Sunteți pe pagina 1din 4

FLORI DE MUCIGAI

de Tudor Arghezi (autor canonic)


arta poetica moderna
"Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Pe intuneric, in singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de ulturul
Care au lucrat imprejurul -
Lui Luca, lui !arcu si lui loan"
#unt stihuri fara an,
#tihuri de groapa,
$e sete de apa
#i de foame de scrum,
#tihurile de acum"
Cand mi s-a tocit unghia ingereasca
Am lasat-o sa creasca
#i nu a mai crescut -
#au nu o mai am cunoscut"
%ra intuneric" Ploaia &atea departe, afara"
#i ma durea mana ca o ghiara
Neputincioasa sa se stranga"
#i m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga""
'olumul de poestiri intitulat sugesti "Poarta neagra" din ()*+ ilustreaza
tragica e,perienta de iata a lui Tudor Arghezi ((--+-()./) care a petrecut o
scurta perioada de detentie in inchisoarea de la 'acaresti, in perioada ()(--
()(), din motie politice" 'olumul de poezii "0lori de mucigai", aparut in ()*(
1
reediteaza aceeasi e,perienta de iata in arianta lirica, in care lumea interlopa a
hotilor, delincentilor este priita cu intelegere si omenie de poet" Titlurile
poeziilor care compun acest olum sunt deose&it de sugestie ("1alere", "2on
2on", "Tinea", "3ciga-l toaca", "0atalaul", "!orfii" etc") pentru lumea aceasta
periferica, fata de care Arghezi are compasiune, considerand ca "Pretutindeni si
in toate este poezie, ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de
icoana" Toate lucrurile naturii si ale omuiui si toate ietatile poarta tandara lor de
aureola, pe dinafara sau pe dinauntru""
Poezia "0lori de mucigai" se afia in deschiderea olumului omonim si
constituie arta poetica a lui Arghezi, conceptia lui despre efortul artistului si
implicatiile acestuia in actul creatiei, constituind -asadar - poezia programatica a
acestui olum, asa cum "Testament" este arta poetica din olumul "Cuinte
potriite""
Tema poeziei e,prima efortul creator al artistului pentru un produs spiritual si
consecintele pe care le are acesta asupra starilor interioare ale eului poetic,
chinuit de framantari si de tul&urari interioare" 'ersurile nu mai sunt produsul
unei reelatii, al harului diin, ci al unei nelinisti artistice si al setei creatoare"
Titlul poeziei "0lori de mucigai" este un o,imoron, in care florile sugereaza
frumusetea, puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifica uratul, raul,
descompunerea si intunericul" 4,imoronul creeaza o imagine contradictorie a
lumii, in care alorile umane sunt degradate, alterate, lumea inchisorilor, in care
iata oamenilor este supusa reprimarilor, restrictiilor rigide" Titlul este, in acelasi
timp, reprezentati pentru inoatia lim&ajului arghezian numita estetica uratului, o
modalitate artistica intalnita in lirica europeana la 5audelaire, care scrisese
"0lorile raului"" Asocierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul
- reprezentat de floare - si uratul - sugerat de mucigai - ofera titlului o
e,presiitate socanta si fascinanta totodata prin efectele estetice" 3ratul are rolul
de a eidentia imperfectiunile ietii, senzatiile de aersiune si oroare care capata
alori noi, ele facand parte din e,istenta umana"
#tructura, compozitie si lim&aj poetic
2
Poezia "0lori de mucigai" este structurata in doua secente lirice inegale, prima
ilustrand crezul artistic arghezian, iar cealalta neputinta artistului de a crea in
conditii de claustrare"
Prima secenta sugereaza dorinta deoratoare a artistului de a se e,prima in
ersuri, fiind dominat de setea de comunicare cu lumea" Poetul, intr-o solitudine
impusa si lipsindu-i uneltele scrisului, incearca sa zgarie "cu unghia pe tencuiaia 6
Pe un parete de firida goala, 6 Pe intuneric" ersurile nascute din neoia
comunicarii" Conditiile itrege de iata ii seaca forta creatoare, "Cu puterile
neajutate 6 Nici de taurul, nici de leul, nici de ulturul 6 Care au lucrat imprejurul 6
Lui Luca, lui !arcu si lui loan"" %numerarea prin negatie a elementelor fa&uloase
ale eanghelistilor, "taurul", "leul", "ulturul", creeaza o imagine de mare forta
sugestia priind starea de deprimare a poetului nefericit in a&senta creatiei, in
raport direct cu scrierile religioase a caror esenta este A&solutul" 'ersurile sunt
sapate in sufletul poetului, sunt "stihuri fara an" ce nu pot fi e,primate in iata
reala, dar sunt profund simtite de sensi&ilitatea artistului7 "#tihuri de groapa 6 $e
sete de apa 6 #i de foame de scrum"" 8arul poetic, "unghia ingereasca", este
tocit de efort, nu-i mai permite poetului reelatia, deoarece ea "nu a mai crescut"
sau, altfel spus, artistul nu se mai poate regasi in sine, nu se mai percepe ca pe
un creator de alori spirituale7 "#au nu o mai am cunoscut""
3ltima secenta amplifica deznadejdea lui Arghezi, care este sim&olizata de
atmosfera sum&ra, e "intuneric", iar ploaia se aude "departe afara", ceea ce
prooaca poetului o durere simtita profunda, "ca o ghiara", din cauza neputintei
totale de a se e,prima" Neoia de comunicare a poetului cu lumea, setea de a-si
dezalui trairile il silesc sa scrie "cu unghiile de la mana stanga"" 4 sim&olistica
straeche asociaza mana stanga cu fortele demonice, in opozitie totala cu
puterea diina a creatiei" 2nchisoarea este pentru Arghezi un fel de &olgie a
2nfernului lui $ante, insa, in acest cadru al ororilor, frumosul nu este a&sent"
9aul, uratul sunt numai conjuncturi ale destinului, carora omul le opune aspiratia
spre frumos, care poate fi regasit in sine, in is sau in speranta implinirii"
2n "0lori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratuiui, pe de o
parte ca inoatie lingistica, pe de alta parte ca su&stanta a ideilor e,primate"
3
Lim&ajul este caracterizat prin folosirea cuintelor care socheaza prin
e,presiitatea fascinanta, cuinte "urate", al caror sens capata noi alori" $e
pilda, cuantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici
sensul profund al degradarii morale, al descompunerii spirituale, cu trimitere
sugestia catre om, deoarece el insoteste cuantul "flori", care poate semnifica
iata, lumea" Arghezi utilizeaza cuinte din lim&ajul popular ori arhaisme, ca
"firida", "stihuri", din oca&ularul religios, cum sunt numele celor trei eanghelisti -
Luca, !arcu, loan -pentru a sugera atemporalitatea starilor sufletesti de tristete,
dezamagire si deprimare ale poetului"
4,imoronul "flori de mucigai" transmite ideea comple,a a imperfectiunilor
ietii, a conditiilor itrege la care este supusa fiinta umana, fapt care ii prooaca
poetului aersiune, repulsie" !etaforele argheziene potenteaza starea de
disperare a omului claustrat, a artistului care nu poate crea li&er, fiind constrans
sa-si reprime setea de comunicare" Neputinta creatoare a artistului este sugesti
releata de metafora "cu puterile neajutate", desi poetul aea resurse spirituale
profunde" Lumea inchisorii poarta in ea stigmatele raului care actioneaza negati
asupra naturii angelice a fiintei umane, toceste s"unghia ingereasca",
impiedicand-o astfel sa e e,prime"
La noutatea lim&ajului arghezian s-a referit si Tudor 'ianu, care afirma7
"9enoarea liricii romanesti, smulgerea ei de pe caile unde o fi,ase marea
influenta a poetului "Luceafarului", este consecinta cea mai importanta produsa
de afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru (secolul al
::-lea - n"n")""
4