LICEUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA

DUMITRU MOTOC
PROIECT PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE
NIVEL 3
Calificarea: Te!icia! "! #$ri%&
Te&a: ANALI'A POTENIALULUI TURISTIC (N
MUNII APUSENI
ndrumtor proiect: Candidat:
Pr)fe%)r *rec$ Miaela Hir%c+)r! A%#ri,

2014
C$-ri!%:
Argument
Introducere.......................................................................................................................pag. 3
CAPITOLUL I
./PRE'ENTAREA *ENERAL0 A 'ONEI................................................................pag.5
1.1. Aezarea geografic...pag.5
1.2. Ci de acces.....pag.5
CAPITOLUL II
1/ PRE'ENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL 'ONEI..pag.7
2.1. Resurse naturale .........................................................................................................pag.7
2.1.1. Relieful.........................................................pag.
2.1.2. !lementele "idrografice ale #un$ilorApuseni......................pag.%
2.1.3. Clima.................................................pag.1&
2.1.'. (egetatia ..pag.11
2.1.5. )auna....................................pag.13
2.1.*. Rezer+a$ii naturale........................................................................................pag. 1'
2.2. Resurse antropice.........................................................................................................pag.15
2.2.1. !dificii religioase...............................
pag.16
2.2.2. !dificii culturale............................................................................................pag.1*
2.2.3. Art popular..........................................................pag.17
CAPITOLUL III
3/ PRE'ENTAREA BA'EI TEHNICO2MATERIALE A 'ONEI.....pag.1%
3.1. ,nit$i de cazare.......................................................................................................................................................pag.1%
3.2. ,nit$i de alimenta$ie......................pag. 21
3.3. -aze de tratament...........pag.23
CAPITOLUL IV
3/ VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL 'ONEI..........................pag.2'
CONCLU'II 4I PROPUNERI
BIBLIO*RAFIA
ANE5E
2
Ar6$&e!#
Proiectul meu se numete Analiza potenialului turistic n Munii Apuseni i v pune
la dispoziie un coninut din 25 pagini unde v voi prezenta elementele naturale,
antropice, zone turistice i principalele trasee turistice .Toate acestea v pot auta s
vizitai cea mai !rumoas zon din "arpaii #om$niei ce v pune la dispoziie cele mai
interesante !orme carstice i alte !orme de relie! din munii %puseni.
&lementele naturale prezentate sunt relie!ul, clima, 'idrogra!ia, vegetaia i !auna
acestor muni care ocup un loc aparte (n inima "arpailor rom$neti.
&lementele antropice de interes turistic din munii %puseni sunt vestigiile
ar'eologice, monumentele istorice i de art, muzeele i casele memoriale, satele turistice,
resursele turistice legate de activitatea economic, elemente de ar'itectur popular, portul
popular, mani!estri !olclorice, monumentele de ar'itectur religioas, precum i locuitorii
acestei zone cunoscui su) numele de moi i crieni !iind renumii pentru ospitalitatea de
care dau dovad pentru ca vizitatorii s se simt )ine la ei acas.
%lte in!ormatii care sunt prezentate (n acest proiect sunt caracteristici despre
anumite areale din %puseni i despre principale trasee turistice care v pot auta s
circulai i s vizitai c(t mai usor aceti muni.
*n !inalul proiectului sunt prezentate !orme de turism practicate (n munii %puseni
i sunt date in!ormaii despre viitorul turismului (n munii %puseni, mai ales acum c$nd
am intrat (n +niunea &uropean i e,ist !onduri )neti pentru creterea turismului (n
%puseni.
%m ales s prezint aceast zon geogra!ic important din #om$nia, deoarece am
vizitat-o acum trei ani i mi-a lasat o impresie )un despre !rumuseile naturii, creaiile
omului, evenimentele !olclorice i organizarea turismului (n aceast parte a #om$niei i
unde m-am simit .ca acas/.
%realul munilor %puseni este o zon declarat (n mare masur ca !iind
de!avorizat at(t din punct de vedere economic c(t i social, lucru datorat (n special trecerii
0
de la o economie centralizat la cea de pia. %st!el s-a auns ca nivelul de trai al
locuitorilor s scad alarmant (n anii ce au trecut.
1cupaiile de )az ale acestora sunt ca i p$n acum, mineritul i prelucrarea
lemnului i olritul.
2e cunosc anumite areale geogra!ice precum cel de la 3latna sau cele din zonele
miniere4 areale care au concentrat o mare putere de munc (n comunism, dar care acum
sunt nevoite s !ac reduceri de personal masive, pentru a putea !ace !a necesitilor i
pro)lemelor (nt$mpinate. 5ar acestea sunt i cele care care au posi)ilitatea de a atrage
investiii, cum ar !i proiectul de la #oia 6ontana.
"ele mai mari centre ur)ane ale %pusenilor sunt %)rud ,"$mpeni, 3latna , 7rad,
8ascu, 9ucet i :uedin-orae cu peste 15-20 000 de locuitori ,(n care este concentrat cea
mai mare parte a populaiei.
"adrul natural al 6unilor %puseni asigur nu numai suportul material i
;atmos!era/ de derulare a actului receptiv, ci contri)uie e!ectiv (ntr-un procent semni!icativ
la concretizarea lui.
Toate acestea !ac ca 6unii %puseni s ai) un potenial turistic de o mare
comple,itate i de o valoare turistic deose)it.
4
CAPITOLUL I
./ PRE'ENTAREA *ENERAL0 A 'ONEI
././ A7e8area 6e)6rafic9
6unii %puseni sunt localizai (n partea
central vestic a #om$niei, !iind (nvecinai la est cu
podiul Transilvaniei, la sud cu 6ureul, la nord cu
podiul 2omean i 5ealurile de vest, iar la vest
"ampia i 5ealurile de vest .
2unt mrginii la nord i sud de paralela 4<=
si 4>= i prin centrul lor trece meridianul de 20=.
6unii %puseni constituie o mare atracie turistic a rii, drept pentru care au !ost
clasi!icai ca !c$nd parte din grupa munilor de o !oarte mare comple,itate turistic,
alturi de mult mai mediatizaii si !rai, muni din "arpaii 1rientali i 6eridionali.
./1/ C9i ,e acce%
Pentru a aunge (n 6unii %puseni respectiv localitatea %)rud vom parcurge 51? @m (n >
ore plec$nd din Tecuci i ls$nd (n urm localitile Mreti! Ad"ud! #acu! $iatra %eam!
#icaz! &'eorg'eni! (oseni! $raid! )o*ata!T+rn*eni! #la"! Teiu! ,latna! A-rud.
5atorit poziiei sale (n cadrul rii,
grupa munilor %puseni este str)tut de o
reea )ine dezvoltat de ci de acces at$t pe
osele, c$t i pe ci !erate.
Perimetrul zonei este marcat de ctre
drumurile i cile !erate ce trec prin 1radea,
%lesd, :uedin, "lu-9apoca, Turda, %l)a - Aulia,
2e)e, 2imeria, 5eva, Bipova, Pauli, %rad, Aneu
i Tinca.
5
*n cadrul munilor se des!oar o . perdea/de rute cu puncte de intersecie (n
urmtoarele localiti CBunca,8$r!urile, 7rad, "$mpeni.
5in partea de nord se poate aunge pe drumul secundar de la :uedin la 7eli,mai
(n amonte e,ist$nd numai drumuri !orestiere .1 alt variant ar !i calea !erat p$n la
"etile,iar de aici se poate urma acelai traseu rutier.
2e poate aunge (n munii %puseni din "lu-9apoca,urm$ndu-se drumurile & <0
sau & D1,p$n (n Turda,iar de aici !ie pe 59 >5 la "$mpeni,cu posi)ilitatea de a se
aunge p$n (n %)rud i c'iar mai departe ,!ie pe calea !erat , urm$nd acelai
traseu,numai p$n (n %)rud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul %l)a-Aulia urm$ndu-se traseul 59 >4
prin localitile 3latna,%)rud i "$mpeni.
8estul %pusenilor este accesi)il datorit in!rastructurii reprezentate de ctre drumul >? %
de la Aneu la 7$rsa spre :almagiu i 7rad sau de ctre drumul & >? care trece prin
1radea ,7eiu,:almagiu i 7rad,(n paralelul cruia se poate cltori i pe calea !erat
(ntre localitile 7eiu i 9ucet.
<
CAPITOLUL II
1/ PRE'ENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL 'ONEI
Potenialul natural reprezint prin peisae spectaculoase con!iguraia variat a
relie!ului ,condiiile climatice !avora)ile E!recvena redus a !enomenelor negative ,a)sena
temperaturilor e,cesiveF,valoarea terapeutic i a)undena unor !actori naturali ,Eape
minerale i termominerale,nmoluri curative,topoclimat i microclimat ,!auna i !lora ,etc.F

1/./ Re%$r%e !a#$rale
#esursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pstrat (ntr-o
!orm sau alta neatinse de activitile umane. Prin speci!icul, coninutul i valoarea lor,
resursele turistice naturale reprezint, pe de o parte, atracii turistice, preta)ile pentru
vizitare, iar pe de alt parte ele pot !i valori!icate direct (n activitatea de turism ca
;materie prim/.
6unii %puseni o!er resurse turistice naturale prin componentele sale legate deC
relie!, clim, r$uri, lacuri, ape su)terane, vegetaie, !aun, natur ocrotit.
Teritoriul acestor muni dispune de un !ond )ogat i !oarte variat de resurse
naturale, componente ale peisaului su geogra!ic cu importante atri)ute de!inite de numr
i densitate relativ mare i de valene estetice, tiini!ice, recreative i educative
superioare. %ceste valene au !cut ca zestrea natural a teritoriului s reprezinte
principalele elemente de atragere a sa i de reinere a turitilor.
Principalul element atractiv (l constituie relie!ul,valoarea sa turistic !iind
ampli!icat de particularitile celorlali !actori geogra!ici cum ar !i clima, 'idrogra!ia,
vegetaia i !auna.

1/././ Relief$l
#elie!ul munilor %puseni se (nscrie drept cel mai variat potenial turistic, prezent$nd
interes prin valoarea sa peisagistic, c$t i prin posi)ilitile sale de acces, de des!urare a
activitilor turistice i de amenaare pentru turism.
>
6unii %puseni (i impun !rumuseea cadrului natural luat (n ansam)lu, remarca)il
pentru !rumuseea peisaelor sale.
2u) acest aspect cea mai interesant este zona carstic a munilor 7i'or care
reprezint cea mai spectaculoas, interesant i original zon carstic din ara noastr,
similar sau superioar unor zone carstice din &uropa .
&a (ntrunete cele mai reprezentative !ormaiuni carstice de supra!aC doline,vi carstice
iz)ucuri, ponoare, etc.i de adancime Epeteri,aveneF unele dintre ele compara)ile cu alte
!ormaiuni similare din alte pri ale lumii reprezent$nd de alt!el, o)iectivele turistice
maore ale munilor %puseni evideniindu-seC
"'ei pitoreti i impresionante precum sunt cele de pe 8alea Garda 2eac Ec'eile
Garda 2eac , Tuzului, "er)ului, 2o'odolului, GrdioaraF, de la "oi)a mic, valea
1rd$ncua, valea %rieului mare Ec'eile 6$ndruuluiF, %l)acului sau de la 3ugi pe valea
2tearp.
Peteri de mrimi di!erite cu !ormaiuni spectaculoase sau de ordin tiini!ic printre
care peterile G'earul 2crioara,8$rtop, de pe valea Garda 2eac, "oi)a mare, "oli)a
G'iului, Petera cu %pa de la Hata 7lcenii 2ura, iz)ucul 2ura %pei, Petera lui Aonele,
Petera +rilor.
Az)ucuri pe valea Garda 2eac Ciz)ucul Tuzului,Gura %pei ,coli)a G'io)ului.
"ascade i praguri pitoreti pe valea Grdioara i %rieul mic Ecascada 8$rciogF
Ponoare,doline,lapiezuri apar (n depresiunea
(nc'isa , ocoale,(n (mpreurimile ctunelor G'eari i
1coale ,i pe platoul carstic 2crioara.
#elie!ul carstic reprezint aspecte pitoreti
(n perimetrul 6untele 6are, unde pot !i admirate
de!ileul de pe cursul in!erior al %rieului, c'eile
Posagii, Pociovalitei, #uncului, 1colielului,
2agagelei, renumitele iz)ucuri Heredeu i 7uori de pe valea Posaga, cascadele sipote i
iz)ucul de pe valea %rieului i masivul calcaros 2crioara-7iloaia, cel mai interesant
sector al acestor muni.
D
6unii Trascu sunt prezeni (n teritoriu cu !ormaiunile calcaroase din versantul
sudic al masivului 7edeleu,peterile :uda lui Papara i 3meilor, c'eile 6orilor, Ponorului,
7ulzului i cascadele de pe valea Poienii.
Pitorescul cadrului al zonei este sporit i de peisaele create de celelalte !ormaiuni
geologice a!late (n alctuirea munilor ce struiesc valea %rieului, rein$nd atenia (n
mod deose)it ;clile/ vulcanice ce domin !ormele (n general montane ale ramurii
esticeEmunii %uri!eriF a munilor 6etali!eri printre care Poienua, 5etunatele,8lcioiu i
Gemenele. *n mor!ologia de detaliu c'iar i unele roci sedimentare din alctuirea acestor
muni au generat !orme ce se impun (n peisa Cst$nci a)rupte, v$r!uri ascuite, mici creste,
cum ar !i 6argaia de langa Bupa, 9egrileasa, culmea 6ogoului din munii Trascu.
Hrumuseile peisagistice constituie o mare )ogie (n %puseni, acestea gsindu-se
(n marea maoritate a zonelor de vi sau de culmi montaneCmunii 7i'or (n zona 8$rtop,
comuna %rieeni, 6untele 6are, munii Trascu. 5e la platoul muntelui Gina se zresc (n
deprtare esurile %radului, e,tremitile vestice ale munilor %puseni, pdurile de molid i
de )rad de la 5ragu, culmea 7i'orului (nvecinatE1D4DmF !ermectoarea vale a "riului
%l) cu satele ei, !orma piramidal a 6gurei, v$r!ul 2tr$m)a i 5etunata cu coloanele ei
de )azalt !iind declarat monument al naturii.
1/./1/ Ele&e!#ele i,r)6rafice ale M$!:il)r A-$%e!i
&lementele 'idrogra!ice se constituie ca resurse naturale
de importan turistic ridicat, impun$ndu-se prin elementele
estetice pe care le introduce (n peisa prin aspectele tiini!ice
comple,e ce le prezint sau prin posi)ilitile o!erite pentru
practicarea de activiti de recreere i de agrement nautic.
.lu*iul Arie
%st!el, at$t %rieul, c$t i a!luenii si prezint vi pitoreti marcate cu sectoare
de c'ei sau de!ilee spectaculoase (ntrerupte de )azine sau lunci. *n lungul acestor vi este
o importan reea de drumuri !eroviare i poteci care asigur accesul (n muni, (n toate
direciile, alctuind principala reea de trasee turistice.
Pentru )alneoturism !uncioneaz ca )azine comple,ele lacustre de la Turda,
"oocna, 1cna-5eului, 7ia-G'erla. 1 atracie deose)it o constituie !enomenele
?
'idrologice din zonele carstice. 5iriate (n su)teran prin sor)uri i ponoare E2crioara,
G'eari i 1coliF, apele str)at distane mari (n interiorul calcarelor i ies la supra!a
prin guri de peter, izvoare carstice sau iz)ucuri puternice E"oteul 5o)retilor, Tutul i
Gura %peiF.
*n peisaul teritoriului e,ist o serie de lacuri antropice unele amenaate la
(nceputul secolului al II-lea pentru asigurarea apei necesare e,ploataiei miniere. &ste
vor)a de cele ? lacuri amenaate (n perimetrul comunei #oia 6ontana cu o supra!a de
<,4 'a dintre care cel mai mare este Bacul 6are de 2,5 'a.
1/./3 / Cli&a M$!:il)r A-$%e!i
"lima este un alt element de atracie turistic ce reprezint particularitile
climatului deoarece !avorizeaz des!urarea de activiti turistice pe parcursul (ntregului
an. 3ona munilor %puseni are un climat continental moderat cu particulariti determinate
de poziia sa, !iind su) directa in!luen a maselor de aer umed i rcoros dinspre vest
peste care se suprapun in!luene sudice i sud-vestice care aduc (n tot timpul anului mase
de aer cald de origine tropical. %par i in!luene climatice nordice i nord-estice
purttoare a unor mase de aer rece, de origine polar i arctic.
*n acest cadru cea mai mare parte a %pusenilor ,are temperatura medie anual de
<= " . *n !uncie de regimul termic se constatC
3ile de iarn -temperatura ma,im su) 0=", (n depresiuni, (n (ntervalul noiem)rie J
martie E05 zileF i octom)rie-aprilie E>0 zileF, (n zona (nalta a munilor 7i'or4
3ile cu (ng'e se produc (n intervalul septem)rie-aprilie pe vile r$urilor, uneori i
(n august-iulie, la mare altitudine.
3ile de var cu temperatura ma,im de 25= " apar numai (n )azinele in!erioare
ale r$urilor (n perioada martie-septem)rieED0 zileF. 9umrul lor scade odat cu altitudinea,
p$n la o zi sau deloc Epeste 15??mF.
5atorit in!luenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de >5-
D5K.9e)ulozitatea cea mai accentuat E> zecimiF se (nregistreaz (n munii 7i'or i
muntele 6are corespunzator umezelii de D5K. *n zona (nalt zonele cu cer acoperit sunt
mai numeroase, (n timp ce zilele cu cer senin se remarc mai ales spre estul teritoriului.
10
Precipitaiile sunt a)undente (n zona munilor %puseni, variind de la 1400mm, (n
vest, pe culmile (nalte ale 7i'orului i muntele 6are p$n la circa 1100 mm, la %rieeni
-D00 mm i %vram Aancu-<50 mm i mai puin de D00 mm spre vest.
6a,imul pluviometric se (nregistreaz (n lunile mai ,iunie i iulie,iar cele mai mari
cantitti de precipitaii cad (n !e)ruarie i martie.9insorile cad timp de 50-<0 zile (n
muni i de 20-00 zile (n depresiuni i vi.2tratul de zpad dueaz 150 zile pe an (n
zona 6ontana (nalt i 00-50 zile (n vale.*n zona de munte stratul de zpad este sta)il
din luna decem)rie p$n (n martie.
#egiunile cele mai !avora)ile pentru practicarea sporturilor de iarn sunt (nltimile
de peste ?00 metri ,stratul de zpad atinge 00-40 cm.8$ntul este adaptat liniilor mari ale
relie!ului,ast!el (n zona 6ontana predomin circulaia vestic,la "$mpeni ,direciile
dominante sunt cele de sud-vest,vest i nord-est .
Particularitile climatului creeaz am)iana pentru activitatea de turism ,dar
constituie (n acelai timp i un important !actor natural de cur EclimatoterapieF4se disting
trei tipuri de )ioclimatCe,citant-solicitant de c$mpie,sedativ Jindi!erent de deal i
podi,tonic-stimulent de munte.+nele din aceste trei tipuri se constituie (n !actori
indispensa)ili practicrii turismuluiEzapada pentru practicarea sporturilor de iarnF
reprezent$nd (n acelai timp i un important potenial turistic,interes$nd activitatea
turistic at$t (n sezon ,c$t i (n eztrasezon.
1/./3/ Ve6e#a:ia
*n munii %puseni apar toate etaele i su)etaele de vegetaie.
8egetaia su)alpin se (nt$lnete insular (n "urcu)ata mare i muntele 6are, limita ei
in!erioar co)or$nd p$n la 15<0 m. %sociaiile de tu!risuri apar (n
alternana cu paitile alpine.Tu!riurile sunt !ormate din neapn, ienupr
pitic, arin de munte, smardar. Gramineele alctuiesc (n
special paitileC prusca, iar)a v$ntului, !irua i mai multe
dicotiledonate.

Con de -rad din munii Apuseni
11
&taul molidului este (nt$lnit (n munii 7i'orului i muntele 6are ,limita
in!erioara !iind cuprins (ntre 1550 m i 1200 m.Pdurile de molid (m)rac versanii
a)rupi ai acestor muni co)or$nd uneori spre vi.&lementul principal este molidul ,la
care se adaug )radul,!agul i arinul al).
2u)etaul molidului se a!l (n etaul pdurilor de !oioase cu mai multe
etae.Pdurile de rinoase i de !ag apar (ntre 1200 i ?00 m.2peciile caracteristice sunt
!agul i )radul ,la care se adaug !rasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul i
alunul.
Pdurile de !ag ocup cea mai mare parte de pdure din )azinul %rieului.
Paitile secundare !oarte rsp$ndite (n munii 6etali!eri ,Trascau i (n depresiuni
ocup azi locul !ostelor pduri de !ag de!riate i aparin !ormaiei de paiusc cu diverse
specii.2u)etaul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui 6are ,Trascu i (n regiunile
deluroase limita superioara !iind la >00 - ?00 m.2peciile (nt$lnite (n aceste pduri sunt
stear ,garnia,!ag,carpen,!rasin.
8egetaia luncilor este deose)it !a de cea a etaelor de vegetaie str)tute de
r$uri ,!actorul 'otr(tor put$nd !i inundaiile periodice ,dar i apropierea apelor
!reatice.2peciile lemnoase caracteristice luncilor suntCplopul,salcia,rc'ita ,aninul negru,iar
din cele ier)oase Crogoz,st$nenel de )alta i se (nt$lnesc )azinele r$urilor %rie,%rieul
mic,%)rud,Posaga,1coli ,Aara.
8egetaia de mlatin cunoscut su) numele de ;mol'as/ provenit din graiul
moilor este prezent (n 8$r!ul "pnii din 6untele 6are i este !ormat din
muc'i,!anerogame,merior,roua cerului.
Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz gama atraciilor proprii altor
compartimente naturale din cadrul peisaelor geogra!ice .
1/./;/ Fa$!a
5in punct de vedere turistic !auna prezint importan mai mult prin valoarea sa
cinegetic.Hauna de mare interes v$ntoresc se concentreaz (n unitile montane
Curs,mistre,coco de munte,cer),etc.,dar i (n pdurile de deal i c$mpie Ccpriorul.
12


*n pdurile de !oioase psrile au reprezentani tipiciC ierunca, piigoiul, mierla,
)u'a.
*n !gete triescC oarecele gulerat, viezurele, ursul )run, lupul, derul, cer)ul,
mistreul, iepurele i veveria.
"prioara este mai des (nt$lnit (n pdurile de stear dec$t (n !get,iar psrile
sunt numeroase aiciC sturzul de v$sc,pot$rnic'ea,cioc$rlia de pdure,graurul,g'ionoaia sur.
%tracie deose)it (n )azinul %rieului o constituie !auna piscicol care cuprinde
mai multe specii de peti,cu o zonalitate )ine evidentiaC
zona pstrvului ocup o )una parte din )azinul %rieului i principalii si a!lueni
%rieul mic ,7istra,Bupa, Eurc p$n la 1400 -1500 m i co)or$nd p$n la <00 mF
zona lipanului i moioagei se gsete pe cursul superior al %rieului4predominante
sunt specii ca lipanul i mreana de munte sau moioaga.
zona sco)arului ocup o )un parte din cursul in!erior i milociu al
%rieului,iar speciile dominante sunt sco)arul i cleanul
L zona cleanului suprapus cursului in!erior al %rieului i este dominat de
specia cleanului
1/./</ Re8er=a:ii !a#$rale
Pentru a se pstra nealterate !rumuseea lor ,o
parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre
a putea !itransmise (n c$t mai )una stare generaiilor care
vor urma,c'iar (n condiiile puternicelor in!luene pe care
le e,ercit omul.
1crotite i declarate monumente ale naturii sunt plante ca C!loarea de col
(nt$lnite pe st$ncile calcaroase din munii 7i'or,muntele Gina ,muntele 6are i munii
10
"%AA
71+#+B
Trascu4strugurele ursului de la 2criele-7lioara4pinul de pe st$nca din al)ia %rieului
de la 2lciua4 /!agul (mparatului/ de la 7aia de %rie4!rasinul de la %iton av$nd v$rsta
de cca 000 ani si circum!erina de > m.
*n cadrul !aunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,cor)ii,psrile
insectivore.
*n munii %puseni se individualizeaz o serie de rezervaii naturale de mare interes
cu regim special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turiti.
a>Re8er=a:ii 6e)l)6ice
5ealul cu melci se a!l (n vestul comunei 8idra ,reprezent$nd un cele)ru reci!
senovian prin (ntinderea aprecia)il, variaia speciilor de animale i marea diversitate a
organismelor.Horma dominant o reprezint melcul %cteonella cu speciile Gigantea i
Bamav@a cenura ,cca 100 000 mii de e,emplare acumulate (ntr-un spaiu restr$ns (n
cretacicul superior.
5etunata goal i detunata !locoasE24 'aF const (n prezena !aimoaselor coloane
de )azalt,de !orm prismatic 'e,agonal. %!late (n munii 6etali!eri ,aceste v$r!uri dea
modeste ca altitudine reprezint puncte de puternica atracie pentru iu)itorii naturii.
"omple,ul carstic 2crioaraE200 'aF - accesul (n aceast peter se !ace printr-un
aven care d (ntr-un sistem de galerii etaate de 2 500 m lungime i o denivelare de 220
m.
?> Re8er=a:ii ?)#a!ice :
#ezervaia natural de la 2crioara-7lioara-zona ocrotit este situat (n
partea superioar (n masivul muntelui 6are unde cresc smocurile de ier)i epoase ,(nsoite
de plante sa,o!ile.*n aceast su)asociatie regional se remarc argintica ,precum i strugurii
ursului sau dupa numele dat de localnici sar)azele.
/ezer*aia Cpt+na-se a!l pe culmile largi dintre 7alomireasa si muntele 6are,unde se
gasesc cele mai (nalte tinoave din ar ,numite de moi ;mol'asuri/.2ituat la 1<00 m
,rezervaia este !ormat din muc'ii 2p'agnum i :olitric'um cu mai multe specii de
8accinum i p$lcuri de pinus mug'o,alge,(n varietti de !orme noi.
/ezer*aia %egrileasa este !ormata din poienile de narcise care apar in masiv.
c>Re8er=a:iile f)re%#iere2
14
Pdurea de larice de la 8ildom este situat la poalele munilor Trascu la sud de
%rie.Baricele apare (n locurile luminate ,(n p$lcuri sau ar)orete destrmate i se
(nt$lnete (n cadrul etaului !agului.
,>Re8er=a:ii &i@#e:
"'eile TurziiE125 'aF reprezint o uria spintecatur (n )ara de calcare urasice ,la
umatatea culmii Petretilor.#$ul :asdate co)oara de la 4<0 m ,cat are la intrarea in
c'eiepana la 420 ,la iesire realizand ast!el o panta medie de 10 mM@m.
Hlora din "'eile Turzii cuprinde raritati remarca)ile ,nu numai pentru #omania ,ci
si pentru &uropa.,cum ar !i o plant speci!ica de usturoi care constituie !aima c'eii
aceasta planta gasindu-se numai in Tur@estan.
3ona muntilor %puseni dispune de o mare varietate de !actori naturali de cura
care pot !i structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul )alnearinC
ape minerale si termominerale4
lacuri si namoluri terapeutice4
plante medicinale4
!actori climaticiEaeroterapie si cura de terenF
curele de aeroionizare4
1/1/ Re%$r%e a!#r)-ice
#eprezent$nd creaia uman ,resursele turistice antropice sunt rodul e!orturilor
te'nice ,culturale i economice ,c$t i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor
de pe vile ce str)at munii %puseni mani!estate de-a lungul timpului (ntr-o (m)inare
armonioasa cu natura.*n zona %pusenilor e,ist un imens tezaur de vestigii ar'eologice
,monumente istorice ,de ar'itectur i de art ,precum un impresionant patrimoniu de care
atest evoluia si continuitatea (n munc i de viaa (n aceti muni,dezvoltarea culturii i
artei poporului rom$n.
*ntre componentele resurselor antropice turistice ale zonei munilor %puseni ,cele
mai reprezentative suntC
Ve%#i6iile are)l)6ice legate de geneza poporului rom$n i paternitatea sa pe
aceste meleaguriCcetile dacice,ruine ale unor ceti milenare,s.a. istoriceC
15
"etatea %l)a Aulia,
"astelul de la 3latna,
#uinele cetii %l)urnus 6aior
1/1/./ E,ificii reli6i)a%e
6onumente istorice,de ar'itectur i de arta cu valoare de unicatC)isericile i
mnstirile cu !resce interioare4)isericile si cetile rneti !orti!icate4monumentele
istorice din principalele orae-vec'i capital sau orae medievaleC
6nstirea Az)uc,
6nstirea Bupa ,
"atedrala #omano-"atolic
1/1/1/ E,ificii c$l#$rale
6uzeele si casele memoriale cum ar !i muzeele udetene si orasenestiC
6uzeul %vram Aancu,
6uzeul "asa lui :orea,
"asa memorial N7laga;
6arturiile civilizatiei si culturii populare Celemente
de etnogra!ie si !olclor,ar'itectura si tematica
poulara traditionala ,creatia artistica
Cmestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,!olclor
literar,muzical si etnogra!ic.
2atele turistice care prin speci!icul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-
istorica, prin am)ianta placuta a cadrului natural si )ogatia resurselor naturale pot
sa se constituie ca un produs turistic inedit satis!acand o gama variata de motivatii
in turismul intern si international.
#esursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si ar'itectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt )araele si
acumularile de apa de interes 'idroenergetic,'idrocentralele si alte o)iective
economice.
1<
1/1/3/ Ar#9 -)-$lar9
&lemente de ar'itectura populara intalnite la )isericile si casele din lemn speci!ice
Tarii 6otilor,zonei 7uciumului si a mocanimii din muntele 6are si la unele constructii
te'nice Epiue de apa sau moriF intalnite in mare numar pe vaile din muntii
6etali!eri,muntele 6are.Toate casele de pe cursul superior si milociu al %riesului se
caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt !acut din
sindrila si paie.
Portul popular ,deose)it de pitoresc ,purtat in mod !recvent ,in special in zona 1colis
-2alciua si in Bupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sar)atorilor.
&lemente de arta populara
caracterizate prin simplitate ,so)rietate si
!unctionalitate speci!ice Tarii 6otilor4
este vor)a in special deC o)iectele
e,ecutate din lemn Etulnice, !luiere, donite,
ciu)ereF, unelte cu decoratii ornamentale,
sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele,
unelte din metal cu ornamentatii.
6ani!estari !olclorice dintre care prezinta interes datinile si o)iceiurile traditionale ce se tin
la date calendaristice !i,e, anuale, saptamanale, sau cu di!erite alte ocazii, mai cunoscute !iind
cele de pe 6untele Gaina EiulieF, Poiana "alineasa E14 iulieF, Poiana 9egrileasa si 2alciua de
Oos, Bupsa si "ampeni4
6onumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii 6otilor, !oarte numeroase
si importante !iind cele care amintesc de luptele duse de io)agi impotriva (mpilrii su)
conducerea lui :orea, "losca si "risan, de eroica lupta a lui %vram Aancu (mpotriva e,ploatarii
austro-ungare sau cea a &caterinei 8arga, supranumita si .5oamna 6untilor/4
6onumente de ar'itectura religioasa, remarca)ile prin valoarea artistica si vec'imea lor,
prezente (n maoritatea localitatilor din teritoriu. %mintim de asemenea muzeele etnogra!ice si
memoriale valoroase prin )ogatia, valoarea si autenticitatea e,ponatelor.
+n element antropic deose)it de comple,, speci!ic zonei studiate, se re!era la !aptul ca
meleagurile 6untilor %puseni pastreaza urme de stravec'e locuire, prin numeroasele marturii
1>
.atul /n #un$ii Apuseni
ar'eologice. %st!el (n pesterile de la 2o'odol EBucia 6are si Bucia 6icaF, de langa 2alciua
EPoarta 3urcilor din 6asivul 7edeleuF si din "'eiaTurzii au !ost descoperite urme datand din
paleolitic.
An aceeasi c'eie se mai a!la .Pestera "alastur/, situata la cea mai mare cota, .Pestera
6orarilor/ E<<0 mF si .Pestera 7inder/ E520 mF care au !ost populate de catre omul primitiv in
paleoliticul milociu.
CAPITOLUL III
3/ PRE'ENTAREA BA'EI TEHNICO2MATERIALE A 'ONEI
Antre principalele aspecte, pe care le contin structurile de primire, suntC reteaua unitatilor
de cazare, reteaua unitatilor de alimentatie pu)lica si )aza te'nico-materiala de agrement.
3/./ U!i#a#ile ,e ca8are
7aza de cazare a 6untilor %puseni, desi oarecum proportional distri)uita in zona nu se
ridica nici ca numar de locuri si nici su) aspectul gradului de con!ort, la nivelul potentialului
turistic.
5in punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase udeteC %l)a, %rad,
1D
7i'or, "lu, :unedoara si 2ala.
Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale 6untilor %puseni se numara ca)anele, e,emple de
marca !iind cele prezentate mai osC
- Ca-ana #aisoara 0Munti &ilaului1! cu o capacitate de D5 de locuri in camere cu 4-5 paturi si
dormitoare comune cu priciuri.
2 Ca-ana C'eile Turzii 0Muntii &ilaului1 are 24 locuri, in acmere cu 2, 0 si 4 paturi si 20 de
locuri in casute, in apropierea ei a!landu-se si terenuri de sc'i pentru incepatori.
2 Ca-ana )carisoara 0Muntii #i'orului1 are o capaciatte de 5> de locuri, in camere cu 0-10
paturi si un dormitor cu priciuri.
2 Ca-ana )omesul /ece 0Muntii &ilaului1 in camere cu 2, 0, 4, <, 12 paturi cumuleaza un
numar de >1 locuri.
2 Ca-ana )tana de 3ale 0Muntii 3ladeasa1 are 104 locuri in camere cu 0-15 paturi. 2i aici se
gasesc in impreurimi terenuri de sc'i pentru incepatori, dar si pentru avansati.
2 Ca-ana 3adu Crisului 0Muntii $adurea Craiului1 are o capacitate de 101 de locuri in camere
cu 2-10 paturi si priciuri.
2 Ca-ana 3ladeasa 0Muntii 3ladeasa1 intruneste un numar de 00 locuri in camere cu 0-15
paturi. 9ici de aici un lipsesc terenurile de sc'i.
An anul 200? situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoareaC
9umarul total al locurilor de cazare din zona 6untilor %puseni este de 425, din care 2DD in
ta)ere scolare.
An ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta
este de D50>, dintre care 45>> in ta)erele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de
D502, lasand ca turistii straini sa !ie in numar de doar 51.
#aportat la numarul innoptarilor din zona 6untilor %puseni, situatia se prezinta ast!elC
24110 numarul total de innoptari, dintre care 1<?1> in ta)erele scolare, iar luat in !unctie de
provenienta turistilor, 20D?0 de innoptari au !ost ale romanilor, restul de 220 ramanand ale
strainilor.
5in situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind ec'iparea cu structuri de
primire a zonei turistice a %pusenilorC
1?
- desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in 'oteluri E50, <4KF,
e,plicatia !iind legata de prezenta aici a unor statiuni )alneoclimaterice renumite, precum
Geoagiu 7ai, 6oneasa, 2tana de 8ale4
- in cadrul 'otelurilor - in cazul vilelor - motelurile, in privinta
ca)anelor,
se remarca ponderea
mare a numarului de
locuri de categoria o
stea E><, 5KF, ca si
lipsa locurilor de
categoria 0-5 stele,
respectiv a conditiilor
pentru des!asurarea
unui turism de calitate
superioara sau c'iar de
lu,4
desi ocupa locul al
doilea ca pondere E1<,
0KF, dupa 'oteluri,
structura pe categorii
de con!ort este destul
de diversi!icata, desi, si
in acest caz, predomina
E<2, 0KF cele de o stea,
urmata de cele de doua
stele E02, 5KF4
desi reprezinta doar 10,
2K din totalul )azei de
cazare, are proportii
apro,imativ egale de
locuri de o stea E5?,
0KF si de doua stele
E41, 0KF.
un parado, il
constituie !aptul ca
circa 55K din
totalul locurilor de
cazare il reprezinta
cele de 2-0 stele4
Einsa, unele dintre
ca)ane ar putea
intra usor in randul
'otelurilorF4
Pe ansam)lu, se poate concluziona ca )aza de cazare din 6untii %puseni este necesar sa !ie
suplimentata4 de asemenea, este necesara o mai )una repartitie in teritoriu a unitatilor, si in
special a ca)anelor.
3/1/ U!i#a#ile ,e ali&e!#a#ie
An 1??< unitatile de alimentatie pu)lica insumau ?015 locuri, ceea ce reprezenta un raport
de 4 locuri de cazare pe locuri la mese in alimentatie.
Pe udete, repartitia numarului de locuri la mese in unitatile de alimentatie pu)lica se
prezenta ast!elC udetul %l)a - 051 locuri4 udetul %rad - >5< locuri4 udetul 7i'or - <15< locuri4
udetul "lu - 11?4 locuri si udetul :unedoara - D5D locuri.
An structura, pe tipuri de unitati, predominau restaurantele E<0, 5KF, urmate de )aruri E2D,
2KF, )raserii E>, 0KF si alte tipuri de unitati de alimentatie pu)lica.
5e remarcat lipsa unor unitati cu speci!ic vanatoresc, pescaresc, traditional pastoresc
precum si a unor unitati de elita Ede lu,F, capa)ile sa preia o clientela !ormata din turisti straini
cu anumite pretentii, sau grupuri organizate pentru e,cursii tematice.
20
Pe localitati, cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese in 1??< se
inregistra in statiunile Geoagiu 7ai, 6oneasa, si 2tana de 8ale.
3/3/ Ba8a #e!ic)2&a#eriala ,e a6re&e!#
An conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in
general si in mod special in o!erte turistice a caror specialitate este insasi !orma de agrement
Eturism montan, turism de litoral, etc.F. Gradul de atractie al unui produs turistic, cat si de punere
in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si miloacelor
pentru agrement.
Hata de necesitatile de agrementare, localitatile din 6untii %puseni dispun in prezent de
dotari edilitar gospodaresti speci!ice localitatilor ur)ane, mai putin de dotari necesare
agrementului.
&lement esential in turismul montan, agrementul se compune in zona 6untilor %puseni
doar din domeniul sc'ia)il, miloace de transport pe ca)lu si trasee montane.
4omeniul sc'ia-il cunoscut in zona este concentrat in special la %rieseni, 2tana de vale
si 7aisoara.
Ba scara nationala, ponderea domeniului sc'ia)il din 6untii %puseni este de 0, DK, cu
un numar de 5 partii de sc'i. An ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului sc'ia)il
Epers.MoraF, la 7aisoara aceasta era in 1??5, de ?00, la Hantanele 2>0, la %rieseni 0<0, iar la 2tana
de 8ale 2>04
Mi"loacele de transport pe ca-lu 0tele5erice1.
5omeniul sc'ia)il este via)il, util si e!icient din punct de vedere economic in conditiile in
acre este asigurat cu miloace de transport pe ca)lu adecvate, ca structura si capacitate, iar cu
structurile de primire se a!la in raporturi )une. Pentru urmarirea unui asemenea !enomen, in
amenaarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare !unctionala, care reprezinta
e,presia numerica a raporturilor dintreC domeniul sc'ia)il si tele!erice4 domeniul sc'ia)il si
structurile de primire4 tele!erice si structurile de primire.
5in analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare Egen telece)ina,
telegondola, sau telescaunF, precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor in
maoritatea masivelor.
21
An privinta elementelor speci!ice de asigurare !unctionala a domeniului sc'ia)il sunt de
retinut urmatoareleC
- dotarile si amenaarile a!erente domeniului sc'ia)il sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu
desavarsire4
- lipsesc tele!ericele de acces la domeniul sc'ia)il4
- unitatile si dotarile cone,e sunt ca si ine,istente.
Traseele turistice montane
An zona 6untilor %puseni sunt inregistrate si marcate <? trasee turistice destinate
urmatoarelor tipuri de e,cursii sau !orme de turism.
0 drumetie de +araC toate traseele marcate sunt accesi)ile drumetilor cu pregatire medie. An
zonele a)rupturilor si pe cursurile apelor cu c'ei si de!ilee, unde nu sunt amenaate poteci si
punti de trecere accesul este mai di!icil. Greu accesi)ile sunt si traseele in lungul !irului apei, mai
ales in pesteri, acestea devenind impractica)ile in timpul ploilor a)undente4
0 drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile )ine amenaate turistic, traseele greu
accesi)ile !iind recomandate numai drumetilor !oarte )ine pregatiti4
0 aplinismC peretii calcarosi, deseori verticali din "'eile Turzii, "'eile %iudului, permit
practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai di!icile4
0 speoturismC se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe
dintre ele !oarte interesante. "ele desc'ise pentru turisti suntC Pestera +rsilor, 2carisoara,
6eziad, 8adu "risului. Toate acestea pot !i vizitate numai cu g'id. Partial amenaate sunt si
pesterileC "etatile Ponorului si "etatea #adesei.
3/3/ Ba8e ,e #ra#a&e!#
An statiuni, alaturi de procedurile de )aza, se asigura )ai termale in cazi sau )azine,
impac'etari sau aplicatii cu namol, )ai cu apa gazoasa sau sul!uroasa, cure interne cu ape
minerale. 5e asemenea, au !ost create conditii pentru e!ectuarea mai multor tipuri de proceduri
asociateC electroterapie, termoterapie, saunoterapie, 'idro!izioterapie, @inetoterapie, in'alatii,
aerosoli, etc.
3estrea de !actori terapeutici naturali din zona 6untilor %puseni, una dintre cele mai )ogate
si diversi!icate din tara, este constituita dinC
22
2 Ape car-ogazoase6
2 Ape sul5atate si sul5uroase6
27z*oare cu ape -icar-onanate! calcice! magnezice! sodice! 'ipotone6
2 Ape concentrate! de tip cloruro2sul5atic si sali5ero2sul5uric6
2 Ape geotermale6
2 %amoluri de tip *egeto2mineral6
2 Climatul! caracterizat prin presiune atmos5erica scazuta! radiatie solara intensa! ionizare
crescuta.
"ele mai cunoscute statiuni din zona %pusenilor care )ene!iciaza de )aze de tratament
sunt 1eoagiu -ai2 .tana de (ale2 (ata si #oneasa.
Ca-i#)l$l V
Pri!ci-alele #ra%ee #$ri%#ice
Buate (n !unctie de gruparea pe
masive muntoase, traseele turistice ale
%pusenilor sunt !oarte numeroase4 dintre
acestea le mentionam doar pe cele mai
reprezentativeC
a> M$!#ii Bi)r :
20
L 2tana de 8ale - Petera 6eziad.
Traseul este accesi)il pe tot parcursul anului, !iind marcat printr-un triung'i al)astru.
5istantaC 20 @m. Tmp de mersC < ore.
?> M$!#ii C),r$2M)&a:
L 5um)ravita de "odru - 6oneasa.
Traseu nemarcat. 5istantaC apro,imativ 00 @m. Timp de mersC 12-10 ore. &ste accesi)il
atat vara, cat si iarna.
c> M$!#ii Pa,$rea Crai$l$i :
L "a)ana 8adu "risului - Pestera 8antului.
6arcaul este un triung'i al)astru. Timp de mersC 5 ore, dus-(ntors.
dF 6untii 6etali!eriC
L Geoagiu 7ai - "'eile 6azii - "'eile %rdeu - Glod - "'eile "i)ului - "'eile
7acaiei - 7ozes - Geoagiu 7ai.
Traseu nemarcat. Timp D-10 ore. "ircuitul pune (n evidenta numeroasele !orme carstice
din sectorul sudic al 6untilor 6etali!eri.
e> M$!#ele *ai!a:
L 7ulzestii de 2us - Pastravaria 7ulzestii de 2us - 6untele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp <-D ore. Atinerarul permite ascensiunea pe platoul situat (ntre
var!urile Ba Targ si Gaina de unde se desc'ide o larga panorama asupra 6untilor 6etali!eri si
7i'or.
f> M$!#ii Vla,ea%a:
L "a)ana 2carisoara - G'etarul 2carisoara - %rieseni.
6arcaul este constituit dintr-un punct rosu pana la g'etar si triung'i rosu la %rieseni.
5istanta este de apro,imativ 11, 0 @m. Timpul de mersC 2, 5-0 ore, iar traseul este practica)il tot
timpul anului.
6> M$!#ii Tra%ca$:
L Bacul Ag'el - Antregalde - "'eile #ametilor - ca)ana 2lo)oda.
Timp de mers ? oreC Bacul Ag'el - Antregalde 0, 5 ore4 Antregalde - "'eile #ametilor 0.5
ore4 "'eile #ametilor - 2lo)oda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practica)il (n sezonul
cald.
> M$!#ele Pl)-i% AM$!#ele Se%>:
24
L :anul Piatra "raiului - 2u) 8!. 6agura 6are - "omuna Tusa.
6arcaC )anda rosie. Timp de mersC 0-4 ore Traseu este nerecomanda)il iarna si permite
traversarea masivului de la sud la nord, (n apropierea var!ului principal.
i> M$!#ii Me%e%:
L 3alau - "ulmea 6eses - #uinele cetatii Porolissum - 6oigrad.
6arcaC )anda rosie, timp de mers 0-0, 5 ore. Traseul este ne recomanda)il iarna.
B> M$!#ii 'ara!,:
L 1)arsia E#osia 9ouaF - 2aua #osia - Azvorul Aaco)ini - Aaco)ini - Gura'ont.
6arcaC triung'i gal)en, Aaco)ini - Gura'ont4 nemarcat, 1)arsia - Aaco)ini. Timp de
mersC 5, 5-<, 5 ore. Traseu nerecomanda)il iarna, care traverseaza culmea principala a 6untilor
3arandului.
+> M$!#ii *ila$ AM$!#ele Mare>:
L "a)ana 6untele Hilii - 8ar!ul :uzii - 8ar!ul Aerii - "etatea Bita - Plopi - 8ar!ul
#asca 6are - "a)ana 2omesul #ece.
Timp de mersC <-> ore. 6arcaul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara "lu-
9apoca. Traseul !ace legatura (ntre ca)ane la o altitudine oasa.
l> Ceile T$r8ii:
L "a)ana "'eile Turzii - Prin "'eile Turzii - Ba moara si (napoi.
Puncte de acces recomandate sunt garile "lu-9apoca, "ampia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomanda)il iarna, marcaul (l constituie o )anda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul
de mers este de apro,imativ 2-2, 5 ore.
Ca-i#)l$l VI/ Pr)-$!eri -e!#r$ =ii#)r$l #$ri%&$l$i "! M$!:ii A-$%e!i
6untii %puseni se integreaza (n s!era turismului recreativ Edrumetii montane, sporturi de
iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuitF. Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele
pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin inter!erenta reciproca. 9ota comuna a tuturor tipurilor
ramane insu!icienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.
%groturismul are mari perspective de a!irmare, primele pensiuni si !erme turistice
desc'izandu-si portile (n zona )ordurii nordice E7elis - #ac'itele - "alatele - 2ancraiuF.
25
5atorita !aptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale
traditionale - arta populara, !olclor, etnogra!ie, traditii - valori!icarea potentialului turistic latent
prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari
promisiuni (n viitorul apropiat, o)servandu-se totodata o cerere crescanda de ast!el de servicii de
cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste 'otare, (ntr-un procent tot mai mare.
An aceasta zona declarata de!avorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru
care se spera ca va duce (n timp la !inantarea unor proiecte de anvergura, cum ar !i (n!iintarea
Parcului 9ational 6untii %puseni, plan a!lat momentan doar (n stadiul de proiect, dar care este o
actiune am)itioasa mai ales (n directia protearii si ocrotirii naturii.
+n alt avanta al acestei zone este !aptul ca (naltimile muntilor sunt reduse, iar relie!ul
montan de aici este cel mai !ragmentat din (ntreg lantul "arpatic. accesul !acandu-se cu o mai
mare usurinta decat (n cazul altor grupe.
A3!4!0)5651RA)II R!7R!8!36A6I(! 9I3 #,3:II A7,.!3I
7etera ;oanca Apei
2<
9ealul cu #elci
9etunatele
#nstirea Ialomi$ei
#nstirea Rame$i
2>
#nstirea 7rislop
Ruinele Cet$ii scufundate din -eli
Ruinele Cet$ii -ologa2 #asi+ul (ldeasa


2D
BIBLIO*RAFIE

"P#QA 2%+ #&8A2T&
6unii %puseni 7i'or 8ladeasa J6.7lea'u,2.7ordea,&ditura +niunii de
"ultura Hizica si 2port
6unii "odru-6oma -7lea'u 6arcian , G'id turistic ,&ditura 2port-
Turism,1?>D,7ucureti
6unii %puseni -Alie 6ircea ,&ditura pentru turism ,1?>4,7ucureti
6unii %puseni -muzeu istoric i etnogra!ic al poporului rom(n,&ditura
Turism,1?D0,7ucureti
Qara moilor -2.7ordea ,G'id turistic,&ditura pentru turism ,1?D2,7ucureti
2?