Carte - Cine Este Dumnezeu

1.
CINE ESTE DUMNEZEU

BERTHA DUDDE -AUTOBIOGRAFIE
Dnd curs dorinei mai multor prieteni, Berta Dudde a scris !n "#$%
urm&toarea auto'io(ra)ie* A+tern pe rtie de,-&luirile primite prin .cu-nt
l&untric. !ncepnd cu data de "$ iunie "#%/0 Dnd curs unei dorine des
e1primate de prietenii mei, dau aici o scurt& descriere a recepiei spirituale, a
drumului -ieii mele, precum +i a propriilor mele -ederi0
2-am n&scut la " aprilie "3#", la 4ie(nit,, !n 5ile,ia, )iind a doua )iic& a
unui pictor0 Am a-ut parte de o copil&rie armonioas& al&turi de cei +ase )rai
ai mei0 Am cunoscut de timpuriu (ri6ile e1istenei0 Din dorina de a-mi a6uta
p&rinii mi-am pus !n practic& !nclinaia pentru croitorie, c+ti(nd 'ani0
7eca,urile '&ne+ti ale p&rinilor s-au meninut +i odat& cu ele (ri6ile0 Ast)el
m-am )&cut util& )amiliei pn& nu de mult0
8&rinii au aparinut unor con)esiuni di)erite0 Tat&l meu a )ost protestant,
iar mama catolic&0 7oi, copiii am )ost crescui !n credina catolic&, !ns& nu
am )ost supu+i unor presiuni sau la strictee !n ce pri-e+te respectarea
rnduielilor 'iserice+ti, ast)el c& mai tr,iu )iecare a putut s& ot&rasc& !n
deplin& li'ertate c&rei orient&ri reli(ioase dore+te s&-i aparin&0 9n ce m&
pri-e+te, am )ost credincioas&, !ns& n-am putut s& m& su'ordone, !ntru totul
doctrinelor catolice, cu toate c& respectam 'iserica, !ns& mi-a )ost imposi'il
s& le urme, de )orm&, )&r& con-in(ere l&untric&0 7u m-am mai dus deci la
'iseric& +i n-am mai ascultat predici0 7-am citit nici un )el de scrieri
reli(ioase, nici +tiini)ice, nu a-eam deloc cuno+tine 'i'lice +i n-am aderat
la nici o sect& sau orientare reli(ioas&0
:ine cunoa+te reli(ia catolic&, +tie la ce procese de con+tiin& a6un(e
omul care -rea s& se desprind& de ea0 7ici eu nu am )ost scutit& de acestea0
R&m&sese !n mine !ntre'area* :are este +i unde este Ade-&rul;
5punnd .Tat&l nostru., adesea m-am ru(at )ier'inte ca Domnul s& m&
)ac& s& (&sesc 9mp&r&ia 5a0 <i aceast& ru(& a (&sit ascultare0 Aceasta a )ost
la "$ iunie "#%/0 2-am ru(at +i mi-am !ndreptat atenia spre interior,
r&mnnd !ntr-o stare de lini+te deplin&0 5t&team adesea !n aceast& stare,
pentru c& !n acest )el m& cuprindea o lini+te minunat&, +i (nduri - care !mi
-eneau nu din cap, ci din re(iunea inimii - !mi d&deau mn(iere +i putere0
9ns& nu +tiam c& aceste (nduri le .primeam.0 Aceasta pn& ce un -is
deose'it, care mai tr,iu s-a do-edit a )i un -is pre-estitor, m-a determinat s&
note, aceste (nduri0 Ast)el am stat +i !n aceast& ,i memora'il& cu au,ul
"
!ndreptat spre interiorul meu, cnd am au,it )oarte dar +i deslu+it o !n+iruire
de cu-inte, pe care le-am notat0 Acesta a )ost primul capitol care mi s-a dat,
care !ncepea cu cu-intele* .4a !nceput a )ost :u-ntul= Un Tedeum
:reatorului :erului +i 8&mntului=.
Dup& aceea au ap&rut !ndoielile* Oare am scris acestea de la mine
!ns&mi; 8e scurt* m-am )r&mntat, m-am ru(at +i am dus multe lupte
l&untrice, !ns& cu-intele -eneau iar +i iar, ca un torent -un preaplin de
!nelepciune de care m& cutremuram0 9nsu+i DU27E>EU mi-a luat
!ndoielile0 El mi-a r&spuns +i eu 4-am recunoscut !n cu-ntul 4UI ca
TAT?4 nostru0 :redina mi-a crescut, !ndoielile s-au !mpuinat +i ast)el am
notat ,ilnic ceea ce am primit0
:uprinsul celor a+ternute pe rtie !mi dep&+eau cuno+tinele, !mi
par-eneau ne!ncetat e1presii, denumiri +i trimiteri )ie +tiini)ice, )ie !n lim'i
str&ine pe care !nainte nu le-am au,it +i nici nu le-am citit -reodat&0
:u-intele, nemaiau,ite pn& atunci, care e1prim& dra(ostea TAT?4UI
ceresc, constituie un re)u(iu +i sunt un r&spuns la toate pro'lemele -ieii0
Transmiterea .:u-ntului. are loc dup& cum urmea,&* Dup& o ru(&ciune
din pro)und& simire +i o scurt& recule(ere !mi !ndrept atenia spre interior0
Acolo urmea,& acum cu claritate (ndurile0 :u-intele cur( unul cte unul,
deslu+it, cte trei patru la rnd - ca la radio, la 'uletinul meteorolo(ic
maritim, dictat pentru a )i notat0 8&rile de propo,iie urmea,& unele dup&
altele !ncet, !n a+a )el !nct s& pot scrie pe !ndelete0 :u-intele le note,
steno(ra)ic, ca dup& dictare, )&r& s& particip cu (ndirea sau !n -reun )el
constructi-0 7u m& a)lu nici !ntr-o a+a numit& stare de trans&, nici nu
)ormule, eu propo,iiile, ci cu-intele !mi -in pe rnd, )&r& s& !nele( !n timp
ce scriu le(&tura dintre ele0
Dup& cte-a ,ile, uneori de a'ia dup& cte-a s&pt&mni transcriu
steno(rama pe curat, )&r& s& o citesc !nainte0 Transcriu cu-nt cu cu-nt, )&r&
s& scim' nimic sau s& .!m'un&t&esc. m&car o sila'&0 7ici !ntr-un ca, nu
prelucre, sensul celor spuse +i nu le stili,e,0 Durata unei ast)el de dict&ri este
de 6um&tate de or&0 5u'linie, !n mod deose'it c& )enomenul nu suport& nici
o stare de constrn(ere +i nu are loc !n stare de e1ta,0 Totul se petrece
simplu +i !n stare de luciditate, )&r& orice )el de inducie sau in)luen& din
partea propriei mele -oine0 8ot oricnd s& )ac o !ntrerupere0 8ot s& continui
scrierea de,-&luirilor !ntrerupte la mi6locul unei propo,iii dup& cte-a ore
sau ,ile0 F&r& s& recitesc ceea ce mi-a )ost transmis !nainte, continuarea !mi
este dictat& )luent0
@oina mea este deci li'er& de orice constrn(ere0 :eea ce -reau, e s&
slu6esc -oinei lui DU27E>EU, deci s&-2i )ie permis s& !ndeplinesc -oina
5A s)nt&.
A
8ot s& spun c& am )ost iniiat& !n ade-&rul di-in ca un +colar, primind
noiuni care-mi erau +i tre'uiau s&-2i )ie !n orice pri-in& str&ine0 De-a'ia
dup& ani am (&sit !n alt& parte con)irmarea celor ce mi-au )ost transmise* mi-
au c&,ut !n mn& scrierile misticului 4or'er0 7imeni nu poate s& !nelea(&
ct de )ericit& am )ost la lectura marilor opere ale lui BaCo' 4or'er, a
.E-an(eliei lui Ioan. +i a .:opil&riei lui Iisus.0 De-a'ia acum am a)lat c& +i
altor oameni le-a )ost dat cu-ntul DO27U4UI, c& DO27U4
DU27E>EU a -or'it !n toate timpurile copiilor 5&i +i -a -or'i +i de acum
!nainte, dup& cum nes)r+ita dra(oste +i !ndurare a TAT?4UI nici nu poate
)ace alt)el0
Am re(&sit la 4or'er ceea ce !mi )usese dat +i mie !nainte0 Deseori nu
!nele(eam cele spuse, dar TAT?4 ceresc !mi d&dea e1plicaiile plin de
dra(oste0 2inunate sunt tr&irile +i !ntmpl&rile prin care am trecut +i care nu
pot )i amintite )iecare !n parte - toate !ns& arat& inima(ina'ilul )el de a se
co'ori la noi al TAT?4UI, nespusa 4UI 'lndee p&rinteasc&0
A-nd !n -edere lipsa culturii (enerale, mereu a-eam impresia c& sunt o
pa(in& nescris&0 4ipsa de 'ani +i de timp nu mi-a permis s& citesc c&ri 'une
+i s& mer( la prele(eri0 7-am cunoscut dect munca !ncordat& de diminea&
pn& seara0 <i cu toate acestea primeam ,ilnic preioasele daruri spirituale,
)&r& a +ti !ns&, cui !i mai sunt destinate0
:& am primit darurile spirituale )&r& nici o o'iecie, se datore+te )aptului
c& n-am cunoscut deloc Bi'lia, nici scrierile +i !n-&&turile catolice0 Dup&
e1periena mea de acum, un catolic sau un protestant convins, ale crui
cunotine sunt nrcinate n cunotine o!"atice, e "ult prea
orientat spre acestea, pentru a se putea apropia #r o$iecii i reineri
e aceste noi revelaii ivine, ls%nu&le s roeasc nluntrul lor.
Totu+i oamenii de +tiin& de la mai multe )acult&i urm&resc cu interes
crescnd aceste !n-&&turi di-ine +i discut& cu serio,itate asupra lor0 Interesul
lor se !ndreapt& nu numai c&tre incontesta'ilele e1plicaii re)eritoare la
na+terea materiei +i posi'ila ei disoluie ci +i c&tre e1plicarea erorilor din
!n-&&turile di)eritelor sisteme reli(ioase +i a di)eritelor con)esiuni0 9n
re-elaiile pe care le-am primit este ar&tat !n ce const& eroarea, al&turi de
cemarea - adresat& tuturor - de a atra(e atenia cu )iecare oca,ie, asupra
(re+elilor )iec&rei !n-&&turi, !ns& )iecare om are li'ertatea de a pune sau nu
la inim& :u-intele DO27U4UI0 :ine a !neles spiritul :u-intelor p&rinte+ti
+i totu+i nu tr&ie+te dup& ele, m&re+te distana dintre el +i TAT?4 nostru din
:eruri0 Atunci el nu urmea,& s)atul primit prin cu-intele dra(ostei,
supunndu-se ast)el cu necesitate 6udec&ii +i -a pierde !ndurarea !n aceea+i
m&sur& !n care dispreuie+te porunca dumne,eiasc& a dra(ostei0
%
Din mila lui DU27E>EU, E-an(elia este din nou transmis&
oamenilor, atr&(ndu-li-se atenia !n modul cel mai serios asupra scopului
e1istenei omene+ti0 Ast)el !ncearc& dra(ostea milosti-& a lui DU27E>EU
s& sal-e,e ceea ce se mai las& sal-at !nainte de s)r+it - c&ci acesta -ine=
Timpurile despre care -or'eau clar-&,&torii +i pro)eii tuturor timpurilor -
-remurile din urm& - au !nceput=
Dup& !nsemn&rile mele, DO27U4 nu )ace deose'ire !ntre copiii 5&i0
.@enii cu toii la 2I7E=. - iat& cum sun& cemarea 4UI0 Ferice de cel care
9i ascult& cu-intele +i 9l urmea,&0 DU27E>EU !+i iu'e+te copiii +i -rea s&-i
)ac& pe toi )ericii - ciar dac& ei nu -or s& +tie de E40 Berta Dudde, AA
noiem'rie "#$%
4a "30#0"#D$ Bertei Dudde i s-a permis s&-+i p&r&seasc& !n-eli+ul
p&mntesc +i s& se re!ntoarc& la casa p&rinteasc& din ceruri, l&sndu-ne
mo+tenire peste #EEE de de,-&luiri0
'.D.()*)
+.(.1+,-
C.UZ. DEZ/01UI2I132 1UI DUMNEZEU
@ou& tuturor, care 2? ascultai, -reau s& 2? de,-&lui ca DU27E>EU
al dra(ostei, !nelepciunii +i atotputerniciei0 De,-&luirile 2E4E nu cer dect
o inim& descis&, o urece 'ine-oitoare care 2? ascult& cnd !mi r&sun&
(lasul0 De,-&luirile sunt mereu do-e,i ale dra(ostei 2E4E, c&ci -& -or'esc
ca un tat& copiilor s&i* s)&tuindu--&, !n-&ndu--&, consolndu--&,
promindu--& dra(oste0
@reau s& -& atin( tuturor inima, -ou&, celor care 2? ascultai0
@or'indu--&, -reau s& -& )ac )ericii, -reau s& -& d&ruiesc ce-a ce -& a6ut& s&
-& ridicai* lumin& +i putere, de care are ne-oie )iecare )iin& pentru a se
apropia de 2I7E0 Iat& de ce -& -or'esc iar +i iar0
Dar -reau s&-2i de,-&lui +i Fiina, -reau s& 2? cunoa+tei ca
DU27E>EU al dra(ostei, al !nelepciunii +i atotputerniciei - +i, cnd 2-ai
cunoscut, s& -edei !n 2I7E pe TAT?4 -ostru, pornind c&tre 2I7E ca
copii ai 2EI0 Dac& a-ei credin& !n dra(ostea, !nelepciunea +i
atotputernicia 2EA, atunci -& -ei d&rui 2IE cu dra(oste +i smerenie +i -ei
renuna la orice !mpotri-ire care -& mai desparte de 2I7E0
De aceea 2? de,-&lui -ou&0 - :&ci tre'uie s& +tii cu toii c&
DU27E>EU4 +i :REATORU4 -ostru dore+te s& -& !m'r&i+e,e cu o
dra(oste nem&r(init&, dar c& dra(ostea nu suport& !mpotri-ire0 @& -or'esc
pentru a -& !n)rn(e !mpotri-irea - dar nu -& constrn( s& 2? ascultai0 @ei
simi dra(ostea 2EA !ndat& ce au,ii !n -oi (lasul 2EU0 @ei )i atin+i de un
F
curent de putere care -& do-ede+te c& EU sunt cel care -& -or'e+te, dar dac&
continuai s& -& opunei, e)ectul curentului de putere se diminuea,& - !ns& -a
continua s& creasc& dac& suntei (ata s&-2i acceptai :u-intele0
@reau s& -& aduc lumin&, -ou&, celor !nc& !ntunecai !n spirit0 @reau s&
-& pre(&tesc !n a+a )el, ca s)erele luminii s& -& poat& primi0 Dar aceasta este
posi'il numai dac&, cre,nd !n 2I7E, -& ot&ri la )apte i,-orte din
dra(oste0 Dac& 2& iu'ii pe 2I7E, simii ne-oia l&untric& s& )ii acti-i !n
dra(oste, +i, ca s& !n-&ai s& 2? iu'ii, -& de,-&lui Fiina 2EA0
8e 8&mnt -oi -or'ii de un .DU27E>EU. de care -& temei ca de o
8utere c&reia !i suntei deser-ii, care -& poate nimici sau 6udeca - dac& mai
credei ct de ct !n El, dar -oi nu-i d&ruii Dumne,eului -ostru dra(ostea pe
care El +i-o dore+te de la -oi0 EU !ns& -reau s& )iu numai iu'it, pentru c&
ast)el suntem !n relaii mult mai 'une, dect dac& -& e )ric& de 2I7E0
@reau s& primesc de la -oi dra(oste +i !n mod constant urm&resc aceast&
dra(oste, !ns& -oi -ei iu'i doar o Fiin& a :&rei per)eciune o recunoa+tei +i
de a :&rei dra(oste, !nelepciune +i putere suntei con-in+i0 <i dac& pot s& -&
-or'esc EU 9nsumi, -& con-in(ei curnd c& dra(ostea 2EA pentru -oi este
in)init&, c& !nelepciunea 2EA este )&r& e(al +i puterea 2EA este
nem&r(init&0 <i atunci -& d&ruii 2IE din dorina de a -& uni cu 2I7E
pentru totdeauna0
<i ast)el mereu -or r&suna :u-intele dra(ostei 2E4E )a& de -oi +i -or
c&uta intrare !n inima -oastr&0 <i oricine care 2? prime+te cu pl&cere, -a )i
'ucuros de :u-intele 2E4E +i EU -oi descide poarta 'eatitudinii pentru el,
pentru c& al&turi de :u-ntul 2EU, EU !i -oi aduce o lumin& +i pe m&sur&
ce -a str&luci, tot !ntunericul !l -a p&r&si, el 2? -a recunoa+te ca 4umina
eternit&ii, el 2? -a iu'i cu toat& inima sa +i -a sta cu 2I7E pentru
totdeauna0 Amin0
'.D.Nr.--(-
+.14.1+(5
6M71INI2E. 8090DUIN:EI 1UI DUMNEZEU ; .DE/02U1
@ei )i iniiai !n ade-&r de 5piritul 2EU0 Dac& EU 9nsumi am rostit
aceste :u-inte cnd am tr&it pe 8&mnt, !nseamn& c& e1ist& posi'ilitatea s&
-& a)lai +i -oi !n ade-&r, deci nu putei spune* nimeni nu +tie care este +i
unde este ade-&rul, !ns& tre'uie s& -& ocupai serios cu pro'lema )elului !n
care a6un(ei s& cunoa+tei ade-&rul0
E1ist& un ade-&r care este incontesta'il, care !+i are i,-orul !n 2I7E,
.@e+nicul Ade-&r. +i care nu se scim'a niciodat&0 Tre'uie s& -& apropiai
-oi !n+i-& de acest I,-or ori(inar al ade-&rului +i s& -rei s& o'inei ade-&rul
$
de acolo de unde !+i are o'r+ia* +i anume de la 2I7E 9nsumi0 EU +tiu totul,
cunosc toate corelaiile, nimic nu !mi este ascuns +i -reau ca +i -oi s& -&
a)lai !n aceea+i lumin& ca 2I7E, ca s& +tii de unde ai pornit +i ce el a-ei0
5emenii -o+tri !ns& nu pot s& -& spun& aceste lucruri, dect dac& au
primit cunoa+terea de la 2I7E0 2uli se cred cunosc&tori +i -or s&-+i
con-in(& semenii de ceea ce au o'inut prin cercetarea minii, !ns& re,ultatul
(ndirii lor nu corespunde ade-&rului ct& -reme ei nu 2I se adresea,& 2IE
9nsumi pentru iluminarea (ndirii lor - ct& -reme se )olosesc numai de
raiunea lor0 EU4 -ostru !l +tiu, +i !l +tie +i acela c&ruia EU i-"
de,-&lui0 @-am spus c& 5piritul 2EU -& -a introduce !n cunoa+terea
ade-&rului0 Iar :u-intele 2E4E sunt +i -or r&mne ade-&rul0 9ns& aceste
:u-inte ale 2E4E sunt prea puin luate !n seam&0 - Oamenii nu !+i dau
seama ce )&(&duine mari le-am )&cut prin ele0 7u doresc de loc s& )ie iniiai
!n ade-&r ci accept& ca ade-&r tot ceea le este o)erit de semeni sau re)u,& din
principiu totul ca )iind neade-&rat0
9n am'ele ca,uri este -or'a de re(res spiritual, c&ci )iecare om tre'uie s&
ai'& cuno+tine spirituale +i de aceea )iecare om tre'uie s& doreasc& s&
primeasc& cuno+tine spirituale ade-&rate0 De6a aceast& dorin& !nseamn& o
apropiere de ade-&r, c&ci nu !l las !n !ntuneric pe omul dornic de lumin&0
EU 9nsumi inter-in +i !i conduc (ndurile ast)el ca el s& !nceap& c&utarea
+i s& porneasc& pe drumul care duce la ade-&ratul i,-or0 EU 9nsumi !i o)er
atunci ade-&rul, dac& nu direct, atunci prin solii 2EI, pe care el -a )i de6a !n
m&sur& s&-i recunoasc& drept soli ai 2EI, c&ci EU nu a+tept dect ca
ade-&rul s& )ie dorit, pentru a-" putea d&rui0 @reau ca oamenii s& tr&iasc& !n
ade-&r +i ca 5piritul 2EU s&-i !n-ee !ndat& ce au 'un&-oin&0 Atunci omul
nu se mai !ndoie+te de ade-&rul a ceea ce prime+te de la 5piritul 2EU +i !+i
-a aduce aminte +i de :u-intele 2E4E* Dar Mngietorul, care este
Spiritul Sfnt, pe care Tatl l va trimite n numele Meu, v va nva toate
lucrurile i v va reaminti toate lucrurile pe care Eu vi le-am spus.
A-ei deci o piatr& de !ncercare prin )aptul c& prin 5pirit -ei au,i acelea+i
cu-inte ca cele pe care le-am rostit cnd am tr&it pe 8&mnt0 Dup& aceasta -&
putei da seama cine este cel care -& -or'e+te +i putei crede cu toat&
con-in(erea c& EU sunt A:E4A care !+i !ndepline+te )&(&duina +i -& !n-a&
prin 5piritul 5?U0 EU, care nu -or trece niciodat&, ciar
dac& trece :erul +i 8&mntul0 <i cre,nd acum con-ins !n aceste :u-inte ale
D
2E4E, p&trundei din ce !n ce mai mult !n ade-&r, pentru c& tr&ii dup& ele +i
simii e)ectul lor0 5untei acum nu numai ascult&torii :u-intelor 2E4E ci le
+i !n)&ptuii0 5imii e)ectul dra(ostei care -& este mereu predicat& prin
:u-intele 2E4E +i care acum -& d&ruie+te o lumin& ade-&rat&, ast)el c&
cre+tei continuu !n cunoa+tere pentru a do'ndi din nou cunoa+terea pe care
ai pierdut-o, ast)el !nct -oi -ei tr&i iar&+i !n totalitate !n ade-&r, pentru c&
ai intrat !n asociere cu 9nsu+i Eternul Ade-&r, :are -& -a (ida !n
cunoa+terea ade-&rat&, a+a cum EU --am promis0 Amin0
'.D. Nr. )*<1
4).11.1+(4
INT23DUCE2E 6N CUN3.=TE2E. S7I2ITU.10
@reau s& le dau oamenilor o !n-&&tur& u+or de !neles0 EU -reau s& !i
lumine, pe calea cea mai simpl& cu putin&, dac& ei sunt !nc& !n totalitate
lipsii de cunoa+tere dar doritori s& accepte o e1plicaie corect&* @oi oameni
-& putei da seama c& EU nu --am creat a+a cum suntei pentru c& -oi putei
descoperi multe nea6unsuri !n oameni +i dac& -& (ndii la aceasta, -i se -a
p&rea !ndoielnic ca o Fiin& cu des&-r+ire per)ect&, pe care o numii
GDU27E>EUH, s& )i creat o omenire att de imper)ect&0 Dar !n timp ce -oi
nu --ai putut crea pe -oi !n+i-&, nici toat& :reaia ce se -ede, toate acestea
tre'uie s& )ie opera unei 8uteri care lucrea,&, !n :are se a+teapt& de la -oi s&
credei0
Tre'uie s& e1iste un DU27E>EU, un :reator a tot ceea ce -edei, care
--a creat +i pe -oi0 Acest :reator este per)ect0 8utei (&si multe do-e,i !n
-iaa p&mnteasc& pentru aceasta0 El --a creat deci pe -oi, oamenii, !ns& nu
!n starea !n care -& a)lai acum0 El --a dat )iin& !ntr-o stare de deplin&
per)eciune0 5untei produsul unei 8uteri :reatoare de cel mai !nalt (rad de
per)eciune, care, ca +i -oi, e o )iin& capa'il& de (ndire, !ns& e cu
des&-r+ire per)ect&0 .i #ost eci creai per#eci. Dar nu ai r&mas !n stare
de per)eciune pentru c& a-eai -oina li'er&, care putea s& e-olue,e !n orice
direcie +i putea deci s&-+i +i lepede per)eciunea +i s& se trans)orme !n
opusul ei0
EU4 +i :REATORU4 -ostru0 Ai re)u,at dra(ostea
2EA p&rinteasc& +i prin aceasta a-i de-enit )&pturi ne)ericite, c&ci )ericirea
ine de dra(ostea 2EA nem&r(init&0
9ns& dra(ostea 2EA nes)r+it& -& urmea,& +i !n adncimile spre care --
ai !ndreptat din li'er& -oina0 - Dra(ostea 2EA dore+te s& o'in&
!ntoarcerea -oastr& la 2I7E +i de aceea nu -& las& !n starea ne)ericit& !n care
/
-& a)lai ci -& a6ut& s& -& ridicai din nou din adncimi, -& a6ut& s& -&
!ntoarcei din !mp&r&ia !ntunericului !n 9mp&r&ia 4uminii +i s& -& rec+ti(ai
)ericirea de odinioar&0 :&ci dra(ostea 2EA -rea mereu s& d&ruiasc& )ericire
+i de aceea nu se las& pn& nu parcur(ei !n !ntre(ime drumul re!ntoarcerii la
2I7E0
Iar e1istena -oastr& ca oameni pe 8&mnt e o )oarte scurt& staie a
acestui drum de re!ntoarcere0 5untei dotai cu raiune, dispunei de o -oin&
li'er& +i 6udecat&I putei (nd, simi, -oi +i aciona ca atare0 Dac& (ndirea +i
-oina -& sunt corecte, atunci ele sunt mereu p&trunse de dra(oste0 Atunci
dra(ostea e cea care -& determin& (ndirea +i -oina, c&ci -oina orientat&
corect !mi permite s-o !ndemn la acti-itate pornit& din dra(oste0 Acti-itatea
i,-ort& din dra(oste !nseamn& apropierea de 2I7E, care sunt .@e+nica
Dra(oste., !nseamn& retrans)ormarea )iinei -oastre !ntoarse pe dos !n )iina
ori(inar&, care a luat cnd-a na+tere din 2I7E !n stare de deplin&
per)eciune0
Deci -oi oamenii a-ei pe 8&mnt o sin(ur& datorie +i anume s& tr&ii !n
dra(oste0 :u aceasta -& !ndeplinii scopul -ieii p&mnte+ti, de a -& reuni cu
.@e+nica Dra(oste., ast)el ca ea s& -& poat& d&rui din nou nespus de mult&
)ericire, pentru a )i )ericii ca la !nceput, !n scopul acesta -ei )i !n-&ai de
2I7E 9nsumi prin (lasul con+tiinei, prin (lasul 5piritului, care mocne+te ca
scnteie !n inima )iec&rui om +i care tre'uie doar aprins& prin )apte i,-orte
din dra(oste0 Odat& aprins&, aceasta -& spune tot ce tre'uie +i ce nu tre'uie
s& )acei +i -& !ndeamn& mereu la noi )apte ale dra(ostei0
Dra(ostea este su'stana ori(inar& a )iinei -oastre0 Dac& -rei s& de-enii
per)eci +i s& r&mnei !n aceasta stare, dra(ostea tre'uie s& -& umple !n
!ntre(ime0 7e(li6nd dra(ostea r&mnei imper)eci, )iind o (eneraie a+a
cum o putei -edea acum !n lume* oameni )&r& dra(oste, !n)umurai, e(oi+ti,
care se (ndesc numai la ei !n+i+i +i niciodat& nu se !n(ri6esc de semenii lor
care tr&iesc !n mi,erie0 4ipsa dra(ostei !nseamn& +i lipsa )ericirii, !nseamn&
!ntunericul spiritului, lipsa cunoa+terii, sl&'iciune +i lips& de li'ertate0 :&ci
omul nu 2? recunoa+te nici pe 2I7E, DU27E>EU4 +i :REATORU4
s&u +i atunci nici nu porne+te pe drumul care duce la 2I7E0 De+i numai
resta'ilirea unit&ii cu 2I7E poate s&-" )ac& din nou )ericit0
@& a)lai pe 8&mnt cu scopul acestei contopiri cu 2I7E0 Tre$uie s
atin!ei in nou per#eciunea la care ai renunat c%nva e $unvoie0
Tre'uie s& -& retrans)ormai )iina !n dra(oste su'stana -oastr& ori(inar& - +i
prin aceast& trans)ormare s& -& unii din nou cu 2I7E0 Atunci -oi !n+i-&
putei d&rui +i primi dra(oste nelimitat&, -e i )i capa'ili s& intrai !n -iaa
ade-&rat& care durea,& etern i -ei de-eni per)eci +i prin urmare de
asemenea in)init de )ericii0 Amin 0
3
'.D. Nr. )5<*
(.11.1+(1
IM732T.N:. CUN3.=TE2II
2ereu -& -oi -or'i -ou&, copiilor 2EI, pentru c& +tiu c& a-ei ne-oie de
:u-intele 2E4E, ca s& -& dea puteri pentru drumul -ieii0 5& +tii mereu c&
EU sunt pre,ent !ndat& ce un (nd al -ostru se !ndreapt& c&tre 2I7E, !ndat&
ce dorii s& )ii !n le(&tur& cu 2I7E0 Iar dac& EU sunt pre,ent, +i puterea
2EA -& p&trunde0
5u)letul -ostru are ne-oie de aceast& putere pentru a se maturi,a +i de
aceea pro(resai mereu cnd 2? l&sai s& -& -or'esc0 Atunci lumina care -&
p&trunde e tot mai str&lucitoare - ceea ce !nseamn& o cunoa+tere crescnd&,
din ce !n ce mai pro)und&, !nseamn& claritate !n (ndire +i o -oin& 'ine
orientat&0 :u-intele 2E4E (arantea,& acestea, c&ci lucrea,& !n -oi puterea
care -ine de la 2I7E +i se mani)est& prin !nelepciune crescnd&0
/oi oa"enii, tre$uie s orii cu toii lu"ina, tre$uie s cutai s
#u!ii e ntunericul spiritului i s cerei cunoatere spiritual. :t de
ne+tiutori -& !ncepei -iaa pe 8&mnt= <i ciar dac& mintea !+i !ncepe
acti-itatea - putei p&trunde oare cu ea !n domeniul spiritual; R&mne 'e,n&
deas& !n -oi +i toate noiunile spirituale -& sunt nede,le(ate +i neclare, att
timp ct nu simii ne-oia s& primii l&muriri asupra lor0 <i !n r&stimpul
acesta nu cunoa+tei care este scopul -ieii p&mnte+ti, suntei mori din
punct de -edere spiritual, cu toate c& - p&mnte+te - tr&ii0
:um -& putei mulumi cu lipsa oric&ror cuno+tine despre cau,a +i
scopul -ieii -oastre p&mnte+ti; @& mulumii numai cu -iaa )&r& lumina +i
cu elurile p&mnte+ti; F&r& lumina nu suntei )ericii0 @oi !n+i-& tre'uie s&
-& dai seama de insu)iciena acestei st&ri, +i s& -& str&duii apoi spre lumina0
De-a'ia dup& aceea -i se scim'& starea interioar& +i -& simii )ericii cnd
-& sunt de,-&luite cuno+tine care -& l&muresc asupra scopului -ieii
p&mnte+ti0
Tre'uie s& dorii o ast)el de lumin& +i de aceea )ii ateni la cu-intele
2E4E0 Dac& nu putei !nc& s& 2? au,ii direct, -& -or'esc prin solii 2EI0
:&utai s& -& !m'o(&ii cuno+tinele spirituale0 Aceste cuno+tine sunt
lumina care -& lipse+te cnd -& !ncepei -iaa ca oameni0 Ea !ns& poate )i
aprins& +i atunci luminea,& clar !n inimile -oastre0
:&ci 5piritul 2EU transmite lumina micii scntei de dra(oste care se
a)l& !n -oi ca parte din 2I7E +i pe care -oi tre'uie s-o aprindei tr&ind !n
dra(oste0 Deci, indiscuta'il, ra!ostea v nelepciune i viaa trit n
ra!oste are ca e#ect o$inerea cunoaterii pro#une, cci lu"ina
nelepciunii i>vorte in #ocul ra!ostei.
#
5tarea spiritual& tre'uie s& -i se lumine,e0 9ntunericul spiritual tre'uie s&
dispar& +i tre'uie s& )ii capa'ili de !nele(erea le(&turilor dintre lucruri0
Tre'uie s& 2? !nele(ei pe 2I7E, ct +i (u-ernarea +i acti-itatea 2EA0
Atunci -ei putea da -oi !n+i-& l&muriri, pentru c& lucre, de6a EU 9nsumi !n
-oi, deci (ndii, acionai +i -or'ii dup& -oina 2EA0
2&sura cunoa+terii determin& (radul de maturitate al su)letului0 Cci EU
nu v au cunotine "oarte, care v sunt preate colrete, ci v au
cunoaterea vie, +i numai aceasta din urm& tre'uie s& !nele(ei prin
cunoa+tere0 / au nelepciunea care i>vorte in MINE,
DUMNEZEU1 vostru i care nu poate #i o$%nit alt#el ec%t prin
ra!oste. :&ci ea nu poate a6un(e pe 8&mnt alt)el dect prin acti-itatea
5piritului - +i nu poate #i perceput ec%t e o ini" care, #iinc e plin
e ra!oste, per"ite s&o ptrun strlucirea lu"inii.
Cunoaterea o nu"ai ra!ostea i nu"ai ra!ostea o nele!e n
ti"p ce aceleai cunotine r"%n "oarte pentru cel care nu are
ra!oste.
5tr&duii--& cu toii ca +i !n -oi s& se aprind& lumina cunoa+terii c&ci de-
a'ia atunci -& apropiai din nou de starea luminii pure care --a )&cut )ericii
la !nceputuri, +i pe care tre'uie s-o redo'ndii pentru a )i din nou0 Amin 0
'.D )45,
4*.15.1+(1
DE3SE'I2E. DINT2E CUN3=TIN:E1E 6N/0:.TE =I
CUN3.=TE2E. /IE
Gradul cunoa+terii corespunde (radului de maturitate al su)letului -ostru0
7u tre'uie s& con)undai )aptul de a +ti cu )aptul de a cunoa+te0 8entru a +ti
ce-a, -& )olosii de intelectul -ostru0 8utei a6un(e +i pe aceasta cale la
ade-&r, dac& preluai cuno+tinele de la cei care au a6uns de6a la cunoa+terea
-ie - la -oi !ns& acestea !nc& nu sunt cunoa+tere -ie0 De-a'ia cnd --ai sporit
dra(ostea pn& la un anumit ni-el, putei p&trunde !n ade-&rata .cunoa+tere.0
Atunci ea prinde -ia&, -& mi6loce+te lumin& l&untric& +i prin aceasta -&
redo'ndii starea la care ai renunat de 'un&-oie scim'nd lumina pe
!ntuneric - pier,nd prin aceasta orice lumina +i cunoa+tere0 Deci nu e de
a6uns s& a-ei cuno+tine do'ndite +col&re+te despre 2I7E +i Fiina 2EA,
despre menirea -ieii omene+ti +i despre planul 2EU de mntuire pentru
readucerea Fiinelor spirituale c&,ute0
:&ci toate acestea nu le putei !nele(e pn& nu dai do-ad& de acea
m&sur& a dra(ostei care -& (arantea,& lumina l&untric&, acti-itatea 5piritului
"E
2EU !n -oi0 :unoa+terea -ie este un semn c& !nsu+irile di-ine, care ,&ceau
!n(ropate !n -oi cat timp erai lipsii de dra(oste, ies din nou la i-eal&0
:unoa+terea este lumina +i tre'uie s-o redo'ndii ca s& )ii din nou )ericii0
Aceasta presupune ca -oi !n+i-& s& dorii lumina !n timpul -ieii -oastre
p&mnte+ti0 :&ci e posi'il s& ducei o -ia& !n dra(oste )&r& a simi ne-oia
cunoa+terii0 Atunci !ns& lumina cunoa+terii -& inund& dintr-o dat&, cnd,
de,'r&cndu--& de trupul p&mntesc, intrai !n t&rmul de dincolo0
Un om trea, !n spirit +tie s& deose'easc& +tiina de cunoa+tere0
:unoa+terea raional& nu o consider& e(al& cu cunoa+terea -ie +i +tie de
asemenea c& aevrata cunoatere necesit i un nalt nivel e ra!oste.
Toate acestea arat& c& -oi oamenii tre'uie s& -& socotii )ericii cnd prin
dra(oste suntei introdu+i !n cunoa+terea pro)und&, a6un(nd prin aceasta la
!nele(ere0 :&ci aceasta !nseamn& de la re(&sirea st&rii !n care -a a)lai la
!nceputuri, cnd erai p&trun+i de lumin& +i dra(oste, cnd !nc& nu c&,user&i
prad& !ntunericului, !ntuneric !n care -& a)lai ca oameni ct& -reme nu
suntei !nc& maturi, adic& nu --ai tre,it !nc& din punct de -edere spiritual0
7iciodat& nu-i pot )ace )ericii pe oameni prin lumina cunoa+terii dac& ei
nu !ndeplinesc condiia care permite 5piritul 2EU s& lucre,e !n ei0 :&ci
5piritul 2EU, )iind parte din 2I7E !nsumi, este cel care -& mi6loce+te
aceasta cunoa+tere, care -& de,-&luie cuno+tine pe !nelesul -ostru0 Aceste
cuno+tine -& )ac )ericii, )ac s& -i se lumine,e starea spiritual&, -& )ac s&
!nele(ei cu claritate toate corelaiile, putnd )i considerate pe 'un& dreptate
do-ada unei maturit&i su)lete+ti a-ansate0
Ade-&rata cunoa+tere aduce mereu )ericirea0 Ea nu tre'uie con)undat&
cu (r&mada, cuno+tinelor acumulate de oameni )&r& a le )i !neles, dat
)iindc& 5piritul 2EU !nc& nu a putut lucra !n ei - de+i din punct de -edere
intelectual ei +i-au !nsu+it aceste cuno+tine0 Acestea r&mn cuno+tine,
moarte, lipsite de -aloare, !n ce pri-e+te maturi,area su)letului0 Ferii--&, s&
-& !nsu+ii cuno+tine !n acest )el, c&ci tre'uie s& ducei mai !nti o -ia& !n
dra(oste, pentru ca aceste cuno+tine s& de-in& -ii0
Dra!ostea e necesar pentru c ea tre>ete spiritul la via, iar
acesta aprine apoi n o" aevrata lu"in. De-a'ia acum cunoa+terea
de-ine !nele(ere, de-a'ia acum atin(e su)letul acel (rad de maturitate care
)ace s& dispar& !ntunericul spiritual0 De-a'ia acum poate )i -or'a de o lumin&
care iluminea,& omul pe din&untru +i !i d& cuno+tine clare despre toate
procesele spirituale, despre !nceputul +i scopul )inal a tot ceea ce este, +i
despre sensul i scopul vieii o"eneti pe 7"%nt0
9ndat& ce omul a do'ndit aceast& cunoa+tere, !n-dat& ce e !n stare s&
!nelea(& el !nsu+i totul, !mi !nele(e +i Fiina +i are deplin& !nele(ere pentru
-e+nicul 2EU plan de mntuire0 :&ci acum !+i d& de6a seama de corelaii,
""
totul !i apare clar +i limpede0 7u mai are alt scop dect acela de a-+i
redo'ndi starea de la !nceput, cnd a )ost )ericit0 Acum se str&duie+te cu
!ntre(ul s&u cu(et s& se uneasc& din nou cu 2I7E, tinde !ntr-acolo de unde a
pornit0 Amin0
'.D. Nr. -)1(
*.4.1+(1
N3:IUNE. C32ECT0 DE DUMNEZEU
8rin 5piritul 2EU -i se de,-&luie c& nu e1ist& dect un sin(ur
DU27E>EU - +i c& EU, DU27E>EU4 -ostru 2-am mani)estat !n Iisus
Hristos, )iindc& EU sunt 5pirit0 Fiinele create de 2I7E nu 2& puteau -edea
ca )iina delimitat&, !ns& !n Iisus Hristos am de-enit un DU27E>EU -i,i'il
pentru toate )&pturile 2E4E0 Ast)el nu putei -or'i pe de o parte de Iisus
Hristos +i de TAT?4 pe de alt& parte, c&ci Eu sunt unul cu E40 :nd -or'ii
deci de Iisus Hristos -or'ii de 2I7E, DU27E>EU4 +i :REATORU4
-ostru, TAT?4 -ostru din -e+nicie0
5piritul 2EU era de6a !n micuul Iisus +i imediat dup& na+terea 4UI am
)&ptuit lucruri deose'ite, pentru a da de -este oamenilor din 6urul 4ui c& !n
acest copil se a)l& 5piritul 2EU0 Omul Iisus +i-a dat -iaa pe cruce - !ns&
trupul s&u, )iind spirituali,at, a !n-iat din mori - c&ci toate su'stanele lui se
uniser& cu 2I7E, 5piritul 2EU p&trunsese trupul +i su)letul, nu mai era,
deci, nimic omenesc !n el0
:el care a !n-iat din mori a treia ,i am )ost EU 9nsumi - 5piritul TAT?
dintotdeauna - DU27E>EU4 pe care )iinele au dorit s&-4 -ad& +i care s-a
mani)estat acum su' )orma lui Iisus Hristos0 Acum Iisus Hristos este
DU27E>EU4 -ostru, c&ci EU sunt 5pirit, am de-enit numai -i,i'il su'
)orma lui Iisus Hristos tuturor )iinelor 2E4E0 Nu v putei #ace alt
i"a!ine espre MINE ec%t cea a M%ntuitorului ivin Iisus ?ristos.
=i ac vrei s M0 c@e"ai, ac vrei s luai le!tura cu MINE,
atunci tre$uie s v aresai lui Iisus ?ristos. :u E4 tre'uie s& purtai
dialo(, pe E4 tre'uie s&-4 recunoa+tei ca TAT?4 -ostru de la !nceputuri0
Atunci a-ei o concepie corect& despre DU27E>EU0 7-a-ei !ns& o
concepie corect& dac& -& ru(ai la 2I7E separat ca .Dumne,eu. +i separat
la Iisus Hristos ca .Fiul lui DU27E>EU.0
6n o"ul Iisus a slluit un su#let care a #ost A8iulA MEU & o #iin
ieit in MINE, ntru totul per#ect, care, atunci c%n a avut loc "area
cere a spiritelor, a r"as cu MINE.
"A
.cest A#iu al lui DUMNEZEUA MI&a #cut posi$il s M0 ntrupe> n
nveli o"enesc, ast)el c& a putut a-ea loc uni)icarea total& a eternului 5pirit
TAT? cu Iisus Hristos0 Dup& aceea n-au mai e1istat separat doua )iine, ci
doar un sin(ur DU27E>EU0 :&ci 5piritul Dumne,eiesc, Fiina 2EA
ori(inar& a p&truns !ntre(ul !n-eli+ omenesc, spirituali,&ndu-" totodat&0
8rin urmare era !n !ntre(ime 5pirit Dumne,eiesc, era acel 5pirit care
iluminea,& !ntre(ul in)init, care s-a mani)estat doar !ntr-o )orm& -i,i'il&
pentru oameni, pentru ca ace+tia s&-+i poat& )ace o ima(ine despre Fiina
4UI, pentru a se putea uni cu EA0 Cci ceea ce a us la cerea spiritelor
a #ost esprirea lor e $unvoie e MINE in cau> c nu au putut s
M0 va.
9n acest )el le-am creat din nou posi'ilitatea de a se uni cu 2I7E,
)&cndu-2? -i,i'il pentru ele prin Iisus Hristos0 7iciodat&, deci, s& nu 2?
desp&rii pe .2I7E. de .Iisus Hristos. - c&ci E4 +i cu 2I7E suntem Unul
+i cine 9l ceam& pe E4, 2& ceam& pe 2I7E 9nsumi, care sunt +i am )ost
dintotdeauna +i -oi )i !n -ecii -ecilor0 Amin0
'.D. Nr. -,5
41.1.1+<+
EU SUNT 6NCE7UTU1 TUTU232 1UC2U2I132B
Eu sunt 9nceputul tuturor lucrurilor0 - Jinei seama de aceasta cnd -&
apare o ct de mic& !ndoial& !n ce pri-e+te crearea a tot ceea ce -edei !n 6ur
+i deasupra0 Dac& puterea 2ea este su)icient& pentru a cema )iecare )orm&
de -ia& !ntr-o )iin&, ce )el de putere ar )i atunci necesar& s& se opun& acestei
-oine creatoare ; 8oate o -oin& distructi-& e(al& ; 9n acest ca, o Di-initate
secund& ar tre'ui s& lucre,e al&turi de 2ine, a c&rei e1presie de putere -a
mer(e contrar acti-it&ii 2ele0
:el care !+i ima(inea,& pe DU27E>EU ca pe o Fiin& imper)ect&, poate
!ntr-ade-&r s& mai al&ture muli asemenea dumne,ei Acestuia, dar atunci
!nc& n-are o concepie corect& despre ade-&ratul DU27E>EU, :are a creat
+i (u-ernea,& totul0 :ine -rea s& 2? cunoasc&, tre'uie s& cread&, +i, ca
)&ptur& creat&, s& 2I se supun& 2IE, :reatorului +i atunci i se -a da lumin&
+i !n aceast& lumin& 2? -a -edea pe 2I7E ca 5t&pn al Uni-ersului0 Atunci
-a !nele(e c& nici o )or& potri-nic& nu poate s& 2I se opun&, distru(nd
acolo unde EU cree, 0
1i$erei voine a o"ului i este at oar trans#or"area "aterial a
supra#eei 7"%ntului, pentru a-+i mani)esta ne-oia de a crea, pe care de
asemenea i-am s&dit-o !n inim&0 El poate s& acione,e dup& cum crede de
"%
cu-iin&, !ns& este mereu ne-oit s&-+i recunoasc& nea6unsurile, )iind, mereu
dependent de atotputernicia :REATORU4UI +i de )orele naturii, c&rora nu
li se poate opune din proprie -oin&0
7imic nu este mai de !neles dect dorina de a cunoa+te !n pro)un,ime
:REATORU4 atotputernic, !ns& nimic nu este mai imposi'il0 Raiunea
omeneasc& nici pe departe nu e su)icient& pentru a 2? cuprinde !n toat&
Fiina 2EA ori(inar&0 :u att mai puin i-ar reu+i s& 2? speciali,e,e -
adic& s& introduc& E1istena +i Fiina 2EA !n -reo )orm& care s& i se par&
accepta'il& (ndirii omene+ti0
Aceasta este o !ncercare )&r& speran& care niciodat& nu poate da un
re,ultat mulumitor - a)ar& de cea prin Iisus Hristos0 :&ci EU am )ost - sunt -
+i -oi )i mereu un 5pirit de nep&truns, care ad&poste+te !n 5I7E tot ceea ce
este !n !ntre(ul Uni-ers, c&ruia i se supune toat& :reaia, pentru c& a luat
na+tere din E4, care este 9nceputul +i 5)r+itul tuturor lucrurilor - 58IRITU4
DRAGO5TEI din -e+nicie !n -e+nicie0 Amin0
'.D. Nr. )4-,
1-.+.1+(4
DUMNEZEU ESTE DE NE70T2UNS
7iciodat& nu -& -a )i posi'il -ou&, )&pturilor 2E4E, s& 2? cercetai*
nici ciar cnd, a6un+i la cea mai deplin& per)eciune, putei s& creai +i s&
lucrai al&turi de 2I7E, ca +i copii ai 2EI0 :&ci -oi suntei produsul
-e+nicei 2E4E puteri creatoare - pe cnd EU sunt 9nsu+i I>@ORU4
8UTERII, inepui,a'il, nelimitat, re-&rsndu-2? continuu !n in)init0 Dar
sunt +i o Fiin&, adic& un 5pirit care (nde+te cu cea mai deplin& !nelepciune
+i lucrea,& dup& -oina 5A cu dra(oste ne&rmurit&, )&cnd nespus de )ericit
tot ceea ce creea,&0 5unt o )iina (nditoare, care )ace s& apar& noi creaii0
8uterea care i,-or&+te din 2I7E nu poate s& r&mn& inacti-& pentru c& ea
este @ia& +i d& na+tere la @ia&0
.tunci c%n voi, #pturile ME1E, atin!ei in li$er voin cel "ai
nalt !ra e per#eciune, evenin copii ai MEI, ast#el c putei s
creai i s lucrai alturi e MINE, ptrunei i n cea "ai pro#un
nelepciune. Atunci dispunei -oi !n+i-& de lumin& +i putere0 Acestea -& )ac
nespus de )ericii +i le putei )olosi nelimitat !n mod creator spre )ericirea
-oastr&0 8uterea se re-ars& continuu c&tre -oi din @e+nicul I,-or Ori(inar, el
!ns& este +i !n -eci -a r&mne de nep&truns pentru -oi0 Dar cea mai mare
)ericire e s& -& +tii mereu alimentai de el0 De aceea 2? -ei iu'i, iar
dra(ostea -oastr& )a& de 2I7E -a cre+te mereu0 2ereu -& -a )i dor de
"F
2I7E +i mereu 2? -ei simi !n apropierea -oastr&0 <i M0 vei veea prin
Iisus ?ristos.
<i totu+i -oi r&mne pentru -oi o tain&* c&ci )iinei create !n -eci !i -a )i
imposi'il s& cercete,e Fiina care e1ist& dintotdeauna +i -a e1ista !n -ecii
-ecilor, c&ci ea este o scnteie numai din marea de )oc a Dra(ostei 2E4E0
Dar )aptul c& ea, )iina creat&, +tie c& -a )i !ntotdeauna r&nit& de puterea
dra(ostei 2E4E, c& se a)l& !n le(&tur& cu 2I7E +i poate s& se poarte cu
2I7E ca un copil cu tat&l s&u, c& poate s&-2i -or'easc& +i s& lucre,e
!mpreun& cu 2I7E - !i spore+te mereu )ericirea, +i )ace ca dra(ostea ei )a&
de 2I7E s& de-in& tot mai pro)und&0
Dra!ostea e #ericire. Dra!ostea e lu"in. Dra!ostea e putere0
Dra!ostea este ivinul care #ace ca #iecare #iina s evin ea nsi un
u"ne>eu n propriul su rept, pentru c ra!ostea o per#eciune
tot "ai eplin. <i c& toate acestea nu au limit& e o ne'&nuit& )ericire pe
care o d&ruiesc mereu )&pturilor 2E4E0 Acest lucru poate )i !neles numai !n
stare de per)eciune, cnd )iina creat& de 2I7E s-a !ndumne,eit +i a de-enit
copilul 2EU0 Atunci ea +tie ca EU !n -eci r&mn de nep&truns0 Totu+i se -a
str&dui mereu s& se apropie de 2I7E, c&ci simte c& )aptul acesta o )ace
)ericit&, !+i a)l& )ericirea !n dra(ostea 2EA !mp&rt&+it&0 Fapt pe care -oi
oamenii nu-" !nele(ei !nc&, pentru c& !nc& nu suntei per)eci0 Totu+i tre'uie
s& -& )acei o noiune despre -e+nicie, pe care cnd-a s-o !nele(ei0 A)lai
deci, c& !ntr-o 'un& ,i aceast& Fiin& de o suprem& per)eciune !+i -a atin(e
scopul +i va putea rui ntre!ii creaii o #ericire ner"urit0 Aceasta s&
-& )ie un stimulent pentru a -& str&dui )&r& oprire s& de-enii des&-r+ii, c&ci
ast)el -ei )i peste m&sur& de )ericii0
:u toate acestea este +i -a r&mne pentru -oi de ne!neles, c& EU 2?
aplec att de mult la -oi, )&pturile create de 2I7E, -or'indu--&0 :& -e+nic
-oi r&mne de neatins pentru -oi +i totu+i !m'r&i+e, cu cea mai mare
dra(oste #iecare #ptur +i o ridic spre 2I7E0 :& 2? str&duiesc s& -& )ac
s& 2? !nele(ei, s&-2i !nele(ei Fiina, pentru a -& c+ti(a dra(ostea0 :&ci
EU pot s& 2? unesc numai cu dra(ostea0 Deci aceast& le(&tur& a dra(ostei e
necesar& pentru ca odat& s& -& pot )ace )ericii0
:ea mai des&-r+it& Fiin& - cel mai mare 5pirit al in)initului - 9nsu+i
@e+nicul I,-or al puterii +i luminii caut& le(&tur& cu -oi, )&pturile create de
EA +i pentru aceasta -& adresea,& cu-ntul0 5e apleac& la cel mai mic,
pentru a-" a6uta s& se ridice0 Iar acest Spirit nu&i ni"eni altul ec%t EU,
T.T01 vostru ceresc.
8utei acum !nele(e dra(ostea 2EA; Nicioat aceast ra!oste a
ME. nu se va "icora, cci ra!ostea e neli"itat i caut s ruiasc
#ericire tuturor #pturilor care au luat c%nva #iin in MINE. Amin 0
"$
'.D. Nr. )(44
41.+.1+(<
NE6N E1E9E2E. DI/INIT0 II
:redei-2?, c& niciodat& nu -ei putea !nele(e pn& la cap&t Fiina
2EA0 :e sunt EU la ori(ine, nu -i se poate e1plica pentru c& (ndir&
-oastr& are limite +i nu poate cuprinde ceea ce este nelimitat - iar 5piritul
pentru care ai alc&tuit noiunea de DU27E>EU este nelimitat0 :e anume
este acest 5pirit, iar&+i nu putei !nele(e, pentru c& E4 nu e1ist& !n -reo
)orm&, iar -oi -& repre,entai tot ce e1ist& su' di-erse )orme, cu att mai
mult cnd e -or'a de o )iin& cu -oin& (nditoare0
Eu, cu toate astea , e1ist cu certitudine, !ns& nu pot )i ima(inat su' nici o
)orm&0 5unt o 8utere nelimitat&, cu aciune nelimitat&0 Aceast& 8utere
p&trunde tot Uni-ersul, cuprinde )iecare creaie material& +i spiritual& +i
acionea,& !ntotdeauna printr-o ordine a le(ilor0 :&ci o -oin& care (nde+te,
crmuie+te aceast& putere cu dra(oste +i !nelepciune con)orm unui plan0
Aceast& .-oin& (nditoare. -& !ndrept&e+te s& 2? ima(inai ca )iind o
Fiin&, dar este n elept s nu ai acestei 8iin e o #or" , ci (ndii toat&
:reaia -i,i'il& +i cea spiritual& ca )iind p&truns& de puterea dra(ostei
2E4E0 8utei deci intra pe calea (ndului !n le(&tur& cu 2I7E, pentru c&
EU sunt o Fiin& care (nde+te0
Fiina 2EA, 5piritul 2EU, Dra(ostea 2EA, 8uterea 2EA - toate sunt
acela+i lucru0 8uterea care umple totul este DU27E>EU0 Dra(ostea !n sine
este DU27E>EU0 5piritul este DU27E>EU0 EU
este o Fiin&, c&ci o -oin& care (nde+te, ot&r&+te cum se mani)est&
Dra(ostea, 8uterea, 5piritul +i determin& toat& (u-ernarea +i acti-itatea
2EA0 Iar dac& puterea dra(ostei 2E4E se re-ars& !n nenum&rate scntei -
)iecare scnteie este ceea ce sunt EU !nsumi* un spirit, de aceea+i natur& cu
2I7E, dar !n miniatur&0 Totu+i e plin& de putere, dat )iindc& +i ea e
purt&toarea -e+nicei DU27E>EIRI* c&ci nu +i-ar putea menine e1istena de
n-ar )i continuu str&'&tut& de puterea dra(ostei 2E4E0
Ast)el omul poate s&-+i ima(ine,e c& !i sunt asem&n&tor, -oi toi )iind
copii ale 2E4E0 Totu+i suntei )iine limitate0 5untei doar o parte din
2I7E, parte care, att timp ct suntei !nc& imper)eci, tre'uie considerat&
limitat&0 :nd -ei rede-eni per)eci, a+a cum ai )ost la !nceput, -a a-ea loc
contopirea cu 2I7E EU, cu toate c&, !n toat& pro)un,imea )iinei 2E4E
sunt +i mereu -oi r&mne de nep&truns0 Atunci !ns& nu -& -ei mai )olosi de
criterii limitate, cum o )acei ca oameni, (ndind din aceast& cau,& deseori
(re+it0
"D
5unt 5pirit, adic& o Fiin& de neperceput pentru simurile omene+ti, care
cu toate acestea e1ist&0 5unt o )iin& pentru c& tot ceea ce cree, are un sens +i
o menire, putei deci deduce din aceast& e1istena unei puteri care (nde+te
+i are -oin&0 Intrai deci !n le(&tur& cu aceast& putere de necontestat= :&ci
de-a'ia aceast& le(&tur&, +i mai ales aceast& uniune -& )ace s& -& dai seama
c& pro-enii din aceea+i su'stan& ori(inar&0
Iar cnd -& -or'e+te, nu se adresea,& !n-eli+ului -ostru e1terior,
corpului, ci celui care s&l&+luie+te !n !n-eli+ +i -& caracteri,ea,& ca )&pturi
dup& cipul lui DU27E>EU* spiritului -ostru, care --a )ost dat de 2I7E +i
care este partea din 2I7E pe care ai respins-o odinioar&0 Acum l-am pus
din nou !n -oi - ca mic& scnteie - pentru -iaa omeneasc&0 :u alte cu-inte*
2? adrese, p&rii nemuritoare din -oi, -or'esc cu ceea ce !mi aparine, cu
ceea ce se a)l& - ca scnteie iscat& din 2I7E - ascuns !n !n-eli+ul trupului
omenesc0 Aceasta iar&+i e o do-ad& c& doresc s& 2? re(&sesc !n -oi,
)&pturile create de 2I7E - +i de aceea r&mnei insepara'il le(ai de 2I7E,
pentru c& 5piritul 2EU este indi-i,i'il0 Iar puterea ra!ostei ME1E v
ntreine eCistena i nu putei pieri nicioat, cci suntei putere
revrsat in MINE, care, up venica le!e, tre$uie s se rentoarc la
i>vorul e putere e une a pornit. De-a'ia a6un+i !n stare de per)eciune
-ei putea !nele(e toate acestea0 Atunci nu -ei mai a-ea o (ndire limitat&
+i -ei +ti +i )aptul c& EU sunt o Fiin&0, c&reia !i d&ruii toat& dra(ostea
-oastr&0 @ei +ti atunci +i c& EU sunt 9ns&+i DRAGO5TEA +i -ei !nele(e +i
de ce nu ai putut pricepe ca oameni toate acestea0
:t nu suntei !nc& des&-r+ii, EU - adic& 5piritul 2EU +i dra(ostea
2EA - nu pot s& -& iau cu totul !n st&pnire +i pn& atunci nu pot s& p&trund
!n -oi !n a+a )el, ca s& -& lumine, pe deplin0 4ucre, !ns& !n -oi !n m&sura !n
care aceasta este posi'il, !n m&sura !n care !mi permite starea de maturitate
la care ai a6uns - d&ruindu--& tot mai mult& lumin&, pentru ca odat& s&
atin(ei per)eciunea0 Amin0
'.D. Nr. )4(,
(.+.1+(4
73.TE 8I D3/EDIT0 EDISTEN:. 1UI DUMNEZEU E
7iciodat& nu -i se -a putea do-edi e1istena 2EA, altminteri ai )i supu+i
unei constrn(eri la credin&0 @oi !ns&, !n -iaa p&mnteasc& tre'uie s&
a6un(ei din li'er& -oin& la lumin& +i la cunoa+terea 2EA, ceea ce -& +i este
cu putin&0 7u tre'uie dect s& (ndii, c&ci tot ceea ce -& !ncon6oar& -&
poate do-edi e1istena unui DU27E>EU +i :REATOR0 EIE<TI,tre'uie s&
admitei e1istena unei ener(ii care se mani)est& !n !ntrea(a :reaie0
E1istena acestei ener(ii deci nu putei s-o ne(ai, a+a cum nu putei ne(a
nici aciunea le(ilor +i )inalitatea lucrurilor create care -& !ncon6oar& +i care
do-edesc de asemenea e1istena unei ener(ii diri6ate de o -oin&0 Iar din
aceasta se poate concide e1istena unei Fiine care (nde+te0
Scopul vieii voastre p"%nteti este resta$ilirea le!turii cu aceast
8iin - alt)el ar )i indi)erent dac& -oi 2? considerai sau nu pe 2I7E ca
)iind aceast& ener(ie sesi,a'il& -ou&0 :&ci nu --ai adresa unei ener(ii pentru
a resta'ili le(&tura cu ea0 9ns& imediat ce stai pe (nduri !n mod serios, cu
-oina )erm& de a a)la ade-&rul EU 2? de,-&lui -ou& ca Fiin&, ca
DU27E>EU4 +i :REATORU4 -ostru0 Dac& !ns& -& este indi)erent, cui !i
datorai -iaa -oastr& ca oameni, atunci -& lipse+te +i -oina serioas& +i ast)el
nu -ei a6un(e niciodat& la lumin& Kcunoa+tereL l&untric&0
Apoi ar mai tre'ui s& -& pun& pe (nduri +i )iin& -oastr& omeneasc&0
:&ci nimeni dintre -oi nu poate s& cree,e o )iin& cu capacitate de (ndire,
con+tiin& +i li'er& -oin&0 Deci -oi !n+i-& tre'uie s& -& a-ei ori(inea !ntr-o
)iin& similar& -ou&, care !ns& spre deose'ire de -oi, e cu des&-r+ire
per)ect&0 Deci +i aceast& )iin& tre'uie s& ai'& con+tiin& de sine, capacitate
de (ndire +i -oin&0 Iar aceast& Fiin& acionea,& cu DRAGO5TE, cu
ne!ntrecut& 97JE4E8:IU7E +i 8UTERE0
7icicnd deci nu -& putei considera un produs !ntmpl&tor al unei
ener(ii, c&ci, de n-ar )i ener(ia aceasta crmuit& de o -oin&, s-ar mani)esta
mereu !n mod elementar - adic& destructi-, niciodat& !ns& constructi- - )apt
contra,is de le(ile +i menirea :reaiei0 E1istena 2EA nu -& poate )i
do-edit&, !ns& )iec&rui om care (nde+te, :reaia constituie o do-ad&
con-in(&toare a e1istenei unei Fiine atotputernice, ciar dac& nu poate s&-+i
)ac& o ima(ine +i nu poate s&-+i )ac& o noiune corect& despre ea0 El KomulL
se a)l& la a+a de mare dep&rtare de 2I7E, !nct spiritul !i este cu totul
!ntunecat - urmare a c&derii !n adnc, care "-a pr&dat de toat& lumina0
Dac unui ast#el e o" i se au cunotine espre MINE ca Spirit
supre" i cel "ai esv%rit al ne"r!inirii, atunci iese la iveal
"potrivirea lui #a e MINEF vrea s&Mi ne!e eCistena cu" a #cut&o
oinioar c%n a respins 1u"ina Dra!ostei ME1E, c>%n pra
ntunericului spiritual. El !ns& !n -iaa p&mnteasc& tre'uie s& se sal-e,e de
!ntuneric, tre'uie s& -rea s& se l&mureasc& asupra propriei sale )iine +i a
ori(inii sale0 El tre'uie s& ai'& 'un&-oina de a mer(e pe drumul cel 'un,
adic& de a primi !n-&&tur& de la cei !n m&sur& s&-" lumine,e0
Unui spirit total !ntunecat !i -a lipsi !ns& dorina de a a)la ade-&rul +i -a
respin(e orice l&murire din cau,a sentimentului de -ino-&ie pe care i-"
"3
tre,esc cuno+tinele despre DU27E>EU4 +i :REATORU4 s&u, c&ruia i se
!mpotri-e+te0 De aceea nu are sens s& !ncerci s& con-in(i semenii despre
e1istena unui DU27E>EU atotputernic, dect atunci cnd ei !n+i+i doresc
aceasta0 Oamenii care nu doresc dect s& ne(e, nu pot )i !n-&ai +i nu tre'uie
irosite puterile asupra lor, pentru c& sin(ur& -oina lor ot&r&+te dac& -or sau
nu s& (&seasc& drumul de ie+ire din !ntuneric0
Omul tre'uie s&-+i dea seama +i )&r& do-e,i de e1istena unui
DU27E>EU +i :REATORI ceea ce se +i !ntmpl& dac& se str&duie+te s&
duc& o -ia& !n dra(oste, deoarece prin aceasta se sta'ile+te le(&tura cu
2I7E +i apare la el dorina de a cunoa+te Ade-&rul0 Atunci 8iinele&lu"in,
crora le este ncreinat spre n!riGire, i in#luenea> !%nirea,
c%r"uin&o, ast#el c "potrivirea lui #a e MINE ncepe s sca, i
sunt e aGutor i interveniile prin ru! a se"enilor, cci acestea "ereu
au ca e#ect ntrirea voinei0 Amin0
'.D. Nr. -)4)
1-.14.1+(1
DUMNEZEU ESTE UN S7I2IT C.2E S&. M.NI8EST.T 6N IISUS
?2IST3S
5& nu -i-4 !ncipuii pe DU27E>EU4 +i :REATORU4 -ostru ca )iind
o Fiin& limitat&, +i nu cutai s&i ai vreo #or", pentru c& ast)el -&
)acei o ima(ine (re+it& despre E40 Fiinei 2E4E care este cu des&-r+ire
per)ect& +i deci nem&r(init&, nicioat nu i&ar corespune #or"e li"itate0
:&ci EU sunt un 5pirit nes)r+it, care cuprinde <i p&trunde totul0
F&pturile create de 2I7E nu -or putea niciodat& cerceta Fiina 2EA0
De+i au luat )iin& din 2I7E !n stare de a'solut& per)eciune - ca )iine
indi-iduale - ele sunt doar scntei de dra(oste re-&rsate din eterna mare de
)oc a Dra(ostei 2E4E, +i n-ar suporta s& -ad& -e+nicul I>@OR DE
4U2I7A <l 8UTERE0 De 2-a+ ar&ta !n )aa lor !n toat& plenitudinea
luminii 2E4E, ar pieri de prea multa str&lucire0
Dar nici nu-i ne-oie s& -& )acei despre 2I7E alt& ima(ine dect cea a
2ntuitorului dumne,eiesc Iisus Hristos0 :&ci prin E4, am de-enit pentru
-oi un .DU27E>EU -i,i'il., !n E4 s-a mani)estat 5piritul -e+nic +i
nem&r(init, !n E4 2? -edei pe 2I7E +i -e i putea s&-4 -ede i )a & !n )a&0
Deci, de dra(ul -ostru, al )&pturilor n&scute din DRAGO5TEA +i
8UTEREA 2EA, EU 9nsumi 2I-am dat o )orm&0 @e+nicul 5pirit care
umple nem&r(inirea a p&truns cu totul aceasta )orm&, care a de-enit ast)el un
DU27E>EU -i,i'il pentru -oi0 :u toate acestea EU (u-erne, +i acione, !n
"#
continuare !n toat& nem&r(inirea, nu sunt deci o Fiin& limitat&0 Am de-enit
doar, prin )orma II5U5, u+or de ima(inat pentru -oi0 :&ci !nc& suntei )iine
limitate, departe de a )i per)eci - iar EU 2? !n(ri6esc de -oi pe m&sura
st&rii -oastre0
Dar +i Fiinelor spirituale a)late la cel mai !nalt (rad de per)eciune le
sunt +i le -oi r&mne o tain& )&r& s)r+it - ceea ce e !ns& un prile6 de a le spori
)ericirea0 :&ci ast)el copiii 2EI se pot mereu str&dui c&tre 2I7E, iar EU pot
s&-i )ac mereu )ericii, !ndeplinindu-le dorina - +i totu+i ei niciodat& nu 2?
pot atin(e, dar 2? pot -edea la )a& prin Iisus Hristos0
8entru -oi +i aceasta este un mister - de-a'ia a6un+i !n starea luminii -ei
!ncepe s&-" !nele(ei )&r& a p&trunde totu+i !n taina Fiinei 2E4E pn& la
cap&t0 8are c& sunt nes)r+it de de-parte +i totu+i sunt att de aproape, ct
poate )i de aproape un tat& de copilul s&u0 :on+tiina acestui )apt -& )ace
)ericii, dra(ostea -& spore+te continuu, )iind totodat& prile6 de )ericire,
pentru c& mereu !+i a)l& !mplinire0
Aprind&-se, deci, din ce !n ce mai )ier'inte dra(ostea -oastr& )a& de
Iisus Hristos= 9n E4 putei s&-4 recunoa+tei pe TAT?4 -ostru din -e+nicie,
prin E4 -& pre(&tesc o )ericire )&r& seam&n0 :&ci prin E4 pot s& )iu acum
aproape de copiii 2EI, cu toate c& e1istena 2EA nu este le(at& de )orme, +i
umplu toat& nem&r(inirea cu lumina +i puterea 2EA, iar Fiina 2EA este +i
-a )i mereu o tain& de nep&truns0 @oi, )&pturile 2E4E c&utai-2? +i 2?
-ei (&si !n Iisus, c&ci pe E4 2I 4-am ales ca )orm&, care 2-a ad&postit0 <i
aceast& )orm& cnd-a omeneasc& s-a spirituali,at cu totul, r&mnnd -i,i'il&
pentru orice )iin& care a a6uns la (radul de maturitate care permite -ederea
spiritual&0
Deci veei Spiritul MEU in venicie, c%n l veei pe Iisus ?ristos,
pentru c E1 i cu MINE sunte" UNU1. C%n l veei pe E1, l veei
pe T.T0, cci a" vrut s #iu vi>i$il pentru voi, pentru a, v c%ti!a
toat ra!ostea, ns n eplintatea lu"inii i puterii ME1E nicioat
nu M0 putei veea #r a pieri. EU !ns& doresc s& cree, +i s& lucre,
al&turi de copiii 2EI, deci s& 2? +i ar&t lor, pentru a le spori )ericirea0 <i
-reau s& am parte de dra(ostea lor +i prin urmare -oi )i !ntotdeauna aproape
de copiii 2ei0 Amin0
AE
'.D. Nr. ),*1
4(.(.1+(<
C2EDIN:. 6N DUMNEZEU 72IN IISUS ?2IST3S
Doar att tre'uie s& )acei* s& credei !n 2I7E +i s-o luai pe drumul
c&tre 2I7E cnd suntei la neca,0 Re)u(iai--& la 2I7E ca un copilul la
tat&l s&u, care -& -a ocroti la orice neca, spiritual +i p&mntesc, pentru c& --
ai !ncredinat 4UI0 Mereu v atra! atenia s luai le!tura cu MINE #ie
n !%n, #ie prin #apte i>vor%te in ra!oste sau prin ru!ciune, i
atunci nu v "ai pierei, cci le!tura cu MINE v !arantea>
aGutorul MEU pentru a v eli$era e u"anul MEU i a v rentoarce
la MINE, la cel e la care ai pornit oinioar.
De+i nu poate )i do-edit& e1istena unui DU27E>EU +i :REATOR -
credei totu+i !n E40 <i dac& credei, -ei (&si de la sine !n tot ceea ce -&
!ncon6oar& m&rturiile care 9mi do-edesc e1istena0 Re)lectnd la acestea,
putei a6un(e de la sine la credina !n 2I7E0 7umai s& nu trecei prin -ia&
)&r& a (ndi, ca nu cum-a s& nu -edei dect lumea +i s& credei c& -iaa
-oastr& p&mnteasc& este un scop !n sine0
7unei&v "ereu ntre$area, e ce i cu ce scop v a#lai pe lu"e,
pentru a v ocupa apoi i e !%nurile re#eritoare la eCistena unui
DUMNEZEU i C2E.T32. Undele acestor (nduri -or )i mereu !n
prea6ma -oastr&, dar )iindc& scopul i elul vieii voastre p"%nteti este
toc"ai ca voi s recunoatei eCistenta unui DUMNEZEU i C2E.T32
& i s vrei e ase"enea s luai le!tura cu E1.
Atunci, DU27E>EU4 +i :REATORU4 -& cuprinde !n E4, pentru a nu
-& mai l&sa s& c&dei -reodat&0 E4 -& -a da +i cunoa+terea re)eritoare la Iisus
Hristos, mntuitorul -ostru0 :&ci la E4 tre'uie s& a6un(ei pentru a sc&pa de
sl&'iciunile -oastre, pentru ca ridicarea s& -& )ie asi(urat&0 :&ci, cu toate c&
2? recunoa+tei, a-ei prea puin& putere a -oinei, pentru a -& str&dui !n
mod serios s& a6un(ei la 2I7E - suntei prea sla$i pentru aceasta in
cau>a pcatului atorit aposta>iei Hr>vrtiriiI in trecut #a e
MINE. <i pentru ca -oina s& -& de-in& mai puternic&, omul Iisus a murit pe
cruce ca s& o'in& pentru -oi - ca dar al !ndur&rii - !nt&rirea -oinei0
EU 9nsumi --am -enit !n a6utor !n mi,eria -oastr& spiritual& - ur"are a
pcatului ori!inar - EU 9nsumi am dus la 'un s)r+it opera mntuirii !n
omul Iisus, pentru a -& r&scump&ra p&catul0 Acum -& e descis drumul de
!ntoarcere la 2I7E - dac& cerei putere de la Iisus Hristos, dac& !i depunei
la picioare datoria p&catului -ostru +i -& ar&tai dorina serioas& de a -&
re!ntoarce la TAT?4 -ostru, care +i-a luat l&ca+ !n Iisus, unindu-se cu E4
pentru totdeauna0 Dac& credei !n DU27E>EU, )ie ca +i :reator, )ie ca
2ntuitor, niciodat& nu tre'uie s& -& (ndii la DU27E>EU separat de
A"
Iisus Hristos0 :&ci DU27E>EU +i II5U5 sunt Unul0 DU27E>EU s-a
ser-it de un !n-eli+ e1terior omenesc, numit de oameni .Iisus., !n care
s&l&+luiesc EU !n toat& plenitudinea 2EA0
EU am creat totul, ciar si )orma omeneasc& a lui Iisus tot din 2I7E a
luat )iin&, pe care EU 9nsumi 2i-am ales-o drept !n-eli+, pentru a 2? putea
a)la printre oameni, +i -oi, oamenii, ai luat )iin& din -oina 2EA, dar --ai
desp&rit odinioar& de 2I7E din proprie -oin&, renunnd de 'un&-oie la
dra(ostea 2EA0 4e(&tura cu 2I7E !ns& o poate sta'ili numai dra(ostea0
Omul Iisus era p&truns de dra(oste0 9l umplea deci dra(ostea, care e !ns&+i
su'stana 2EA ori(inar&, ast)el c& era 9nsu+i DU27E>EU !n Fiina 4UI0
Dar !n-eli+ul care 4-a purtat a )ost omenesc pn& cnd +i "-a spirituali,at,
putndu-se al&tura ast)el 5u)letului 5?U di-in, ast)el c& n-a mai r&mas !n E4
nimic omenesc, cnd a s&-r+it opera mntuirii0
De aceea cine 2? recunoa+te !n Iisus, s-a +i sal-at de !ntuneric, c&ci
.4umina !ns&+i. !i ridic& acum !n !nalt, deoarece EU 9nsumi sunt 4U2I7A0
<i pentru c& ea "-a umplut cu des&-r+ire pe omul Iisus, str&lucirea ei a
r&,'&tut pn& la 8&mnt0 Doresc s& -& d&ruiesc tuturor aceast& ra,& de
lumin&, !ns& mai !nti tre'uie s& -& descidei inimile +i s& -& !ndreptai
(ndurile c&tre :el care --a creat0 @oina aceasta tre'uie s& -in& de 'un&-oie
de la -oi - +i atunci dra(ostea 2EA milosti-& -& cuprinde +i se )ace totul ca
s& primii cuno+tine corecte despre Iisus Hristos0 EU +i 2ntuitor al lumii, care a de-enit una cu 2I7E,
niciodat& nu -& mai putei pierde0 Amin0
'.D. Nr. ,-**
11.).1+,<
MES.JU1 1UI DUMNEZEU C0T2E 2. I3N.1I TI. CE132
C.2E NE.90 EDISTEN:. 1UI DUMNEZEU
2? adrese, acum celor care !nc& nu s-au putut decide, celor care sunt
dispu+i s& cread&, dar nu pot !nc& s&-2i recunoasc& e1istena cu con-in(ere0
2? adrese, celor care !nc& opun cunoa+terea intelectual& celei o)erite de
repre,entanii 2EI pe p&mntI celor care mai !nti -or do-e,i pentru toate <i
cred c& prin (ndire intelectual& pot s& a6un(& la cunoa+tere sau pot s&
com'at& totul0 Dar +tiina lor omoar& spiritul - c&ci ceea ce se ceam&
ade-&rul cuno+tinelor !nalte nu poate )i do-edit pentru c& !n -iaa
p&mnteasc& nu este permis& constrn(erea la credin& - +i nici nu poate )i
cercetat pe cale +tiini)ic&0 De aceea nici cea mai a(er& minte omeneasc& nu
o)er& (arania (ndirii corecte !n domeniu spiritual0
AA
/ou, oa"enilor, vreau s v pun ntre$areaF n ce cate!orie a
operelor create v ncarai pe voi nivE 7u -& dai seama c& suntei
sin(urele )iine capa'ile de a (ndi +i a tra(e conclu,ii, pe cnd toate
celelalte )&pturi ale creaiei nu au aceast& capacitate; :iar +i numai din
aceasta putei tra(e conclu,ia c& ai )ost creai de o putere care e de
asemenea capa'il& de (ndire +i !n acela+i timp e in)init de puternic& - c&ci
-oi !n+i-&, !n ciuda capacit&ii -oastre de (ndire nu putei crea )iine
(nditoare0 Urma+ii nu -i-i putei considera do-e,i, pentru c& nu i-ai
.creat., ci --ai supus le(ilor e1istente ale naturii - care la rndul lor
constituie de asemenea do-e,i ale e1istenei :ui-a care a creat le(ile0
Apoi (ndii--&* sunt )orele naturii capa'ile s& (ndeasc&; 8ot ele s&
cree,e )iine capa'ile de (ndire, al c&ror or(anism s& )ie m&rturia unei
!nelepciuni supreme; 7u tre'uie atunci s& recunoa+tei c& aceste )ore ale
naturii aparin unei Fiine care poate s& (ndeasc& +i s& -rea cu des&-r+it&
!nelepciune +i care, deci, poate s& cree,e )orme corespun,&toare scopului +i
s& le dea -ia&; Ast)el pri-ind lucrurile, nu este !ns&+i lumea creat& o do-ad&
satis)&c&toare pn& +i pentru mintea cea mai a(er&; 5au putei do-edi
ine1istena unei ast)el de Fiine atotputernice; 5au putei aduce m&car pe
departe o do-ad& c& o .)or&. d& )iin& la creaiuni ordonate - a)ar& dac& nu e
diri6at& de om;
Dai numai o dat& )ru li'er unei )ore= Re,ultatul -& -a !n(ro,i -
nicidecum nu -or lua na+tere creaiuni pe care s& le putei admira pentru
ordinea +i pentru con)ormitatea cu scopul lor0
Deci prin puterea (ndirii putei s& -& dai seama de e1istena unei
Fiine 5upreme, pe care tre'uie s-o considerai ca )iind -e+nicul :REATOR0
7u -& onorea,& de loc s& ne(ai e1istena acestei Fiine +i s&-i declarai
acti-itatea -i,i'il& !n lumea creat& de EA drept mani)estarea unei )ore
nediri6ate - deci s& punei la 'a,a creaiunii ce-a incon+tient care acionea,&
or'e+te0 O ast)el de e1plicaie nu este de loc do-ad& unei (ndiri )olosite
corect0 Este mai de(ra'& un su'ter)u(iu !nd&r&tnic pe care !l c&utai pentru
c& nu -rei s& recunoa+tei e1istena unui DU27E>EU0 :&ci unde e1ist& o
ct de mic& 'un&-oin&, sunt ci',uite mai !nti am'ele posi'ilit&i - iar
dup& aceea oamenii optea,& !ndeo'+te mai de(ra'& pentru acceptarea dect
pentru respin(erea ideii, c& puterea care !+i -este+te e1istena !n lumea creat&
este o Fiin&0
De&ai ti ce repercusiuni !rave are asupra su#letului vostru re#u>ul
i ne!area 8iinei lui DUMNEZEU, ai nele!e e ce oresc s v au
l"uriri, ca apoi -oi !n+i-& s& -& putei !ndrepta (ndurile r&t&cite !n
direcia cea 'un& - ca s& putei crede ceea ce -i se pare inaccepta'il ct timp
6udecai unilateral, cre,nd c& putei cunoa+te realitatea prin puterea raiunii0
A%
Dar credina !ntr-un DU27E>EU +i :REATOR e necesar& pentru a
sta'ili le(&tura cu E40 Cci sta$ilirea le!turii cu E1 este scopul i elul
propriu>is al vieii p"%nteti. .lt"interi nu vi s&ar #i per"is s v
ntrupai pe 7"%nt, acesta #iin creat nu"ai n acest scopF ca o"ul s
resta$ileasc acea co"uniune cu DUMNEZEU, la care a renunat
c%nva in li$er voin.
7e(nd !ns& e1istena unui DU27E>EU -& dep&rtai +i mai mult de
2I7E0 @& opunei iar&+i din li'er& -oin& - ceea ce are ca urmare o soart&
!n(ro,itoare !n lumea de dincolo, sau ciar un !nnoit sur(iun !n materie la
s)r+itul acestui 8&mnt0
Iat& de ce doresc s& -& -or'esc +i s& -& )ac s& c&dei pe (nduri !nainte
de a )i prea tr,iu0 Orict de 'o(ate --ar )i cuno+tinele p&mnte+ti p&trundei
(arantat !ntr-o cunoa+tere mult mai pro)und& dac& -& !ncredinai :elui care
--a creat +i care dore+te s& )ie recunoscut ca DU27E>EU4 +i
:REATORU4 -ostru dintotdeauna, ca apoi s& poat& )i al&turi de -oi,
a6utndu--&0 Amin0
'.D. Nr. -(4*
1-.(.1+(5
NENUM02.TE D3/EZI .1E EDISTEN:EI 1UI DUMNEZEU
Eu -& u+ure, credina !n 2I7E, dac& a-ei 'un& -oin&, c&ci -& dau
do-e,i clare ale e1istenei +i acti-it&ii 2E4E, ast)el c& 2? putei
recunoa+te +i putei crede cu con-in(ere0 Ast)el tot ce -& !ncon6oar&, !ntrea(a
creaie e o do-ad& a e1istenei 2E4E0 O m&rturie despre 2I7E sunt +i
cu-intele 2E4E -enite de sus, care se adresea,& tuturor oamenilor dispu+i
s& cread&0 :&ci omul tre'uie s& ai'& mai !nti 'un&-oina de a crede +i atunci
-a +i putea s& cread&0
'unvoina i esc@ie oc@ii, urec@ile i ini"a - +i ast)el -a putea
-edea nenum&rate do-e,i ale e1istentei 2E4E0 :&ci EU 9nsumi 2?
de,-&lui omului cu 'un&-oina - 2? apropii de el +i !l )ac s& 2?
recunoasc&0 Deci nimeni nu -a putea spune c& !i e cu neputin& s& cread& -
c&ci !i lipse+te doar 'un&-oina - iar constrns la credin& nu poate )i nici un
om0 @oina lui !nc& !mi e cu totul nesupus&, c&ci ne(area lui DU27E>EU
do-ede+te c& omul se a)l& !nc& cu des&-r+ire su' in)luena p&catului
ori(inar, c& !nc& nu i-a cedat !mpotri-irea de odinioar& )a& de 2I7E +i
atunci -oina nu-i poate )i !n)rnt& cu )ora0
Totu+i ct !i durea,& -iaa p&mnteasc& EU !ncerc !n mod constant a-i
!m'una -oina, de,-&luindu-2? lui !n cele mai di-erse )eluri0 Deci 2?
AF
poate recunoa+te oricnd, dac& !+i scim'& -oina0 Fiecare om poate do'ndi
credina !n 2I7E, c&ci, a)lndu-se !n snul lumii create de 2I7E, operele
naturii !i -or'esc necontenit0 El nu tre'uie dect s& (ndeasc& asupra lor0
@oin a potri-nic& 2ie pre)er& s& caute mereu alt& e1plicaie a minunilor
:reaiei decMt sM admitM e1istena unei Fiine supreme, a unui -esnic
:REATOR0 Imediat ce aceastM -oinM potri-nicM da inapoi, pot sM-i -inM +i
alte (nduri +i sM i se parM posi'il ca o 8utere mai presus de toate sM )ie
Autorul +i Gu-ernatorul :reaiei0 Iar EU -oi aciona mereu !n asa )el asupra
oamenilor, ca ei sM poatM a6un(e la aceastM cunoa+tere0
9n ultima -reme dinainte de s)r+itul 8Mmntului credina a dispMrut
aproape de tot0 7ici noile 2E4E de,-Mluiri nu dau prea mult re,ultat, tocmai
din cau,a -oinei oamenilor, care nu poate )i supusM la constrn(ere0 Totu+i
nu !ncete, sM le -or'esc, pentru cM :u-intele 2E4E au puterea de ale
scim'a (ndirea, dacM le lasM sM lucre,e !n ei0 :Mci se mai !ntmplM ca
oameni total necredincio+i, au,ind sau citind :u-intele 2E4E, sM se simtM
atin+i0 9nsa rar se !ntmplM asa ce-a0
Dar pentru 2I7E toate su)letele sunt importante +i de aceea caut
ne!ncetat sM le c+ti( pentru 2I7E0 :elor care nu -or sM creadM, le ies !n cale
prin !ntorsMturile sorii, )Mcndu-i sM a6un(M !n situaii disperate !n care sM se
poatM adresa pentru a6utor unei Fiine atotputernice0 Dar tre'uie sM le respect
deplina li'ertMte a -oinei +i de aceea nu pot dect sM !ncerc mereu sM le
in)luen e, -oina - ceea ce dra(ostea +i !ndurarea 2EA )ace ne!ntrerupt, ct
timp omul trMie+te pe 8Mmnt0 Amin
'.D. Nr. *,*1
1-.(.1+(5
EDISTEN:. 1UI DUMNEZEU. C31.2II 1UMII. INIM. SI
INTE1ECTU1
Oamenilor de +tiin& ai lumii adesea le -ine (reu s& cread& !n
DU27E>EU, pentru c& 6udecata lor e ne-oit& s&-+i tra(& conclu,iile pe
'a,a unei cunoa+teri care nu corespunde !ntru totul ade-&rului0 De6a ni+te
-ederi (re+ite !n ce pri-e+te e-oluia 8&mntului duc la o concepie eronat& -
+i atunci e (reu s& admii e1istena unui :reator -e+nic - a unei Fiine care ar
tre'ui s& )ie recunoscut& de oameni dup& mani)estarea puterii ei0 <tiina
caut& s& do-edeasc& totul - iar acolo unde aceast& nu este posi'il, nu-+i
recunoa+te neputina ci pur +i simplu nea(& ceea ce este inaccesi'il
cercet&rilor ei0 8orne+te deci de la o concepie (re+it& +i pn& la urm& drumul
A$
c&tre DU27E>EU poate )i (&sit doar cu (reu, ciar dac& omul are
'un&-oin&0
8iecare tiin ar tre$ui s nceap cu clari#icarea eCistenei lui
DUMNEZEU, care, ce&i rept, nu poate #i oveit, ns poate #i
cre>ut, i aceasta cu toat convin!erea. Atunci orice munc& de cercetare
ar mer(e repede +i ar a-ea re,ultate 'une0 9ns& pentru a a6un(e s& cread& cu
con-in(ere, omul tre'uie s& renune la a(erimea minii sale +i s& se d&ruiasc&
simirii inimii0 El tre'uie s& lase deoparte orice tiin +i tre'uie s& accepte
s& )ie !n-&at ca un copil, din interiorul s&u0 Adic& tre'uie s& accepte ca
realitate ceea ce dore+te sau !+i ima(inea,& prin simirea sa - tre'uie oarecum
s& -ise,e cu ocii desci+i0 Atunci mereu -a !ntre,&ri pre,ena unui
DU27E>EU, care conduce +i crmuie+te totul, despre care -a +ti c& !l ine
+i pe el0
Dorina cea mai l&untric& a omului este +i -a r&mne ca DU27E>EU
s&-+i e1ercite marea putere asupra lui, numai c& (ndirea lumeasc& !ncearc&
s& !n&'u+e aceast& dorin&0 Cci "inii i vor$ete i cel care vrea s&1 ea
la o parte pe DUMNEZEU. .cesta nu poate s vor$easc ini"ii
oa"enilor i e aceea caut cu at%t "ai "ult s in#luene>e !%nirea lor.
7rin ini" vor$ete DUMNEZEU, iar prin raiune u"anul 1UI,
a#ar e ca>ul c%n ini"a este "ai puternic i atra!e raiunea e
partea ei. 6n ca>ul in ur" este posi$il cunoaterea lui DUMNEZEU
i pe calea !%nirii. .tunci ini"a i "intea se nreapt "preun spre
venica Divinitate. Atunci +i +tiina are un alt )undament, tra(e alte
conclu,ii, care de ast& dat& nu mai sunt eronate0 :&ci !ndat& ce o cercetare
+tiini)ic& porne+te cu credina !n DU27E>EU, -a a-ea parte de reu+it&,
indi)erent de domeniul a'ordat0 Atunci +tiina +i credina nu se mai a)l& !n
contradicie, ci se !ntre(esc reciproc0 8entru c& +tiina e scutit& de erori de-
a'ia cnd se a)l& !n armonie cu credina !n DU27E>EU, !n Fiina
atotputernic&, !neleapt& +i plin& de dra(oste, care crmuie+te tot ce a )ost,
este +i -a )i !n -ecii -ecilor0 Amin0
'.D. Nr. -((,
*.).1+(5
C2EDIN:. 6N DUMNEZEU 6N 1I'E2. /3IN 0
8uterea dra(ostei 2E4E se re-ars& !n )iecare inim& omeneasc&, dac& se
descide de 'un&-oie s-o primeasc&0 8uterea dra(ostei 2E4E )ace s& se
aprind& !n om scnteia spiritual&, +nind ca )lac&ra spre 2I7E, 58IRITU4-
TAT? din -e+nicie0 Atunci drumul c&tre 2I7E e li'er, )iind croit de dorina
AD
omului de a )i luminat de 2I7E, de puterea dra(ostei 2E4E0 5au* cine are
atitudine po,iti-& )a& de 2I7E, cine crede !n 2I7E, acela prime+te +i
puterea dumne,eiasc& a dra(ostei 2E4E +i atunci )ace pro(rese !n
de,-oltarea sa0
Deci omul tre'uie s& cread& mai !nti !ntr-un DU27E>EU +i
:REATOR +i s&-+i dea seama c& este o )&ptur& creat& de 2I7E0 De-a'ia
dup& aceea se -a putea tre,i !n el dorina de a intra !n le(&tur& cu 2I7E,
desci,ndu-2I-se, )iind deci dispus s& se lase luminat de puterea dra(ostei
2E4E0 E ne-oie doar de 'un&-oin& pentru ca aceasta s& se !ntmple0
E )oarte (reu, 'a aproape imposi'il, ca un om care nu crede !n 2I7E s&
)ie atins de o ra,& a dra(ostei 2E4E0 El se consider& un produs al )orelor
naturii +i nu intr& niciodat& !n le(&tur& cu 2I7E, pentru c& nu -rea s&
recunoasc& e1istena unei Fiine care l-a creat0 O !ntmplare ie+it& din comun
ar putea s&-" )ac& s& cread& !n 2I7E, dar nu e permis ca prin aceasta s& )ie
supus unei constrn(eri, pentru c& credina ast)el o'inut& e lipsit& de
-aloare0
3rice ova a eCistenei ME1E ar #i o constr%n!ere la crein. 3
ast#el e ova ar #i Cuvintele ME1E, ac M&a aresa oa"enilor n
"o irect, e sus, n aa #el ca #iecare s M0 au0 Atunci oamenii ar )i
ne-oii s& cread&, !ns& credina lor nu ar a-ea -aloare0
:u toate acestea le -or'esc oamenilor, !ns& o )ac ser-indu-2? de o
)orm& omeneasc&, prin care pot s& le -or'esc direct0 - 9n )elul acesta !i las
)iec&rui om !n parte li'ertatea de a crede sau nu ca aceste cu-inte -in de la
Fiina cea mai per)ect&, !ntotdeauna li'era -oin& este cea care ot&r&+te,
niciodat& nu e permis s& se a6un(& cu )ora la credin&0
<i pe aceast& cale li se poate de,-&lui oamenilor - prin :u-ntul 2EU
direct - cea mai pro)und& !nelepciune0 Dar nici aceasta nu poate s&-"
determine pe om s& cread& !n 2I7E dac& el nu -rea0 8e de alt& parte !ns&,
:u-intele 2E4E sunt su)iciente pentru a do-edi omului e1istena 2EA0 Da,
omul poate s& a6un(& prin :u-intele 2E4E s& cread& cu con-in(ere, iar
credina aceasta nu !i poate )i luat& de nici o putere a iadului0 :&ci :u-intele
2E4E sunt 4umina Dra(ostei 2E4E, care atin(nd inima omeneasc&,
aprind !n ea o dra(oste !n m&sur& s&-i d&ruiasc& iluminarea0 <i atunci
dra(ostea !ndeamn& la dra(osteI !n inim& se aprinde o lumin& ale c&rei ra,e
risipesc tot !ntunericul0 Aceast& lumin& i,(one+te de)initi- !ntunericul +i !i
d&ruie+te omului o credin& -ie, de ne,druncinat0 Ea re,ist& oric&rui atac care
mereu -a -eni din partea du+manului0
EU4 +i
A/
:REATORU4 s&u, tre'uie s& cread& c& a )ost creat de o Fiin& per)ect& +i c&
se a)l& cu aceast& Fiin& !ntr-o unitate pe care el nu poate s-o de,le(e0 Atunci
2? recunoa+te ca DU27E>EU +i de-a'ia acum !ncepe s& 2? caute, iar
EU 2? las acum cu si(uran& (&sit0 Amin0
'.D. Nr. )5<,
-.11.1+(1
IM.9INE 8.1S0 DES72E DUMNEZEUK 6N/0:0TU2I 8.1SE
Ce i"a!ine e#or"at vi se espre 8iina ME., c%n v sunt
pre>entat ca DUMNEZEU al "%niei i r>$unrii, care "ereu
peepsete i cona"n i nu e nicic%n nurtor. De un ast)el de
DU27E>EU nu -& poate )i dect )ric& +i tot din )ric& !i ar&tai supunereI
poruncile 4UI le inei numai din teama de pedeaps& - dar nu !l putei iu'i,
a+a cum +i-o dore+te0
C%t ti"p vi se arat o ast#el e i"a!ine espre MINE, nu trii n
aevr ci nc v a#lai n ne!ur spiritual, ast)el c& -& atin(ei ane-oie
scopul e1istenei, reali,nd cu (reu comuniunea cu 2I7E0 8entru c& numai
dra(ostea poate s& duc& aceasta la 'un s)r+it, +i e puin pro'a'il s& simii
dra(oste )a& de o )iin& care -& este ast)el pre,entat&0
EU !ns& -reau s& -& c+ti( dra(ostea +i !ncrederea deplin&, -reau s& 2?
recunoa+tei ca TAT? credincios, care dore+te s& )ie strns unit !n dra(oste
cu copiii 5?I0 De aceea tre'uie s& -& )acei o ima(ine corect& despre 2I7E,
tre'uie s& a)lai ade-&rul despre FII7JA 2EA, care este D2.93STE.,
6N:E1E7CIUNE. i 7UTE2E. !n sine0 Eu sunt de o des&-r+it&
per)eciune, +i cnd simii c& dra(ostea 2EA -e+nic -& !n-&luie, putei +i
-oi la rndul -ostru s& 2? iu'ii0
Un DUMNEZEU care v peepsete c%n pctuii v inspir tea"
i nu putei s&1 iu$ii. Eu ns nu v peepsesc ci v aGut necontenit s
ieii in starea pctoas n care v a#lai. 8rimii de la 2I7E putere +i
!ndurare ca s-o putei )ace0
=i nicioat nu l arunc n a%nc pe cel care a pctuit, nicioat nu
l os%nesc , ci "ereu caut s&1 riic, pentru c "i pare ru e el c
sin!ur a pornit spre a%nci"e.
Toate mi6loacele de care 2? )olosesc pentru a-" ridica !n !nalt pe cel
c&,ut sunt do-e,i ale dra(ostei 2E4E0 7u sunt pedepse, pentru c& acestea
sunt incompati'ile cu dra(ostea 2EA0
Nu ai eci cre>are nvturilor care M0 pre>int rept un
DUMNEZEU r>$untor, care peepsete.
A3
.st#el putei respin!e nvtura espre venica os%n ca #iin cu
totul eronat. EU nicioat nu os%nesc o #ptur, ci ea nsi se
nreapt in li$er voin spre a%nci"e. EU vreau "ereu oar s&o
reauc in a%nc. Dar dreptatea 2EA nu poate )i dat& la o parte0 :eea ce
!nseamn& c& nu pot s& d&ruiesc )ericire unei )iine care s-a dep&rtat de
'un&-oie de 2I7E, !ndreptndu-se spre adncime0
:nd -& (ndii la 2I7E, (ndii--& mereu la un TAT? 'un, peste
m&sur& de iu'itor, care e mereu (ata s& -& d&ruiasc& dra(ostea 4UI, care !ns&
!n -irtutea per)eciunii sale nu poate aciona !mpotri-a -e+nicei rnduieli0
Dar drumul c&tre 2I7E e descis )iec&ruia, !n orice clip&0 8n& +i cel c&,ut
la cea mai mare adncime nu tre'uie dect s& !ntind& dornic 'raele c&tre
2I7E +i EU !l apuc de mn& +i !l tra( !n !nalt0 Cci at%t e "are "i este
D2.93STE. i 6NDU2.2E., nc%t trec cu veerea orice vin, ac
#iina MI se ruiete e $unvoie.
Atunci pot s&-i +ter( p&catul, pentru c& pentru aceasta 2I-am -&rsat
sn(ele !n Omul Iisus - datoria p&catului a )ost pl&tit&, a+a cum o cere
dreptatea0 EU de care -& temei nu 9l putei iu'i0 De
aceea oamenii tre'uie s& a)le Ade-&rul curat, tre'uie s& primeasc& cuno+tine
spirituale care s& dea e1plicaii clare despre 2I7E, DU27E>EU4 +i
:REATORU4 -ostru, dornic s& -& )ie TAT?0 :&ci !n-&&turile (re+ite nu
pot s& -& duc& la )ericire0
.cestea tre$uie sti!"ati>ate, pentru c pornesc e la potrivnicul
MEU, care -rea s& -& in& !n !ntuneric spiritual, )&cnd totul pentru a -&
!mpiedica s& (&sii drumul c&tre 2I7E0 El implantea,& !n inima oamenilor
teama de 2I7E pentru a nu l&sa s& se !n)iripe dra(ostea care une+te copilul
cu TAT?4 s&u0 EU !ns& -reau s& -& c+ti( dra(ostea +i pentru aceasta -&
d&ruiesc Ade-&rul0 Amin0
'.D. Nr. **)*
11.11.1+*)
S8LNT. T2EIME . 1UI DUMNEZEU
Ai primit darul de a (ndi +i tre'uie s& -& )olosii de (ndire, !n pri-ina
p&mnteasc&, -iaa -& constrn(e la aceasta, iar -oi o )acei )&r& !mpotri-ire0
@i se pare )iresc c& tot ce -& iese !n cale -& pune pe (nduri, ast)el c&
cercetai totul prin (ndirea -oastr&, !m'o(&indu--& cuno+tinele
p&mnte+ti0
A#
9ns& nu -& )olosii dect puin sau de loc (ndirea pentru a do'ndi prin
ea, din pornire l&untric&, cuno+tine de ordin spiritual0 8rimii ast)el de
cuno+tine din a)ar& +i deseori le acceptai )&r& a -a )i pus (ndirea !n
mi+care, )&r& a le -eri)ica +i a (ndi asupra lor0 7u le prelucrai trecndu-le
prin (ndirea -oastr&, (ndirea, )ie nu --o )olosii, )ie a'u,ai de ea, )&cnd-
o s& a6un(& la conclu,ii cu totul (re+ite, +i aceasta pentru c& +i mai !nainte ai
preluat 'unuri spirituale )&r& s& le )i -eri)icat0
Cel care v&a at !%nirea, v va cere c%nva socoteal pentru #elul
n care ai #olosit&o. Nenu"rai oa"eni triesc n eroare pentru c nu
cercetea> cu !%nirea lor proprie nvturile pri"ite.
De+i tre'uie -eri)icate pentru c& pur +i simplu sunt inaccepta'ile !n
)orma !n care le sunt o)erite oamenilor, -oi re)u,ai de )apt cu totul s& (ndii
asupra lor, o'iectnd c& -oi, ca oameni, nu putei s& le apreciai corect0 <i
a-ei dreptate !n sensul c& (ndirea -oastr& sin(ur& nu este de a6uns0 Dar la
aceast& o'iecie se poate r&spunde ar&tnd c& ilu"inarea prin spirit poate
#i oric%n cerut i c@iar tre$uie cerut pentru a soluiona i cele "ai
!rele pro$le"e con#or" .evrului. :&ci DU27E>EU niciodat& nu-+i
re)u,& a6utorul celui care dore+te cu serio,itate s& a)li Ade-&rul0
9n acest )el omul are posi'ilitatea s& se l&mureasc& asupra unor !ntre'&ri
la care, sin(ur&, (ndirea lui nu-i poate da r&spuns0 :u ct omul se simte mai
puin !n stare s& 6udece corect, cu att mai mult este necesar s& cear& a6utorul
lui DU27E>EU0 E pre)era'il s& procede,e ast)el,dect s& accepte !n-&&turi
care i se par (reu accepta'ile0 7umai atunci poate s& repre,inte ce-a ca
ade-&r, dac& lui !nsu+i acesta !i e pe deplin l&murit0 De aceea de sus sunt
transmise necontenit spre p&mnt !n-&&turi, menite s& aduc& lumin& !n
!ntunecimea spiritului0 Cci nc "ai e ntuneric peste tot une .evrul
este voalat sau at la o parte, une se propovuiesc nvturi !reite,
pre>entate rept .evr.
4umina tre'uie s& 'iruiasc& acest !ntuneric, Ade-&rul tre'uie s& dea la o
parte minciuna +i erorile +i tre'uie s& )ie ar&tat !n ce puncte primesc oamenii
!n-&&turi (re+ite0 7entru c nu"ai .evrul uce la viaa venic,
#iinc nu"ai .evrul este e la DUMNEZEU, pe cnd !n-&&turile
(re+ite sunt potri-nice DU27E>EIRII0 - Ast)el e ca,ul s& corect&m o
!n-&&tur& care a )ost cu totul !ncurcat& <i de)ormat& de du+manul su)letelor,
dar a )ost primit& de oameni tocmai pentru c& ei nu +i-au )olosit darul
(ndirii +i au acceptat )&r& s& e1amine,e ceea ce li s-a o)erit - +i anume
S#%nta Trei"e a lui Du"ne>eu0
Aceast& !n-&&tur& e cu totul, de ne!neles, adic& (ndirea nu poate s-o
priceap&0 @rea s& )ie de )apt e1plicaia -e+nicei DU27E>EIRI, !ns& este
%E
inaccepta'il& pentru c& este lipsit& de sens0 Dac& omul o accept&, nu mai are
-oie s& (ndeasc&, iar dac& (nde+te asupra ei, !i e imposi'il s-o accepte0
Dorina de a cuprinde -e+nica DU27E>EIRE !ntr-o )orm& strict
delimitat& e do-ada imper)eciunii acelor oameni care au acceptat aceast&
!n-&&tur&0 8iina 1ui DUMNEZEU este neli"itat, pentru c este ntru
totul per#ect. Iar ceea ce este per#ect nu poate #i ivi>at. Cci
per#eciunea este o stare spiritual, iar ceea ce este spiritual nicioat
nu poate #i "prit n trei pri.
Ast)el niciodat& nu poate )i -or'a de un DU27E>EU alc&tuit din trei
.8ersoane., pentru c& aceast& este o noiune de neconceput, care duce la
-ederi cu totul (re+ite despre Fiina DU27E>EIRII0 DU27E>EU Tat&l
-DU27E>EU Fiul - DU27E>EU 5)ntul Du - sunt noiuni care par s&
!ndrept&easc& presupunerea c& trei persoane s-au unit )ormnd -e+nica
DU27E>EIRE, deci c& aceste trei )ormea,& un sin(ur DU27E>EU0 Dar
aceast& ima(ine e )als&0 Dac& aceste trei noiuni tre'uie s& e1plice oamenilor
natura Fiinei lui DU27E>EU, atunci aceast& este posi'il numai e1plicnd
ATatlA ca #iin ra!ostea, A8iulA nelepciunea i ADu@ulA HSpiritulI
puterea. .ceast este sin!ur eCplicaie corect espre S#%nta Trei"e.
Ea st& de )apt la 'a,a !n-&&turii despre 5)nta Treime, ne)iind !ns& !neleas&,
a dat na+tere prin interpretare (re+it& acelei !n-&&turi eronate, potri-it c&reia
DU27E>EIREA ar )i alc&tuit& din trei 8ersoane0
Spiritul HDu@ulI lui DUMNEZEU ; ca i c@intesen a 8iinei lui
DUMNEZEU & nu tre$uie nicioat personi#icat, nu tre$uie inclus n
vreo #or" up tipare o"eneti. El este o a'unden& nes)r+it& de
4U2I7? +i 8UTERE, care este (u-ernat& +i !ntre'uinat& de @OI7JA DE
A IUBI0 4umina este DU27E>EU - 8uterea este DU27E>EU +i @oina
de DRAGO5TE este DU27E>EU0 7ici una nu e1ist& )&r& celelalte0 Tot ce
e dumne,eiesc cuprinde aceste trei laturi0 Aceast& trinitate este +i semnul
per)eciunii la )iinele create de DU27E>EU, dac& le sunt proprii
dra(ostea, !nelepciunea +i puterea, a6un(nd ast)el dup& cipul +i
asem&narea 4ui0 3ricu" DUMNEZEU este o 8iin & i nu o #or"K este
ceva e natur spiritual, care nu are nevoie e nici o #or" pentru a
eCistaK E4 ar de,inte(ra orice )orm& dac& aceasta nu ar )i spirituali,at&
anterior, pentru a )i !n m&sur& s& cuprind& toat& a'undena dra(ostei,
!nelepciunii +i puterii 5A4E0
O ast)el de )orm& a )ost Omul Iisus0 DU27E>EU +i "-a ales ca s& )ie
purt&torul !ntre(ii 5A4E a'undene de Dra(oste, !nelepciune +i 8utere,
pentru ca oamenii s& ai'& prin el U7 DU27E>EU pe care +i-4 pot !ncipui,
ast)elI ca s& poat& crede !ntr-o )iin& care este 9ns&+i 5uprema 8er)eciune, +i
totu+i e !n le(&tur& cu )iinele imper)ecte - cu oamenii0 Dar aceasta n-a )ost
%"
dect o )orm& p&mnteasc&, a)lat& la dispo,iia celor care -&d cu oci
trupe+ti0 Cci spiritul nu are nevoie e #or" pentru a #i v>ut e spirit0
Ima(inea despre trinitatea .Tat& - Fiu - +i 5)ntul Du. ca trei Fiine
di)erite - ciar cu speci)icarea c& acestea sunt un .sin(ur DU27E>EU.,
induce !n eroare, pentru c& oamenii sunt tentai s& le despart&, adresndu-se
)iec&reia separat0 8rin aceasta !+i accentuea,& ideea celor, trei 8ersoane
di)erite pier,ndu-+i sentimentele corecte, con)orme cu ade-&rul )a& de
DU27E>EU4 real, care e unul +i c&ruia ar tre'ui s& i se adrese,e de )apt la
)iecare neca, p&mntesc +i spiritual0
6nsui 3"ul IISUS, care a trit pe 7"%nt ca 8iin e sine
stttoare, pentru a&1 pri"i cu totul n sine pe DUMNEZEU a evenit
UNU1 cu E1, #apt oveit e nlarea lui la ceruri. Trupul S0U s&a
spirituali>at cu esv%rire i ast#el toate su$stanele 1UI s&au putut
altura venicei DUMNEZEI2I.
.st#el, n&au "ai eCistat up aceea separat ou 8iine per#ecte, ci
oar un sin!ur DUMNEZEU, care era Dra!oste, 6nelepciune i 7utere &
DUMNEZEU T.T01, DUMNEZEU 8IU1 i S7I2ITU1 HDU?U1I
S0U n supre" esv%rire, care u"ple ntrea! ne"r!inire, i prin
care se neplinete tot ce @otrte /oina 1UI.
:eea ce desemnea,& noiunile* TAT?4, FIU4 +i 5FN7TU4 DUH
constituie de )apt Fiina -e+nicei DU27E>EIRI0
9nelepciunea - .FIU4., porne+te de la .TAT?4. - care este Dra(ostea,
iar 8uterea care p&trunde totul )ace ceea ce ot&r&sc TAT?4 +i FIU40 :u
alte cu-inte* DU27E>EU este atotputernic, peste m&sur& de !nelept +i plin
de dra(oste0 Acestea sunt mai u+or de !neles +i re,ol-& ct se poate de
simplu pro'lema 5)intei Treimi a lui DU27E>EU0 Nu"ai oa"enii or$i
in punct e veere spiritual nu pot s nelea! i s accepte aceasta
eCplicaie, #iin inui n eroare e conuctori care #iin i ei or$i, nu
sunt ilu"inai i nici nu se las nvai. Amin 0
'.D. Nr. -)<*
4<.4.1+(1
C2EDIN:. 3.2'0 E 8020 /.13.2E
Omul tre'uie s& cread&, !ns& nu tre'uie s& cread& or'e+te0 El tre'uie s& ia
po,iie prin (ndire )a& de tot ceea ce i se o)er& spre credin&, l&sndu-+i
apoi inima s& ot&rasc& dac& accept& sau re)u,& cele ce i se o)er&0 Iat&, deci,
ce le cer oamenilor0 Nu M0 "ulu"esc cu crein oar$. . pretine o
%A
ast#el e crein nsea"n o constr%n!ere, ori in partea ME. voina
o"ului este li$er.
Gndii--& mereu la li'ertatea -oinei omului +i -& -ei da seama dac& o
!n-&&tur& pro-ine sau nu de la 2I7E0 8entru c& -oi, oamenii, a-ei de la
2I7E cea mai deplin& 4i'ertate0 De la 2I7E n-ai primit de )el porunci,
a)ar& de poruncile dra(ostei, ale c&ror !ndeplinire depinde de asemenea de
li'era -oin&0
EU nu -reau dect s& -& duc la i,'&-ire +i de aceea mereu r&sun& pentru
-oi cu-intele 2E4E0 @& !n-& +i apropii de -oi lucrurile spirituale0 <i iar&+i
suntei li'eri s& le credei sau nu0 Tre'uie s& luai -oi !n+i-& po,iie )a& de
ele, tre'uie s& re)lectai la ele +i s& a-ei 'un&-oina de a recunoa+te +i a
accepta ceea ce este corect0
7u -& cer s& credei or'e+te nici ceea ce primii prin :u-intele 2E4E0
9ns& -& cer s& le cercetai !nainte de a -& )orma o p&rere0 4a o cercetare mai
atent& -& -ei da seama de ade-&rul acestora - +i atunci nu -ei mai crede
or'e+te0 2ultor oameni nu pot s& le trec cu -ederea c& au acceptat )&r& s&
cercete,e 'unuri spirituale la care in mori+, de+i la o cercetare mai atent& ar
)i tre'uit s&-+i dea seama c& sunt neade-&rate0
Muli oa"eni se "ulu"esc cu ce li s&a trans"is con#or" traiiei,
$a c@iar consier c n&au reptul s cercete>e aceste nvturi, pentru
c aa au #ost nvai, ns cu" vor s&Mi ea c%nva socotealE Fiecare
om a primit de la 2I7E capacitatea de a (ndi0 O )olose+te oare; De ce
'unurile p&mnte+ti le cercetea,& pentru a -edea ct -alorea,& +i nu )ace
aceasta +i !n ca,ul 'unurilor spirituale; De ce mntuirea propriului su)let
!nseamn& att de puin pentru oameni, !nct nu-+i pun cu team& !ntre'area,
dac& se pot l&sa !n seama a ceea ce li se o)er& drept ade-&r; De ce le este
Ade-&rul att de indi)erent;
:&ci, ade-&rat -& spun, cine dore+te Ade-&rul, acela nu tr&ie+te !n
!ntuneric0 Indi)erena )a& de Ade-&r e peste tot pre,ent& acolo unde 'unurile
spirituale sunt acceptate pe ne(ndite numai pentru c& pro-in de la o
anumit& surs&0 Dar sursa aceasta nu porne+te de la 2I7E, altminteri oamenii
ar tr&i !n Ade-&r0 :&ci ei +i-ar da seama de (re+eli imediat ce ar lua po,iie
)a& de !n-&&turile primite0
/oi ns acceptai totul i creei or$ete #r s !%nii, ntrin
prin aceasta puterea potrivnicului MEU, care -rea s& -& !mpin(& +i s& -&
in& !n !ntuneric, pentru c voi v&ai alturat unei instituii, i nu MIE,
care vreau ntr&aevr s v uc la 1u"in. Dar -oina -& este li'er& +i
de aceea niciodat& nu --am )orat s& decidei0 Dar ac M0 cutai ntr&
aevr pe MINE, EU M0 las !sit i aprin n voi o lu"in clar, care
pune n lu"in activitatea potrivnicului MEU.
%%
Fiecare om poate s& do'ndeasc& aceast& lumin&, dac& dore+te lumin&,
!ns& pentru aceasta este ne-oie de voin puternic de a -& eli'era de
potri-nicul 2EU0 .ceasta ns cere o str%ns le!tur cu MINE.
/oi ns, cei care creei or$ete pentru c aa vi s&a spus, punei&v
ntre$area, ac v e cu aevrat or e MINE.
7imeni dintre cei care au c&utat strnsa le(&tur& cu 2I7E n-a r&mas cu
minile (oale, c&ci EU 2? de,-&lui )iec&ruia +i !i d&ruiesc o lumin& care !i
luminea,& drumul mai departe0 Cci ac M0 caut, nsea"n c e plin
e ra!oste i aceasta i va rui cur%n aevrata cunoatere.
<i ast)el -a )i !n stare s& deose'easc& eroarea de ade-&r - nu -a mai
crede or'e+te, iar le(&tur& cu 2I7E !l -a eli'era de potri-nicul 2EU0 Acesta
nu mai poate s& in& !n !ntuneric un om care a a-ut odat& parte de str&lucirea
luminii0 :&ci lumina "-a )&cut )ericit, tre,indu-i +i mai mult dorina de
lumin&0 .cest o" va ti s se eli$ere>e e in#luena celor care se au
rept Aaevraii MEI repre>entaniA pe 7"%nt, ar nu se a#l n
aevr, #apt pentru care nici nu pot s&1 "prteasc ni"nui. Ei i
supun aepii la constr%n!ere spiritual. Aceasta !ns& nu e pe potri-a
@oinei 2E4E, pentru c& !n -iaa omeneasc& decisi-& e tocmai li'era -oin&
a oamenilor, pe care ei !ns& o lea(&0 Amin0
'.D. Nr. -(4+
44.(.1+(5
D32IN:. SE2I3.S0 DE .DE/02 C3NSTITUIE 9.2.N:I.
.DE/02U1UI
9nele(ei, dar, c&, pentru a primi Ade-&rul, nu e ne-oie dect s&-" dorii
cu serio,itate, !ns& rar se (&se+te o ast)el de -oin& serioas&, cu toate c&
)iecare om susine c& aspir& la Ade-&r0 Dar acestea sunt -or'e cu care
oamenii s-au o'i+nuit, )&r& a mai re)lecta la ele0 :&ci dorina de Ade-&r
tre'uie s& se tre,easc& !n adncul inimii, ca apoi s& nu-" mai p&r&seasc&
niciodat& pe om0 De nimic nu tre'uie s& se team& mai mult, dect de a
de-eni -ictima erorii0 De aceea tre$uie s MI se arese>e MIE n ini"a
lui i s M0 roa!e s&i ruiesc .evrul & i atunci l va pri"i.
:nd omul are de6a cuno+tine la care ine, )&r& a le )i cercetat -reodat&
!n mod serios dac& corespund Ade-&rului, e (reu s&-" mai aduci la Ade-&r,
dac& acesta nu coincide cu ceea ce +tie el0 7e)iind dispus s& renune la
cunotinele lui pentru a primi !n scim' Ade-&rul curat, !i opune re,isten&,
!n acest ca, !i lipse+te dorina l&untric& de Ade-&r +i de aceea nici nu -a )i !n
%F
m&sur& s& )ac& o 6ust& apreciere, pentru c& nu caut& le(&tur& cu 2I7E pentru
a putea apoi 6udeca corect0
De aceea nu !ntotdeauna este posi'il& transmiterea curat& a Ade-&rului
c&tre 8&mnt0 Iat& de ce sunt luate drept Ade-&r multe lucruri spirituale care
nu corespund Ade-&rului0 <i aceasta mai ales cnd pro-in din t&rmul
spiritual +i e1ist& con-in(erea de a )i primit !n mod (arantat Ade-&rul0 9ns&
condiia transmiterii Ade-&rului este dorina serioas& de Ade-&r a
primitorului0 De aceea sin(ur& pro-eniena din t&rmul spiritual nu este
(aranie a Ade-&rului0
Ba dimpotri-&, este !ntotdeauna necesar& o -eri)icare serioas& +i aceasta
tre'uie !ntreprins& !mpreun& cu 2I7E, cu spri6inul 2EU0 Cci i n
tr%"ul spiritual se a#l #iine care aparin nc ntunericului, sau care,
neaGunse nc la per#eciune "ai struie n cunotinele cu care au venit
e pe 7"%nt, susin%nu&le n lu"ea e incolo cu tot at%ta >el, ca i pe
7"%nt. Cci la ceea ce ine, o"ul nu renun nici pe lu"ea cealalt.
e
untor asupra oa"enilor, ac !sete oa"eni receptivi, care caut
contient le!tura cu lu"ea spiritual i crora poate s le trans"it
prin !%n, sau ca "eiu", n trans, cunotinele lor !reite.
O ast)el de le(&tur& este +i poate s& )ie 'inecu-ntat& doar dac& omul
dore+te !n mod serios s& primeasc& Ade-&rul +i cere "ereu spriGinul
Spiritului MEU0 .tunci nu este nici un pericol, atunci o"ul nsui i
riic un >i trainic, care nu poate #i trecut e #iinele lipsite e
cunoatere aevrat0 Atunci are acces la el doar lumea luminii, care !i
mi6loce+te numai Ade-&rul i,-ort din 2I7E, pentru c& lucrea,& din
!ns&rcinarea 2EA, iar -oina 2EA este s& primii !n-&&tur& din purul
Ade-&r0
Fiecare s& se cercete,e pe sine, ca s& -ad& cum st& cu dorina de a a)la
Ade-&rul0 5& se team& de erori, cernd-2I mereu s&-" p&,esc de acestea - +i
ru(a !i -a )i ascultat&0 :&ci EU 9nsumi -reau ca -oi s& -& a)lai !n Ade-&r0
Eu !nsumi -reau s&-" primii +i -& cree, aceasta posi'ilitate - ns "ereu cu
coniia s avei constant n voi setea e .evr. Cci aceasta e pa>a
si!ur contra $unurilor spirituale #alse, a !%nirii #alse i a eCplicrii
#alse a ceea ce vi se o#er.
:&ci omul care dore+te Ade-&rul -a a-ea +i capacitatea de a 6udeca
corect, c&ci prime+te de la 2I7E acest dar odat& cu Ade-&rul0 Ast)el, -a )i
capa'il s& cercete,e -aloarea )iec&rui 'un spiritual0 - EU 9nsumi sunt
ADE@?RU4 - EU 9nsumi -reau s& !ntru !n le(&tur& cu )&pturile create de
%$
2I7E +i -reau deci ca ele s& se a)le !n Ade-&r0 <i -& ap&r de in)luena acelor
)iine spirituale care caut& s& r&spndeasc& eroarea de(i,ndu-se !n )iine-
lumin&, ca -oi oamenii s& -& !n+elai, c&,nd prad& erorii0
5trnsa le(&tur& cu 2I7E -& (arantea,& +i (ndirea +i !n-&&tur& corect&,
-& (arantea,& primirea Ade-&rului prin 5pirit0 :&ci scnteia-spiritual& din
-oi este parte din 2I7E +i -& d& o !n-&&tur& !ntr-ade-&r corect&0 5tr&duii-
-& deci cu toii s& )ii !n-&ai de !nsu+i spiritul -ostru, ca s& nu )ii ne-oii s&
-& luai dup& in)ormaii primite din t&rmul spiritual, pe care nu putei s& le
controlai, pentru c& nu cunoa+tei starea spiritual& a mediumului care le-a
primit0
:&ci e1ist& mereu pericolul inter)er&rii unor )iine care nu se a)l& !nc&
nici ele !n lumina cunoa+terii0 - Acolo !ns& unde lucrea,& 5piritul, +tii c& EU
9nsumi -& -or'esc +i -& transmit numai Ade-&rul curat, c&ci -reau ca
)&pturile 2E4E de pe 8&mnt s& tr&iasc& !n Ade-&r - c&ci ele nu pot s&
a6un(& la 2I7E, +i deci la )ericire, dect prin Ade-&r0 Amin0
'.D. Nr. --+-
1*.1.1+(1
C.2E ESTE SC37U1 /IE:II 70MLNTE=TI E
Dac& -rei ca drumul -ieii -oastre p&mnte+ti s& )ie cu succes - dac&
-rei s& -& reali,ai scopul +i s& rede-enii ceea ce ai )ost la !nceput, tre'uie
s& cunoa+tei care este scopul -ieii -oastre p&mnte+ti0 C%nva v&a" at
#iin in MINE n stare e eplin per#eciune. .i #ost creai up
c@ipul i ase"narea ME., ai #ost n>estrai cu toate nsuirile
u"ne>eieti, plini e lu"in i putere, a#l%nu&v n continu le!tur
cu MINE, DUMNEZEU1 i C2E.T32U1 vostru, ast#el c puteai
continuu pri"i e la MINE putere i lu"in, #iin prin aceasta nespus
e #ericii.
9ns& de o )iin& per)ect& ine +i li'ertatea -oinei sale, altminteri n-ai )i
)ost )&pturi dumne,eie+ti0 4i'ertatea -oinei -& o)erea dou& posi'ilit&i*
aceea de a r&mne per)eci, a+a cum --am creat - sau de a renuna la
per)eciunea -oastr&, prescim'ndu--& !n contrariul a ceea ce erai0
Tre'uia deci s& dai do-ada dumne,eirii -oastre orientndu--& -oina la
)el cu a 2EA, ast)el ca aceasta s& se contopeasc& cu totul cu -oina 2EA0
8entru aceasta !ns& tre'uia s& )ii capa'ili +i de o comportare opus&0 Tre'uia
deci s& e1iste +i posi'ilitatea c&derii de ln(& 2I7E, ca do-ad& a li'ert&ii
-oinei, dac& aceasta ar )i orientat& contrar -oinei 2E4E0
%D
=i a" cerut aceast eci>ie a voinei e la #iina pri" creat, e la
spiritul lu"inii, care a luat natere in preaplinul ra!ostei ME1EK
care ca #iin si"ilar MIE, tre$uia s cree>e i s lucre>e alturi e
MINE n lu"ea spiritual. . luat #iin in MINE #iin per#ect & 6"i
se"na ntru totul & ns un sin!ur lucru o eose$ea e MINEF pri"ea
puterea e la MINE, n ti"p ce EU era" 6NSU=I IZ/32U1 7UTE2II.
Ea tia aceasta pentru c se a#la n eplina lu"in a cunoaterii.
.a c a #ost supus la pro$a voinei. .ceasta a constat n a
recunoate c EU sunt i>vorul e la care pri"ete continuu putere. Din
voina ei i puterea ME. au luat natere nenu"rate #iine, toate cu
esv%rire per#ecte, #iin n>estrate cu toate arurile i voina li$er,
ca ova a u"ne>eirii lor. & Dar spiritul pri" creat, purttorul e
lu"in, s&a n!%"#at e #aptul e #i creat toate aceste #iine & i n
n!%"#area lui s&a r>vrtit "potriva ME..
Deci a c>ut la pro$a voinei. Din -oina lui s-a desp&rit de 2I7E,
desp&rire care niciodat& !n realitate nu se poate !ntmpla, c&ci ar pieri toate
Fiinele create, pentru c& ele nu pot e1ista )&r& 2I7E +i puterea 2EA0 6ns
purttorul e lu"in & 1uci#er & s&a esprit e MINE pe planul
voinei, c>%n in aceasta cau> n a%nc i uc%n cu sine un "are
nu"r in 8iinele create, care la r%nul lor au tre$uit acu" s opte>e
i e ase"enea "&au rene!at.
.cest eveni"ent care a avut loc n lu"ea spiritual e cau>a crerii
lu"ii, a celor "ai iverse i nenu"rate creaturi. Toate acestea le&a"
creat pentru 8iinele spirituale, ca ru" e ntoarcere la MINE, cci ele
nu pot #i #ericite ec%t a#l%nu&se n le!tur cu MINE, n ti"p ce
eprtarea e MINE nsea"n o stare e pro#un ne#ericire.
Caut "ereu s v #ac cunoscute acestea, pentru c voi, oa"enii,
suntei toc"ai acele #iine spirituale c>ute care se a#l pe ru"ul
rentoarcerii la MINE i se a#l eGa cu puin nainte e int. @-ai
scim'at )iina per)ect& de odinioar& !n opusul ei, a6un(nd prin aceasta
imper)eci0 :a oameni suntei !nc& )iine imper)ecte, dar !n -iaa
p&mnteasc& putei eveni in nou per#eci, dac& !ndeplinii -oina 2EA,
dac& tr&ii dup& le(ile ordinii 2E4E dumne,eie+ti, ac ucei o via n
ra!oste i v trans#or"ai in nou ntrea!a #iin n ra!oste, aa cu"
ai #ost la nceput.
Dra(ostea -& une+te din nou cu 2I7E, !ns& tre'uie s& -& descidei de
'un&-oie !n )aa 2EA, s& nu -& !mpotri-ii cnd -reau s& -& lumine, cu
ra,ele dra(ostei 2E4E0 Tre'uie s& )acei totul pentru a !ndeplini scopul
-ieii p&mnte+ti, care const& doar !n a -& !ndrepta din nou -oina c&tre
2I7E, d&ruindu--& cu totul 2IE +i str&duindu--& din dra(oste s& -enii
%/
c&tre 2I7E0 Atunci -i se de,-&luie +i cunoa+terea mai pro)und&, iar
!ntunericul se dep&rtea,& de -oi0 Atunci do'ndii cuno+tine clare, !nele(ei
corelaiile +i ie+ii din starea de ne)ericire0 Intrai din nou !n le(&tur& cu
2I7E +i re(&sii !n aceast& le(&tur& )ericirea de odinioar&, la care ai
renunat cnd-a de 'un&-oie, c&ci )iecare )iin& care a luat odinioar& na+tere
din 2I7E ca str&lucitoare )&ptur& dup& cipul +i asem&narea 2EA, !n mod
ire-oca'il -a de-eni iar&si !ntr-o ,i, cci scopul Creaiei a #ost i v
r"%ne "ereu s&Mi #or"e> copii care s poat crea i lucra "preun
cu MINE n cea "ai eplin #ericire. Amin 0
'.D. Nr. --)1
4,.14.1+(5
37E2. MLNTUI2II S0/L2=IT0 DE IISUS ?2IST3S
8rin Opera 2ntuirii pe care am !n)&ptuit-o a de-enit posi'il&
re!ntoarcerea la 2I7E0 Odat& toate Fiinele spirituale -or )i la 2I7E, odat&
toate Fiinele spirituale -or )i str&luminate de dra(ostea 2EA, a+a cum au
)ost la !nceput0 Bert)indu-2I -iaa pe cruce am durat o punte dinspre
adncimi c&tre !nalt - din !mp&r&ia !ntunericului c&tre 9mp&r&ia 4uminii +i a
)ericirii0 - 7rin "oartea ME. pe cruce a #ost tears vina care esprea
e MINE 8iinele care l&au ur"at pe potrivnicul MEU n a%nc.
8n& la -enirea 2EA pe 8&mnt era !ntre oameni +i 2I7E o pr&pastie
de netrecut, pe care sin(uri au creat-o, dar peste care nu mai puteau s& treac&
)iind prea sla'i pentru aceasta, )iindc& po-ara p&catului !i intuia la 8&mnt,
iar potri-nicul 2EU !i !mpiedica s& )ac& ce-a pentru a resta'ili le(&tur& cu
2I7E0
De aceea am )&cut EU 9nsumi o punte* am co'ort pe 8&mnt +i am
pl&tit marea datorie a -inei lor0 Am luat po-ara p&catului lor pe umerii 2EI,
parcur(nd cu ea drumul crucii, !n acest )el a de-enit posi'il ceea ce !nainte
era o imposi'ilitate* o"ul care are $unvoin poate s MI se alture,
"er!%n pe ru"ul crucii, ur"%nu&M0 nu"ai pe MINE, #r s&Mi
"ai ea ru"ulK el poate s&-+i doreasc& s& )ie printre cei pentru care am
murit pe cruce, (&sindu-+i acum iertarea deplin& a p&catelor, putnd ast)el s&
se re!ntoarc& la 2I7E, !n 9mp&r&ia 4uminii0
7u i-am l&sat pe oameni sin(uri la neca,, ci 2-am (r&'it s& le -in !n
a6utor, !n-e+mntat !n trup omenesc am s&-r+it !n omul Iisus opera
mntuirii, pentru c& am -rut s& descid un drum care s& duc& din adnc !n
!nalt0 Drumul -ieii 2E4E p&mnte+ti a )ost pn& la moarte un drum al
dra(ostei0 :&ci oamenii erau lipsii de dra(oste +i de aceea le-am ar&tat-o
%3
prin e1emplul -ieii 2E4E0 7entru c nu"ai ra!ostea poate s auc
"%ntuire. Dra!ostea este le!ea venicei 3rini, iar cel care vrea s se
rentoarc la MINE, tre$uie s&i trans#or"e #iina pentru toteauna n
ra!oste, pentru a se putea uni cu MINE, pentru c EU sunt 6nsi
Dra!ostea.
Deci cnd am co'ort pe 8&mnt, am durat o punte !ntre 9mp&r&ia
4uminii +i 8&mnt0 Iar -oi oamenii tre'uie s& mer(ei cu toii pe aceast&
punte, pentru a a6un(e din nou la 2I7E0 9nainte am )ost - din -ina -oastr& -
de neatins pentru -oi0 Dar dra(ostea 2EA e mai puternic& dect p&catul pe
c&tre l-ai comis0 Ast)el dra(ostea 2EA a c&utat o soluie ca s& resta'ileasc&
le(&tura - !ntrerupt& cnd-a de -oi - dintre -oi +i 2I7E0
<i am (&sit-o* !ns&+i dra(ostea 2EA a +ters p&catul, eli'ernd--& ast)el
drumul c&tre 2I7E0 Acum s-a creat o le(&tur& !ntre 9mp&r&ia 4uminii +i
8&mnt prin )aptul c& din lumin& a co'ort pe 8&mnt un su)let !n care 2-
am putut !ntrupa EU 9nsumi0 :&ci acest su)let s-a !m'r&cat !n carne +i ast)el
s-a n&scut Omul Iisus, care a mers pe acel drum pe care +i -oi, parcur(ndu-
", putei a6un(e !n 9mp&r&ia 4uminii, re!ntorcndu--& la 2I7E0
Dra(ostea 2EA a )ost cea care a construit aceast& punte pentru -oi, c&ci
ea s-a !ntrupat !n !n-eli+ omenesc +i a mers pentru -oi pe drumul crucii,
+ter(nd imensul -ostru p&cat - dep&rtarea de 2I7E - care a creat pr&pastia,
de netrecut pentru -oi, dintre 9mp&r&ia 4uminii +i cea a !ntunericului0
Dra(ostea 2EA )a& de -oi, )&pturile create de 2I7E, este )&r& mar(ini +i de
aceea -rea s& -& rec+ti(e, !ns& dreptatea nu 2I-a permis s& -& primesc
!napoi )&r& a )i pl&tit pentru p&catul comis0 Ast)el c& dra(ostea 2EA a luat
asupra ei +i r&scump&rarea p&catului* un Om a adus !n locul -ostru 6ert)a
isp&+irii - iar !n Omul acesta am s&l&+luit EU0
:eea ce era imposi'il !nainte de moartea 2EA pe cruce, a de-enit
posi'il prin ea0 @& putei din nou apropia de 2I7E re!ntorcndu--& !n
ade-&rata -oastr& patrie, !n 9mp&r&ia 4uminii, unde putei s& lucrai din nou
!n lumin&, putere +i li'ertate, ca la !nceput0 Drumul c&tre 2I7E este din nou
4i'er0 Acum -& putei l&sa p&catul su' cruce, putei s& -& d&ruii dra(ostei +i
!ndur&rii lui Iisus, 2ntuitorul -ostru, c&ci E4 -& descide poarta c&tre
)ericire, c&tre 9mp&r&ia 4uminii0
Dar +i mntuirea depinde de li'era -oastr& -oin&, altminteri toate
Fiinele spirituale ar a6un(e 'rusc !n 9mp&r&ia 4uminii0 Dar atunci nu 2i-a+
atin(e scopul de a-2I )orma copii0 Tre$uie s&o pornii pe ru"ul crucii
in li$er voin i s cerei in li$er voin iertarea pcatelor. /oi
niv tre$uie s orii "%ntuirea i s venii la MINE prin Iisus
?ristos. <i atunci primii mntuirea +i -& re!ntoarcei la 2I7E, TAT?4
%#
-ostru, care 9nsumi am co'ort pe 8&mnt ca s& -& de,le( de p&cat - +i EU
-& primesc cu 'ucurie0 Amin 0
'.D. Nr. )44)
<5.-.1+(4
CE2CET.:I S7I2ITE1EB
Oamenilor, credei-2? c& EU mereu -& dau cunoa+terea ade-&rat&
despre Iisus Hristos +i opera mntuirii pe care a !n)&ptuit-o0 :&ci pe E4,
2ntuitorul dumne,eiesc, tre'uie s&-4 cunoa+tei +i s&-4 recunoa+tei ca Fiu
al lui DU27E>EU +i 2ntuitor al lumii, care 2-a ad&postit !n 5I7EA 5A
pe 2I7E0 2isiunea 5A de pe 8&mnt nu poate )i do-edit& - dar EU 9nsumi
-& dau prin 5piritul 2EU cuno+tinele corecte despre E4 - ceea ce totu+i
poate constitui pentru -oi o do-ad&0 :&ci 5piritul 2EU -& !n-a& ceea ce -
din punct de -edere istoric - nu poate )i do-edit0
<tiind c& EU sunt cel care -& de,-&luie acestea, putei cerceta lini+tit
spiritele0 .st#el, ac pri"ii eCplicaii espre Iisus ?ristos i espre
opera "%ntuirii sv%rit e E1, atunci tii c lucrea> Spiritul,
HDu@ulI lui DUMNEZEU, care v trans"ite nu"ai .evrul0 A-ei tot
dreptul s& cercetai ori(inea 'unurilor spirituale0 EU 9nsumi --am ar&tat
piatra de !ncercare pentru aceasta, c&ci un spirit potrivnic nicioat nu v
va vesti c Iisus ?ristos s&a ntrupat n #or" o"eneasc pentru a v
auce "%ntuirea0 EU., atunci putei s& acceptai ca ade-&r tot ceea ce -& -este+te
acel spirit0
4ucrarea 2EA !n om, care se mani)est& att de e-ident prin transmiterea
:u-intelor 2E4E, nu poate )i interpretat& sau e1plicat& ca (ndire raional&
proprie0 :u att mai puin !ns& poate )i declarat& ca acti-itate a potri-nicului
2EU, c&ci prin aceasta oamenii dau do-ad& c& nu recunosc (lasul
TAT?4UI lor, c& !nc& nu se a)l& printre ai 2EI, printre cei care 2I s-au
d&ruit cu totul0 Gndirea lor proprie este !nc& prea acti-&, altminteri ar simi
c& le -or'esc EU, TAT?4 lor din -e+nicie0 :&ci transmiterea :u-intelor
2E4E c&tre o inim& omeneasc& - )ie direct, )ie prin solii 2EI - nu r&mne
)&r& e)ect0 Inima e atins& !ndat& ce 2I se descide +i e (ata s& 2? asculte0
Aceasta )ace ca omul s& 2? asculte )&r& pre6udec&i, s& )ie deci (ata s& se
lase str&luminat de 5piritul 2EU, de lumina dra(ostei 2ele0
Dar dac& omul caut& s& cercete,e 'unurile spirituale numai cu raiunea,
atunci nu -a )i capa'il s& recunoasc& (lasul TAT?4UI s&u, pentru c& !n
acest )el E4 nu poate s&-i atin(& inima, !ns& numai inima este !n stare s& )ac&
FE
o ast)el de cercetare0 7u tre'uie s& credei or'e+te +i nu tre'uie s& acceptai
ce-a, )a& de care simii un re)u, l&untric0 :nd !ns& primii de,-&luirile
2E4E, niciodat& nu -ei a-ea un sentiment de re)u,, cu condiia ca -oi
!n+i-& s& dorii ca EU s& -& -or'esc0 Ba mai mult, :u-intele 2E4E -& atin(
!n a+a )el, c& nu mai -rei s& -& lipsii de ele +i suntei pe deplin con-in+i de
ade-&rul lor, pentru c& !mi simii pre,ena !n ele0
De,-&luirile lui DU27E>EU se -or re)eri mereu la !ntruparea
p&mnteasc& a lui DU27E>EU !n Omul Iisus +i la Opera 2ntuirii
s&-r+it& de E40 Aceasta s& -& )ie mereu do-ada cea mai clar& a Ade-&rului,
cci potrivnicul MEU nu v&ar a nicioat cunotine espre #aptul c
Iisus ?ristos s&a Gert#it pe cruce pentru voi i c n E1, EU 6nsu"i a"
n#ptuit "%ntuirea. Nicioat potrivnicul MEU nu va cuta s v #ac
s creei n Iisus, nicioat el nu v va vesti ra!ostea, care e
ase"enea #ace parte "ereu in coninutul e>vluirilor ME1E, cci
nu"ai ra!ostea v reunete cu MINE, iar el caut s >rniceasc tot
ceea ce ar putea uce la aceasta.
Tre'uie s& +tii de )elul lui de a )i, care este numai ur& +i -& -rea pieirea0
De6a dup& aceasta !i putei recunoa+te acti-itatea, pentru c& el )ace totul
pentru a-2I discredita de,-&luirile +i a -& !ntuneca spiritul ca s& nu 2?
recunoa+tei0 @oi !ns& adresai--& 2IE ca s& -& lumine, spiritul +i EU -& -oi
a6uta ca orice neclaritate s& se prescim'e !n cunoa+tere clar&0 Dar tre'uie s&
dorii aceasta !n mod serios0 8otri-nicul 2EU caut& mereu s& cree,e
con)u,ie0 Dar numai acolo -a a-ea succes unde nu predomin& dorina de a)la
Ade-&rul curat0 Acolo unde !ns& Ade-&rul curat este dorit, el nu are nici o
putere, pentru c& EU 9nsumi dau 4umina, +i aceasta este o atin(ere
'ine)&c&toare pentru cel care -rea s& se a)le !n 4umin&0 Amin0
'.D. Nr. )4,*
4-.).1+(4
6N:E1E9E2E. .CTI/IT0:II S7I2ITU1UI
:unoa+terea care -i se d& printr-un instrument decis de 2I7E !n acest
scop, porne+te din 2I7E, care sunt @e+nicul Ade-&r - +i de aceea ea tre'uie
s& )ie Ade-&rul0 :u 'un&-oin&, putei +i -oi s-o recunoa+tei ca de,-&luire
direct& din partea 2EA0 Cci trans"iterea unui volu" at%t e "are e
$unuri spirituale presupune pre>ena unei capaciti ieite in co"un,
care nu poate #i atri$uit unui o", ci oveete pre>ena unei 7uteri
care ispune ea nsi e cunoatere i poate s&o trans"it oa"enilor.
F"
:u-ntul -enit din DU27E>EU este acela, care -or'e+te oamenilor0
Adic& omul prime+te !n-&&tur& din interior, de la 5piritul din el, care este
!ncontinuu !n le(&tur& cu 5piritul-Tat&0 Deci nu are loc o transmitere a
!n-&&turii de la om la om, ci o de,-&luire din partea 2EA, pe care am +i
promis-o oamenilor cnd am tr&it pe 8&mnt0 7ici un om nu poate s& susin&
c& poate s& cunoasc& ade-&rul pe calea (ndirii raionale0 De aceea e pus
adesea su' semnul !ntre'&rii, c& EU sunt I,-orul 'unurilor spirituale0 8entru
c& omul, ct nu s-a tre,it !nc& din punct de -edere spiritual, nu poate sa
!nelea(& acea acti-itate spiritual& care e do-ada e1istenei 2E4E, a :elui
care 2? de,-&lui oamenilor pentru a le d&rui Ade-&rul0
.evrul nu poate s&1 ea ec%t 6nsui /enicul .evr. 7umai de
-oi, oamenii, depinde s& -eri)icai toate 'unurile spirituale dac& sunt sau nu
Ade-&r de la DU27E>EU0 :uno+tinele de ordin spiritual nu -or putea )i
do-edite niciodat&, !ns& ac o"ul pri"ete nvtur in interior, el nu
"ai are nevoie e aGutor in a#ar, nu "ai are nevoie e nru"area
se"enilor, #iinc pri"ete lu"in prin nvtur luntric & i va
recunoate cunoaterea pri"it ca .evr. :&ci )iec&rui instrument prin
care doresc s& transmit Ade-&rul pe 8&mnt !i d&ruiesc capacitatea de a
aprecia corect +i a !nele(e pe deplin tot ceea ce ine de domeniul spiritual +i
nu poate )i e1plicat sau do-edit pe plan terestru - deci a tot ceea ce tre'uie
cre,ut +i poate )i cre,ut, pentru c& iradia,& !nelepciune0 :elui care prime+te
de,-&luirile 2E4E, ele !i aduc o cunoa+tere clar& +i cuno+tine -aste0
4a un scim' de p&reri, oamenii nu sunt )erii de (re+eal&, pentru c&
acolo unde e la lucru intelectul omenesc, acolo se pot strecura (re+eli prin
inter-enia du+manului 2EU0 Acestor oameni le -a lipsi !ntotdeauna
certitudinea Ade-&rului0 EU !ns& -reau ca oamenii s& se a)le !n Ade-&r, c&ci
ei nu pot )i )ericii dect prin Ade-&r0 Trans"iterea .evrului ctre
7"%nt nu poate avea loc ec%t prin inter"eiul unui copil p"%ntesc
care "i sluGete i care "i servete e $unvoie ca vas pe care poate s&
1 u"ple Spiritul MEU0 Ast)el, -oi putei a-ea si(urana c& -& -or'e+te
9nsu+i .@e+nicul Ade-&r., care -& mi6loce+te cuno+tine -aste, pe care nu le
putei primi dect prin acti-itatea 5piritului 2EU0
C oa"enii se noiesc e aceasta, arat c ei nc se a#l #oarte
eparte e MINE, c n&au luat nc le!tura cu MINE i spiritul le este
nc ntunecat & se a#l eci ntr&o stare n care vrea s&i "enin
potrivnicul MEU, pentru ca ei s nu M0 recunoasc i s nu porneasc
ctre MINE. Eu !ns& +tiu c& oamenii au mare ne-oie de Ade-&r, +tiu c& ei
mer( pe c&i (re+ite c%n nu pri"esc nvtur e la MINE 6nsu"i
pentru a&i iniia n .evr i a le eCplica scopul i elul vieii p"%nteti,
- +i )iindc& 2I-e dor ca ei s& se re!ntoarc& la 2I7E, le ar&t drumul care duce
FA
la 2I7E, le mi6locesc cuno+tine ade-&rate, prin care -or )i condu+i din
!ntunericul nopii la lumina ,ilei0
Ade-&rul nu poate s& porneasc& dect de la 2I7E, DU27E>EU4
-ostru0 @oi tre'uie s& 2I-4 cerei, c&ci tre$uie s orii .evrul in
proprie voin, pentru c atunci M0 orii pe MINE0 Iar Eu nu 2? re)u,
nici unui om, nu re)u, Ade-&rul nim&nui, dac& e dorit cu serio,itate0 9ndat&
ce oamenii au 'un&-oin& +i doresc s& ias& din !ntuneric, !ndat& ce -or s& se
a)le !n ade-&r, !+i -or da seama cnd 2? de,-&lui lor +i -or +ti de asemenea
c& nu le dau dect Ade-&rul curat0 Amin0
'.D. Nr. -,+-
).,.1+(5
T20IND C2EDIN .. T2EZI2E. /IE:II
Omul atunci !ncepe s& se tre,easc& la ade-&rata -ia&, cnd intr&
con+tient !n le(&tur& cu DU27E>EU, cnd recunoa+te e1istena unei Fiine
mai presus de el +i deci crede !n aceast& Fiin& +i caut& s& i se ata+e,e - adic&
simte o le(&tur& !ntre aceast& Fiin& +i el +i dore+te s& menin& aceast&
le(&tur&0 Atunci scnteia spiritual& din el s-a tre,it la -ia& +i caut& s&-"
in)luene,e din interior ca s& se str&duiasc& c&tre 5piritul-Tat& din -e+nicie0
Deci !n acest om s-a aprins scnteia dra(ostei, el simte o continu& pornire
l&untric& s& s&-r+easc& )apte i,-orte din dra(oste, ciar dac& la !nceput
aceast& const& doar !n a )i 'un )a& de semeni, !ns& dra(ostea este mereu
pre,ent&, c&ci )&r& ea omul nu s-ar )i putut tre,i la -ia&0
<i acum !ncepe s& se )ac& -&,ut& aceast& -ia&0 Aceast& este ca o a doua
-ia&, independent& de -iaa propriu-,is&, cea a corpului, pe care o tr&ie+te
)iecare om, ciar dac& scnteia spiritual& doarme !nc& !n el, deci !nc& este
mort din punct de -edere spiritual0 9ns& de-a'ia aceast& -ia& !i d& omului
ade-&rata satis)acie, c&ci el are contact cu DU27E>EU prin (nduri
!ndreptate c&tre E4 +i prin ru(&0 Un ast)el de om nu-4 -a mai uita pe
DU27E>EU, pentru c& 9nsu+i DU27E>EU !l susine +i !l !mpiedic& s&
cad& din nou prad& morii0
Tre'uie )&cut& !ns& di)erena dintre cuno+tinele !n-&ate despre E4 +i
e1periena -ie a !ntlnirii cu aceast& Fiin& mai presus de om0 :&ci ceea ce a
)ost !n-&at, !nc& nu i-a dat -ia& su)letului +i poate )i uitat sau re)u,at
ulterior0 <i cuno+tinele !n-&ate pot s& duc& la credina -ie, dac& omul are
'un&-oin&0 Atunci nici el nu -a mai pierde -iaa odat& tre,it& !n el0 Ea poate
s& se tre,easc& din momentul !n care omul e capa'il s& (ndeasc& +i e (ata s&
d&ruiasc& dra(oste0 Atunci (ndirea lui -a )i corect !ndrumat&, ast)el c& -a
F%
c&uta +i el le(&tur& cu DU27E>EU, cu Fiina c&reia i se poate d&rui cu
toat& !ncrederea0 Omul !+i simte imper)eciunea - simte c& are ne-oie de
cine-a care s&-" crmuiasc& +i s&-" ocroteasc&0 :&ci el e sla' +i de aceea
caut& o Fiin& de la care poate spera a6utor !n orice situaie a -ieii0
4a !nceput, )&r& s& )ie con+tient de aceasta, !l )ace )ericit )aptul c& poate
s& cread& !ntr-o ast)el de Fiin& +i c& a intrat !n contact cu EA0 Aceasta este o
credina simpl&, care poate )i do'ndit& de )iecare copil0 E o credina -ie,
)iind e)ectul )aptului c& a acceptat !n-&&turileI acestea !ns& nu-i dau
con-in(ere l&untric&0 :&ci pentru a do'ndi con-in(erea l&untric& este
necesar& 'un&-oina de a iu'i, care tre,e+te la -ia& scnteia spiritual& din
om0 9n continuare totul decur(e la !ndemnul scnteii spirituale, care !i
stimulea,& omului dorul de 5piritul-Tat& din -e+nicie, pn& ce acesta
sta'ile+te con+tient le(&tur& cu E4 prin ru(&ciune sincer&, care este totodat&
+i cea mai si(ur& cale ca TAT?4 s& se !n(ri6easc& de copilul 5&u,
nemail&sndu-" niciodat& s& recad& !n or'ire spiritual& - !n moarte0
De aceea nu e su)icient& numai !n-&area cuno+tinelor reli(ioase 0
Acestea nu tre'uie respinse, dar ele !nsele !nc& nu aduc .-iaa.0 .evrata
via o oar ra!ostea, care !l )ace apoi pe copil s& re)lecte,e asupra
!n-&&turilor reli(ioase0 De-a'ia dup& aceea el !+i -a c&uta TAT?4, care
acum se -a l&sa (&sit0 5cnteia spiritual& !l -a mna mereu c&tre 5piritul-
Tat&, ast)el c& omul -a simi ne-oia l&untric& a le(&turii cu E4 +i -a a-ea
pornirea l&untric& de a s&-r+i )apte i,-orte din dra(oste +i de a se ru(a0
."$ele uc la co"uniunea cu E1 & i acesta este scopul i elul vieii
p"%nteti. De&a$ia acu" se tre>ete o"ul la acea via care urea>
venic - la o -ia& pe care nu o mai poate pierde, pentru c& este o -ia&
spiritual& care nu mai are nimic comun cu -iaa p&mnteasc&0 Atunci omul
"-a (&sit pe DU27E>EU4 s&u - copilul +i-a (&sit TAT?4 - +i i s-a d&ruit
pentru totdeauna0 Un ast)el de om nu poate s& mai moar& - el -a tr&i !n -eci0
Amin0
'.D. Nr. -,<<
4-.4.1+(5
/I.:. T20IT0 6N Z.D.2
/ ncepei viaa p"%nteasc #r s tii e scopul ei 0 7umai cu
!ncetul a6un(ei la con+tiin& de sine0 Dup& aceea tre'uie s& primii !n-&&tur&
re)eritoare la sensul +i scopul e1istenei0 Dar aceast& !n-&&tur& ser-e+te de
cele mai multe ori doar 'inele trupesc - +i poate s& dure,e mult pn& -& dai
seama c& e1ist& +i o -ia& spiritual& - pn& -& (ndii la su)letul -ostru +i la
FF
necesit&ile acestuia0 Dac& primii o !n-&&tur& corect&, adic& atenia -& este
!ndreptat& c&tre de,-oltarea -oastr& su)leteasc&, atunci poate +i su)letul
-ostru s& ia atitudine +i s&-+i impun& cerinele sale0 Atunci, pe ln(& -iaa
trupeasc& poate )i dus& o -ia& spiritual&, care aduce su)letului un c+ti(
spiritual0
9ns& omul care e atent doar la -iaa p&mnteasc& +i se ocup& numai de
ne-oile trupe+ti, ne(li6ndu-le pe cele su)lete+ti, are parte de puin c+ti(
spiritual0 De-a'ia cnd !+i d& seama c& nu pl&cerile trupe+ti sunt scopul +i
elul -ieii, se poate -or'i la el de !nceputul -ieii spirituale0 8n& atunci !ns&
-iaa p&mnteasc& este un mers !n (ol - )iind ,adarnic& din punctul de -edere
al su)letului +i al de,-olt&rii spirituale a omului0
Fiecare om are prile6ul s& primeasc& e1plicaii asupra sensului +i scopului
e1istenei0 7umai c& nu !ntotdeauna le d& cre,are, +i atunci su)letul e )oarte
de,a-anta6at0 8oate s& dure,e mult, pn& ce omul recunoa+te lipsa de -aloare
a str&daniilor p&mnte+ti, str&duindu-se apoi c&tre un alt el, cel spiritual0
9ns& are li'ertatea s& ot&rasc& !ncotro !+i !ndreapt& (ndurile +i -oina0
2ereu prime+te !n-&&tur& +i depinde numai de el dac& aceast& !n-&&tur& !l
duce la cunoa+tere, dac& tra(e )oloase din !n-&&tura care i se d&0
:unoa+terea tre'uie do'ndit& din li'er& -oin& - omul pur +i simplu
tre'uie s& ai'& -oina de a-+i !ndeplini ade-&ratul scop al -ieii0 Atunci
sin(ur -a cere a6utor de la acea putere pe care o recunoa+te ca )iind mai
presus de el0 <i atunci -a )i a6utat s& a6un(& la cunoa+terea ade-&rat& +i s&-+i
tr&iasc& -iaa p&mnteasc& !n mod con+tient0 :&ci i-a )ost dat& omului
capacitatea de (ndire* el poate s& 6udece, s& anali,e,e totul +i s& ot&rasc&
pro sau contra0 7umai de ot&rrea lui depinde dac& tr&ie+te doar din punct
de -edere p&mntesc sau are +i str&danii spirituale0
De+i depinde de asemenea +i de -oina lui, dac& (nde+te corect, i se
o)er& iar +i iar posi'ilitatea s& a6un(& la cunoa+terea ade-&rat&0 7u este l&sat
)&r& a6utor +i poate oricnd s& (&seasc& drumul cel 'un +i s& porneasc& pe el,
ast)el c& nu tre'uie s&-+i tr&iasc& -iaa !n (ol, ci aceasta poate s&-i aduc&
deplina de,-oltare spiritual&0 Dar, !n ultim& instan&, !ntotdeauna -oina este
cea care ot&r&+te, c&ci ea este li'er& +i nu-i poate )i impus& nici o orientare,
!ns& din partea lui DU27E>EU se )ace totul pentru ca -oina s& )ie ast)el
orientat& !nct s& se !ndrepte de la sine c&tre DU27E>EU, iar dup& aceea i
se d& tot a6utorul pentru a a6un(e la ade-&ratul s&u el0 Amin0
F$
'.D. Nr. *+<4
14.-.1+,5
/3IN:. 1UI DUMNEZEU
Omul tre'uie s& cunoasc& mai !nti @oina 2EA, ca apoi s& poat& tr&i
dup& ea +i s& de-in& ast)el )ericit0 Tre'uie deci s& -& pre,int @oina 2EA +i
de aceea tre'uie s&-2i ascultai :u-intele prin care -& de,-&lui limpede +i
pe !neles care este @oina 2EA0 :u-intele 2E4E -& )ac cunoscut& porunca
dra(ostei, cu toate !ndatoririle -oastre )a& de 2I7E +i )a& de semenii
-o+tri0 :u-intele 2E4E -& arat& dep&rtarea )a& de 2I7E, pe care -oi !n+i-&
tre'uie s-o mic+orai0 :u-intele 2E4E -& )ac cunoscut& dra(ostea, !ndurarea
+i milostenia 2EA, !nelepciunea +i atotputernicia 2EA pentru c& )lac&ra
dra(ostei s& se poat& aprinde !n -oi - dac& a-ei o inim& dornic& de a iu'i0
:u-intele 2E4E -& arat& c& semenii -o+tri sunt copiii 2EI, pe care din
aceast& cau,& - dac& -rei s& !ndeplinii @oina 2EA - tre'uie s&-i tratai ca
pe )raii -o+tri, d&ruindu-le +i dra(ostea -oastr&0 :u-intele 2E4E -&
a-erti,ea,& +i -& p&,esc, )&cndu--& ateni la urm&rile unei -iei tr&ite dea-
ndoaselea - a unei -iei tr&ite )&r& dra(oste, )&r& respectarea poruncilor
2E4E0 Dac& -rei deci s& )ii )ericii, tre'uie s& acceptai :u-intele 2E4E0
4&sai !ns& !n (ri6a 2EA )orma !n care a6un( la -oi :u-intele 2E4E - -oi s&
a-ei numai 'un&-oina de a le primi cnd -i le o)er0 :&ci numai prin
:u-intele 2E4E putei a)la @oina 2EA - +i doar !ndeplinind :u-intele
2E4E putei )i )ericii0 Amin0
FD
CU72INS
BERTHA DUDDE OAUTOBIOGRAFIE------------------------------------------------------"
"0:AU>A DE>@?4UIRI4OR 4UI DU27E>EU --------------------------------------------F
A09284I7IREA F?G?DUI7JEI 4UI DU27E>EU -ADE@?RU4 -----------------------$
%0I7TRODU:ERE 97 :U7OA<TEREA 58IRITUA4A -------------------------------------/
F0I28ORTA7JA :U7OA<TERII ---------------------------------------------------------------#
$0DEO5EBIREA DI7TRE :U7O<TI7JE4E 97@?JATE EU -------------------------------------------------"A
/0EU 5U7T 97:E8UTU4 TUTUROR 4U:RURI4OR= ------------------------------------"%
30DU27E>EU E5TE DE 7E8?TRU75------------------------------------------------------"F
#07E97 E4EGEREA DI@I7IT? II------------------------------------------------------------"D
"E08OATE FI DO@EDIT? EPI5TE7JA 4UI DU27E>EU ; ----------------------------"/
""0DU27E>EU E5TE U7 58IRIT :ARE 5-A 2A7IFE5TAT 97 II5U5 HRI5TO5-"#
"A0:REDI7JA 97 DU27E>EU 8RI7 II5U5 HRI5TO5 ----------------------------------A"
"%02E5ABU4 4UI DU27E>EU :?TRE RA IO7A4I TI0 :E4OR :ARE 7EAG?
EPI5TE7JA 4UI DU27E>EU ----------------------------------------------------------------AA
"F07E7U2?RATE DO@E>I A4E EPI5TE7JEI 4UI DU27E>EU------------------- AF
"$0EPI5TE7JA 4UI DU27E>EU 0 :O4ARII 4U2II0 I7I2A I I7TE4E:TU4--A$
"D0:REDI7JA 97 DU27E>EU 97 4IBERA @OI7 ?------------------------------------AD
"/0I2AGI7E FA45? DE58RE DU27E>EU 97@?J?TURI FA45E ------------------A3
"305FN7TA TREI2E A 4UI DU27E>EU --------------------------------------------------A#
"#0:REDI7JA OARB? E F?R? @A4OARE------------------------------------------------%A
AE0DORI7JA 5ERIOA5? DE ADE@?R :O75TITUIE GARA7JIA
ADE@?RU4UI ------------------------------------------------------------------------------------%F
A"0:ARE E5TE 5:O8U4 @IEJII 8?2N7TE<TI ;-----------------------------------------%D
AA0 O8ERA 2N7TUIRII 5?@NR<IT? DE II5U5 HRI5TO5-----------------------------%3
A%0:ER:ETAJI 58IRITE4E= -------------------------------------------------------------------FE
AF097JE4EGEREA A:TI@IT?JII 58IRITU4UI--------------------------------------------F"
A$0TRE>IREA 4A @IAJ?-----------------------------------------------------------------------F%
AD0@IAJA TR?IT? 97 >ADAR-----------------------------------------------------------------FF
A/0@OI7JA 4UI DU27E>EU------------------------------------------------------------------FD
F/

Carte - Cine Este Dumnezeu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte - Cine Este Dumnezeu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

CINE ESTE DUMNEZEU

S-ar putea să vă placă și