Sunteți pe pagina 1din 3

Plumb de Lucian Blaga

Simbolismul, curent literar de dimensiune european ce a aprut n Frana la


sfritul secolului al XIX-lea, constituie o reacie mpotriva parnasianismului, a
romantismului, dar i a naturalismului. stfel, sim!olismul renun la modaliti care sunt
de domeniul epicului sau al dramaticului, optnd, n sc"im! pentru o liric a inefa!ilului
reali#at prin sugestie, alu#ie, analogie, coresponden. $im!olitii refu# ideile i
imaginile clare, precise, prefernd s e%prime impresii vagi, stri sufleteti neclare, s
cufunde sufletul n reverie. $ensi!ilitatea sim!olist se caracteri#ea# prin melancolie,
an%ietate, nevro#, spleen, prin gustul pentru !i#ar.
Bacovia este unul dintre marii poei originali de dup &minescu, dei opera sa a
strnit reacii controversate n rndurile criticilor. 'ic"ita $tnescu consider c (dintre
poeii a cror tensiune de comunicare a atins pragul e%trem al suporta!ilitii emotive, n
ordinea poe#iei romneti, Bacovia este primul), pe cnd *eorge +linescu l pune n
mari drepturi, numindu-l (poet care cultiv artificiul).
Poezia deschide volumul cu acelasi titlu aparut in 1916 si care marcheaza
debutul lui Bacovia in lumea literara.
Tema poeziei o constituie condiia de damnat a poetului ntr-o societate mesc"in,
care nu-l nelege, o societate superficial, neputincioas s aprecie#e valoarea artei
adevrate.Ideea e%prim starea de melancolie, tristee, solitudine a poetului care se simte
nctuat, sufocat spiritual n aceast lume care-l apas, n care se simte nc"is definitiv,
fr a avea vreo soluie de evadare.
Poezia poate fi considerat! a"adar! o art poetic pentru lirica lui #eor$e
Bacovia. +onceptul de art poetic e%prim un ansam!lu de trsturi care compun
vi#iunea despre lume i via a unui autor, despre menirea lui n univers i despre
misiunea artei sale, ntr-un lim!a, literar care-l particulari#ea#.
Titlul poe#iei este sim!olul -plum!-, cuvnt care are drept corespondent n
natur metalul, ale crui trsturi specifice sugerea# stri sufleteti! atitudini poetice.
greutatea metalului- sugerea# apsarea sufleteasc/ culoarea cenuie- sugerea#
monotonia, angoasa;malea!ilitatea metalului - sugerea# la!ilitate psi"ic, de#orientarea/
sonoritatea surd a cuvntului 0patru consoane i o singur vocal1 sugerea# nc"iderea
definitiv a spaiului e%istenial, fr soluii de ieire.
Te%tul este structurat in doua catrene construite pe !a#a laitmotivului
-plum!- ,care este reluat de sase ori pe parcursul poe#iei.Fiecare strofa formea#a o
secventa poetica ce corespunde unui plan al realitatii.cea e%terioara,o!iectiva sim!oli#ata
de cimitir si cavou si cea interioara su!iectiva ,sim!oli#ata de sentimentul iu!irii invocat
cu disperare.
Strofa &nt'i e%prim sim!olic spaiul nchis, sufocant, apstor n care triete poetul,
ce poate fi societatea, mediul, propriul suflet, propria via, destinul sau odaia. 2ricare
dintre aceste spaii este sugerat de sim!oluri din cmpul semantic al elementelor funerare
- -sicriele de plum!-, -cavou-, -funerar vestmnt-, -coroanele de plum!--, trimind, ca
stare, ctre iminena morii. 3er!ul cu care de!utea#a primul vers -dormeau-este o
metafora a mortii care prin imperfectul formei sugerea#a un sfarsit continuu specific
liricii !acoviene.$tarea poetului de solitudine este sugerat de sintagma -stm singur-,
care, alturi de celelalte sim!oluri creea# pustietate sufleteasc, -era vnt-, nevro#,
spleen, -scriau-. Repetarea simetric a sim!olului -plum!-, plasat ca rim la primul i
ultimul vers al strofei nti sugerea# apsarea sufleteasc, neputina poetului de a evada
din aceast lume apstoare, o!ositoare, stresant, sufocant.
Strofa a doua a poe#iei ilustrea# mai ales spaiul poetic interior, prin sentimentul de
iu!ire care -dormea ntors-, sugernd disperarea poetului, -strig-, ntr-o solitudine
mor!id, -stm singur lng mort-. 4ragostea nefiind nltoare, ci dimpotriv este rece,
-frig- i fr nici un fel de perspective de mplinire, -atrnau aripile de plum!-.
Relaia de simetrie este dat de pre#ena sim!olului -plum!-, ae#at ca rim, de sintagma
-flori de plum!-, aflat la nceputul versului al doilea din fiecare strof.
5oe#ia -5lum!- este o confesiune liric, Bacovia e%primndu-i strile prin mrcile
persoanei I singular n sintagma -stm singur-, care se regsete simetric la nceputul
versului al treilea din fiecare strof si pronume sau ad,ective pronominale la persoana I
singular 0-amorul meu-1.
Ima$inile surprinztoare "i inedite dau o profund semnificaie strilor sufleteti
e%primate, poetul alturnd sim!olului -plum!- alte cuvinte, formnd sintagme e%trem de
sugestive. -flori de plum!- 0via-moarte1, -amor de plum!- 0o!oseala psi"ic,
sentimente apstoare1, -aripile de plum!- 0imposi!ilitatea mplinirii idealului1.
lte simboluri sunt ver!ele auditive a cror sonoritate strident, enervant sugerea#
tristee i disperare, -s strig- sau stare de nevro#, -scrtiau-, precum i intemperii ale
naturii ce sim!oli#ea# un suflet pustiit, -era vnt- sau ncremenire i rceal interioar,
-era frig-. Imperfectul ver!elor sugerea# lipsa oricror stri optimiste, strile interioare
ale poetului fiind proiectate n venicie, eternitate 0-dormeau-, -stm-, -era-, atrnau-1,
aciunea lor neavnd finalitate.
(romatica este numai sugerat n poe#ia -5lum!-, prin pre#ena elementelor funerare.
veminte, flori, coroane i plum!, iar olfactivul prin sim!olul -mort-.
)imba*ul artistic
Tonul ele$iac al poe#iei este dat de ritmul iam!ic ce domin aproape ntreaga poe#ie,
alternnd cu peonul i amfi!ra"ul.
+uzicalitatea este ilustrat de rima n cuvinte cu sonoritate surd! terminate n consoane
0plum!6vestmnt6vnt6plum!1, de ver!ele la imperfect0dormea, stm1 i de cele cu
sonoritate strident, onomatopeic0scrtiau, vnt, strig1.
)a nivel fonetic se remarca predominanta vocalelor inc"ise o,i si u care dau sentimentul
de vid interior.+onsoanele dure !,p,m creea#a o sonoritate !i#ara ,lugu!ra.3ersurile au
masura fi%a de #ece sila!e cu rima im!ratisata ,aceste doua elemente contri!uind in plus
la ideea de inc"idere.
)a nivel morfolo$ic ,se remarca pre#enta ver!elor statice situate mai ales la inceput de
vers.7a,oritatea sunt la imperfect sugerand prelungirea la nesfarsit a starii.$ingurele care
difera -am inceput- si -sa strig-marc"ea#a constienti#area dramatica a eului liric.
)a nivel sintactic ,propo#itiile sunt predominant principale ,independente,deseori
coordonate prin -si-ceea ce intensifica prin aglomerare sen#atiile.
)a nivel le%ical ,se remarca pre#enta cuvintelor din campul semantic al mortii/repetarea
lor are ca efect monotonia.
In concluzie, autorul valorifica intr-un stil inconfunda!il elemente precum
sim!olurile,te"nica repetitiilor,sugestiile cromatice,dramatismul eului liric
,corespondenta interior-e%terior.8otusi poe#ia isi desc"ide semnificatiile si spre
modernism prin revolta creatorului fata de sensul inalt,ideal al poe#iei.

S-ar putea să vă placă și