I Concurenta loiala

Lupta pentru cstigarea, extinderea si conservarea clientelei se poate desfasura, ntre

agenti care produc sau distribuie marfuri, presteaza servicii ori executa lucrari, numai n
conditiile economiei de piata.
O asemenea lupta nu este de conceput dect ntr-un regim de libertate a comertului.
Potrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta comerciala se ntelege lupta
dusa, att pe plan national, ct si international, ntre firme capitaliste de productie, comerciale,
bancare, etc. n scopul realizarii unor profituri ct mai mari, ca urmare a acapararii unor
segmente tot mai largi de piata si n consecinta, a sporirii volumului de afaceri.
n continutul notiunii de concurenta comerciala regasim componentele de baza pe care le
exprima definitia generica, reprodusa mai sus si anume: pe de o parte CONFRUNTAREA dintre
subiectele de drept, iar pe de alta parte o tendinta comuna n desfasurarea activitatii, constnd n
obtinerea de beneficii.
Definitia exprima, n plus, strategia care serveste pentru obtinerea de profituri ct mai
mari. Ea consta n acapararea de segmente ct mai mari largi de piata, ceea ce contribuie, n
mod normal, la cresterea volumului de afaceri al subiectului de drept n cauza.
Definitia data stabileste totodata participantii la activitatea economica. Acestia trebuie sa
aiba calitatea de firme capitaliste de productie bancare, comerciale sau de alta natura
asemanatoare.
Se subntelege, per a contrario, ca nu poate fi vorba de competitie ntr-o economie rigid
planificata, bazata pe monopolul de stat, pe centralism excesiv.
Romnia a abandonat sistemul economiei comuniste dupa decembrie 1989, statund prin
art. 134 pet.1 din Constitutia din 1991 ca economia Romniei este economie de piata.
Deocamdata textul citat da expresie unui vast program de viitor, care urmeaza sa fie transpus n
practica cnd procesul de privatizare a fostelor ntreprinderi de stat va fi realizat.
Art.134, pct.2 din Constitutie obliga statul sa asigure libertatea comertului, protectia
concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie.
Conditiile mentionate reprezinta factori de baza ai economiei de piata, care trebuie
completate si cu dispozitiile art.41 din Constitutie care precizeaza ca proprietatea privata este
ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular. Constitutia suprima astfel fondul unic al
proprietatii de stat asupra mijloacelor de productie.
Instaurarea economiei de piata n Romnia nu ar putea fi conceputa fara aceste principii
juridice.
Stimularea initiativei private, att pe plan intern ct si atragerea investitiilor straine,
nceperea procesului de privatizare a ntreprinderilor de stat care detin nca o pondere
precumpanitoare n economia nationala, liberalizarea preturilor - asigurndu-se astfel
functionalitatea legii cererii si ofertei, n conditii de concurenta onesta, precum si trecerea la
convertibilitatea monedei nationale care, pe piata internationala a ncetat demult sa mai fie
cotata, sunt componente majore ale trecerii spre economia de piata n Romnia. Regimul
concurentei comerciale a fost instituit n Romnia prin Legea 11/1991 privind combaterea
concurentei neloiale, Legea 15/1990, Legea 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor
activitati ilicite, modificata prin Legea 42/1991 si Legea 21/1996.

CATEGORII DE CONCURENTA LOIALA

Distinctia domeniului concurentei loiale
Pornind de la aceste premise, putem defini concurenta loiala ca fiind forma esentiala de
concurenta in cadrul careia comportamentul competitional al comerciantului se exercita
manifest, cu buna-credinta si potrivit uzantelor cinstite, in domenii permise concurentei, in
scopul de a asigura existenta sau expansiunea comertului sau. Deci, pentru existenta
concurentei loiale se cer intrunite cumulativ urmatoarele cerinte:
a. comportamentul concurential sa fie manifest, adica sa aiba o existenta concreta, la
un nivel de intensitate care sa excluda, atat abuzul cat si absenta concurentei;
b. comportamentul concurential sa fie exercitat cu buna-credinta. Inexistenta bunei-
credinte comportamentale falsifica jocul liberei concurente imprimandu-i efecte
pagubitoare pentru ceilalti participanti la competitie;
c. comportamentul competitional sa foloseasca uzante cinstite in activitatea
comerciala sau industriala. In existenta uzantelor cinstite in activitatea concurentiala
determina distorsiuni in jocul liber al concurentei si falsifica efectele acestuia;
d. competitia concurentiala sa se desfasoare in domenii permise acesteia sunt
domenii permise concurentei activitatile economice in care concurenta nu este interzisa
expres de lege sau prin conventia partilor;
e. absenta actelor de infidelitate. Acestea constau in legaturi realizate de persoane
participante la intreprinderea unui comerciant, fara stirea si acordul acestuia, cu
concurenti ai sai, sub forma operatiilor comerciale sau a asocierii.
Astfel de acte sunt savarsite numai din initiativa celor carora le revine obligatia de
fidelitate fata de comerciant. Sunt astfel de persoane: salariatii si auxiliarii comerciantilor,
asociatii, administratorii si alte categorii de persoane ce au calitatea de organ al societatii
comerciale. Periculozitatea actelor infidele se datoreaza faptului ca cei ce le savarsesc au acces la
datele privind situatia gestiunii, la secretele tehnice sau comerciale. Ei cunosc reteaua de
furnizori si clienti si strategia de dezvoltare a afacerilor, iar unii executa sau incheie afaceri
curente in numele sau pe seama comerciantului. Prin toate aceste demersuri ei sunt implicati in
activitatea concurentiala.
Faptul folosirii situatiei privilegiate, in scopuri diferite de interesele comerciantului, este
un act de infidelitate de natura delictuala intrucat este cauzator de prejudicii. Totodata, astfel de
fapte perturba exercitiul competitiei concurentiale desfasurate de comerciant si, de cele mai
multe ori, profita direct sau indirect concurentilor, fapt pentru care legea le-a calificat si inclus in
randul actelor de concurenta neloiala.
Categorii de activitati economice deschise concurentei loiale cu regim special
Din aceasta categorie face parte, in principal, piata valutara in cadrul careia schimburile au
loc in conditiile prestabilite. Piata valutara este acea piata specifica pe care se desfasoara
comertul cu valuta, in sens larg1. In cadrul pietei valutare se centralizeaza cererile si ofertele de
valuta, se realizeaza prin mecanisme specifice operatiunile de cumparare si vanzare de valuta si
se stabileste in functie de cerere si oferta, cursul valutar. In general, piata valutara se compune
dintr-un numar de banci comerciale autorizate sa desfasoare operatiuni valutare, precum si dintr-
o bursa valutara, care este de fapt o organizatie interbancara cu activitate reglementata prin lege.
Operatiunile desfasurate pe piata valutara sunt in principal la vedere si la termen.
Organizarea si functionarea pietei valutare in Romania sunt reglementate in Norma
privind functionarea pietei valutare interbancare[1], care reglementeaza activitatea de
intermediere pe piata valutara interbancara si in Norma privind efectuarea operatiunilor de
schimb valutar[2].
Operatiunile de vanzare si cumparare de valuta de pe piata valutara se pot efectua numai
prin intermediari autorizati de catre Banca Nationala a Romaniei, in conditiile stabilite prin
regulament si normele de aplicare a acestuia. Fac exceptie operatiunile de schimb valutar
efectuate intre persoanele fizice in mod incidental.
Rezidentii si nerezidentii, persoane juridice si persoane fizice au dreptul sa dobandeasca, sa
detina si sa utilizeze instrumente de plata, valori imobiliare, precum si orice alte active exprimate
in valuta in conditiile legii, ale regulamentului si ale normelor de aplicare ale acestuia. Rezidentii
si nerezidentii pot deschide conturi in valuta la banci, precum si la orice alte entitati stabilite de
lege.
Rezidentii au dreptul sa cumpere si sa vanda in mod liber sume in valuta contra lei pe piata
valutara prin intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei. Persoanele juridice
rezidente, pentru operatiuni de cumparare de valuta au obligatia de a proba cu documente natura
operatiunilor valutare si suma solicitata. Rezidentii pot efectua in mod liber si fara restrictii
operatii valutare curente si anume: tranzactii de comert international, repatrierea veniturilor nete
sub forma de dividende, dobanzi, etc., provenind din operatiuni de capital; remiteri de sume
reprezentand cheltuieli de intretinere a membrilor familiei.
Operatiunile valutare de capital pot fi efectuate numai cu autorizarea prealabila a Bancii
Nationale a Romaniei si constau in:
investitii directe in Romania ale nerezidentilor si in strainatate ale rezidentilor;
lichidarea investitiilor directe in strainatate de catre rezidenti si in Romania de catre
nerezidenti;
investitii imobiliare in Romania ale nerezidentilor si in strainatate ale rezidentilor.
Desfasurarea licitatiilor valutare (pe piata interbancara) are loc in fiecare zi lucratoare la
sediul Bancii Nationale a Romaniei. In cadrul sedintelor de licitatie se determina cursul de
schimb al leului fata de principalele valute liber convertibile, ca un curs de echilibru intre cererea
si oferta de valuta. Marja dintre cursurile de vanzare si cele de cumparare este determinata liber
pe piata valutara interbancara.
Potrivit art. 1 din Norma nr. 4/2005 a B.N.R., operatiunile de schimb valutar pentru
persoane fizice pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate legal numai de urmatoarele categorii de
persoane juridice: institutii de credit, autorizate de B.N.R. sa functioneze in Romania; case de
schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, cu modificarile ulterioare, avand ca obiect principal de activitate schimbul valutar cu
numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, autorizate de Banca Nationala a
Romaniei, persoanele juridice si alte entitati care beneficiaza de prevederi legale exprese si au
stipulat in actele constitutive care le reglementeaza infiintarea si functionarea, activitatea de
schimb valutar pentru persoane fizice, precum entitatile care detin in administrare structuri de
primire turistice cu functiuni de cazare turistica si au in obiectul de activitate operatiuni de
cumparare de valute cotate sub forma de numerar si substitute de numerar.
Societatile autorizate sa efectueze operatiuni de schimb valutar pentru persoane fizice isi
stabilesc in mod liber cursurile de schimb, atat cele de cumparare, cat si cele de vanzare.
Cursurile de schimb valutar pot fi modificate in cursul aceleiasi zile lucratoare, cu conditia
afisarii listei cursurilor in vigoare si inregistrarii corespunzatoare in toate documentele ce stau la
baza operatiunilor de schimb valutar.















II Concurenta neloiala
Opusa concurentei licite si loiale, concurenta neloiala reprezinta ncalcarea obligatiei
comerciantului de a folosi n activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste,
corecte.
Concurenta neloiala a fost definita n art. 2 din Legea nr.11/1991 ca fiind orice act sau
fapt contrar uzantilor cinstite n activitatea comerciala sau industriala.
n raport cu aceasta definitie actele sau faptele de concurenta neloiala presupun ntrunirea
urmatoarelor conditii :
- comportamentul concurential sa constea n acte contrare uzantelor cinstite n activitatea
comerciala si industriala ;
- actele de concurenta neloiala, fiind dupa caz susceptibile de sanctiuni civile, contraventionale
sau penale, trebuie sa ndeplineasca conditiile cerute faptelor delictuale, contraventionale sau
infractionale;
- comportamentul concurential neloial trebuie sa fie concret si culpabil.
- Actele si faptele de concurenta neloiala sa se produca n domenii deschise concurentei.

Clasificarea actelor de concurenta neloiala
1) Dupa forma raspunderii, actele de concurenta neloiala pot fi:
- infractiuni
- contraventii
- delicte civile
2) Dupa modul n care ncalca limitele concurentei licite, actele de concurenta neloiala pot fi:
- acte si practici excesive de concurenta
- acte si practici restictive de concurenta
3) Dupa scopul n care sunt savrsite, acte de concurenta neloiala pot fi:
- acte de stimulare a comertului
- acte n dauna altui comerciant
4) Dupa continutul lor, acte de concurenta neloiale pot fi:
- acte de denigrare
- acte de dezorganizare
- acte de imitare
- de infidelitate
- parazitare si clandestine

Calificarea faptelor de concurenta neloiala (dupa Paul Roubier, Le
droit de la propriete industrielle, tome I, Sirey 1952, p.504):
I confuzia in det riment ul concurentului l ezat
II deni grarea i n detrimentul concurent ului lezat
III act el e de dezorganizare int erna a intreprinderii concurent e
IV mij loace de dezorganizare general a a pi et ei (acapararea agresiva a
cli ent el ei)

Ripert, Robl ot cl asi fica ast fel :
- deni grarea
- confuzi a
- paraziti smul economic
- dezorganizarea concurentul ui
Dupa cum s-a remarcat (P. Roubi er, op. cit . , p. 504), exista aproapte t ot
at atea cl asi fi cari al e fapt elor de concurenta nel oi ala, cati autori sunt. Totusi, i n
Franta cel put in cl asi fi carea lui Roubier a fost imbrati sat a de maj orit at ea
docrti nei si a j uri sprudent ei , pana acol o incat s -a aj uns ca fapt e care nu se
incadreaza i n una di n cel e 4 cat egorii , sa nu fi e considerate fapt e de concirenta
nel oial a.

Nu ne vom ocupa ai ci de fapt el e de concurent a neloi al a cu el ement e de
extraneit ate (publ ici tat ea mincinoasa t rans -fronti era, dumpi ngul i nternati onalde
marfuri , subventiil e la export , et c. ), ci numai de fapt ele de concurenta nel oiala
desfasurate in cadrul unei piet e rel evant e nati onal e.

Legea nr. 11/ 1990 defi neste int r -un text general (art . 1), ce est e faptul de
concurent a neloi al a, iar in alt e arti col e sunt furnizat e exemple de asemenea
fapt e. Din acest punct de vedere, se asemenea cu l egea germana (Gesetz gegen
den unl aut eren Wet t bewerb, din 7 iuni e 1909). Dupa cum s-a demonst rat , t ari le
care au avut un concept l egi sl ativ at at de general asupra concurent ei neloi al e, au
dezvoltat inti al sist emul drept ului concurent ei neloi al e in scopul protej arii
concurenti lor, si numai ca efect secundar apli car ea legisl ati ei respecti ve a dus si
la protej area altor agenti economi ci sau a consumat oril or. Ult erior,
jurisprudent a si amendamentele aduse l egi sl ati ei initi al e au condus l a luarea in
considerare, tot mai frecvent, i n procesul de apli care al legislati ei concurent ei
nel oial e, si efect ele act el or respecti ve asupra unor agenti economi ci
neconcurenti si a consumatorilor. In ceea ce pri veste t aril e care nu au avut in
mod traditional conceptul de concurent a neloi al a in drept ul lor pri vat , el e au
adopt at dispozitii penal e care sanctionau practici le care ducea in eroare sau erau
neonest e (de ex. , SUA, Australi a si Canada). Princi pal ul merit al unei clauze
generale est e ca permite ca l egea sa fie aplicat a si unor fapte nou aparute. Pe de
alt a part e, est e de dori t ca l egea sa sanctioneze (sa descrie) si fapt el e de
concurent a neloi al a cel e mai import ante, pent ru a oferi un anumit ghid de
conduit a agentilor economi ci si o anumi ta ori entare inst ant elor.