Reteta Redactare Veterinar

Romeo T.
Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 6 (1) 2012, May

4

Redactarea reetelor n medicina veterinar

Prescriptions writing in veterinary medicine

Romeo Teodor Cristina
Facultatea de Medicin Veterinar Timisoara, Farmacologie si Farmacie veterinar

Cuvinte cheie: re[eta de uz veterinar, pr[i componente, instruc[iuni
Keywords: the veterinary prescription, components, instructions

Rezumat

Etichetarea, eliberarea si prescrierea medicamentelor ocup un rol important in activitatea curent a practicianului
veterinar circula[ia medicamentelor fiind reglementat prin legea veterinar romneasc. Norma sanitar
veterinar privind condiiile de organizare i funcionare a unitilor farmaceutice veterinare i a unitilor
destinate comercializrii animalelor de companie aprobat prin Ordinul Preedi ntelui Autorit|ii Na|ionale
Sanitare Veterinare i pentru Siguran[a Alimentelor nr. 16 din 27 februari e 2008 publicat in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr.176 din 7 martie 2008, cu modificrile i completrile ulterioare prezint principalele
atribu[ii si responsabilit[i ale medicului veterinar. O rememorare ale prescrierii medicamentelor veterinare a fost
solicitat in repetate rnduri de ctre numerosi practicieni din teren si, de aceea, considerm oportun reluarea
prezentrii principalelor elemente in acest topic datorit includerii subiectului n cursurile SNEC/2012 organizate
de ctre Colegiul si Asocia[ia Medicilor Veterinari din Romnia.

Abstract

Labeling, dispensing and prescribing plays an important role in current veterinary practitioner activity, movement of the
veterinary medicines being governed by the Romanian law. Veterinary norm concerning the conditions of organization
and functioning of veterinary pharmaceutical units and units for sale pets approved by the Order of the National Sanitary
Veterinary and Food Safety no. 16 of 27 February 2008 published in the Official Monitory, Part I, nr.176 of March 7,
2008, as amended and supplemented presents the main duties and responsibilities of the veterinarian. A remembrance
of veterinary medicines prescription has been requested repeatedly by many practitioners in the field and, therefore we
consider, opportune re presenting the main elements in this topic, due also to the inclusion in national SNEC/2012
subject courses organized by the College and the Association of Veterinarians from Romania.

Conform legisla[iei in vigoare, in ceea ce
priveste farmacia, medicul veterinar are
urmtoarele atribu|ii i responsabilit|i:

prepar, conserv i elibereaz
preparatele magistrale i oficinale i rspunde
de calitatea acestora;
eticheteaz preparatele magistrale i
oficinale in conformitate cu prevederile
Farmacopeei Romne, edi|ia in vigoare,
precizndu-se calea de administrare, perioada
de valabilitate, precum i alte precau|ii
necesare a se agita inainte de folosire, cap
de mort etc.) i le elibereaz in ambalaje
adecvate, potrivit formei farmaceutice i
caracteristicilor acestora;
asigur condi|iile de pstrare i
eliberare a produselor medicinale veterinare i
a celorlalte produse veterinare existente in
farmacia veterinar, conform prevederilor
legale in vigoare;
efectueaz recep|ia calitativ i
cantitativ a produselor medicinale veterinare
i a celorlalte produse de uz veterinar, la
primirea lor in farmacia veterinar;
rspunde de activitatea de
farmacovigilen|, informnd imediat DSVSA,
dup semnalarea de ctre proprietarii de
animale despre reac[iile adverse provocate de
produsele medicinale veterinare livrate
acestora
trebuie s cunoasc legisla|ia sanitar-
veterinar in vigoare, in special cea referitoare
la produsele medicinale veterinare i s se
informeaz permanent cu privire la nout|ile
terapeutice i de farmacovigilen| la nivel
na|ional i interna|ional;
supravegheaz, verific i evalueaz
activitatea personalului cu studii medii de
specialitate din cadrul farmaciei veterinare,
unde este cazul;
trebuie sa cunoasc i s aplice
procedurile de primire i de eliberare a
re|etelor, care implic urmtoarele: verificarea
autenticit|ii re|etei; identificarea
medicamentelor, verificarea formei
farmaceutice, a dozei, a concentra|iei, a
prezentrii i a schemei de tratament;
Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 6 (1) 2012, May

5

elibereaz produsele farmaceutice
preparate industrial cu inscrierea pe ambalajul
secundar a modului de administrare,
preparatele magistrale i oficinale;
manipuleaz i elibereaz produsele
toxice, stupefiante i psihotrope, conform
legisla|iei in vigoare.
completeaz registrul de toxice,
stupefiante i psihotrope - produse pstrate la
Separanda i Venena (vezi tabelele 1 si 2).
Tabelul 1
Substan[e cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Venena

Substane puterni c active
Substane stupefiante i preparatele
farmaceutice care le conin
Acenocoumarolum Cocaini hydrochloridum
Amfetamini sulfas**) Codeini hydrochloridum*)
Atropini sulfas Codeini phosphas*)
Bromocriptini mesylas Codeinum*)
Clonidinum Ethylmorphini hydrochloridum*)
Colchicinum Hydromorphoni hydrochloridum
Deslanosidum Methadoni hydrochloridum
Digitoxinum Morphini hydrochloridum
Digoxinum Opium
Dihydroergotamini mesylas Opium pulveratum
Epinephrinum Pethidini hydrochloridum
Ergometrini hydrogenomaleas Pulvis Opii et Ipecacuanhae
Ergotamini tartras Tinctura anticholerina***)
Histamini dihydrochloridum Tinctura Opii
Lanatosidum C
Methylergometrini hydrogenomaleas
Neostigmini bromidum
Norepinephrini hydrogenotartras
Physostigmini salicylas
Pilocarpini hydrochloridum
Pilocarpini nitras
Reserpinum
Scopolamini hydrobromidum

Tabelul 2
Substan[e cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Separanda

Substane active
Substane active i preparatele
farmaceutice care le conin
Acetazolamidum
Acidum aceticum Cyclobarbitalum
Acidum hydrochloricum Cyclobarbitalum calcicum
Acidum iopanoicum Diazepamum
Acidum lacticum Glutethimidum
Acidum nicotinicum Imipramini hydrochloridum
Acidum phosphoricum Levomepromazini hydrogenomaleas
Aconiti tuber Lithii carbonas
Aminoglutethiimdum Maprotilini hydrochloridum
Aminophyllinum Meprobamatum
Amitriptylini hydrochloridum Nitrazepamum
Amobarbitalum natricum Phenobarbitalum
Argenti nitras Phenobarbitalum natricum
Barbitalum
Barbitalum natricum
Belladonnaefolium
Benzocainum
Bromisovalum
Butylscopolammonii bromidum
Chinidini sulfas

Vol. 6 (1) 2012, May

6

Chinini hydrochloridum
Chinini sulfas
Chior diazepoxidum
Chloropyramini hydrochloridam
Clomipramini hydrochloridum
Coffeinum
Coffeinum et acidum citricum
Coffeinum et natrii benzoas
Colecalciferolum
Cortisoni acetas
Cyclophosphamidum
Dequalinii chloridum
Desoxycortoni acetas
Dexamethasonum
Digitalis purpureae folium
Digitalis purpureae pulvis titratus
Dihydralazini sulfas
Disulfiramum
Ephedrini hydrochloridum
4'-Epidoxorubicini hydrochloridum
Ergocalciferolum
Ethacridini lactas
Ethinylestradiolum
Ethionamidum
Extractum Belladonnae siccum
Furosemidum
Glyceryli trinitratis solutio concentrata
Guanethidint sulfas
Hydrargyri oxydum flavum
Hydrochlorothiazidum
Hydrocortisoni acetas
Hydrocortisoni hemisuccinas
Hydrocortisonum
Hydroxyprogesteroni acetas
Hydroxyprogesteroni caproas
Indometacinum
Iodum
Ipecacuanhae radix
Isoniazidum
Isoprenalini hydrochloridum
Lidocaini hydrochloridum
Mepacrini hydrochloridum
Metamizolum natricum
Methotrexatum
Methyltestosteronum
Naphazolini hydrochloridum
Natrii fluoridum
Natrii iodidum
Natrii nitris
Nifedipinum
Nitrofurantoinum
Nortriptylini hydrochloridum
Noscapini hydrochloridum
Papaverini hydrochloridum
Paracetamolum
Pentaerithrityli tetranitras dilutum
Phenylhydrargyri boras
Phenytoinum
Podophylli resina

Vol. 6 (1) 2012, May

7

Prednisoloni acetas
Prednisolonum
Prednisoni acetas
Prednisonum
Primidonum
Procaini hydrochloriduin
Prochlorperazini hydrogenomaleas
Progesteronum
Promethazini hydrogenomaleas
Propranololi hydrochloridum
Pyrazinamidum
Resorcinolum
Retinoli acetatis solutio oleosa
Solutio hydrogenii peroxydi concentrata
Sparteini sulfas
Tamoxifeni citras
Testosteroni pbenylpropionas
Testosteroni propionas
Theobrominum
Theophyllinum
Tinctura Aconiti
Tinctura Belladonnae
Tolbutamidum
Triamcinoloni acetonidum
Trifluoperazini dihydrochloridum
Trihexyphenidyli bydrochloridum
Trimethoprimum
Xantinoli nicotinas
Zinci chloridum
Zinci sulfas

intocmete fiele de gestiune care s
cuprind intrrile, ieirile de produse
medicinale veterinare pe prescrip|ii medicale,
in func|ie de produs i stocul faptic la zi;
Prescrierea medicamentelor, dei a fost
neglijat mult timp este necesar din mai multe
motive, printre acestea, cele mai actuale sunt:
necesitatea de a atrage aten|ia asupra
perioadelor de interzicere (de asteptare) pentru
unele condi[ionri veterinare (mai ales pentru
animalele de rent) i
adaptarea multor medicamente din
medicina uman (aprobate pentru terapia la om),
in cea veterinar, dar care inc nu sunt aprobate
legal pentru animale, (mai ales la animalele de
companie).
Motivele pentru care ordonan|a ANSVSA
devine obligatorie sunt mult mai numeroase, dar
i doar cele amintite mai sus sunt suficiente
pentru a in|elege de ce este necesar eliberarea
acestui document medical.
Actul medical corect insui, reclam un
control al medicamentelor administrate (care pot
fi regsite uor in re|ete).

In strintate, nici o clinic sau spital
veterinar, nu accept eliberarea unui animal in
regim ambulatoriu, fr a se elibera re|ete care

s ateste clar tipul tratamentului i diagnosticul
stabilit, ca o msur a competen|ei (i de ce nu,
ca o contramsur in caz de litigii).
Legisla[ia european impune acest lucru,
actul medical fiind de neconceput in lipsa
ordonan[elor.

Din acest considerent, cunoaterea
legisla|iei noi legate de acest aspect sunt
obligatorii. Regimul eliberrii medicamentelor
veterinare poate fi:

medicamente care se pot vinde doar pe
baz de re|et i
medicamente care se pot vinde la liber,
fr re|et in regim de drogherie sau pet-shop.
Dac in urm cu cteva decenii, majoritatea
medicamentelor se eliberau la liber, astzi lista
produselor care se elibereaz pe baz de re|et
este in cretere, recomandndu-se eliberarea de
re|ete in cazul tuturor medicamentelor care au
aten|ionri explicite in legtur cu toxicitatea,
reac|iile secundare sau dependen|a pe care le
pot da.
Si la noi in |ar inc s-au stabilit in mod clar
(oficial) criteriile de eliberare a medicamentelor
de uz veterinar i din acest considerent s-a
mprumutat modul de eliberare din medicina

Vol. 6 (1) 2012, May

8

uman (eliberarea pe baz de re|et a categoriei
Separanda i pe baz de re|et cu timbru sec a
categoriei Venena).
In momentul actual in Europa, in unele |ri
cu legisla|ie sanitar veterinar sever, toate
medicamentele veterinare sunt eliberate doar cu
re|et, in altele, doar cele care au perioad de
interzicere (retragere) sau, medicamentele se pot
vinde toate la liber cu cteva derogri care
reclam re|et (in spe| Separanda i Venena).
Din aceast cauz un medicament care ntr-
o |ar se elibereaz doar cu re|et, in alta poate
fi cumprat la liber (grevnd medicii veterinari de
un control asupra acestui aspect al actului
medical). In aceast direc|ie, in cadrul Comisiei
Europene de profil s-a infiin|at inc din 1997,
Drug Distribution Work Group (Grupul de Lucru
pentru Distribu|ia Medicamentelor), care a avut
ca misiune uniformizarea modului de distribuire,
a clasificarea i prescrierii medicamentelor
veterinare. Pn in prezent, acest organism a
pus la punct un program pentru stabilirea
criteriilor de clasificare a medicamentelor
veterinare, dup necesitatea prescrierii acestea
fiind categorisite in urmtoarele grupe majore:
substan|e care fac obiectul unor restric|ii
oficiale (narcotice, produse hormonale, furaje
medicamentate);
substan|e care sunt rezultatul asocierii mai
multor substan|e puternic active;
substan|e farmacologic active noi i cu o
rat nou de administrare;
substan|e care inaintea folosirii necesit
diagnosticarea veterinar;
substan|e care prezint un risc poten|ial
pentru animal, pentru mediul inconjurtor sau
pentru cel care l administreaz.
De asemenea, nu s-au omis nici aspectele
legate de etichetarea produselor veterinare i
inscrip|ionrile legate de valabilitatea produselor
in afara re|etei.
Acestea trebuie s avertizeze clar despre
utilizarea corect a medicamentului i despre
situa|iile cnd medicamentele nu trebuie folosite,
suplinind astfel lipsa supravegherii calificate.
Scrierea re|etelor apar|ine ramurii
farmacologiei, denumite farmacografia.
Farmacografia (arta de a formula re|ete)
reprezint acea parte a farmacologiei care
studiaz prescrierea ordonan|elor, adic tehnica
de redactare corect a ordonan|elor medicale.
Sarcina prescrierii medicamentelor i revine
medicului veterinar
1
, sarcina de a le prepara

1
La noi n |ar, medicamentele de uz veterinar se afl n
competen|a Comisiei de Control Stiin|ific al Produselor de
Biologice i Medicamentelor de uz Veterinar. Scrierea
(magistralele) i elibera revine farmacistului sau
medicului veterinar farmacist.
Mijlocul de legtur dintre medicul care
prescrie medicamentul i farmacistul care-l
prepar i l elibereaz, l constituie prescripiile
sau ordonanele medicale denumite curent
reete.
Re|eta inmnat posesorului de animal va
servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile
veterinare. In medicina veterinar modul de
eliberare formula nosocomialis este, din pcate,
inc destul de restrns, el lrgindu-se pe msura
dezvoltrii re|elei de clinici i spitale veterinare.

Incercnd o defini|ie:

Reeta (recepta, ordonan|a medical,
prescrip|ia medical) este un act oficial prin care
medicul veterinar se adreseaz farmacistului
solicitndu-i eliberarea unui medicament,
indicnd, totodat, modul de preparare, de
dozare i de administrare a acestuia.

Fiind un act oficial, re|eta angajeaz
responsabilitatea juridic, att a medicului care a
redactat-o, ct i a farmacistului care o execut,
fiind considerat un document medico-legal.
Intocmirea ei se face cu grij, att in ceea ce
privete fondul ct i forma.
Prin fond, in acest caz, se in|elege modul de
alegere a substan|elor medicamentoase, corecta
lor mbinare, evitarea incompatibilit|ilor, dozarea
judicioas i prescrierea adecvat pentru
administrare.
Un obicei bun este acela de a pune re|eta
dup redactare cteva minute deoparte i de a o
reciti inainte de a fi semnat i parafat.
Acest lucru este benefic deoarece se pot
strecura greeli, in cazul distragerii aten|iei
medicului in cabinet.
Ca form, ordonan|a trebuie s
indeplineasc unele condi|ii care, in final, s
permit farmacistului o in|elegere perfect a
celor exprimate.
Redactarea re|etelor se face pe blanchete
de hrtie de form dreptunghiular cu dimensiuni
de 17-20 cm lungime i 10-12 cm l|ime.
Uneori acestea au tiprite pe ele
componentele fixe ale re|etei (antetul instituiei

re|etelor e apanaj ul strict al medi cul ui vet erinar; este
dreptul i datoria sa care nu pot fi transmise personalului
ajuttor. Est e i nterzi s ncredin|area unui cadru mediu de
re|ete parafate n alb care urmeaz a fi completate la nevoie.
Nu este recomandat nici tehnica de a dicta re|eta unui cadru
mediu sau de a compune mai multe re|ete tip aplicabile mai
multor situa|ii clinice (bronite, bronhopneumonii, dermatite
etc.). Maniera de redactare trebuie s fie fr ezitare,
hotrt, cu o oarecare vitez, ceea ce va demonstra
posesorului de animal, competen|a profesional, avnd
menirea s creasc ncrederea n actul medical prestat.

Vol. 6 (1) 2012, May

9

emitente, adresa, nr. de telefon, Rp./, Dg., data,
Nr. din registrul de consultaii etc.).
Scrierea re|etei se face cu cerneal sau cu
past, corect, fr tersturi. In partea stng a
blanchetei, se las un spa|iu de c|iva cm pe
care farmacistul l utilizeaz pentru calcule sau
alte adnotri pe care le va face.
In prescriere, se vor folosi numai termeni
conven|ionali stabili|i interna|ional, cu
prescurtrile admise ale acestora.
Re|eta se redacteaz de preferin| in limba
latin, aceasta fiind exprimarea interna|ional,
ins, se pot redacta i in limba romn (pentru
uz na|ional) dar fr a se inlocui termenii latini
conven|ionali unanim recunoscu|i.
Insemnrile pe care farmacistul le face pe
re|ete sunt denumite adnotaii (adnotatia) fiind
considerate (in unele |ri) chiar pr|i separate ale
re|etelor.
Acestea sunt de fapt completri ale
farmacistului legate de adugarea unor excipien|i
sau a unor substan|e ajuttoare (conservan|i,
stabilizan|i etc.).
In tabelul 3 sunt redate principalele abrevieri
folosite mai frecvent in prescrip|iile medicale

Tabelul 3.
Termenii uzuali i abrevierile lor folosite in receptura veterinar
Termenul latin Prescurtarea Traducerea
acidum ac. acid
ad (100 ml) - pn la (100 ml)
ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. in capsule gelatinoase
ad chartam ceratam ad. char. cer. in hrtie cerat
ad libitum ad libit. dup plac, dup voie
ad scatulatum ad. scat. in cutie
ad usum
(externum, internum)
ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern)
ad usum veterinarum ad us. vet. de uz veterinar
ad vitrum (coeruleum, fuscum, nigrum) ad vitr. (coer., fusc., nigr.)
in sticl (albastr, brun,
neagr)
adde add. adaug, s se adauge
aequalis aeq. egal
ampulla - fiol
ana aa cte, din fiecare cte
ante cibum a.c. inainte de mas
aqua aq. ap
aqua (sterilisata, bullientis, fervida,
communis, fontana)
aq. (steril., bull., ferv.,
comm., font.)
ap (comun, fierbinte, fiart,
sterilizat, de fntn)
aqua destillata aq. destill. ap distilat
balneum baln. baie
bis in diae b.i.d. de dou ori pe zi
bolus, boli bol. bol, boluri
capsula caps. capsul
citissime citiss. foarte repede, urgent
cito - repede
compositus comp. compus
compresi compr. comprimate
concentratum conc. concentrat
consperge consp. presar
cortex cort. scoar|, coaj
crudus - brut
da, detur, dentur D d, s se dea
detur signetur D.S. d i eticheteaz
detur sub signo veneni D.s.s.ven. d cu etichet de otrav
detur tales doses D.t.d. d asemenea doze
doses d. doze
ex tempore ex. temp. in momentul folosirii
excipiens excip. excipient
externum ext. extern
extractum extr. extract
extractum (fluidum, spissum, siccum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat)
extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic)
fiat solutio f. sol. f solu|ie
fiat, fiant f. f, s se fac
filtretur filtr. filtreaz
flavus - galben

Vol. 6 (1) 2012, May

10

florea flor., fl. flori
fluidum fl. fluid, lichid
folium fl. frunz
fructus fruct. fruct
fusus - topit
globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale)
gramma g gram
guttas gtts. picturi
herba herb. iarb, partea aerian
hora h. or
infusum inf. infuzie
injectione inj. injec|ie
internum int. Intern
linimentum linim., lin. liniment
liquidis liq. lichid
liquor liq. licoare
massa boli mass. bol. mas de bol
massa pilularum mass. pil. mas pilular
misce M. amestec
misce detur signetur M.D.S. amestec, d i eticheteaz
misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec, f pulbere
mixtura mixt. mixtur
mucilago mucil. mucilag
numero, numerus N., Nr. numr, in numr de
oleum ol. ulei
pars, partes p. parte, pr|i
partes aequales p. aeq. pr|i egale
per se - ca atare, singur
pilulae pil. pilule
praeparatus praep. preparate
pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin
pulvis, pulveres pulv. pulbere, pulberi
purissimum puriss. foarte pur
purum pur. pur, in stare pur
quantum satis Q.S., q.s. att ct este necesar
quantum satis ad Q.S. ad att ct trebuie pn la
quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore
quaque diae q.d. in fiecare zi
quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi
radix rad. rdcin
recipe Rp./ s se ia
rectificatus rectif. rectificat
rhizoma rhiz. rizom
ruber, rubrum - rou
sal - sare
scatula scat. Cutie
semen sem. Semin|e
sic volo - Aa vreau! Aa doresc!
siccum sicc. Uscat
signa, signetur S. Eticheteaz
simplex simpl., spl. Simplu
sirupus sir., syr. Sirop
solutio sol. Solu|ie
solve - Dizolv
species sp., spec. specii, ceaiuri
spiritus spir. Spirt
spissum spiss. Moale
statim - Imediat! Pe loc!
sterilisatus steril. Sterilizat
sterilisetur - Sterilizeaz
suppositoria suppos. Supozitoare
tales (doses) t. (d.) asemenea (doze)
ter in die t.i.d. de trei ori pe zi
tinctura tinct. Tinctur
tritus - zdrobit, sfrmat
unguentum ung. Unguent
ustus - Calcinat

Vol. 6 (1) 2012, May

11

ut - ca s, pentru ca s
ut dictum ut. dict. dup instruc|iuni
venenum - Otrav
verte - Intoarce
vitrum vitr. Sticl

Citirea prescrip|iei medicale se face cu
aten|ie, in aa fel inct s nu existe nici cel mai
mic dubiu in legtur cu natura ingredientelor i
opera|iunii farmaceutice necesare preparrii
medicamentului.
2

Din cauza responsabilit|ii pe care o are,
farmacistul are dreptul i chiar obliga|ia de a
respinge orice formulare neclar, echivoc,
ilizibil, cu tersturi sau avnd greeli de
exprimare.
Verificarea dozelor maxime pentru pro dois
i pro die este obligatorie, farmacistul putnd
apela pentru medicamentele de uz comun,
uman-veterinar, la Farmacopeea Romn sau,
pentru cele de uz strict veterinar, la
Farmacopeea Veterinar, la "Indexul
medicamentelor de uz veterinar ", precum i la
suplimentele i nomenclatoarele de productor
aprute periodic.
In cazul in care dozele pentru 24 de ore sunt
depite farmacistul are obliga|ia s reduc la
dozele maxime admise.
Dac doza maxim pentru o dat este
depit, dar cea pentru 24 de ore este corect,
prescrip|ia nu se va modifica.
De asemenea, farmacistul mai are obliga|ia
s urmreasc dac in cadrul aceleiai re|ete nu
sunt prescrise substan|e active cu ac|iune
similar. In aceast situa|ie se va |ine seama de
doza total a asocia|iei.
Etichetele ambalajelor substan|elor luate in
lucru se citesc cu aten|ie inainte i dup
cntrire. Cntrirea se execut cu balan|e
adecvate, iar msurarea lichidelor prescrise la
volum se face numai in vase gradate.
Substan|ele se cntresc pe rnd, iar
borcanele se aeaz imediat la locul lor, dup
cntrire, in ordinea utilizrii. Medicamentul
preparat se eticheteaz fr intrziere, fcndu-
se apoi un autocontrol al opera|iunilor efectuate.

2
n ntocmirea re|etelor magistrale trebuie s se cunoasc:
Doza care se administreaz (doza unic, pro dosis) pentru
fiecare substan| medicamentoas care intr n compozi|ia
formulrii magistrale;
Numrul de administrri (doze) care se fac n cursul unei
zile (pro die);
Numrul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoaterea
acestora va permite calculul dozei totale de administrat
pentru fiecare component al re|etei n parte. n practica
veterinar dozele sunt date ntre un minim i un maxim per kg
corp, recomandndu-se ajustarea acestora dup fiecare caz
n parte n func|ie de starea fiziologic, vrsta, gravitatea
cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind
considerate doze uzuale.
Toate vasele i aparatura intrebuin|ate la
prepararea i la expedierea medicamentelor
trebuie s fie in perfect stare de cur|enie.
Prepararea unei prescrip|ii nu se intrerupe
pn la terminare, prepararea a dou prescrip|ii,
in acelai timp, nefiind recomandat.
Ordonan|ele se execut cu exactitate,
respectnd toate indica|iile de ordin calitativ sau
cantitativ.
Este interzis omiterea sau schimbarea
componentelor reetei, care ar putea antrena
modificarea aciunii medicamentului.
Etichetarea medicamentului trebuie s se
fac precis i cite|, in conformitate cu indica|iile
prevzute in ordonan|a medical.
Etichetarea va cuprinde numrul i adresa
farmaciei, data eliberrii i denumirea
preparatului.
Dup opera|iunea de preparare, pe re|et
se poate face calculul costurilor medicamentelor.
Prescrip|iile medicale dup preparare se vor
trece in registrul farmaciei unde se men|ioneaz
pe lng prescrip|ia medical propriu-zis, data,
numele medicului sau farmacistului care a
preparat formele medicamentoase.

1.1 Pile componente ale reetei

Re|eta este compus din 6 pi:
1. Inscriptio (Antetul)
2. Invocatio (Praepositio)
3. Designatio materiarum (Ordinatio sau
Praescriptio)
4. Subscriptio
5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti
6. Nomen medici

1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocup partea superioar a
blanchetei cuprinznd: antetul instituiei emitente,
numrul din registrul de consultaie, data i
diagnosticul.Aceast parte poate fi tiprit direct
pe blanchete tipizate, datele respective
(diagnostic, numr, dat etc.) putnd fi
completate in momentul intocmirii ordonan|ei.
Antetul cu toate datele complete poate fi
imprimat i cu ajutorul unei tampile.

1.1.2 Invocatio (Praepositio)

Este partea cea mai scurt a re|etei ea
urmnd imediat dup Inscriptio i const numai

Vol. 6 (1) 2012, May

12

din cuvntul Recipe (lat. ia, s se ia)
prescurtat, Rp./ scris in partea stng a
blanchetei. Aceasta este o formul clasic de
adresare a medicului ctre farmacist.
Pe o blanchet se pot scrie mai multe
re|ete, pentru fiecare re|et redactat, fiind
obligatorie inceperea cu Invocatio.
ntre re|ete delimitarea lor pe blanchet se
va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea
putndu-se i numerota.
O re|et, trebuie obligatoriu redactat de la
inceput pn la sfrit pe aceeai fa| a
blanchetei, n cazul in care se dorete
continuarea i pe contrapagin se va folosi
cuvntul verte (intoarce) sau semnul . /.,
nscris n partea dreapt jos a blanchetei, ceea
ce va atrage aten|ia farmacistului c prescrip|ia
continu.

1.1.3 Designatio materiarum
(Ordinatio sau Praescriptio)

Este cea mai important parte a re|etei i
const in enun|area medicamentelor i a
cantit|ilor in care se vor utiliza, acestea pot fi
formule concepute de ctre medicul veterinar
sau produse ale industriei de medicamente.
Formulele prescrise de ctre medic
(formulele magistrale) vor con|ine denumirea
componentelor i cantit|ile respective.
Enumerarea se poate face in limba romn
sau latin (i atunci se va face folosind
obligatoriu genitivul pozitiv).
Intotdeauna se vor folosi denumirile
oficializate de farmacopee. Este total greit s se
scrie o prescrip|ie par|ial in romn i par|ial n
limba latin, aceasta ducnd la greeli i confuzii.
De asemenea, nu se admite dect utilizarea
prescurtrilor consacrate.
n cadrul acestui subcapitol este important
o scurt rememorare a unor no|iuni elementare
de limb i terminologie latin, pe care le
considerm foarte importante pentru formarea
unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea
gramaticale.
Cunoaterea no|iunilor de limb latin se
justific, cu att mai mult, cu ct limba
interna|ional de redactare a re|etelor este limba
latin. Exemplele de mai jos vor fi un prilej pentru
medicii practicieni de a cunoate denumirile
principalelor substan|e, droguri, activit|i sau
formule utilizate in farmacie.

Farmacologia, ca disciplin medical
fundamental are o Nomina farmacologica ,
D.C.I. (Denumirea Comun Internaional) a
substan|elor i preparatelor medicamentoase,
denumirea plantelor i a drogurilor, a solu|iilor
extractive, precum i a preparatelor galenice
care au la baz nomenclatura latin,
recomandat de O.M.S.

Substantivele

In limba latin, sunt cuprinse n cadrul a
cinci tipuri de declinare:

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt, n
general, de genul feminin cu unele excep|ii (ex.:
agricola, -ae =agricultor).

Cazul Singular Plural
Nominativ tinctur-a tinctur-ae
Genitiv tinctur-ae tinctur-arum
Dativ tinctur-ae tinctur-is
Acuzativ tinctur-am tinctur-as
Ablativ tinctur-a tinctur-is

Iat cteva substantive din declinarea I,
folosite in prescrierea re|etelor, avnd termina|ia
in -a:

Althea Nalb mare
ampulla fiol, flacon
Angelica Angelic
aqua ap
Areca Nuca de arec
Arnica Carul znelor
Avena ovz
Belladona Mtrgun
Betula Mesteacn
calcaria var, calcar
Calendula Glbenele
camphora camfor
capsula capsul
cera cear
Chamomilla Mue|el
charta hrtie
Cina Limbricari|
Coca Arbust de cocain
Coffea Arborele de cafea
colatura filtrat
colla clei, coaj, vezic
Convallaria Lcrmioar
creta cret
Datura Ciumfaie
essentia esen|
Euphorbia Laptele cinelui
Faba Fasole
Farfara Podbal
farina fin
formula formul
Frangulla Cruin
gelatina gelatin
Gentiana Ghin|ura
Glycyrrhiza Lemn dulce
Gutta pictur
Hara ou
Ipecacuanha Ipeca
lana ln
Lavandula Levn|ic
Liquiritia Lemn dulce
magnesia Magnezie
massa mas
medicina Medicin
Melissa Roini| (Melis)
Mentha Ment

Vol. 6 (1) 2012, May

13

mixtura mixtur, amestec
nota not
officina farmacie, oficin
Oliva Mslin
olla oal
Oryza Orez
pasta past
pilula pilul
placenta turt, reziduu
planta plant
Primula Ciubo|ica cucului
pulpa miez, past
receptura receptur
resina rezin
Salvia Salvie
Saponaria Spunari|a
Scilla Ceap de mare
Signatura etichetare
Sophora Salcm japonez
tabula mas
tabuletta tablet
tela tifon, |estur, pnz
terebenthia terebentin
Tillia Tei
Tormentilla Sclipe|i
Tragacantha Tragacant
tuba tub
urea uree
uva strugure, ciorchine
Valeriana Valerian
vesica pung, vezic
via cale

Declinarea a II-a
Substantivele din aceast declinare se
termin la nominativ singular in -us (cele de
genul masculin) i in um (cele de genul neutru).
Ex.: bulbus =bulb; unguentum =unguent

Nominativ bulbu-us bulb-I
Genitiv bulb-I bulb-arum
Dativ bulb-e bulb-is
Acuzativ bulb-um bulb-os
Ablativ bulb-a bulb-is

Nominativ unguent-um unguent-a
Genitiv unguent-i unguent-orum
Dativ unguent-e unguent-is
Acuzativ unguent-um unguent-a
Ablativ unguent-o unguent-is

Al|i termeni apar|innd declinrii a II-a
avnd termina|iile -us i -um:

Absinthium Pelin
acetum o|et
acidum acid
Aconitum Omag (Mrul lupului)
aluminium aluminiu
ammonium amoniu
amylum amidon
Anisum Anason
antidotum antidot
argentum argint
arsenum arsen
atropinum atropin
aurum aur
bacillus bastona
balneum baie
balsamum balsam
barium bariu
bismutum bismut
bolus bol
bromurum brom
butyrum unt
calcium calciu
Capsicum Ardei iute rou
carboneum carbon
Carvum Chimion
Centaurium Fierea pmntului
cereolus bujiu
Chelidonium Rostopasca
Chenopodium Chenopodiu
Chininum Chinin
chloroformum cloroform
cocainum cocain
coffeinum cofein
colatorium filtru de tifon
colleplastrum emplastru cauciucat
collodium colodiu
Conium Cucuta
cuprum cupru
decoctum decoct
Delphinium Nem|ior de cmp
electuarium electuar
emplastrum emplastru
Eucalyptus Eucalipt
extractum extract
Fagus Fag
ferrum fier
Foeniculum Fenicul
foliculus folicul
folium frunz
fomentum cataplasm, pansament
fungus burete, ciuperc
globulus globul
glycerolum glicerin
Hordenum Orz
hydrargyrum mercur
hydrogenium hidrogen
Hyosciammus Mselari|
infusum infuzie
iodoformium iodoform
iodum iod
kalium potasiu
lanolinum lanolin
Laurus Dafin
Levisticum Leutean
lignus lemn
Linum In
Lycopodium linimentum
magnesium magneziu
Melillotus Sulfin
mentholum mentol
modus mod
morphinum morfin
natrium sodiu
oculentum oculent
oleum ulei
operculum capac
opium opiu
paraffinum parafin
pastillus pastil
Penicillus pensul
pepsinum pepsin
phenolphtaleinum fenoftalein
phenolum fenol
physostigminum fiziostigmin
pilocapinum pilocarpin
Pinus Pin
Piperus Piper
pistillum pistil
plumbum plumb
Poligonum Troscot
praeceptum prescrip|ie

Vol. 6 (1) 2012, May

14

resorcinum rezorcin
Ricinus Ricin
Rubus Mur, Zmeur
saccharosum zaharoz
santoninum santonin
sebum seu
signum semn
sirupus sirop
Solanum Cartof
stannium staniu
stibium stibiu
Strammonium Ciumfaie
strophantus strofant
strychninum stricnin
stylus vrf, cui
succus suc
suppositorium supozitor
Symphitum Ttneas
talcum talc
taurus taur
taxus tij
thymol timol
titanum titan
Triticum Gru
ursus urs
vaselinum vaselin
vehiculum vehicul, excipient
venenum otrav
Verbascum Lumnric
vinum vin
vitrum sticl
zincum zinc

Declinarea a III-a
Aceast declinare are o mare varietate de
forme. Mai jos sunt prezentate termina|iile la
nominativ a substantivelor de genul masculin,
feminin i neutru, cu cte un exemplu de
declinare:

liquor, liquoris m. licoare
radix, radicis f. rdcin
rhizoma, rizhomatis n. rizom

Nominativ liquor liquor-es
Genitiv liquor-is liquor-um
Dativ liquor-i liquor-ibus
Acuzativ liquor-em liquor-es
Ablativ liquor-e liquor-ibus

Nominativ radix radic-es
Genitiv radic-is radic-um
Dativ radic-i radic-ibus
Acuzativ radic-em radic-es
Ablativ radic-e radic-ibus

Nominativ rhizoma rhizomat-a
Genitiv rhizomat-is rhizomat-um
Dativ rhizomat-ib rhizomat-ibus
Acuzativ rhizoma rhizomat-a
Ablativ rhizomat-e rhizomat-ibus

Excepii:
Unele substantive formeaz la genitiv plural
-ium.
Acestea sunt:
a) cuvintele care se termin la nominativ cu
-a dup o consoan;
b) unele cuvinte ce se termin in -ea i -is;
c) substantivele neutre ce se termin in -e, -
al i ar.

Abies, Abietis f. Brad
adeps, adipis m. untur, grsime
Adonis m. Ruscu|
aether, aetheris m. eter
albumen, albuminis n. albumin
alcohol, alcoholis m. alcool
alumen, aluminis n. alaun
apis, apis (pl. apium) f. albin
arachis, arachidis f. arahid
bos, bovis m. bovin
calis, calicis m., f. caliciu
calor, caloris m. cldur
cantharis, cantharitidis f. cantarid
carbo, carbonis m., f. crbune
color, coloris m. culoare
confectio, confectionis f. preparat finit
cortex, corticis m. scoar|
crassitude, crassitudinis f grosime
cremor, cremoris m. crem, terci
Digitalis f. Dege|el
dosis, dosis f. doz
faex, faecis f. drojdie
febris, febris f. febr
Filix, Filicis f. Ferig
flos, floris m. floare
Fuliga, Fuliginis f. Tciune
Fumigatio, fumigationis, f fumiga|ie
Gramen, Graminis n. Gramineu
Iris, Iridis f. Iris, Stnjenel
jecor, jecoris n. ficat
lac, lactis n. lapte
legumen, leguminis n. legum
longitude, longitudinis f. lungime
mel, mellis n. miere
mixtio, mixtionis f. amestec
muciago, mucilaginis f. mucilag
Nux, Nucis f. Nuc
Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui
ordinatio, ordinationis f. ordonan|
ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie
Papaver, Papaveris n. Mac
pectus, pectoris n. piept
pix, picis f. gudron
Plantaginis f. Ptlagina
potio, potionis f. po|iune
praescriptio, praescriptionis f prescrip|ie
pulvis, pulveris m. pulbere
Rosa f. Mce
Rumex rumex m. Mcri
sal, salis n. sare
Salix, Salicis f. Salcie
sapo, saponis m. spun
saturatio, saturationis f. saturare
Secale, Secalis n. Secar
semen, semenis n. smn|
Sinapis, Sinapis f. Mutar
solutio, solutionis f. solu|ie
stipes, stipitis m. Peduncul
Subero, Suberis m. Plut
sulfur, sulfuris n. sulf
trituratio, triturationis f. triturare
tuber, tuberis n. tubercul
tussia, tussis f. tuse
vapor, vaporis n. vapor

Declinarea a IV-a
In aceast declinare intr substantivele cu
termina|ia -us i -u la nominativ singular.

Vol. 6 (1) 2012, May

15

Substantivele terminate in -us sunt
masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat in -u
sunt neutre (ex.: coernu - corn).

Nominativ fruct-us fruct-us
Genitiv fruct-us fruct-uum
Dativ fruct-ui fruct-ibus
Acuzativ fruct-um fruct-us
Ablativ fruct-u fruct-ibus

Nominativ corn-u corn-ua
Genitiv corn-us corn-uum
Dativ corn-u corn-ibus
Acuzativ corn-u corn-ua
Ablativ corn-u corn-ibus

artus, artus m. articula|ie
casus, casus m. caz
exitus, exitus m. moarte
gelu, gelus n. ger, inghe|at
Genu, genus n. genunchi
Heleborus f. Spnz
Quercus, Quercus f. Stejar
spiritus, spiritus m. spirt, alcool
usus, usus m. folosire

Declinarea a V-a
Substantivele din aceast declinare se
termin la nominativ singular in -es i fac
genitivul singular in -ei.
Ele sunt, cu unele excep|ii (dies - zi i
meridies - amiaz), de genul feminin.

Nominativ speci-es speci-es
Genitiv speci-ei speci-erum
Dativ speci-ei speci-ebus
Acuzativ speci-em speci-es
Ablativ speci-e speci-ebus

diei, dies n. zi
glaciei, glacies f. ghea|
meridiei, meridies n. amiaz
seriei, series f. serie
species, specierum f. specie

Adjectivul

Substantivul i adjectivul trebuie s fie in
acord privind cazul, numrul i genul

Exemple:

concisus, concisa, concisum - tiat buc|i;
glaber, glabra, glabrum glabru, fr pr;
niger, nigra, nigrum negru;
ruber, rubra, rubrum rou).

Cazul Singular
Nominativ
m f n
concis-us -a -um
Genitiv concis-I -ae -I
Dativ concis-o -ae -o
Acuzativ concis-um -am -um
Ablativ concis-o -a -o
Cazul Plural
Nominativ
m f n
concis-I -ae -a
Genitiv concis-orum -arum -orum
Dativ concis-is -is -is
Acuzativ concis-os -as -a
Ablativ concis-is -is -is

ablongus acoperit
absolutus absolut
acidus acru
adspersorius presrat, aspersat
aethereus eterat
albuminatus albuminat
albus alb
amarus amar
ammoniatus amoniacal
amplus voluminos
analgeticus analgezic
anhidricus anhidru
anisatus anisat
anthelminticus antihelmintic
antiphlogisticus antiflogistic
antispasmodicus antispastic
aquosus apos
arabicus arabic
aromaticus aromatic
asiaticus asiatic
aureus auriu
benzoatus benzoic
Betulinus Mesteacn
birectificatus dublu rectificat
calcinatus calcinat
camphoratus camforat
candidus strlucitor
carminativus carminatic
Carolinus de Karlsbad
causticus caustic
cholagogus colagog
cinereus cenuiu
compositus compus
compressus presat
concentratus concentrat
condensus condensat
cornutus cornut
crassus gros
cristallisatus cristalizat
crudus crud, brut
denaturatus denaturat
depuratus purificat
destillatus distilat
diaphoreticus diaforetic
dilutus diluat
diureticus diuretic
diurnus diurn
durus dur
elasticus elastic
electus ales
expressus stors
exsiccatus uscat
externus extern
factitius artificial
ferratus cu fier
fibrosus fibros
fissus crpat, biongulat
flavus galben
fluidus fluid, lichid
foetidus fetid
frigidus rece
fuscus brun
gallicus galic; francez
gelatinosus gelatinos
germanicus german
globusus form sferic
glycerolatus glicerinat
granulatus granulat
griseus gri, cenuiu
grossus grosier

Vol. 6 (1) 2012, May

16

gummosus gumos
helveticus elve|ian
hispanicus spaniol
humidus umed
hydricus hidric
immaturus imatur
indicus indian
inspissatus concentrat
internus intern
islandicus islandic
kalinus potasic
liquefactus lichefiat
liquidus lichid
longus lung
lotus splat
luteus galben
maculatus ptat, pestri|
magnus mare
maturus matur
maximus maxim, foarte mare
medicatus medical
minimus minim, foarte mic
mucosus cu mucus
mundatus decorticat
nervinus cu ac|iune asupra S.N.
novus nou
obductus alungit
obscurus obscur
odoratus mirositor
oleosus uleios
opiatus opiaceu
oxydatus oxidat
paratus gata preparat
parvus foarte mic
perliquidus (foarte) lichid
peruvianus peruvian
physiologicus fiziologic
piceus gudronat
plenus plin
praecipitatus precipitat
praeparatus preparat
pulveratus pulverizat
purus pur
pyrolignosus pirolignos
raffinatus rafinat
raspatus rzuit
rectificatus rectificat
reductus redus
repletus umplut, plin
rotundus rotund
russicus rusesc
saccharatus zaharat
salicylatus salicilat
sanus sntos
saponatus saponat
siccatus deshidratat
siccus uscat
solidus solid
spirituosus alcoolic
stellatus stelat
sublimatus sublimat
subliquidus vscos
suillus suin, de porc
syntheticus sintetic
technicus tehnic
tectus acoperit, fumuriu
terebentinthinatus cu terebentin
totus totul
ustus uscat, calcinat
venenatus otrvitor
verus adevrat, veritabil
veterinarius veterinar
vinosus cu vin
voluminosus voluminos

Declinarea consonantic

Adjectivele din declinarea consonantic vor
fi declinate ca i substantivele din aceast
declinare.

Ele se mpart in trei grupe:
a) adjective care se termin la masculin i
la feminin in -er i la neutru in -e;
b) adjective care se termin la masculin i
la feminin in -is i la neutru in -e;
c) adjective care se termin la masculin,
feminin i neutru in -s sau in -x.

Exemple:
1. acer, acris, acre - ascu|it, tios, picant
2. brevis, brevis, breve - scurt
3. simplex, simplex, simplex - simplu

Cazul Singular
Nominativ
m f n
ac-er -ris -e
Genitiv acr-is -is -is
Dativ acr-i -i -i
Acuzativ acr-em -em -e
Ablativ acr-i -i -i

Cazul Plural
Nominativ
m f n
acr-es -es -ia
Genitiv acr-ium -ium -ium
Dativ acr-ibus -ibus -ibus
Acuzativ acr-es -es -ia
Ablativ acr-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular
Nominativ
m f n
breve-is -is -e
Genitiv brev-is -is -is
Dativ brev-i -i -i
Acuzativ brev-em -em -e
Ablativ brev-i -i -ibus

Cazul Plural
Nominativ
m f n
brev-es -es -ia
Genitiv brev-ium -ium -ium
Dativ brev-ibus -ibus -ibus
Acuzativ brev-es -es -ia
Ablativ brev-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular
Nominativ
m f n
simple-x -x -x
Genitiv simplic-is -is -is
Dativ simplic-i -i -i
Acuzativ simplic-em -em -x
Ablativ simplic-i -i -i

Cazul Plural
Nominativ
m f n
simplic-es -es -ia
Genitiv simplic-ium -ium -ium
Dativ simplic-ibus -ibus -ibus
Acuzativ simplic-es -es -ia
Ablativ simplic-i -ibus -ibus

In continuare, se dau exemple de adjective
din declinarea consonantic.

Vol. 6 (1) 2012, May

17

Cele care se termin in -er, -is, -e vor fi
redate in toate cele trei forme.
Adjectivele care la masculin i feminin se
termin in -is i la neutru in -e se redau in cele
dou forme. Cele care se termin la masculin,
feminin i neutru in -s sau in -x vor fi redate ntr-o
singur form.

animalis,animale animal
artificialis, artificiale artificial
communis, commune comun
detergens detergent
dulcis, dulce dulce
duplex dublu
emolliens emolient
emulsificans emulsionant
fortis, forte puternic
fumans fumegnd
juvans folositor
laxans laxativ
leniens linititor, calmant
letalis, letale letal
medicinalis, medicinale medicinal
mitis, mite uor, blnd
mollis, molle moale
officinalis, officinale oficinal
ovvilis, oville ovin
pectoralis, pectorale pectoral
purgans purgativ
recens recent
roborans roborant
silvester, silvesteris silvestru
solubilis, solubile solubil
solvens solvent,
subtilis, subtile subtil
venalis, venale obinuit
viridis, viride Verde
vulgaris, vulgare comun

Forme de comparaie ale adjectivului

Comparativul pentru genul masculin i
feminin se formeaz cu sufixul -ior, iar pentru
neutru cu sufixul -ius.
Toate adjectivele la comparativ se
incadreaz in declinarea consonantic.
Superlativul se formeaz cu sufixul -
issimus, -issima, -issimum.
Adjectivele care la nominativ singular se
termin in -er fac superlativul cu terminaia -
erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).

Forma M F N Traducerea
Pozitiv longus longa longum lung
Comparativ longior longior longius mai lung
Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung
Pozitiv brevis brevis breve scurt
Comparativ breviar breviar brevius mai scurt
Superlativ brevissimus brevissima brevissimum cel mai scurt
Pozitiv acer acris acre ascu|it
Comparativ acridor acrior acrius mai ascu|it
Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascu|it

Excepii
Pozitiv magnus magna magnum mare
Comparativ maior maior maius mai mare
Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare
Pozitiv parva parva parvum mic
Comparativ minor minor minus mai mic
Superlativ minimus minima minimum cel mai mic
Pozitiv bonus bona bonum bun
Comparativ melior melior melius mai bun
Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun
Pozitiv malus mala malum ru
Comparativ peior peior peius mai ru
Superlativ pessimus pessima pessimum cel mai ru

Adverbul

Formele de adverb terminate in -e provin din
adjective de declinarea a/o la gradul

De exemplu:

pozitiv sau
superlativ.

Adjectiv Adverb Traducere
Grossus, grossa, grossum grosse grosier
Humidus, humida, humidum humide umed
Longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung
Subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin

Formele de adverb care se termin in -iter
apar|in adjectivelor declina|iei consonantice.
Adjectivele care se termin in -ns, -nt i
vor transforma termina|ia in -nter.

Vol. 6 (1) 2012, May

18

De exemplu:

Adjectiv
Adverb Traducere
m. f. n.
brevis brevis breve breviter scurt
recens - - recenter proaspt
subtilis subtilis subtile subtiliter fin

Verbul

Exist patru forme de conjugare a verbelor:

conjugarea a filtrare a filtra
conjugarea e miscere a amesteca
conjugarea i lenire a atenua
consonantic solvere a solubiliza

In ordonan|a medical verbele se exprim in
general la imperativ sau la persoana a III-a
singular sau plural de la conjunctiv.
Acestea sunt utilizate in Instructio i
Subscriptio pentru a aten|iona farmacistul asupra
anumitor manopere.
De exemplu :

Infinitiv : dare - a se da
Imperativ : da! - d!
Conjunctiv :
- sg.:detur-s se dea (o bucat)
- pl.: dentur - s se dea (mai multe buc|i).

Infinitiv Imperativ Conjunctiv
addere - a aduga adde! addatur, addantur
cavere - a se pzi cave!
colare - a strecura cola!
concidere-a tia in buc|i concide!
conquere - a fierbe conque! conquator
conspergere-a consperga consperge!
contundere - a zdrobi contunde! contundatur, contundantur
dare - a da da! detur, dentur
dispensare - a doza dispensa! dispensetur, dispensentur
dividere - a divide divide!
filtrare - a filtra filtra!
formare - a forma formentur
infundere-a uda, a ineca infunde!
iterare - a repeta iteretur (ne iteretur)
macerare - a macera macere!
miscere - a amesteca misce! misceatur, misceantur
obducere - a acoperi obduce! obducantur
parare - a prepara para!
recipere - a primi, a lua recipe!
signare - a eticheta signa! signetur
solvere - a solubiliza solve!
sterilisare - a steriliza sterilisa! sterilisetur
vertere - a intoarce verte!

Numeralul

Cantit|ile se exprim sub forma numerelor
cardinale, in cifre arabe.
Aceste cantit|i se scriu in grame i se
citesc in multiplii sau submultiplii acestuia:
gramma - gram (singular), grammata - grame
(plural). In re|et se va citi:

5,0 - grammata quinque
0,5 - decigrammata quinque
0,05 - centigrammata quinque
0,005 - miligrammata quinque

1 unus, una, unum
2 duo, duae, duo
3 tres, rtes, tria
4 quattuor
5 quinque
6 sex
7 septen
8 octo
9 novem
10 decem
11 undecim
12 duodecim
13 tredecim
14 quattordecim
15 quindecim
16 sedecim
17 heptadecim
18 octodecim
19 nonadecim
20 viginti
21 viginti unus
30 triginta
40 quadraginta
50 quinquaginta
60 sexaginta
70 septuaginta
80 octoginta
90 nonaginta
100 centum
1.000 mille

Numrul dozelor, flacoanelor, picturilor se
exprim intotdeauna in cifre romane:

I 1
II 2
III 3
IV 4

Vol. 6 (1) 2012, May

19

V 5
VI 6
VII 7
VIII 8
IX 9
X 10
XX 20
XXX 30
XL 40
L 50
LX 60
LXX 70
LXXX 80
XC 90
C 100
CC 200
CCC 300
CD 400
D 500
DC 600
DCC 700
DCCC 800
CM 900
M 100

Mai jos sunt redate principalele grupe de
medicamente in terminologia latin

Termeni latini folosii pentru grupele de medicamente

Singular Plural In limba romn
adstringens adstringentia astringent
analgeticum analgetica analgezic
antarthriticum antarthritica antiartritic
anthelminthicum anthelmintica antihelmintic
anthidroticum anthidrotica antisudorific
antidiarrhoicum antidiarrohica antidiareic
antiphlogisticum antiphlogistica antiinflamator
antirheumaticum antirheumatica antireumatic
antispasmodicum antispasmodica antispastic
ataractium ataractica ataractic
dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii
diureticum diuretica diuretic
cardiotonicum cardiotonica cardiotonic
carminativum carminativa carminativ
cholagogum cholagoga colagog
expectorans expectorantia expectorant
externum externa extern
hypnoticum hypnotica hipnotic
internum interna intern
laxans laxantia laxativ
nervinum nervina cu ac|iune asupra S.N.
ophtalmicum ophtalmica oftalmic
otologicum otologica cu ac|iune asupra urechii
purgans purgatia purgativ
rhinologicum rhinologica cu ac|iune asupra mucoasei nazale
roborans roborantia roborant
sedativum sedativa sedativ
stomachicum stomachica stomachic, stimulent al apetitului
uterinum uterina cu ac|iune asupra uterului

Denumirea latin a acizilor, srurilor, oxizilor
i hidroxizilor:

acidum boricum acid boric
acidum sulfuricum acid sulfuric
acidum hypochlorosum acid hipocloros
acidum chlorosum acid cloros
acidum chloricum acid cloric
acidum perchloricum acid percloric
arsenicocus arsenicos
chlorosus cloros
nitrosus nitros
sulfurosus sulfuros
phosphorosus fosforos
aceticus acetic
benzoicus benzoic
boricus boric
carbonicus carbonic
chloricus cloric
nitricus nitric
lacticus lactic
phosphoricus fosforic
salycylicus salicilic
tannicus tanic
tartaricus tartric
bromatus bromur
chloratus clorur
fluoratus fluorur
jodatus iodur
sulfuratus sulfur
Natrium carbonicum carbonat de sodiu
Natrium
hydrogencarbonicum
bicarbonat de sodiu
Natrium phosphoricum fosfat acid de sodiu
Bismuthum
subcarbonicum
carbonat de bismut
Zincum oxydatum oxid de zinc
Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu
Natrium hydroxydatum hidroxid de sodiu

n func|ie de componen|a "Designatio
Materiarum " se cunosc:
reete simple, cnd Ordinatio este
compus dintr-un singur component, substan|
medicamentoas, preparat oficinal sau produs
tipizat;
reete compuse, n care apar dou sau
mai multe substan|e ce urmeaz a fi preparate

Vol. 6 (1) 2012, May

20

mpreun. Acestea sunt reetele magistrale,
adic re|etele n care farmacistul trebuie s
execute o opera|ie de preparare dup ordonan|a
medical.

1.1.3.1 Modul de ordonare al
componentelor in re|ete

O aezare corect pe blanchet evit
nein|elegerile sau o interpretare echivoc (care
ar putea conduce la accidente).
Substan|ele medicamentoase (indiferent de
tipul lor)
3
se inscriu una sub alta pe vertical,
fiecare incepnd cu prima liter majuscul.

3
Reetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt
concepute de ctre medic care va selec|iona substan|ele
active, dozele i forma farmaceutic cea mai adecvat
situa|iei clinice i pacientului. Executarea re|etei se va face n
farmacie, pe baza re|etei, substan|ele medicamentoase
introduse n formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale,
prevzut n farmacopee.
Reetele oficinale (galenice) au compozi|ie bine stabilit
ntlnite n farmacopee. Ele trebuie s se gseasc gata
preparate n farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iat cteva
preparate oficinale care trebuie s se ntlneasc n farmacie:
liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, picturile pentru
ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%;
spun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; solu|ia de
acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, po|iunea
Riviere (solu|ia efervescent); solu|ia alcoolic de iod iodurat;
supozitoare de glicerin, tinctura de opiu, unguent emulgator,
unguent cu glicerin, unguent cu oxid de zinc i acid salicilic
(pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se
prescriu folosindu-se numele din farmacopee, fr a scrie
compozi|ia (cnd preparatul este compus din mai multe
substan|e active). n anumite situa|ii preparatele oficinale nu
se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substan|e active
nglobate n formulri magistrale (ex. julepul gumos -
mucilagiul de gum arabic).
Reetele tipizate (comerciale, specialit|i farmaceutice).
Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor n forma lor
finit. Aceste medicamente au denumiri comerciale
(nregistrate) care vor fi trecute pe re|et nso|it n mod
obligatoriu de forma farmaceutic i de cantitatea la o unitate
de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g exist i
comprimate de 0,1 g ca i solu|ii 2,5 sau 10%). n
conformitate cu dispozi|iile n vigoare medicamentele
cuprinse n nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar,
dup modul de eliberare din farmacie, se mpart n:
medicamente care se elibereaz numai pe baz de
re|et care se va re|ine n farmacie (ex. ac. folic,
adrenalin, ampicilin, kanamicin sulfat, ergometin,
ocitocin etc.).;
medicamente care se elibereaz pe baz de re|et care
nu se va re|ine n farmacie. Acest tip de re|et este
valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic,
clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. n
cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea re|etei
este de doar 10 zile);
medicamente care se elibereaz la cerere nefiind
necesar prescrip|ia medical (vat, romplast,
crbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.)
De remarcat este c n unele situa|ii denumirea
interna|ional a unui medicament este folosit i n
farmacopee (oficinal) ct i pentru a denumi produsul
comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon,
cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).
Denumirile substan|elor se vor scrie
prescurtri i f a se folosi simbolurile chimice.
Nu sunt recomandate denumirile chimice
(de obicei complicate) cu excep|ia substan|elor
simple (de exemplu: CuSO
4
, NaHCO
3
, nici
bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de
sodiu).
De asemenea, nu se intrebuin|eaz
denumirile populare ale medicamentelor (ex:
sare amar ci sulfat de magneziu).
Denumirea medicamentelor sau formulelor
farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex.
atropin sulfuric; tinct. sau tinctura. tinctur;
extr. extract etc.), dar sunt contraindicate
prescurtrile care pot genera confuzii, care pot
provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu
Kalii chloridi(um) nu va fi prescurtat pentru a
nu se confunda cu cloratul de potasiu Kalium
chloricum care este foarte toxic.
In dreptul fiecrei substan|e se va trece
cantitatea, in cifre arabe i se exprim in grame.
Cifrele intregi reprezint gramele, iar
zecimalele submultiplii gramului (exemplu: 1,0 =
un gram, 0,20 =douzeci de centigrame, 0,03 =
trei centigrame etc.).
Cifrele se vor aeza una sub alta in aa fel
inct virgulele s fie exact pe aceeai linie
vertical.
Lichidele se pot prescrie in mililitri (mai rar in
centimetri cubi). Pentru unele solu|ii, care se
scriu in cantit|i foarte mici, exprimarea se face in
picturi folosind cifre romane i simbolul gtts.
(guttas =picturi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.).
Tot cu cifre romane se exprim numrul
flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu
pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc.
n general, nu se obinuiete a se trece
simbolul g (grame) dup cifr, virgula fiind cea
care face ca acest simbol s fie subn|eles.
De asemenea, cantitatea se poate eviden|ia
i prin sublinierea intregului dinaintea virgulei (de
exemplu: 40,0; 0,25; 0,001).
In re|et se folosesc in general unit|i de
msur precise i mai rar unit|i de msur
aproximative.
Pentru exprimarea greut|ilor se folosesc:

gramul (grama =g),
miligramul 10
-3
g i
microgramul (g =10
-6
gamma).
Pentru msurtorile de capacitate se
folosesc mililitrul (ml =10
-3
), microlitrul (10
-6
).
Farmacopeea prevede patru moduri de
exprimarea a formulrilor lichide:

% g/g =cantitatea in grame de substan|
con|inut in 100g produs final.

Vol. 6 (1) 2012, May

21

Farmacopeea prevede c formele
farmaceutice lichide de uz intern i extern
(indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g
sirop la 100 g po|iune);
% g/v =cantitatea in grame de substan|
con|inut in 100 ml produs final.
In acest fel se vor nota concentra|iile
solu|iilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la
100 ml sol. apoas);

% v/v =volumul in ml con|inut in 100 ml
produs final (ex. alcoolul diluat con|ine 70% v/v
alcool etilic);

% v/g = volumul in ml con|inut in 100g
produs final.
La medicamentele care se exprim in
picturi, trebuie s fie cunoscut numrul de
picturi in care poate fi divizat un gram din lichid,
ex:

Denumirea
Numr de
picturi/gram
Eter 90
Alcool 95% (v/v) 63
Alcool diluat 70% (v/v) 56
Ap distilat 20

Cnd se prescriu droguri vegetale, numele
proprii ale drogurilor incep de asemenea cu
majuscule indicndu-se i por|iunea drogului
care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba
Absinthi, Flores Chamommillae).
Medicul veterinar va prescrie
medicamentele in ordinea in care le amestec
farmacistul.
De obicei (exist i excep|ii) ordinea de
amestecare a medicamentelor se face in ordinea
crescnd a greut|ii lor, ultimul fiind excipientul.

n cazul substanelor toxice, puternic active
sau al stupefiantelor, cantitile se scriu in cifre i
litere, n parantez, pentru a se evita posibilitatea
unei greeli sau a unei operaiuni frauduloase.

Exemplu:

Rp./
Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram )

In cazul acestor substan|e cnd medicul
prescrie inten|ionat o doz mrit, peste doza
maxim, el este obligat s sublinieze cantitatea
i s adauge men|iunea "sic volo " (a vreau,
a doresc).
Aceast situa|ie apare cnd se instaleaz
rezisten| sau toleran| la un medicament,
motivndu-se astfel mrirea dozelor in aceste
situa|ii.
Cnd dou sau mai multe componente care
se succed sunt prescrise in aceleai cantit|i, nu
este necesar s se indice cantitatea la fiecare in
parte, ci doar la ultima component, cifra fiind
precedat de literele aa (ana partes = in pi
egale).

Exemplu, n loc de:

Rp/
Sulfur precipitatae 10,0
Zinci sulfurici 10,0
Sapo kalini 10,0
Aquae 5,0
Ung. simplicis ad. 80,0

Se poate prescrie:

Rp/
Sulfur precipitatae
Zinci sulfurici
Sapo kalini aa 10,0
Aquae 5,0
Ung. simplicis ad. 80,0

Termenul ad (pn la) se utilizeaz uzual
pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze
diferen|a excipientului (de obicei) pn la
cantitatea dorit. In general, pentru excipien|i
cantitatea nu se indic, ci se scrie q.s. sau Q.S.
(quantum satis =att ct trebuie).
n aceste cazuri, farmacistul stabilete
singur cantitatea n func|ie de tehnica de
preparare i va men|iona pentru prescrip|ie,
obligatoriu, cantitatea i natura excipientului
folosit (aceast terminologie se poate utiliza
adecvat in cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor,
pulberilor etc.).
Aa cum deja s-a artat, in re|etele
magistrale (compuse) exist o enumerare de
dou sau mai multe substan|e medicamentoase,
care vor urma a fi preparate mpreun.
Iniruirea acestor substan|e (remedii) nu se
face la intmplare, ci ntr-o anumit ordine:

1. Remedium cardinale - medicament
principal (de baz)
2. Remedium adjuvans - medicament
secundar (ajuttor)
3. Remedium corrigens - medicament
corector al gustului i / sau al mirosului
4. Remedium constituens - medicament de
constitu|ie (de inglobare, excipient)

Remedium cardinale - este reprezentat de
substan|a cea mai important pentru tratamentul
prescris, aceea care imprim ac|iunea curativ
dorit.

Remedium adjuvans - este reprezentat de
una sau mai multe substan|e care au rol de a
completa ac|iunea medicamentului principal, fie
mrindu-i activitatea prin sinergism sau
poten|are, fie diminundu-i unele efecte nedorite.

Vol. 6 (1) 2012, May

22

Remedium corringens - apare n re|et
numai in cazul existen|ei unor substan|e cu gust
i/sau miros neplcut, care se administreaz
oral.
Poate fi reprezentat de una sau mai multe
substan|e dulci sau aromate, care au rolul de a
corecta astfel gustul substan|elor amintite.

Remedium constituens reprezint partea
in care se inglobeaz celelalte substan|e
medicamentoase. Excipien|ii sunt in general
substan|e inactive.
El poart i denumirea de excipiens
(excipient). Astfel, pentru solu|ii apoase
excipientul uzual este apa; pentru unguente,
vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de
cacao. In func|ie de formele medicamentoase
care se prepar, excipien|ii vor fi substan|e
lichide, moi sau solide.
Uneori, remedium corrigens i remedium
constituens pot fi reprezentate de un singur
medicament (ex. cazul siropurilor).

1.1.4 Subscriptio

Este partea care urmeaz lui Designatio
Materiarum.
Aici, medicul veterinar indic farmacistului
modul cum vor trebui preparate substan|ele
medicamentoase, forma medicamentoas care
va rezulta i in cte doze s se divid acestea.
Exprimarea in Subscriptio se face numai in
termeni latini conven|ionali, reda|i prescurtat in
formule bine definite.
Dup modul cum se formuleaz Subscriptio,
re|etele pot fi mpr|ite in 6 grupe, dup cum
urmeaz:

Exemplu:
Reete Nedozate
Dozate
Forma divizat Forma dispensat
Simple
Rp./
50,0
D.S.
Rp./
500,0
Div.p.aeq. X
D.S.
Rp./
50,0
D.t.d. X
D.S.
Compuse
Rp./
10,0
15,0
75,0
M.f. .. *
D.S. ..
Rp./
10,0
15,0
75,0
M.f. .. *
Div.p.aeq. X
D.S. ..
Rp./
1,0
1,5
7,5
M.f. .. *
D.t.d. X
S. ..
* se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum),
linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.

Dup cum se poate vedea din schema de
mai sus, att re|etele simple, ct i cele compuse
se mpart n nedozate (medicamentul se
elibereaz ntr-o singur doz) i dozate
(medicamentul se elibereaz mpr|it in mai
multe doze).
n cazul re|etelor nedozate, Subscriptio va
const n cazul re|etelor simple din formula D.S.
(Detur Signetur = s se dea i s se eticheteze)
i, in cazul re|etelor compuse din formula M.f.
(Misce fiat = s se amestece i s se fac),
indicndu-se forma medicamentoas respectiv
(exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.;
M.f. suppos. etc.).
In re|etele magistrale in care cantitatea de
excipient nu este precizat dup Q.S., se va
continua cu formula ut (in loc de M = misce).

Rp./
Acetanilidi 0,30
Excipiens q.s.
ut f. pilulae
Exprimat in limba romn aceasta
inseamn "excipient att ct trebuie ca s se
fac pilule".
Reetele dozate. Sunt cele n care
medicamentul se elibereaz n mai multe doze,
dup modul de mpr|ire, avnd:
Forma divizat - in acest caz, mpr|irea
substan|elor medicamentoase se va face "dup
ochi ", in tot attea doze egale cte se prescriu;
manopera poate avea un procent de eroare
admis de 8-15%.
Exactitatea sa depinde in cea mai mare
msur de indemnarea i experien|a
farmacistului, fiind o metod expeditiv.
Nu se aplic niciodat la re|etele care con|in
substan|e de la Venena i Separanda.
Formula de exprimare este: Div. p. aeq.
(divide in partes aequales = divide in pi egale),
putnd urma apoi numrul de doze in care
trebuie mpr|it medicamentul exprimat in cifre
romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p.aeq.N VI).


Vol. 6 (1) 2012, May

23

Exemplu:

Rp./
Magnesii sulfas 100,0
Div.p.aeq. N. X
D.S.
Forma dispensat. Reprezint un mod de
divizare absolut exact, mpr|irea fcndu-se
pentru fiecare doz prin cntrire, acestea
devenind riguros egale. Opera|iunea necesit un
timp mai indelungat dar este mult mai sigur.
Medicamentele care con|in substan|e din
grupele Venena i Separanda se prescriu
intotdeauna dozate astfel. Exprimarea in form
dispensat este D.t.d. (detur tales doses =s se
dea asemenea doze), dup care urmeaz
numrul dozelor exprimate in cifre romane.

Exemplu:

Rp./
Phenobarbitalum 0,30
D.t.d. N. X
S.
Dup cum se vede din exemplul de mai sus,
dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci
doar S. (signetur), deoarece D. (dentur)
figureaz deja in formul (evitndu-se astfel
repetarea termenului de dou ori).
Intotdeauna, in dozarea prin metoda
divizat, cantitatea se mparte la numrul de
doze, pe cnd in metoda dispensat ea se
multiplic la acest numr.
Si in cazul re|etelor dozate vor exista re|ete
simple i re|ete compuse. Ele au aceeai formul
de exprimare, cu men|iunea c re|etele compuse
incep intotdeauna cu M.f. sau ut f.(aa cum s-a
artat de altfel i la formele nedozate).

1.1.5 Signatura (Instructio) et
nomen aegroti

Signatura (Instructio) este acea parte a
re|etei care se adreseaz in aceeai msur
farmacistului ct i executantului tratamentului.
Ea cuprinde indica|ii legate de: calea de
administrare (intern etichet albastr, extern
etichet roie sau parenteral prin injecie
4
)
in cte reprize, frecvena (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6
in 6 ore etc.), momentul administrrii (inainte de

4
Dup acesta urmeaz enun|area concret a modalit|ii de
administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian; D.S. n furaj;
D.S. int. n apa de but; D.S. int. nglobat n bol de carne.
Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern
dup tehnici cunoscute (D.S. ext. fric|iuni; D.S. ext.
comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instila|ii, D.S. ext.
intrarectal; D.S. ext. pudrri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj.
s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj.
articular; D.S. i. ocular etc.)
mas) etc. Explica|iile de la Signatura se fac
recomandabil in limba romn, existnd i
cteva formule in limba latin (ex.: bis in die =de
dou ori pe zi, ante cibum =inainte de hrnire;
ter in die =de trei ori; quaque 4 hora =la fiecare
patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi;
quaque diae =in fiecare zi).
In situa|ia in care medica|ia de administrat i
tratamentul necesit explica|ii suplimentare se va
apela la exprimarea "dup aviz" ceea ce
inseamn c pe dosul blanchetei sau pe o alt
coal alturat re|etei, medicul veterinar le va da
in scris, clar i fr echivoc.
La re|etele tipizate se mai poate scrie la
Signatura i "D.S. dup prospect".
Dac medicul solicit farmacistului s
copieze pe eticheta formulrii intreaga
compozi|ie i se poate adresa prin "D.S. cum
formula " (s se eticheteze i s se scrie
formula), iar dac medicul veterinar dorete s
administreze personal medicamentul va scrie
"D.S. suo nomine" (eticheteaz i scrie pentru
uzul medicului).
Nomen aegroti reprezint identificarea
pacientului (a animalului la care se va face
tratamentul).
Aici se va identifica precis animalul sau
animalele prin indicarea numrului matricol,
numelui, specia, eventual sexul, vrsta,
greutatea, numele proprietarului (exemplu: cine
rasa Doberman, 10Kg; vaca nr. 9826; calul
Murgu; porc de 80 kg etc.).
In principiu, diagnosticul se va trece in re|et
atunci cnd se vor prescrie substan|e foarte
active din grupele Venena i Separanda.

1.1.6 Nomen medici

Re|eta va avea valabilitate numai dac va
con|ine parafa i semntura medicului.
Parafa (tampila) medicului va con|ine
numele i prenumele medicului precum i
calificarea acestuia ("Dr. medic veterinar" sau
"Doctor in medicin veterinar"). Pe blanchetele
cu multe re|ete, Nomen medici va figura doar o
singur dat in subsolul ultimei re|ete redactate.
Conform ultimelor instruc|iuni ale Colegiului
Medicilor Veterinari, n Statutul Medicului
Veterinar, publicat in Monitorul Oficial Nr. 147 din
01/03/2011 medicul veterinar practician va
folosi obligatoriu o paraf dup urmtorul model:

Form: dreptunghiular;
Lungimea: 5 cm; L|imea: 2 cm;
Numele i prenumele;
Gradul tiin|ific;
Gradul profesional;
Cod, numrul atestatului de liber practic,( este
numrul cr|ii de identitate).


Vol. 6 (1) 2012, May

24

Model:

Medicul veterinar de liber practic titular
al cabinetului medical veterinar individual (unitate
medical veterinar fr personalitate juridic)
folosete obligatoriu tampila dup modelul:
a) form rotund, cu diametrul de 3 cm;
b) rndul exterior: forma de organizare;
c) rndul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari
(CMV) i jude|ul / municipiul Bucureti;
d) rndul 2 central: numrul din Registrul unic al
cabinetelor medicale veterinare cu sau fr personalitate
juridic;
e) rndul 3 central: codul de identificare fiscal;
f) rndul 4 central: localitatea.

Model de tampil

Medicul veterinar de liber practic
asociat / acionar al unei unit|i medicale
veterinare cu personalitate juridic folosete
obligatoriu tampila dup urmtorul model:

a) form rotund, cu diametrul de 3 cm;
b) rndul exterior: denumirea societ|ii i forma de
exercitare (cabinet medical veterinar/farmacie veterinar/
punct farmaceutic veterinar/clinic veterinar/spital
veterinar), dup caz;
c) rndul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari
(CMV) i jude|ul / municipiul Bucureti;
d) rndul 2 central: numrul din Registrul unic al
cabinetelor medicale veterinare cu sau fr personalitate
juridic;
e) rndul 3 central: cod unic de inregistrare;
f) rndul 4: localitatea.

Model de tampil

1.2 Reeta cu timbru sec

Medicamentele din grupa Venena (toxice i
stupefiante) nu sunt eliberate dect pe blanchete
cu reete speciale care au imprimat o tampil
cu timbru sec (tampil metalic ce imprim in
relief f tu) eliberat de ctre serviciile
sanitare jude|ene pe baz de adres oficial.
Aceste re|ete se |in in eviden|e speciale,
dup emitere fiind re|inute in farmacia care
elibereaz substan|ele.
Totodat se inregistreaz o serie de date ce
permit s se cunoasc exact destina|ia luat de
aceste medicamente, in registre speciale.
Formularele vizate cu timbru sec se vor
utiliza exclusiv pentru ordonan|e individuale, fiind
interzis deturnarea destina|iei lor. Pierderea,
sustragerea sau distrugerea formularelor vizate
cu timbru sec va fi anunat in scris, in 24 de ore,
Direciei Sanitare a judeului i Poliiei Judeene
(serviciul Substane toxice i Stupefiante)
Dac prin re|et sunt cerute produse
stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se
efectueaz in limita dozelor maxim admise
(pentru uzul veterinar) timp de 3 zile.
Unit|ile unde se intlnesc substan|e
stupefiante vor fi controlate i avizate periodic
(anual) de ctre reprezentan|ii Ministerului de
Interne, inso|i|i de specialiti in domeniu din
partea ministerului sau altor organe centrale sau
ierarhic superioare.
Regimul produselor toxice a fost prima dat
reglementat prin Decretul nr. 466/28. XII.1979
care se refer la fabricarea, manipularea,
depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea,
transportul i folosirea produselor i substan|elor
toxice. Substan|ele apar|intoare acestei
categorii sunt stabilite prin Ordinul Ministerului
Snt|ii 43/1980 si mai apoi prin legea
143/2000. Activit|ile de desfacere i
aprovizionare cu substan|e din categoriile mai
sus amintite sunt permise unit|ilor sanitar
veterinare pe baza autorizaiei de funcionare
emis de ctre Direc|iile sanitare veterinare sau
Centrele sanitare antiepidemice i Inspectoratele
jude|ene de protec|ia muncii.
Unit|ile care au ob|inut autoriza|ia au
obliga|ia de a se inscrie la Poli|ia jude|ean pe
raza creia institu|ia i are sediul.
Registrele speciale de eviden a
substanelor toxice vor fi numerotate, sigilate,
tampilate i semnate de ctre conductorul
unit|ii. Registrele vor fi vizate anual de ctre
organele de poli|ie abilitate.
Potrivit Ordinului Comun al ministrului
snt[ii si familiei, al ministrului agriculturii,
alimenta[iei si pdurilor i al ministrului
industriei si resurselor pentru aprobarea Listei
cuprinznd produsele farmaceutice de uz
uman i veterinar care con|in substan|e care
intr sub inciden|a Legii nr. 143/2000 si a
Ordinului nr. 848 din 12/09/2003, privind
combaterea traficului i consumului ilicit de
droguri incontinuare sunt prezentate produse
Dr. Barbu Ionel
Doctor n medicin veterinar
Medic primar veterinar
Cod: 037181

Vol. 6 (1) 2012, May

25

farmaceutice de uz veterinar inregistrate in
Romnia (tabelul 4).
Ultimul document aprut in domeniu este:
Norma metodologica din 14/08/2006 (Norma
metodologica din 2006) referitoare la utilizarea
formularului de prescriptie medical pentru
eliberarea produselor medicinale veterinare,
precum i a formularului cu timbru sec pentru
eliberarea produselor i substanelor
stupefiante de ctre farmaciile veterinare,
publicat n Monitorul Oficial 717 din 22 august
2006 (M. Of. 717/2006).
Pentru claritatea si n[elegerea no[iunilor,
vom reproduce actul n totalitate cu sublinierile
necesare:
Art. 1. - Farmaciile veterinare elibereaz,
pe baza de prescrip[ie medical, numai acele
produse medicinale veterinare care sunt
autorizate de Institutul pentru Controlul
Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz
Veterinar pentru a fi comercializate in
Romania.
Art. 2. - Produsele medicinale veterinare
pot fi eliberate de orice farmacie veterinar
autorizata de autoritatea competenta, conform
actelor normative in vigoare.
Art. 3. - Prescrierea produselor medicinale
veterinare se face pe formulare cu regim
special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 si
2 la norma sanitar veterinar.
ce con[in substante active care sunt inscrise in
lista substan[elor care se elibereaz fara
prescriptie medical, conform hotrrii
Comitetului pt. Produse Medicinale Veterinare,
fac exceptie de la prevederile art. 3.
Art. 5. - Utilizarea altor formulare decat
cele prevazute in anexele nr. 1 si 2 la norma
sanitar veterinar pentru prescrierea
produselor medicinale veterinare, precum si
eliberarea fara prescriptie medical a
produselor medicinale veterinare pentru care
este obligatorie prescrip[ia medical atrag
raspunderea administrativa, contraventionala
sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.
Art. 6. - Medicii veterinari sunt obliga[i sa
pastreze exemplarul de culoare roz al
prescriptiilor medicale emise o perioada de 3
ani de la data emiterii lor.
Art. 7. - Este obligatorie prescrierea de
ctre medicul veterinar competent pe
formularele cu regim special a urmatoarelor
produse medicinale:
a) produsele medicinale destinate
animalelor de interes economic;
b) produsele medicinale veterinare pt care
medicul veterinar trebuie s ia masuri speciale
in scopul evitrii oricarui risc inutil fa[ de:
(i) speciile-[int;
(ii) persoana care administreaza produsul
medicinal veterinar;
(iii) mediul inconjurator;
c) produsele destinate tratamentului
starilor patologice care presupun un diagnostic
corect sau pentru o utilizare ce poate provoca
efecte care impiedica sau influenteaza
masurile terapeutice sau de tratament
ulterioare;
d) formula oficinala, n in[elesul art. 3 din
Ordinul presedintelui Autorit[ii Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguran[a
Alimentelor nr. 69/2005, destinata animalelor
de interes economic.
Art. 8. - In cazul produselor medicinale
eliberate numai pe baza de prescriptie,
medicul veterinar este obligat sa prescrie
cantitatea necesara pentru efectuarea
completa a tratamentului in cauza.
Art. 9. - Formularele cu regim special
pentru prescriptiile medicale care nu se retin in
farmacia veterinar vor fi inregistrate in registre
speciale destinate acestui scop, specificandu-
se data eliberarii, produsul medicinal veterinar
eliberat, cantitatea, numele medicului veterinar
care a emis prescriptia si numele persoanei
care a ridicat produsul. Farmaciile veterinare
vor pastra aceste registre si le vor pune la
dispozitie autoritatilor competente, la cererea
acestora.
Art. 10. - Prescrierea de ctre medicii
veterinari a produselor substan[elor si
preparatelor stupefiante si psihotrope,
reglementate de Legea nr. 339/2005 privind
regimul juridic al plantelor, substan[elor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, precum
si a celor care intra sub incidenta Legii nr.
143/2000 privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, cu modificarile si
completarile ulterioare, se face exclusiv pe
formularele cu timbru sec, care se re[in in
farmacia veterinar.
din grupele: antibiotice, chimioterapice,
sulfamide, antihelmintice, antiparazitare
externe pentru speciile de interes economic,
desensibilizare, antidiareice, cu exceptia celor
care nu contin substante pentru care au fost
stabilite limite maxime de reziduuri, analeptice
cardiorespiratorii si hormoni, se elibereaz pe
baz de prescrip[ie medical, al carei model e
prevazut in A1 la norma sanitar veterinar.

Vol. 6 (1) 2012, May

26

pentru prescriptiile medicale vor fi tiprite pe
hartie autocopiativa in doua culori, vernil si roz.
Exemplarul de culoare vernil, original, va fi
pastrat de farmacia veterinar, iar exemplarul
de culoare roz va fi pastrat de medicul
veterinar care a emis prescrip[ia. In cazul
eliberarii partiale a cantitatii prescrise,
prescrip[iile nu se retin la farmacie si vor fi
anulate partial prin inscrierea men[iunii
"ANULAT PARTIAL" nso[it de stampila
farmaciei. Numrul si seria prescriptiei
eliberate partial vor fi consemnate, dupa
eliberarea produsului medicinal veterinar, in
registrul de evidenta a prescriptiilor.
pentru prescriptiile medicale se tiparesc potrivit
modelului din anexele nr. 1 si 2 si se prezint
doar in carnete de cate 50 de file bicolore (total
100 de file).
Art. 14.
(1) Carnetele inseriate si numerotate se
distribuie medicilor veterinari, la cerere, contra
cost, conform legii, de ctre fiecare colegiu al
medicilor veterinari judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti.
(2) Gestionarea carnetelor care con[in
formularele cu regim special pentru
prescriptiile medicale la nivelul colegiilor se va
face potrivit reglementarilor legale in vigoare.
pentru prescriptiile medicale cu timbru sec
pentru eliberarea de ctre farmacia veterinar
a produselor si substan[elor stupefiante se
completeaza conform prezentelor norme
metodologice, cu respectarea prevederilor
Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substan[elor si preparatelor
stupefiante si psihotrope.
Art. 16. - Autoritatea Na[ionala Sanitar
Veterinar si pentru Siguran[a Alimentelor, prin
Directia de control si coordonare a activitatii
farmaceutice veterinare, si Institutul pentru
Controlul Produselor Biologice si
Medicamentelor de Uz Veterinar vor controla
modul de conformare si aplicare a prezentelor
norme metodologice.
Tabelul 4
Produse farmaceutice de uz veterinar inregistrate eliberabile cu timbru sec in Romnia
Nr.
crt.
Denumire
substan activ
Produsul farmaceutic ce
conine substana
Denumi re comercial
Forma farmaceutic,
concentrat
Mod de
prescriere i
eliberare
1. Apomorfina Filtalon sol.inj.fiole x 2ml P-TS
2. Acepromazina maleat Neurotranq sol.inj.flac.x 50ml P-RF
3. Ketamina clorhidrat
Ketamine 10%
Ketamine
Imalgene 500
Imalgene 1000
Vetased
Ketaminol 5
Ketaminol 10
Ketalrom
Ketamidor 10%
sol.inj.flac.x 10ml i 25ml
sol.inj.flac.x l0ml
sol.inj.flac.x l0ml
sol.inj.flac.x l0ml
sol.inj.flac.x l0ml
sol.inj.flac.x 20ml
sol.inj.flac.x 20ml
sol.inj.flac.x l0ml si 20ml
sol.inj.flac.x l0ml
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
P-RF
4. Medetomidina clorhidrat
Domosedan
Domitor
sol.inj.flac.x l0ml
sol.inj.flac.x l0ml
P-RF
P-RF
5. Pentobarbital sodic Euthanyl sol.inj.flac.x 250ml P-RF
6. Petidina clorhidrat Mialgin 5% sol.inj.flac.x 250ml P-TS
7. Prometazina
Alergotrat 3%
Alergotrat b
sol.inj.flac.xl0ml, 20ml i 50ml
sol.inj.flac.x 20ml i 50ml
P-RF
P-RF
8. Propionil promazin fosfat Combelen sol.inj.flac.x 25ml i l00ml P-RF
9. Tiopental sodic Rompental sol.inj.flac. x 20ml P-RF
10. Xilazina clorhidrat Xylaject 2% sol.inj.flac.x 25ml P-RF
Nota:
P-TS =prescrip|ie medical cu timbru sec;
P-RF =prescrip|ie medical care se re|ine in farmacie.

Conform Normei sanitare veterinare
privind formularele de prescrip|ie medical cu
regim special i cu timbru sec pentru
eliberarea produselor medicinale veterinare i
normele metodologice referitoare la utilizarea
acestora din 14/08/2006, Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006
Modelul unic, al imprimat cu regim special
si cel al formularului de prescrip|ie medical cu
timbru sec necesar pentru eliberarea
produselor i substan|elor stupefiante de ctre
farmaciile veterinare, necesar pentru
eliberarea produselor medicinale veterinare e
prevzut in anexele nr. 1 si 2 la aceast norm
sanitar veterinar, fiind prezentate mai jos:

Vol. 6 (1) 2012, May

27

Colegiul Medicilor Veterinari din Romnia
organizeaz tiprirea, distribuirea, inserierea i
numerotarea formularelor de prescrip|ie
medical pentru eliberarea produselor
medicinale veterinare i a formularelor de
prescrip|ie medical cu timbru sec pentru
eliberarea produselor i substan|elor
stupefiante de ctre farmaciile veterinare.
Normele metodologice referitoare la
utilizarea formularului de prescrip|ie medical,
precum i a celui cu timbru sec, ca imprimate
cu regim special, necesare pentru eliberarea
produselor medicinale veterinare i a
produselor i substan|elor stupefiante de ctre
farmaciile veterinare sunt prevzute in anexa
nr. 3 la prezenta norm.
Principalele 10 nereguli care pot apare si
sunt de evitat n cazul eliberrii re[elor cu
regim special sunt redate n tabelul 5.

Tabelul 5
Principalele nereguli care sunt de evitat n cazul
eliberrii re[etelor cu regim special care pot
atrage efectele legii

Neregula de evitat i care
atrag efectele legii
Livrarea ctre persoane fizice neaut orizat e a
substantelor din aceste grupe
Lipsa registrelor pentru eviden|a produselor de la
Separanda si Venena,
Ner espect area modelului prevazut n legisla|ie a
registrului pentru substan|ele depozitate la Separanda
Venena, neconcordan|ele ntre stocurile de achizi|ie i
registrul substan|e periculoase
Nerespectarea prevederilor legale privind el iberarea
produselor
Lipsa cert if icatelor de calit ate, conf ormit ate sau a
buletinelor de analiz pentru produsele medicinale
achizi|ionate
Nerespectarea prevederilor legale pri vi nd pstrarea
evi denelor substan|elor psihotrope i stupefiante
Registr u pentru evidena substan|elor periculoase
netampilat, nenumerotat i necompletat
corespunztor. completarea incorect a registrului de
eviden| a substan|elor toxice, neactualizarea acestuia
Dulapul Separanda i Venena neinscrip|ionat i
nefunc|ional;
Inexist ena copiilor fact urilor n baza crora s-au
achizi|ionat substan|ele psihotrope i stupefiante

1.3 Alte indicaii legate de redactarea i
eliberarea reetei

In cazul cnd eliberarea medicamentelor din
re|et este urgent medicul poate folosi cuvinte
de urgentare in ordinea gravit|ii i urgen|ei in
interven|ie, dup cum urmeaz:
cito = repede
citissimo =foarte repede
statim =imediat, pe loc
antidotum =antidot
Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu
o alt culoare pentru a atrage aten|ia
farmacistului. In anumite situa|ii re|eta mai poate
cuprinde i indica|ii repetatur sau interetur in
REGIM SPECIAL

Seria .........../nr. .........

Unitatea sanitar veterinar emitent .............................
Localitatea ....................................................................
J ude|ul ..........................................................................

Numele persoanei fizice sau juridice deintoare de animal e

Domiciliul/adresa sediului social:
Localitatea .....................................................................
Strada ............................................................................
Nr. ........., jude|ul ............................., telefon ................

Animalul/Animalele din specia ......................................
Numrul/Numerele de identificare.................................
Categoria ......................................................................
Sexul ............................................................................
Greutatea medie/animal (kg) ........................................
Diagnosticul ..................................................................
......................................................................................
Nr. din registrul de consulta|ii ..................../data ...........

Rp/

Semntura i parafa medicului veterinar,
...............................................
Data ......................

REGIM SPECIAL

Seria ................................./ nr. ...................
Unitatea sanitar veterinar emitent ...........................
Localitatea .....................................................................
J ude|ul ..........................................................................

Numele persoanei fizice sau juridice deintoare de animal e

Domiciliul/adresa sediului social:
Localitatea .....................................................................
Strada ............................................................................
Nr. ........., jude|ul ............................., telefon ................
Animalul/Animalele din specia ......................................
Numrul/Numerele de identificare ................................
Categoria ......................................................................
Sexul .............................................................................
Greutatea medie/animal (kg) ........................................
Diagnosticul ..................................................................
.......................................................................................
Nr. din registrul de consulta|ii .................../data ............
.
Rp/

Semntura i parafa medicului veterinar,
...............................................

Data ......................

Timbru
sec

Vol. 6 (1) 2012, May

28

cazul in care indica|ia trebuie repetat sau
dimpotriv (non repetatur sau non iteretur).
In cazul absen|ei acestor indica|ii,
farmacistul va proceda conform reglementrilor
in vigoare. In cazul in care medicul veterinar nu
tie dac medicamentul solicitat se afl in
farmacie el poate (in cazul in care este de acord
ca farmacistul s elibereze ceva similar
5
) s se
scrie in dreptul medicamentului in cauz: "at
similia " (ceva asemntor).
In orice re|et prin cuvntul "ap" se va
in|elege ap distilat, prin "alcool", alcool de 96,
iar prin "alcool diluat", alcool de 70.
Medicamentele lichide prescrise in cantit|i
mici sub form de picturi se msoar numai cu
pictorul normal. Cu pictorul normal 20 de
picturi de ap distilat care cad liber, la 20C
cntresc 1 g (0,005 g).
Medicamentele lichide se elibereaz
totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie s se
filtreze. Formele farmaceutice lichide inscrise in
farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepar
la greutate (g/g). Fac excep|ie solu|iile injectabile
care se prepar la volum, adic se exprim
cantitatea de substan| in grame, iar solventul in
volume (g/v). In unele cazuri, in re|ete, cantit|ile
unor componente nu sunt precizate.
In acest caz se iau in lucru cantit|ile
prevzute de farmacopee, avndu-se in vedere
s se noteze pe re|et cantit|ile utilizate.
Adesea, in partea de Subscriptio pentru
unele forme medicamentoase se poate folosi i
M.D.S. =Misce Detur Signetur, fiind o formulare
prescurtat a pr|ilor Subscriptio i Signetur
(aplicat mai ales in cazul formulrilor lichide).
Recipientele i materialele de ambalaj in
care se face expedi|ia trebuie s fie alese de
necesit|ile de conservare. Nu este recomandat
s se elibereze medicamente in sticle folosite in
mod curent pentru pstrarea alimentelor (sticle
de lapte, bere, vin, buturi rcoritoare) pentru a
nu da loc la confuzii. Este interzis, de
asemenea, utilizarea cutiilor i dopurilor de plut
care au mai fost utilizate pentru a se evita o
eventual impurificare sau contaminare cu agen|i
bacterieni.

1.4.1 Eliberarea re|etelor in S.U.A.

5
Dac n farmacie lipsete vreo substan| din compozi|ia
unui medicament, farmacistul este obligat s ia i el legtura
cu medicul veterinar, cruia s-i propun nlocuirea
substan|ei, altfel, farmacistul nu are voie s fac substitu|ii
doar n cazuri speciale, ntre substan|e cu activitate
terapeutic identic (ex. ntre srurile aceluiai alcaloid:
cofeina citrat poate fi nlocuit cu cofein natribenzoic;
codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).
In principiu, nu exist diferen|e notabile in
unele state (europene mai ales) existnd
formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare,
in alte state (de ex. SUA) nu exist
reglementri legate de blanchet.
Toate re|etele ins trebuie s con|in
obligatoriu:
numele, adresa, telefonul i numrul atestatului
medicului curant;
numele i adresa posesorului de animal;
date despre animal;
data eliberrii ordonan|ei;
denumirea i cantitatea medicamentului;
indica|ii de folosire
numele medicului i semntura.

Pentru exemplificare prezentm un model
de re|et editat in SUA. In general la acest tip
de re|et, nu sunt recomandate abrevierile
latine, fiind preferate textele clare, explicite.

Exemple:
in loc de t.i.d de trei ori pe zi se
prefer three times a day sau
every eight hours =la fiecare opt ore).
De asemenea, instruc|iunile sunt foarte
concise, pentru evitarea ambiguit|ilor (ex: nu
se va folosi niciodat o formulare de tipul: take
as directed = s se administreze conform
instruc|iunilor ci, de exemplu: administer one
tablet orally every 8 hours = s se
administreze o tablet, oral, la fiecare 8 ore).
Un alt aspect important, indiferent de |ar,
este c eliberarea cantit|ilor se va face doar
in sistemul metric. La eliberarea ordonan|elor
in |rile occidentale se recomand utilizarea
denumirii comerciale inregistrate (existnd liste
exhaustive de denumiri generice echivalente
cu denumirile comerciale inregistrate).

Specimen de re|et in SUA
(dup, Veterinary Pharmaceuticals and Biologicals, 8
th

Edition, 1993/1994)

Animals Name: Sophie Species: Canine Wei ght: 10 kg
Owners Name: Ms. John Augustine
Address : 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060

Date:10/30/93
Rx
Amoxicillin, 250 mg, capsules
No. 15

Label: Administer one capsule orally every eight hours

<\ >Vountary Formulary Permitted
< >Dispense as written

Signature of Prescriber:

......
Richard B. Talbot, DVM

Refills 0-1-2-3-PRN Controled Substance Registration Number

Vol. 6 (1) 2012, May

29

1.4.2 Eliberarea re|etelor in Marea Britanie

Specimen de re|et in Anglia
(dup, Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5
th

Edition, 1991)

Aceasta are exact aceleai pr|i ca
ordonan|a clasic: heading (antet), the
superscription (invocatio), Inscription (ordinatio
materiarum), the subscription (subscriptio),
Signature (Signatura), micellaneous
requirements (Instructio), prescribers signature
and qualifications (semntura i calificarea
medicului) cu remarca c la toate re|etele nu
trebuie omis sintagma: for animal treatment
only =numai pentru tratamentul animalelor.

1.4.3 Eliberarea re|etelor in Fran|a

Specimen de formular special pentru prescrip|ia
stupefiantelor din Fran|a
(dup Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997)

Eliberarea medicamentelor se face identic
ca la noi, usor diferit fiind eliberarea
substan|elor de la categoria stupefiante
Pentru orientarea colegilor din teren
dornici s afle care medicamente se elibereaz
pe re[et, recomandm vizitarea site-ului
Institutului pentru Controlul Produselor
Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar,
la adresa: http://www.icbmv.ro/infoutile.aspx

Aici pot fi gsite produsele medicinale
veterinare autorizate in perioada ianuarie 2007
- octombrie 2011, care se elibereaz cu / fr
prescrip|ie medical, precum si lista produselor
medicinale veterinare aflate in curs de
reinnoire a Autoriza|iilor de Comercializare la
data de 14.03.2012.

Bibliografie

Prezenta lucrare se bazeaz pe Capitolul 5
Prescrierea re[etelor (Ordonan[a medical), pp.
348-379, din lucrarea Ghid de farmacie si
Terapeutic Veterinar, Autori: Cristina T. Romeo,
Teusdea Valer, Ed. Brumar, Timisoara mbunt[it
cu documentele:

1. Directive 2009/53/EC of the European
Parliament and of the council of 18 J une 2009
amending Directive 2001/82/EC and Directive
2001/83/EC, as regards variations to the terms
of marketing authorisations for medicinal
products
2. Legea nr. 215/2004 din 27/05/2004 pentru
aprobarea Ordonan|ei Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activit|ii veterinare cu
modificarile si completarile ulterioare-Monitorul
3. Ordin nr. 848 din 12 septembrie 2003 privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului
sanatatii si familiei, al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor si al ministrului industriei
si resurselor nr. 251/240/292/2002 pentru
aprobarea Listei cuprinzand produsele
farmaceutice de uz uman si veterinar care contin
substante ce intra sub incidenta Legii nr.
143/2000 privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri
4. Ordin nr. 4/2004 din 30/04/2004 pentru
aprobarea Normei veterinare privind producerea,
prelucrarea, depozitarea, transportul,
comercializarea i utilizarea produselor
medicinale veterinare i a altor produse de uz
veterinar -Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din
21/05/2004
aprobarea Normei sanitare veterinare privind
formularele de prescrip|ie medical cu regim
special i cu timbru sec pentru eliberarea
produselor medicinale veterinare i a normelor
CARNET 0016 STUPFIANTS CARNET 0016
(ART. R. 5212)

ORDONANCE 0001 USAGE PROFESSIONEL

PRESCRITE STUPFIANTS
(ART. R. 5212)
DOCTEUR VETERINAIRE ..
Docteur-Veterinaire RUE ..........
Inscrit au tableau ..
De lOrdre sous VILLE
...
Tel.
Le N N de lORDRE:
N de serie NOM :
Du departement. PRENOM :

ADRESSE DU DETENTEUR DE LANIMAL:

Ordonance faite le Le :
Pour M ...
Adresse ANIMAL espece
Natur du Produit..
N Identification :
Quantite :
Signature et Cachet
Du Docteur-Veterinaire
A.Knift on & W. Jenkins M.R.C.V.S.
270 North Street, Manderton, Sussex

01 September 1991
Mi xture for dog

Rx
Light Kaolin 20 g
Light Magnesium carb. 5 g
Sodium bicarb. 5 g
Water to 100 ml

Make a mixture. Send 100 ml
Label: Shake the bottle
Give one dessertspoonfull twice daily
For animal treatment only

This prescription is issued for an animal under my care.
For animal treatment only.
A.Knift on, M.R.C.V.S.
.
L. Gentle. Castle Farm,Broadbeach,Sussex

Vol. 6 (1) 2012, May

30

metodologice referitoare la utilizarea acestora -
Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006
aprobarea Normei sanitare veterinare privind
condi|iile de organizare i func|ionare a unit|ilor
farmaceutice veterinare i a unit|ilor destinate
comercializrii animalelor de companie -
Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 07/03/2008
modificarea Normei sanitare veterinare privind
condi|iile de organizare i func|ionare a unit|ilor
farmaceutice veterinare i a unit|ilor destinate
comercializrii animalelor de companie,
aprobat prin Ordinul preedintelui Autorit|ii
Na|ionale Sanitare Veterinare i pentru
Siguran|a Alimentelor nr. 16/2008 - Monitorul
modificarea Normei sanitare veterinare privind
formularele de prescrip|ie medical cu regim
special i cu timbru sec pentru eliberarea
produselor medicinale veterinare i a normelor
metodologice referitoare la utilizarea acestora,
aprobat prin Ordinul preedintelui Autorit|ii
Na|ionale Sanitare Veterinare i pentru
Siguran|a Alimentelor nr. 184/2006 - Monitorul

Reteta Redactare Veterinar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reteta Redactare Veterinar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romeo T.

Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

S-ar putea să vă placă și