Sunteți pe pagina 1din 2

Analiza plastica

Mona Lisa

Mona Lisa (Gioconda) este o pictura celebra a artistului italian Leonardo
da Vinci, realizata intre anii 1503 1506, in timpul Renasterii, la Florenta (Italia).
Subiectul lucrarii
Este vorba de o pictura n ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53
cm. Personajul principal este o femeie cu expresie ganditoare si un suras
enigmatic, abia schitat. Identitatea personajului principal nu este sigura.
Autorul tabloului este Leonardo da Vinci, unul dintre cei mai mari artisti ai
istoriei. De aici ne dam seama ca tabloul a fost realizat in timpul Renasterii, mai
exact intre 1503 si 1506. Tabloul a fost cumparat in 1516 de catre regele Francisc
I, care il invitase pe Leonardo sa se stabileasca in Franta, la Amboise. Dupa
Revolutia Franceza a fost expus in Muzeul Luvru. In timpul lui Napoleon, acesta l-a
luat in dormitorul sau, pentru ca dupa aceea sa revina la Luvru.
Tehnica
Vivacitatea si ambiguitatea Giocondei se datoreaza procedeului de pictura
sfumato. Sfumato este un termen folosit prima data de Leonardo, desemnand o
tehnica in pictura care suprapune multiple straturi translucide de culoare ce sunt
aplicate in tusa extrem de subtire, asemanatoare tusei de culoare folosita in
acuarela, pentru a reda senzatia de forma, volum si adancime.
Comentariu
Ochii misteriosi ai Mona Lisei privesc spre cel care o admira. Caracteristica
principala a portretului este zambetul enigmatic, pe seama caruia s-au facut o
multime de speculatii si s-a compus si un cantec. Sigmund Freud a interpretat
acest suras ca simbol al atractiei erotice a lui Leonardo fata de mama sa.
Analizand tabloul, observam ca in spatele personajului principal se afla un peisaj
din natura. Pictura reprezinta unul din primele portrete pe fondul unui peisaj
imaginar. O caracteristica interesanta este ca fundalul nu este uniform, partea din
stanga este evident la un nivel mai jos decat n dreapta, fiind probabil adaugata
mai tarziu n cursul realizarii compozitiei. Femeia eleganta de la oras contrasteaza
puternic cu acest peisaj muntos si salbatic. Leonardo nu a folosit niciodata
peisajele linistite, domestice ale vremii, infatisand cele mai misterioase, dramatice
si totusi universale aspecte ale naturii. Doar drumul serpuit si podul din peisaj
tradeaza prezenta omului.
In concluzie, Mona Lisa a schimbat lumea artei pentru totdeauna,
deschizand drumul spre redari mai naturaliste ale figurii umane, deoarece in Italia
secolului al XV-lea, majoritatea portretelor erau din profil si erau extrem de
conventionale, data fiind influienta reprezentarilor de pe monedele romane.
Picturile treansmiteau mai degraba puterea si rangul modelului, decat
personalitatea acestuia.