SC AUTOMOBILE DACIA SA

I. Intreprinderea caracterizare strategic

1.1. Scurt istoric si descrierea succinta

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare productor romn de automobile, care din
septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l
constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i instalaii
pentru industria de automobile.

Dacia a luat natere n 1966 la Colibai (astzi Mioveni), judeul Arge, avnd la baz un
acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile, Renault, ce prevedea
asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a
nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i jumtate.
Pe 1 iulie 1968, ncep testele la cele 217 staii de lucru din uzin, iar pe 3 august 1968 se
testeaz primul motopropulsor.
Pe 20 august 1968 se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub
licena Renault R8; acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe
poarta fabricii a fost fcut cadou preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci, Nicolae
Ceauescu. Conform contractului, Renault furniza toate prile componente ale modelului,
urmnd ca cei de la Dacia s le asambleze.
Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost
produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la partea frontal. A mai fost produs, dei
n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri i un motor mai puternic, folosite de
poliie i n cursele de raliu. Puine au mai rmas n stare de funcionare.
Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat n producie n august 1969, un model
sub licena R12, fiind prezentat la saloane auto de la Bucureti i Paris. Modelul 1300 era o
berlin cu 4 ui i traciune pe puntea fa.
ntre 1970 i 1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele ce va cuprinde mai multe
tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Astfel, n 1970 apar versiuni ale Daciei 1300 berline,
printre care: 1300L (de la lux), 1300LS (lux super, destinat membrilor importani ai PCR),
n 1973 este lansat modelul break, iar n 1975 modelul Dacia 1302 (gen papuc, fabricat n 2000
de exemplare, pn n 1982).
Dacia a mai produs i un model de dub numit Dacia D6, copie a modelului Renault
Estafette. Dar pentru c i Bucuretiul producea n uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dub
similar, producia Dacia D6 a fost limitat pentru a nu creea concuren.
Dup 1985, Dacia ncearc s produc un model pentru ora, acest model purtnd
numele Dacia Lstun sau Dacia 500, fiind produs la Timioara.
ntre anii 1991 i 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design
provenit din cel al Daciei 1200 produs n anii '80.
Dup 10 ani de ateptare (1995), Dacia lanseaz primul model 100% romnesc sub
numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect nvechit i pornea cu un handicap apreciabil.
n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil, Dacia, de
pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an este lansat motorul de
1,6 litri cu injecie monopunct produs de firma Bosch, ce a echipat Dacia Nova.
n 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul Dacia i anun c va lansa un nou
model. n 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluie a Daciei Nova.
Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI.
n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz
modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat dou versiuni de motorizare: una pe benzin
de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, i un diesel de 1,9 litri.
n 2004 se nceteaz producia modelelor Berlin i Break i se lanseaz modelul Logan,
un autoturism complet nou. Iar n 2006, odat cu lansarea modelului Logan MCV are loc i
prima restilizare, n special la partea din spate.
n octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziionat compania Auto Chassis
International (ACI) Romnia pentru suma de 50,8 milioane euro. Auto Chassis International
(ACI) a fost fondat n 1999 ca entitate a Grupului Renault. Filiala ACI Romnia a fost
constituit n anul 2002 pentru a furniza piese constructorului romn, iar la momentul achiziiei
avea 1.420 de angajai.
n cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat Dacia Duster,
primul SUV din istoria acestei mrci. O lun mai trziu, preedinteleTraian Bsescu devine
primul proprietar din Romnia a unui model Duster; acesta era un vrf de gam i singura
diferen fa de un model de serie, consta n culoarea rou de foc.
Automobile Dacia deine urmtoarele companii: Maini Unelte Dacia, Motoare Dacia,
Servicii Comune Dacia i Utilaje Dacia, care au fost create nainte de privatizarea Dacia n anul
1999.
De asemenea mai deine societatea Transporturi Dacia care asigur transportul
muncitorilor i transportul de mrfuri pentru uzin, precum i Mecanica Dacia i Matrie Dacia.
n anul 2004, Maini Unelte Dacia, avea 32 de salariai, Motoare Dacia avea 2.305
angajai, iar Utilaje Dacia avea 832 de salariai. Matrie Dacia avea 222 de angajai n anul 2011
i o cifr de afaceri de 7,5 milioane de euro n 2010.

1.2. Misiunea firmei, obiectivele fundamentale

Misiunea firmei SC Automobile Dacia S este de a fii un lider national n producia i
comercializarea de autoturisme i s i creasc vnzrile i pe piaa extern.
Definirea misiunii firmei Dacia este orientata att pe produs ct si pe piata:
- Misiune orientata pe produs: vanzarea autoturismelor Dacia
- Misiune orientata pe piata: activitate pe o piata aflata n plina extindere.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gam de vehicule robuste, fiabile i accesibile
pentru clienii romni i strini, la standarde de calitate Renault.
Calitatea produselor Dacia este recunoscut la nivel internaional. n cadrul sondajelor
realizate de institute i publicaii de specialitate, clienii Dacia se declar foarte satisfcui n
legtur cu calitatea mainilor Dacia.
Dacia este a doua marc a Grupului Renault, contribuind n mod semnificativ la
mbuntirea imaginii Romniei n lume.
Succesul Dacia se explic prin faptul c autovehiculele produse la Mioveni ofer un
raport pre/calitate/prestaii/fiabilitate imbatabil. Peste 90% din producia Uzinei Vehicule de la
Mioveni este exportat n 37 de ri de pe patru continente.

1.3.Definirea opiunilor strategice i a obiectivelor specifice ca scop al diagnosticului
la S.C. Automobile Dacia S.A.

Obiectivele organizationale ale firmei vizeaza performante pe care firma le va obtine in
urmatoarele domenii:
- Dezvoltarea pietei;
- Inovare si productivitate;
- Resurse fizice si financiare;
- Productivitate.
Pentru a urma o crestere rentabila pe piata, Automobile Dacia isi stabileste anumite
obiective, de care va trebui sa tina cont:
- Impunerea automobilelor pe noi piete straine, ceea ce ar reprezenta o sursa principala de
crestere a vanzarilor la export.
- Pastrarea pozitiei de lider pe piata automobilelor din Romania
- ameliorarea calitati produselor sale, in mod constant, pentru a asigura satisfacerea
nevoilor clientilor sai
- sa continue programele de investitii in vederea introducerii in fabricatie de noi vehicule si
automobile
- crearea unei legaturi puternice intre marca Dacia si clientii sai
- pastrarea clientilor existenti, precum si atragerea de noi clienti
- cresterea cifrelor de afaceri provenite din vanzarea de vehicule noi, accesorii, piese de
schimb de origine, service.


II. Prelucrarea si analiza informaiilor din mediul extern i intern al firmei.

2.1. Diagnosticul juridic
S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica
desocietate pe actiuni cu capital in totalitate privat, a fost infiintata in 1990, si isi are sediul social
in str. Uzinei, nr.1, din orasul Mioveni, judetul Arges. Societatea este inregistrata la Camera de
Comert si Industrie avand numarul de ordine J03/81/13.12.1991 in Registrul Comertului si cu
certificatul de inregistrare in scopuri de TVA RO160796.
Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu
crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51%
din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,427% din
capitalul Dacia.
Structura actionariatului i al capitalului social la SC Automobile DACIA SA este
prezentata in urmtorul tabel:
Actionar Participare(RON) Numr actiuni Participare(procente)
Renault 2.527.154.307.70 25.271.543.077 99,427%
Alii 14.565.631 146.656.310 0,573061
Total 2.541.719.938,7 25.417.199.387 100%

Societatea respecta toate prevederile Codului Muncii, si isi desfasoara activitatea
conform prevederilor Codului Fiscal, Ordinului Ministerului Finantelor Pubhlice 3055/2009, dar
si Legea Contabilitatii nr 82/1991 republicata.

- Avand ca actionar principal grupul RENAULT, SC Automobile DACIA SA a putut
sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in putin timp sa comercializeze autovehicule
in aproape toata Europa.
- Fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala, daca aceasta exista, va fi suportata de mai
multe persoane.
Oportunitati:
- Fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de
surse de finantare, poate emite noi actiuni, pentru a se imprumuta mai usor, decat prin
intermediul creditului bancar.

2.2.Diagnosticul activitatii

2.2.1. Activitatea de productie Diagnosticul productiei
In prezet, portofoliul de produse la SC Automobile DACIA SA prezinta urmatoarele
modele:
- Noua Dacia Duster afieaz un stil exterior ce accentueaz trsturile de robustee care
au asigurat succesul primei variante. Un exterior mai modern i un interior profund
schimbat, cu tapierii noi i o nou plan de bord. Noua Dacia Duster aduce mai multe
echipamente la acelai pre: Dacia MEDIA NAV, regulator-limitator de vitez, asisten
la parcarea cu spatele, sistem de control al traiectoriei (ASR-ESP) disponibil n serie, o
real evoluie la nivelul calitii percepute, un design nou i o modularitate mbuntit.
- Noul Logan MCV - un break spaios, versatil i accesibil. Dup lansarea modelelor
Lodgy - monovolum cu interior modulabil, disponibil cu 5 i 7 locuri i Dokker
model combi cu 5 locuri, destinat unei utilizri mixte (att personale ct i profesionale)
Noul Logan MCV i confirm legitimitatea n universul vehiculelor spaioase i practice
propunnd o ofert complementar. Spaios i ncptor, acest break cu 5 locuri se
adreseaz unor clieni aflai n cutarea unui vehicul cu o capacitate mare de ncrcare,
confortabil i practic, att pentru utilizarea cotidian ct i pentru cltoriile lungi. n
plus, noul model este economic la utilizare (un consum de numai 3,8 l/100km, n cazul
motorizrilor Diesel).
- Noul Logan - Att la nivelul liniei generale, ct i al grijii acordate fiecrui detaliu,
designul Noului Logan este demn de cel al unei maini din segmentul superior.
Modelul ctig n elegan, fr a renuna la stilul su clasic. Aspectul exterior al Noului
Logan ctig n dinamism, n special datorit noului design al calandrului i al farurilor,
care definesc de acum identitatea stilistic Dacia. Profilul a devenit mai fluid datorit
liniilor prelungite ale pavilionului. n plus, silueta caroseriei pune n valoare spaiul
interior generos. Portbagajul ncptor, foarte accesibil, este ncadrat n mod armonios de
blocurile optice cu design modern.
- Dacia Sandero, Modelul bicorp cu 5 ui al mrcii Dacia triete o nou tineree. Noul
Sandero se afirm ca o berlin ce le ofer clienilor esenialul. Designul reflect atributele
de polivalen inedite pentru un vehicul compact (1.733 mm lime i 4.057 mm
lungime).
- Dacia Lodgy este primul membru al unei noi generatii de vehicule Dacia, care
beneficiaza de un design interior atragator si prestatii moderne. O atentie deosebita a fost
acordata aspectului interior, care beneficiaza de o noua plansa de bord, materiale de
calitate si o dispunere ergonomica a comenzilor. Versiunea Laureate dispune de elemente
de design din crom la nivelul consolei centrale si al plansei de bord. Gama Dacia Lodgy
este construita intr-o maniera simpla, cu trei nivele de echipare, raspunzand asteptarilor
clientilor.
- Dacia Dokkerr se adreseaz unei clientele aflate n cutarea unui vehicul polivalent care
asigur n acelai timp transportul obiectelor voluminoase i cltoria cu familia n
condiii de confort. El poate transporta 5 persoane oferind cel mai mare volum de
portbagaj din segmentul su. Prin rabatarea banchetei spate se obine un volum de
ncrcare de 3 m3, adaptat utilizrii n scop profesional. Accesul la zona de ncrcare sau
la locurile din spate este facilitat de cele dou ui laterale culisante vitrate.
- Dacia Dokker VAN, versiunea utilitar, este o furgonet fiabil i robust. Capacitile
sale de ncrcare se situeaz la cel mai bun nivel din segment datorit modularitii
scaunului din dreapta (Opiunea Dacia Easy Seat). ncrcarea este facilitat datorit uii
laterale largi, culisante. Pentru a rspunde ct mai bine ateptrilor utilizatorilor, Dokker
Van ofer numeroase posibiliti de transformare i o gam larg de accesorii.
- Dacia Logan Pick-Up -Accesibil, robust si practic. Cu o sarcin util de 800 kg, Logan
Pick-Up este un vehicul unic n categoria s. Accesibil icompact, dotat cu un post de
conducere confortabil, Logan Pick-Up este un instrument de lucrudeosebit de eficient,
gata oricnd s rspund nevoilor celor mai exigent antreprenori. Robust i practic,
bena dispune de 16 puncte de fixare care permit transportul n deplin siguran
aldiverselor obiecte i materiale. Accesul n bena este foarte simplu, datorit oblonului
care suporta n poziie rabatat o sarcin de 300 kg
-

Dinamica structurii pe tipuri de autovehicule realizate in perioada 2011-2012 se prezinta astfel:

VEHICULE 2011 2012 %
Dacia Logan Berlina 41.811 56.265 14.454 134,57
DaciaLogan MCV 39.187 34.946 -4.241 89,18
Dacia Logan Fourgon VAN 11.176 7.545 -3.631 67,51
Dacia Logan Pick-up 6.243 3.642 -2.601 58,34
Dacia Sandero 60.594 50.758 -9.836 83,77
Dacia Duster 168.708 133.005 -35.703 78,84
Dacia Sandero II 0 19.813 19.813
Dacia Logan II 0 1.444 1.444
TOTAL 327.719 307.418 -20.301 93,81

Putem observa, in tabelul de mai sus, ca productia de autovehicule in anul 2012, a scazut
cu 20.301 unitati fata de anul anterior, ceea ce inseamna un procent de 6,2%.
Automobilul care a inregistrat cele mai mari vanzari atat in 2011, cat si in 2012, este
Dacia Duster. Desi a suferit o scadere de 21% in 2012, ramane pe departe cel mai bine vandut
automobil.
Cele mai scazute valori le inregisteaza Dacia Sandero II si Dacia Logan II, care abia in
2012 au fost lansate pe piata.
Se poate observa ca singurul automobil in crestere fata de 2011 este Dacia Logan Berlina,
in afara de Dacia Sandero II si Dacia Logan II, care abia in 2012 au fost lansate. Cresterea
inregistrata de Dacia Logan Berlina este de 35% fata de anul 2011.
Pe primul loc in productia de autovehicule in anul 2012 se afla Dacia Duster cu un
procent de 43,3%, pe locul II Dacia Logan Berlina cu un procent de 18,3%, iar locul III ete
ocupat de Dacia Sandero cu 16,5%. Restul de 21,9% este ocupat de celelalte modele cum ar fi:
Dacia Logan MCV, Dacia Sandero II, etc.

Concurenta
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost. Inainte de a deveni un adversar puternic
pentru mrci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor
de grup, chiar dac marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru
modelul Symbol, ct i pentru Clio III.
Pentru clientii interni, principala concurenta este data de masinile second hand din
import, care ocupa primul loc in vanzarile de automobile din Romania. Daca ne uitam peste un
studiu al celor mai bine vandute masini second hand,observam ca pe primele locuri regasim
Volksvagen, Opel, Ford, Audi, BMW, si nicidecum Dacia.
Asta se intampla in randul masinilor second hand, dar daca este sa vorbim despre
masinile noi vandute in Romania in anul 2012, primul loc este ocupat de Dacia, urmat de
Volkswagen si Skoda, pe locurile II si III.

Diagnostic tehnic si de productie capacitatea de productie

Cu o capacitate de producie de 350.000 uniti pe an, Uzina Vehicule Dacia asigur att
producia gamei de vehicule format din Logan berlin, Logan MCV, Logan Van, Dacia Sandero
i Dacia Duster, ct i fabricarea de piese de schimb.
Cadena de fabricaie este de 64 de autovehicule/or, ceea ce nseamn c practic, la
fiecare 55 de secunde de pe banda de montaj iese o masina.
Uzina este organizat n patru departamente de fabricatie: Presaj, Caroserie, Vopsitorie i
Montaj.
O alt activitate important a Uzinei Vehicule este fabricarea de piese pentru celelalte
uzine Renault care asambleaz modelele Logan si Duster: Brazilia, Rusia, Maroc, Columbia,
Iran, India i Africa de Sud.
Dacia are n prezent cea mai mare uzin de vehicule din grupul Renault, cu un numr de
8.300 salariai, dintre care 30% sunt femei.

Puncte tari:
- datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii
pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura
tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fatacererii mari de autovehicule-
o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de
autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros
Oportunitati:
- datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de autovehicule produse zilnic
pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici
in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate.

Furnizori
Exista 188 de furnizori pentru Dacia: 134 furnizori externi si 54 furnizori in Romnia, din
care 5 furnizori isi desfasoara activitatea in ZIF Mioveni (Zona Industriala Furnizori):
- VALEO (cablaje)
- JCI (scaune)
- EURO APS (piese plastice si termoformate)
- CORTUBI (esapamente)
- VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

Obiectivele SC Automobile Dacia SRL in ceea ce privete furnizorii:
- Cresterea performantelor in ceea ce priveste calitatea, costurile, termenele de livrare a
produselor cumparate
- Cresterea integrarii locale si regionale competitive prin utilizarea potentialului oferit
de catre reteaua de furnizori din tarile LCC (Leading Competitive Countries)

Stocuri politici de stocare

2.2.2. Activitatea de comercializare diagnostic commercial

Activitatea a SC Automobile Dacia SA in anul 2012 sa concretizat in realizarea unei cifre
de afaceri de 12742 milioane lei, mai mica cu 3.31% adica cu 472 mil lei, decat in anul 2011.

Vanzari interne:
mil lei
2011 2012

%
Vanzari auto 1098 703 -395 64.03
Vanzari piese de
schimb
1794 1978 184 110.26
Altele 636 654 18 102.83
Total 3528 3335 -193 94.53


Vanzari externe:
mil lei
2011 2012

%
Vanzai auto 9104 8647 -457 94.98
Vanzari piese de
schimb
420 562 142 133.81
Altele 126 198 72 157.51
Total 9650 9407 -243 97.49

Analizand datele din tabelele de mai sus, putem observa ca Automobile Dacia a inregistrat
pierderi semnificative atat in anul 2011, cat si in anul 2012, atat in vanzarile externe cat si in cele interne.
Vanzarile auto din 2012 pe piata interna au scazut cu 35,97%, iar pe piata externa cu 5,02%.
Cu toate ca vanzarile pieselor de schimb, cat si alte vanzari, au inregistrat cresteri in perioada
analizata, scaderea vanzarilor de autovehicule a fost prea ridicata, si s-a resimtit si in totalul vanzarilor.
Se poate observa ca productia societatii este adresata in special exportului, de unde vin si cele mai
multe incasari.
NUMAR VEHICULE 2011 2012 %
Dacia Logan Berlina 41.986 56.911 14.923 135,55
Dacia Logan MCV 39.169 35.071 -4.098 89,54
Dacia Logan Fourgon
VAN
11.292 7.596 -3.696 67,27
Dacia Logan Pick-up 6.274 3.663 -2.611 58,38
Dacia Sandero 60.587 50.885 -9.702 83,99
Dacia Duster 168.570 133.250 -35.320 79,04
Dacia Sandero II 0 19.925 19.925
Dacia Logan II 0 1.642 1.642
Dacai Logan MCV II 0 33 33
TOTAL 327.878 308.976 -18.902 94.24

Vanzarile totale de autovehicule DACIA se ridica in anul 2012 la 308.976 de unitati, in scadere
cu 5,76% fata de anul precedent.
Segmente importante de piata reprezinta vanzarile de Duster, care au avut un success considerabil
pe piata cu 133250 unitati vandute in 2012, reprezentand un procent de 43,13% din totalul vanzarilor. Cu
toate acestea, vanzarile de Duster au inregistrat o scadere in 2012 de 20,96%.
Singurul autovehicul care a inregistrat o crestere in 2012, in afara de cele care abia in 2012 au
fost lansate, este Dacia Logan Berlina, cu 35,55%. Vanzarile de Dacia Logan Berlina reprezinta un
procent de 18.42% din totalul vanzarilor.

Vnzri pe arii
geografice Export
Vnzri 2011 Vnzri 2012 %
Export
Europa 7.553.018.869 6.486.335.569 -1.066.683.300 85.88
Africa 767.609.723 1.658.658.496 891.048.773 216.08
Asia 836.864.400 1.165.639.589 328.775.189 139.29
America de sud 115.649.017 95.700.230 -19.948.787 82.75
Total export 9.273.142.010 9.406.333.884 133.191.874 101.44

Vanzari la intern 3.904.699.574 3.335.811.435 -568.888.139 85.43
TOTAL VANZARI 13.177.841.584 12.742.145.319 435.696.265 96.69

Exporturile de autovehicule reprezinta aproape 3 sferturi din vanzarile totale, cu un
procent de 73,82% din totalul vanzarilor, pe cand importurile prezinta un procent de 26,18%
Din analiza tabelului se observa c principala pia de desfacere este piaa European,
att n 2011 ct i n 2012 care deine 68.96% din exporturi, urmat de cea africana cu 17.64%,
piaa asiatic cu 12.4% i America de sud cu 0.11%.
Se observ o scdere nsemnat n exporturile n europa de 14.12% cu toate c societatea
nregistreaz o cretere a exporturilor cu 1.44% (133.191.874 lei).
Aceast cretere se datoreaz n principal creterii interesului pieei africane pentru
produsele societii, acest interes provenind cel mai probabil din preurile mai accesibile
practicate de entitate i totodat de raportul calitate pre fiind unul foarte bun.

Vnzare Dacia n 2012
- Aproape 360.000 de vehicule marca Dacia comercializate pe 4 continente;
- Cu 6 modele noi lansate n 2012, Dacia dispune de cea mai tnr gam din Europa;
- ntr-un context extrem de dificil, Dacia rmne cea mai important marc de pe piaa
romneasc.
Anul 2012 a marcat mai multe recorduri pentru marca Dacia. n primul rnd, din punct de
vedere al performanei comerciale globale. n cursul anului trecut au fost vndute, n ntreaga
lume, nu mai puin de 359.822 de autovehicule purtnd sigla Dacia, n cretere cu 4,8% fa de
nivelul nregistrat n 2011.

Stategii de pret
Prin strategiile pe care le-au implementat, cei de la grupul Dacia Renault urmaresc sa-si
satisfaca obiectivele privind creterea volumului vanzarilor, recuperarea cheltuielilor i a
investiiilor efectuate pe termen lung, sporirea cotei de piaa i contracararea concurenei. Mai
mult, acestea sunt sustinute si de eforturile de innoire a imaginii pe plan local si
international,urmand ca acestea sa formeze un suport real pentru urmatoarele mutari strategice,
mai ales indirectia modificarii politicilor de pret.
a) Dacia S.A a nceput cu o strategie a preului de penetrare, bazata pe preuri mici, menite
sa descurajeze concurena, urmand ca apoi, odata ce au catigat o felie de piaa, sa-i
mareasca uor preul, concomitent cu o cretere a calitaii. Aceasta strategie a fost
corelata insa cu o mare flexibilitate la capitolul dotari pentru acelasi model, care fac astfel
ca pretul sa varieze de la modelul de baza pana la cel cu dotari full-option, lucru de natura
sa excluda posibilitatea perceperii produsului ca fiind unul slab calitativ.
b) In raport cu concurena cei de la Dacia au folosit strategia preului mai redus decat al
concurentei. Fiind vorba despre o maina produsa n serie exportatorul roman a recurs
la principiul comparaiei, stabilind diferenele tehnice i economice ale produsului
propriu n raport cu produsele concurente.
S-a orientat astfel catre strategia low-cost care prezinta o atractie sporita in contextul in
care o buna parte din concureti au ajuns la o stare de plafonare, sau chiar declin. Un pret mai mic
va scoate imediat in evidenta compania Dacia iar un produs cu un raport bun calitate-
pret,adoptand o asemenea strategie are toate sansele de reusita