Sunteți pe pagina 1din 17

Curs1 Forme farmaceutice lichide omogen

Preparate farmaceutice pentru aplicatii cutanate


Def: Preparatele lichide pentru aplicatii cutanate sunt forme farmaceutice cu
vascozitate variabila,care se aplica pe piele(inclusiv pielea capului)sau unghii,pt a
realiza o absotbtie locala sau transdermica a substantei active.
Varietate de forme farmaceutice:soluii,solutii
peliculogene,emulsii,suspensii,aerosoli,sampoane,spume
medicamentoase,unguente,pulberi,destinate aplicarii pe tegumente in
scopprofilactic,curativ sau terapeutic.
Clasificare-preparate lichide
lotiuni medicamentoase, cosmetice si de protectie;
aerosoli presurizati cu efect medicamentos sau cosmetic;
sampoane;
spume;
comprese umede;
bai medicamentoase cu actiune locala si generala.

Date anatomo-fiziologice privind calea de administrare

Organul cutanat,pielea,reprezinta 6% din greutatea corporala avand o suprafata
medie de 1.8 m2,iar dpdv morfohistologic are 3straturi:epidermul,dermul sau
corionul si hipodermul.
Epidermul este de natura epiteliala,cu o grosime variabila 6-36mm si de 1mm
palmo-plantar
stratul cornos-format din celule turtite,anucleate si cu peretele celular
ingrosat,ce contine aprox 50%keratina
stratul lucios-vizibil mai ales palmo-plantar,cu celule anucleate care contin
granule fine de lipide ,ce reflecta radiatia luminoasa
stratul granulos-cca 6 randuri de celule viabile,cu nucleu,care contin
keratohialina
stratul spinos(acantos,filamentos) bine dezvoltat(cca 20 randuri de celule
viabile cu nucleu si mitocondrii cu numeroase enzime)
sratul bazal,germinativ-constituit dintr-un rand de celule cilindrice intre care
sunt inserate melanocitele.
Dermul este de natura conjunctiva constituit din dermul papilar si dermul
reticular sau dermul propriu-zis.
In derm,sunt inserate in substanta fundamentala,fibroblastele,fibre de
reticulina,de elastina,de colagen,glandele sebacee, segmentele mediane ale
glandelor sudoripare,partea mediana a foliculului pilos,fibre nervoase si vase
sanguine.
Glandele sudoripare si cele sebacee strabat epidermul pana la suprafata
pielii.
In dermul papilar se gasesc mastocitele si histociteele
Hipodermul
de natura conjunctiva se mai numeste si tesutul adipos subcutanat
adipocite bogate in lipide (rezerva de energie)cu rol in reglarea termica si
protectie mecanica
mai contin provitamina D,caroten,foliculul pilos si glomerulii glandelor
sudoripare,numeroase vase si nervi
Pielea e un organ complex,in corelatie cu intregul organism si prezinta 2
categorii de functii:
1. elementare:
keratogeneza
melanogeneza
2. de ansamblu:
de sinteza;
sectretorie:sebumul,transpiratia,pH=4,5-5
de termoreglare
rol in procesele imunologice.
O functie importanta este permeabilitatea pielii,pielea este considerata ca
un gel protejat de o dubla bariera:
filmul hidrolipidoproteic(stratul cornos)
bariera hidroelectrolitica,a carei provenienta este secretia glandelor
sudoripare si sebacee.
Formularea preparatelor pentru aplicatii cutanate
In functie de scopul terapeutic urmarit,de efectul local(topic)sau
general(sistemic)se aleg:
substantele medicamentoase pe baza prop fizico-ch si biofarmaceutice.
subst auxiliare(vehicul,solubilizant,modificatori de pH,agenti de cresterea
vascozitatii,antioxidanti,chelatanti,conservanti antimicrobieni,promotori de
absorbtie etc)
rezolvare problemelor farmacotehnice,de stabilitate si biodisponibilitate
o tehnologie de preparare adecvata
recipiente de conditionare ,corespunzatoare modului de adm.
Lotiuni medicamentoase
Denumirea de lotiune provine de la lotio=a intinde(pt spalare)si sunt
solutii,emulsii sau suspensii intr-un vehicul apos sau hidroalcoolic,pot fi si emulsii
U/A dupa USP,BP.
In general ele au o actiune de suprafata si sunt propice in tratarea eruptiilor
generalizae.Pentru a obtine un efect persistent al lotiunilor se adauga
glicerina,propilenglicol sau coloizi hidrofili;uneori se asociaza alcool pt a favoriza
evaporarea solventului.
Lotiuni Antimicrobiene
Se folosesc subst oxidante,coloranti,saruri cuaternare de amoniu,compusi organici
de mercur,de argint,chimioterapice.
Substante oxidante
degaja oxigen in stare nascanda:peroxid de hidrohen,peroxid de
zinc,permanganat de potasiu
elibereaza clor,hipocloriti,cloramina T
degaja iod,tinctura de iod in concentratie de 5,7 5,10 si 30%
Utilizari:-dezinfectia preparatorie a pielii si in diverse dermatoze
Colorantii:-verde briliant,fucsina,cristal violet 1% derivati de acridina ca
etacridina(sau rivalol)in concentratie.......
Lotiuni Antimicotice
Micozele pot fi: superficiale(dermatomicoze),micoze foliculare,onicomicoze si
candidoze.
Substantele folosite in lotiuni cu efect antimicotic sunt:iod ,sulf,saruri cuaternare
de amoniu,antibiotice,antifungice.
Se mai folosesc acid salicilic,acid benzoic asociat cu iod,azotatul de argint in
solutie amoniacala,sulfatul de zinc 4% in asociere cu sulfat de cupru 1% si
camfor,zinc-pirition bun bactericid si antifungic folosit in lotiuni capilare in
concentratie 0.5-1%
Acizii alifatici-propionic heptanoic caprilic sorbic,undecilenic sau undecilinatul de
zinc;rezultate bune in diferite micoze.
Lotiuni cu actiune antiinflamatoare
in formularea acestor lotiuni se folosesc ulei de musetel,azulenre,clorofila,acidul
gliciretic,hormonii corticosteroizi,acestia au un efect rapid fiind dizolvati in diferiti
solventi
cu largi aplicatii sunt:acetatul de hidrocortizon 1-2%,prednisonul,flucinolonul,etc.
Se prescriu ca lotiuni lavabile utilizate in zonele acoperite de par.
Lotiuni cu actiune antipruriginoasa
Pruritul apare prin excitarea plexului subepidermic ca urmare a eliberaruu
enzimelor proteolitice ca rezultat al unei iritatii primare sau reactii
alergice.Medicatia antipruriginoasa este un tratament simptomatic,fiind asociat la
tratamentul etiologiei afectiunii(urticarie,pruritsenil,dereglari
hepatobiliare,psoriazis,dermatita,viroze cutanate.
Preparate farmaceutice pt aplicare cutanata:
Se pot folosi in lotiuni,substante ce atenueaza senzatia de prurit:alcool
benzilic2%,metanol,camfor,anestezice locale.Se pot folosi si antihistaminice
locale-fenistil in gel sau cromoglicat de sodiu.

Lotiuni cu activitate astringenta
Substantele astringente precipita proteinele,intarind epiteliul,scad secretiile,sunt
decongestive,calmante.In diverse formulari se fol:sulfat de cupru,sulfat de
zinc,oxid de zinc,acetotartrat de aluminiu,alaun,clorura de aluminiu
hexahidrat;compusi ai bismutului-azotat bazic de bismut,galat bazic de bismut,acid
tanic,etc.
Lotiuni cu actiune cheratolitica
Efectul cheratolitic e necesar in:
hiperkeratoze-(psoriazis,eczeme,negi) pt indepartarea depozitelor scumoase:
tratament prin exfoliere(peeling) al unor dermatoze(acnee),pete
hiperpigmentate,efelide.
Sunt folosite urmatoarele substante:acid salicilic,singur sau asociat cu
rezorcina,acid lactic,uree,pirogalol,etc.
Lotiuni cu actiune epitelizanta
Medicamentele epitelizante favorizeaza procesul de cicatrizare care prezinta doua
faze:proliferarea tesutului conjunctiv si apoi epidermizarea leziunii,marginal si prin
insule.In rani ulceroate,arsuri,se prescriu extract de placenta,alantoina,vitamina
A,heparina,ulei de peste,vitamina F.
Lotiuni cu actiune revulsiva
normalizeaza circulatia sanguina defectuoasa,indiferite afectiuni:alopecie,degradari
reumatism.Se folosesc:uleiul de terebentina,acetona,chinina,pilocrpina.
Lotiuni de protectie
Agentii fizico-ch din mediul extern pot cauza dermatoze care reprezinta 60-70%
din totalul bolilor profesionale si cea 10% din totalul afectiunilor
cutanate.Preparatele protectoare pt piele care se prezinta intr-o gama
variata:solutii,emulsii,suspensii,crme,unguente,spray-uri.
Acestea treb sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure protectie fata de subst nocive vizate;
sa nu se amestece cu noxele;
sa nu prejudicieze procesul muncii;
sa formeze film aderent care sa reziste in timpul lucrului;
sa nu irite pielea sau sa impiedice functiile fiziologice;
sa nu fie mediu prielnic pt dezvoltarea microorganismelor
Preparatele se pot clasifica in functie de protectia asigurata in lotiuni
hidrofobe,hidrofile,cu rol de bariera mecano-ch.
Lotiuni hidrofobe
Ingrediente:ulei de parafina,uleiuri vegetale,ulei de silicon.
Uleiurile de silicon sunt inerte ch,netoxice,filmogene,hidrofobe,dar nu grase (nu
impiedica oxigenarea pielii si trapiratia).
Se folosesc si macromolecule care formeaza filme
aderente:polietilena,polistirenul,poliacrilatii,derivati de celuloza,derivati
acrilici,dizolvate in alcool butilic,zopropilic,acetona,cloroform,etc.Iar ca
plastifianti- ftalat de butil,de benzil,adipat de izobutil sebacatul de
dizooctil,glicerol,etc.
Lotiuni hidrofile
Folosite ca protectie fata de noxele hidrofobe(solventi
organici,coloranti,lacuri,etc).
Noxele hidrofobe determina deshidratarea si descuamarea pielii,acnee de
ulei,scaderea pH-ului pielii,inlesnind aparitia de infectii.
Lotiuni cu rol de:bariera mecanico-ch
Contin un agent de neutralizare a noxei (pt sarurile hexavalente de crom, se
folosesc pt complexare EDTA,sau schimbatori de ioni).

Comprese umede
Au efect racoritor,curata pielea de cruste si scuame,asigurand drenarea
afectiunii suparande:sunt si antipuriginoase.
In acest scop se folosesc solutii apoase izotonice sau hipertonice:solutii de
acetotarttrat de aluminiu(Burovin),solutia de permanganat de potasiu,solutia de
azotat de argint,de sulfat de magneziu sau comprese cu ului vegetal.
Compresele se aplica reci sau calde(jumatate de ora sau o ora dim si apoi
seara),acoperite sau neacoperite si se schimba des.In timpul intreruperii se
aplica un strat subtire de lotiune,ulei,unguent.Compresele sunt indicate in
dermatoze acute,inflamate,cu vezicatii si secretii.DEzavantaje-sunt incomode.
Spray-uri topice
Avantaje: aplicare usoara,rapida,in strat iniform;se evita pierderile la aplicare,se
evita contaminarea,mentinandu-se sterlitatea,conservare optima(flacoane
etanse). La aplicare formeaza un film in 30 sec,contin subst filmogene(derivati
de celuloza,PVC) cu adaos de plastifianti si subst active:sulfatul de
neomicina,bacitracina,framicetina,acidul fusidic,etc.
Dezavantaje:gazul propulsor poate da iritatii.
Sampoane
Def: Preparate lichide( emulsii,suspensii sau solutii) sau semisolide care contin
agenti tensioactivi,destinate aplicarii pe pielea capului,se indeparteaza prin
limpezire cu apa. Prin frectionare cu apa fomeaza spuma.
Sampoanele sunt agenti de curatare pt par si pielea capului,ingredientul
principal fiind un detergent.In compozitia lor intra:
surfactanul principal pt efectul de detergent si spumare
surfactantul secundar pt conditionare :aditivi care dau efecte speciale.
Sasmpoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare:lichide,crme sau
paste,aerosoli sau sub forma de pulbere. Marea majoritate sunt lichide,transparente
sau opace(perlate). Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatare,parul
treb sa fie frumos,stralucitor,moale,la atingere,suplu,usor de coafat,fara sa se
electrizeze,tonic,cu volum,etc.
Caracterele obisnuite ale unui sampon normal sunt:
o lipsa alcalinitatii,necesara pt ca parul sa nu devina spalacit;
o sa nu aiba efect degresant prea puternic;
o sa nu irite pielea capului;
o sa posede o reala capacitate de curatire,chiar cu o apa calcaroasa;
o sa emulsioneze in apa impuritatile,grasimea,matreata si sa le disperseze;
o sa produca o spuma abundenta si care sa nu fie influentata de impuritatile
care rezulta.
Formularea sompoanelor

Baza de spalare este cel mai adesea o asociere intre produsi tensioactivi
anionici si amfoteri,cu aditivi:polimeri cationici,polimeri anionici sau
amorfi(pt revigorarea parului).


Curs 2 Formularea sampoanelor
I.Substante medicamentoase
I.1.Keratolitice
Acid salicilic- actioneaza prin slabirea legaturilor dintre
Acidul lactic keratolitic,antiseptic
Sulf
Efectul keratolitic se obtine prin medierea reactiei dintre sulf si cisteina din
keratinocite.
Efectul antimicrobian poate si indus de conversia sa la acid peutationic din flora
pielii normale sau a keratocitelor
Proprietatile keratolitice sunt produse printr-un proces de spalare a scuamelor de
matreata din stratul epitelial cornos(mecanism insuficient elucidat).
I.2. Reglatori ai keratinizarii
Zinc piriton(compus coordinativ al Zn2+)
reglator al keratinizarii epiteliale,al productiei de sebum,antifungic si
antibacterian
legaturile pirition ce sunt formal monoanioni sunt chelatati la Zn2+ prin
atomii de oxigen si sulf la centru
in starea cristalina zinc piritona exista ca un dimer simetric
zinc piritona este cel mai cunoscuta substanta folosita in tratamentul matretii
si al dermatitei seboreice.
Ihtiol- bituminosulfonat de amoniu in sampoane are eficienta clinica impotriva
matretii si a psoriazisului
Bituminosulfonate de amoniu este un produs de origine naturala obtinut in prima
etapa prin distilarea uscata a unor sisturi bogate in sulf.
I.3.Agenti antimicrobieni
Sulfura de seleniu
efectul anti-pityrosporum mai mult decat un efect antiproliferativ.
proprietati antiseboreice
este disponibila in sampoanr OTC in concentratie de 1% si doar cu
prescriptie la 2,25%(Doak dermatologice)si 2,5%(exsel)
Piroctone Olamine(piroctonolamina cunoscuta ca si Octopirox sau pirocton
etanolamina
substanta ce se foloseste pentru tratamentul infectiilor fungice
hidroxipiridonele nu afecteaza biosinteza sterolilor
interfaza in transportul activ al macromoleculelor esentiale precursoare
din membrana celulelor dematofitilor,al proceselor respiratorii celulare
ale acestora.
Melation 0,5% si 1%-este un inhibitor ireversibil al colinesterazei specific pt
insecte
II Substante auxiliare
II.1 Solventi:apa,apa+alcool;apa+alte substante
Adjuvanti,aditivi
Surfactanti.

















Surfactanti anionici (sarcina negativa data de gruparea polara hidrofilica)
sunt derivati din alcooli grasi si au calitati foarte bune in indepartarea
sebumului de pe scalp si par.
Laurilsulfatii exemple de laurilsulfati sunt lauril sulfat de sodiu,laurilsulfat de
trietanolamina,laurilsulfat de amoniu.
Laurileter sulfatii laurileter sulfat de sodiu,laurileter sulfat de trietanolamina si
laurileter sulfat de amoniu
Sarcozine
nu sunt folosite ca detergent primar deoarece nu exceleaza in
indepartarea sebumului
agentii de conditionare si de obicei sunt pe lista de ingrediente in
pozitia a doua sau a treia ca detergent secundar si tertiar
Sarcozinele sunt folosite mai des in sampoanele-balsamuri sau in
sampoanele pt par uscat
lauril sarcozina si laurilsarconizat de sodiu

Sulfosuccinati
sunt cei mai puternici detergenti ce sunt folositi pentru indepartarea
sebumului
din acest motiv sunt cei mai utilizati detergenti secundari din
sampoanele pt par gras

Surfactanti amfoterici
contin atat gruparile anionice cat si cationice,ceea ce le permite sa se
comporte ca surfactanti cationici la valori mai mici de pH si ca
surfactanti anionici la valori mai mari ale pH-ului
Surfactantii amfoteri precum cocamidopropilbetaina si
lauraminopropionat de sodiu,se gasesc in sampoanele pt copii
Acesti surfactanti reduc iritatia la tesuturile ochilor,reprezentand
caracteristicile de sampoan pt copii,fara lacrimi
Surfactantii amfoteri sunt de asemenea utilizati in sampoane pt parul
fin si tratat chimic,deoarece spumarea moderta lasa parul usor de
modelat
Ei sunt in general priviti ca surfactanti medii
Surfactantii amfoteri alcatuiesc complecsi in combinatie cusurfactanti
anionici
Cocamidopropilbetaina este un surfactant sintetic sintetizat din ulei de cocos si
dimetil aminopropilamina.Cocamidopropil betaina este un derivat din cocamida si
glicinbetaina,este un emulgator tensioactiv mediu care in majoritatea cazurilor nu
produce iritatia pielii si a mucoaselor.Este compatibila cu emulgatori
anionactivi,cationactiv si neionici.
Surfactantii cationici
detergentii cationici sunt numiti pt gruparea lor polara incarcata pozitiv
surfactantii cationici nu sunt la fel de utilizati in sampoanele actuale ca
surfactantii anionici,deoarece acestia sunt limitati in capacitatea lor de a
elimina sebumul si nu produc spuma abundenta
in plus surfactantii cationici nu pot fi combinati cu surfactantii anionici,fiind
limitati
surfactantii cationici sunt in principal utilizati in sampoane in cazul in care
este dorita putere de curatare minima cum ar fi in sampoanele de zi cu zi
surfactantii cationici sunt excelenti dupa administrare conferind moliciune si
suplete parului deteriorat chimic
Surfactanti neionici sunt folositi in combinatie cu detergentii ionici ca agent de
curatire secundar.
Exemple: alcooli grasi polioxietilenici,esteri de sorbitol polioxiletilenici,
alcanolamide
Stabilizatori de spuma(agenti de spumare)
Spuma este importanta, deoarece are functia de a imprastia detergentul pe par si pe
scalp,dar nu participa la curatare.Este adevarat ca un sampon aplicat pe parul
murdar nu va spuma la fel de mult ca acelasi sampon aplicat pe parul curat.Acest
lucru se datoreaza faptul ca sebumul inhiba formarea bulelor.Astfel un sampon va
spuma mai putin la prima samponare si mai mult la samponarea a doua.
Stabilizatorii de spuma
Asa numitii superspumanti actioneaza ca stabilizanti si de asemenea
modifica structura spumei imbogatind-o,dandu-I densitate si baloane mai
mari.
Cel mai important tip sunt monoetanolamidele,ce sunt obtinute prin
amidarea acizilor grasi cu monoetanolamina
Dietanolamidele sunt obtinute de regula prin amidarea acizilor grasi
metilester sau a trigliceridelor cu dietanolamine
Monoetanolamidele sunt cei mai utilizati superspumanti,dar sunt dificil de
incorporat datorita punctului lor de topire ridicat(aprox 80 C)
Dietanolamida bazata pe ulei de cocos este una dintre cele mai
cunoscute,dar efectul de ingrosare este redus datorita glicerolului.

Agentii de ingrosare
Sunt substante care permit cresterea vascozitatii preparatului;ei previn alunecarea
samponului pe fata si in ochi,in timpul spalarii.Ca agenti de ingrosare sau
consistenta se folosesc fie electroliti asociati cu tenstioactivi anionici,fie
macromolecule geloformatoare. Un alt tip de modificatori ai proprietatilor
reologice sunt bentonitele anorganice ce pot fi folosite pentru obtinere unui punct
de randament si stabilitate a solutiilor.
Bentonitele confera stabilitate particulelor din sampoane si anume agentii de
perlare sau chiar substante active ce au tendinta sa sedimeneze.

Agenti chelatanti
previn formarea si depunerea sapunurilor insolubile,de calciu si
magneziu si de a face clare formularile cand se foloseste apa dura la
producerea sampoanelor.
imbunatatesc calitatile conservantilor,nu participala curatare
membrana externa a organismelor gram negative,ete foarte complexa
si este stabilizata de ionii de calciu si magneziu
agentii chelatati puternici destabilizeaza aceasta membrana si o fac
mai permeabila pt agentii de conservare

Corectorii de pH
Agentii de reglare a pH-ului pt a minimiza deteriorarile parului de la
alcalinizare.Cei mai multi detergenti din sampoane au un pH alcalin si provoaca
dilatarea(umflarea) firului de par.Aceasta dilatare duce la pierderea cuticului de
protectie si predispune firul de par la deteriorari.Aceasta dilatare a firului de par
poate fi prevenita prin echilibrarea pH-ului din sampon,prin adaugarea unei
substante acide,cum ar fi acidul glicolic.
Fazele procesului tehnologic
livrarea materiilor prime;
cantarie;
dizolvare;
filtrare;
completare la masa prevazuta(m/m);
stocarea intermediara(si controlul samponului-produs semifinit);
conditionare primara a samponului;
marcare,gruparesi ambalare.

Fazele procesului tehnologic
dizolvarea surfactantilor in apa cu amestecare de notat ca ordinea adaugarii
este importanta;in general stabilizatorii de spuma se adauga ultimii;
se adauga aromele,colorantii,conservantii,etc, si se amesteca pana ls
obtinerea unei solutii uniforme;
se ajusteaza pH-ul pana la aciditatea stabilita in formula
se adauga agentii de ingrosare pana la obtinerea vascozitatii dorite.
Sampoanele sunt fabricate prin amestecarea substantelor cu agitatoare ce se
folosesc cu viteze mici datorita capacitatii mari de spumare ale ingredientelor
utilizate.De asemenea trebuie precizat ca temperaturile amestecurilor sunt de
40-80C cel mult.Amestecarea lichidelor cu densitati diferite se efectueaza
adaugand lichidul cu densitate mai mare peste cel cu densitate mai
mica.Substantele volatile,tincturile,extractele se adauga de regula la sfarsit dupa
filtrarea produsului de baza.La conditionarea primara a sampoanelor se
foloseste in general metoda gravimetrica,intrucat sunt lichide vascoase.
Sampoanele sunt in general realizate prin combinarea:
agent tensioactiv
cu un cotensioactiv-cel mai adesea cocamidopropil betaina in apa pt a
forma un lichid gros,vascos
alte ingrediente esentiale include clorura de sodiu,care este folosita
pentru a regla vascozitatea
conservant
parfum.

Controlul fizico-chimic
Ofera detalii privind stabilitatea sampoanelor
stabilitatea fizica
in timp
prin centrifugare
stabilitate chimica
stabilitate microbiologica
stabilitate la transport si depozitare


Controlul fizico-chimic
Metode de analiza pt controlul fizico-ch
examen cu caracter macroscopic
vizual:culoare-data de colorati si ingrediente folosite
aspect,consistenta,omogenitate sunt omogene,transparente sau
opace,perlate,etc.
caracteristici tactile:tuseul-gras,onctuos,granulos,neted,evanescent
olfactiv:mirosul este dat de regula de extractele de plante,sau
parfumul ce se afla in compozitie.
Se determina pH-ului samponului,pentru formulare in functie de
necesitatiti.Solutiile alcaline determinata deschiderea cuticulei,se folosesc de
obicei inainte de colorarea parului,pt a permite colorantului sa penetreze in
cortexul firului de par si sa-l coloreze.Solutiile alcaline dau parului un aspect
incretit.Solutiile acide inchid cuticula,se utilizeaza ca neutralizante dupa colorarea
parului,dau parului un aspect mai neted.Pt un sampon obisnuit pH-ul trebuie sa fie
situat intre 5,5 si 6, pt toate varstele.
Procentul de substante solide din sampon
Daca un sampon contine o canitate foarte mare de substante solide va fi dificil de
manipulat,de utilizat si de indepartat din par.Daca continutul de substante solide
este prea mic,samponul va fi prea apos si va fi indepartat prea rapid din
par.Cantitatea optima de substante este de 20-30%.
Vascozitatea samponului
este data in buna parte de procesul de substante solide prezente in sampon
un sampon bun nu treb sa fie foarte vascos pentru ca se utilizeaza cu
dificultate si se indeparteaza greu de pe par,dar nici prea lichid,deoarece
curge si dificil de utilizat si est indepartat prea repede de pe par.
Capacitatea de spumare a samponului si stabilitatea spumei
deoarece spuma este unul din criteriile importante de apreciere a unui
sampon,majoritatea persoanelor apreciaza sampoanele care formeaza
spuma multa si durabila.
se considera ca un volum de spuma de minim 100 ml caracterizeaza
un sampon de calitate,iar sferele de spuma trebuie sa fie cat mai mici
cu atat spuma va fi mai persistenta.
Stabilitatea spumei pt un sampon de calitate trebuie sa persiste spuma timp de
minim 5 minute.
Densitatea spumei este cu atat mai mare cu cat diametrul bulelor de sapun este
mai mic,aceasta determinare fiind cea care aproximeaza cel mai bine perceptia
referitor la calitatea spumei.


Calitatea de dispersare a impuritatilor de pe par

pt a putea aprecia proprietatea de curatare a samponului
unul din testele efectuate utilizeaza un colorant pt care se apreciaza
dispersarea sa la nivelul spumei
un sampon de calitate trebuie sa prezinte o cantitate minima de colorant in
spuma,deoarece impuritatile trebuie sa ramana la nivelul solutiei apoase
impuritatile care trec in spuma sunt dificil de indepartat si se vor redepune
pe par.

Spume medicamentose
Preparate obtinute prin dispersarea unui volum mare de gaz intr-un lichid care
contine una sau mai multe substante active, diversi adjuvanti
(tensioactivi),aplicate cutanat sau pe mucoase.Se obtin in momentul
administrarii,dintr-un preparat lichid continut intr-un recipient presurizat .
In functie de natura gazului propulsor si a preparatului lichid se obtin spume:
spume apoase obtinute dintr-o emulsie L/H,a carui faza lipofila contine
propulsorul dizolvat in solutie
spume hidroalcoolice obtinute din solutia unui tensioactiv intr-un
amestec de apa,alcool si propulsor;
spume neapoase formate din solutia unui tensioactiv(ulei miscibil cu
propulsorul, solvent tip polietilenglicol putin solubil sau insolubil in
propulsor).