UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

INGINERIE AEROSPATIALA


PROIECT TEHNOLOGIA
MATERIALELOR

Student : NECULAI ANDREEA RAMONA
An: I Aeronve
Grupa 9!
Cuprins:
1. Necesitatea realizarii piesei(produsului)
1.1 Scurt istoric
1.2 Comanda sociala
1.3 Tema proiectului:alegerea piesei
2. Caiet de sarcini al produsului.
Performante ; calitate.
Caracteristici tehnicol functionale.
Ergonomia.
Proiectia mediului si solutii antipoluante.
3. Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei in ansamblul din
care face parte
. !legerea materialului optim.
". !naliza comparati#a a #ariantelor te$nologiilor de obtinere a piesei.
%. Stabilirea te$nologiei optime de obtinere a semifabricatului& din
punct de #edere al randamentului de utilizare a materialului.
'. (ealizarea desenului de e)ecutie al piesei finite
*. !legerea te$nologiei optime de obtinere a piesei finite& din punct de
#edere al costului.
+. Normarea te$nica a procesului te$nologic.
1,. Concluzii
11. -ibliografie.
1. Necesitatea realizarii piesei(produsului)

Coli#iile rulmen.ilor sunt de forme /i materiale foarte #ariate.
Coli#iile ser#esc la distribuirea uniform0 a corpurilor de rulare pe circumferin.a c0ilor de rulare /i
1mpiedic0 atingerea 1ntre ele a corpurilor de rulare #ecine e#it2nd astfel frec0ri de alunecare importante.
3a4oritatea coli#iilor re.in corpurile de rulare& form2nd 1mpreun0 cu acestea un ansamblu
independent& ceea ce u/urez0 montarea rulmen.ilor /i 1mpiedic0& 1n cazul unor demont0ri 1n e)ploatare&
amestecarea corpurilor de rulare de la rulmen.i diferi.i.
1.1 Scurt istoric
5eplasarea pe ro.i sau role& una dintre marile in#en.ii ale omului& cunoscut0 din timpuri 1ndep0rtate&
s6a impus prin eficien.0 1n compara.ie cu deplasarea prin alunecare. !plica.iile ro.ii sunt numeroase 1nc0 din
antic$ititate. Se /tie astfel c0 egiptenii cuno/teau deplasarea greut0.ilor pe role /i c0 romanii au reu/it s0
deplaseze& pe uscat& cor0bii& 1n acela/i mod.
5up0 numeroase 1ncerc0ri de materializare 1n construc.ii mecanice a rezem0rii arborilor /i osiilor pe
role sau bile 1n rostogolire (bre#et englez din 1'+7 bre#et francez pentru rezemare a)ial0 din 1*,27 bre#et
german din 1*'' pentru osii de #agoane7 bre#et american din 1*'* pentru a)ele ro.ilor de biciclet0)& c0tre
sf2r/itul secolului al 8986lea apar realiz0ri mult apropiate ca form0 /i func.ionalitate de rulmen.ii de ast0zi&
concomitent cu dez#oltarea produc.iei de serie bazat0 1n primul r2nd pe ma/inile de prelucrat bile (:.
:isc$er& 1*+").
Se men.ioneaz0 astfel& 1n 1*+*& rulmentul radial cu bile& 1n 1*++& rulmentul radial6a)ial cu role
conice& rulmentul radial cu role cilindrice 1n 1+,"& rulmentul radial oscilant cu bile 1n 1+,'& in#entat de
inginerul suedez S#en ;ing<uist /i rulmentul radial oscilant cu role butoi 1n 1+2,.
:ormele ini.iale au fost perfec.ionate 1n timp& 1ncadrate 1n tipiz0ri dimensionale cu #alabilitate larg0
/i e)ecutate la ni#eluri de precizie din ce 1n ce mai ridicate.
9mportan.a economic0 a construc.iei /i utiliz0rii ra.ionale a rulmen.ilor a determinat /i preocup0ri de
analiz0 /i fundamentare teoretic0. =ot0r2toare pe acest plan au fost lucr0rile lui =. =ertz (1**1) pri#itoare la
tensiunile /i deforma.iile din contactul elastic. >lterior& 1n 1+,1& (. Streibec? particularizeaz0 pentru
rulmen.i rela.ii de calcul pentru portan.0.
@erfec.ion0rile te$nologice au permis in#estiga.ii de amploare& 1ntre anii 1+2,61+",& c2nd se pun
bazele calculului modern de capacitate portant0 (A. Bundberg /i !. @almgren) /i se fundamenteaz0 /tiin.ific
dez#olt0rile ulterioare: cre/teri cantitati#e considerabile& dar mai ales cre/teri de calitate& de durabilitate /i de
precizie.
C 1ncercare de a contura tendin.e de actualitate e#iden.iaz0 urm0toarele:
6 noi materiale /i te$nologii de ob.inere& tratament /i prelucrare7 cre/terea mobilit0.ii te$nologice& cu
reducerea consumurilor te$nologice de materiale /i ma/ini de 1nalt0 performan.07 cre/terea condi.iilor
impuse de precizie& finisare& prezentare7
6 optimizarea dimensional0 /i de form0 a construc.iilor standard prin utilizarea unor metode
perfec.ionate de analiz0& calcul /i 1ncercare7
6 di#ersificarea constructi#0: rulmen.i integra.i 1n subansamble& rulmen.i cu dimensiuni mari sau
foarte mici& rulmen.i prote4a.i etc.& cu proiectare specific07
6 di#ersificarea 1n aplica.ii (temperaturi 1nalte& ungere s0rac0 sau 1n #id etc.)& cu implica.ii pentru
materiale /i tipodimensiuni.
Dn abordarea acestor problematici deosebit de #aste& cercet0rile ca /i solu.iile merg de la cercet0ri
teoretice /i e)perimentale fundamentale p2n0 la perfec.ion0ri constructi#e pe baze e)perimentale /i
te$nologice. @ornind de la aceste premise& nu trebuie uitat faptul c0& re#olu.ia /tiin.ific0 /i te$nic0& o
caracteristic0 fundamental0 a epocii actuale& oblig0 la mobilitate 1n circula.ia ideilor /tiin.ifice /i te$nice& la
ma)im0 recepti#itate fa.0 de nou& la dez#olt0ri preliminare /i ino#a.ii legate de produse 1n sensul
determin0rii cerin.elor /i solu.iilor de m2ine.
1.2 Comanda sociala
(ulmen.ii 6 lag0rele cu rostogolire E au 1nlocuit frecarea de alunecare dintre
fus /i cuzinet cu frecarea de rostogolire dintre corpurile /i c0ile de rulare.
Dn accep.iunea uzual0 rulmen.ii sunt organe de ma/ini formate din: inelul
e)terior& inelul interior& corpurile de rostogolire /i coli#ia. Suprafe.ele prelucrate pe
cele dou0 inele& pe care are loc rostogolirea corpurilor de rostogolire& poart0
denumirea de c0i de rulare. Corpurile de rostogolire pot fi bile& role sau ace& iar rolul coli#iei este de a
men.ine E 1n timpul func.ion0rii E ec$idistan.a corpurilor de rostogolire.
Necesit0.ile practice e)treme de di#erse au dat na/tere la solu.ii constructi#e care se abat de la
imaginea Fclasic0G a rulmentului& dar care sunt totu/i con.inute 1n marea familie a lag0relor de rostogolire.
!stfel& se fabric0 rulmen.i la care lipse/te unul sau c$iar ambele inele& rolul acestora fiind preluat de fus sau
de carcas0& se fabric0 rulmen.i cu ace la care lipse/te coli#ia& se fabric0 rulmen.i capsula.i& rulmen.i etan/a.i
pe o parte sau pe ambele p0r.i& rulmen.i care rezist0 la temperature ridicate& rulmen.i de tura.ie 1nalt0&
rulmen.i oscilan.i cu bile sau role& rulmen.i a#2nd dou0 sau mai multe r2nduri de corpuri de rostogolire.
5efiniti#area unor metodologii e)acte de proiectare a rulmen.iilor /i rentabilizarea produc.iei de
rulmen.i la seriile mici sau mi4locii de fabrica.ie a condus la apari.ia pe o scar0 tot mai mare a rulmen.ilor
speciali& proiecta.i /i realiza.i pentru a rezista optim 1n anumite condi.ii bine definite. !ceasta este o tendin.0
modern0 care se manifest0 tot mai pregnant pe plan mondial& 1n dauna produc.iei de rulmen.i de uz general.
>tilizarea pe scar0 larg0 a rulmen.ilor& 1n cele mai di#erse domenii s6a impus datorit0 a#anta4elor pe
care la prezint0& /i anume:
frecarea aproape constant0 at2t la pornire& c2t /i 1n func.ionare7
nu necesit0 o perioad0 de roda47
coeficient de frecare redus (H I ,&,,1J,&,,3) /i randament ridicat7
consumul de lubrifian.i cu apro)imati# 3,K mai redus dec2t la lag0rele cu alunecare7
gabarit a)ial mic7
4ocul radial redus7
e#itarea uzurii fusului arborelui.
(ulmen.ii prezint0 1ns0 /i o serie de deza#anta4e care limiteaz0 domeniul de utilizare& /i anume:
gabaritul radial mare7
imposibilitatea de montare /i demontare 1n plan diametral7
durabilitate mai redus07
capacitate redus0 de amortizare a /ocurilor /i #ibra.iilor datorit0 rigidit0.ii mari7
gama limitat0 a tura.iei de func.ionare.
1.3 Tema proiectului

Tema proiectului se refera la procesul te$nologic de realizare a piesei && Coli#ie rulmentiLL pentru o
productie de de 1T piese.
!ceste piese ser#esc la distribuirea uniform0 a corpurilor de rulare pe circumferin.a c0ilor de rulare /i
1mpiedic0 atingerea 1ntre ele a corpurilor de rulare #ecine e#it2nd astfel frec0ri de alunecare importante.
3a4oritatea coli#iilor re.in corpurile de rulare& form2nd 1mpreun0 cu acestea un ansamblu independent&
ceea ce u/urez0 montarea rulmen.ilor /i 1mpiedic0& 1n cazul unor demont0ri 1n e)ploatare& amestecarea
corpurilor de rulare de la rulmen.i diferi.i.
Coliviile se e)ecuta din table de otel prin stantare& bronz prin turnare& mase plastice(ebonita&
poliamide). prin in4ectare.
Suspensiile cu rulmen.i liberi cu coli#ie din material plastic desc$is0& m0resc durata de #ia.0 a
transmisiei& deoarece minimizeaz0 pericolul form0rii de rifluri. Suspensiile sunt mai silen.ioase& promit o
durabilitate 1nalt0 /i un comfort 1mbun0t0.it de sc$imbare a #itezei.
Criterii speciale:
4oc radial redus& constant de6a lungul 1ntregii durate de #ia.0 a lag0rului
cu zgomot redus
durat0 lung0 de #ia.0
frecare redus0
"# Ca$et de %ar&$n$ a' produ%u'u$#
2.1 Performante ; calitate.
Coli#iile nu contribuie direct la transmiterea sarcinii. Mle sunt totu/i supuse ac.iunii diferitelor for.e /i 1n
primul r2nd for.elor centrifuge& care pot de#eni foarte mari 1n cazul unei #iteze mari de rota.ie. Nibra.iile la
care sunt supu/i rulmen.ii 1n e)ploatare m0resc 1nc0rcarea coli#iei.
5e asemenea& mi/c0rile compuse& ca de e)emplu cele ale rulmentului montat pe o biel0& contribuie la
cre/terea sarcinii coli#iei 1n mod considerabil fa.0 de cazul unei mi/c0ri de rota.ie obi/nuite. Dn astfel de
cazuri sunt necesari rulmen.i cu coli#ii masi#e centrate pe unul din inele.
>neori condi.iile de func.ionare pentru coli#ie pot de#eni at2t de nefa#orabile 1nc2t este preferabil s0 se
renun.e la coli#ie folosindu6se rulmen.i f0r0 coli#ie.
Coli#iile presate se e)ecut0 din tabl0 de o.el /i numai 1n cazul rulmen.ilor mici se utilizeaz0 uneori /i
tabl0 de alam0. Coli#iile masi#e se e)ecut0 din o.el& fonte speciale& alam0 /i alte alia4e neferoase.
Dn cazul unor #iteze mari de rota.ie se folosesc coli#ii fabricate din mase plastice 1n #ederea mic/or0rii
masei lor& respecti# a for.ei centrifuge.
2.2 Caracteristici tehnico functionale
Dn accep.iunea uzual0 rulmen.ii sunt organe de ma/ini formate din: inelul e)terior& inelul interior&
corpurile de rostogolire /i coli#ia. Suprafe.ele prelucrate pe cele dou0 inele& pe care are loc rostogolirea
corpurilor de rostogolire& poart0 denumirea de c0i de rulare. Corpurile de rostogolire pot fi bile& role sau ace&
iar rolul coli#iei este de a men.ine E 1n timpul func.ion0rii E ec$idistan.a corpurilor de rostogolire.
Coli#iile pot fi 1mp0r.ite 1n dou0 grupe importante: o grup0 e)ecutat0 din tabl0 sub.ire /i alta& cu
grosimi mari& e)ecutat0 din material plin. Coli#iile din a doua grup0 sunt denumite coli#ii masi#e.
Coli#iile din tabl0& datorit0 e)ecut0rii lor prin /tan.are6presare& procedee te$nologice de mare
producti#itate care necesit0 1ns0 scule /i dispoziti#e specializate& sunt specifice produc.iei 1n mas0. Ca
urmare& ma4oritatea tipurilor de rulmen.i& at2t cei cu bile c2t /i cei cu role& sunt pre#0zu.i cu astfel de coli#ii.
Dn condi.ii de func.ionare normale ele se comport0 bine 1n e)ploatare.
Dn compara.ie cu coli#iile masi#e ele au a#anta4ul unei mase mai mici /i opun o rezisten.0 mai mic0
p0trunderii lubrifiantului 1n interiorul rulmentului. @entru rulmen.ii mari /i cei utiliza.i la tura.ii mari sunt
preferate& din considerente func.ionale& te$nologice /i de rezisten.0& coli#iile masi#e.
Dn cazul rulmen.ilor pe dou0 r2nduri se poate folosi fie o singur0 coli#ie comun0 pentru ambele
r2nduri& fie dou0 coli#ii separate& c2te una pentru fiecare r2nd.
2.3 Ergonomia.
Mrgonomia este disciplina teoretica si practica preocupata de perfectionarea sistemului om6masina6
mediu& prin a4ustarea caracteristicilor ec$ipamentelor si ale mediului& tinand cont de cele ale utilizatorilor
umani (ura "). @entru aceasta& este necesara luarea in calcul a diferentelor interindi#iduale 6 dimensiuni&
forta fizica& greutate& abilitati in prelucrarea informatiilor etc.
!bordarea ergonomica #izeaza& de asemenea& transferarea de la om la masina a functiilor de
receptie& prelucrare a informatiei si c$iar a unor functii de decizie& acesta fiind un pas firesc in dezltarea
te$nologiei& care& dupa preluarea de catre ec$ipamente a functiilor de agent motor& prelucrare te$nologica si
transmitere& a a4uns la un ni#el de dezltare suficient de ridicat pentru a indeplini o parte din functiile
superioare de prelucrare a informatiei si de luare a deciziei ((osea et al.& 1+*2).
Mrgonomia ofera un mod special de gandire despre oameni la munca sau 4oc& plasand persoana
(OutilizatorulP) in centrul interesului. 5e asemenea& ia in considerare interactiunile di#erse intre utilizator&
sarcinile pe care acesta le e)ecuta si mediul mai larg in care isi desfasoara acti#itatea.
!cest mediu include ec$ipamentul folosit& caracteristicile ambiantei fizice si conte)tul social.
C #iziune sistematica 6& ec$ipamentul& locul de munca& ambianta& organizatia fiind dispuse intr6o
reprezentare concentrica a#and utilizatorul intr6o pozitie centrala.
2.4 Proiectia mediului si solutii antipoluante.
@rotectia mediului are ca scop inlaturarea influentelor negati#e asupra mediului natural si artificial&
asupra ecosistemului ca un tot unitar& reducerea si eliminarea efectelor poluarii.
@rote4area ecosistemelor se face printr6un comple) de acti#itati umane care au ca scop principal
ocrotirea omului& ca parte integranta a comunitatilor de #iata interdependente.
@rotectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice
centrale si locale& precum si a tuturor persoanelor fizice si 4uridice. 9n acest scop autoritatile administrati#e
au obligatia sa pre#ada in bugetele proprii& programe in scopul protectiei mediului.
@roblema protectiei mediului trebuie pri#ita sub doua aspecte:
6 protectia mediului are ca sarcina generala descoperirea cauzelor si surselor poluarii& stabilirea modalitatilor
de pre#enire& reducere si inlaturare a efectelor poluarii7
6 protectia mediului are ca sarcina concreta& protectia diferitelor elemente componente ale mediului natural
si artificial.
@rotectia mediului este o sarcina generala a intregii societati& sarcinile concrete ale protectiei
mediului fiind stabilite prin reglementarile legale speciale referitoare la protectia factorilor de mediu.
!sadar& sarcina dificila si comple)a de protectie a mediului nu se poate realiza e)clusi# numai de
catre organele de stat& fiind necesar in acest sens si aportul organismelor nestatale& a persoanelor fizice si
4uridice.
3. Stabilirea si/sau analiza rolului functional al coli#iei in rulment
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e pe un %$n+ur r,nd- &u &a'ea de ru'are ad,n&.. Sunt cei mai utiliza.i rulmen.i.
C0ile de rulare au forme de canale circulare& ad2nci& practicate 1n cele dou0 inele& f0r0 1ntrerupere.
!samblarea rulmentului se face prin introducerea bilelor 1ntre cele dou0 inele& num0rul de bile fiind astfel
limitat.
(ulmentul este destinat s0 preia& 1n principal& sarcini radiale& dar poate lucra /i cu sarcini a)iale ce nu
trebuie s0 dep0/easc0 #alori de 2"63,K din capacitatea de 1nc0rcarea static0. Tura.iile ma)ime la care pot
func.iona sunt& 1n general& mari.
Coli#ia& la rulmen.i 1n construc.ie standard& se e)ecut0 din tabl0 de o.el presat0& din dou0 p0r.i&
asamblarea f0c2ndu6se prin nituri (fig. 1& a). Ba rulmen.ii de dimensiuni mai mici se utilizeaz0 /i coli#ii din
poliamid0& dintr6o singur0 bucat0 (fig. 1& b). @entru condi.ii speciale de func.ionare& rulmen.ii radiali cu bile
pot a#ea coli#ii din te)tolit& poliamid0 armat0 cu fibr0 din sticl0& alam0& realizate din dou0 p0r.i /i asamblate
prin nituire (fig. 1& c).

a b c
:ig. 1. Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor radiali cu bile pe un r2nd
(ulmen.ii radiali cu bile pe un r2nd pot fi etan/a.i sau prote4a.i. Mtan/area se realizeaz0 prin
intermediul a uneia sau dou0 garnituri fi)ate la inelul e)terior /i cu contact pe inelul interior. @rote4area se
face cu unul sau dou0 capace de tabl0 fi)ate la inelul e)terior /i libere fa.0 de inelul interior (f0r0 contact).
(olul etan/0rii /i al protec.iei este de a 1mpiedica pierderea de lubrifiant din interiorul rulmentului& precum
/i de a 1mpiedica p0trunderea impurit0.ilor.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e pe un r,nd- &u nu(.r %por$t de *$'e# !cest tip de rulment are c2te un
canal& realizat pe aceea/i parte la ambele inele& astfel 1nc2t bilele se introduc prin spa.iul dintre cele dou0
canale. (ezult0 astfel un num0r sporit de bile ce asigur0 o cre/tere a capacit0.ii de 1nc0rcare radial0 cu circa
2,6,K fa.0 de rulmentul radial cu bile clasic.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e pe un r,nd- &u $ne'u' e/ter$or %0er$&# Sunt rulmen.i radiali cu bile cu calea
de rulare ad2nc0& cu inel interior mai lat iar inelul e)terior a#2nd suprafa.a e)terioar0 sferic0& fapt ce le
confer0 o bun0 capacitate de preluare a 1nclina.iilor din lag0re. Se e)ecut0 1n di#erse forme constructi#e: cu
inel interior lat /i cu /urub de fi)are a)ial0& cu inel interior lat /i cu o buc/0 de fi)are pe arbore.
Toate #ariantele constructi#e sunt etan/ate pe ambele p0r.i /i prezint0 la inelul e)terior una sau dou0
g0uri pentru completarea cu unsoare atunci c2nd este necesar.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e pe un r,nd- de(onta*$'$# Sunt cunoscu.i /i sub numele de rulmen.i tip
magnetou. 9nelul e)terior prezint0 o dega4are& pe o singur0 parte& astfel 1nc2t cele dou0 inele se pot monta
separat.
Coli#ia se e)ecut0 din tabl0 presat0 dintr6o singur0 bucat0. @rezint0 a#anta4ul unei mont0ri u/oare&
utiliz2ndu6se cu prec0dere la motoarele electrice mici.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u *$'e- pe dou. r,ndur$# Sunt rulmen.i radiali cu bile a#2nd pe ambele inele c2te
dou0 c0i de rulare. Dn func.ie de pozi.ia relati#0 a c0ilor de rulare direc.iile de transmitere a for.elor prin
rulment pot fi con#ergente sau di#ergente fa.0 de a)a rulmentului. @ri#it sub acest aspect& rulmentul poate fi
considerat ca un rulment cu contact ung$iular (radial6a)ial).
(ulmen.ii radiali cu bile pe dou0 r2nduri au l0.imea cu circa %,K p2n0 la *,K mai mare ca rulmen.ii
cu bile pe un singur r2nd iar capacitatea de 1nc0rcare radial0 cu circa ",K mai mare.
Ru'(en)$ rad$a'$- o%&$'an)$ &u *$'e# Sunt rulmen.i radiali cu dou0 r2nduri de bile a#2nd pe inelul
interior dou0 c0i de rulare ad2nci& iar pe inelul e)terior o singur0 cale de rulare sferic0& fapt ce le confer0
caracterul oscilant.
5in punctul de #edere al construc.iei interne se deosebesc dou0 #ariante constructi#e: cu o singur0
coli#ie din tabl0& bilele fiind dispuse decalat7 cu dou0 coli#ii independente& l0.imea rulmentului fiind 1n acest
caz mai mare.
>zual& coli#iile sunt din tabl0 /tan.at0& dar se utilizeaz0 /i coli#ii din alam0 sau din poliamid0.
5atorit0 razei mari de curbur0 la calea de rulare e)terioar0& tensiunile de contact sunt mai mari dec2t la
contactul interior7 pentru cre/terea capacit0.ii de 1nc0rcare radiale se utilizeaz0& uneori& un num0r sporit de
bile.

:ig. 2. Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor radiali& oscilan.i cu bile
(ulmen.ii radiali& oscilan.i cu bile se utilizeaz0& cu prec0dere& la utila4ele unde e)ist0 abateri de la
coa)ialitate a lag0relor sau unde pot ap0rea 1nclin0ri mai mari 1n lag0re (arbori cu lungime mare).
Ru'(en)$ rad$a'1a/$a'$ &u *$'e
!ce/ti rulmen.i mai sunt denumi.i /i rulmen.i cu bile cu contact ung$iular& din cauz0 c0 direc.iile de
ac.iune ale sarcinilor transmise prin bile de la un inel la cel0lalt formeaz0 un ung$i ascu.it cu normala pe a)a
rulmentului. (ulmen.ii pot astfel prelua sarcini combinate (radiale /i a)iale). @ot fi cu un singur r2nd de bile&
cu dou0 r2nduri de bile /i cu contact 1n patru puncte.
Ru'(en)$ rad$a'1a/$a'$ &u *$'e pe un %$n+ur r,nd# Sunt rulmen.i radiali cu bile la care calea de
rulare este ad2nc0 numai pe unul dintre inele& pe cel0lalt inel calea de rulare prezint0& pe o parte& o te/itur0.
Ba unii rulmen.i ambele inele prezint0 te/ituri& dar pe p0r.i opuse7 inelul cu te/itur0 prezint0 un prag
de trecere pentru bile astfel 1nc2t s0 se poat0 face montarea ansamblului coli#ie6bile printr6o anumit0 presare
sau prin dilatarea termic0 a inelului respecti# f0r0 ca rulmentul s0 fie demontabil.
:orma /i materialul coli#iei difer0 1n func.ie de destina.ia acestor rulmen.i. Ba rulmen.ii de uz
general& coli#ia se e)ecut0 din tabl0 /tan.at0 cu g$idare pe bile. Ba rulmen.ii destina.i func.ion0rii la tura.ii
mari se e)ecut0 1n construc.ie masi#0& din te)tolit (fig. 3& a) & alam0 (fig. 3& a& b)& sau poliamid0 (fig. 3& c).

a b c
:ig. 3. Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor radial6a)iali cu bile pe un singur r2nd
Ru'(en)$ rad$a'$1a/$a'$ &u *$'e pe dou. r,ndur$# Se prezint0 sub forma unei perec$i de rulmen.i
radial6a)iali cu bile monta.i spate 1n spate sau fa.0 1n fa.0 la care inelele interioare /i e)terioare sunt comune&
fapt ce permite preluarea sarcinii a)iale pe ambele direc.ii. Sunt construi.i 1n dou0 #ariante: cu inel interior
dintr6o singur0 bucat0 sau cu inelul interior din dou0 buc0.i.
Dn cazul rulmen.ilor radial6a)iali cu bile pe dou0 r2nduri& coli#iile sunt e)ecutate din tabl0 /tan.at0
sau din alam0 (fig. ).

:ig. . Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor radiali6a)iali cu bile pe dou0 r2nduri
Ru'(en)$ rad$a'1a/$a'$ &u *$'e &u $ne' %e&)$onat# Sunt rulmen.i radiali cu bile la care unul dintre
inele este sec.ionat /i prelucrat special astfel 1nc2t rulmentul asamblat poate prelua sarcini a)iale 1n ambele
direc.ii. Ba unii rulmen.i E rulmen.ii cu contact 1n patru puncte E ambele c0i de rulare sunt prelucrate special
/i se prezint0 sub forma unor arcade gotice. :orma constructi#0 a acestui tip de rulment duce la un 4oc a)ial
mai mic dec2t la un rulment obi/nuit.
Coli#ia este masi#0& e)ecutat0 de obicei& din alam0& iar num0rul de bile este sporit fa.0 de un rulment
radial cu bile obi/nuit (fig. ").
:ig. ". Tip de coli#ie a rulmen.ilor cu contact 1n patru puncte
Ru'(en)$ a/$a'$ &u *$'e
Sunt rulmen.i cu ung$iul de contact de +,Q& capabili a prelua numai sarcini a)iale 1ntr6un sens&
rulmentul fiind cu simplu efect& sau 1n ambele sensuri E rulmentul fiind cu dublu efect. (ulmentul a)ial cu
simplu efect este format din dou0 /aibe: /aiba de fus /i /aiba de carcas0 /i ansamblul bile6coli#ie. (ulmentul
a)ial cu dublu efect se compune din dou0 /aibe de carcas0& dou0 ansambluri bile6coli#ie /i o singur0 /aib0 de
fus.
Coli#iile sunt e)ecutate din tabl0 presat0(fig. %& a) sau& sub form0 masi#0& din alam0 (fig. %. b& c).

a b c
:ig. %. Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor a)iali cu bile
Ru'(en)$ a/$a'1rad$a' &u *$'e. Constructi#& ace/ti rulmen.i se prezint0 sub forma unei perec$i de
rulmen.i a)iali& cu ung$iul de contact mai mic de +,Q& monta.i spate 1n spate a#2nd /aiba de carcas0 comun0.
Coli#iile sunt masi#e& prelucrate din bronz.
Ru'(en)$ &u ro'e
(ulmen.ii cu role& prin contactul liniar ce6l realizeaz0 1ntre role /i c0ile de rulare& au capacitatea de a
prelua sarcini mai mari dec2t rulmen.ii cu bile la acelea/i dimensiuni de gabarit. Totodat0 ace/ti rulmen.i au
rigiditate mai mare. Se e)ecut0 1n di#erse forme: radiali cu role cilindrice& cu ace& radial6oscilan.i cu role
butoi& radial6a)iali cu role conice& a)iali cu role cilindrice /i ace& a)iali cu role butoi asimetrice etc.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u ro'e &$'$ndr$&e pe un r,nd# Sunt rulmen.i radiali cu role cilindrice a#2nd a)ele
paralele cu a)a rulmentului iar c0ile de rulare suprafe.e cilindrice. (olele se g$ideaz0 fie pe inelul e)terior&
fie pe cel interior.
Dn scopul reducerii concentratorilor de tensiune introdu/i de capetele rolelor cilindrice se utilizeaz0
rulmen.i radiali cu role cilindrice& cu contact modificat& rolele prezent2nd unele por.iuni cu te/ituri /i
racord0ri.
Coli#iile se e)ecut0 din tabl0 presat0 (fig. ' & a) sau masi#e& din alam0 (fig. '& b). Se mai utilizeaz0 /i
poliamida armat0 cu fibr0 de sticl0 (fig. '& c).

a b c
:ig. '. Tipuri de coli#ii ale rulmen.ilor radiali cu role cilindrice pe un r2nd
Ru'(en)$ rad$a'$ &u ro'e &$'$ndr$&e &u dou. %au (a$ (u'te r,ndur$ de ro'e# Dn scopul cre/terii
capacit0.ii de 1nc0rcare rulmen.ii radiali cu role cilindrice se e)ecut0 1n #ariante cu dou0 sau mai multe
r2nduri de role. (ulmen.ii preiau numai sarcini radiale. @entru 1mbun0t0.irea condi.iilor de ungere la
rulmen.ii cu patru r2nduri de role se pre#0d& 1n inelul e)terior& g0uri pentru ungere.
Ru'(en)$ &u ro'e 0.r. &o'$v$e. Sunt rulmen.i a#2nd spa.iul dintre inele umplut complet cu role&
asigur2nd astfel o cre/tere a capacit0.ii de 1nc0rcare de 1,"61,* ori fa.0 de rulmen.ii radiali cu role obi/nuite&
la acelea/i dimensiuni. Sunt& 1n general& nedemontabili& suport0 sarcini radiale mari /i permit mici deplas0ri
a)iale ale inelului interior fa.0 de cel e)terior.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u ro'e +.ur$te. Sunt rulmen.ii utiliza.i 1n ultima #reme la tura.ii ridicate. (olele
goale realizeaz0 for.e centrifuge mai mici dec2t cele pline /i& prin urmare sunt a#anta4oase la tura.ii ridicate.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u ro'e 2n0.3urate. >tilizarea rolelor 1nf0/urate face ca acest tip de rulment s0
suporte mai bine solicit0rile radiale cu /ocuri& rulmentul a#2nd o rigiditate redus0.
Ru'(en)$ rad$a'$ &u a&e# Sunt rulmen.i radiali a#2nd rolele cu lungime mare 1n compara.ie cu
diametrul. Comparati# cu al.i rulmen.i cu role& rulmen.ii cu ace au capacitatea portant0 cea mai ridicat0
pentru acela/i spatiu radial.
Se utilizeaz0 di#erse tipuri constructi#e: rulmen.i cu ace la care lipsesc cele dou0 inele7 rulmen.i cu
ace la care lipse/te inelul interior& cu unul sau dou0 r2nduri de ace7 rulmen.i cu ace cu ambele inele& pe unul
sau dou0 r2nduri7 rulmen.i cu ace f0r0 umeri de g$idare a)ial0 a rolelor& cu sau f0r0 inel interior7 rulmen.i cu
ace& cu 4oc radial reglabil7 rulmen.i cu ace oscilan.i.
Coli#iile rulmen.ilor cu ace (fig.*) permit l0g0ruiri cu sec.iuni minime /i sarcina de 1nc0rcare mare.
!cestea se fabric0 pe un r2nd /i pe dou0 r2nduri de ace. !cele utilizate 1ntr6o coli#ie sunt din acela/i sort.

:ig. *. Coli#ie pentru rulmen.i cu ace
Ba monta4 coli#iile cu ace trebuie g$idate a)ial. Suprafe.ele laterale ale g$ida4elor trebuie s0 fie
strun4ite fin sau s0 fie rectificate. Ba tura.ii mari se impune c0lirea /i rectificarea suprafe.elor de g$ida4. 5ac0
se monteaz0 dou0 coli#ii una l2ng0 alta& acestea trebuie s0 aib0 ace din acela/i sort. !ceast0 indica.ie este
#alabil0 /i pentru coli#iile cu ace.
Ru'(en)$ rad$a'1a/$a'$ &u ro'e &on$&e# Sunt rulmen.i a#2nd c0ile de rulare suprafa.e conice cu
acela/i #2rf& iar rolele sub forma unor trunc$iuri de con. @rin construc.ie rulmen.ii pot prelua 1nc0rc0ri mari
radiale& a)iale sau combinate. Dn func.ie de seria de m0rime /i de ung$iul de contact& rulmen.ii radial6a)iali
cu role conice au capacitatea de 1nc0rcare a)ial0 de p2n0 la 1,,K din cea radial0 sau c$iar mai mult.
(ulmentul permite montarea separat0 a inelului e)terior /i a ansamblului inel interior6colo#ie cu role.
Dn general& coli#iile rulmen.ilor cu role conice sunt ambutisa.i din tabl0 de o.el (fig. +). @entru
rulmen.ii de dimensiuni mari se folosesc coli#ii speciale. (ulmen.ii mari din clase de precizie ridicate& se pot
e)ecuta cu coli#ii masi#e din alam0 g$idate pe role.
:ig. +. Coli#ie a rulmentului radial6a)ial cu role cilindrice
Ru'(en)$ rad$a'$ o%&$'an)$ &u ro'e *uto$ pe un r,nd# Sunt rulmen.i a#2nd c0ile de rulare sub forma
unor suprafe.e sferice& iar rolele de form0 butoi& simetrice. (ulmen.ii au capacitate portant0 ridicat0 pentru
sarcini radiale /i slab0 pentru sarcini a)iale.
Coli#ia se e)ecut0 din alam0 (fig. 1,)& din dou0 buc0.i& g$idat0 pe inelul interior.
:ig.1,. Coli#ie din alam0 pentru rulmen.ii radiali oscilan.i cu role butoi
Ru'(en)$ rad$a'$ o%&$'an)$ &u ro'e *uto$ pe dou. r,ndur$# Sunt rulmen.i cu dou0 c0i de rulare
sferice pe inelul interior 1nclinate fa.0 de a)a rulmentului /i cu o singur0 cale de rulare sferic0 pe inelul
e)terior.
@articularit0.ile constructi#e interne ale rulmen.ilor radiali oscilan.i cu role butoi se refer0 la: modul
de g$idare al coli#iei7 e)isten.a unui inel central de g$idare7 utilizarea unor coli#ii /tan.ate din tabl0 sau
prelucrate din alam07 utilizarea unor contacte modificate 1ntre role /i c0ile de rulare7 utilizarea unor role
butoi simetrice sau asimetrice.
5in punctul de #edere al g$id0rii /i construc.iei coli#iei se utilizeaz0 di#erse tipuri: rulmen.i cu
umeri de g$idare la inelul interior /i coli#ie masi#0 din dou0 buc0.i7 rulmen.i f0r0 um0r central de g$idare /i
coli#ie masi#0 dintr6o singur0 bucat07 rulmen.i cu inel central de g$idare& mobil /i coli#ie masi#0 dintr6o
bucat07 rulmen.i cu inel central mobil& g$idat pe inelul e)terior /i coli#ie masi#0 dintr6o singur0 bucat07
rulmen.i a#2nd coli#ii din tabl0 /tan.at0 din dou0 buc0.i sau dintr6o singur0 bucat0.
Ru'(en)$ a/$a'$ o%&$'an)$ &u ro'e *uto$ a%$(etr$&e# Sunt rulmen.i a)iali a#2nd c0ile de rulare sferice
/i 1nclinate fa.0 de a)a rulmentului. (olele& sub forma butoi& asimetrice& sunt montate 1nclinat fa.0 de a)a
rulmentului. (ulmen.ii pot prelua astfel /i sarcini radiale (p2n0 la ""K din sarcinile a)iale).
Se disting c2te#a #ariante constructi#e: rulmen.i a#2nd coli#ia din tabl0 presat0& care formeaz0
1mpreun0 cu rolele /i /aiba de fus un ansamblu nedemontabil7 rulmen.i a#2nd coli#ia prelucrat0 din alam0&
g$idat0 pe un inel montat 1n /aiba de fus& coli#ia& rolele /i /aiba de fus form2nd un ansamblu nedemontabil7
rulmen.i cu role g0urite /i coli#ia din dou0 buc0.i& asamblate cu nituri.
Ru'(en)$ a/$a'$ &u ro'e 3$ a&e
Sunt rulmen.i a#2nd capacitate de 1nc0rcare a)ial0 mai mare dec2t rulmen.ii a)iali cu bile. Se e)ecut0
1n di#erse #ariante:
Ru'(en)$ a/$a'$ &u ro'e &$'$ndr$&e# Sunt forma.i din dou0 /aibe plane /i ansamblul
coli#ie6role.
Coli#ia este& 1n general& prelucrat0 din alam0 (fig.11.). Se e)ecut0 cu unul& dou0 sau trei r2nduri de
role cilindrice& cu simplu sau dublu efect.
:ig. 11. Coli#ie pentru rulmen.i a)iali cu role cilindrice
(ulmen.ii a)iali cu role cilindrice se caracterizeaz0 prin alunec0ri mari 1ntre role /i c0ile de rulare&
ceea ce conduce la tura.ii mici de lucru. !lunec0rile sunt reduse 1ntr6o oarecare m0sur0 prin utilizarea a dou0
sau trei r2nduri de role mai scurte.
Ru'(en)$ a/$a'$ &u a&e# Sunt similari rulmen.ilor a)iali cu role cilindrice& deosebindu6se doar prin
ansamblul coli#ie6corpuri de rostogolire. !ce/ti rulmen.i utilizeaz0 ace drept corpuri de rostogolire& iar
coli#ia este realizat0 din tabl0 presat0.
Ru'(en)$$ a/$a'$ &u ro'e &on$&e# Sunt rulmen.i ce utilizeaz0 corpuri de rostogolire sub form0 de role
conice& c0ile de rulare fiind ambele conice sau numai una conic0. 5atorit0 rolelor conice 1n rulment se
dez#olt0 for.e pe direc.ie radial0& care 1mping rolele spre e)terior& contribuind la cre/terea alunec0rilor dintre
role /i c0ile de rulare. @rin urmare se utilizeaz0 acolo unde tura.iile de lucru sunt mici.
. !legerea materialului optim
:unc.ia principal0 a coli#iei este de a 1mpiedica contactul direct dintre corpurile de rostogolire. Dn cazul
rulmen.ilor cu role& coli#ia realizeaz0 /i g$idarea rolelor& iar la rulmen.ii cu inele separabile coli#ia re.ine
elementele de rostogolire astfel 1nc2t acestea nu pot c0dea c2nd se realizeaz0 montarea sau demontarea
rulmentului.
(ulmen.ii de dimensiuni mici /i medii sunt 1n mod obi/nuit ec$ipa.i cu coli#ii matri.ate din o.eluri cu
con.inuturi reduse de carbon sau cu coli#ii din alam0. 5e asemenea se utilizeaz0 pe scar0 larg0 coli#ii din
mase plastice& acestea a#2nd o serie de propriet0.i (densitate redus0& elasticitate ridicat0& uzur0 redus0 la
mi/carea de alunecare) fa#orabile condi.iilor de func.ionare specifice coli#iei. Te$nologia de fabrica.ie prin
in4ectare 1n matri.0 asigur0 forma corect0. Cele mai utilizate mase plastice sunt poliamide& r0/inile fenolice&
te)tolitul. Se utilizeaz0& de asemenea& poliamida %.% stabilizat0 termic /i armat0 cu fibre de sticl0& ceea ce 1i
asigur0 o gam0 larg0 de temperaturi de utilizare& de la 6, la 12,QC. @ot fi tolerate /i temperaturi mai ridicate
13,61, QC& pentru perioade scurte& urmate de perioade mai lungi cu func.ionare la temperaturi mai sc0zute.
>nele uleiuri sintetice sau unsori consistente bazate pe uleiuri sintetice /i lubrifian.ii ce con.in procente
ridicate de aditi#i de e)trem0 presiune pot a#ea efecte negati#e asupra coli#iilor de mase plastice.
(ulmen.ii de dimensiuni mari folosesc coli#ii din alam0& font0 cu grafit nodular& o.el sau alia4e
u/oare& fiind ob.inute prin prelucrare mecanic0 de a/c$iere.
!lamele sunt alia4e ale cuprului cu zincul& al c0ror con.inut 1n cupru este de ma)imum ""K. Rincul
se introduce cu scopul de a m0ri rezisten.a& plasticitatea /i capabilitatea de turnare.
!lamele se 1mpart 1n dou0 subgrupe: alame binare (Cu6Rn)& alc0tuite numai din cele dou0 metale
componente& f0r0 alte elemente de aliere /i alame comple)e (speciale)& care 1n afar0 de cupru /i zinc& mai
con.ine /i alte elemente de aliere ce confer0 alamelor propriet0.i deosebite.
!lamele speciale reprezint0 acele alia4e de Cu6Rn& 1n care se adaug0 1n plus cantit0.i mici de alte
elemente de aliere 1n scopul 1mbun0t0.irii unor propriet0.i& f0r0 ca materialul metalic s06/i piard0 caracterul
s0u de alam0. Dn alamele speciale ca adaosuri se folosesc: aluminiu& staniu& nic$el& fier& siliciu& plumb care
m0resc rezisten.a& duritatea& rezisten.a la coroziune /i alte propriet0.i de e)ploatare& te$nologice /i de
prelucrare ale alia4ului.
!lia4ele de cupru6zinc (cu sau far0 adaosuri de alte elemente) sunt 1n conformitate cu ST!S 1++/1 E
'3.
!lamele folosite pentru realizarea coli#iilor de rulmen.i sunt alame cu plumb. @lumbul are un
coeficient de ec$i#alen.0 ?I1& deci practic nu ac.ioneaz0 asupra structurii alamei speciale ca celelalte
elemente de aliere& din cauza insolubilit0.ii lui 1n cuprul solid.
>n adaos de ,&%...3K @b 1n alamele bifazice poate 1mbun0t0.i considerabil prelucrabilitatea prin
a/c$iere. Dn mod similar cu sulfura de mangan din o.elurile pentru automate& plumbul 1n alame ac.ioneaz0 ca
un element care f0r2mi.eaz0 a/c$iile care se g0sesc sub forma unor globule mici& fine /i uniform distribuite
1n masa alia4ului.
5ac0 1ns0 alia4ele Cu6Rn cu con.inut de plumb sunt elaborate 1n mod necorespunz0tor& acest element&
care se tope/te la temperaturi 4oase& se acumuleaz0 sub forma unor ciorc$ini sau sub forma unei re.ele la
limita gr0un.ilor& diminu2nd propriet0.ile mecanice& iar la prelucrarea prin deformare la cald& conduce la
apari.ia fisurilor intercristaline.
Compozi.ia c$imic0 a alamei folosite pentru fabricarea de coli#ii este prezentat0 1n tabelul .
!lia4ul CuRn3+@b1!l6C& folosit pentru coli#iile din alam0& se poate ob.ine prin turnare centrifugal0 (AR) /i
prin turnare continu0 (AC).!lia4ul prezint0 o densitate de *& g/cmS& iar ca propriet0.i mecanice prezint0 o
duritate de +,612, unit0.i -rinell& /i o alungire dup0 rupere de 1"K.
!cest alia4 este folosit 1n scopuri industriale& iar ca propriet0.i te$nologice prezint0 o bun0 prelucrabilitate
prin a/c$iere& rezisten.0 buna la coroziune& slab0 sudabilitate /i o slab0 prelucrabilitate la temperaturi
4oase.Dn acela/i timp& datorit0 domeniului 1ngust de solidificare& aceste materiale metalice au propriet0.i bune
de turnare& prezint0 o tendin.0 de segregare redus0& o fluiditate bun0. !lia4ul este alc0tuit dintr6o solu.ie
solid0 TUV& care prezint0 faza T 1n propor.ie de 3,6',K.
5ac0 materialul metalic trebuie s0 prezinte propriet0.i magnetice foarte bune& atunci con.inutul de :e din
material trebuie redus sub ,&K.
Tabelul .
3arca Compozi.ie c$imic0&K
Cu !l :e 3n Ni @b Si Sn Rn
CuRn3+@b1!l6C "'6
%1
,&' ,&' ,&' 1&, 1&"62&" ,&," 1&, (est
!lia4ele se li#reaz0 sub form0 de blocuri turnate 1n lingotiere statice. Suprafa.a blocurilor turnate
trebuie s0 fie curat0 /i neted0& f0r0 o)id0ri& umfl0turi& porozit0.i /i incluziuni de corpuri str0ine. !spectul 1n
ruptur0 al blocurilor turnate trebuie s0 prezinte o structur0 omogen0& f0r0 stratific0ri& o)izi sau incluziuni de
corpuri str0ine.
". !naliza comparati#a a #ariantelor te$nologiilor de obtinere a
piesei.
Traseul te$nologic de prelucrare mecanic0 a coli#iilor din tabl0 de o.el carbon de construc.ie M pentru
rulmen.ii radiali cu role cilindrice pe un singur r2nd este alc0tuit din urm0toarele opera.ii:
t0ierea tablei 1n benzi7 dac0 tabla este ac$izi.ionat0 sub form0 de benzi& la dimensiunile necesare&
aceast0 opera.ie lipse/te7
degresarea benzii de tabl0 pe ambele fe.e7
ungerea benzii de tabl0 pe ambele fe.e7
decupare6ambutisare7
perforare7
fosfatare7
restr2ngerea preliminar0 a marginilor7
restr2ngerea final0 a marginilor7
calibrare6perforare7
calibrare7
perforarea /i calibrarea simultan0 a ferestrelor7
tobuire7
control final7
sp0lare7
conser#are7
ambalare.
Coli#iile pentru rulmen.ii de dimensiuni mari se e)cut0 de obicei prin turnare sau prin ambutisare.
Dn cazul coli#iilor masi#e e)ecutate din alam0 prin turnare centrifugal0& ca de e)emplu 1n cazul
rulmen.ilor radiali cu role cilindrice tip (;W 12,)& procesul te$nologic de fabrica.ie& dup0 turnare& cuprinde o
serie de opera.ii& cum ar fi:
debitarea (1ntruc2t turnarea se face simultan pentru dou0 coli#ii)7
strun4irea la interior& e)terior /i pe fe.ele laterale7
debitarea capacului& alte opera.ii de strun4ire /i g0urire a celor dou0 elemente (corp /i capac)7
controlul7
decaparea7
nituirea capacului de corpul coli#iei se face la asamblarea rulmentului.
Coli#iile mari e)ecutate prin ambutisare& ca de e)emplu la rulmen.ii radiali6oscilan.i cu role butoi de
construc.ie C& se realizeaz0 din tabl0 relati# groas0 de o.el !3 ST!S +*"6*, sau !3C? ST!S 11",+6*,.
@rocedeul te$nologic de realizare a acestora cuprinde urm0toarea succesiune de opera.ii:
decuparea /i ambutisarea7
calibrarea7
decuparea /i calibrarea fundului7
fosfatarea7
controlul7
perforarea loca/urilor7
strun4irea fe.elor7
deba#urarea7
tobuirea7
fosfatarea7
controlul.
4LU5UL TEHNOLOGIC AL COLIVIEI DE RULMENT OB6INUT7 PRIN
OPERA6IA DE 4RE8ARE
DEBITARE
STRUN9IRE
4RE8ARE
4LU5UL TEHNOLOGIC AL COLIVIEI DE RULMENT OB6INUT7 PRIN
OPERA6IA DE BRO:ARE
DEBITARE
STRUN9IRE
:LE4UIRE
DEBAVURARE
DEBAVURARE
:LE4UIRE
SP7LARE-
CONSERVARE
G7URIRE
BRO:ARE
CONTROL
4INAL-
AMBALARE
%. Stabilirea te$nologiei optime de obtinere a semifabricatului& din
punct de #edere al randamentului de utilizare a materialului.
Coli#iile de rulmen.i radiali cu role cilindrice se ob.in din .ea#0 de alam0 CuRn3+@b1!l6C6CR
turnat0 centrifugat& prin dou0 te$nologii de e)ecu.ie studiate comparati#.
Dn cazul ob.inerii coli#iilor prin procesul de frezare& opera.iile de prelucrare sunt urm0toarele:
debitare7
strun4ire7
frezare7
deba#urare7
/lefuire7
sp0lare& conser#are7
control final& ambalare.
Dn cazul ob.inerii coli#iilor prin procesul de bro/are opera.iile de prelucrare sunt urm0toarele:
debitare7
strun4ire7
g0urire pentru bro/are7
bro/are7
deba#urare7
/lefuire7
:TEMUIRE
SP7LARE-
CONSERVARE
CONTROL 4INAL-
AMBALARE
/temuire7
sp0lare& conser#are7
control final& ambalare.
@rin studierea comparati#0 a celor dou0 te$nologii de e)ecu.ie se poate obser#a c0 1n cazul bro/0rii&
fa.0 de frezare& apar dou0 opera.ii suplimentare: g0urirea /i /temuirea& 1n #ederea ob.inerii buzunarelor
pentru rolele cilindrice. Te$nologia prin bro/are necesit0 opera.ia suplimentar0 de g0urire 1n #ederea
centr0rii g0urii pentru bro/are. 5ac0 aceast0 opera.ie nu este realiza.0 cu precizie /i nu 1ndepline/te
parametrii te$nici ceru.i& restul opera.iilor nu se #or mai putea realiza& iar semifabricatul #a de#eni rebut.
@rin te$nologia de bro/are se pot ob.ine doar coli#ii cu un num0r par de buzunare pentru rolele
cilindrice& caracteristic0 care duce la renun.area la te$nologia de bro/are 1n fa#oarea te$nologiei de frezare.
@roiectarea unei coli#ii cu un num0r de buzunare care nu se poate ob.ine prin te$nologia e)istent0 1n firm0
conduce la modificarea acestui num0r de buzunare& /i implicit la sc0derea performan.elor coli#iei& respecti#
a rulmentului. Dn primul r2nd este influen.at ni#elul de zgomot /i #ibra.ii al rulmentului& un indice de calitate
important& care afecteaz0 direct performan.ele /i competiti#itatea rulmen.ilor& /i care reflect0 precizia
dimensional0 /i de form0 1n e)ecu.ie& eficien.a te$nologiilor de finisare& monta4 /i conser#are utilizate 1n
produc.ia de rulmen.i.
>n a#anta4 esen.ial al prelucr0rii prin te$nologia de frezare& fa.0 de te$nologia de bro/are& 1l
constituie utila4ul folosit pentru prelucrare. Dn cazul opera.iei de frezare& se folose/te o ma/in0 uni#ersal0& cu
comand0 numeric0& care este fle)ibil0 la fluctua.iile pri#ind #olumul de produc.ie& /i folose/te scule
standardizate& 1n timp ce 1n cazul opera.iei de bro/are se folose/te o ma/in0 dedicat0& care utilizeaz0 o bro/0
cu un cost foarte ridicat& /i o gam0 redus0 de aplica.ii.
Dntre cele dou0 tipuri de opera.ii apar /i o serie de diferen.e din punct de #edere te$nologic.
C principal0 particularitate de care se .ine cont la proiectarea proceselor te$nologice de prelucrare prin
frezare pe ma/ini cu comand0 numeric0 este c0 aceste ma/ini lucreaz0 cu mai multe scule simultan& cu
posibilit0.i nelimitate de combinare a mi/c0rilor de lucru. 5e/i pentru realizarea opera.iei de frezare sunt
necesare /ase scule& 1n compara.ie cu bro/area& unde este necesar0 o singur0 scul0& costul acestora este mult
mai redus dec2t cel al bro/ei. Dn cazul te$nologiei prin frezare este necesar un singur dispoziti# de prindere&
pentru opera.ia de frezare& 1n timp ce 1n cazul te$nologiei de bro/are sunt necesare trei dispoziti#e de
prindere& pentru opera.ia de g0urire& pentru cea de bro/are /i pentru cea de /temuire.
5atorit0 particularit0.ilor te$nice& gradul de 1nc0rcare al ma/inii este mult mai u/or de optimizat 1n
cazul unei ma/ini uni#ersale dec2t la o ma/in0 dedicat0 unei singure opera.ii.
3oti#ele prezentate mai sus& al0turi de faptul c0& 1n cazul frez0rii se ob.in suprafe.e cu o calitate net
superioar0 celor ob.inute prin bro/are& conduc la concluzia renun.0rii la te$nologia de bro/are 1n fa#oarea
te$nologiei de frezare.
Studiul comparati# al celor dou0 #ariante te$nologice scoate 1n e#iden.0& pe l2ng0 opera.iile care
difer0& /i opera.iile identice: debitare& strun4ire& deba#urare& /lefuire& sp0lare& conser#are& control final /i
ambalare. !ceste opera.ii de prelucrare& indiferent de te$nologia de e)ecu.ie folosit0& se realizeaz0 pe
acelea/i utila4e& /i 1n acelea/i condi.ii de lucru.
5up0 e)ecu.ia fiec0rei opoera.ii din planul de lucru se #or #erifica anumite caracteristici te$nice care
trebuiesc 1ndeplinite. !stfel& dup0 efectuarea debit0rii pe ma/ina de debitat cu p2nz0 (band0 metalic0)& se #or
#erifica lungimea semifabricatului /i perpendicularitatea fe.ei laterale.
Cpera.ia de strun4ire se realizeaz0 pe strunguri cu comand0 numeric0& iar 1n urma e)ecu.iei acestei opera.ii
se #or urm0ri diametrul interior /i cel e)terior al piesei prelucrate.
:rezarea se #a realiza pe ma/ini uni#ersale /i se #a #erifica la.imea de la suprafa.a de a/ezare la buzunar&
l0.imea /i lungimea buzunarului& cota pest role e)terior /i cota peste role interior.
Dn cazul te$nologiei prin bro/are& la opera.ia de g0urire se #a #erifica piesa prelucrat0 pentru a nu prezenta
ba#uri& defecte sau resturi de material& precum /i diametrul g0urii. Ba opera.ia de bro/are se #a #erifica
lungimea (de la buzunar la suprafa.a de a/ezare)& lungimea /i l0.imea buzunarului&.
Xtemuirea se #a realiza pe o pres0 /i #a a#ea ca scop deformarea plastic0 a pere.ilor buzunarelor pentru
rolele cilindrice.
5eba#urarea se #a realiza manual& iar apoi piesa prelucrat0 se #a #erifica conform instruc.iunilor 9N 9S-
23,12 1n #ederea realiz0rii opera.iilor de sp0lare& ambalare /i control.
5e/i cele dou0 #ariante de ob.inere a coli#iilor de alam0 pentru rulmen.i cu role cilindrice au opera.ii
identice& care nu fa#orizeaz0 e)ecu.ia printr6una din cele dou0 te$nologii& opera.iile care apar la bro/are 1n
plus fa.0 de frezare& precum /i aspectele te$nice costisitoare care 1ngreuneaz0 procesul de prelucrare& sus.in
ipoteza prezentat0 .
5esenele coli#iilor de rulmen.i ob.inute prin cele dou0 procese te$nologice se #or reg0si 1n ane)a 1 /i
2.
'. (ealizarea desenului de e)ecutie al piesei finite
!ne)a 1

!ne)a 2
*. !naliza te$nico6economica a cel putin doua #ariante de proces
te$nologic si determinarea #ariantei optime de obtinere a piesei
finite prin compararea pretului de cost
5eterminarea costului ideal real(S!;) presupune determinarea unor costuri planificate pe bucat0& /i
are 1n compozi.ie costuri calculatorice care se pot stabili 1n condi.ii ideale de realizare a produselor.
Condi.iile ideale de realizare ale unui produs se refer0 la folosirea te$nologiei ideale (cea mai performant0)&
a unui produs ideal& la 1nc0rcarea optim0 a ma/inii pe care se realizeaz0 produsul.
Costurile care se reg0sesc 1n #aloarea costului ideal real sunt legate& ca /i 1n cazul #alorii costului
standard(STY) de costurile cu materia prim0 /i cele cu manopera. Dn calcul se #a lua pre.ul materiei prime
stabilit prin contract cu un furnizor agreat (de regul0 cel mai ieftin).
Costurile care intr0 1n calculul #alorii S!;& spre deosebire de costurile care intr0 1n #aloarea costului
STY sunt costuri calculatorice& amortiz0rile luate 1n calcul nefiind cele planificate de c0tre legisla.ia
local0&ca 1n cazul costului STY& ci amortiz0ri calculate la o #aloare de reac$izi.ie /i cu o durat0 de
amortizare diferit0 de cea calculat0 1n contabilitate& de utilizarea optim0.
Calculul costului S!; ser#e/te pentru:
stabilirea unui pre. de #2nzare c0tre client7
stabilire unor indicatori de e#olu.ie a costurilor7
realizarea de compara.ii de te$nologii 1ntre diferite loca.ii ale aceluia/i grup7
realizarea de proiecte de e#aluare a poten.ialului de reducere a costurilor7
reprezint0 un sistem de a#ertizare.
Dn #ederea #erific0rii ipotezei conform c0reia e)ecu.ia coli#iilor de rulmen.i prin te$nologia de
frezare este mai a#anta4oas0& din punct de #edere economic& dec2t e)ecu.ia prin te$nologia prin bro/are& se
#a realiza un studiu comparati# al tarifelor implementate de c0tre firma 9N! Sc$aeffler -ra/o#. Se #a
realiza o compara.ie 1ntre tarifele STY /i S!;& pentru coli#ia de rulment realizat0 prin opera.ia de frezare&
respecti# prin opera.ia de bro/are.
3etodele de calcula.ie presupun e)isten.a a cinci tipuri de costuri:
6 cost ma/in0 produc.ie7
6 cost ma/in0 ec$ipare7
6 cost personal reglor produc.ie7
6 cost personal reglor ec$ipare7
6 cost personal operator ec$ipare.
@e baza acestor tipuri de costuri se #a calcula costul pe fiecare opera.ie a procesului te$nologic.
Dn costul fiec0rei opera.ii se reg0sesc repartiz0ri pri#ind:
6 amortiz0rile utila4elor7
6 amortiz0rile cl0dirilor /i terenurilor7
6 scule7
6 au)iliarii produc.iei (uleiuri& emulsii)7
6 costuri cu 1ntre.inerea /i repara.iile7
6 costuri directe cu personalul7
6 logistic0 /i conducerea sec.iei7
6 preg0tirea /i planificarea produc.iei7
6 conducerea 1ntreprinderii /i administra.ia7
6 ser#icii generale fabric07
6 reparti.ii de la Ofirma mam0G (firma central0).
Dn cazul ob.inerii reperului coli#ie de rulment prin te$nologia prin 0re;are& compara.ia 1ntre cele
dou0 costuri #a fi prezentat0 1n tabelul %.
Tabelul %.
Nr#
Op#
Denu($re
opera)$e
T$pu' pre%ta)$e$ Durat
a
<($n=
Tar$0
<'e$>??($n=
Co%t pe opera)$e
<'e$>*u&=
ST@ SAA ST@ SAA
# De*$tare ma/in0 produc.ie ,&,'" +*&31 1,&2% ,&,' ,&,*
operator
produc.ie
2&2," 1,1&,3 12,&"3 2&23 2&%%
ma/in0 reglare 1&""2 3,&3' 22&'1 ,&' ,&3%
B-CB" "-DD B-
"# StrunE$re
" *u&#
ma/in0 produc.ie ,&",, 1,%&,23 1%+&3 ,&"3 ,&*"
operator
produc.ie
2&333 1,*&1 2,&% 2&"2 &''
ma/in0 reglare 2&*33 3,&3' 2'&21 ,&*% ,&''
F-GGG B-9 G-B9
B# 4re;are ma/in0 produc.ie ,&'*, 11,&" 1''&,% ,&*% 1&3*
operator
produc.ie
2+&131 13'&"2 213&, ,&,% %2&,"
ma/in0 reglare 2+&+12 3,&3' 2'&2 +&,+ *&1
F9-C" F?-? D-FD
!# De*avurar
e
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator
produc.ie
3&21% "&23 "&23 3&,% 1&"
ma/in0 reglare 3&21% 22&'3 22&'3 ,&+* ,&'3
G-!B" !-?! "-C
F# :'e0u$re D
*u&#>B?
($n#
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator
produc.ie "&,,"
'&13 +3&++ 3&*% &'
ma/in0 reglare 1&2"1 3&+ 22&'3 ,& ,&2*
G-"FG !-B !-9C
G# Sp.'are-
&on%ervare
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator
produc.ie 1&,+3
1,,&2* 2"'&2' 1&1 2&*1
ma/in0 reglare 1&,+3 3&+1 22&'3 ,&3* ,&2"
"-CG -!C B-?G
D# A(*a'are-
&ontro'
0$na'
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator
produc.ie ,&"%,
+"&1% %&+* ,&"3 ,&2%
ma/in0 reglare ,&"%, 3,&3' 22&%% ,&1' ,&13
-" ?-D ?-B9
TOTAL GD-" 9-GD
Cost STY I Z cost pe opera.ii U @re. material 6 Xpan U !d. de administrare
@re. material I ,&'+2" m [ '+&""+ (CN/m I %3&," (CN
Xpan I "&1% ?g [ 1,& (CN/?g I "%&" (CN
!d. de administrare I ,&,%2 [ pre. material I ,&,%2 [ %3&,"I 3&+3
Cost S!; I Z cost pe opera.ii U @re. material 6 Xpan U !d. de administrare
@re. material I ,&'+2" m [ '+&""+ (CN/m I %3&," (CN
Xpan I "&1% ?g [ 1,& (CN/?g I "%&"
!d. de administrare I ,&,* [ pre. material I ,&,* [ %3&,"I "&,
Tabelul '.
Tar$0 ST@ Tar$0 SAA
Cost pe opera.ii %'&21 +1&%'
@re. material %3&," %3&,"
Xpan(6) 6"%&" 6"%&"
!d. 5e adm. 3&+3 "&,
Pre) 0$na' DD-GF ?B-""
Dn cazul ob.inerii reperului coli#ie de rulment prin te$nologia prin *ro3are& compara.ia 1ntre cele
dou0 costuri #a fi prezentat0 1n tabelul *.
Tabelul *.
Nr#
Op#
Denu($re
opera)$e
T$pu' pre%ta)$e$ Durata
<($n=
Tar$0
<'e$>??($n=
Co%t pe opera)$e
<'e$>*u&=
ST@ SAA ST@ SAA
# De*$tare ma/in0 produc.ie ,&,'" +*&31 1,&2% ,&,' ,&,*
operator produc.ie 1&', 1,1&, 12,&"3 1&+ 1&''
ma/in0 reglare 1&"% 3,&3' 22&'1 ,&% ,&3%
B-?9 "-?" "-"
"# StrunE$re
" *u&#
ma/in0 produc.ie ,&3", 1,%&23 1%+&3 ,&3' ,&"+
operator produc.ie 1& 1,*&1 2,&% 1&"1 2&*%
ma/in0 reglare 1&'" 3,&3' 2'&21 ,&"3 ,&*
B-F "-! B-9B
B# StrunE$re "- B
*u&
ma/in0 produc.ie ,&3" 1,%&,2 1%+&3 ,&3' ,&"+
operator produc.ie 1&," 1,*&1 2,&% 1&1 2&1"
ma/in0 reglare 1&,1 3,&32 2'&21 ,&3 ,&3*
"-C? -9! B-"
!# G.ur$re ma/in0 produc.ie ,&22" 11,&" 1''&,% ,&2" ,&
operator produc.ie 1&+*3 13'&" 213&, 2&'3 &22
ma/in0 reglare 1&21' 3,&3' 2'&2 ,&3' ,&33
B-!"F B-BF !-9F
F# Bro3are ma/in0 produc.ie ,&% 1"&+% +%&2" ,&** ,&"*
operator produc.ie %&'+ 1%1&*+ 1,3&+3 1,&++ '&,%
ma/in0 reglare '&3+1 3,&3' 2'&2* 2&2 2&,1
!-DC !- 9-GF
G# Bro3are " ma/in0 produc.ie ,&22" 1"&+ +%&2" ,&33 ,&22
operator produc.ie %&'+, 1%1&*+ 1,3&+3 1,&++ '&,%
ma/in0 reglare '&,1% 3,&3' 2'&2* 2&13 1&+1
!-?B B-!F 9-9
D# Bro3are B ma/in0 produc.ie ,&22" 1"&+ +%&2" ,&33 ,&22
operator produc.ie %&'+, 1%1&*+ 1,3&+3 1,&++ '&,%
ma/in0 reglare '&,1% 3,&3' 2'&2* 2&13 1&+1
!-?B B-!F 9-9
C# De*avurare ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator produc.ie 2&"3 +"&1% "&23 2&1 1&1"
ma/in0 reglare 2&"3 3,&3' 22&'3 ,&+' ,&"*
F-?GC B-C -DB
9# :'e0u$re D
*u&#>B? ($n#
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator produc.ie &++ ''&12 +3&++ 3&*" &%+
ma/in0 reglare 1&2* 3&+1 22&'3 ,& ,&2*
G-"!" !-"9 !-9D
?# :te(u$re ma/in0 produc.ie ,&3 +'&'% 123&*1 ,&2+ ,&3'
operator produc.ie ,&*'" 11%&' 1*&3 1&,2 1&3
ma/in0 reglare 1&1'" 3,&3' 2%&+" ,&3% ,&32
"-BF -GD -99
Sp.'are-
&on%ervare
ma/in0 produc.ie , , , , ,
operator produc.ie 1&+" 1,,&2 2"'&2' 1&+" "&,,
ma/in0 reglare 1&+" 3&+1 22&'3 ,&%* ,&
B-C9 "-GB F-!!
"# A(*a'are-
Contro' 0$na'
ma/in0 produc.ie
,
, , ? ,
operator produc.ie ,& "* +"&1% %&+* ,&"2 ,&2%
ma/in0 reglare ,&"* 3,&3' 22&%% ,&1' ,&12
-?9C ?-G9 ?-BC
TOTAL GB-9 FG-DF
Cost STY I Z cost pe opera.ii U @re. material 6 Xpan U !d. de administrare
@re. material I ,&',1"1m [ *%&*2 (CN/m I %,&+1(CN
Xpan I &3?g [ 1,& (CN/?g I %&2+(CN
!d. de administrare I ,&,%2 [ pre. material I ,&,%2 [ %,&+1I 3&'*
Cost S!; I Z cost pe opera.ii U @re. material 6 Xpan U !d. de administrare
@re. material I ,&',1"1m [ *%&*2 (CN/m I %,&+1 (CN
Xpan I &3?g [ 1,& (CN/?g I %&2+(CN
!d. de administrare I ,&,* [ pre. material I ,&,* [ %,&+1 I &*'
Tabelul +.
Co%t ST@ Co%t SAA
Cost pe opera.ii %3&1+ "%&'"
@re. material %,&+1 %,&+1
Xpan(6) 6%&2+ 6%&2+
!d. 5e adm. 3&'* &*'
Pre) 0$na' C-F9 DG-"!
Tabelul 1,.
Co%t ST@ Co%t SAA
Coli#ie prin opera.ia de frezare DD-GF ?B-""
Coli#ie prin opera.ia de bro/are C-F9 DG-"!
Conform calculelor efectuate se poate obser#a c0& 1n cazul ob.inerii coli#iei de rulment prin
te$nologia de frezare& costul ob.inut prin metoda costurilor standard E ''&%" (CN/buc. E este mai mic dec2t
cel prin metoda costurilor ideal reale E 1,3&22 (CN/buc.
Dn cazul calculului costului pentru coli#ia ob.inut0 prin bro/are& s6a ob.inut& prin metoda costurilor
standard& un cost de *1&% (CN/buc.& mai mare dec2t costul ob.inut prin metoda costurilor ideal reale E
'%&2 (CN/buc.
+. normarea te$nica a procesului te$nologic
Corelarea 1n timp a proceselor te$nologice impune de la 1nceput stabilirea unor criterii comune.
!stfel& un asemenea criteriu a de#enit normarea te$nic0. Norma de munc0 reprezint0 /i unul din
criteriile aprecierii eficien.ei oric0rui proces te$nologic.
Mste de dorit ca opera.iile& fazele& trecerile& etc. s0 se fac0 1ntr6un timp c2t mai scurt (desigur nu 1n
dauna calit0.ii produsului)& a#2nd astfel certitudinea c0 1n timpul limitat de condi.iile de fabrica.ie
(sc$imb& zi& decad0 lun0& etc.) s0 se poat0 prognoza o cantitate strict0 de produse corelate desigur cu
planul de produc.ie.
Nor(a de 'u&ru- nor(a de t$(p 3$ nor(a de produ&)$e
Timpul stabilit 1n #ederea e)ecut0rii unei anumite lucr0ri te$nologice 1n anumite condi.ii te$nico6
economice poart0 numele de norm0 de lucru sau nor(. de t$(p (N
T
).
!ceasta se m0soar0 1n sc$imburi& ore sau minute.
Norma de produc.ie (N
p
) se refer0 la cantitatea de produse sau de lucr0ri stabilite a se efectua 1ntr6o
unitate de timp de c0tre un e)ecutant& 1n condi.iile unei calific0ri corespunz0toare /i condi.ii te$nico6
organizatorice precizate ale locului de munc0.
Beg0tura dintre norma de timp /i norma de produc.ie este redat0 de rela.ia:
T
N
1
p
N =
(*.1)
\N
T
] (zi/buc.)& (ore/buc.)& (min/buc.)Jetc.
se e)prim0 1n general 1n: unit0.i de timp (an& zi& ore& minJ.)/ unitate de produs (buc& ?g.& m&J). 5esigur
construc.ia de ma/ini folose/te 1n cel mai des caz (min/buc)
Stru&tura nor(e$
teHn$&e de t$(p N
T
3$
%ta*$'$rea e'e(ente'or
&o(ponente
Dntruc2t opera.ia
este unul din elementele
de baz0 ale procesului
4$+# ?##
te$nologic (pentru care e)ist0 /i documenta.ie E planul de opera.ii)& norma de timp (N
T
) se #a referi la
timpul necesar realiz0rii unei piese 1n cadrul ei. Structura normei te$nice de timp se prezint0 1n fig.*.1.&
unde:
T
pi
E timpul de preg0tire /i 1nc$eiere
T
op
Etimpul operati#
t
b
E timpul de baz0
t
a
E timpul au)iliar (a4ut0tor)
T
d1
E timpul de deser#ire a locului de munc0
t
dt
E timpul de deser#ire te$nic0
t
do
E timpul de deser#ire organizatoric0
T
1r
E timpul de 1ntreruperi reglementate
t
to
E timpul de 1ntreruperi condi.ionate de te$nologia stabilit0 /i de organizare a
produc.iei
t
on
E timpul de odi$n0 /i de necesit0.i fire/ti (fiziologice)
5eci& norma de timp se poate e)prima /i sub forma rela.iilor:

1r
T
dl
T
op
T
n
p1
T
T(b)
N + + + = (min/buc) (*.2)
T(b)
N
E norma de timp pe bucat0
N E nr. buc0.i piese din lot
)n
1r
T
dl
T
op
T
p1
T
T(lot)
N + + + = I
(min/rot) (*.3)
S0 analiz0m pe r2nd fiecare component0 a rela.iei normei te$nice de timp (N
T
).
\T
p1
] E timpul de preg0tire /i 1nc$eiere
Ml se determin0 pentru toat0 seria (lotul) de piese.
Ml este consumat de operatorul uman 1nainte /i 1n timpul efectu0rii lucr0rii pentru crearea condi.iilor
necesare e)ecut0rii acesteia precum /i dup0 terminarea ei& pentru 1nc$eierea lucr0rilor (studierea planului
de opera.ii E a documenta.iei te$nologice 1n general& preg0tirea locului de munc0& reglarea ma/inii&
montarea S.5.N.6urilor& etc.).
Dn general& timpul de preg0tire61nc$eiere nu depinde de m0rimea lotului de piese /i nu con.ine consumuri
de timp care se repet0 periodic 1n timpul lucrului.
T
p1
E depinde de tipul produc.iei& de natura (felul) opera.iei /i de gradul de organizare a muncii. Ml se
stabile/te pe baza unor normati#e /i date e)perimentale.
\T
op
] E timpul operati#: este timpul efecti# consumat de c0tre operatorul uman 1n decursul c0ruia se
realizeaz0 procesul te$nologic propriu6zis.
Se compune din timpul de baz0 /i cel a4ut0tor (au)iliar)
a
t
b
t
op
T + =
(*..)
(
b
t
) E timpul de baz0& este timpul pentru transformarea prin a/c$iere a semifabricatului.
Ml depinde direct de regimul de a/c$iere /i se poate determina pe cale analitic0& grafic0 sau prin
cronometrare.
(
a
t
) E timpul au)iliar (a4ut0tor)& se consum0 cu efectuarea ac.iunilor au)iliare (de e)emplu timpul
pentru fi)area /i scoaterea piesei& timpul pentru cuplarea a#ansului /i a tura.iei& timpul pentru m0surarea
dimensiunilor realizate& etc.)
5e remarcat este faptul c0 1n anumite situa.ii o parte din timpul au)iliar poate s0 se suprapun0 cu timpul
de baz0.
!cea parte& bine1n.eles nu se #a cuprinde 1n timpul operati#.
\T
d1
] E timpul de deser#ire a locului de munc0 este timpul consumat de operatorul uman pe 1ntreaga
perioad0 a sc$imbului de lucru& at2t pentru men.inerea 1n stare de func.ionare a utila4ului& c2t /i pentru
alimentarea /i organizarea locului de munc0.
6 procentual: op
2&")KT (,&*
dl
T =
(*.".)
Structural se compune din:
do
t
dt
t
dl
T + =
(*.%.)
(t
dt
) E timpul de deser#ire te$nic0 se poate determina procentual din timpul de baz0:
1,,
1
Y
b
t
dt
t =

\min] (*.'.)
unde: Y
1
E 1n procente raportul lui (t
dt
) fa.0 de (t
b
)
6 literatura de specialitate d0 /i alte e)presii analitice ale (t
dt
)1n func.ie de timpii de reglare /i sc$imbare a
sculei& timpul consumat cu reglarea de compensare& num0rul de regl0ri de compensare& 1ndreptarea /i
lustruirea muc$iei a/c$ietoare& toate 1n timpul unei perioade de durabilitate economic0 admis0.\"+]
(t
do
) E timpul de deser#ire organizatoric07 aceasta nedepinz2nd de locul concret de munc0& efectu2ndu6se
la orice fel de lucrare.
!semenea ca /i (t
dt
)& se poate e)prima 1n procente fa.0 de timpul de baz0:
1,,
2
Y
op
T
do
T = \min] (*.*.)
unde Y
2
este coeficientul procentual (fa.0 de timpul operati#)
\T
1r
] E timpul de 1ntreruperi reglementate este perioada de timp necesar operatorului uman 1n procesul de
lucru pentru necesit0.i fire/ti (t
on
) c2t /i de organizare a produc.iei (t
to
).
5eci:
to
t
on
t
1r
T + =
(*.+.)
Se poate estima:
1,,
3
Y
op
T
on
T = \min] (*.1,.)
unde Y
3
este tot un factor procentual.
Mste important s0 re.inem c0 to.i timpii:
\T
p1
& T
op
& T
d1
& T
1r
) sunt timpi producti#i.
Metode 0o'o%$te pentru deter($narea nor(e'or teHn$&e de t$(p- (oda'$t.)$ de (.%urare 3$ ana'$;.
Se pot folosi urm0toarele metode 1n #ederea stabilirii normelor de timp:
a) metoda analitic0
b) metoda e)perimental6statistic0
c) metoda comparati#0
3etodele b) /i c) au un oarecare grad de subiecti#itate& deci& 1n consecin.0 nu pot fi aplicate 1n produc.ia
de serie mare /i mas0.
@rima metod0& cea analitic0 (a) defalc0 1n profunzime structura procesului de prelucrare& deci elementele
componente: opera.ii& faze& treceri& p2n0 la ni#el de m2nuiri.
5eocamdat0 aceast0 metod0 se consider0 a fi cea mai e)act0 /i din aceast0 cauz0& metoda are
aplicabilitate 1n produc.ia de serie mare /i mas0& unde stabilirea normelor de timp trebuie s0 fie f0cut0 cu
precizie ma)im0.
Ca metode de m0surare /i de analiz0 a timpului de munc0 1nt2lnim:
1. 3etode de 1nregistrare direct0 a timpului
1.1. E cronometrarea
1.2. E fotografierea
2. 3etode de 1nregistrare indirect0 a timpului
2.1. E obser#0ri instantanee
2.2. E m0surarea timpului pe microelemente
3. :ilmarea
. >tilizarea magnetofonului
". Cscilografierea
%. Centralografierea& te$nografierea /i productografierea
@entru e)plica.ii& consider0m mai important s0 ne oprim la ultimele metode:
6 :ilmarea: 6 este metoda de 1nregistrare continu0 /i 1n am0nunte a unei anumite perioade de munc0&
utiliz2ndu6se aparatul de filmat.
6 >tilizarea magnetofonului: 6 se indic0 la m0surarea acti#it0.ilor care se desf0/oar0 pe 1ntuneric.
3agnetofonul se completeaz0 cu un sistem automat de marcare a 1nceputului /i sf2r/itul ac.iunii
1nregistrate pe band0. Totodat0 se cupleaz0 la un contor care permite m0surarea cu precizie cerut0
(uneori sutimi de secund0) a inter#alelor de timp scurse 1ntre dou0 semnale sonore 1nregistrate pe band0&
utiliz2ndu6se dispoziti#e de recunoa/tere a acestor semnale.
6 Cscilografierea: 6 se utilizeaz0 c2nd nu este necesar0 prezen.a unui obser#ator. !stfel se 1nregistreaz0
pe oscilograf semnalele primite de la ma/ina6unealt0 prin intermediul unor traductoare& ob.in2ndu6se
succesiunea m2nuirilor& fazelor etc. @e o diagram0 (numit0 oscilogram0).
6 Centralografierea: este procedeul de analizare pe o instala.ie electronic0 (centralograf) a unei grupe
p2n0 la 2,6, ma/ini. Se poate cuprinde c$iar o sec.ie 1ntreag0. Ca func.ionare (pe baz0 de traductoare)
se aseam0n0 cu instala.ia /i principiul oscilografului.
:a.0 de centralograf& productograful precum /i te$nograful sunt sisteme mai comple)e de m0surare.
E/e(p'e de %ta*$'$re a pr$n&$pa'$'or t$(p$ de *a;. 'a une'e opera)$$ de pre'u&rare pe
(a3$n$1une'te
Cpera.ia :ormula de calcul
Strun4ire
i
sn
l l l

t
2 1
+ +
=
l 6 lungimea piesei \mm]
1
l
6 lungimea de p0trundere\mm]
2
l
6 lungimea de ie/ire& \mm]
s6a#ansul& mm/rot
n6tura.ia& rot/min
i6num0rul de treceri
-ro/are
i
sn
l l l

t
2 1
+ +
=
p
l
r
l l + =
r
l
6 lungimea p0r.ii de lucru a bro/ei \mm]
p
l
6 lungimea de bro/at a piesei \mm]
:rezarea filetelor cu freze disc
ig
m
s
!
p
l l l

cos
2 1
+ +
=
p
6 pasul filetului \mm]
!
6 diametrul e)terior al filetului \mm]
g
6 num0rul de 1nceputuri ale filetului
6 ung$iul filetului& 1n grade
:rezarea
i
s
l l l

t
m
2 1
+ +
=
"n s s
" m
= (mm/min)
"
s
6 a#ansul pe dinte& mm
n 6 nr. de rota.ii a frezei& rot/min
" 6 num0rul de din.i
:rezarea canelurilor cu freze disc profilate
c
"
f
"n
"
s
l l l

t
2 1
+ +
=
f
n
6tura.ia frezei& rot/min
c
"
6 num0rul de caneluri
:rezarea canelurilor cu freze melc
c
"
#
f
n
p
s
l l l

t
2 1
+ +
=
p
s
6 a#ansul arborelui& 1n \mm/rot]
# 6 num0rul de 1nceputuri ale frezei
melc
@relucrarea ro.ilor melcate prin metoda a#ansului radial
$
f
n
r
s
m"

t
3
=
r
s
6 a#ansul radial la o rota.ie a semifabricatului
\mm]
m6 modulul ro.ii& \mm]
z6 nr.de din.i ai ro.ii
<6 nr. de 1nceputuri ale frezei
f
n
6 nr. de rota.ii ale frezei
@relucrarea canalelor prin mortezare cu roat0 de mortezat
#
n
c
s
!
n
r
s
h

t

+ =
h 6 1n0l.imea canelurii& 1n \mm]
!
6 diametrul e)terior al canelurii 1n \mm]
r
s 6 a#ansul radial la o curs0 dubl0 a ro.ii
de mortezat 1n \mm]
c
s 6 a#ansul circular la o curs0 dubl0 a ro.ii
de mortezat 1n \mm]
n 6 num0rul de curse duble
# 6 num0rul de treceri
@relucrarea danturii ro.ilor din.ate cilindrice cu freze disc
modul
@e ma/ini orizontale de frezat cu cap di#izor:
"i
im
s
l l l

t
2 1
+ +
=
@e ma/ini de frezat cu di#izare automat0
" "
im
s
l l l
"
im
s
l l l

t +
+ +
+
+ +
=
2 1 2 1
" 6 num0rul de
din.i ai ro.ii din.ate
im
s
6 a#ansul la minut la cursa de 1ntoarcere& 1n \mm]
@relucrarea danturii ro.ilor din.ate cilindrice cu freze melc
modul

"
$
f
n
p
s
l l l

t
2 1
+ +
=
p
s
6 a#ansul pe rota.ie a semifabricatului 1n
\mm]

$
6 num0rul de 1nceputuri ale frezei
@relucrarea danturii ro.ilor din.ate cilindrice cu roat0 de
mortezat
#
n
c
s
m"
n
r
s
h

t

+ =
r
s
6 a#ansul radial la o curs0 dubl0 a ro.ii de mortezat
1n \mm]
c
s
6 a#ansul circular la o curs0 dubl0 a ro.ii de
mortezat 1n \mm]
m 6 modulul ro.ii din.ate 1n \mm]
# 6 num0rul de treceri
@relucrarea ro.ilor melcate prin metoda a#ansului tangen.ial
$
f
n
t
s
" m"

t
+ & 2
=
t
s
6 a#ansul tangen.ial pentru o rota.ie a
semifabricatului \mm]
(ectificarea e)terioar0 1ntre #2rfuri prin metoda a#ansului
longitudinal
#
t
h
p
%n
&

=
B 6 lungimea cursei longitudinale a mesei \mm]
-E l0.imea discului abrazi# \mm]

6 a#ansul 1n frac.iuni din l0.imea discului

abrazi#
p
n
num0rul de rota.ii ale piesei& 1n \ rot/min]
h 6 adaosul pe raz0& 1n \mm]
t 6 a#ansul trans#ersal la fiecare curs0& 1n \mm]
# 6 coeficient de corec.ie
(ectificarea e)terioar0 1ntre #2rfuri prin metoda p0trunderii
#
p
tn
h

t =
(ectificarea e)terioar0 f0r0 centre prin trecere
i#
m
m
s
% lm

t
+
=
l 6 lungimea de prelucrat& \mm]
%
6 l0.imea discului abrazi#\mm]
m 6 num0rul pieselor la rectificarea cu flu) continuu
sin
c
n
c
!
m
s =
\mm/min]
c
!
6 diametrul discului conduc0tor \mm]
c
n
6 tura.ia discului conduc0tor
6 ung$iul de 1nclinare al discului
(ectificarea plan0 cu partea frontal0 a discului abrazi# pe ma/ini cu mese
rotati#e
#
m
tn
h

t =
m
n
6 num0rul de rota.ii ale mesei
# 6 coeficientul de corec.ie
(ectificarea plan0 cu partea frontal0 a discului abrazi# pe ma/ini cu mese
dreptung$iulare
#
m
l l l

t
1
m
# 1,,,
2 1
+ +
=
m
#
6 #iteza mesei&
1n \mm]
m 6 num0rul de piese prelucrate
simultan
# 6 coeficient de corec.ie
1,. Concluzii
Se poate concluziona c0 gama coli#iilor de rulmen.i este foarte di#ers0& cu utiliz0ri din cele mai
ample.
Dntr6o lume care cunoa/te o dez#oltare din ce 1n ce mai rapid0 /i 1n care prognozele se 1mplinesc& /i
sunt dep0/ite tot mai repede& dez#oltarea pe plan mondial a industriei& a condus la apari.ia unui num0r foarte
mare de tipuri /i solu.ii constructi#e pri#ind organele de ma/ini& /i implicit a rulmen.ilor.
3ultitudinea #ariantelor constructi#e de rulmen.i e)istente la ni#el mondial& precum /i num0rul mare
de firme care au ca obiect de acti#itate fabricarea acestora& face mai dificil procesul de alegere al solu.iei
optime& dintr6o serie 1ntreag0 de solu.ii care 1ndeplinesc condi.iile impuse de necesit0.ile e)istente 1n
industrie.
Calitatea fabrica.iei& care este 1n str2ns0 leg0tur0 cu calitatea produsului& este asigurat0 de alegerea
solu.iei optime a fabrica.iei reperului studiat& mai ales din punctul de #edere al flu)ului te$nologic utilizat.
10. Bibliografie
1. Catalog de rulmen'i( Editura Tehnoimporte)port( %ucure*ti( 1++2;
2. !iaconu( P.( Contailitate managerial,( Editura Economic,( %ucure*ti( 2--2;
3. Ee#en( ..; Possler( &.( Calcula'ia *i managementul costurilor( Editura Teora(
%ucure*ti( 2--2;
4. /afi'anu( 0.( 1rgane de ma*ini( vol. 22( Editura Tehnic,( %ucure*ti( 1+33;
4./afi'anu( 0.; 5,stase( !.( 6ulmen'i7Proiectare *i tehnologie( vol. 2( Editura Tehnic,(
%ucure*ti( 1+34;
8. /afi'anu( 0.; 5,stase( !.( 6ulmen'i7Proiectare *i tehnologie( vol. 22( Editura Tehnic,(
%ucure*ti( 1+34;
9. Popa( :.( Tehnologia deform,rilor practice( ;niversitatea Transilvania %ra*ov( 1+34;
3. 2nternet.