Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scurta
prezentare generala
(English grammar)
1. Alfabetul si Pronuntia
2. Substantivul (genuri, plural si forma posesiva)
3. Articolul (hotarat "the" si nehotarat "a / an")
4. Adjectivul
5. Gradele de comparatie (comparativ, superlativ)
. !ilele saptamanii" lunile si anotimpurile (Denumirile zilelor saptamanii, lunile
anului si anotimpurile)
#. $umeralul % $umere (cardinal, ordinal, fractionar, colectiv, multiplicativ si
distributiv)
&. 'ata si (ra (Exprimarea datei si a orei [timpului cronoloic])
). Adverbul (Partea 1 !unctii, formare, grade de comparatie)
1*. Adverbul 2 (Partea " #lasificarea adverbelor)
11. Pronumele (#lasificare dupa functii, numar si cazuri pronume)
12. +erbul ($otiuni introductive)
13. Pre,entul simplu si continuu (!orma, functii, con%ugari)
14. -recutul simplu si continuu (!orma, functii, con%ugari)
15. +iitorul simplu si continuu
1. Pre,entul perfect si Pre,entul perfect continuu
1#. -recutul perfect si -recutul perfect continuu
1&. +iitorul perfect si +iitorul perfect continuu
1). +erbe modale (#aracteristici, can, could, ma&, might, must)
2*. +erbe modale 2 ('erbele( shall, should, ought to, )ill, )ould, used to, be to,
dare)
21. Prepo,itii (#lasificare, exemple si expresii cu prepozitii)
1
Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si
Pronuntie
Alfabetul englez (the alphabet) contine 2 de litere" dintre care 5 vocale (a" e" i" o" u)" 2
semivocale (." /) si 1) consoane.
0iterele alfabetului" luate sin1ure" se citesc in felul urmator2
a 3ei4 1 3dji4 n 3en4 u 3iu4
b 3bi4 5 3eit64 o 3ou4 v 3vi4
c 3si4 i 3ai4 p 3pi4 . 3dblj4
d 3di4 j 3djei4 7 38ju4 9 3e8s4
e 3i4 8 38ei4 r 3a:4 / 3uai4
f 3ef4 l 3el4 s 3es4 , 3,ed4
m 3em4 t 3ti4
;n limba en1le,a" cuvintele se pronunta diferit de cum se scriu. <onsoanele se protunta
toate aproape ca in romaneste" dar vocalele se pronunta foarte diferit" dupa cum puteti
vedea in e9emplele pentru fiecare vocala de mai jos2
A - se pronunta:
1. ei in cuvinte precum2
o name 3neim4 = nume
o paper 3peip*4 = 5artie
2. e in cuvinte precum2
o and 3end4 = si
o And/ 3endi4 = Andi (nume propriu)
3. ce repre,inta un sunet intre >a> si >e>" desc5i,and 1ura pentru >a> si
pronuntand >e>? ca in cuvintele2
o fla1 3flg4 = stea1
o map 3mp4 = 5arta
4. un o lun1 (marcat o()" ca in2
o all 3o(l4 = tot" toti" toate
o small 3smo(l4 = mic" mica
5. i in cuvinte precum2
o climate 3+laimit4 = clima
o villa1e 3vilid%4 = sat
. * (marcat *()" ca in2
o after 3aft*(4 = dupa
o be11ar 3beg*(4 = cersetor
E - se pronunta
1. , accentuat in cuvinte ca2
2
o meter 3mit*4 = contea,a
o serious 3siri*4 = serios
2. e in cuvinte ca2
o bed 3bed4 = pat
o red 3red4 = rosu
3. i scurt in cuvinte precum2
o be1in 3bigin4 = a incepe
o repeat 3ripit4 = a repeta
I - se pronunta
1. i in cuvinte precum2
o bi1 3big4 = mare
o mil8 3milc4 = lapte
2. ai in cuvinte ca2
o @rida/ 3fraidi4 = vineri
o time 3taim4 = timp
3. * lun1 (marcat *()" ca in2
o bird 3b*(d4 = pasare
o first 3f*(st4 = primul
O - se pronunta
1. o scurt" in cuvinte precum2
o do1 3dog4 = caine
o loc8 3lo+4 = a incuia
2. o lun1 (marcat o()" ca in2
o 5orse 3ho(s4 = cal
o storm 3sto(m4 = furtuna
3. ou ca in2
o alone 3*loun4 = sin1ur
o open 3oupn4 = desc5is
4. a scurt" inc5is (marcat ). Se pronunta un >a> scurt in asa fel incat varful limbii sa
atin1a cerul 1urii. A9emplu cuvinte2
o done 3dn4 = facut
o 1love 3glv4 = manusa
5. u lun1 (marcat u()" ca in2
o t.o 3tu(4 = doi
o prove 3pru(v4 = a dovedi
. )a (ua) in cuvinte precum2
o one 3)an4 = unu
o once 3)ans4 = odata
#. * in cuvinte ca2
o lemmon 3lem*n4 = lamaie
o tailor 3teil*4 = croitor
&. nu se pronunta in cuvinte ca2
3
o lesson 3lesn4 = lectie
o season 3sizn4 = anotimp
U - se pronunta
1. u lun1 (marcat u() in cuvinte precum2
o true 3tru(4 = adevar
o rule 3ru(l4 = re1ula
2. iu in cuvinte ca2
o dut/ 3diuti4 = datorie
o pupil 3piupl4 = elev" eleva
3. a* >a> inc5is spre un >:> slab" ca in2
o dust 3da*st4 = praf
o umbrella 3a*mbrela4 = umbrela
4. * lun1 (marcat *()" in cuvinte ca2
o fur 3f*(4 = blana
o nurse 3n*(s4 = sora medicala
5. i ca in2
o business 3bisnis4 = afacere
o minute 3minit4 = minut
. e scurt in cuvinte precum2
o nature 3neit*(4 = natura
o Saturda/ 3st*(dei4 = sambata
- se pronunta
1. i in cuvinte ca2
o cit/ 3siti4 = oras
o merr/ 3meri4 = vesel
2. ai in cuvinte precum2
o fl/ 3flai4 = a ,bura
o s8/ 3s+ai4 = cer
% -oate vocalele marcate fonetic cu doua puncte .(/ reprezinta sunete lungi.
!he "oun - Substanti#ul
4
1. Felul substantivelor
Substanti#ele $n limba engleza (-he $oun) pot fi Bmpartite Bn patru cate1orii principale2
substantive comune % dog .caine/, cat .pisica/, bo& .baiat/, girl .fata/, table
.masa/
substantive proprii % England .0nglia/, 1ondon .1ondra/, 2arius .nume proprii/
substantive abstracte % love .iubire/, courage .cura%/, %o& .bucurie/
substantive colecti#e % team .echipa/, cro)d .multime/, group .grup/
2. Genul substantivelor
;n limba en1le,a sunt 4 1enuri de substantive2 masculin" feminin" neutru si comun.
1. Substantive de 1enul masculin sunt fiintele si animalele de se9 masculin2
% A9.2 man, .barbat/, bo&, horse .cal/, lion .leu/
2. Substantivele de 1enul feminin sunt fiintele si animalele de se9 feminin2
% A9.2 )oman .femeie/, girl, cat .pisica/
3. Substantive de 1enul neutru sunt lucrurile" plantele" animale sau fiinte al caror se9 nu
este cunoscut (folosesc pronumele2 it Ct5e/)2
% .orld (lumea)" peace (pace)" 5ouse (casa)" mouse (soarece)
4. Substantivele de 1enul comun sunt o particularitate a limbii en1le,e" acestea au aceeasi
forma pentru ambele se9e2
% A9.2 child .copil, copila/, coo+ .bucatar, bucatareasa/, teacher .profesor,
profesoara/
Dnele substantive au forme diferite pentru 1enul masculin si cel feminin2
% A9.2 bo& girl .baiat, fata/, husband )ife .sot, sotoie/, brother sister .frate,
sora/, father mother .tata, mama/, son daughter .fiu, fica/, uncle aunt .unchi,
matusa/, dog bitch .caine, catea/, bull co) .taur, vaca/, +ing 3ueen .rege, regina/
3. Numarul substantivelor
$umarul substantivelor repre,inta forma pe care o ia un substantiv pentru a arata ca ne
referim la unul sau mai multe obiecte sau fiinte.
Sin1ularul este forma de ba,a a unui substantiv2 dog, girl, )ife, )orld, storm
.furtuna/
Pluralul re1ulat al substantivelor se formea,a prin adau1area unui s la forma de
sin1ular2
% A9.2 cat4s 5 cats .pisici/, da&4s 5 da&s .zile/, )orld4s 5 )orlds .lumi/
Pluralul substantivelor teminate Bn2 ch% o% sh% s% &? se formea,a adau1End es la
sin1ular2
5
% A9.2 church4es 5 churches .biserici/, bush4es 5 bushes .tufisuri/, class4es
5 classes .clase/, potato4es 5 potatoes .cartofi/,box4es 5 boxes .cutii/
- Pluralul neregulat
Sunt unele substantive care formea,a forma de plural nere1ulata.
% Substantive terminate Bn consoana'( formea,a pluralul cu ies2
A9.2 compan& companies .companii/, factor& factories .fabrici/, bab& babies
.bebelusi/
% Dnele substantive terminate Bn o fac plural prin adau1area unui s2
A9.2 soprano sopranos .soprane/, piano pianos .piane/, photo photos .fotografii/
% Dnele substantive terminate Bn f sau fe vor avea la plural sc5imbarea Bn #es2
A9.2 leaf leaves .frunze/, half halves .%umatati/, )ife )ives, life lives .vieti/, self
selves .insine/, )olf )olves .lupi/
E&ceptii: roof roofs .acoperisuri/, hand+erchief hand+erchiefs .batiste/, gulf gulfs
.golfuri, prapastii/, )harf )harfs/ )harves .debarcadere/
% <Eteva substantive formea,a pluralul prin sc5imbarea unei vocale interne2
A9.2 foot feet .picioare [talpa]/, man men .barbati/, tooth teeth .dinti/
% Pluralul substantivului child (copil) este children6 (copii).
% Dnele substantive ramEn la fel si pentru plural2
A9.2 aircraft .avion, avioane/, deer .caprioara, caprioare/, series .serie, serii/, sheep
.oaie, oi/, species .specie, specii/, fish .peste, pesti/
-Pluralul substanti#elor compuse
% Fn ca,ul substantivelor compuse numai ultimul cuvEnt va trece la plural.
A9.2 bo&friends .iubiti/, brea+ins .spargeri/, travel agents .agentii de turism/
E&ceptii: substantivele compuse al caror prim element este man sau )oman vor forma
pluralul pentru ambele substantive componente.
A9.2 men drivers .soferi/, )omen teachers .profesoare/, men servants .servitori/
% Fn ca,ul substantivelor compuse formate din constructii de 1enul substanti# '
prepozitie C ad#erb ' substanti#" doar substantivul de ba,a va primi semnul pluralului.
A9.2 sistersinla), passersb&, menof)ar, hangerson, loo+erson, runnersup
% Abrevierile sau initialele vor forma pluralul prin adau1area unui s2
A9.2 2Ps .2embers of Parliament/, ',Ps .ver& important persons/
1. 9recutul per+ect
!recutul perfect (Past perfect)" e9prima o actiune care a avut loc si s%a terminat in
trecut" inaintea altei actiuni tot din trecut.
Acesta se formea,a cu had ' participiu trecut al #erbului.
% Aste un timp utili,at mai des Bn limba en1le,G decEt Bn limba romEnG pentru e9primarea
anterioritGtii.
A9emple2
Pe had li#ed in 0ondon before 5e moved to Tomania. % El locuise in 1ondra inainte de a
se muta in Gomania6
Mou had finished t5e boo8 before ; came. % -u terminasesi cartea @nainte s= vin eu6
Not5er had coo@ed t5e dinner b/ t5e time fat5er arrived 5ome. % 2ama g=tise de%a cina
cFnd a a%uns tata acas=6
@orma ne1ativa se formea,a cu had not (sau hadn4t) si participiul trecut al #erbului.
Pe hadn4t li#ed in Paris before 5e moved to Tomania. % El nu locuise in Paris inainte de
a se muta in Gomania6
Pe had not finished t5e boo8 before ; came. % El nu terminase cartea @nainte s= vin eu6
@orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul had si subiect.
Po. lon1 had it been since /ou sa. eac5 ot5erS % #at timp fusese de cand vati vazutC
A9ista cateva conjunctii si adverbe ce se folosesc adesea in trecutul perfect pentru a
marca succesiunea evenimentelor (actiunilor). Acestea sunt2
b( the time that (in .din/ momentul @n care)" )hen (cand)" after (dupa)" as soon as (de
indata ce)" e#er (vreodat=)" ne#er (niciodata)" 9ust (tocmai)" before (inainte)" alread(
(de%a)" for 0time period1 (timp de [o perioada de timp])" since 0point of time1 (incepand
cu /de la [un punct in timp])" ne#er ... before (niciodat= 666 @nainte sa).
A9emple2
Q5en ; arrived Susan had alread( left. % #and am sosit Ausan plecase de%a6
Pe had 9ust come into t5e room .5en t5e telep5one ran1. % El tocmai intrase in camera
cand a sunat telefonul6
;on9ugare
; 5ad .al8ed % Eu ma plimbasem
/ou 5ad .al8ed % -u te plimbasesi
Pe 5ad .al8ed % El se plimbase
s5e 5ad .al8ed % Ea se plimbase
it 5ad .al8ed % Ae plimbase
.e 5ad .al8ed % $oi ne plimbasem
/ou 5ad .al8ed % 'oi va plimbasesi
t5e/ 5ad .al8ed % Ei se plimbase
!recut perfect - E&ercitii si teste
incepatori
#
% Scrieti #erbul din paranteze la timpul !recut perfect 8Past Perfect5% in acord cu
subiectul.
1. ; RRR (to live)
?
2. Mou RRR (to )or+)
?
3. Qe RRR (to learn)
?
4. Pe RRR (to guide)
?
5. -5e/ RRR (to loo+ for)
?
. S5e RRR (to see)
?
#. ;t RRR 5ere (to be)
?
&. N/ uncle RRR t5e meal before ; came. (to finish)
?
). -5e clo.n RRR t.ice. (to fall)
?
1*. Mour cousin RR a boo8. (to )rite)
?
11. Mou RRR .5en 5e .or8ed. (to read)
?
12. ;t RRR t5ree 1lasses. (to )ash)
?
13. ; RRR m/ 5ome.or8 before t5e/ came. (to do)
?
14. -5e/ RRR some 1reens. (to get)
?
15. Mou alread/ RRR t5e cart. (to stop)
?
1. -5e/ never RRR before brea8fast. (to run )
?
http:!!,,,.marplo.net!en&lea!e2ercitii8past;per+ect;incepatori8e
2. 9recutul per+ect continuu
!recutul perfect continuu (Past perfect continuous /progressive) se foloseste pentru a
accentua faptul ca o actiune a fost in curs de desfasurare pe o anumita perioada de timp
inaintea altei actiuni din trecut.
-recutul perfect continuu se formea,a cu2 Jad ' been ' participiu prezent 8-ing5.
A9emple2
; had been )aiting for m/ friend since seven o[cloc8 .5en 5e finall/ arrived. % Vl
asteptam pe prietenul meu de la ora sapte, cFnd @n sfFrsit a sosit6
Pe had been )riting poems for t.o /ears .5en ; met 5im. % Acria poezii de doi ani cFnd
lam cunoscut6
&
@orma ne1ativa % se adau1a not intre au9iliarul had si been.
;t had not been raining .5en /ou came. % $u ploua cand ai venit6
@orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului had cu subiectul.
Jad /ou been s)iming before s5e left t5e piscineS % ,notai inainte sa plece ea de la
piscina
;on9ugare
; 5ad been .al8in1 % Eu ma plimbam
/ou 5ad been .al8in1 % -u te plimbai
Pe 5ad been .al8in1 % El se plimba
s5e 5ad been .al8in1 % Ea se plimba
it 5ad been .al8in1 % Ae plimba
.e 5ad been .al8in1 % $oi ne plimbam
/ou 5ad been .al8in1 % 'oi va plimbati
t5e/ 5ad been .al8in1 % Ei se plimbau
A9emplu2
-5e/ had been pla(ing tennis .5en /ou .rote /our 5ome.or8. % Ei se %ucau tenis cand
tu tiai scris tema6
!recut perfect continuu - E&ercitii si teste
incepatori
% Scrieti #erbul din paranteze la timpul !recut perfect continuu% in acord cu
subiectul.
$x%: "& ''' (to learn)" - had been learning
1. ; RRR (to )al+)
?
2. Mou RRR (to loo+ for)
?
3. Qe RRR (to )or+)
?
4. Pe RRR (to )rite)
?
5. -5e/ RRR (to read)
?
. S5e RRR (to crochet)
?
#. ; RRR over t5ere (to go)
?
&. Mour sisters RRR 5ere. (to pla&)
?
). -5e .5ale RRR a lot. (to eat)
?
1*. -5e c5eeta5 RR ver/ fast. (to run)
?
)
11. Mou RRR in t5e street. (to laugh)
?
12. Pe RRR a boo8. (to bu&)
?
13. S5e RRR for 3 5ours. (to )ait)
?
14. ; RRR t5is mornin1. (to %og)
?
15. Mou RRR ever/ evenin1. (to run)
?
1. Qe RRR all .ee8. (to travel)
?
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%trecutRperfectRcontinuuRincepatori%e
=uture perfect and continuous - :iitor
perfect si continuu
1. 7iitorul per+ect
:iitorul perfect (!uture perfect simple)" e9primG o actiune" un eveniment viitor care va
fi fost terminata Bnaintea unui alt moment din viitor sau ajun1End pEnG la acesta.
Acesta se formea,a cu )ill ' ha#e ' participiul trecut al #erbului.
Pe )ill ha#e finished t5e boo8 b/ t5e time /ou come bac8 5ome. % El va fi terminat
cartea pFn= cFnd te @ntorci tu acas=6
Mou )ill ha#e )or@ed in t5is factor/ for fort/ /ears .5en /ou retires. % 'ei fi lucrat @n
aceast= fabric= timp de QP de ani cFnd o sa te pensionezi6
A 1ood sportsman )ill ha#e been in t5e top c5ampions5ips for nearl/ t.ent/ /ears. % Bn
sportiv bun va fi fost in campionatele de top timp de aproape "P de ani6
+iitorul perfect este folosit pentru2
% ( actiune viitoare care va avea loc Bnaintea unui moment viitor.
Pe .ill 5ave done t5e 5ome.or8 b/ Nonda/. % El va fi facut lectiile pFna luni6
% ( actiune viitoare care va avea loc Bnaintea unei alte actiuni viitoare.
S5e .ill 5ave eaten t5e ca8e before ; 1o 5ome. % Ea va fi mancat pra%itura inainte sa plec
acasa6
@orma ne1ativa se formea,a cu )ill ha#e not (sau )ill ha#en4t) si participiul trecut al
#erbului.
S5e )ill ha#e not finished t5e boo8 b/ t5e time ; come bac8 5ome. % Ea nu va fi
terminat cartea pFn= cFnd ma intorc acas=6
@orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul )ill si subiect.
Po. lon1 )ill it ha#e been .5en .e 5ave a bab/S % #at timp va fi fost cand o sa avem
un copilC
#*
;on9ugare
; .ill 5ave .al8ed % Eu ma voi fi plimbat
/ou .ill 5ave .al8ed % -u te vei fi plimbat
Pe .ill 5ave .al8ed % El se va fi plimbat
s5e .ill 5ave .al8ed % Ea se va fi plimbat
it .ill 5ave .al8ed % Ae va fi plimbat
.e .ill 5ave .al8ed % $oi ne vom fi plimbat
/ou .ill 5ave .al8ed % 'oi va veti fi plimbat
t5e/ .ill 5ave .al8ed % Ei se vor fi plimbat
:iitorul perfect - E&ercitii incepatori
% Scrieti #erbul din paranteze la timpul :iitorul Perfect 8=uture Perfect5% in acord cu
subiectul.
1. ; RRR (to )atch)
?
2. Mou RRR (to )or+)
?
3. Qe RRR (to learn)
?
4. Pe RRR (to promise)
?
5. -5e/ RRR (to get in)
?
. S5e RRR (to +no))
?
#. ;t RRR t5ere (to be)
?
&. N/ teac5er RRR t5e lesson .5en ; come. (to finish)
?
). -5e c5ild RRR . (to pla&)
?
1*. Mour mot5er RR ve1etables. (to bu&)
?
11. Mou RRR b/ Sunda/. (to )rite)
?
12. ;t RRR t5e room. (to clean)
?
13. ; RRR a boo8 till t5e/ arrive. (to read)
?
14. -5e/ RRR some 1reens. (to plant)
?
15. Mou RRR a 1arden. (to dra))
?
1. -5e/ RRR before dinner. (to )al+)
?
#1
http:!!,,,.marplo.net!en&lea!e2ercitii8+uture;per+ect;incepatori8e
2. 7iitorul per+ect continuu
:iitorul perfect continuu (!uture perfect continuous) e9prima faptul ca o actiune se va
afla inca in desfasurare la un anumit moment in viitor.
+iitorul perfect continuu se formea,a cu2 Bill ' ha#e ' been ' participiul prezent 8-
ing5 al #erbului.
A9emple2
-5e/ )ill ha#e been building t5at 5ouse for 2 /ears ne9t <5ristmas. % Ei vor fi construit
./ construind/ acea casa de " ani #raciunul viitor6
O/ five o[cloc8 she )ill ha#e been selling blouses for t5ree 5ours. % PFna la ora < ea va
fi vFndut ./ vanzand/ bluze timp de trei ore6
@orma ne1ativa % se obtine cu )ill not he#e been (sau )on4t ha#e been inainte de
participiul prezent 8-ing5.
Pe )on4t ha#e been reading .5en /ou come. % El nu va fi citind cand vei veni6
@orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului had cu subiectul.
Bill t5e/ ha#e been testing t5ese materials before .e 1et t5ereS % 'or fi ei testand
aceste materiale pana ce o sa a%ungem noi acolo6
;on9ugare
; .ill 5ave been .al8in1 % Eu voi fi mergand
/ou .ill 5ave been .al8in1 % -u vei fi mergand
Pe .ill 5ave been .al8in1 % El va fi mergand
s5e .ill 5ave been .al8in1 % Ea va fi mergand
it .ill 5ave been .al8in1 % 'a fi mergand
.e .ill 5ave been .al8in1 % $oi vom fi mergand
/ou .ill 5ave been .al8in1 % 'oi veti fi mergand
t5e/ .ill 5ave been .al8in1 % Ei vor fi mergand
A9emplu2
-5e/ )ill ha#e been pla(ing tennis .5en /ou .rite /our 5ome.or8. % Ei vor fi %ucand
tenis cand tu iti scrii tema6
:iitor perfect continuu - E&ercitii
incepatori
% Scrieti #erbul din paranteze la timpul :iitor perfect continuu% in acord cu
subiectul.
$x%: "& ''' (to #alk)" - #ill have been #alking
#2
1. ; RRR (to learn)
?
2. Mou RRR (to ta+e on)
?
3. Qe RRR (to )or+)
?
4. Pe RRR (to read)
?
5. -5e/ RRR (to run)
?
. S5e RRR (to put in)
?
#. ; RRR 5ere (to sit)
?
&. Mour sisters RRR t5ere. (to go)
?
). -5e 1orillas RRR a lot. (to eat)
?
1*. -5e bo/s RR ever/ da/. (to pla&)
?
11. Mou RRR at our sc5ool. (to teach)
?
12. Pe RRR a to/. (to bu&)
?
13. S5e RRR for 2 5ours. (to )ait)
?
14. ; RRR t5is mornin1. (to pra&)
?
15. Mou RRR ever/ evenin1. (to dra))
?
1. Qe RRR all .ee8. (to travel)
?
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%viitorRperfectRcontinuuRincepatori%e
<odal #erbs - :erbe modale
:erbele modale (2odal verbs) e9prima atitudinea vorbitorului fata de ceva" actiunea din
cadrul acestuia fiind va,uta ca posibila" probabila" necesara" obli1atorie" de dorit etc.
A9.2 It might rain later. % Aa putea sa ploua mai tarziu6
+erbele modale en1le,esti se pot imparti in2
+erbe notionale e9primannd modalitatea. Acestea se comporta ca verbele
obisnuite ()ant, )ish, order, oblige, advise, intend, mean, prefer, etc6).
o A9.2 Pe .ants to see t5e pla/. % El vrea sa vada piesa6
+erbe modale defective (Defective 2odal 'erbs). Acestea e9prima de asemenea
modalitatea" dar din punct de vedere formal" pre,inta anumite caracteristici (can /
could, ma& / might, must, have to, shall/should, )ill / )ould, ought to, be to, used
to, need, dare).
#3
1. 'aracteristicile verbelor mo#ale
<aracteristicile verbelor modale sunt2
E5 Sunt defective. % Adica le lipsesc anumite forme verbale si de aceea nu pot fi conju1ate
la toate modurile si timpurile. 'ar ele pot fi folosite pentru redarea mai multor timpuri.
; can 5elp /ou ne9t .ee8. % 0m sa te pot a%uta saptamana viitoare6
; could s8ate .5en ; .as a c5ild. Atiam sa patinez cand eram copil6
F5 $u primesc > -s > la persoana a ;;;%a sin1ular (cu e9ceptia lui >be to> si >5ave to>).
Pe must see t5is pla/. % -rebuie sa vada aceasta piesa6
G5 @ormea,a sin1ure intero1ativul si ne1ativul fara ajutorul au9iliarului >do Cdid> (cu
e9ceptia lui >5ave to>).
Nust /ou do t5isS % -rebuie sa faci astaC
'o /ou 5ave to t/pe t5at reportS % -rebuie sa dactilografiezi raportulsC
M5 Sunt urmate de verbe cu infinitiv fara >to> (cu e9ceptia lui >be to>" >5ave to>" >ou15t
to>).
S5e can coo8. % Ea stie sa gateasca6
Pe 5as to 1et up earl/ ever/ da/. % El trebuie sa se scoale devreme in fiecare zi6
2. 'AN ! '"<.) (a putea3 a sti)
;an este folosit pentru toate persoanele la indicativ pre,ent.
;ould este folosit ca trecut al lui ><an>" si subjonctiv%conditional.
<anCcould poate e9prima2
E5 <apacitatea (fi,ica sau intelectuala) de efectuare a unei actiuni.
-om can spea8 t5ree forei1n lan1ua1es. % -om stie sa vorbeasca trei limbi straine6
; could run faster t5an /ou. % Puteam sa alerg mai repede decat tine6
% <and ><an> e9prima abilitatea" putinta de a face ceva" este adesea inlocuit de2 >be able
to>" >be capable of>" sau >8no. 5o. to>.
; can s8i no.. (Atiu sa schiez acum)
; am able to s8i no.. (Pot sa schiez acum6)
; could s8ate .5en ; .as a c5ild. (Atiam sa patinez cand eram copil6)
Alt5ou15 it .as ver/ cold /esterda/" .e .ere able to s8ate. (Desi a fost foarte frig ieri,
am reusit sa patinam6)
F5 <an este folosit pentru a e9prima permisiunea" ca o alternativa a lui >ma/> in
e9primarea familiara. <ould este folosit pentru a e9prima permisiunea in trecut.
<an ; borro. /our umbrellaS % Pot .imi permiti/ sa iau umbrela taC
(n Sunda/s .e could sta/ in bed until & oKcloc8. % Duminica aveam voie sa stam in pat
pana la ora L6
G5 Posibilitatea" presupunerea.
-5e/ can be t5ere no.. % E posibil ca ei sa fie acolo, acum6
S5e could read t5e boo8. % Ea ar fi putut .e posibil/ sa citeasca cartea6
#4
M5 Pentru a e9prima2 o cerere" ru1aminte politicoasa (<ould este mai politicos decat <an).
<an /ou .ait a fe. momentsS % Poti sa astepti cateva momenteC
N5 ;ould ' infiniti#ul perfect este folosit pentru a e9prima capacitatea nereali,ata de
efectuare a unei actiuni din trecut.
S5e could 5ave 5elped me. (Out s5e didnKt.) % Ea ar fi putut sa ma a%ute6 .Dar nu a facut
o6/
3. /A= ! />G?9 (a putea3 a avea voie)
<a( este folosit pentru a cere sau a acorda permisiunea in limbaj formal" politicos (mai
oficial decat can).
Na/ ; 1oS % Pot .imi permiteti/ sa plecC
Mou ma/ 1o. % Puteti sa plecati6
<ight e9prima la fel permisiunea" cu valoare de conditional si subjonctiv" precum si
posibilitatea va1a.
Ni15t ; 1o 5omeS % 0s putea pleca acasaC
Mou mi15t not come in. % $u ai putea .nu ai avea voie/ sa intri6
-5e/ mi15t be t5ere no.. Aar putea sa fie acolo acum6
% <a( 7 <ight ' #erbul la prezent e9prima o posibilitate pre,enta sau viitoare (in sau
dupa momentul vorbirii).
Pe ma/ come toda/. % Ae poate sa vina azi6
Pe mi15t come tomorro.. % Aar putea sa vina maine6
% 0a forma intero1ativa si ne1ativa" >Na/> e9primand posibilitatea este inlocuit de
constructiile >do (ou thin@ ' prezent 7 #iitor> sau >be li@el( ' infiniti#>.
'o /ou t5in8 5eKll come toda/S % #rezi ca o sa vina astaziC
;s 5e li8el/ to come toda/S % #rezi ca o sa vina astaziC
3. /<S9 (a trebui)
Adesea" <ust este inlocuit cu >to 5ave to> (a trebui neaparat, a avea obligatia).
% Nust e9prima2
E5 obli1atie" datorie.
Mou must .rite to t5em. % -rebuie sa le scrii6
; must leave soon. % -rebuie sa plec curand6
F5 posibilitate" presupunere.
Mou must be tired. % -rebuie sa fii obosit6 .Probabil ca esti obosit6/
S5e must be at 5ome no.. -rebuie sa fie acasa acum6
$ota2
% 0a solicitarea permisiunii" raspunsul se formea,a cu >ma/>" >can> sau >must not>.
Na/ ; sta/ 5ereS % Pot sa stau aiciC
Mes" /ou ma/ % Da, aveti voie6 .vi se permite/
$o" /ou musnKt. % $u, este interzis6
#5
% 'aca se pune la indoiala obli1atia" raspunsul se formea,a cu >must> (impunere) sau
>need not> (lipsa necesitatii).
Nust ; reall/ 1o t5ereS % #hiar trebuie sa ma duc acoloC
Mes" /ou must. % Da, trebuie6 .este obligatoriu/
$o" /ou neednKt. % $u, nu este necesar .nevoie/6
:erbe modale - E&ercitii incepatori
% *ecunoasteti si scrieti la fiecare proppozitie :erbul modal ce-l contine.
1. <an /ou be m/ friendS (Poti sa fii prietenul meuC)
?
2. ; could run ten miles in m/ t.enties. (Puteam sa alerg zece mile cand eram de
douazeci de ani6)
?
3. Na/ ; come inS (,mi permiteti [Pot] sa intruC)
?
4. Pe mi51t be t5ere ri15t no.. (El sar putea sa fie acolo chiar acum6)
?
5. Mou must pra/ to t5e God.(-rebuie sa te rogi la Dumnezeu6)
?
. Ni15t ; borro. t5e staplerS (0si putea imprumuta capsatorulC)
?
#. Mou ma/ sit no.. (Poti sa stai %os acum6)
?
&. S5e must 1o to t5e sc5ool. (Ea trebuie sa mearga la scoala6)
?
). ;t .as late" but .e could plant t5e flo.ers. (Era tarziu, dar am reusit sa plantam
florile6)
?
1*. Pe can spea8 t.o forei1n lan1ua1es. (El stie sa vorbeasca doua limbi straine6)
?
11. -5e c5ildren must eat man/ fruits. (#opii trebuie sa manance multe fructe6)
?
12. <an /ou read t5isS (Poti [Atii] sa citesti asta6)
?
13. -5e teac5er mi15t be late. (Profesorul ar putea intarzia6)
?
14. Mou ma/ cop/ t5e lesson. (0i voie sa copii lectia6)
?
15. -om can 5elp all 5is brot5ers. (-om poate sasi a%ute toti fratii6)
?
1. S5e could run one 8ilometer more. (Ea ar fi putut alerga inca un +ilometru6)
?
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%verbeRmodaleRincepatori%e
#
:erbe modale F
;n aceasta a doua lectie cu verbe modale sunt pre,entate verbele2 shall, should, ought to,
)ill, )ould, used to, be to, dare.
1. S?A.. ! S?"<.)
Shall este folosit 2
E5 Pentru a e9prima obli1atie" ordin" Bn stil oficial % acte" re1ulamente" etc. la persoana a
;;%a si a ;;;%a.
-5e seller s5all suppl/ t5e spare parts in time. % 'Fnztorul va furniza .are obligatia/
piesele de schimb la timp6
F5 Pentru a e9prima o promisiune asupra ceva ce trebuie neaparat.
; s5all .rite t5e letter. % Promit c= voi scrie scrisoarea6
G5 S5all este folosit Bn propo,itii intero1ative" la persoana ; sin1ular sau plural2
a5 Pentru a cere un sfat" o su1estie.
Q5ere s5all .e put t5e flo.ersS % Bnde sa punem florileC
Q5at s5all ; doS % #e trebuie sa facC
b5 Pentru a face o oferta.
S5all ; 5elp /ouS % Aa te a%utC
Should (ar trebui, ar fi cazul) este folosit pentru 2
E5 A da un sfat.
-5e boo8 is ver/ interestin1. Mou s5ould read it. % #artea e foarte interesanta6 0r trebui
so citesti6
F5 ( presupunere (indicEnd un 1rad de nesi1uranta mai mare decEt >Qill>).
Pe s5ould be t5ere b/ no.. % 0r trebui sa fi a%uns acolo de%a6
Pe s5ould 5ave left b/ no.. % 0r trebui sa fi plecat de%a6
2. "<G?9 9" (ar trebui3 s8ar cuveni)
Ought to indica obli1tia sau datoria" de obicei sub forma de sfat" sau presupunere (la fel
ca >S5ould>" dar cu o formG mai protocolarG).
Mou ou15t to finis5 t5e boo8 before 1oin1 on 5olida/. % 0r trebui sa termini cartea
@nainte sa pleci @n vacanta6
Pe ou15t be still at 5ome. % Aar cuveni s= fie @nc= acas=6
A9primarea unui sfat" a unei recomandari" su1estii" prin >(u15t to> sau >S5ould> este mai
putin puternica decEt prin >Nust>.
3. @>.. ! @"<.)
Bill" ca modal apare la toate persoanele si e9primG2
E5 ( comanda impersonala (similar cu >Nust>" >Oe to>).
##
Mou .ill come 5ere at once. 'ino aici imediat6
F5 ;nsistenta" 5otarErea de a efectua o actiune.
Pe .ill stud/ c5emistr/ .5atever 5is fat5er sa/s. % 'a studia .este decis sa studieze/
chimia, indiferent ce spune tatal lui6
G5 Actiune repetata" un obicei al unei persoane (>Qill> 3frecventativ4).
Pe .ill sit on t5e benc5 for 5ours and 1a,e at t5e stars. ;bisnuieste sa stea oren sir pe
banca si sa se uite la stele6
M5 ( ;nvitatie" Bn propo,itii intero1ative" la persoana a ;;%a.
Qill /ou 5ave anot5er appleS % 2ai vrei .,a, te rog/ inca un marC
N5 ( cerere sau ru1aminte (pe un ton politicos" dar mai autoritar decEt >Qould>).
Qill /ou si1n t5e re1isterS % 'reti .va rog/ sa semnati @n registruC
O5 ( intentie spontana" nepremeditata" Bn momentul vorbirii la persoana ; (de obicei
contras Bn 3 Kll 4).
;Km t5irst/. ;Kll ta8e a 1lass of .ater. % 2ie sete6 ; sa iau un pahar cu apa6
Bould este folosit2
E5 Pentru a e9prima o cerere" o ru1aminte politicoasa.
Qould /ou do me a favourS % 'reti .va rog/ sami faceti o favoareC
>Qould li8e> este de obicei folosit Bn locul lui >Qant>" fiind o forma de e9primare mai
politicoasa.
A9.2 ; .ould li8e to tal8 to t5e mana1er. % 0s dori sa vorbesc cu directorul6
Qould /ou li8e to tal8 to 5im no.S % Doriti sa vorbiti cu el acumC
F5 <a forma de -recut a lui >Qill>.
Pe .ill 5elp meS % ; sa ma a%ute6 .vrea/
Pe said 5e .ould 5elp me. % El a spus ca .vrea sa/ ma a%uta6
G5 Qould este folosit si pentru a e9prima probabilitatea.
-5at .ould be t5eir car. % Probabil ca aceea este masina lor6 .0ceea trebuie sa fie
masina lor6/
Atentie2
% >Bould ' rather 7sooner ' infiniti#ul scurt> este folosit pentru a e9prima
preferinta.
; .ould rat5er listen to t5e concert t5an see t5e film.
; .ould sooner listen to t5e concert t5an see t5e film.
0s prefera sa .mai degraba/ ascult concertul decFt sa vad filmul6
4. <S1) 9"
Used to este folosit doar la -recut" pentru a e9prima2
E5 ( actiune repetata" un obicei trecut" care nu mai este practicat Bn pre,ent.
; used to s.im in t5e (lt river .5en ; .as a c5ild" but ; donKt do t5is an/ lon1er. %
;bisnuiam sa @not @n ;lt cFnd eram copil, dar acum nu mai fac asta .@not/6
F5 ( actiune repetata" un obicei trecut" care promabil mai este practicat.
#&
-5e/ used to spend t5eir 5olida/s in t5e mountains. (;tKs ver/ li8el/ t5e/ still do it.)
Ei obisnuiau sasi petreaca vacantele la munte6 .E destul de probabil ca inca sa petreaca
vacantele la munte6/
% $ota2 Aici >Dsed to> poate fi Bnlocuit de >Qould>.
-5e/ .ould spend t5eir 5olida/s in t5e mountains. % ,si petreceau vacantele la munte6
.probabil si in prezent/
% AtentieV "Bsed to" se foloseste doar pentru actiuni din -recut6
5. A1 9"
Ke to este folosit pentru a e9prima2
E5 ( comanda sau instructiuni Bntr%un mod impersonal.
Pe is to sta/ 5ere till .e return. % -rebuie sa stea .El sta/ aici pFna ne @ntoarcem6
; am to .ait 5ere till 5e comes. % -rebuie sa .o sa/ stau aici pana vine el6
F5 ( actiune planificata (constructie des folosita Bn limbajul jurnalistic).
-5e competition is to start in a .ee8[s time. % #ampionatul o sa .e gata sa/ inceapa intr
o saptamana6
0. )AB1 (a cutea3 a avea cura$ul)
<a modal" Dare apare Bn propo,itii ne1ative si intero1ative cu sensul2 a @ndr=zni, a se
@ncumeta, a se aventura, a avea @ndr=zneala /neobr=zarea.
Po. dare /ouS #um @ndr=znestiC
Pe darenKt sa/ a .ord. % El nu a @ndr=znit s= spun= o vorb=6
% 0a ne1ativ si intero1ativ" >'are> poate fi conju1at ca un verb obisnuit sau ca un verb
modal.
'are 5e spea8S
'oes 5e dare (to) spea8.
Vndrazneste sa vorbeasca6
% AtentiV +erbul >'are> este urmat de infiniti#ul cu LtoL cEnd este folosit ca verb
principal.
Pe dared me to compete .it5 5im. % 2a provocat .a cutezat/ la @ntrecere6
:erbe modale F - !este incepatori
% *ecunoasteti si scrieti pentru fiecare proppozitie :erbul modal ce-l contine.
1. -5e/ s5all come on time. (-rebuie sa vina la timp6)
?
2. Mou s5ould .rite to 5im. (0r trebui s=i scrii6)
?
3. Pe ou15t be still at 5ome. (Aar cuveni s= fie @nc= acas=6)
?
#)
4. Qill /ou come .it5 meS ('rei sa vii cu mineC)
?
5. ; .ould li8e to rest. (0si vrea sa ma odihnesc6)
?
. Pe used to s.im in t5e 'anube. (El obisnuia sa inoate in Dunare6)
?
#. N/ brot5er is to come in a .ee8Ks time. (!ratele meu e gata sa vina intro saptamana6)
?
&. Qe dare to as8. ($oi am indraznit sa intrebam6)
?
). Q5ere s5all .e put t5e flo.erS (Bnde sa punem floareaC)
?
1*. -5e/ s5ould be in t5e classroom b/ no.. (Ei ar trebui sa fie in clasa de%a6)
?
11. Qould /ou 5elp meS (0i vrea sa ma a%utiC)
?
12. 'an ou15t to e9ercise more. (Dan sar cuveni sa exerseze mai mult6)
?
13. ; used to .al8 a lot. (;bisnuiam sa ma plimb mult6)
?
14. ; s5all ta8e care of ever/t5in1 for /ou. (-rebuie sa ma ocup de toate pentru tine6)
?
15. Pe .ill sit on t5e bed for 5ours. (;bisnueste [Ata] in pat oren sir6)
?
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCverbeRmodale2%1
Prepositions - Prepozitii
Prepozitia (Preposition) este o parte de vorbire nefle9ibila (fi9a) care descrie le1atura
dintre doua cuvinte din aceeasi propo,itie. Prepo,itiile nu au un inteles de sine statator"
ele capata diferie sensuri puse in le1atura cu alte cuvinte.
<ateva e9emple de observare a prepo,itiilor (cuvintele evidentiate)2
Mou can sit before t5e des8. % Puteti s= stati @n fa>a biroului6
Pe can bump into t5e table. % El se poate lovi in masa6
-5e bird flies to)ard t5e tree. % Pasarea zboara spre pom6
; sit on t5e armc5air. % Eu stau pe fotoliu6
% +erbe precedate de prepo,itii iau forma Bn >ing>.
PeKs 1ood at rememberin1 people[s names. % El isi aminteste cu usurinta numele
oamenilor6
$xceptii: but si e&cept sunt urmate de infinitivul scurt.
-5e/ did not5in1 but lau15. % $au facut nimic .altceva/ decFt sa rFda6
'e retinut2
;n limba en1le,a nu se va termina niciodata o propo,itie cu o prepo,itie.
&*
1. %repoitii #e loc: at, on, in
At se foloseste cu adrese e9acte.
Uames lives at #& An1lis5 Street in 0ondon. % 8ames locueste la nr6 KL, Atrada English in
1ondra6
On desemnea,a numele de stra,i" sosele" bulevarde" alei" etc.
Per 5ouse is on <amp Street. % #asa ei e pe strada #amp6
In se foloseste cu numele re1iunilor (orase" judete" tari" state" continente).
S5e lives in Oraila. % Ea locuieste in ?raila6
Oraila is in Tomania % ?raila e in romania6
2. %repoitii #e timp: at, on, in
At se foloseste pentru a desemna ora e9acta.
-5e teac5er is leavin1 at 5215 p.m. % Profesorul pleaca la <(1< p6m6
On indica ,ilele si datele calendaristice.
N/ brot5er is comin1 on Nonda/. % !ratele meu vine luni6
QeKre 5avin1 a trainin1 on t5e @ourt5 of (ctober. % 0vem un antrenament pe patru
octombrie6
In se foloseste pentru a desemna ore imprecise din timpul ,ilei" cat si luna" anotimpul"
anul.
S5e li8es to jo1 in t5e mornin1. % Ei ii place sa alerge .sa faca %ogging/ dimineata6
;tKs too cold in .inter to run outside. % E prea frig iarna ca sa alergi afara6
Pe started t5e en1lis5 course in 2*1*. % El a inceput cursul de engleza in anul "P1P6
PeKs 1oin1 to come in Au1ust. % El are de gand sa vina in august6
3. %repoitii #e timp: for si since
=or se foloseste atunci cand se masoara timpul (secunde" minute" ore" ,ile" luni" ani).
Pe 5eld 5is breat5 for seven minutes. % El sia >inut respira>ia timp de Rapte minute6
S5eKs lived t5ere for seven /ears. % Ea a trait acolo sapte ani6
Since se foloseste cu data sau ora e9acta.
PeKs .or8ed 5ere since 1)#. % El a lucrat aici din anul 1JKS6
S5eKs been sittin1 in t5e .aitin1 room since si9%t5irt/. % Ea statea in camera de asteptare
de la sasetreizeci6
4. %repoitii #e miscare: to si lipsa prepoitiei
!o se foloseste pentru a e9prima deplasarea" miscarea catre un loc.
-5e/ .ere .al8in1 to .or8 to1et5er. % Ei mergeau la .spre/ munca impreuna6
S5eKs 1oin1 to t5e dentistKs office t5is mornin1. % Ea se duce la dentist .cabinetul
dentistului/ in dimineata asta6
&1
!o)ard si to)ards e9prima de asemenea miscarea spre ceva.
Acestea doua prepo,itii sunt doar variantele orto1rafice ale aceluiasi cuvant si se pot
folosi indiferent.
QeKre movin1 to)ard t5e li15t. % $e miscam spre lumina6
-5is is a bi1 step to)ards t5e projectKs completion. % 0cesta este un mare pas spre
finalizarea proiectului6
<u urmatoarele cuvinte2 home% do)nto)n% upto)n% inside% outside% do)nstairs%
upstairs" nu se folosesc prepo,itii.
Grandma .ent upstairs Grandpa .ent home. % ?unica sa dus la eta% bunicul a plecat
acasa6
-5e/ bot5 )ent outside. % 0mandoi au iesit afara6
5. %repoitii cu substantive3 a#$ective si verbe
$umeroase substantive" adjective si mai ales verbe se folosesc corect numai insotite de
prepo,itiile care le intre1esc sensul.
Prepozitii si:
Substanti#e Ad9ecti#e :erbe
approval of % aprobarea
a.areness of % gradul de
conRtientizare a
belief in % credinta in
concern for % preocuparea pentru
confusion about % confuzie cu
privire la
desire for % dorin>a de
fondness for % toleran>= pentru
1rasp of % stapanire de
5atred of % ura fata de
5ope for % speranta pentru
interest in % interes in
love of % dragostea de
need for % necesitatea /nevoia de
a
participation in % participarea la
reason for % motiv pentru
respect for % respectul pentru
success in % succes in
understandin1 of % intelegerea
afraid of % frica de
an1r/ at % furios la
a.are of % constient de
capable of % capabil sa
careless about % neatent la /cu
familiar .it5 % familiarizat cu
5app/ about % fericit in legatura cu
interested in % interesat
jealous of % gelos
made of % facut /fabricat in .din/
married to % casatorit /a cu
proud of % mandru de
similar to % asemanator cu
sorr/ for % imi pare rau pentru 666
sure of % sigur de
tired of % obosit de .satul de/
.orried about % ingri%orat de / in
legatura cu
apolo1i,e for % a cere scuze .iertare/
pentru
as8 about % a intreba despre
as8 for % a cere [ceva]
belon1 to % a apartine [cuiva]
brin1 up % a aduce
care for % a avea gri%a de
find out % a afla
1ive up % a renunta
1ro. up % a creste
loo8 for % a cauta [ceva]
loo8 for.ard to % a astepta cu nerabdare
sa
loo8 up % a privi in sus
ma8e up % a alcatui, a nascoci, a prepara
pa/ for % a plati pentru
prepare for % a se pregati pentru
stud/ for % a invata pentru
tal8 about % a vorbi despre
t5in8 about % a .se/ gandi la
trust in % a avea incredere in
.or8 for % a lucra pentru
.orr/ about % a fi ingri%orat de, asi face
gri%i pentru
% <ombinatia dintre verbe si prepo,itii se numeste #erb frazal.
&2
0. 12presii i#iomatice cu prepoitii
Fntre folosirea prepo,itiilor Bn limba en1le,a si limba romEna e9ista numeroase diferente.
Aceeasi prepo,itie poate implica fra,elor din care face parte un inteles diferit de cel
obisnuit" formand e&presii idiomatice. Dnele dintre acestea sunt2
in t5e street (An1l. americ. % on t5e stret) % pe strada
in t5e pla/1round % pe terenul de sport
in t5e s8/ % pe cer
in t5e sun % la soare
in t5e open air % la aer curat
on t5e .a/ to % @n drum spre
on t5e 1st floor % la eta%ul 1
round t5e corner % dupa colt
at present % @n prezent
at t5e some time % @n acelasi timp
at t5is moment % @n acest moment
at last % @n sfFrsit
in a /earYs time % peste un an
in m/ opinion % dupa parerea mea
be/ond control % independent de vointa 666
in all probabilit/ % dupa toate probabilitatile
b/ m/ .atc5 % dupa ceasul meu
b/ 5eart % pe de rost, pe dinafara
b/ mista8e % din greseala
to 1o on a trip C on 5olida/ % a merge @n calatorie / @n vacanta
to 1o (out) for a .al8 % a merge la plimare
lo loo8 out of t5e .indo. % a privi pe fereastra
to 1et in t5rou15 t5e .indo. % a intra pe fereastr
5eYs t5e tallest in t5e class % e cel mai @nalt din clas
outside t5e 1arden % @n fata gradinii
4. %repoitii inutile
;n vorbirea de ,i cu ,i se folosesc incorect prepo,itii acolo unde ele nu isi au rostul.
(bservati urmatoarele e9emple2
S5e met up .it5 t5e ne. coac5 in t5e 5all.a/. % Ea sa @ntFlnit cu noul antrenor pe hol6
-5e boo8 fell off of t5e des8. % #artea a cazut de pe birou6
Pe t5re. t5e boo8 out of t5e .indo.. % El a aruncat cartea pe fereastr=6
S5e .ouldnKt let t5e cat inside of t5e 5ouse. (sau folositi >in>) % Ea nu ar lasa pisica in
casa6
Q5ere did t5e/ 1o toS % Bnde sau dus eiC
Put t5e lamp in bac8 of t5e couc5. (se va folosi >be5ind>) % Pune lampa @n spatele
canapelei6
Q5ere is /our colle1e atS % Bnde este colegiul dumneavoastraC
&3
Prepozitii - E&ercitii si teste engleza
incepatori
% *ecunoasteti si scrieti prepozitiile din urmatoaarele propozitii.
1. Q5at p5otos are t5e/ loo8in1 atS (1a ce fotografii se uitaC)
?
2. -5is is a 1ood firm to .or8 .it5. (0ceasta este o firma buna cu care sa lucrezi6)
?
3. Nan/ documents are 8ept .it5in t5e dra.er. (2ulte documente sunt pastrate in
sertar6)
?
4. Pe is in sc5ool. (E in scoala6)
?
5. ; am at 5ome. (Aunt acasa6)
?
. -5ere is a boo8 beside t5e bed. (E o carte langa pat6)
?
#. Nar/ is standin1 b/ t5e .indo.. (2aria este in picioare la fereastra6)
?
&. -5e boo8case is a1ainst t5e .all. (?iblioteca este rezemata [lipita] de perete6)
?
). -5e do1 is under t5e c5air. (#ainele este sub pat6)
?
1*. -5e cat is over t5e roof. (Pisica este pe acoperiR6)
?
11. -5e boo8 /ou need is underneat5 t5ose papers. (#artea de care aveti nevoie este sub
acele hartii6)
?
12. -5ere is a tree in front of our 5ouse. (E un copac in fata casei noastre6)
?
13. -5ere .as a dictionar/ amoun1 t5ese boo8s. (Era un dictionar printre aceste carti6)
?
14. -5e/ .ent into t5e 5ouse. (Ei au mers in casa6)
?
15. -5e/ sailed across t5e ocean. (0u navigat peste ocean6)
?
1. S5e came out of t5e room. (Ea a venit din camera6)
?
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%prepo,itiiRincepatori%e
alte materiale2
5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCdo.nloadRcarti%pro1rame%audio
&4
&5