UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI






BIOSECURITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

APRECIEREA CALITATII LA CARNEA DE PASARE SI OUA













Coordonator: Custura Ion Student: Opincaru Maria Georgiana






Controlul i calitatea crnii de pasre

ntruct producia avicol industrial din Romnia este integrat pe vertical de la nmulirea
pasrilor i pn la abatorizarea i procesarea crnii de pasre, la nivelul fiecrui stadiu de
producie sunt verificate urmtoarele aspecte de calitate:
calitile nutriionale i organoleptice (gust, miros);
aspectele optice (prezentare i atracie);
securitatea bacteriologic, virusologic, parazitologic;
securitatea cu privire la reziduurile nedorite (substane medicamentoase, metale grele,
biotoxine, hidrocarburi clorurate, corpuri strine, esuturi patologice etc).

Fiecare etap de producie este, n esen, un proces de fabricaie, iar calitatea i eficiena
produsului finit la nivelul fiecrui stagiu de producie depinde de calitatea materiilor prime,
gradul de instruire a personalului, consumurile specifice i tehnologia cu care se lucreaz.

Controlul calitii ncepe cu controlul fiecrei etape de producie (materii prime furajere, calitate
ou de incubaie, calitate pui de o zi, calitate furaje etc.) i continu pe parcursul ntregului proces
de producie.

Creterea tuturor categoriilor de psri se face ntr-un mediu complet controlat, evitnd pe
aceast cale introducerea n ferme a oricror germeni patogeni. Reetele folosite n nutriia
psrilor au n vedere folosirea numai de surse salubre (nu se folosesc n hrana psrilor finuri
proteice de origine animal, hormoni de cretere, organisme modificate genetic i antibiotice ca
factori de cretere), iar ntocmirea acestora se face prin optimizare pe calculator. La nici o
categorie de psri nu este admis pscutul, din considerente sanitar veterinare.

Msuri de securitate n fermele de tip industrial

a. Circulaia psrilor pentru abatorizare
Se monitorizeaz fiecare transport cu privire la: ferma de origine, destinaia i traseul ce
urmeaz a fi parcurs.
Se aplic procedura scris cu privire la documentele ce se vor elibera de DSV (Direcia
Sanitar Veterinar).

b. Circulaia puilor de o zi pentru populare i a oulor de incubaie
Se monitorizeaz fiecare transport cu privire la: ferma de provenien, destinaia i traseul
mijlocului de transport.
Se folosesc cartoane de unic folosin pentru oule de incubaie.
Cofrajele din PVC se spal i se dezinfecteaz obligatoriu n vederea refolosirii.

c. Circulaia oulor pentru consum
Sunt utilizate ambalaje i cartoane de unic folosin pentru transportul oulor pentru
consum.

d. Transportul furajelor combinate
Mijloacele de transport furaje se spl i se dezinfecteaz n afara fermei.
La intrarea n ferm funcioneaz un dezinfector sau un covor cu dezinfectant.
Depozitarea furajelor n ferm se face n buncre specializate, etane, pentru a evita
ptrunderea n interior a psrilor slbatice.

e. Intrarea personalului n ferm
Trecerea printr-un filtru sanitar prevzut cu trei ncperi (camera pentru echipamente de
strad, camera cu du, camera pentru echipamentul de ferm).
Schimbarea mbrcmintei de strad i a nclmintei cu echipament de ferm.
Folosirea tvielor dezinfectoare la intrarea i ieirea din filtrul sanitar.
Verificarea integralitii gardurilor ce nconjoar fermele.

f. Alimentarea cu ap a fermei
Se interzice alimentarea fermelor din surse de ap deschise.
Alimentarea cu ap a fermelor se face din puuri forate sau de la reeaua public de ap.
Tratarea antimicrobian a apei se face conform regulilor de igien n vigoare.

g. Adposturile de cretere
Halele sunt etane pentru a evita ptrunderea n interior a psrilor slbatice i a
roztoarelor.
La intrarea n adpost exist o tvi dezinfectoare pentru dezinfecia nclmintei i un
sistem de splare i dezinfecie a minilor ngrijitorilor.


MSURI CU PRIVIRE LA ANGAJAI I/ SAU VIZITATORI
a. Micri de personal sau vizitatori n ferm
Personalul de serviciu (mecanici, electricieni, fochiti, tractoriti), chiar dac nu intr n contact
cu psrile, respect programul de splare i dezinfecie ca i personalul din ferm (du i schimb
de haine pentru persoane, dezinfecie cu formalin pentru echipament).

b. Contacte cu psri din afara fermei
Angajaii care lucreaz n ferme i abatoare nu au voie s creasc psri n ograd.
Angajaii din fermele avicole nu pot avea al doilea serviciu tot n ferme de psri.
Dup concediu, personalul din ferme trebuie s stea n carantin 72 ore (fr contact cu
psrile) nainte de nceperea serviciului.


MSURI CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA N FERM A MATERIALELOR DIN
MEDIUL EXTERN
a. Diverse materiale care intr n contact direct cu pasrile sau dejeciile
Aceste tipuri de materiale trebuie cumprate exclusiv noi i dezinfectate cu formalin
nainte de introducerea n ferme.
Este interzis refolosirea acestor materiale.

b. Materiale care nu intr n contact cu psrile sau dejeciile
Aceste tipuri de materiale sunt mai puin riscante, dar trebuie dezinfectate corespunztor la
intrarea n ferm.

c. Mijloace de transport dejecii
Mijloacele de transport dejecii din ferm n exterior, pe parcursul unui ciclu de
producie, trebuie s aparin unei singure platforme de producie i sunt splate i
dezinfectate la fiecare intrare n ferm.
Este interzis folosirea acelorai mijloace de transport al dejeciilor n mai multe
platforme de producie.

d. Ingrediente furajere
Fiecare ingredient furajer are propriul su risc de contaminare. Ingredientele cu risc mare
sunt monitorizate cu atenie. Exist registre corespunztoare pentru fiecare furnizor de
ingrediente furajere i sunt create baze de date ale controlului calitii pentru fiecare
furnizor.
Se ntocmete un plan de utilizare a ingredientelor cu risc mare n hrana anumitor psri,
precum: psrile cu vrste foarte mici, psri stresate sau psri de reproducie. Psrile
sunt vulnerabile la diferite infecii, de aceea sunt folosite cele mai bune materii prime,
salubre i nutreuri granulate i tratate antimicrobian.
Fabrica de nutreuri combinate are un program de biosecuritate funcional i dispune de
zone tampon care mpiedic persoanele neautorizate s ptrund n fabric. Vizitatorii
sunt considerai contaminai i de aceea sunt echipai cu haine i nclminte aseptice.
Roztoarele i psrile slbatice sunt eliminate din fabric sau din apropierea acesteia.
Perimetrul cldirii trebuie s fie intact cu toate uile i ferestrele nchise i sigilate.
Materialele propice pentru cuibrit sunt nlturate, iar potenialele locuri de cuibrit
eliminate.
Modul de circulaie al angajailor este conceput, astfel nct s minimalizeze posibilitatea
contaminrii ncruciate. Angajaii de la primire ingrediente nu au voie s circule n zona
furajelor finite i invers. Adesea se folosesc echipamente de culori diferite pentru diferite
categorii de angajai.
Zona de primire a ingredientelor este curat i bine organizat. Ingredientele cu dejecii
de roztoare i/sau de psri, infestate cu insecte sunt respinse nainte de descrcare.
Gurile sau zonele de descrcare sunt lipsite de urme vizibile ale ingredientelor anterioare.
Pentru salubrizarea gurilor de descrcare se folosete adesea porumbul mcinat (45 kg)
coninnd ntre 0,5-1% substane antimicrobiene (amestec de acizi organici i srurile
acestora);
Vehiculele de transport sunt inspectate i salubrizate dup o schem regulat. Aternutul,
deeurile de abator sau mortalitile nu sunt niciodat transportate cu utilajele destinate
transportului de ingrediente. Pentru furajele de reproducie se folosesc mijloace de
transport speciale.
Se folosesc numai furaje granulate sau tratate antimicrobian pentru puii de carne sau
furaje numai tratate antimicrobian pentru celelalte categorii de psri.
Fabricile de furaje au proiecte speciale de instruire a salariailor pentru mbuntirea
programului.


MSURI PRIVIND EVACUAREA DEEURILOR I GUNOIULUI DE GRAJD

a. Psrile moarte
Colectarea i eliminarea pasrilor moarte se face prin incinerare n ferm sau ngropare.
n situaia n care se transport la protan pentru incinerare, psrile moarte se ambaleaz
corespunztor i se transport cu mijloace corespunztoare.

b. Resturi de incubaie
Deeurile rezultate n urma procesului de incubaie se incinereaz conform legislaiei n
vigoare, OM 723/2003, OM 42/2005, OG 47/2005.
nainte de a fi transportate la locul de incinerare sunt dezinfectate i ambalate
corespunztor ntr-o ncpere special amenajat.
Incinerarea acestor deeuri se face de ctre o persoan nominalizat i specializat.

c. Deeurile de abator
Deeurile de abator sunt sterilizate prin procesare i transformate n finuri proteice la
temperatura de 135oC timp de 20 minute.
Finurile proteice rezultate nu sunt folosite n hrana animalelor de ferm, ci urmeaz
destinaia conform legislaiei n vigoare OM 723/2003, OM 42/2005, OG 47/2005.
n cazul n care nu exist sisteme de sterilizare prin procesare i transformare n finuri
proteice, deeurile de abator sunt livrate spre incinerare la cel mai apropiat incinerator,
avnd condiia ca transportul s se fac n containere perfect etane.

d. Dejeciile din ferm (gunoiul de grajd)
Sunt depozitate i dezinfectate pe platforme special amenajate, mprejmuite, urmnd a fi
utilizate doar dup o anumit perioad de timp.
Pentru fermele de gini outoare (crescute n baterii) dejeciile sunt depozitate n batale
speciale.


MSURI PENTRU PREVENIREA INFECIEI N ABATOR
a. Meninerea igienei n abator
Se urmrete funcionarea corect a urmtoarelor activiti:
Splarea i dezinfecia cutilor i a autovehiculelor de transport psri vii;
Folosirea unei staii de preparare a detergenilor;
Splarea i dezinfecia utilajului mobil ntr-un spaiu special amenajat;
Prevenirea ptrunderii insectelor i psrilor slbatice n abator prin existena unor
amenajri speciale;
Sterilizarea cuitelor, instrumentelor i a altor accesorii folosite de personal n procesul de
producie n sterilizatoare speciale;
Folosirea materialului de protecie pentru personalul care lucreaz n abator (mnui,
masc i eventual ochelari).

b. Igiena personalului
Este obligatoriu s existe:
Surse suficiente de ap pentru but;
Chiuvete pentru spaiile tehnologice i cele auxiliare (vestiare, sli de mese, toalete etc.);
Cabinete de toalet pentru brbai i femei;
Spltorie pentru echipamentele de protecie;
Spaii pentru servit masa i pentru punct sanita
arnea de pasre ocup un loc important n alimentaia omului datorit calitii sale. n comparaie
cu celelalte animale domestice productoare de carne, pasrea prezint avantajul de a furniza,
datorit greutii ei corporale reduse, carne mereu proaspt.

Carnea de pasre se prepar repede, uor i are numeroase nsuiri organoleptice i nutritive: este
srac n calorii i bogat n proteine (carnea alb de pui de gin are un coninut ridicat de
proteine 21-22% iar cea roie de pui 19-20%). Datorit structurii sale fine este uor de masticat i
digerat, fiind un aliment ideal pentru toate vrstele, iar pentru nsuirile sale dietetice este
recomandat n alimentaia copiilor, btrnilor i convalescenilor. De asemenea, grsimea din
carnea de pasare are o cantitate mic de colesterol.

Carnea de pasre conine toi aminoacizii eseniali necesari alimentaiei omului i nu are grsime
n interiorul sau ntre fibrele musculare. n plus, carnea i organele de pasre constituie o surs
bogat n sruri minerale i vitamine.

Pe plan mondial, carnea de pasre a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de
origine animal ale oamenilor att datorit calitilor sale nutritive ct i a costurilor reduse n
comparaie cu alte surse de proteine de origine animal.

Structura i compoziia chimic a crnii de pasre
Prin carnea de pasre, n sensul larg al cuvntului, se nelege musculatura scheletic mpreun
cu esuturile de legtur natural: conjunctiv, osos, gras, tendoane, aponevroze, vase sangvine i
limfatice, nervi i piele. Uneori n aceast categorie sunt cuprinse i organele comestibile: inima,
ficatul, pipota, splina.

Spre deosebire de mamifere, carnea de pasre are bobul mai fin, irigaia cu snge este mai
redus, iar esutul conjunctiv este mai puin dezvoltat. Grsimea este depus cu predilecie n
esutul conjunctiv subcutanat, pe pipot, pe intestine i pe pereii interni ai cavitii abdominale.

La speciile gin i curc se ntlnesc dou tipuri de musculatur: alb n zona pieptului i roie
n restul corpului. La tierea diferitelor specii de psri rezult, pe de o parte carcase curate i
organe comestibile i pe de alt parte, subproduse necomestibile i deeuri.

n compoziia chimic a crnii de pasre exist diferene destul de mari, mai cu seam n funcie de
specie i starea de ngrare.




Carnea de pasre, n special cea provenit de la gin i curc, se prepar repede, uor i are
numeroase nsuiri organoleptice i nutritive; este srac n calorii i bogat n proteine. Datorit
structurii sale fine, este uor de masticat i digerat, fiind un aliment ideal pentru toate vrstele, iar
pentru nsuirile sale dietetice este recomandat mai ales pentru copii, btrni i convalesceni.





Anul 2011 a fost mai generos cu avicultura romneasc, n context european, fr ns a
excela. Pentru prima dat dup aderarea Romniei la UE, cu cinci an n urm, preul n euro
al produselor avicole a crescut, la 1,6025 euro la carne de pasre, fa de 1.5129 n anul 2010
(105,7 %) i la 6,04 euroceni la ou, fa de 5,77 euroceni n 2010 (104,6 %). i am reuit, de
asemenea, s echilibrm balana comercial extern a crnii de pasre, nu ns i pe cea a
oulor. Dei unele ri partenere din UE continu s ne fie ostile din punct de vedere al
relaiilor comerciale, atitudine care se va menine i adnci n perioada urmtoare, avicultorii
romni au fost i vor rmne coreci (n afara intermediarilor de importuri i exporturi de
produse avicole, pentru care nu bgm mna n foc). ns este necesar i o corectitudine mai
agresiv n perioada urmtoare, pretinznd (i obinnd) corectitudine i de la partenerii i
colaboratorii notri, interni sau externi. n aceast perioad de criz prelungit, interesele tind
s devin lipsite de caracter, n ideea de scap cine poate i aceea de dac ine, de ce s n-o
fac?
Experiena celor cinci ani de apartenen la UE, puin profitabil pentru noi, trebuie s ne fi
nvat cum s trim alturi de partenerii notri europeni, care nu sunt prea ncntai de
prezena noastr i nici de competitivitatea produselor avicole romneti pe piaa comunitar.
S sperm c n cel de al doilea semideceniu de dup integrare vom ti s fim mai dinamici i
mai convingtori.

Cresterea puilor de carne
Cresterea pasarilor, avicultura, urmareste obtinerea de produse animale specifice, cu valoare
economica ridicata. Alimentatia
este unul dintre cei mai buni indicatori ai nivelului de trai al unei populatii. In Europa, spre
exemplu, in ultimii 75 de ani, a scazut consumul de paine la mai putin de jumatate, in timp ce
consumul de carne a sporit cu 55-60%, raportul paine-carne ajungand de la 5,7/1 pana la 1,8/1.
In Romania, potrivit datelor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), productia
interna de carne de pasare a crescut de la 121.000 de tone in anul 2000, la 334.000 de tone in
anul 2009, avansul procentual fiind de 276%. Consumul de carne de pasare fara autoconsum a
crescut de la 146.000 de tone in anul 2000, la 434.000 de tone in anul 2009, ceea ce se traduce
printr-un avans de 297%. Totusi, arata datele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, o
treime din consumul de carne de pasare este asigurat de importuri, ceea ce nu poate sa insemne
decat ca exista inca piata pentru producatorii locali, cu conditia ca acestia sa fie activi. Date
publicate de Institutul National de Statistica arata ca, in luna martie a anului 2010, s-a observat in
Romania o scadere a numarului de pasari sacrificate, insa o crestere a cantitatii acesteia, ceea ce
se traduce prin carcase cu greutate mai mare. Astfel, potrivit surselor citate, numarul total al
pasarilor sacrificate in martie 2010 a scazut cu 0,7%, la 18,53 milioane de capete, in timp ce
greutatea in carcasa a acestora a crescut cu 1,0%, la 31.433 de tone. Carnea de pasare este mult
solicitata de consumatori, datorita insusirilor gustative deosebite, faptului ca se pregateste cu
usurinta in foarte multe si variate retete culinare, a digestibi-litatii deosebite si valorii nutritive
superioare. Va-loarea calorica a carnii de pasare la 100 grame este de 101 calorii.

Totusi, avand in vedere perioada dificila prin care trece economia nationala, orice investitie in
demararea unui business nou necesita prudenta. "Recomandam prudenta in privinta infiintarii de
noi ferme, cel putin pe perioada actuala, pentru a evita o investitie costisitoare si cu sanse
minime de a realiza profituri", declara reprezentantii UCPR.

In Romania, consumul de carne de pasare in special, precum si cel de alimente in general, este
asteptat sa scada odata cu impunerea de catre guvern a noilor masuri de austeritate. In
Romania intra anual circa 130 de mii de tone de carne de pasare din import, care conduce catre o
piata interna de circa 430 de mii de tone, adica la circa 20 kg pe locuitor, dar circa 30 kg pe
locuitor urban (po-pulatia urbana isi asigura in mare parte necesarul de consum din productia
proprie), arata UCPR.

Organizarea fermei
antreprenor, care se gandeste sa deschida o ferma de crestere a puilor, ar putea trage cartea
pierzatoare daca nu ia in considerare elementele macro si microeconomice din prezent. Astfel,
demararea acestui business pe timp de criza economica ar trebui sa aiba ca masura de siguranta
asocierea in grupuri de producatori. "Actionand singur, crescatorul nu are sanse reale de
supravietuire. El este tributar marilor cheltuieli de investitii, iar dupa terminarea constructiilor,
trebuie sa se aprovizioneze cu pui de o zi si cu furaje de la marile societati, care nu-i vor crea
facilitati. Iar dupa cresterea puilor, este obligat sa-i taie la un abator autorizat, la preturi stabilite
de acesta, caz in care cea mai mare parte a profitului va apartine abatorului", considera
reprezentantii Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, precizind ca sistemul asociativ este
prezent in toate tarile cu avicultura avansata, dar inexistent in Romania, desi ar putea avea succes
si la noi.

Puii broiler sunt preferati de specialistii din domeniu pentru cresterea rapida si pentru conversia
eficienta a hranei. In anul 1976, era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler sa atinga o
greutate de 2 kg. In anul 2001, acest interval de timp s-a scurtat la 35 de zile. Cresterea mai
rapida si conversia mai eficienta a hranei au facut ca pasarile sa valorifice mai bine hrana,
reducand cantitatea de deseuri rezultate, dar si la o scadere dramatica a preturilor pe kilogram. In
acelasi timp, selectia genetica pentru productii foarte mari duce atat la crearea de pasari cu
numeroase afectiuni, cat si la pierderea variabilitatii genetice. Consumatorii pot influenta soarta
broilerilor daca vor fi dispusi sa plateasca mai mult pentru pasari care cresc mai incet, dar sunt
mai sanatoase.

Factorul cel mai eficient in cresterea acestei rase este, conform aprecierilor economistilor, inalta
favorabilitate a conversiei furajelor in carnea broiler. Avantajele tehnologice ale industrializarii
broilerului sunt atinse, in general, mai rapid decat la celelalte specii. Se estimeaza ca greutatea
corporala a broilerului se va dubla in urmatorii 50-60 de ani, cu reducerea consumului de hrana
si a timpului necesar de crestere, la mai putin de 50% fata de momentul actual.

Materialul genetic avicol necesar pentru infiintarea unei crescatorii de pui hibrid pentru carne
broiler este asigurat, in mare parte, de companiile de ameliorare romanesti care detin in
exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura
hibrizii comerciali, rezultand cantitati suficiente de carne de gaina. Puii sunt crescuti in hale
ventilate, curate si dotate cu sisteme de hranire si de adapare. Densitatea medie intr-o crescatorie
ar trebui sa fie de aproximativ 34 de capete pe metru patrat pentru o greutate a pasarii ce nu
depaseste un kilogram, scazand pana la noua pasari pe metru patrat, cand acestea au o greutate
care depaseste 3,8 kilograme fiecare. In cazul puilor adusi pentru popularea fermei, densitatea
poate sa fie de 18-20 pe metru patrat, cu conditia ca la 35 de zile sa fie sa-crificat un sfert din lot,
iar la 42 de zile sa fie sacrificat restul lotului.

Climatul controlat din hala trebuie sa asigure izolatia eficienta, valoarea umiditatii fiind de 0,4
W/m2/oC; aceasta este echivalenta cu 10 cm de fibra de sticla. In climate extrem de reci, este
necesara o izolatie suplimentara. In plus, trebuie realizat un control eficient al iluminarii, mai
ales cand programul de iluminare este in folosinta. Intensitatea maxima a luminii intr-o hala
intunecata nu trebuie sa depaseasca 0,4 lux. Sistemul artificial de iluminare trebuie sa asigure o
distributie uniforma a luminii in toata hala. De asemenea, trebuie asigurata o ventilatie eficienta
care sa mentina la nivelul pasarilor un circuit controlat si adecvat al aerului, iar pavimentul
trebuie sa contina o bariera de vapori, sa fie neted, din ciment bine finisat.

Hranirea puilor se face cu furaj prestarter in primele noua zile, timp suficient ca puii sa se si
acomodeze cu sistemele de hranire, schimbat ulterior cu un tain adaptat pentru faza de crestere
(pana la un kilogram - aproximativ 35 de zile) si finisare (36-42 de zile pentru puii care depasesc
un kilogram). Sistemul de distributie al furajului trebuie sa permita accesul tuturor pasarilor la
hranitori. Atat spatiul destinat furajarii, cat si timpul destinat distributiei acestuia au o importanta
majora.

In mod curent, programul de lumina la broiler este de 2324 de ore pe zi. Cercetarile au aratat
ca in anumite tari programele ce presupun 23 de ore de lumina pe zi, aduc beneficii mai mari
decat cele conventionale. De asemenea, se pot stabili programe de zile scurte, care debuteaza de
la varsta de 7 zile si pot fi mentinute pe tot parcursul vietii lotului, sau programe de crestere
constanta a timpului de lumina dupa aproximativ 21 de zile, pentru a stimula consumul de furaj
si a spori cresterea. Crescatorul poate apela la programele cu lumina intermitenta atunci cand
apar anumite afectiuni sau la sfatul medicului.

in hala de crestere trebuie sa aiba o grosime de 3-0 cm, in functie de adaposturi si izolatie.
Materialele folosite trebuie sa asigure o buna absorbtie a umezelii, sa fie biodegradabile, confor-
tabile, nivelul de praf sa fie scazut si sa provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de
biosecuritate. Accesul pasarilor salbatice si al rozatoarelor la locul unde este depozitat asternutul
creste riscul aparitiei Salmonellei sau a altor agenti patogeni. Locul unde se depoziteaza
asternutul trebuie protejat de intemperiile vremii si de daunatori si este, de asemenea, foarte
important ca asternutul sa fie pastrat in locuri in care este prevenita umiditatea.

Potrivit specialistilor, raportul dintre consumul de apa si cel de hrana este de 1,8 litri apa la un
kilogran de furaj, iar orice schimbari bruste a cantitatii de apa poate fi un semn de stres, boli sau
o calitate slaba a furajului. In cazul in care folositi adapatori de tip clopot, asigurati-va ca exista
opt astfel de adapatori, cu un diametru de aproximativ 40 de centimetri pentru 1.000 de pasari.
Daca folositi adapatorile cu picurator media, ar trebui sa fie de aproximativ 10 pasari pe fiecare
dispozitiv de adapare. Pasarile trebuie sa aiba acces la apa 24 de ore pe zi, iar in primele 4 zile de
viata ale puilor este necesara instalarea unor adapatori suplimentare. De asemenea, trebuie
precizat ca apa se poate contamina foarte usor din hrana pasarilor, astfel incat este necesara
utilizarea substantelor de curatare a apei.

Managementul cresterii puilor hibrid broiler asi-gura ulterior o valorificare optima a acestora,
astfel incat raportul dintre consumul de furaj si masa totala a pasarilor sa fie unul profitabil
pentru crescator.

Factorii care influenteaza direct productia de carne
Greutatea corporala este o insusire cu heritabi-litate ridicata si difera in functie de specie, fiind
mai mare la curci si gaste; prezinta, insa, in cadrul fiecarei specii, in functie de rasa, o mare
variabilitate. Intensitatea de crestere influenteaza in mod deosebit productia de carne si este o
insusire cu heritabilitate destul de ridicata. Pe baza acestei heritabilitati s-a reusit sa se formeze,
intr-un timp scurt, linii cu intensitate mare de crestere in primele 8-12 saptamani de viata.
Puterea de folosire a hranei este strans corelata cu intensitatea de crestere. Se urmareste sa se
obtina un spor cat mai mare cu un consum cat mai mic in primele 10-12 saptamani de viata.

Subventii si finantari
Din acest an, crescatorii de pasari din Romania nu mai beneficiaza de nicio forma de sprijin prin
ajutoare de stat, investitiile au fost sistate, iar cre-ditarea pentru productie sau pentru investitii,
inclusiv pentru cofinantarea fondurilor structurale europene, devine inexistenta. Din anul 2010,
subventiile pentru carnea de pasare nu se mai acorda, dupa 9 ani in care acestea au permis
cresterea productiei de carne industriala a tarii de peste 3,5 ori, ritm neatins de vreo alta ramura
economica a tarii. De asemenea, din anul 2010 se aplica durele directive privind protectia
animalelor. Iar obligativitatea acestora si pentru Romania vor necesita mari cheltuieli
suplimentare, iar sprijinul statului pentru acoperirea partiala a acestor cheltuieli, solicitat de noi,
este foarte problematica, arata UCPR.

In ceea ce priveste atragerea de fonduri europene nerambursabile, oportunitati ar putea exista in
conditiile in care exista alocari pentru promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din
sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau
modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente,
achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc. In perioada 2010-2013,
valoarea maxima eligibila a unui proiect pe acest segment este de 4 milioane de euro, iar
ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depasi 1,6 milioane de euro. Totusi,
spun reprezentantii UCPR, astfel de investitii au un grad mic de eligibilitate, din cauza
punctajului defavorabil, comparabil cu sectorul agricol si a cofinantarii interne, practic
nefunctionala.
Aprecierea calitatii la carnea de pasare si oua


Pentru nceput, amintim avantajele i dezavantajele sistemului de cretere a puilor de carne n
sistem tradiional.
n primul rnd, sistemul se adreseaz fermelor de capacitate mic i mijlocie, mai bine spus,
gospodriilor rneti, dnd plus-valoare microfermei respective prin valorificarea resurselor
furajere din gospodrie.
Costurile de producie a furajelor pot fi diminuate prin utilizarea judicioas a terenurilor
agricole. Programarea produciei furajere se face astfel nct fermierul s cumpere numai
componenta de 10% de concentrat i 15% de rot de soia, diferena fiind asigurat din baza
furajer proprie.
De exemplu, sorgul are valori nutritive mult mai bune dect porumbul i l poate nlocui. Paiele
de sorg obinute la recoltare pot fi folosite ca aternut permanent n hala de producie, cu
condiia ca sorgul s aib coninutul n tanin mai mic de 5% sau chiar deloc.
Produsele obinute n sistemele de cretere alternative sunt de ni i nu intr n concuren cu
marile complexe avicole. Costurile de producie ridicate date de consumurile mai mari de furaje,
dar i de perioada mai ndelungat de meninere n efectiv, se compenzeaz prin obinerea unui
produs mai bun, din punct de vedere organoleptic, i implicit, la un pre de desfacere mai mare
dect produsele obinute n sistemele intensive i superintensive.
Efectivele mici, crescute n gospodrie, nu sunt o activitate de baz a fermierilor, ci sursa unor
venituri suplimentare.
n comparaie cu sistemul de cretere intensiv, la aceste efective se observ o mortalitate mai
mare (5% fa de 2%) i un consum mai mare de furaj per kg de carne n viu (2,2-2,4 kg/kg
greutate n viu fa de 1,8-2 kg/kg n viu obinut n sistem intensiv). Dar acest dezavantaj se
poate compensa prin utilizarea reetelor alternative, cu amestecuri furajere din producia proprie.
Astfel se pot diminua costurile cu furajarea.
Un dezavantaj major al sistemului tradiional este sacrificarea. Pn cnd micii fermieri nu se
vor asocia i nu vor realiza capaciti de abatorizare special create pentru astfel de ferme, care s
deserveasc un numr ce membri asociai, ansele de succes pentru acest tip de micro-ferm sunt
foarte mici. Deci, nainte de a iniia acest gen de afacere trebuie lmurit problema abatorizrii.



Indicatorii economici de rentabilitate
n tabelul 1 redm datele generale i aproximative pentru un efectiv de 1000 capete pui de carne
crescui n sistem tradiional, n funcie de etapele de cretere, calculnd consumul, mortalitatea
i intrrile/ieirile din efectiv. Perioada de exploatare este de 81 de zile, la care se adaug 21 de
zile pentru vidul sanitar-veterinar, cu trei serii de exploatare pe an. Prognoza produciilor a fost
facut pe 5 ani.

La perioada de demaraj (de la una pn la 28 zile) avem o mortalitate de aproximativ 20 capete
i un efectiv mediu furajat de 990 pui, cu un consum mediu de 51 gr/cap i 28 de zile furajate.
Consumul total de furaj n aceast perioad este de 1413,72 kg. Efectivul total la finalul
perioadei este de 980 pui.
La o perioad de cretere de la 29 pn la 49 de zile avem o mortalitate de aproximativ 15
capete, cu un efectiv mediu furajat de 972,5 capete i un consum mediu de 130 gr/cap, la 21 de
zile furajate. Se nregistreaz un consum total de furaj de 2654,93 kg i un efectiv, la finalul
perioadei, de 965 pui. ncepnd de la vrsta de 42 zile, puii au acces liber n padoc.
n perioada de finisare I (50 pn la 70 zile) se nregistreaz o mortalitate de aproximativ 5
capete, cu un efectiv mediu furajat de 962,5 buc. i cu un consum mediu de 130 gr/cap, timp de
21 de zile furajate. Consumul total de furaj este de 2627,63 kg pentru un efectiv de 960 pui la
finalul perioadei.
n perioada de finisare II (71 pn la 81 zile) mortalitatea nregistrat se situeaz la aproximativ
10 capete, cu un efectiv mediu furajat de 955 de capete i cu un consum mediu de 120 gr/cap, la
11 de zile furajate. n final, vom avea un consum total de furaj de 1260,6 kg i un efectiv de 950
pui.
La sfritul seriei, vom obine urmtoarele valori: 950 capete efectiv final cu o mortalitate de
50 capete, reprezentnd 5% din efectiv. Greutatea medie corporal la sfritul seriei este de
2,565 kg, obinut n 81 de zile furajate. Consumurile totale de furaje pe serie ajung la 7956,87
kg.

Preul final de cost i producia prognozat
Pentru a obine preul final de cost al puiului de carne, trebuie s lum n considerare i
urmtoarele cheltuieli (tabelul 2):
- 2 lei/pui cost de achiziie;
- 0,2 lei/cap mortalitate, care se repartizeaz uniform pe fiecare pui din efectiv;
- 1 leu/cap pentru tratamente i cheltuieli cu decontaminarea;
- 1 leu/pui pentru consumuri energetice;
- 0,5 lei/pui cheltuieli cu personalul;
- 13,1 lei/pui cheltuieli cu furajarea.

Totalul costurilor/pui n viu este de 17,83 lei. Raportat la kilogramul greutate vie rezult un cost
de aproximativ 6,6 lei/kg greutate vie.
Produciile prognozate pentru un efectiv de 1000 de pui de carne n sistem tradiional vor fi de
aproximativ 2707,5 kg n viu pe serie, 8122,5 kg pe an i 40.612,5 kg de carne n viu pe 5 ani de
producie (tabelul 3).


CONDIII MINIME
Pentru a obine calificarea fermei de pui de carne crescui n sistem tradiional n aer liber, n
timpul zilei trebuie s se asigure acces continuu n spaii exterioare, cel puin de la vrsta de 6
sptmni, conform Regulamentului CE 1538/91. Spaiile exterioare trebuie s aib o suprafa
acoperit, de dorit, cu vegetaie, i o ncrctur de cel puin 2 mp/pui.
Conform aceluiai regulament, psrile destinate ngrrii provin dintr-un hibrid cu cretere
lent, iar vrsta minim de sacrificare este de 81 zile. O alt condiie este ca reeta de furajare
aplicat n faza de ngrare, adic de la vrsta de 50 de zile, s conin cel puin 70% cereale.




Consumuri de furaje i greuti corporale obinute aplicnd tehnologia prezentat
Hibridul de carne Vrsta n zile Greutatea corporal n gr pentru ambele sexe Consum cumulat
de furaj gr/pui Consum cumulat de furaj kg/86.000pui lei/kg furaj Lei total cantitate furaj
Cobb 500
demaraj 7 173 150 12900 1,25 16125
14 475 514,9 44281,4 1,25 55351,75
21 901 1174,3 100989,8 1,25 126237,25
cretere 28 1390 944,95 81265,7 1,15 93455,555
35 1950 2120,9 182397,4 1,15 209757,01
finisare 42 2300 1327,2 114139,2 0,96 109573,632
total 4622,4 397526,4 445567,892

Analiza raport cost beneficiu

Formula Rata Beneficiului Net utilizat:
t
RBN = (Ctiguri)t (Cheltuieli)
to (1+r)t
Unde
t este variabila de timp
r rata de actualizare a monedei pentru moneda leu va fi de 0,05
calculam rata benefciciu net pentru o perioad de cinci ani
Ctiguri = nr serii de pui pe an preul de vnzare a unei serii
Cheltuieli = (nr de serii de pui pe an cheltuielile pentru o serie) + investiia iniial n
echipamente i adpost*
Costuri aproximative cu utilajele, utilaje oferite de poultec
Investiia iniiala
2,1 euro/pui de unde rezult dotarea halelor pentru o ferma de capacitate de 86.000 este de
180600 euro la o rata de schimb de 4,4 rezult n lei o valoare de 794.640 lei valoare ce se
amortizeaza n 5 ani de producie.
Au fost luate urmatoarele valori pentru calcularea profitului:
1. cost de productie pentru un pui la greutatea de sacrificare 10,96 lei/pui
2. subventie incasata 1,6 lei/pui
3. adaus comercial 2 lei/pui
Total bani incasati pentru un pui - 14,56 lei/pui
RBN =
anul an1 an 2 an3 an4 an5 Total 5 ani
RBN 673149,0476 1429949 1429949 1429949 1429949,05 6392945,24 n ediia din luna
martie 2013 a revistei Ferma am prezentat fluxul tehnologic de cretere a puilor de carne
n sistem tradiional. n articolul de fa avem n vedere eficiena economic a acestui tip de
microferm