elor de concurenta nel oi ala, cati autori sunt. Totusi, i n Franta cel put in cl asi fi carea lui Roubier a fost imbrati sat a de maj orit at ea docrti nei si a j uri sprudent ei , pana acol o incat s -a aj uns ca fapt e care nu se incadreaza i n una di n cel e 4 cat egorii , sa nu fi e considerate fapt e de concirenta nel oial a.
Nu ne vom ocupa ai ci de fapt el e de concurent a neloi al a cu el ement e de extraneit ate (publ ici tat ea mincinoasa t rans -fronti era, dumpi ngul i nternati onalde marfuri , subventiil e la export , et c. ), ci numai de fapt ele de concurenta nel oiala desfasurate in cadrul unei piet e rel evant e nati onal e.
Legea nr. 11/ 1990 defi neste int r -un text general (art . 1), ce est e faptul de concurent a neloi al a, iar in alt e arti col e sunt furnizat e exemple de asemenea fapt e. Din acest punct de vedere, se asemenea cu l egea germana (Gesetz gegen den unl aut eren Wet t bewerb, din 7 iuni e 1909). Dupa cum s-a demonst rat , t ari le care au avut un concept l egi sl ativ at at de general asupra concurent ei neloi al e, au dezvoltat inti al sist emul drept ului concurent ei neloi al e in scopul protej arii concurenti lor, si numai ca efect secundar apli car ea legisl ati ei respecti ve a dus si la protej area altor agenti economi ci sau a consumat oril or. Ult erior, jurisprudent a si amendamentele aduse l egi sl ati ei initi al e au condus l a luarea in considerare, tot mai frecvent, i n procesul de apli care al legislati ei concurent ei nel oial e, si efect ele act el or respecti ve asupra unor agenti economi ci neconcurenti si a consumatorilor. In ceea ce pri veste t aril e care nu au avut in mod traditional conceptul de concurent a neloi al a in drept ul lor pri vat , el e au adopt at dispozitii penal e care sanctionau practici le care ducea in eroare sau erau neonest e (de ex. , SUA, Australi a si Canada). Princi pal ul merit al unei clauze generale est e ca permite ca l egea sa fie aplicat a si unor fapte nou aparute. Pe de alt a part e, est e de dori t ca l egea sa sanctioneze (sa descrie) si fapt el e de concurent a neloi al a cel e mai import ante, pent ru a oferi un anumit ghid de conduit a agentilor economi ci si o anumi ta ori entare inst ant elor.