Sunteți pe pagina 1din 242

1

PROCEDUR CIVIL (I)


CURS 1

Bibliografie: Mihaela Tbrc,2008 -nu e actualizat , lipsesc 2 modificri- L
202/2010, dar am s v actualizez pe slideuri cu trimiteri la modificri; de asemenea, lipsesc
modificrile aduse de Legea de punere n aplicare a Noului Cod civil. V pretind s avei la
voi actualul Cod de procedur civil , actualizat cu L 202, care a modificat cteva texte (dup
cum tii, de ex in materia divortului permite continuarea procesului de divort de catre
mostenitori in situatia in care decedeaza reclamantul care a solicitat divortul din vina
exclusiva a paratului si in masura in care se admite actiunea, se pronunta divortul cu efecte de
la data inregistrarii cererii, iar daca se constata ca reclamantul a fost vinovat sau ca ambii soti
sunt in culpa pentru destramarea relatiilor de familie, casatoria inceteaza prin deces; sunt si
alte exemple: in materia actiunilor posesorii si asa mai departe). Deci iata sa aveti codul
actualizat, precum si Noul cod de procedura civila, cu modificarile din Legea de punere in
aplicare si republicat pentru ca s-au dat textelor o alta numerotare.
Mai este cartea Boroi, Ciobanu- este o carte mai greu de lecturat dar e actualizat cu L
202, dar nu cuprinde o bun parte a materiei:apelul de exemplu. In aceasta carte gasiti insa
executarea silita, in cartea lui Tabarca nu veti gasi, dar pt examen v este suficient ceea ce v
voi preda in slideuri.
Tratatul dnului Deleanu, precum i cel al dnului Le, dar astea sunt pt aprofundare,
pentru cei pasionati.
A aparut tratatul Dnului Deleanu, precum si cartea dnului Les pe noul cod, dar ambele
se refer doar la procedura n fata primei instane.
Examenul-sub form de grile in numar de 18, sa faci minim 8, cu unul sau doua
raspunsuri posibile; dup examen, rmnei i rezolvam grilele impreun, tot atunci vor fi si
contestaiile.
Ce inseamna drept procesual civil?
Cum vd eu dr procesual: imi place sa compar cu profesia de chirurg-chirurgul cand
intra in sala de operatii trebuie sa stie cu ce bisturiu va opera. Asa trebuie sa fie si pentru voi
procedura civila, trebuie sa o asimilati si sa nu o uitati, sa va fie f clara in cap. dr procesual
civil este dreptul comun, nu o sa scapati de el niciodata.
Ce este dr procesual civil raportat la dr substantial?
Ce este un raport juridic civil? Sau nu neaparat civil, dar sa nu fie de dr penal?
Este o relatie sociala reglementata de o norma de drept.
Care e structura raportului? Are subiecti, obiect si continut.
2

Ce inseamna continutul raportului? Drepturi si obligatii.
Si ce este obiectul? Prestatia la care se refera raportul.
Ce este dr subiectiv?- facultatea recunoscuta de lege sb activ de a avea o anumita
conduita si de a pretinde sb pasiv o conduita corespunzatoare sub sanctiunea constrangerii
statului.
Ce se intampla daca imprumutatul nu imi restituie suma de bani? Pot sa imi fac dreptate
singur?
Nu. Cum il oblig sa isi execute obligatia?- raspunsul mi-l da normele dreptului
procesual civil.
Ce inseamna drept procesual civil?
Clasificarea normelor de drept procesual civil dupa obiect:
- Norme privind organizarea judiciar
- Norme de competenta
- Norme de procedura propriu-zise

Exist atunci diferen intre dreptul procesual civil, norme de dr procesual civil si
normele de procedura? Este diferenta de la gen la specie. Normele de procedura sunt
doar o parte a normelor de dr procesual civil, au un sens mai restrans. O sa vedeti ca
titulatura codului este confuza.
Ce inseamna procedura? De unde vine termenul? Din latinul procedere (a avansa, a
merge inainte). Daca va ganditi fara sa stiti acest termen, ce ati spune ca este procedura?
o metoda, un ansamblu de reguli care ma duc la atingerea unui scop.
Ce sunt normele de organizare judiciara? Unde le gasim? in legea 304/2004, care
cuprinde norme de organizare a instantelor, adica imi spune care sunt instantele
judecatoresti ( judecatorii, tribunale, tribunale specializate, curti de apel, ICCJ si
parchetele care functioneaza pe langa acestea), i imi determina compunerea instantelor.
Ce alte norme de organizare judiciare cunoasteti? Normele cuprinse in legea statutului
judecatorului si procurorului, legea privind organizarea si functiunarea CSM-ului.
Codul de procedura civila cuprinde norme de organizare judiciara? Da, cele privind
incompatibilitatea, abtinerea, recuzarea. Mai exista de asemenea si in legi speciale- de
exemplu in materie de expropiere participarea procurorului este obligatorie, in acest caz
lipsa lui e sanctionata cu nulitatea absoluta a hotararii.
Ce sunt normele de competenta? La ce intrebare raspund? ce instanta ma judeca. O sa
vedeti ca in procesul civil competenta se imparte in competenta internationala care
delimiteaza competenta instantelor romane de competenta instantelor straine,
competenta generala care delimiteaza competenta instantelor de judecata de competenta
3

altor organe jurisdictionala, competenta materiala care ca si in penale ne arata
competenta pe vertical.
Care sunt normele de procedura propriu-zise?- cateva exemple concrete, norma care imi
spune ce trebuie sa cuprinda cererea de chemare in judecata, norma care imi spune cum
se poate apara paratul, norma care imi spune in cat timp pot invoca o exceptie, ce fel de
exceptie pot invoca, ce fel de cai de atac pot sa exercit, in ce conditii, in cat timp?
Revenim la normele de organizare judiciara- sunt sau nu sunt de imediata aplicare?
Regula generala este : dispozitiile noi de procedura se aplica din mom intrarii in vigoare
si proceselor incepute sub legea veche precum si executarilor silite incepute sub acea
lege. Actul de procedura indeplinit inainte de itnrarea in vigoare a legii noi, ramane
supus dispozitiilor legii vechi, in cazul in care acest act de procedura ar putea fi anulat
potrivit legii noi, el nu va fi mentinut chiar daca potrivit legii noi ar putea fi valabil.

Importanta clasificarii normelor dupa obiectul lor este data de aplicarea normei de drept
procesual in timp. In manual se spune ca prezinta importanta si pt exercitarea unor cai
de atac pt ca in practica s-au facut unele confuzii intre normele privind competenta si
unele norme de organizare judiciara referitoare la compunerea completului de judecata.
Care sunt dispozitii din codul de procedura care imi reglementeaza aplicarea legii de
drept procesual civil in timp? In actualul cod vom gasi norma in dispozitiile finale,
ultima carte a codului,articolul 725. In NCPC veti constata ca acesta are un titlu
preliminar care cuprinde 3 capitole: domeniul de reglementare al codului, principii
fundamentale ale procesului civil si aplicarea legii de procedura- care se refera la
aplicarea in timp si spatiu.
Actuala reglementare: ce se intampla daca pe parcursul procesului se schimba
competenta de solutionare a cauzei? Ramane ea castigata instantei investite care a fost
competenta sau trebuie declinata instantei competete potrivit legii noi? Art 725 alin 2
din actualul cod de procedura civila psune ca procesele in curs de judecata la data
schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele
instante-deci nu se declina competenta. In caz de casare cu trimitere spre rejudecare
dispozitiile legii noi cu privire la competenta sunt pe deplina aplicare. Asadar, daca
aceasta cauza a fost de competenta primei instante a judecatoriei, pe parcursul
solutionarii procesului se schimba competenta si se da in competenta in prima instanta a
tribunalului, in apel daca am alt motiv decat competenta de trimitere spre rejudecare, se
va trimite isntantei competente potrivit noi legi. Iata numai in situatia in care in calea
de atac hotararea este desfintata se aplica norma noua de competenta.
Reglementarea viitoare, pornind de la principiile rezultand din deciziile CJE privind dr
la un proces echitabil ( curtea vb despre o previzibilitate a legii interne) sub aspect
procesual partea care se adreseaza instantei trebuie sa aiba o previzibiltate a normei de
drept procesual civil de la momentul la care sesiseaza instanta si pana la mom in care
4

pune in executare hotararea. Partea trebuie sa stie ca ma judec la judecatorie si cauza se
termina la tribunal, care sunt taxele de timbru, cat dureaza, daca am 2 cai de atac, sau
am numai una, toate aceste lucruri trebuie sa le stie de la data sesizarii instantei.
In noul cod am un text diferit fata de codul actual- art 25 alin 2 care spune ca procesele
in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor
continua sa fie judecate de acele instante potrivit legii sub care au inceput. In caz de
trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta in vigoare la data
la care a inceput procesul raman aplicabile. Merge deci pe ideea Curtii Europene.
O alta clasificare a normelor dr procesual civil este in functie de intinderea campului de
aplicare: norme generale si norme speciale.
Articolul 721 din actualul cod spune ca dispozitiile codului de fata constituie procedura
de drept comun in materie civila, ele se aplica si in materile prevazute de alte legi in
masura in care acestea nu cuprind dispozitii contrare. O dispozitie similara gasim si in
titlul preliminar al noului cod, in articolul 2, care spune ca dispozitile prezentului cod
reprezinta procedura de drept comuna, practic e vorba doar de o diferenta de exprimare.
Deci acest cod este legea generala in orice proces care nu este de natura penala, dar
inclusiv in procesul penal se aplica cand este vorba de solutionarea actiunii civile- deci
obligatoriu procedura civila o veti folosi in orice proces.
De ce este importanta aceasta clasificare? Pentru ca de fiecare data cand nu am alte
dispozitii procesul va fi guvernat de normele prevazute in codul de procedura civila.
Prin legi se pot stabili derogari. De exemplu, cui i revine sarcina probei in orice proces
civil? Reclamantului- el sesizeaza instanta, el trebuie sa isi probeze pretentiile: de la
aceasta regula exista o exceptie in dreptul muncii, unde sarcina probei ii revine
angajatorului, care este defapt paratul intr-un litigiu de munca. Iata deci un exemplu de
derogare. Legea speciala deroga de la legea generala, legea generala nu poate deroga de
la legea speciala, dar sigur, o completeaza.
Codul la randul sau are dispozitii generale si dispozitii speciale: termenul general de
apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, insa codul poate sa prevada alta termene
pentru situatii particulare. Daca norma speciala deroga, ea se va aplica inaintea normei
generala. Procedura de drept comun in procesul civil este o procedura contencioasa
pentru ca de regula reclamantul urmareste sa isi realizeze un drept in contradictoriu cu o
alta persoana care este paratul. Exista insa si situatii unde sunt obligat sa ma adresez
instantei desi nu urmaresc sa imi realizez un drept in contradictoriu cu cineva, de
exemplu, in cazul infiintari de asociatii; nu ma judec cu nimeni, dar sunt nevoit sa
apelez la instanta pentru a-mi acorda personalitate juridica- aceasta este o procedura
necontencioasa; procedura contencioasa este regula, procedura necontecioasa este
exceptia. Veti vedea la procedurile speciale, in cadrul procedurii necontencioase se
aplica in mare regulile de la procedura contencioasa, insa exista anumite exceptii, de
exemplu, termenul de exercitare a caii de atac in procedura necontencioasa poate sa
curga fie de la pronuntare, fie de la comunicare, dupa cum partile au fost sau nu
5

prezente. Care este termenul, daca nu prevede nimic? Se va aplica termenul general-
iata cum legea generala completeaza legea speciala.
Ultima clasificare a normelor de drept procesual civil- in functie de caracterul normelor,
care poate fi imperativ sau dispozitiv. Deci in functie de conduita pe care o impun
partile, acesta este criteriul de clasificare si in functie de asta se clasifica in norme
imperative si norme dispozitive. De ce este importanta aceasta clasificare? Pentru ca
incalcarea unei norme imperative atrage nulitatea absoluta, in timp ce incalcarea unei
norme dispozitive atrage sanctiunea nulitatii relative. Cine poate invoca nulitatea
absoluta? Oricine, in timp ce nulitatea relativa poate fi invocata doar de cel in favoarea
caruia este edictata norma. Incalcarea unei norme impertive poate fi invocata oricand, in
orice faza a procesului, ca regula, dar de la aceasta regula exista si exceptii ( veti vedea
la competenta materiala, desi e reglementata prin norme imperative, exceptia de
necompetenta poata fi invocata doar in limine litis-adica la prima zi de infatisare,
inaintea de inceperea dezbaterilor asupra fondului- este vorba de o exceptie absoluta,
care poate fi invocata si din oficiu de catre instanta, dar cu toate acestea poate fi
invocata doar intr-un anumit termen, in limine litis) , iar nulitatea relativa nu poate fi
invocata oricand in cadrul procesului. De asemenea, nulitatea absoluta nu poate fi
acoperita, pe cand nulitatea relativa poate fi acoperita. De unde stiu ca o norma este
imperativa sau dispozitiva?In manual se explica foarte bine, de foarte multe ori se vede
clar din formulare, alteori deduc din natura interesului ocrotit, dar in general cand vom
face o institutie vom vedea care e caracterul normei si ce sanctiune atrage.
Definita procesului civil
Procesul civil este o activitate care se desfasoara, cine o desfasoara? Participantii.- cine
sunt participantii?- nu ne gandim doar la parti, poate fi si procurorul, un martor, alti
intervenienti, pot fi terte persoane care detin inscrisuri in arhiva lor si sunt obligate sa le
prezinte instantei, pot fi executorii judecatoresti, grefierul, asistentul judiciar, toti
participa la desfasurarea acestei activitati. Care este scopul acestei activitati?- nu va
pretind sa retineti, am dat si o defnitie care se da ca regula, insa de ce v-am pus in
paranteza articolul 1 alin 2 din Noul Cod, pt ca Noul cod defineste obiectul si scopul
Codului, care este defapt scopul si al procesului civil: in infaptuirea justitiei instantele
judecaoresti indeplinesc un serviciu public, deci iata scopul este infaptuirea justitie.
Fazele si etapele procesului civil- procesul civil ca regula are 2 faze- faza de judecata si
faza de executare silita, nu suntem ca in procesul penal, unde daca s-a dat o hotarare de
condamnare se pune in executare din oficiu, in procesul civil, cel care a castigat
procesul daca vrea pune in executare hotararea, daca nu, lasa sa se prescrie executarea
silita.
Ce inseamna faza de judecata? Stiti, ca si in procesul penal judecata in prima instanta si
judecata in caile de atac. In actuala reglementare, cum incepe procesul civil, ce
inseamna etapa scrisa? Cel care vrea sa isi realizeze un drept recurgand la justitie
formuleaza o cerere de chemare in judecata- ala este actul de sesizare al instantei, spune
ce doreste, de la cine doreste, de ce doreste si asa mai departe. Cererea de chemare in
6

judecata trebuie sa cuprinda niste elemente obligatorii care sunt prevazute in articolul
112 in actuala reglementare(numele, domiciliu, obiectul-ce pretind, motivarea in fapt si
in drept,ce mijloace de proba inteleg sa folosesc si sa semnez cererea de chemare in
judecata) In actuala reglementare am o procedura facultativa la care nu se recurge
niciodata , care permite ca atunci cand inregistrezi cererea si nu are aceste conditii
indeplinite, sa nu pui cauza pe rol ci sa ii pui in vedere reclamantului sa si-o competeze,
si abia dupa ce si-o completeaza, fixezi termen de judecata, o comunici paratului, acesta
depune intampinarea, care de regula e obligatorie si arata prin intampinare ce aparari
are. Asta e etapa scrisa in reglementarea actuala. In noul Cod de procedura, etapa scrisa
dobandeste o importanta covarsitoare. De ce ? Pentru ca aceasta procedura de verificare
a conditiilor de verificare a conditiilor formale devine obligatorie-nu se pune cauza pe
rol pana cand cererea nu indeplineste aceste conditii. In actuala reglementare, am uitat
sa va spun, o sa vedeti, ai niste sanctiuni-nu are numele parti, e nula, nu scrie obiectul,
e nula- nulitati absolute care nu pot fi confirmate, cu exceptia semnaturii , unde se da un
termen pentru semnare. In noul Cod nici nu pun cererea pe rol pana nu indeplineste
conditiile- iti dau un termen, le suplinesti, nu le suplinesti am anulat cererea, nu o pun
pe rol. Daca le suplinesti, o comunic paratului, dar nu fixez termen de judecata, nu pun
cauza pe rol, ci paratul depune intampinare, iar aceasta se comunica reclamantului, care
da un raspuns la intampinare si abia apoi se fixeaza un termen de judecata. Deci iata
importanta deosebita a fazei scrise in noua reglementare, fiindca deja partile la primul
termen de judecata vad absolut toate apararile celeilalte parti. Acelasi lucru se intampla
si in caile de atac, unde e si mai evidenta modificarea, pt ca in actuala reglementare
exercit calea de atac a apelului, ce se intampla?ia dosarul instanta a carei hotarare se
ataca si o trimite la instanta de control judiciar. In lumina noului cod, apelul se
comunica de instanta a carei hotarare se ataca intimatului- astia depun intampinare la
aceasi instanta si apelantul raspunde la intampinare si abia apoi se trimite acest dosar la
instanta de control judiciar- deci iata etapa scrisa dobandeste o foarte mare importanta.
Etapa dezbaterilor- care e o etapa orala ca regula, presupune doua subetape- cercetarea
judecatoreasca si dezbaterea pe fond a procesului. Pai ce cuprinde cercetarea
judecatoreasca? Se solutioneaza exceptii, se administreaza probe; declar inchisa
cercetarea judecatoreasca si incep dezbaterile. Actualul cod nu este foarte riguros, nu
delimiteaza net aceste etape, noul cod o sa vedeti ca acorda sectiuni diferite cercetarii si
dezbaterii pe fond. De ce este important? Pentru ca o sa vedeti, cercetarea si
administrarea probelor are loc in camera de consiliu pe cand dezbaterea pe fond are loc
in sedinta publica( apropo norma supletiva, pentru ca partile pot deroga si cere instantei
sa se dezbata procesul tot in camera de consiliu). Nerespectarea normelor privind
publicitatea sedintei de judecata se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Deci iara e foarte
importanta delimitarea acestor subetape. Dar si in actualul cod are importanta, pentru ca
spune de exemplu, exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata pana la
inceperea dezbaterilor asupra fondului, interventia principala poate fi formata pana la
inchiderea dezbaterilor asupra fondului.
7

Etapa deliberarii este clar ca este secreta. Pronuntarea hotararii in civil se realizeaza
intotdeauna in sedinta publica,chiar daca judecata a avut loc in camera de consiliu- sub
sanctiunea nulitatii.
Faza executarii silite- nu e obligatorie parcurgerea acestei etape, pentru ca procesul civil
este guvernat de principiul disponibilitatii. Am pierdut procesul, daca vreau exercit cale
de atac, daca nu, nu. Am castigat procesul, daca vreau pun in executare hotararea, daca
nu, nu. Este posibil sa lipseasca faza de judecata si sa existe doar faza de executare
silita. Cand? cand am un titlu executoriu care nu este hotarare judecatoreasca, de
exemplu contractul de asistenta juridica, contractul autentic notarial care constata o
creanta certa, lichida si exigibila.
CAM ATAT

Curs 2
Prima parte

Am inceput sa discutam despre normele dreptului procesual civil, depre ce inseamna drept
procesual, ce inseamna drept procedural, ce inseamna proces civil.
Fazele si etapele procesului civil
Principiile procesului civil
Actualul cod de procedura nu reglementeaza principiile procesului civil, ele sunt deduse de
doctrina si jurisprudenta. Principiile ar fi niste idei centrale, in jurul carora este construit
intregul sistem al normelor dreptului procesual civil. Principiile apar in noua reglementare,
care preia principii deja cristalizate de doctrina si jurisprudenta. NCPC reglementeaza
principiile in capitolul 2.
Principiul accesului la justitie, tratat separat de principiul dreptului la un process echitabil
In noua reglementare (art. 5 si art. 6 NCPC indatoriri privind primirea si solutionarea
cererilor si dreptul la un proces echitabil)
Accesul liber la justitie, e de fapt o componenta a dreptului la un proces echitabil. In actuala
reglementare e o norma constitutionala. (Exemple de incalcare a accesului liber la justitie: hot.
CC in materie contraventionala - ex. 1. legea veche prevedea in sarcina contravenientului care
dorea sa atace PV, obligativitatea de a depune plangerea la organul constatator si acesta urma
sa transmita plangerea instantei competente considerata incalcare a dreptului de acces liber
la justitie pt ca organul adm care aplica sanctiunea putea sa retina, sa nu transmita plangerea
niciodata; ex. 2 in materia plangerilor impotriva titlurilor de carte funciara s-a admis o
8

exceptie de neconstitutionalitate pt ca legea prevedea ca plangerea impotriva incheierii
privind solutionarea unei cereri de incheiere se depunea la Biroul de Cadastru si Publicitate
Imobiliara care din nou putea sa retina plangerea sau sa nu o inainteze niciodata)
Acesta e de fapt dreptul accesului liber la justitie, nu pot fi impiedicat sa ma adresez unei
instante.
Sub aspectul NCPC: art. 5, alin. 1 vine partea careia i s-a incalcat un drept, poate sa ii fie
refuzata inregistrarea la registratura pe motiv ca o astfel de cerere nu e de compententa
instantei/ ca nu e completa/ ca nu a fost achitata taxa de timbru, etc? sau pe parcursul unui
process vine paratul si zice : Vreau sa formulez o cerere reconventionala pt ca am si eu
pretentiile mele fata de reclamant si instanta ii spune : Nu poti, ai formulat-o tardiv, nu pot
sa o iau la dosar, du-te si inregistreaz-o separate. Poate? NU pot sa refuz sa primesc o cerere,
sa o inregistrez pe rolul instantei sau intr-un dosar aflat pe rol. E altceva faptul ca voi da o
anumita hotarare pe exceptii si voi respinge cererea.
In practica s-a ivit o serie de probleme in legatura cu cererile de chemare in judecata fictive,
inregistrate de detinuti doar din dorinta de a se transfera dintr-un penitenciar in altul (care
aduce cheltuieli si incarca rolul instantelor in mod nenecesar) sau aminteste de un caz unde se
cerea stabilirea filiatiei (un barbat, altul decat sotul mamei, clar o actiune inadmisibila). Se
poate refuza inregistrarea unei astfel de cereri? Nu pot refuza fiindca i-as incalca dreptul la
acces liber la justitie.
Art. 5 alin. 2 Acest text l-am intalnit in VCC, art. 3, numita denegare de dreptate (resping
actiunea pentru ca nu am un text de lege pe care sa il aplic in cauza respectiva). Locul acestei
reglementari este in CPP, nu in Codul Civil. Cand s-ar putea face judecatorul vinovat de
denegare de dreptate? practica in materia restituirii imobilelor preluate abuziv de catre stat
s-a tot asteptat o lege de restituire care intarzia sa apara asa ca vechii proprietari au inaintat
actiuni bazate pe dreptul comun, au spus ca preluarea de catre stat este lovita de nulitate
absoluta din diverse motive si au revendicat aceste imobile chemand in judecata prin diverse
institutii printre care si Ministerul Finantelor (nu se aude bine ).
Unele instante au admis aceste actiuni, iar Legea de organizare a .., desi nu avea nicio
legatura cu aceasta, in reglementarea initiala spunea ca urmeaza sa se rezolve aceasta
problema printr-o lege speciala. Unele instante au inceput sa respinga actiunile civile de drept
comun pemotiv ca urmeaza sa apara legea speciala si ca la momentul actual nu au cum sa
rezolve aceasta problema fiindca nu au fundament legislativ. A venit Curtea Suprema si a dat
o decizie in sectiile unite in care a spus textual ca instantele nu au atributia de a solutiona
acele cereri de revendicare, ci trebuie sa astepte intrarea in vigoare a unei legi speciale. Am si
pierdut o serie de procese la Curtea Europeana pe acest considerent pt ca legea speciala a
aparut
Art.5 alin. 3 Spre deosebire de reglementarea de la art. 3 VCC, NCPC vine si imi spune ce
aplic daca nu am un temei in dreptul substantial, insa face referire la analogie (dispozitii
legale privitoare la situatii asemanatoare), care e interzisa conform NCC.
9

O problema de aplicare a principiilor generale ale dreptului apare si atunci cand exista o lege
speciala interna dar Curtea Europeana spune ca nu corespunde exigentelor Conventiei sau
Protocoalelor aditionale. Am pierdut o serie de procese la CE pe considerentul ca Legea
10/2001 privind restituirea imobilelor preluate abuziv de catre stat nu ofera mijloace pt o
reparatie echitabila pt situatiile in care imobilul nu poate fi inapoiat in natura sau nu pot fi
oferite alte bunuri in natura, pt ca in astfel de situatii se trimitea la fondul Proprietatea, care
nu era cotat pe Bursa si aceste actiuni nu aveau absolut nicio valoare. CE a spus ca se incalca
art. 1 din Protocolul 1 Dreptul la un bun, fiindca desi aveai o hotarare definitiva care iti
dadea dreptul la o despagubire, aceasta nu era indestulatoare. Astfel, instantele, cand au de a
face cu situatia in care legislatia interna incalca norme europene, trebuie sa inlature legea
speciala care incalca aceste norme si sa judece ca si cum reglementarea speciala nu ar exista si
sa aplic principiile generale ale dreptului, prin urmare reparatia se va face prin echivalent.
Art. 5 alin. 4 separatia puterilor in stat depasirea atributiilor judecatoresti
Legea de interpretare nu poate retroactiva conform NCC. RIL- exceptie
Ex. - ICCJ a apreciat ca ordonanta prin care s-a abrogat un text de lege privind drepturile
salariale ale anumitor categorii de personal din justitie este neconstitutionala si a aplicat in
continuare textul abrogat. Presedintele a sesizat CC cu un conflict de natura constitutional
intre puterile statului ( judecatoreasca si legislativa) pt ca ICCJ s-a substituit legiuitorului in
momentul cand a declarat ca ordonanta e neconstitutionala si a dispus urmarea textului de
lege abrogat. CC a constatat existenta conflictului constitutional si a dispus ca ea este singura
care se poate pronunta cu privire la constitutionalitatea unui text de lege.
Principiul dreptului la un proces echitabil ce inseamna termen rezonabil ? Conventia
vorbeste despre un termen rezonabil, codul vorbeste despre un termen optim si previzibil,
deosebire de continu?
Termen rezonabil = standard minim, maxim in acest termen sa termin procesul sau executarea
silita
Termen optim si previzibil = standard mai ridicat, NCPC modifica procedura substantial
punand o foarte mare importanta pe etapa scrisa (partile trebuie sa isi comunice cererea de
chemare in judecata cat si intampinarea, inainte de punerea pe rol a cauzei, astfel incat la
primul termen, partile si judecatorul sa stie foarte bine ce se doreste in cauza, ce probe se
propun etc. astfel judecatorul poate estima durata procesului in prima instanta).
Obligatia judecatorului ca in incheierea de sedinta sa estimeze si sa motiveze durata
procesului in prima instanta. In CPC nu exista aceasta obligatie, fiindca judecatorul nu are la
dispozitie mijloacele prin care poate estima durata procesului. durata previzibila
In noua reglementare exista contestatia privind tergiversarea procesului, impotriva
judecatorului care refuza sau pur si simplu nu aplica sanctiuni martorului/ expertului care nu
se prezinta/ nu realizeaza expertiza, nu se foloseste de masurile procesuale aflate la dispozitia
sa pentru a respecta un termen optim si previzibil de solutionare a cauzei.
10

In CPC, art. 723 alin 2, exercitarea abuziva a unui drept procesual, in care partile exercita cai
de atac inadmisibile impotriva unor incheieri premergatoare fondului care duc la tergiversarea
cauzei prin trimiterea la instanta de control si prelungirea in mod nenecesar a procedurii. Se
pot cere despagubiri morale si materiale de la partea care a tergiversat cauza, insa doar de
catre partea care a castigat.
Exista si in actuala reglementare o procedura de urgenta, insa ce se intampla daca nu se merge
pe aceasta? Aici vine noutatea NCPC, care pune aceasta contestatie la dispozitia partilor.

A doua parte
Prin legea de punere in aplicare, codul a fost modificat si articolele au primit o alta
numerotare astfel ca in ce priveste contestatia privind tergiversarea procesului aceasta se
gaseste la art. 522-526 NCPC.
Independenta judecatorului:
Integritate comportamentul in general, in relatiile sociale in general
Indepedenta se refera la relatiile sale profesionale, lipsa de subordonare
Impartialitate se raporteaza la o cauza concreta
Admiterea in magistratura a avocatilor cu o vechime mai mare de 10 ani pe baza interviului
a fost scos deoarece nu garanta independenta
Inamovabilitatea judecatorului Moigradean sustinea ca nu e nicio diferenta intre
inamovabilitate si stabilitate in munca, nu e asa, inamovabilitatea e mai puternica decat
stabilitatea in munca. Judecatorul nu poate fi transferat, delegat, detasat etc fara acordul
acestuia, aceasta fiind o garantie a independentei judecatorului. Raspunderea judecatorului
penala, disciplinara, materiala foarte importanta reglementarea acesteia. Daca un judecator e
condamnat penal pt o fapta sav in exercitarea profesiei ( daca a dat o anumita hotarare motiv
de revizuire).
Subordonare administrativa respectarea doar a regulilor de ordine administrativa venite din
partea Presedintelui de instanta, nu si alte ordine din partea acestuia (care ar putea influenta
decizia intr-o cauza).
Pregatirea profesionala nu poti judeca in domenii pt care nu ai pregatirea profesionala (ex.
din penal in civil si invers )
Salariu corespunzator interzicerea altor surse de venit in afara de cele provenite din predare,
publicare de articole etc.
11

Libertatea de exprimare posibilitatea de a se exprima in public, cu conditia sa fie in apararea
independentei sistemului judiciar
Principiul dublului grad de jurisdictie marea majoritate a hotaririlor pot fi atacate cu o cale
de reformare (apel, recurs)
Principiul legalitatii art. 7 NCPC Judecatorul se supune atat normelor de drept substantial,
cat si celor de drept procesual.
Competenta instantelor prevazute in CPC
Componenta
Principiul egalitatii partilor art. 8 NCPC sa fiu supus acelorasi norme procesuale ca si
cealalta parte
RIL sau exceptii de neconstitutionalitate pronuntate in timpul cereri de chemare in judecata
inregistrate in acelasi timp (221/2009) reparatii pt condamnari cu caracter politic au
inceput sa existe cereri rezolvate care dadeau reparatii sume astronomice. Statul a intervenit si
a stabilit ca reparatiile nu pot depasi suma de 10.000 de euro pt cel prejudiciat direct, sau pana
in 5000 de euro daca e vorba de familia acestuia. S-a ridicat exceptie de neconstitutionalitate
atat a textului care limiteaza sumele acordate cat si textul care le acorda. CC admite exceptia
textului care limiteaza sumele si dispune ca e neconstitutionala o astfel de limitare si apoi
dispune ca textul care le acorda e neconstitutional. In situatia data, aveam persoane care
obtinusera o hotarare definitiva si irevocabila si persoane carora inca nu li se solutionase
cauza, desi inregistrasera cererile de chemare in judecata in aceeasi perioada inegalitate.
(dupa aia se aude foarte neclar fix partea cea mai importanta)
Alt ex. (pensiile grefierilor care aveau pensie care reprezenta un procent din ultimul salar
care se actualiza cu salarul celor acuali in functie? Ceva de genu)
La grefieri se modifica legea, si se pune problema daca li se da pensia de serviciu sau pensia
care o are orice alt bugetar, unii s-au judecat si au obtinut o hotarare prin care isi pastrau
pensia de serviciu (aia mare) altii, nu. RIL - nicio pensie de serviciu pt grefieri, cei care au
obtinut pensia de serviciu in instanta raman cu ea si cei care desi au avut proces pe rol dar nu
au obtinut o solutie mai repede primesc o pensie ca orice alt bugetar. Incalcare a
principiului egalitatii
Principiul disponibilitatii
- actiunea civila se exercita numai daca partea interesata doreste acest lucru, cu exceptiile de
rigoare cand procurorul porneste actiunea (minor, interzis,
- eu spun cu cine ma judec, ce cer, eu stabilesc cadrul procesual si instanta se pronunta doar
pe aceste aspecte
12

-instanta nu se poate pronunta pe chestiuni pe care eu nu le-am cerut
- paratul este liber sa se apere sau nu, exceptiile relative
- procesul civil se poate opri daca reclamantul doreste acest lucru, acesta poate renunta
oricand la proces
- dreptul de a exercita caile de atac pot sau nu sa le exercit
- se poate renunta atat la dreptul subiectiv la actiune cat si doar la judecata, care poate fi
reluata in interiorul termenului de prescriptie

Rolul activ al judecatorului
Art. 21 NCPC Incercarea de impacare a partilor poate opera pe tot parcursul procesului
civil, doar in cauzele in care partile pot tranzactiona
Art. 129 alin 2 CPC
Art. 22 alin. 1 NCPC componenta a principiului legalitatii
Alin. 2 Principiul aflarii adevarului trebuie sa dispuna punerea in discutie orice
imprejurarea de fapt si de drept chiar daca aceasta nu apare in cererea de chemare in judecata.
Sa administreze orice probe care ar duce la aflarea adevarului, chiar daca partile se
impotrivesc, sau au fost propuse tardiv.
Alin. 3 introducerea altor persoane in cauza poate sa puna in discutia partilor introducerea
altor persoane in cauze, nu din oficiu
Alin. 4 si 5 recalificarea juridica, doar dupa ce a fost pus in discutia partilor.
Sa luam un exemplu: ceri o suma de bani paratului, care este temeiul juridic al acestei cereri?
Imprumut, restituire de pret, chirie restanta etc., eu spun ca este un imprumut nerestituit, dar
cand indic temeiul juridic dau textul de la plata pretului. Ce poate face judecatorul? Pune in
discutia partilor ca temeiul juridic e altul decat cel indicat. Problema nu e ca ai indicat gresit
textul de lege ci faptul ca prin indicarea gresita a textului de lege poate atrage un tratament
juridic diferit din perspectiva dreptului procesual civil.
Ex. Cer evacuarea din apartament a paratului : ce inseamna evacuarea? E o actiune care se
apreciaza ca fiind nepatrimoniala, care intra in competenta judecatoriei, care are ca si cai de
atac apelul si recursul. Dar ce inseamna evacuare? Daca eu sunt proprietarul si paratul mi-a
spart apartamentul si s-a instalat in el cat timp am fost plecat in concediu. Este o simpla
evacuare? Este executarea unei obligatii a lui fata de mine?, o obligatie contractuala cum este
cea de predare a lucrului vandut, de restituire a lucrului imprumutat sau este o actiune
posesorie sau o actiune petitorie, in revendicare? Pai actiunea in revendicare necesita
13

indicarea valorii bunului si in functie de acest lucru se stabileste competenta instantei, caile de
atac, taxa de timbru (la valoare) calificarea juridica din perspectiva dreptului procesual
civil are o mare importanta
Alt ex. Apartamentul a apartinut mamei mele care a decedat, iar acolo mai locuia impreuna cu
concubinul ei, care este un simplu tolerat, nu are niciun drept si vreau sa il evacuez. Ce fel de
actiune este asta? Instanta te intreaba: e revendicare, e realizarea unei obligatii contractuale?
In ce temei sta el acolo? E un simplu tolerat? Exista un contract de comodat intre mama si
acesta? de aceea se pune in discutia partilor calificarea juridica
Poate instanta sa treaca peste vointa partilor? Cine este cel care finalmente da calificarea
juridica? In actuala reglementare nu avem o dispozitie asemanatoare cu cea de la alin. 5,
exista doar o opinie doctrinara a prof. Boroi si Ciobanu, care spune ca instanta nu poate trece
peste vointa partilor in acele litigii unde partile pot dispune de acest lucru, insa o alta parte a
doctrinei spune exact contrariul, ca judecatorul este cel care finalmente califica actiunea
juridica. Daca spui ca judecatorul poate sa treaca peste vointa partilor (in ce priveste
calificarea juridica) (lucru permis in actuala reglementare), daca de ex acesta spune ca
actiunea e revendicare, atunci acesta iti stabileste competenta si iti spune sa timbrezi, in caz
contrar, iti anuleaza cererea de chemare in judecata si gata. Daca partile insista ca e de fapt o
actiune de evacuare, ce poate judecatorul sa faca daca el apreciaza ca e de fapt actiune in
revendicare? Respinge actiunea pt ca nu sunt indeplinite conditiile unei astfel de actiuni (nu
exista un raport contractual intre reclamant si parat, nu am obligatie contractuala de predare a
bunului ). In asta consta, diferenta dintre actuala reglementare si noua reglementare.
Art. 22 alin. 6 Revenind la principiul disponibilitatii judecatorul nu poate sa dea mai mult
decat s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut etc. , asta apropo de ce se intampla daca se incalca
vreaun principiu motiv de exercitare a unei cai de atac. Sau veti vedea la nepronuntarea pe
un capat de cerere, este o reglementare speciala, se poate cere casarea sau compceva (? )
hotararii. Nu poti sa ceri in apel sau recurs pronuntarea pe un capat de cerere pe care nu s-a
pronuntat anterior. Revenind la articol (in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel)
Care sunt aceste cazuri? Vorbeam de petitele accesorii obligatorii in cazul unui divort (numele
sotilor, pensia de intretinere a copiilor, stabilirea locuintei copilului etc. )
Art. 22 alin. 7 ramane tema de casa :P imi spuneti daca locul lui e la acest articol, daca
tine de rolul judecatorului in aflarea adevarului si care este relatia sa cu alte principii ale
dreptului procesual civil





14

Curs 3, Procedur Civil I

Principiul echitii
Sptmna trecut am rmas cu o tem de cas care este aceea? Cine ine minte?
Art. 22, alin. 7: ori de cte ori legea i rezerv judectorului puterea de apreciere sau i
cere s in seama de toate circumstanele cauzei, judectorul ca ine seama, ntre altele, de
principiile generale ale dreptului, de cerinele echitii i de buna-credin.. Cum ai
interpreta acest text? Este locul acestui text la principiul rolului activ al judectorului sau rolul
judectorului n aflarea adevrului? ine de principiul egalitii? inei minte ca am discutat
sptmna trecut principiul egalitii. Ce nseamn acest principiul? judectorul se supune
numai legii. Bun, atunci cum interpretm textul alin. (7) al art. 22? Atunci cnd are o marj, o
putere de apreciere, va ine seama de principiile generale ale dreptului, de cerinele echitii i
de buna- credin.
ntrebare sal: nu ar viza situaia n care nu exist o reglementare legal?
O prim ipotez nu avem o baz legal, judectorul nu poate refuza s judece
pentru ca s-ar face vinovat de denegare de dreptate i n aceast situaie, evident, marja lui
de apreciere unde se situeaz? El urmeaz s aplice principiile generale de drept i n special
se aplic principiul echitii.
Ce nseamn Principiul echitii? cine are dreptate. Ce nseamn s faci dreptate.
Acesta este un prim aspect i, probabil cel mai important. Aici are cea mai mare marj de
apreciere, pentru ca neavnd un text de lege care s i spun ce s fac, el va trebui s
soluioneze cauza pe baza principiilor generale de drept i am dat exemplu data trecut - fie
ca nu exist deloc un text de lege, fie c exist un text de lege n legea intern, dar convine
unei convenii sau unui tratat privind drepturile fundamentale ale omului i atunci instana
intern trebuie s nlture legea intern i s aplice principiile generale de drept, printre care
este i principiul echitii i al bunei-credine. Acesta este deci primul aspect.
Un alt aspect, apropo, revenind la principiul egalitii c se supune numai legii. Atunci
cnd interpreteaz i aplic legea, judectorul are o marj de apreciere n ceea ce privete
modul de interpretare i aplicare a legii, va aplica aceleai principii.
>>Ca s v spun un exemplu cnd eram judector stagiar, prima lecie de la
preedintele instanei- cnd avei n faa voastr o cauz, ncercai s v gndii prima dat nu
cum aplici textul de lege n cauza respectiv, ci cine are dreptate. Cine are dreptate dintre cei
doi care se prezint n faa ta; dac tu poi motiva soluia aceasta pe un text de lege, aceea e
soluia corecta. Dac nu, dac legea te limiteaz, dac eti obligat s aplici astfel textul legii, l
vei aplica, c nu ai ncotro. Te supui legii. Dac tu apreciezi c soluia care ar face dreptate
ntre pri este aceasta i o poi argumenta, bazndu-te pe un text de lege, aceea este soluia
corect. Deci, cu alte cuvinte, cum aplici textul de lege am n vedere nite principii de
drept i, n special, principiul echitii, cum a face dreptate; i cu bun-credin.
15

Apropo de bun-credin, o s constatai c la noi este un obicei tii acea regul a
portiei mici. M folosesc de textul legii i ntorc legea mpotriva textului ei. Deci ea are un
text i atunci cnd o interprez o ntorc chiar mpotriva a ceea ce a dorit legiuitorul s
reglementeze. Era i un celebru dicton latin, care acum mi scap. Deci, a folosi litera legii
pentru a o ntoarce mpotriva spiritului ei. Asta nseamn o interpretare cu rea-credin a
literelor de legea, ceea ce ne spune alin. 7 este c norma trebuie interpretat cu bun-credin,
deci nu trebuie s iau litera legii i s o ntorc mpotriva spiritului ei.
Au mai rmas cteva principii... Avei vreo ntrebare n legtur cu principiile pe care
le-am studiat pn acum? Ultima oar am studiat principiul disponibilitii n comparaie cu
principiul rolului activ al judectorului. Urmeaz s mai dicutm cteva din principiile
rmase, nu toate i anume: principiul contradictorialitii i al dreptului la aprare, care
sunt strns legate unul de cellalt.

Principiul contradictorialitii i al dreptului la aprare
Ce nseamn principiul contradictorialitii? ce presupune acest principiu? Este
reglementat extres n NCPC n art. 14 alin.(1) Instana nu poate hotr asupra unei cereri
dect dup citarea sau nfiarea prilor, dac legea nu prevede altfel.
Are o serie de alineate art. 14, dar o s vedei c, pn la urm, se refer multe la
acelai lucru. Dac v uitai la alin. (2) al art. 14: Prile trebuie s i fac cunoscute
reciproc i n timp util, direct sau prin intermediul Instanei, dup caz, motivele de fapt i
de drept pe care i ntemeiaz preteniile i aprrile, precum i mijloacele de prob de
care nteleg s se foloseasc, astfel nct fiecare dintre ele s i poat organiza aprarea.
>>Ce nseamn acest lucru? Cererea de chemare n judecat, actul de sesizare a
instanei trebuie ntocmit n cte exemplare? ( sala: trei) cererea de chemare n judecat
trebui ntocmit n attea exemplare ci pri sunt, plus un exemplar pentru instan.
Acum, voi ai zis trei pentru c v-ai gndit i la exemplarul reclamantului care s poat face
dovada c a nregistrat cererea, dar asta nu prevede textul de lege. Este o chestiune care e bine
s o tii voi, ca s putei face proba, dar nu este obligatorie. Trebuie s o depunei n attea
exemplare ci pri avei, dac aceti pri au un singur reprezentant, atunci i cererea de
chemare n judecat se va ntocmi ntr-un singur exemplar. n principiu, ci pri sunt, attea
exemplare, plus unul pentru instan. De ce? n realizarea acestui principiu al
contradictorialitii, facei astfel cunoscute prtului preteniile voastre. Dac
prtul depune ntmpinare, n cte exemplare trebuie s o depun un exemplar pentru
instan i attea exemplare ci reclamani sunt. Dac reclamanii au un singur reprezentant,
ntr-un singur exemplar. Iat, i fac cunoscute reciproc preteniile, aprrile, probele, este
primul aspect al principiului contradictorialitii, fie personal, fie prin intermediul instanei,
fie prin reprezentant.
O s vedei cnd vom face citaiile i comunicarea actelor de procedur c i actualul
CPC prevede posibilitatea ca atunci cnd prile sunt asistate de avocai, comunicarea
16

actelor de procedur s se realizeze printre acetia. Altfel, comunicarea actelor de procedur
se va face prin intermediul instanei, fie la termenul de judecat, de ctre instan, fie de ctre
agenii procedurali.
Un alt aspect al principiului contradictorialitii, ceea ce s-a citit mai devreme,
citarea prilor. Care este rostul citrii? - ca s tie de proces, dac vor, s se poat
prezenta i s i poat spune punctul de vedere cu privire la preteniile celeilalte pri,
aprrile, mijloacele de prob invocate de cealalt parte, excepiile invocate de cealalt parte
sau de instan din oficiu. Asta nseamn principiul contradictorialitii.
! Cea mai puternic garanie este, de fapt, citarea prilor. Aceasta este regula.
O s vedei c sunt proceduri care se realizeaz fr citarea prilor. Este vorba de o
nclcare a principiului contradictorialitii?
>>De exemplu, n materia ordonanei preediniale, care este o procedur de urgen,
ea poate fi dat i fr citarea prilor.
>> ncheierea de ndreptare a erorii materiale, poate fi i fr citarea prilor.
>> Msurile asigurtorii, sechestrul, mai exact unele din ele, pot fi dispuse fr citarea
prilor, pentru c reclam o urgen.
Se ncalc principiul contradictorialitii? n realitate nu se ncalc, ele reclam o
urgen, n msura n care partea care a pierdut procesul se consider prejudiciat, are
exerciiul cilor de atac, iar n calea de atac deja prile sunt citate i se asigur principiul
contradictorialitii. Pot s i formuleze aceste aprri n cile de atac i, de fapt, asigur
pricipiul contradictorialitii atunci cnd nu am citat prile cum? comunicnd hotrrea
judectoreasc ca ele s ia cunoti de cuprinsul ei i s o poat ataca. Deci, inclusiv
comunicarea hotrrii judectoreti ine de principiul contradictorialitii.
Dac v uitai, are o serie de alineate art. 14 prile au obligaia de a expune situaia
de fapt la care se refer preteniile i aprrile lor n mod corespunztor. Asta se refer la
modul de redactare al cererii de chemare n judecat i al ntmpinrii, au dreptul de a discuta
i argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocat n cursul prcesului de orice
participant, inclusiv de instan din oficiu.
inei minte c la rolul activ al judectorului am zis c poate pune n discuia prilor
orice mprejurare de fapt i de drept - i n actuala reglementare gsim un articol, art. 129 i n
NCPC n art. 22 orice chestiune de fapt i de drept, chiar dac nu sunt artate n cererea
de chemare n judecat sau n ntmpinare, dar trebuie s o pun n discuia contradictorie
a prilor.
Nu pot s iau prile prin surprindere i ele s se trezeasc cu o soluie n hotrre pe o
chestiune care nu le-a fost pus n discuie. O s vedei c aduce n plus actuala reglementare
n alin. ultim al art. 14 este i cuprinsul hotrrii judectoreti, care spune c instana i va
17

ntemeia hotrrea numai pe motivele de fapt i de drept, pe explicaii sau pe mijloace de
prob care au fost supuse n prealabil dezbaterilor contradoctorii.
Cu alte cuvine, instana nu poate s surprind prile prin hotrre, adic nu poate,
direct prin hotrre s spun: titlul pe care se prevaleaz reclamantul nu este un contract de
mprumut, aa cum spune el, c de fapt, este un contract de vnzare-cumprare, deghizat n
mprumut, sau invers, fr s pun n discuia prilor.
NU se pot trezi prile luate prin surprindere cu o interpretare fcut de instan
direct prin hotrre, fr s fi fost pus n discuie.
>> Sau instana respinge aciunea ca prescris, fr s pun n discuie excepia
prescripiei. Acum, n noua reglementare, excepia prescripiei tii c poate fi invocat
numai de ctre prt prin ntmpinare, spune NCC acest lucru, dar n ceea ce privete, dar
n ceea ce privete dispoziiile tranzitorii, Legea 71/2011, arat c prescripiile ncepute sub
imperiul Decretului 164/1958 rmn s fie guvernate de legea veche. Desigur c exist i n
prezent o discuie n jurispruden dac acest text se refer inclusiv la aspectul procesual,
respectiv al posibilitii instanei de a invoca din oficiu excepia prescripiei extinctive, deci
nu numai la termene, condiii de ntrerupere, suspendare, ce in de normele de drept
substanial, ci i la mijloacele procesuale (am uitat c cu voi nu am fcut aciunea civil )
aflate la dispoziia participanilor la procesul civil de a invoca excepia prescripiei extinctive.
>> Excepia autoritii de lucru judecat s-a depus la dosar o hotrre, nimeni nu a
discutat-o, instana observ n faza deliberrii i, fr s pun n discuia prilor, respinge
aciunea pe autoritate de lucru judecat. ncalc principiul contradictorialitii?
Sanciunea: Care este sanciunea pentru nclcarea principiului contradictorialitii?
Nu am citat prile, am judecat cauza fr s citez prile, acolo unde citarea lor este
obligatorie. Am respins aciunea pe excepie, fr s pun n discuia prii, am recalificat
natura juridic a actului fr s pun n discuia prii. ncalc principiul contradictorialitii i,
implicit al dreptului la aprare, pentru c dreptul la aprare, o s vedei imediat, are un aspect
material i unul formal.
Noi n totdeauna ne gndim la aspectul formal de a-i angaja un avocat, dar are i un
aspect material, posibilitatea mea de a m apra cu privire la orice invoc orice participant din
proces, care ine de principiul contradictorialitii, adic posibilitatea mea de a-mi expune
prerea n contradictoriu cu celelalte pri din proces.
Ce se ntmpl? Care este sanciunea pentru nclcarea acestui principiu? Nulitatea
horrrii! -este motiv de exercitare a cii de atac.

Principiul dreptului la aprare
Am spus c n strns legtur cu princiiul contradictorialitii este principiul
dreptului la aprare, care are un aspect material i unul formal.
18

Despre aspectul material am discutat de fapt pn acum, tot ceea ce nseamn
contradictorialitate.
Despre aspectul formal de a-i angaja un avocat, nu am s vorbesc foarte mult despre
aspectul public judiciar, dac avei curiozitatea s lecturai, n orice cod actual avei i
ordonana privind ajutorul public judiciar, putei s o lecturai, nu este tem pentru examen,
ns dac avei orice ntrebri putei s mi le punei mie sau lui erban la seminarii.
Principiul colegialitii - nu l mai discut pentru c am fcut normele de
organizare judiciar la primul curs, inei minte i am discutat ce nseamn compunerea
completului de judecat.
Principiul oralitii n actualul cod avei art. 127, am spus c n actualul cod nu
avem un capitol dedicat principiilor, ns avem o serie de texte din care le deducem.
Regula: pricinile se dezbat oral dac legea nu dispune altfel. Ce nseamn acest
lucru? - adic am formulat o cerere de chemat n judecat n scris, dar am posibilitatea s o
susin n faa instanei, prtul a depus ntmpinare, dar are posibilitatea de a o susine n faa
instanei, am formulat cereri, excepii prin ntmpinare, ns am posibilitatea de a le susine
oral n faa instanei, am formulat cereri n probaiune prin cererea de chemare n judecat, sau
prin ntmpinare, dar pot s m prezint n faa instanei s le susin i oral.
Deci, n principiu, orice cerere, excepie, pot s o susin oral. Calitatea de
reprezentant, dac formulez o cerere de chemare n judecat prin mandatar, prebuie s anexez
dovada mandatului, dar pot s m prezint n faa instanei i s declar c mandatez pe cutare.
Instana consemneaz n ncheiere aceast declaraie a mea, deci iat am un mandat, practic
dat oral n faa instanei...
Dar pot s m prevalez de un sistem eminamente oral? - n niciun caz, pentru c i
atunci cnd fac o cerere oral n faa instanei, ea ntotdeauna va fi consemnat ntr-un act
scris, care este de exemplu ncheierea de edin; declaraia de martor este oral, dar ea se
consemneaz n scris; interogatoriul formulat de instan (o s vedei c dac interogatoriul
este formulat de o parte, acesta se depune n scris i se consemneaz rspunsurile pe aceeai
pagin cu ntrebrile), deci, cnd interogatoriul este formulat de instan, acesta se formuleaz
oral i ntrebrile se consemneaz n ncheierea de edin.
La judecat, aa cum am discutat, tim c la principiul disponibilitii se poate
renuna, odat pornit procesul, nimeni nu m oblig s l duc pn la capt, pot s renun
printr-un nscris sub semntur privat, fie oral n faa instanei,declaraia de renunare se
consemneaz n ncheierea de edin. La dreptul subiectiv dedus judecii pot s renun prin
act autentic, dar pot s m prezint personal n faa instanei i s declar acest lucru. Calea de
atac, ca regul o declar n scris, dar dac sunt prezent la pronunarea hotrrii pot s spun n
acel moment c neleg s declar cale de atac i preedintele completului de judecat care
pronun hotrrea va consemna acest lucru ntr-un proces verbal. Deci iat, am declarat calea
de atac oral, dar s-a consemnat ntr-un proces verbal ntocmit de instan. Acesta este
principiul oralitii.
19

>>Vei vedea, chiar dac prile depun concluzii scrise i cer amnarea pronunrii
pentru a depune concluzii scrise, n celel mai multe cazuri insint ca la terminarea cercetrii
judectorei i nceperea dezbaterilor s i expun punctul de vedere cu privire la starea de
fapt dedus din probele administrate i la ncadrarea juridic a acesteia.

Principiul nemijlocirii. Ce nelegem prin acesta? practic, instana.... Cnd spun
instan m refer la completul de judecat care administreaz probele, n principiu toate
probele din dosar, ca s stabileasc o stare de fapt.
Care sunt excepiile de la aceste principii?- le tii din penal
- Strmutarea. Dac strmut o cauz de la o instan la alta, instana care a dispus
strmutarea poate s dispun c actele ntocmite de instana de la care s-a strmutat
cauza se pstreaz. Este o nclcare a principiului nemijlocirii? nu, pentru c este
o excepie prevzute de lege
- Comisia rogatorie. De exemplu, vreau s audiez un martor din Galai, dar este
nedeplasabil. M duc eu de la Curtea de Apel, m deplasez s fac cheltuieli
prilor? nu, o s dispun prin comisie rogatorie s fie audiat de o instan de
acelai grad cu cea care dispune comisia rogatorie, sau dac n acea localitate nu
este o instan de acelai grad, o instan de grad inferior, care o fi acela.
- Necompetena. probele administrate de o instan necompetent rmn ctigate
cauzei i instana la care s-a declinat competena nu le poate readministra dect
pentru motive temeinice. Iat, este o excepie de la principiul nemijlocirii?
pentru c nu instana la care s-au administrat probele nu se va pronuna finalmente
asupra lor..
- Perimarea. tii ce este perimarea? - este specific procedurii civile, nu o avei n
penal. Se suspend soluionarea cauzei dintr-un motiv imputabil prilor. De
exemplu, nu pot s se judece, fie c nu se prezint niciuna la proces i nu cer
judecarea n lips, instana suspend, i un an de zile nu cer repunerea pe rol (n
NCPC termenul este de 6 luni) sau amndou cer s se suspende procesul, ca poate
vor ncheia o tranzacie, poate se duc la un mediator. Perimarea nseamn aadar
nchiderea dosarului pe motiv c prile nu mai vor s se judece. Dac aceasta se
ntmpl n faa primei instane, practic nu am o soluie, dac sunt n interiorul
termenului de prescripie, pot nainta o nou aciune i pot folosi probele
administrate n dosarul perimat. Nu acelai lucru se ntmpl bineineles, dac
perimarea opereaz n apel, acolo rmne n autoritate de lucru judecat hotrrea
primei instane. Deci se refer la situaia n care perimarea opereaz n prim
instan.
- Asigurarea de dovezi. S ne imaginm un martor care este pe patul de moarte,
poate nc nu am pornit un proces.. rspundere civil delictual, a asistat la
20

accidentul de main. Cer instanei s l audieze de urgen, nici nu am proces pe
rol.. evident c o alt instan audiaz martorul, ns declaraia lui o voi folosi n
procesul n care voi invoca dreptul subiectic n contradictoriu, n exemplul dat, cu
autorul accidentului. Administrarea probelor prin avocat este o procedur
prevzut i n actualul cod de procedur civil, nu am ntlnit practic s fie
utilizat, legea permite n anumite categorii de procese, n actuala reglementare
numai n litigiile patrimoniale, n noua reglementare se permite i n alte litigii n
care prile pot ncheia o tranzacie s administreze anumite probe prin avocat, nu
toate, pentru c de exemplu, cercetarea la faa locului se face n continuare, de
ctre instan. Interogatoriul prilor se ia de ctre instan, ns declaraiile de
martor se administreaz de ctre avocat, se consemneaz fie de ctre el, fie se
adreseaz unui notar public s autentifice declaraia.. n aceast situaie avem o
excepie de la principiul nemijlocirii pentru c proba nu se administreaz efectiv n
faa instanei.

Principiul publicitii. Regula, n actuala reglementare, este c edinele de
judecat sunt publice, cu titlu de excepie anumite cauze se judec n Camera de Consiliu i
codul permite (si actualul si noul) edina secret cnd sunt ntrunite condiiile prevzute de
lege. edina secret e una, edina n Camera de Consiliu nseamn altceva. edina n
Camera de Consiliu am atunci cnd legea prevede expres acest lucru, dac legea nu prevede
expres, atunci se aplic regula edinele de judecat sunt publice.
Sanciunea: Care e sanciunea pentru nerespectarea publicitii edinei de judecat?
nulitatea absolut. Dar dac am o cauz care se judec n Camera de Consiliu? de exemplu
procedurile de urgen, cum ar fi ordonana preedinial, asigurarea de dovezi, unele msuri
asigurtorii, cum ar fi sechestrul asigurtor, chiar i fr citarea prilor...dar, n concret, judec
acea cauz n edin public, este motiv de nulitate absolut? NU, pentru c este o nulitate
relativ, pentru c ocrotete interesul personal al unei pri, numai ea poate s invoce o
vtmare, pe care trebuie s o i dovedeasc.
>>Spre exemplu, ce vtmare s-a produs dac s-a judecat n edin public n loc de
edin n Camera de Consiliu o ordonan preedinial? pentru c nu vorbesc de nite
drepturi ale personalitii, c partea ar fi expus, nu este vorba de edin secret. edina
secret este o cu totul alt chestiune, o s relum cnd discutm procedura n faa primei
instane.
Art. 121 din actuala reglementare Instana poate s dispun ca dezbaterile s se
fac n edin secret,e la latitudinea instanei, dac dezbaterea public ar putea vtma
ordinea sau moralitatea public, sau prile. n acest caz, prile vor putea fi nsoite, n
afar de aprtorii lor, de cel mult dou persoane desemnate de ele. n mod normal, n cazul
n care edina este public, se aplic art. 121 alin. (1) edinele vor fi publice, afar de
cazurile cnd legea dispune altfel.
21

Dac ne aflm n una din situaiile n care s-ar vtma ordinea public, moralitatea
public sau prile, instana poate s dispun ca, n concret, cauza s se judece n edin
secret, deci este la dispoziia instanei. A nu se confunda edina n Camera de Consiliu,
care se judec astfel n cazurile expres prevzute de lege, i edina secret, care se judec
la dipoziia instanei, care apreciaz c suntem n una din aceste situaii, de regul, n
practic, n procese de divor, rspundere civil delictual n cazul delictelor de pres i aa
mai departe, n cazurile n care probabil administrarea probelor ar putea fi afectat de prezena
publicului.
n orice caz, i atunci cnd edina se judec n Camera de consiliu, principiul
publicitii se realizez prin aceea c hotrrea judectoreasc se pronun ntotdeuna n
edin public. Nepronunarea hotrrii n edin public atrage sanciunea nulitii
absolute.
! NCPC: Vei vedea c n noua reglementare pronunarea hotrrii este
nlocuit cu punerea acesteia la dispoziia prilor prin mijlocirea grefei, dar numai n
situaia n care se amn pronunarea. Deci amn pronunarea, de exemplu, peste o zi,
dou, trei, o sptmn; s-ar putea ca n acea zi s nu fie edina mea de judecat, sala de
judecat nu e la dispoziia completului de judecat care a amnat pronunarea i atunci, ca s
nu in prile pn cnd un alt complet de judecat i termin edina, sau chiar acelai
complet, pot s le pun la dispoziie hotrrea prin mijlocirea grefei. O s vedei dac lecturai
tezele prealabile NCPC, expunerea de motiv, c se spune c e un mare ctig faptul c
hotrrea poate fi pus la dispoziia prilor prin mijlocirea grefei. S-a ncercat prin legea de
punere n aplicare ca n toate situaiile pronunarea hotrrii instanei s poat fi nlocuit prin
punerea la dispoziia prilor prin mijlocirea grefei, adic n loc s mearg judectorul la
sfritul dezbaterilor n sala de judecat, tii cum se pronun hotrrea, conform
regulamentului, prin anun oral, deci cnd lai o cauz n pronunare spui: pronunrile n
aceast sal de la ora 12, sau de la 14 i prile stiu c dac se ntorc la ora respectiv
judectorul va intra i va pronuna hotrrea. Deci, ca s nlocuieti aceast formalitate, codul
a vrut s dea posibilitatea judectorului s pun hotrrea la dispoziia prii prin mijlocirea
grefierului, ns aceast propunere de modificare prin legea de punere n aplicare a fost
respins n Camerele Parlamentului i a rmas finalmente ca ea s se aplice numai n caz de
amnare a pronunrii. n rest, hotrrea trebuie pronunat ntotdeuna n edin public, sub
sanciunea nutilii.

Principiul continuitii i stabilitii completului de judecat
Cnd aud continuitatea completului de judecat, probabil c mi imaginez c odat
investit cu o cerere de chemare n judecat, acelai judector sau aceiai judectori vor
administra toate probele, se pronunt pe toate cererile i, n final, pronun hotrrea. Aa s
fie oare? Dac aa am interpreta principiul continuitii, ar nsemna c dac un judector din
complet, s zicem un complet de 3, n recurs, moare, se transfer sau se pensioneaz, procesul
22

ar trebui s fie luat de la capt, dintr-o mprejurare neimputabil prilor. Atunci asta s fie
principiul continuitii?
Principiul continuitii, dac ne uitm, acum este reglementat expres n art. 19 din
NCPC, dar i la art. 214 este un art. cu aceast titulatur, la procedura n faa primei instane.
n actuala reglementare rezult din motivele de recurs, respectiv motivul de la art. 304 pct. 2
CPC.
Ce nelegem prin continuitatea completului de judecat? art. 304 pct. 2 CPC:
atunci cnd hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care au luat parte la dezbaterea n
fond a pricinii. Deci, practic, principiul continuitii se reduce la continuitatea completului
de judecat care a audiat prile la final, nainte de pronunarea hotrrii. Acel complet de
judecat trebuie s fie cel care d soluia.
S nu v gndii neaprat c va da o soluie pe fond, adic s-au administrat probe i se
cere admiterea sau respingerea aciunii. Poate s fie cel care a dat cuvntul pe excepie.
Rmnem n pronunare pe excepia prescripiei extinctive, a autoritii de lucru judecat,
amnm pronunarea peste o sptmn. Care este completul care trebuie s se pronune
asupra excepiei rmase n pronunare? Acel complet care a ascultat concluziile prilor pe
excepie. Deci asta nseamn principiul continuitii. nclcarea acestui principiu atrage
nulitatea hotrrii, din aceast cauz e motiv de casare n recurs.
Similar exist i n NCPC la art. 488 pct. 2, ns, n completarea actualului text, noul
text, i n aplicarea art. 19. Am vzut deci c n actuala reglementare, principiul continuitii
nseamn numai c acel complet care a judecat, a dat cuvntul prilor fie pe fond, la final,
fie pe o excepie, trebuie s fie acela care pronun hotrrea. Ce prevede n plus NCPC?
art. 19: Judectorul nvestit cu soluionarea cauzei nu poate fi nlocuit pe durata
procesului dect pentru motive temeinice, n condiiile legii. Ce aduce n plus aceast
reglementare? Haidei s citim i textul art. 214: (1) membrii completului care judec
procesul trebuie s rmn aceiai n tot cursul judecii.
(2) n cazurile n care, pentru motive temeinice, un judector este mpiedicat s
participe la soluionarea cauzei, acesta va fi nlocuit n condiiile legii.
(3) Dac nlocuirea prevzut la alin. (2) a avut loc dup ce s-a dat cuvntul n fond
prilor, cauza se repune pe rol.
Sanciunea este prevzut la art. 488 pct. 2, motivele de casare din recurs: dac
hotrrea a fost pronunat de alt judector dect cel care a luat parte la dezbaterea pe
fond a procesului sau de un alt complet de judecat dect cel stabilit aleatoriu pentru
soluionarea cauzei, ori a crui compunere a fost schimbat, cu nclcarea legii. Ca motiv
de casare sumplimentar, art. 488 din NCPC prevede nu numai nclcarea principiului
continuitii n sensul art. 304 pct. 2. din CPC, ci i nclcarea normelor privind repartizarea
aleatorie a cauzei. Tot ceea ce am citit pn acum i art. 19 i art. 244 se refer la repartizarea
aleatorie a cauzei.
23

Ce nseamn repartizarea aleatorie a cauzei? Cauza e repartizat de computer prin
programul E!!!!!!!!!! Al instanei unui complet de judecat, nu mai poate fi luat de la acel
complet i dat altui complet, pentru c hotrrea este nul pentru nerespectarea principiului
repartizrii aleatorie a cauzei, care ine de principiul continuitii i stalibitii completului de
judecat. Unul din membrii completului de judecat lipsete, cine trebuie s l nlocuiasc?
Numai judectorul de pe lista de permanen.
! Lista de permanen se ntocmete de Colegiul de conducere al instanei la
nceputul fiecrui an, eu la 1 ianuarie 2012 tiu c n decembrie, n ce zi voi fi de serviciu,
tocmai ca s nnu poat fi pus un judector anume pe cauz. De aceea repartizarea aleatorie a
cauzelor i respectarea acesteia e foarte important i ca i garanie.
Sunt instane care au o practic diferit.
>> Pot s am interesul s direcionez dosarul spre un complet sau altul dac am o parte
pe care vreau s o ajut, fiind preedinte de instan, spre exemplu. Ei, acest lucru dac l fac,
ncalc principiul repartizrii aleatorii a cauzelor i este motiv de nulitate a hotrrii, prevzut
expres ca motiv de casare, la art. 488 pct. 2 din CPC. n actuala reglementare nu exist o
astfel de prevedere, ns prerea mea este c poate invoca ca motiv de nulitate a hotrrii.
ntrebare din sal: Principiul se aplic i n cazul unui complet de divergen n apel,
dac se repune cauza... Sigur, i n completul de divergen, n apel, trebuie s intre tot
judectorul de pe lista de permanen.
! Restul principiilor sunt bine tratate n manual, se pot lectura de acolo. V-am indicat
(pe slide-uri) i art. corespunztoare din NCPC.
Dou chestiuni vreau s discut despre obligaiile prilor i terilor n desfurarea
procesului.
Obligaiile prilor n desfurarea procesului, art. 10/NCPC: (1) prile au obligaia
s ndeplineasc actele de procedur n condiiile, ordinea i termenele stabilite de lege sau
de judector, s i probeze preteniile i aprrile, s contribuie la desfurarea fr
ntrziere a procesului, urmrind, tot astfel, finalizarea acestuia.
(2) Dac o parte deine un mijloc de prob, judectorul poate, la cererea celeilalte
pri sau din oficiu, s dispun nfiarea acestuia, sub sanciunea plii unei amenzi
judiciare.
Avem un text similar in actualul CPC obligaia prilor de a urmri finalizarea
procesului i de a-i ndeplini obligaiile procesuale stabilite de instan? Art. 129/CPC alin.
(1): Prile au ndatorirea ca, n condiiile legii, s urmreasc desfurarea i finalizarea
procesului. De asemenea, ele au obligaia s ndeplineasc actele de procedur n
condiiile, ordinea i termenele stabilite de lege sau de judector, s-i exercite drepturile
procedurale conform dispoziiilor art. 723 alin. (1), precum i s-i probeze preteniile i
aprrile.
24

Vreau s vorbim aici despre obligaia prilor de a urmri desfurarea procesului.
Dac vreau m apr, dac nu, nu.. dar dac vreau s m apr, eu trebuie s urmresc procesul.
>> Ca s lum un exemplu din actuala reglementare, ntmpinarea se depune la dosar
cu 5 zile nainte de termenul de judecat. Oare de ce? pentru c reclamantul tie c prtul
are obligaia s depun la dosar cu 5 zile nainte ntmpinare i trebuie s se duc la arhiv s
verifice dac ntmpinarea s-a depus la dosar sau nu i dac s-a depus cu 5 zile nainte, s o
studieze. Nu poate s vin la primul termen de judecat i s spun: s mi dai un termen s
studiez ntmpinarea, pentru c el avea obligaia s urmreasc desfurarea procesului.
>>Termenul n cunotin n concret nu mai esti citat la fiecare termen de judecat, se
prezum c tii celelalte termene. De ce? pentru c ai obligaia s urmreti desfurarea
procesului.
>>Raportul de expertiz se depune la dosar cu 5 zile nainte de termenul de judecat. De ce?
pentru c dac s-a depus cu 5 zile nainte nu se mai comunic, nu dau un termen s comunic
prin agenii mei procedurali, ci parte trebuie s ia cunotin de el de la dosar i dac are
obieciuni trebuie s le formuleze la termenul de judecat naintea cruia s-a depus raportul de
expertiz.
Dac s-a depus cu 5 zile nainte nu va punea spune: cer un termen, cum fac prile de
obicei, c aa fac, uit de existena acelui text, i spun dai-mi un termen s formulez
obieciuni. Nu, dac raportul s-a depus cu 5 zile nainte... Sigur, dac nu s-a depus cu 5 zile
nainte, adic cu nerespectarea acelui termen, sau chiar n ziua termenului de judecat, sigur,
n virtutea dreptului la aprare, trebuie s i dau un termen s studieze. Dac s-a depus n
termen, prile, avnd obligaia de a urmri desfurarea procesului, nu vor putea solicita un
termen i nu vor putea invoca nclcarea principiului contradictorialitii i a dreptului la
aprare pentru c instana a trecut la judecarea cauzei.
Ce este important acest principiu privind obligaia prilor n desfurarea
procesului. Ceea ce aduce interesant est c consacr la nivel de principiu i obligaiiile
terilor n desfurarea procesului.
Art. 11/NCPC: orice persoan este obligat, n condiiile legii, s sprijine realizarea
justiiei. Cel care, fr motiv legitim, se sustrage de la ndeplinirea acestei obligaii, poate
fi constrns s o execute sub sanciunea plii unei amenzi judiciare i, dac este cazul, a
unor daune-interese. O s vedei c i n actuala reglementare exist aplicaii ale acetui
prinicipiu. Nu a considerat doctrina c este vorba de un principiu al procesului civil faptul c
terii care sunt implicai, ntr-un fel sau altul n proces, au o serie de obligaii fa de instan.
!!!! Avem ns nite aplicaii particulare, de exemplu: expertiza se desfoar n
cldirea unei instituii publice, bunoar expertiza criminalistic prinvind cuprincul Crii
Funciare. Biroul de Cadastru trebui s permit accesul expertului, dac este cazul, s fac
expertiza la faa locului. Dac se solicit un act din arhiva unei instituii, conductorul
acesteia e obligat s comunice actul sau o copie a acestuia instanei de judecat. Dac nu o
face, instana poate s i aplice o amend.
25

Ceea ce aduce nou NCPC este situaia terului, persoan fizic, pentru c atunci cnd terul,
persoan fizic, deine un nscris, sau un mijloc material de prob, actualul cod nu
reglementeaz ce se ntmpl. Cum fac? Vine NCPC, ntr-o aplicaie a acestui principiu i
spune c va fi citat ca martor i i se pune n vedere s prezinte nscrisul, s aduc mijlocul
material de proba, etc.
Respectarea principiilor fundamentale, art. 20/NCPC: judectorul are ndatorirea s asigure
respectarea i s respecte el nsui principiile fundamentale ale procesului civil, sub
sanciunile prevzute de lege. Dac vei citi orice doctrin n legtur cu respectarea
principiilor fundamentale, vei vedea c reglementarea este contestat ca principiu al
procedurii civile, adic este absurd, este supralegiferare. Adic de ce am reglementat
principiile? nu ca s fie respectate? Trebuie s prevd n mod expres acest lucru? Pot s
spun c e un principiu s respeci principiile fundamentale?
Art. 23/NCPC Respectul cuvenit justiiei: (1)Cei prezeni la edina de judecat sunt datori
s manifeste respectul cuvenit fa de instan i s nu tulbure buna desfurare a edinei
de judecat. (2) Preedintele vegheaz ca ordinea i solemnitatea edinei s se respecte,
putd lua, n acest scop, orica msur prevzut de lege.... Este acesta un pricipiu al
procesului civil?
Solemnitatea edinei de judecat vei vedea cnd vom face procedura n faa instanei, se
asigur solemnitatea edinei de judecat, dac este nclcat de vreuna din pri sau de un
ter. Sanciunea atras poate fi cea a nulitii hotrrii, dac nltur din sal o parte care mi
ncalc solemnitatea edinei de judecat, dac nu are avocat, trebuie s explic ce s-a petrecut
n lipsa ei, deci este motiv de nulitate a hotrrii. Ca s spun c respectul cuvenit justiiei, deci
modul n care asigur solemnitatea edinei de judecat este un principiu fundamental al
procesului civil... eu cred c este cam mult, dar este opiunea legiuitorului i regsim n art. 23
i acest lucru.

ACIUNEA CIVIL

Revenim la cteva noiuni pe care le tii deja: drept subiectiv, dreptul la aciune despre
care am discutat deja cnd am vorbit despre prescripia extinctiv la teoria actului juridic civil,
despre procesul civil am discutat deja la cursurile precedente i urmeaz s vedem unde se
plaseaz ntre acestea aciunea civil.
-Dreptul subiectiv: o facultate recunoscut de lege unui subiect de drept de a avea o
anumit conduit i de a pretinde altui subiect de drept o conduit corespunztoare, sub
sanciunea constrngerii de stat.
>> Ce nseamn sanciunea constrngerii de stat? cel care nu i execut aceast
obligaie, derivnd din dreptul meu, nu spun corelativ pentru c nu m refer ntotdeauna la
drepturi de crean, nu i execut aceast obligaie.. ce nseamn sanciunea constrngerii de
26

stat? am dreptu s ma adresez unei instane i s obin o hotrre judectoreasc, titlu
executoriu, sau dac am titlu executoriu care nu e hotrre judectoreasc, s l pun n
executare. Asta este sanciunea.
Cum se materializeaz? Am vorbit deja despre principiul accesului la justiie. Atunci ce este
de fapt acest drept? Este dreptul de acces la justiie, care are o serie de componente.
>> Prin ce se deosebete dreptul subiectiv de dreptul la aciune? O s vedei i preri,
acesta este aspectul de drept substanial, c acesta e aspectul de drept procesual, sau c este de
fapt o component a dreptului subiectit care ine de acea latur sancionatoare. Ideea este c
tii de la teoria presctipiei extinctive c are un aspect material i unul procesual, a fost
contestat aceast teorie, ns pare c noul Cod Civil o adopt, pentru c tii c la prescripie
vorbete despre prescripia dreptului la aciune n sens material, n sens procesual practic nu
se prescrie, pentru c sunt liberi s acioneze n justiie. Cu att mai puin n reglementarea
cuprins n noul Cod civil unde tii c excepia prescripiei extinctive este o excepie relativ,
care nu poate fi invoca dect de prt, in limine litis, adic prin ntmpinare, atunci cnd
ntmpinarea e obligatorie, sau la prima zi de nfiare. Dac nu a invocat-o n acest termen,
este deczut din acest drept de a o mai invoca. Deci, practic, nici nu m intereseaz prescripia
dreptului la aciune n sens material, dac nu am invocat excepia prescripiei n termen.
Ce este PROCESUL CIVI L? Am spus c este o activitate n curs de desfurare. Este,
de fapt, activitatea desfurat de toi participanii la procesul civil: pri, instan, procuror,
martori, grefieri, experi, executori .a.m.d. Am spus c procesul civil este o activitate
desfurat de participanii la proces.
Ce este ACIUNEA CIVIL? Aciunea civil este compus din mijloacele procesuale
prevzute de lege n favoarea prilor din proces pentru a desfura aceast activitate care este
procesul civil. Deci este un ansamblu. Repet, prile desfoar activitate, aciunea civil este
mijlocul, un ansamblu de mijloace prin care ele desfoar aceast activitate.
n primul rnd, introducerea unei cereri de chemare n judecat este un mijloc
procesual din aciunea civil. Exercitarea unei ci de atac este un mijloc procesual, solicitarea
unei probe, invocarea unei excepii, invocarea unei aprri de fond, solicitarea de punere n
executare a hotrrii sa a altui titlu executoriu .a.m.d. Iat deci, aciunea civil este un
ansamblu de mijloace procesuale puse la dispoziia prilor din proces pentru a asigura
aprarea drepturilor lor subiective sau a situaiilor juridice deduse judecii, c nu ntotdeauna
invoc un drept subiectiv (spre exemplu, ntr-o aciune posesorie nu invoc un drept, ci doar
apr posesia ca stare de fapt) fie pentru a asigura aprarea.
Eu cnd spun aciune civil sunt tentat s m gndesc la reclamant, pentru c el este cel
care aciuneaz, dar, n realitate, i prtul are o serie de mijloace procesuale s se apere.
Acelela sunt tot componente ale aciunii civile.
ntmpinarea este un mijloc procesual prevzut de lege la dispoziia prtului.
Achiesarea este un mijloc procesual la dispoziia prii care a pierdut procesul... un alt
exemplu este achiesarea la preteniile celeilalte pri.
27

Cum definete NCPC aciunea civil. Vei observa c n actuala reglementare nu avem o
definiie a aciunii civile, doar dat de doctrin, ns NCPC nu face altceva dect s preia
definiia doctrinar a aciunii civile i anume art. 29/NCPC: Aciunea civil este ansamblul
mijloacelor procesuale prevzute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de una
din pri, sau a unei alte situaii juridice, precum i pentru asigurarea aprrii prilor din
proces. Deci, drept subiectiv sau situaie juridic, am dat acel exemplu al aciunilor posesorii,
sau pentru asigurarea aprrilor prilor din proces.
Ce nseamn aprri? Art. 31/NCPC: Aprrile formulate n justiie pot fi de fond sau
procedurale. Acum, noi nc nu am fcut aprrile, urmeaz s le facem: aprri de fond,
aprri procedurale.
Ce nelegem prin aprri procedurale? Vom vedea c acest termen nu l ntlnim n actualul
CPC i nici n doctrin. Probabil c se refer la excepiile procesuale.

Mijloacele de aprare n procesul civil se pot fundamenta pe:
a)dreptul substanial i atunci vorbim de aprri de fond
b)dreptul procesual i acestea se clasific n:
- excepii procesuale, definite n art. 245/NCPC: Excepia procesual este
mijlocul prin care, n condiiile legii, partea interesat, procurorul sau instana
invoc, fr s pun n discuie fondul dreptului, neregulariti procedurale
privitoare la compunerea completului sau constituirea instanei, comptetena
instanei ori la procedura de judecat sau lipsuri referitoare la dreptul la aciune,
urmrind , dup caz, declinarea competenei, amnarea judecii, refacerea unor
acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii. Acestea pot fi de dou
categorii: de fond i de procedur. Din coroborarea art. 31 cu art. 245 tragem
concluzia c aprrile pe care le putem invoca n proces, pentru c observai c art.
245 spune fr a pune n discuie fondul dreptului, pentru c unde pune n discuie
fondul dreptului este deja o chestiune de drept substanial i este o aprare de fond,
dac revenim la textul art. 31, care se refer la aprri de fond sau procedurale. Art.
245 definete aprrile procedurale, pentru c spune fr a invoca fondul.
Aprrile procedurale sunt, de fapt, excepiile procesuale, i care se fundamenteaz
pe nclcarea unor norme de drept procesual civil. Aceste ase clasific n dou mari
categorii, care rezult din art. 245, respectiv
-lipsuri privind dreptul la aciune, care se refer la condiiile de exercitare a aciunii
civile despre care vom vorbi astzi i care se numesc excepii de fond. Deci, n
contextul aciunii civile, care, repet, se refer la mijloacele procesuale ce vizeaz
dreptul subiectiv, situaia juridic sau aprrile. Suntem acum la aprri. Deci, excepii
de fond, care vizeaz condiiile de exercitare ale aciunii civile, le vom face imediat pe
cele principale, mai sunt i altele i excepii de procedur, care sunt celelalte.
28

Revenind la aprri de drept substanial, mi se cere executarea unei obligaii
contractuale i prtul, prin ntmpinare, invoc nulitatea absolut a contractului. Este
o aprare pe trmul dreptului substanial. Sau invoc excepia de neexecutare a
contractului, spune c el nu i execut obligaia pentru c reclamantul, la rndul lui,
nu i-a executat obligaia corelativ, care este i ea, la rndul ei, scadent. O alt
situaie este cea a unei discuii dac excepia derivnd din mbogirea fr just
cauz, adic s nu aib o alt aciune la dispoziie, pentru c dac are o alt aciune la
dispoziie, aciunea n mbogirea fr just cauz este inadmisibil, este subsidiar.
Deci, iat, aceea este o aprare tot pe trmul dreptului substanial, dar acolo se poate
discuta totui dac nu cumva putem vorbi despre condiiile de exercitare ale aciunii,
vom relua aceast discuie la excepii.
Excepiile de fond vizeaz condiiile de exercitare ale aciunii i le vom face azi:
capacitate, calitate, interes, afirmarea unui drept i cele de procedur sunt toate
celelalte. De exemplu, nelegala compunere a completului de judecat, fie sub aspect
cantitativ, fie sub aspect calitativ, lipsa de procedur la un termen, necitarea martorului
etc. Iat c acestea sunt mijloacele procesuale ce in de aprrile prilor n proces.
Care sunt elementele aciunii civile? PRI, OBIECT, CAUZ.
Cine sunt PRILE aciunii civile? n funcie de etapa procesual i de cererea de care
vorbim, vor fi reclamant, prt, vedei c pot interveni voluntar sau forat alte pri, le vom
face la momentul potrivit.
n cile de atac vorbim de apelant, recurent, revizuent, contestator, ceilali sunt intimai.
n faza de executare silit vorbim de creditor, debitor .a.m.d. Acestea sunt prile aciunii
civile.
Ce este OBI ECTUL aciunii civile? Dac aciunea civil este un ansamblu de mijloace
procesuale, fiecare mijloc procesual are propriul su obiect.
De exemplu, cererea de chemare n judecat are ca obiect pretenia complet a
reclamantului fa de prt (ce cere reclamantul). Obiectul cii de atac este hotrrea care se
atac. Obiectul cererii de executare silit este bunul asupra cruia, suma de bani asupra creia
se solicit executarea silit .a.m.d..
Deci, cnd vorbesc de obiectul aciunii civile trebuie s m raportez la mijlocul
procesual concret. Sigur, am omis s v spun, dar citii din carte, c se se spune c aciunea
civil este unic pentru c este uniform, desigur c, de principiu, n fiecare proces ntlnesc
acelai ansamblu de mijloace procesuale, dar ea poate s prind o form specific n funcie
de dreptul subiectiv sau situaia juridic dedus judecii. De ce? pentru c n funcie de
natura dreptului, fie c e el patrimonial sau nepatrimonial, real sau de crean, determin
instana competent, determin taxa de timbru, determin calea de atac. Unele hotrri, n
funcie de obiectul procesului, se atac cu apel i recurs, altele numai cu recurs, altele sunt
irevocabile de la pronunare.
29

Deci, iat, n principiu, aciunea civil ca ansamblu de mijloace procesuale este
uniform, ns n funcie de dreptul subiectiv sau de situaia juridic pe care urmresc s o
protejez, exercitnd aciunea n justiie, ea capt o form i poate s aib un regim juridic
specific.
Obiectul am spus c este n funcie de mijlocul procesual.
CAUZA am vorbit la civil n anul I despre elementele autoritii de lucru judecat, la
probe, la prezumii. Ai vorbit n penal oricum, numai c acolo e altceva. Ce nseamn
autoritate de lucru judecat? Practic nu m pot judecat de dou ori n aceeai cauz, deci
acelai obiect, aceleai pri, acceai cauz. O s vedem atunci cnd vom discuta despre
efectul de autoritate de lucru judecat al hotrrii judectoreti, dar aici discutm despre
diferena dintre cauza aciunii civile i cauza cererii de chemare n judecat, care este doar un
mijloc procesual din cele ce compun aciunea civil.
Cauza aciunii civile. De ce exercit o aciune civil? Urmresc un scop, dac exercit
aciunea n revendicare, vreau s reintru n posesia bunului, dar i cnd exercit o aciune
posesorie vreau s intru tot n posesia bunului.
Dac exercit o aciune n revendicare i mi fundamentez dreptul de proprietate pe un
contract de vnzare cumprare i aciunea mea este respins pentru c se admite aprarea de
fond a prtului privind nulitatea contractului. Eu exercit o nou aciune i spun c ntre timp
am devenit proprietar prin uzucapiune, am autoritate de lucru judecat sau nu? nu. Atunci la
ce m raportez atunci cnd vorbesc despre autoritatea de lucru judecat? la cauza aciunii
civile sau la cauza cererii de chemare n judecat? Scopul era acelai, observai, acela de a
reintra n posesia bunului.
Cauza aciunii e aceeai, pot s m raportez la ea? nu, m raportez la cauza cererii de
chemare n judecat. Cum ai defini-o? Unii spun c este temeiul juridic al aciunii, numai c
uneori poate s aib acelai temei juridic. Acum am o reglementare de principiu a aciunii n
revendicare n codul civil, invoc acel text, care e acelai, deci nu pot s m limitez la temeiul
juridic i atunci la ce m raportez? La TITLUL pe care l invoc: n prima situaie este vorba
de un contract de vnzare-cumprare, n a doua situaie e vorba despre modul de dobndire al
proprietii prin uzucapiune. Iat, cauza cererii de chemare n judecat este identic? NU!
Deci am autoritate de lucru judecat? NU.
inei minte, autoritatea de lucru judecat se raporteaz NU la cauza aciunii, care este
finalitatea urmrit de reclamant, scopul pe care l are n vedere atunci cnd nregistreaz
cererea de chemare n judecat, care poate fi acelai (v-am dat exemplu), ci se refer la
CAUZA CERERII DE CHEMARE N JUDECAT, care este, de regul, titlul pe care l
invoc reclamantul atunci cnd vrea s i apere acest drept subiectiv n justiie.
Nici titlul nu trebuie s l absolutizm, pentru c poate n primul proces invoc un
contract de vnzare-cumprare, care e nul absolut, dar dup aceea nchei altul, care e valabil i
exercit al doilea proces de revendicare i m prevalez tot de un contract de vnzare
cumprare, dar nu este acelai contract de vnzare-cumprare. Am n acest caz autoritate de
30

lucru judecat? nu. Dac n primul proces se respinge aciunea pentru c nu am putut s
probez existena contractului, dac actul juridic are un obiect care depete valoare a de 250
lei, proba se poate face numai prin nscrisuri, cu excepia situaiilor pe care le tii, de
imposibilitate moral sau material de preconstituire sau de conservare a unui nscris.
>> Dar dac ntre timp reuesc s probez, pot s exercit o nou aciune i s nu poat i
invocat excepia autoritii de lucru judecat. Deci, n primul proces invoc un contract pe care
nu reuesc s l probez, pot exercita o nou aciune? Deci, nu pot proba existena contractului,
iar n noul proces m prevalez de acelai contract. Opereaz n acest caz autoritatea de lucru
judecat, titlul de care m prevalez este acelai, nu pot s m leg de chestiuni ce in de
probaiune. Faptul c nu l-am probat nu nseamn c pot exercita o nou aciune, pentru c
hotrrea mea a intrat n autoritatea de lucru judecat. Dac introduc o nou aciune, un nou
proces i m prevalez de acelai contract, mi se va respinge pentru autoritate de lucru judecat.
Cnd i se respinge pentru c nu ai reuit s probezi, i se respinge ca nefondat, nu e
o excepie. Faptul c nu ai probat nseamn c nu ai dreptate, deci i se respinge pe fond.
Pentru c dac i s-ar fi anulat cererea ca netimbrat suficient, sau s-a perimat c nu s-a
insistat n judecarea ei, pot s mai exercit o nou aciune. Dac i s-a respins pentru c nu ai
probat dreptul, nseamn c instana a spus c nu esti titularul dreptului subiectiv, asta intr n
autoritatea de lucru judecat. Nu mai poi introduce o nou aciune s spui mai dai-mi o
ans.
>> Este o alt situaie, vei vedea cnd vom face cile extraordinare de atac de
retractare, dac ai avut un nscris pe care nu l-ai putut prezenta, dar el exista, nu l-ai putut
prezenta pentru c era la cealalt parte sau dintr-o mprejurare mai presus de voina ta nu l-ai
putut prezenta, este motiv de revizuire, care e cale extraordinar de atac de retractare. Asta
este altceva. Aici nu se pune problema autoritii de lucru judecat, pentru c te afli n acelai
proces, dac e cale de atac mpotriva hotrrii pronunate n acel proces. Problema autoritii
de lucru judecat se pune atunci cnd avem un proces distinct, n care te prevalezi de acelai
drept subiectiv.
Repet, nu pot promova o nou aciune pentru c nu am probat-o pe prima i s spun instanei
mai dai-mi o ans, pentru c hotrrea mi intr n autoritatea de lucru judecat.

Condiiile de exercitare ale aciunii civile
Le enumer expres art. 32 din NCPC: (1) orice cerere poate fi formulat i susinut numai
dac autorul acesteia:
a) are capacitate procesual, n condiiile legii;
b) are calitate procesual;
c) formuleaz o pretenie;
d) justific un interes.
31

(2) dispoziiile alin. (1) se aplic, n mod corespunztor, i n cazul aprrilor.
n actuala doctrin le regsii n aceeai modalitate, n bibliografia indicat se vorbeste despre
afirmarea unui drept. n cartea prof. Boroi se vorbete de formularea unei pretenii, de acolo s-
a preluat de fapt textul art. 32, pentru c este unul din redactorii NCPC. Pn la urm este
acelai lucru, pentru c atuci cnd m adresez instanei urmresc protecia unui drept subiectiv
sau a unei situaii juridice, formulnd o pretenie concret. Aceasta fie n contradictoriu cu
cineva, fie pur i simplu pentru c a trebuit s m adresez instanei, apropo de autorizarea
asociaiilor i fundaiilor, procedura necontencioas.

Ce nelegem prin dreptul subiectiv? n strns legtur cu el vom discuta despre
interes. Care sunt condiiile dreptului subiectiv? Vei vedea c NCPC reglementeaz distinct
condiiile de exercitare ale aciunii civile, le enumer n art. 32 i apoi are o reglementare
distinct pentru fiecare, mai puin pentru aceast condiie.
Ce condiii trebuie s intruneasc acest drept subiectiv? Le tii i din Decretul 31/54:
dreptul s fie prevzut de lege, s fie exercitat potrivit scopului economic i social i cu bun-
credin. Acesta este textul art. 3 din Decretul 31/54. Pe acela se fundamenta Teoria abuzului
de drept, pentru c abuzul de drept era exercitarea dreptului cu nerespectarea scopului
economic i social prevzut de lege, sau cu rea-credin.
NCC vorbete, dac v uitai n cuprinsul lui, in articolele iniiale cu privire la
interpretarea i efectele legii civile, art. 14 i art. 15 vorbesc de buna-credin n exercitarea
dreptului i abuzul de drept. Este o reglementare similar, ns mult mai detaliat dect era
aceea a art. 3 din Decretul 31/54.
Sanciunea nerespectrii acestor condiii ale dreptului subiectiv este cea a respingerii
aciunii pe fond, pentru c nu exist dreptul sau nu este prevzut de lege, sau este o exercitare
abuziv a dreptului, n orice caz, aciunea se respinge ca nefondat.
Mai este o condiie, aceea ca dreptul s fie actual. Cnd este un drept actual? Atunci
cnd a ajuns la scadent. Nu pot s cer restituirea unui mprumut dac nu s-a mplinit
termenul prevzut n contract pentru scaden. Pot s cer restituirea unui bun nchiriat nainte
de a se mplini termenul pentru care s-a nchiriat? Sigur, nu vorbesc de situaii excepionale,
pentru c, de principiu, trebuie s se ajung la scaden. Dreptul trebuie s fie actual.
Nu am s insist prea mult pe aceste condiii pentru c interesul este strns legat de
aceast condiie. Prerea mea este c nici nu tiu dac trebuia s fie.. sigur c dreptul
subiectiv trebuie afirmat. Atunci cnd m adresez instanei eu trebuie s spun de ce fel de
drept m prevalez, adic ce urmresc. Atunci cnd cer s se constate nulitatea absolut a unui
contract n care nu am fost parte. inei minte, cine poate exercita o aciune n constatarea
nulitii absolute? - Orice persoan interesat! Iat, constatarea nulitii absolute a unui
contract de vnzare cumprare, dei nu am fost parte, pot s o cer? Trebuie i n acest caz, n
cererea de chemare n judecat s afirm un drept. n ce calitate cer eu constatarea nulitii? Ce
ma intereseaz pe mine c vecinul meu i-a vndut casa i a ncheiat un contract nul absolut?
32

Dar dac mi-a promis mie c mi-o vine, am sau nu un interes s readuc bunul n patrimoniul
lui ca s execut antecontractul de vnzare-cumprare? Iat, atunci cnd m adresez instanei
trebuie s art n baza crui drept investesc instana cu o cerere de chemare n judecat.
Deci, sub acest aspect s v gndii la condiia afirmrii unui drept. Interesul este strns legat
de acesta.
I nteres legitim la fel ca i dreptul, s fie prevzut de lege. Pot eu s cer instanei de
exemplu s stabileasc un program de reglementare a vizitrii copilului din vecini? Dar dac
sunt printele copilului, am un interes legitim, nscut i actual. Aceste condiii sunt exact ca i
n cazul dreptului.
>> Cnd este interesul actual? atunci cnd dreptul de care m prevalez este actual,
adic ajuns la scaden. Totui, de la aceast regul sunt nite excepii prevzute i n actuala
reglementare, prevzute la art. 110, iar NCPC nu face dect s le reia n art. 33 unde definete
interesul de a aciona i realizarea drepturilor afectate de un termen.
Am omis s spun exact definiia interesului. tim din limbajul obinuit ce nseamn a fi
interesat, a urmri un scop, un folos. Ce folos urmrete reclamantul atunci cnd exercit
aciunea n justiie. Nu numai reclamantul, pentru c, s nu uitm, aciunea civil este un
ansamblu de mijloace procesuale. Dac, de exemplu, aciunea se admite, prtul este cel care
are interes s exercite calea de atac. Poate el n calea aceasta de atac, are el interesul s spun
c la ultimul termen de judecat reclamantul nu a fost legal citat? nu, pentru c a fost
nclcat dreptul procesual al reclamantului. Iat c interesul nu se raporteaz neaprat la
reclamant, ci ntotdeauna la cel care invoc o excepie, formuleaz o cerere .a.m.d.
S ne gndim ntotdeauna la ansamblul mijloacelor procesuale, nu numai la cererea de
chemare n judecat.
Revenind, excepiile de la caracterul actual al interesului sunt cele prevzute de art. 110
din CPC, care sunt reluate n art. 33 teza a II-a i n art. 34 din NCPC.
Art. 110/CPC: (1) Cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de
locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea cere, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii
alimentare sau a altei prestaiuni periodice.
(3) Preedintele mai poate ncuviina, n general, nainte de mplinirea termenului, cereri
pentru executarea la termen a unor obligaiuni, ori de cte ori va socoti c cererile sunt
ndreptite pentru a prentmpina reclamantului o pagub nsemnat pe care acesta ar
ncerca-odac ar atepta mplinirea termenului.
Art. 33 teza a I I -a din NCPC: Cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut
i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni ncalcarea unui drept subiectiv
ameninat sau pentru a prentampina producerea unei pagube iminente i care nu s-au
putea repara.
33

O s vedei c legiuitor apropo de supralegiferare reia exact aceste i in testul 34, de
aceea nu-l analizam acuma. Vom vedea care sunt defapt cele trei situaii n care pot promova
o aa-zis aciune preventiv pentru aprarea unui drept care nu este actual, cnd nu am nc
un interes nscut i actual.
Art. 34 din NCPC: (1) Cererea pentru predarea unui bun la mplinirea
termenului contractual poate fi facut chiar nainte de mplinirea acestui termen.
Prima ipotez- predarea unui bun nainte de mplinirea termenului contractual. Revenind la
exemplul locaiunii.
>>Am o locaiune pe o durat determinat de 3 ani. tiu c, dac locatarul nu-mi va preda
imobilul, de bun-voie va trebui s m judec. Aciunea de evacuare a lui, parcurge trei grade
de jurisdicie: primei instante, apel i recurs n actuala reglementare, n viitoarea reglementare
vom vedea ce nelegem prin aciuni patrimoniale i nepatrimoniale, acuma se consider c-i
un drept neevaluabil n bani, aa este practica i parcurge trei grade de jurisdicie din acest
motiv. Bun! Trei grade de jurisdicie nseamna 2-3 ani. Nu vreau s atept 2-3 ani i atunci de
pe-acum vreau s am un titlu executoriu pentru ca n ipoteza n care el nu-i va executa la
finalul contractului obligaia de restituire a bunului dat n locaiune, s pot s pun n executare
o hotrrea judecatoreasc pe care am obinut-o preventiv.
Care este deosebirea dintre aceast situaie i situaia n care exercit o aciune dup
mplinirea locaiunii? Pot s-i cer cheltuieli de judecat dac exercit o aciune preventiv?
Este el vinovat de ceva? Cheltuielile de judecat se fundamenteaz pe culpa procesual.
Partea care a pierdut procesul este vinovata. Aici pot vorbi de o vin? Avea el obligaia s
predea bunul? i atunci n aceasta situaie de fapt, diferena fa de situaia n care a fi
exercitat o aciune n evacuare dup ce dreptul ar fi devenit actual este c nu pot sa pretind
cheltuieli de judecat pentru c prtul deocamdat, nu este n culp. Pentru c obligaia lui de
restituire a bunului nu este nc scadent. Da? Ai neles? E complicat?
--- Pui n executare o hotrre i-o plti cheltuielile de executare. Aia e altceva, dar
cheltuielile de judecat, nu.
ntrebare: nu trebuie s probeze pe ce-i ntemeiaz suspiciunea respectiv? - Nu, nu cere.
Deci legea, o sa vedei a treia ipotez este la latitudinea judectorului i trebuie s o probeze,
dar prima ipotez nu-i cere. Poi s ceri pur i simplu un titlu executoriu nainte de a se
mplini termenul de a preda imobilul, pentru c scopul meu asta este.
C v putei ntalni cu situaii practice concrete, pot fi foarte multe. S-ar putea ca,
acest locatar s nu aib surse de venit i eu s m judec cu el 2-3 ani, degeaba cer eu chiria pe
aceast perioad c n-am pe ce s o execut, nu are bunuri pe care le pot executa, n-are salariu,
deci practic pierd mai mult dect a cheltui ntr-un proces preventiv. Atunci este la latitudinea
parii s promoveze o astfel de aciune. Nu trebuie s justifice nimic, observai: textul nu
prevede absolut nicio condiie, spune c pot s cer predarea unui bun la mplinirea termenului
contractual i nainte de mplinirea acestui termen.
34

Nu trebuie s justific c mi-e team c n-o s predea bunul, c s-ar putea s nu-mi plteasc
chiria, nu trebuie sa justific nicio alt conditie.
--- ns reversul medaliei este c nu voi putea solicita cheltuieli de judecata pentru c a putea
s numesc asta un proces de intenie. N-am de unde s tiu, c peste 3 ani un exemplu dat o sa
mi predea sau nu o sa mi predea bunul la sfaritul locaiunii. Poate nici el nu tie n
momentul sta, nu? Nu tim niciunul ce vom face peste caiva ani.
ntrebare: Dac se respinge cererea, prtul practic va putea s-i cear cheltuielile
efectuate, nu?- Sigur, dac s-ar respinge cererea pentru c prtul nu este obligat la predarea
bunului nici peste un an, nici peste doi, nici peste trei, invoc un titlu propriu asupra bunului
opozabil reclamantului, care nu deriv din titlul reclamantului. Dac am nchiriat de la
reclamant, nu-i pot opune n titlu pentru c sunt obligat, dar dac eu am un contract de
vanzare-cumprare i spun reclamantul nu dovedete c este el proprietar i n-am obligaie de
a-i preda la un anume termen bunul, atunci se respinge ntr-adevr. E evident c are dreptul la
cheltuieli de judecat.
ntrebare: Se citeaz prtul?- Se citeaz. Deci n-ai o procedur special i atunci se
aplic regulile de drept comun: edina public. n viitoarea reglementare tii c n Camera de
Consiliu, edin public i cu citarea prii.
Art. 34 alin. (2) Se poate, de asemenea, cere, nainte de termen, executarea la
termen a obligaiei de ntreinere sau a altei prestaii periodice.
Cum s-ar explica acest lucru? Dac de exemplu cer s-mi plteasc pensia de ntreinere
c nu mi-au platit-o de trei luni sau renta viager. Da? Aceea este scadent i o ceri din urm,
dar ce e pentru viitor este scadent? -NU.
Dac n-a putea s cer i obligaiile care nu sunt scadente, ar nsemna s m judec n
fiecare lun. Ori acest lucru prentmpin codul, cnd cer s fie obligai s mi plteasc renta
viager pe care mi-o datoreaz sau pensia de ntreinere, instana va spune ca va plti lunar
suma de sau cota de din salariul lui. Asta nseamn obligaii periodice. Repet, ca s nu
trebuiasc s m judec periodic.
Dac prtul susine c la un moment dat nu ar mai avea aceasta obligaie periodic,
trebuie el s cear sistarea obligaiei stabilit prin hotrre judectoreasc.
Art. 34 alin.(3) Pot fi ncuviinate, nainte de mplinirea termenului, i alte
cereri pentru executarea la termen a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c
acestea pot prentampina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar ncerca-o daca
ar atepta mplinirea termenului.
Iat, alin. (3) este o chestiune subiectiv. Aici trebuie s invoci c ai avea o pagub,
trebuie s dovedeti i rmne la latitudinea judectorului s aprecieze concret dac ai sau
dac n-ai o pagub.
35

n celelate dou situaii nu, te ncadrezi n textul de lege, aciunea preventiv trebuie
admis. Aici este o chestiune care e la latitudinea judectorului.
Sanciunea: pe ce cale se invoc lipsa interesului n exercitarea aciunii? Pe cale de
excepie! Fiind o excepie care vizeaz condiiile de exercitare a aciunii civile este o excepie
de FOND.
>> Admiterea ei la ce duce? La respingerea aciunii pentru lips de interes. Deci este
o excepie peremptorie, o excepie peremptorie nseamn c admiterea ei ar duce la
respingerea aciunii.
Este reglementat printr-o norm imperativ sau dispozitiv? - Imperativ! Ce
nseamn o norm imperativ? nseamn c este o excepie absolut. Dac este o excepie
absolut, poate fi invocat de cine? Incusiv de instana din oficiu.
>>Pn cnd? Oricnd, n orice stadiu al procesului.
Deci iat, sanciunea este respingerea aciunii pentru lips de interes. Lipsa interesului se
invoc pe cale de excepie, este o excepie de fond pentru c vizeaz o condiie de exercitare a aciunii
civile, peremptorie, pentru c duce la respingerea aciunii i absolut, fiindc e vorba de nclcarea
unei norme imperative, cu regimul juridic al excepiilor absolute.
Am mai vrut o singur chestiune s subliniez, apropo de caracterul actual - i am omis la
aciunile preventive - cnd trebuie s fie interesul actual?
>> La momentul n care introduc cererea de chemare n judecat, datoria nu este scadent,
procesul se prelungete i pe cnd s se pronune hotrrea, dreptul devine actual. Pot s resping? Care
ar fi sanciunea? n acest caz nu spui lips de interes, i spui prematuritatepentru c interesul nu este
actual. Deci aciunea este introdus prematur.
Ai admite excepia prematuritaii din moment ce pe parcursul procesului dreptul a devenit
actual i interesul odat cu el? Nu, deci el trebuie s fie actual pe tot parcursul procesului. Practic,
cel mai important este s fie actual la momentul cnd pronuni hotrarea, pentru c dac ar deveni
ntre timp actual nu mai pot s resping aciunea ca prematur, fiindc ea nu mai este prematur la
momentul n care m pronun asupra ei.

CURS 4- Procedur civil (I)
Calitatea procesual i interesul
O s vedei cnd vom discuta despre aprrile ce pot fi formulate de ctre pri n
proces, mai exact despre execpiile de fond, c acestea sunt condiii generale de exercitare ale
aciunii civile. La aceste condiii se pot aduga altele cum ar fi: prescripia dreptului la
aciune, autoritatea de lucru judecat, lipsa procedurii prealabile, acolo unde aceasta este
prevzut de lege.
Urmeaz s discutm astzi despre capacitate i calitate procesual
1. CAPACITATEA PROCESUAL
Ce nelegem prin capacitate din perspectiva normelor de drept substanial civil?
36

Ce este capacitatea persoanei fizice i a persoanei juridice?
Aptitudinea de a avea drepturi i obligaii, deci aici s-a definit capacitatea de folosin i
aptitudinea de a-i exercita personal obligaiile capacitatea de exerciiu.
Cum se transpune capacitatea pe trmul dreptului procesual civil?
n cazul persoanei fizice, capacitatea de folosin de cnd ncepe i cnd se termin?
ncepe prin natere i se sfrete prin decesul persoanei.
n cazul persoanei juridice?
Din momentul dobndirii personalitii juridice, dar avem o capacitate anticipat, care ce fel
de coninut are?
Drepturile i obligaiile necesare dobndirii personalitii juridice.
Din perspectiva dreptului procesual civil, capacitatea de folosin intereseaz dac ne
raportm la momentul nregistrrii cererii de chemare n judecat pentru c cel care
declaneaz aciunea (reclamantul) prin nregistrarea unei cereri de chemare n judecat,
trebuie s fie n via (persoana fizic) sau s aib personalitate juridic (persoana
juridic), iar prtul de asemenea.
De la aceast regul, exist o excepie conform actualului CPC societile, asociaiile care nu
au personalitate juridic pot sta sau nu pot sta n judecat?
Art 41 CPC orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n
judecat.
Aceasta nseamn din perspectiva persoanei fizice c aceasta trebuie s fie n via la
momentul nregistrrii cererii de chemare n judecat, fie c vorbesc de reclamant, fie c
vorbesc despre prt.
n ce situaie s-ar putea nregistra o cerere de chemare n judecat i reclamantul s fie
decedat?
Ex. 1. Cnd o nregistrez printr-un mandatar, avocat sau neavocat. nchei mandatul i nu este
anunat mandatarul despre situaia de deces a prii i se nregistreaz cererea dup ce
persoana a decedat. Aadar la data declanrii procesului civil, a sesizrii instanei,
reclamantul nu mai are capacitate de folosin.
Ex. 2. El cheam n judecat un prt care deja este decedat, el netiind l cheam pe cel trecut
n Cartea Funciar ca proprietar.
Ce se ntmpl ns n cazul asociaiilor fr personalitate juridic?
Un ex. Din dreptul substanial : societile civile (denumirea din VCC, dar care exist i n
NCC sub alt denumire- societi simple)
37

Acestea pot s figureze ca pri n proces?
Art 41 al (2) CPC asociaiile sau societile care nu au personalitate juridic pot sta n
judecat ca prte, dac au organe proprii de conducere.
Deci, iat c asociaiile fr personalitate juridic n actuala reglementare pot s figureze ntr-
un proces numai n calitate de prte. Sigur c, n msura n care ele pierd procesul au
calitatea s exercite ci de atac, dar ele nu pot s nregistreze o cerere de chemare n judecat.
NCPC permite asociaiilor fr personalitate juridic s exercite o aciune civil i n calitate
de reclamant i n calitate de prt. (pentru examen trebuie tiut doar textul art. 41 al (2))
Dezavantajul acestei reglementri (art 41):
Imaginai-v c o asociaie nu poate s i apere drepturile n justiie. Neputnd figura
ca reclamant, nu are cum s se adreseze instanei pentru nclcarea drepturilor sale.
(acest impediment este nlturat de noua reglementare)
Ce nseamn capacitate de exerciiu din perspectiva procesului civil?
Mai nti s vedem ce presupune capacitatea de exerciiu din perspectiva dreptului substanial



Care sunt persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu?
Persoana fizic:
Minorul sub 14 ani
Interzisul judectoresc
o Minorul ntre 14-18 ani are o capacitate de exerciiu restrns, ns conform
art. 40 din NCC i minorul care a mplinit 14 ani poate solicita
emanciparea, adic poate s cear instanei de tutel s-i recunoasc deplin
capacitate de exerciiu. (ex. Copil genial, prinii mor ntr-un accident, poate c
nu are nici ali aparintori-bunici/mtui etc. i ar trebui s i se numeasc un
tutore persoan strin care s-i administreze averea. n aceast situaie el are
interesul s solicite instanei de tutel s-i recunoasc deplina capacitate de
exerciiu pentru ca el s poat ncheia acte fr a avea nevoie de vreo alt
autorizare din partea unui reprezentant legal)
Persoana juridic: capacitatea de folosin i cea de exerciiu merg mn n mn (au acelai
coninut), i exercit drepturile i i execut obligaiile prin organele de conducere.
Cum se transpune pe trmul dreptului procesual capacitatea de exerciiu?
38

Rezult din textul art. 42 CPC persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor nu pot sta
n judecat dect dac sunt reprezentate, asistate ori autorizate n chipul artat n legile
sau statutele care rnduiesc capacitatea sau organizarea lor.
Iat c din perspectiva dreptului procesual civil, vorbim despre instituia reprezentrii,
asistrii i autorizrii.
Ce nseamn Reprezentarea?
Cei care nu au deloc capacitate de exerciiu figureaz n proces prin reprezentant legal
(ex. Minor care prin mam exercit mpotriva presupusului tat aciune n stabilirea
paternitii- cum ar suna cererea de chemare n judect? Mama n calitate de
reprezentant al minorului spune Minorul prin reprezentantul legal, deci iat c
reprezentantul va fi cel citat legal);
Dac minorul pe parcursul procesului mplinete 14 ani i dobndete capacitate de
exerciiu restrns, el va fi citat personal i rmne s fie asistat personal de
reprezentantul legal. Situaia este aceeai dac se nregistreaz o cerere de chemare
n judecat pentru minorul care a mplinit 14 ani, el figureaz n proces, dar trebuie
asistat de ctre reprezentantul legal.


Autorizarea
n situaia unor acte de dispoziie. Reprezentantul legal sau chiar cu confirmarea
acestuia, nu poate exercita anumite acte de dispoziie, cum ar fi: renunarea la
judecat, renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii, ncheierea unei tranzacii. n
aceast situaie se cere autorizarea instanei de tutel.
+ Obs. n textul actualului CPC se folosete termenul de autorizare, n NCPC se
folosete termenul de ncuviinare prealabil a instanei de tutel.
Exist o serie de discuii despre ce nseamn practic instana de tutel cea care autorizeaz
actele minorului este Judectoria, fie cea de la domiciliul persoanei ocrotite, fie, dac este
vorba despre nstrinarea unui bun, cea de la locul siturii imobilului.
Sanciunea lipsei capacitii procesuale de:
Folosin
Exerciiu
Ce fel de norme reglementeaz capacitatea de folosin?
Norme imperative-> aadar nclcarea lor poate fi invocat pe calea unei excepii absolute,
invocat de oricare dintre pri, procurorul, instana din oficiu n orice stadiu al procesului.
39

n actuala reglementare nu avem o soluie cu privire la sanciune, dar este clar c este vorba
de nulitate absolut.
n NCPC art40 al (1) teza I cererile fcute de o persoan care nu are capacitate
procesual sunt nule sau, dup caz, anulabile.
Textul este incomplet pentru c i cererile fcute mpotriva unei persoane fr capacitate sunt
nule.
Cnd sunt nule cnd sunt anulabile?
n cazul lipsei capacitii de folosin sunt nule, n cazul lipsei capacitii de exerciiu sunt
anulabile.
n cazul excepiei lipsei capacitii de exerciiu avem un text expres i n CPC actual art. 43
al (1)Lipsa capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice
stare a pricinii; (ce fel de excepie este aceasta? Ne duce cu gndul la ideea de excepie
absolut: oricine, oricnd, n orice stadiu al procesului- inclusiv n recurs.)
Al (2) Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor
procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va
putea, ns, confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Am nite caractere mprumutate tot de la excepiile absolute pentru c poate fi invocat de
oricine, n orice stadiu al procesului, dar caractere mprumutate i de la excepiile relative
pentru c neregularitatea poate fi confirmat.
Excepia lipsei capacitii de exerciiu se refer la oricare dintre aceste forme (reprezentarea/
asistarea/ autorizarea) - nclcarea acestora.
Reprezentantul legal face un act de dispoziie fr autorizarea sau ncuviinarea prealabil a
autoritii tutelare; dac aceasta se d ulterior actul anulabil poate fi confirmat.
Art. 161 CPC al (1)Cnd instana constat lipsa capacitii de exerciiu al drepturilor
procedurale a prii sau cnd reprezentantul prii nu face dovada calitii sale, se poate
da un termen pentru ndeplinirea acestor lipsuri. Al (2) Dac lipsurile nu se mplinesc,
instana va anula cererea.
Excepia lipsei capacitii de exerciiu SE INVOC.
+ S-a nclcat una dintre normele privind reprezentarea / asistarea / autorizarea,
instana anuleaz automat?
-NU, d un termen i d posibilitatea confirmrii actului atunci cnd este
posibil (titi c anumite acte de dispoziie nu pot fi confirmate nici mcar cu
autorizare)
n cazul excepiei lipsei capacitii de folosin? Trebuie s dau un termen?
40

Nu poate fi confirmat, aadar mi se invoc, se face dovada c reclamantul era decedat la data
nregistrrii cererii de chemare n judecat sau c prtul era decedat la acea dat, se constat
nulitatea cererii.
Care este diferena dintre capacitatea procesual de folosin (faptul c persoana este n via
sau nu pentru persoana fizic;) i incapacitatea special de folosin.
Incapacitatea special de folosin are oare vreo importan pe trmul dreptului procesual?
Dac mi se invoc incapacitatea special de folosin i nu lipsa capacitii de folosin?
o Ex. Se cumpr un bun litigios de ctre un judector (dintre acelea pe care nu
le poate cumpr- ex. Bun aflat pe rolul instanei la care funcioneaz el ca i
judector), i n realizarea unui drept derivnd din acest contract nul absolut,
prin nclcarea normelor privind incapacitatea de folosin (nulitate absolut) ;
exercit o aciune n justiie pentru realizarea dreptului nscut din acest
contract.
-vine prtul i invoc incapacitatea de folosin

Care este diferena dintre excepia lipsei capacitii de folosin i invocarea incapacitii de
folosin?
Dac v mai amintii, am fcut o clasificare a aprrilor care pot fi formulate de pri n
proces i am spus c acestea sunt pe trmul:
dreptului substanial -> vorbim de aprri de fond(ex.excepia de neexecutare a
contractului)
dreptului procesual -> vorbim de excepii procesuale care se clasific n:

o excepii de fond care in de condiiile de exercitare ale aciunii civile
o excepii de procedur care sunt excepii referitoare la nclcarea altor norme
(competen, procedur etc.)
Excepia lipsei capacitii de folosin unde se ncadreaz?
Este o excepie de fond pentru c ine de condiiile generale de exercitare a aciunii civile.
Dar excepia nulitii absolute a contractului pentru nclcarea incapacitii de folosin unde
se ncadreaz?
Pe trmul dreptului substanial, este o aprare de fond.
Care este diferena dintre cele dou situaii?
Dac se invoc excepia lipsei capacitii de folosin a reclamantului, de exemplu, instana ce
va face?
41

Va constata nulitatea cererii de chemare n judecat, ns motenitorii reclamantului pot
formula o nou aciune n formularea aceluiai drept, sigur n msura n care sunt n interiorul
termenului de prescripie extinctiv.
Dar n aceast situaie?
Prtul invoc excepia nulitii absolute a contractului. Spune excepie, de fapt este o
Aprare de fond din perspectiva teoriei dreptului procesual civil (inei minte: nulitatea se
poate invoca pe cale de aciune sau pe cale de excepie i pe trmul dreptului substanial).
Ce urmrete prtul prin aceasta?
Respingerea aciunii. Deci dac se admite aceast aprare de fond, aciunea se respinge.
Mai poate reclamantul s exercite o nou aciune n temeiul aceluiai titlu?
Nu. Intr n autoritatea de lucru judecat.
Deci, iat deosebirea dintre excepia lipsei capacitii de folosin i aprarea de fond a
incapacitii speciale de folosin.
2. CALITATEA PROCESUAL
Nu se regsete o definiie n actuala reglementare, ea este definit ns n:
Art. 36 NCPC calitatea procesual rezult din identitatea dintre pri i subiectele
raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecii. Existena sau
inexistena drepturilor i a obligaiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
S lum Teza I
Identitatea dintre prile procesului civil i subiectele raportului juridic litigios
Exemple concrete:
Dac, creditorul dintr-un contract de mprumut vrea s cear obligarea
debitorului la restituirea sumei datorate, care sunt prile raportului juridic?
-creditor
-debitor
Care sunt persoanele care au calitate procesual activ i pasiv?
-activ: cel care acioneaz
-pasiv: cel care se apr
Cine pe cine cheam n judecat?
Reclamantul este debitorul, deci iat drept procesual-drept substanial; m duc pe
trmul dreptului substanial s vd care sunt prile raportului juridic i apoi transpun pe
trmul dreptului procesual civil pentru c cel care e titularul dreptului sau al interesului
legitim (cci putem vorbi i de o aciune posesorie sau de alte interese care nu sunt neaprat
42

drepturi) i cine este debitorul obligaiei corelative sau dac vorbim de drepturi reale cel care
i-a nclcat dreptul respectiv i este n posesia bunului.
Dac, am o aciune n revendicare, cine este reclamant?
-titularul dreptului de proprietate
Cine este prt?
-posesorul
Dac, exercit o aciune confesorie de servitute (de trecere, spre exemplu)?
Cine nu mi-o respect?
-ori proprietarul fondului aservit, dar poate fi i o ter persoan. Poate acel fond
este aservit n favoarea mai multor fonduri i unul dintre proprietarii fondurilor
dominante se apuc i nchide cu o poart accesul i atunci poate c cel care mi
ncalc servitutea de trecere nu este neaparat proprietarul fondului aservit, c poate
fi un alt proprietar al unui alt fond dominant.
Deci, ideea este c cel care mi ncalc n concret dreptul.
Titularul dreptului este reclamant (trebuie verificat calitatea procesual activ).
Pe trmul dreptului substanial, practic ar trebui s se judece creditorul cu debitorul, titularul
dreptului real cu cel care i ncalc dreptul.
Dac, am o aciune n stabilirea filiaiei, cine cu cine se judec?
-fie minorul, fie reprezentantul legal n nume propriu (pentru c se poate i mama
n nume propriu ) cu prezumtivul tat.
Care este diferena dintre respingerea aciunii pentru lipsa calitii procesuale active i
respingerea aciunii ca nefondat?
Practic, pentru a proba caracterul fondat sau nefondat al excepiei lipsei calitii procesuale
active (cnd spui este sau nu este titularul dreptului subiectiv) trebuie s administrezi aceleai
probe ca i n fondul cauzei, s vd dac este fondat aciunea sau nu este fondat.
Care este totui diferena?
Teza a-II-a a articloului (Existena sau inexistena drepturilor i a obligaiilor afirmate
constituie o chestiune de fond)
Dac, de exemplu, invoc o servitute de trecere, cine ar trebui s aib calitate procesual
activ?
Beneficiarul, adic proprietarul fondului dominant, s zicem c mpotriva proprietarului
fondului aservit.
Dac, dreptul exist, este nscris n CF, dar nu el este titularul dreptului, vorbim despre lipsa
calitii procesuale active.
43

Dar, dac, nu exist deloc o servitute de trecere n favoarea fondului dominant proprietate a
reclamantului, nu mai vorbim de lipsa calitii procesuale active, ci de inexistena dreptului si
aciunea se respinge pe fond.
Teza a-II-a mi explic diferena dintre situaia n care resping aciunea pentru lipsa calitii
procesuale active i resping aciunea pe fond, pentru c dreptul nu exist.
Cine trebuie s justifice calitatea procesual activ i pasiv?
Este reglementat prin norme imperative sau dispozitive?
Sigur c, n virtutea principiului disponibilitii m judec cu cine vreau, dar dac nu m
judec cu cine trebuie, poate s mi spun i instana din oficiu?
Exemplu: cer de la Septimiu o sum de bani, i acesta spune c nu lui i-am
mprumutat, ci lui Andrei, poate din oficiu, instana s invoce lipsa calitii
procesuale pasive?
-Nu poate s-l introduc n proces pe Andrei, dar poate s invoce excepia.
Deci, excepia lipsei calitii procesuale este una absolut, calitatea procesual este
reglementat prin norme imperative, astfel c, oricine o poate invoca, n orice stadiu al
procesului i inclusiv instana care are obligaia ca din oficiu s verifice calitatea procesual i
a reclamantului i a prtului. (nu o s-l oblige pe Andrei numai pentru c el nu contest acest
lucru, va invoca lipsa calitii procesuale pasive pentru c n contractul de mprumut anexat
cererii de chemare n judecat nu el figureaz ca debitor; eu am dreptul, dar nu el este
debitorul obligaiei corelative).
Este o excepie de fond, admiterea acesteia ducnd la respingerea aciunii, exist text
expres art.40 al (1)teza a-II-a De asemenea, n cazul lipsei calitii procesuale sau a
interesului, instana va respinge cererea ori aprarea formulat ca fiind fcut de o
persoan sau mpotriva unei persoane fr calitate ori ca lipsit de interes, dup caz.
Deci, dac se admite excepia lipsei calitii procesuale active, aciunea va fi respins
ca fiind invocat de o persoan care nu are aceast calitate, dac se admite excepia lipsei
calitii procesuale pasive, va fi respins ca fiind formulat mpotriva unei persoane care nu
are calitate procesual pasiv.
Cine este obligat s fac dovada calitii procesuale active i pasive?
ntotdeauna Reclamantul, pentru c el este acela care pretinde un drept, astfel c
prtul nu are obligaia s probeze nimic. (Regula din dreptul substanial: reclamantul trebuie
s i probeze preteniile).
Ce se ntmpl dac, una dintre pri decedeaz n timpul procesului? (vorbim de
persoane fizice) sau n cazul persoanelor juridice i pierd personalitatea juridicprin
absorbie, fuziune etc.
Opereaz o transmisiune a calitii procesuale.
44

Revenind la exemplul persoanei fizice, moare reclamantul, nu se termin procesul. El
era n via la momentul nregistrrii cererii de chemare n judecat, astfel c nu se poate
invoca excepia lipsei capacitii de folosin. Cererea era valabil, ns calitatea procesual
activ se transmite.
Cui? -> motenitorilor care pot fi:
o legali
o testamentari
o legatari cu titlu particular, pentru c dac bunul, obiect al procesului este i
obiect al unui legat cu titlu particular, pot s am i o transmisiune cu titlu
particular.
Transmisiunile sunt:
legale (ex. deces)- nu depinde de voina prilor
o universal
o cu titlu universal
convenionale
- Sigur c transmisiunea pe cale de motenire poate s fie:- universal
-cu titlu universal
-cu titlu particular
Cnd ar fi cu titlu particular prin acte ntre vii?
Cesiunea drepturilor litigioase (de exemplu, vnzarea bunului obiect al procesului, preluarea
de datorie care acum este reglementat expres n NCC). Vnzarea bunului litigios nu mai este
reglementat de NCC.
Transmisiunea cu titlu particular poate opera i n cazul persoanelor juridice dac ele transfer
cu titlu particular dreptul sau datoria, pe parcursul procesului.
n NCPC exist norme interesante care de fapt reflect probleme ivite n practica actual i
care nu au fost soluionate unitar de ctre instane.
Art. 39 NCPC Situaia procesual a nstrintorului i succesorilor si
Al(1) dac n cursul procesului, dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu
particular, judecata va continua ntre prile iniiale. Dac ns transferul este fcut, n
condiiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte, judecata va
continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dup caz.
Dac rmnem la al (1) problemele par foarte simple. Nu m intereseaz transferul cu titlu
particular n timpul procesului pentru c, fie rmn s se judece prile iniiale, fie dac mi
decedeaz una din pri sunt introdui succesorii universali sau cu titlu universal, nu i
succesorul cu titlu particular (ex: dobnditorul prin acte ntre vii, legatarul cu titlu particular).
Dar, vine aliniatul (2) i ne ncurc
45

Al.(2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat s intervin n cauz,
dac are cunotin de existena procesului, sau poate s fie introdus n cauz, la cerere
ori din oficiu. n acest caz, instana va decide, dup mprejurri i innd seama de
poziia celorlalte pri, dac nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal
al acestuia va rmne sau, dup caz, va fi scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup
caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata
va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura n starea n
care se afl la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz .
ncalc vreun principiu al dreptului civil textul mai sus menionat instana i din oficiu poate
s introduc celui cruia i s-a transmis calitatea procesual?
Sa ne imaginm nite situaii ca s nelegem:
n principiu, am un reclamant care urmrete realizarea unui drept dintr-un contract
anexat cererii de chemare n judecat, se judec cu un prt. Unul dintre ei transmite
dreptul sau datoria pe parcursul procesului, nu anun pe nimeni (cealalt
parte/instana). Ar putea instana mcar s tie c s-a nstrinat dac n-am nite
condiii de publicitate, i nici mcar dac ar exista, doar nu o s verific, ca instan, de
fiecare dat, din minut n minut Cartea funciar.
Este firesc sau nu s rmn s se judece prile iniiale? Nici mcar nu tiu, nu mi-a fcut
cunoscut transmisiunea cu titlu particular .
Dar dac mi se face cunoscut transmisiunea? Vine reclamantul i spune eu mi-am
vndut dreptul, pe mine nu m mai intereseaz, facei ce vrei, judecati aceast cauz n
lipsa mea.
Ce poate s fac cealalt parte sau instana?
S-l citeze pe cel cruia i s-a transmis calitatea cu titlu particular, ori el poate s vin
singur s spun uitai, eu sunt acum noul titular al dreptului dedus judecii, lsai-m pe
mine s iau locul reclamantului pentru c s-a transmis calitatea procesual activ, cellalt
nemaifiind titular al dreptului. Sau instana din oficiu s spun, l citez i rmne el n
continuare n proces, n locul reclamantului.
De ce este important s distingem ntre transmisiunea calitii procesuale i intervenia
altor persoane n proces?
Cnd o s facem participanii i cile de atac, n principiu, n cile de atac eu nu pot s lrgesc
cadru procesual, nu pot s intervin voluntar sau forat alte persoane.
Acesta ar avea un interes pentru c spune dreptul dedus judecii este dreptul meu.
Prin ce se disting cele dou situaii?
S ne gndim la revendicarea unui bun mobil sau la revendicarea unui imobil n sistem
de nregistrare n Cartea Funciar i intervine o ter persoan n proces care spune c
46

dreptul acesta nu este al reclamantului c este dreptul meu (dobndit prin
uzucapiune/autori diferii- nu conteaz). Nu spune c i s-a transmis de vreo parte din
proces.
O astfel de intervenie nu poate fi formulat dect in limine litis, n faa primei instane
sau n apel cu acordul expres al celorlalte pri din proces. Dar, aceasta este situaia
cnd se lrgete cadrul procesual.
Dar, cnd transmit dreptul cu titlu particular i eu nu mai sunt titular pentru c l-a
dobndit altcineva cu titlu particular, nu lrgesc cadrul procesual, ci vorbesc de o
transmisiune a calitii procesuale. de aceea cel cruia i s-a transmis, inclusiv n recurs
poate fi citat i s ia procedura din stadiul n care se afl, pentru c dac n recurs s-a
transmis dreptul, el are tot interesul s vin s se apere.
Practica nu este unitar i ncurc intervenia n sensul procesual civil de lrgire a cadrului
procesual cu transmisiunea calitii procesuale.
Radu: dac succesorul cu titlu particular nu intervine n timpul procesului i se ncalc dreptul
la aprare pentru c dac
A.Ch. nu pentru c dac el a cumprat n timpul procesului, n-are dect s se apere din
momentul n care a dobndit dreptul.
Este o alt chestiune cu opozabilitatea procesului. Ajungem imediat la al.(3).
El a dobndit dreptul care deja era litigios i atunci el are interesul s ia locul prii ca s-i
fac aprarea pentru c cel care a transmis un drept litigos nu mai are interesul s-l apere.
Iat c vine ns NCPC i spune c instana introduce n proces succesorii universali i cu titlu
universal, l citeaz i pe cel cu titlu particular i dup caz decide dac i scoate sau nu i
scoate pe cei universali sau cu titlu universal.
Un exemplu: dac am un legatar cu titlu particular i am i nite succesori cu titlu
universal, cine trebuie s predea legatarului cu titlu particular? Succesorii cu titlu
universal. Ideea e s fie introdui n proces. Ei poate nici nu tiu de existena legatului.
Vine legatarul, l exhib i spune lsai-m, punei-l s-mi predea obiectul legatului i
lsai-m pe mine s iau locul defunctului n proces i nu pe ceilali pentru c eu
beneficiez de un legat cu titlu particular.
Dac motenitorii spun legatul e nul sau cer reduciunea liberalitilor excesive
putem s-i pstrm pe toi n proces.
Instana decide de la caz la caz dac i scoate pe succesori i rmne s se judece doar
cu cel cu titlu particular sau se judec cu toi. Practic, aici verific cine are calitate
procesual pasiv cu adevrat.
Dac respinge excepia nulitii legatului cu titlu particular cine va avea calitate procesual
pasiv? ->legatarul.
Dac o admite cine are calitate procesual pasiv?->
47

De aceea are interesul s i pstreze pe toi, dac se impune s administreze probe cu privire la
cine are calitate procesual pasiv.
Raul nu nelege :/ nu ar trebui s fie obiectul altei cauze? S fie suspendat cauza.
A.Ch. Poate fi, dar nu obligatoriu -> ce vin are reclamantul dac prtul a transmis bunul.
Spre exemplu, eu reclamant, cer executarea silit a unui antecontract. i n aceast calitate l
chem n judecat pe prt, care a transmis acest imobil i pe calea unui legat cu titlu particular
i are i motenitori.
M poi opri pe mine reclamant s m judec pn i lmuresc ei problema succesoral?
Eu vreau s lmuresc problema n procesul pendent.
Sigur, este posibil s formuleze ei o aciune separat i instana poate s decid s suspende
procesul (vedei cnd o s discutm situaiile de suspendare) pentru c soluia din cauza
aceasta depinde de existena sau inexistena unui drept ce face obiectul altei judeci, dar nu
este obligat.
Dac se invoc numai excepia lipsei calitii procesuale pasive, rmne n acest proces s
verifice n concret care dintre ei are calitate i s l menin n proces.
Septi: o astfel de hotrre poate fi atacat separat sau la finalul procesului iniial? n sensul
c dac se hotrete c legatul respectiv este sau nu este nul
A.Ch. ncheierile premergtoare fondului pot fi atacate numai odat cu fondul dac legea
nu prevede o alt lege de atac.
n momentul n care eu admit excepia lipsei calitii procesuale pasive, de exemplu am 5
pri i spun 4 au calitate, unul nu are i nu mai vreau s l citez n continuare, resping fa de
el pentru lipsa calitii, teoretic a putea i s disjung fa de el aciunea. i atunci dau o
hotrre i aceea e final, deci poate fi atacat. Dar dac nu disjung i m pronun printr-o
ncheiere care i spune interlocutorie, atunci aceea va putea fi atacat numai odat cu fondul.
Al (3)art 39 NCPC Hotrrea pronunat contra nstrintorului sau succesorului
universal ori cu titlu universal al acestuia, dup caz, va produce de drept efecte i contra
succesorului cu titlu particular i va fi ntotdeauna opozabil acestuia din urm, cu
excepia cazurilor n care a dobndit dreptul cu bun-credin i nu mai poate fi evins,
potrivit legii, de ctre adevratul titular.
Al (3) se leag de al (1). N-am introdus n cauz succesorul cu titlu particular pentru c nici
nu am cunoscut existena lui, dar totui hotrrea i va fi opozabil. Cu ce excepii? Dac el a
dobndit dreptul cu bun-credin.
Exemplu: imaginai-v o aciune care are ca obiect un imobil nscris n CF. Am notat
aciunea, iar dac am fcut acest lucru hotrrea judectoreasc este opozabil oricrui
dobnditor ulterior. N-am niciun interes s-l introduc n proces, nu m intereseaz cine
ce nstrineaz pentru c de aceea am notat aciunea, acesta este rostul notrii s fac
48

opozabil oricrui dobnditor ulterior. i el nu are cu ce s se apere pentru c i d
codul posibilitatea s intervin n proces, s preia calitatea (deci s se apere), nu o face
este problema lui, hotrtrrea e opozabil.
Dar dac nu am notat procesul i el ntre timp a dobndit dreptul de proprietate i l-a
nscris n CF., sigur cu respectarea principiilor Crii Funciare (buna-credin
etc.),dac a stat un anumit termen nscris poate s invoce dobndirea cu bun-credin
a acestuia.
Regulile de la art. 39 NCPC trebuie s le legm i de normele dreptului subsanial
inclusiv n ceea ce privete opozabilitatea hotrrilor.
Deci, este opozabil dobnditorilor cu titlu particular chiar dac nu au fost introdui n
proces pentru c nimeni nu a tiut de transmisiunea cu titlu particular, ns el, poate s
invoce dobndirea dreptului cu bun-credin. i repet, de la caz la caz, pe trmul
dreptului substanial vom regla aceast situaie, motiv pentru care v-am dat acest
exemplu (n materie de bunuri mobile este alt discuie, dar i acolo pot invoca
dobndirea cu bun-credin a bunului mobil).
Sanciunea este o excepie de fond, ine de condiiile de exercitare ale aciunii civile,
absolut, peremptorie.(art. 4 al(1) Teza a-II-a prevedere expres).
(n bibliografia indicat se poate s ntlnii ca sanciune respingerea aciunii ca inadmisibil
fiindc fiind o condiie de exercitare a aciunii civile admiterea ei poate duce la respingere.
Ct vreme nu am o sanciune expres, o soluie prevzut de Cod este corect i aceast
sanciune-CPC actual ).


CLASIFICAREA ACIUNILOR CIVILE

Care este interesul clasificrii aciunilor?
Prezint importan din diverse puncte de vedere:
1. n funcie de scopul urmrit de pri.
Aciunea n realizare
Aciunea n constatare
Care este scopul urmrit de reclamant ntr-o aciune n realizare fa de o aciune n
constatare?
Printr-o aciune n constatare, dorete s constate doar dreptul n contradictoriu cu
prtul.
+ De exemplu, constatarea dreptului dobndirii proprietii prin uzucapiune, sunt n
posesia imobilului, m judec cu motenitorii proprietarului tabular la uzucapiunea
extratabuar i cer instanei s constate dreptul meu n contradictoriu cu ei. Nu
urmresc s-i pun s fac nimic, nu vreau s-mi predea imobilul pentru c eu sunt
deja n posesia lui.
Aciunea poate fi i n constatare negativ, cnd cer instanei s constate c prtul nu
are sau nu mai are un drept pe care-l avea.
49

+ De exemplu, Vreau s radiez un drept de ipotec. Am achitat datoria i nu-mi d
consimmndul s radiez ipoteca. Ce fac? Cer instanei s constate c dreptul de
ipotec nu mai exist, el s-a stins ca urmare a achitrii creanei, fiind un drept,
discutabil n lumina Noului Cod, accesoriu creanei pe care o garanteaz.
+ Sau, am avut o servitute a locului nfundat, dar ntre timp s-au modificat condiiile
avute n vedere de instan atunci cnd a acordat-o, pentru c fondul dominant are
ieire la calea public. i atunci cine are calitate revenind la calitatea procesual
activ, cine are interes? Proprietarul fondului aservit cheam n judecat
proprietarul fondului dominant i cere instanei s constate c acesta nu mai un
drept de servitute legal (limit legal a dreptului de proprietate actuala
reglementare).
Aciunea n realizare ce urmrete?
S oblig prtul la ceva, s fac ceva.
+ ntr-o aciune n revendicare ce urmresc? S-mi predea posesia.
+ Aciune n realizarea dreptului de crean? De exemplu, unei persoane
restituirea sumei mprumutate i se cere s plteasc suma de bani.
Care este importana acestei clasificri?
Hotrrile pronunate ntr-o aciune n realizare pot fi puse n executare silit dac, cel
care a pierdut procesul, nu i execut voluntar obligaiile stabilite prin hotrre
judectoreasc.
n cazul aciunilor n constatare pentru c cer doar constatarea dreptului nu am ce s
pun n executare fiindc nu cer nimic de la debitor. Nu i cer s fac ceva, ci doar ca instana
s constate dreptul meu n contradictoriu cu prtul.
Art. 111 CPC (art. 35 NCPC) aciunea n constatare nu poate fi exercitat dac partea ar
avea la dispoziie o aciune n realizarea dreptului
Aadar, am o excepie de inadmisibilitate. Ce fel de excepie este aceasta?
ine de condiiile de exercitare ale aciunii civile, este tot o excepie de fond (chiar dac noi
am vorbit doar de cele 4 generale, acestora li se adaug i cele speciale cum e excepia de
inadmisibilitate a aciunii n constatare ). Norma este imperativ, deci poate fi invocat i din
oficiu, n orice stadiu al procesului i admiterea ei duce la respingerea aciunii ca inadmisibil.

Nu se poate cere pe calea unei aciuni n constatare, constatarea unei stri de fapt.
Doar constatarea unui drept.
Uneori, este greu s distingem ce nseamn stare de fapt- drept.
50

Sigur, uneori am interes s cer constatarea unei stri de fapt ca s probez ntr-un proces viitor.
Cer s se constate c pe terenul vecin s-a edificat o construcie ntr-un animit stadiu de
realizare sau c a nchis cu o poart terenul cutare. Folosesc proba ntr-un viitor proces, dar
aceasta nu este o aciune n constatare, ci este o msur de asigurare de dovezi pentru un
proces viitor.
Dificil s calificm cererea ca fiind constatarea unei stri de fapt sau stri de drept.
+ Exemplu, dac unul dintre soi l cheam n judecat pe cellalt cernd instanei s
constate c imobilul cutare este locuina familiei. Se urmrete constatarea unei stri
de fapt sau a unui drept? Ce nseamn locuina familiei"? Locuina n care soii
locuiesc cu copiii sau dac sunt separai n fapt, soul locuiete cu copiii. (Eu (A.Ch.)
spun c atunci cnd ambii soi locuiesc cu copiii, de fapt ambele locuine pot fi
locuine de familie. Cum ai nvat la dreptul familiei? Nu s-a discutat aceast ipotez.
Eu cred c textul codului nu interzice s am dou locuine ale familiei dac fiecare
dintre soi locuiete cu o parte dintre copii.). Locuirea cu un copil sau cu o parte din
copii este o stare de fapt. Dar de fapt ce urmresc atunci cnd cer s constat c este
locuina familiei? S notez n Cartea Funciar faptul c acel imobil este locuina
familiei, care este interesul meu ? nu poate fi nstrinat fr acordul meu, chiar dac eu
nu sunt proprietar, iar cellalt so are imobilul ca bun propriu sau e contribuia lui
exclusiv n funcie de regimul comunitii de bunuri (legal sau convenional). Iat
deci c am interesul s cer constatarea calitii de locuin a familiei ca s-mi notez
acest drept n CF . Este constatarea unui drept.
Dac soul proprietar este de acord, nu am nevoie de aceast aciune, dar dac el nu
este de acord s se noteze calitatea de locuin a familiei n CF, atunci am un interes.
Principiul relativitii nscrierii n CF m oblig s am consimmntul n scris, deci
trebuie s fac dovada legturii dintre mine i titularul dreptului nscris n CF. Pot eu,
numai fcnd dovada calitii de so, s nscriu caracterul de locuin a familiei?
o S ne gndim la procese de divor celebre unde soul ar putea s aib 100 de
imobile.Dac am admite c la o simpl cerere, cellalt so (n scop
icanator)poate nota n CF acest caracter de locuin a familiei, ar nsemna c
ar trebui s se judece n 100 de procese pentru a rectifica cuprinsul Crii
Funciare, dovedind c acele locuine nu sunt locuine de familie ca s le poat
nstrina. V dai seama cam cum s-ar bloca posibilitatea lui de dispoziie
asupra bunurilor sale.
N-am fcut clasificarea aciunii n constatare n:
Declaratorie
Provocatorie
Interogatorie
De exemplu, aciunea interogatorie poate fi folosit ca s chem un succesor ntr-o clas
superioar mie, s-l ntreb, interoghez nelegi s accepi motenirea?. Spre exemplu, am un
copil, sunt descendent, dar eu sunt unchiul lui i tiu c nu vrea s accepte motenirea. Dar nu
vreau s atept n termenul prevzut de Cod (1 an NCC) i l chem ntr-o aciune interogatorie
51

s-l ntreb. Eu cred c tot aici s-ar ncadra sau provocatorie dac mi provoac o tulburare a
dreptului.
Cine se judec cu cine ntr-o situaie de nedemnitate? Motenitorul presupus nedemn cu
motenitorul care ar urma celui nedemn.
Eu cred (A.Ch.) c este o aciune n constatare, constatarea nedemnitii, pentru c eu
urmresc s constat de fapt, c el nu are dreptul la succesiune i c eu, urmnd ca i clas de
motenitori, mie mi se cuvine motenirea.
De fapt, constat c el nu are dreptul s vin la succesiune i implicit c am eu, pentru c
apropo, calitatea mea procesual activ prin ce se justific? C am calitatea de succesibil.
Deci, cel puin succesibil, nu trebuie s fiu n clasa imediat urmrtoare pentru c nu am de
unde s tiu clasele urmtoare, pe care pot s le chem tot pe calea unei aciuni n constatare
interogatorie s le ntreb vrei s acceptai naintea mea sau nu?
Septi: n legtur cu locuina familiei, nu ar fi mai corect s spunem c se dorete constatarea
tuturor drepturilor pe care le atrage situaia juridic a imobilelor, iar ca dovad s se aduc
faptul c se locuiete cu copilul ?
A.Ch. : noi clarificm o aciune, tii de la rolul activ al judectorului, c de fapt el stabilete
temeiul juridic sub condiia s pun n discuia prilor. Exemplul dat era, vine reclamantul i
spune constatai c este locuina familiei. Voi trebuie s calificai juridic aciunea ca fiind n
constatarea unei stri de fapt sau unui drept. i atunci, ca judector, punei n discuia prilor
i constatai c este vorba despre un drept (dreptul de a fi ntrebat atunci cnd cellalt so vrea
s efectueze acte de dispoziie).
Aciuni declaratorii, interogatorii, provocatorii gsii exemple n carte, nu au o importan
prea mare.
Aciune declaratorie, tii, partajul avea efect declarativ, acum are efect constitutiv
conform NCC. Dar, s lum un alt exemplu, contribuia soilor la dobndirea unui
bun acela este de la data dobndirii bunului chiar dac se solicit dup nu tiu ci ani.
Hotrrea ar avea un efect declaratoriu, cci i produce efectele retroactiv.
Aciunea interogatorie, exemplul anterior cu succesibilul care ntreab succesorii dac
accept sau nu motenirea.
Aciunea provocatorie, cnd cineva mi tulbur un drept dar, nu sunt absolut sigur c
acela o s m cheme sau nu n judecat i atunci l chem eu s-l ntreb ce atitudine
vrea s adopte.
Discutabil dac, n materie de accesiune, constructorul de bun-credin / de rea-credin,
dac ar putea fi aciunea aceasta provocatorie. Cum aplic regulile accseiunii pe Noul Cod
Civil. Ar fi o aciune n constatare provocatorie nainte de preluarea imobilului care deja ar fi
o aciune n realizare sau obligarea la cumprarea terenului, c vedei c NCC permite i acest
lucru. Constructorul nu-l poate fora pe proprietar s fac ceva, proprietarul terenul poate s
spun s preia construcia, s cear demolarea ei sau s fie obligat constructorul s cumpere
terenul n anumite condiii.
52

Ar fi o aciune provocatorie cea din partea constructorului care s-l ntrebe pe proprietar
ce vrea s fac n concret (s preia construcia sau ce altceva) ca s tie dac mai face
investiii sau nu n acea construcie. Constructorul justific un interes pentru c nu are o
aciune n realizare mpotriva proprietarului terenului atta timp ct el nu i manifest
opiunea de a prelua sau nu construcia.
2. n funcie de natura dreptului
Aciunea n Aprarea unor drepturi nepatrimoniale
Aciunea n Aprarea unor drepturi patrimoniale
Exemple de drepturi nepatrimoniale, ar fi anumite drepturi de proprietate intelectual, acestea
putnd avea i o latur patrimonial, divorul, aciune de calomniere prin ziar etc.
De ce sunt importante?
n actuala reglementare, de regul acestea sunt de competena Judectoriei, nu cer o
competen special i noua reglementare prezint importan pentru c spune NCPC
aciunile care au ca obiect o obligaie de a face sau de a nu face neevaluabil n bani, sunt
de competena n prim instan a Judectoriilor.
Trebuie s vedem ce nseamn un drept neevaluabil n bani. Aciunile patrimoniale prin care
se apr un drept patrimonial nseamn un drept evaluabil n bani.
Drepturile patrimoniale se clasific n drepturi:
- Reale
Principale: dreptul de proprietate, dezmembrmintele
Accesorii: garaniile reale (ipoteca, gajul)
- De crean

n reglementarea NCC disctinie ipotec mobiliar-gaj
Gndii-v la gajul cu i fr deposedare. (O s aflm nvnd pentru licen :D)
Drepturile de crean: este nevoie de concursul altei persoane pentru a fi exercitate., numrul
lor este nelimitat.
Cine este prt ntr-o aciune real? Posesorul bunului.
Cine este prt ntr-o aciune personal? Debitorul.
Aciunile reale n funcie de clasificarea bunurilor n imobile i mobile, pot fi:
a. Reale mobiliare
b. Reale imobiliare:
o Petitorii
o Posesorii -tot o aciune real pentru c este creditat mpotriva posesorului
53

Aciuni personale:
1. Realizarea unor drepturi de crean:
o Mobiliare
o I mobiliare
(Prezint importan sub aspectul competenei teritoriale pentru c, de exemplu, aciunea n
revendicarea unui imobil aciune real petitorie, sau aciunea posesorie care numai n caz de
imobile poate avea ca obiect, sunt de competena instanei unde se afl situat imobilul; pe
lng aciunile personale imobiliare- s lum un exemplu: aciunea n prestaie tabular. Care
este instana competent? Este o aciune real sau personal? S o lum pe cea clasic,
prestaia pozitiv, (prestaia negativ nu mai este reglementat de Noul Cod-adic obligarea
prtului s i dea consimmntul la radiere) este o aciune n executarea unei obligaii de a
face. Dup prerea mea (A.Ch.) nu era necesar reglementarea ei distinct. Dac inei minte
la contractul de vnzare-cumprare, printre obligaiile vnztorului figureaz i obligaia de a
preda nscrisurile ce fac dovada titlului de proprietate. Ce urmresc prin aciunea n prestaie
tabular? S m nscriu. De ce nu m pot nscrie? Am ncheiat un contract autentic de vnzare
cumprare, notarial, cci legea mi cere. Ce m mpiedic s nscriu n CF? Cel care mi-a
transmis dreptul nu este nscris n Cartea Funciar i atunci eu trebuie s l oblig s-mi
preadea actele ca s-l nscriu pe el sau ca s nscriu irul transmisiunilor succesive. Ca s v
gndii, am o transmisiune succesoral, succesiunea este un mod de dobndire extratabular, nu
am dezbtut succesiunea de la strbunicul, s-a transmis de la strbunic-bunic-tat-mie i eu
vnd, trebuie s nscriu irul transmisiunilor succesive; cumprtorul nu poate s-l nscrie
numai dac m oblig pe mine s i dau certificatele de motenitor. Aceasta este aciunea n
prestaie tabular, destul de greu de imaginat c dac nu i-a dezbtut masa succesoral
trebuie s fac eu aciune-rar ntlnit; este o aciune personal i n actuala reglementare
unde nscrierea nu are efect constitutiv, ci doar opozabilitate prin dispoziiile tranzitorii,
rmne tot o aciune personal, este aciunea n executarea acestei obligaii care rezult din
contract; fiind o aciune personal, instana competent este cea de la domiciliul prtului,
dar poate fi i cea de la locul siturii imobilului)
Aciunile mixte (tem de cas?)
3. n funcie de calea procedural aleas de parte pentru valorificarea
dreptului
De fapt o clasificare a cererilor i nu a aciunilor;
Cererea de chemare n judecat (principal) : investete instana; poate s aib:
o Capete principale
o Capete accesorii
-dup definiia principal-accesoriu: soarta accesorului depinde de soarta
principalului; soluia dat petitului accesoriu depinde de cea dat celui
principal
Ceea ce mi determin competena este captul principal de cerere.
54

Dac am alte cereri, incidentale (de exemplu, cererea reconvenional formulat de ctre prt
prin care acesta solicit la rndul lui o pretenie de la reclamant legat de obiectul dedus
judecii).
Cine este instana competent s judece cererea incidental?
Instana competent s judece cererea principal.
Exemplu: am un contract de vnzare-cumprare i cererea de chemare n judecat este
formulat de vnztor, care mi cere diferena de pre (100.000 lei).
o (o s vedei cnd vom face competena c aciunile cu obiect patrimonial de
peste 500.000lei sunt de competena n prim instan a Tribunalului, iar cele
sub 500.000 a Judectoriei)
Cere 99.000 lei, de competena Judectoriei, vine prtul prin reconvenional i spune
eu cer constatarea nulitii absolute a contractului i s ne repunei n situaia
anterioar, obiectul contractului avnd o valoare de 600.000lei.
Care este instana competent?
Judectoria.
Dac ar fi formulat cererea pe cale principal ar fi fost Tribunalul.
Care este calea de atac?
Pentru hotrri care se refer la drepturi patrimoniale n valoare de pn la 100.000lei
am numai recurs, iar peste 100.000 apel. Calea de atac pentru cererea principal este i
calea de atac pentru cererea incidental.
n carte vi se arat c, aceeai procedur se aplic, dar ca s v imaginai un exemplu
simplu: o procedur special a unei ordonane preediniale. Teoretic sunt situaii n care a
putea s fac reconvenionala i ntr-o ordonan preedinial. Ea se judec n camer de
Consiliu, spre deosebire de o aciune de drept comun care se judec n edin public, poate
s se judece cu sau fr citarea prilor, dar calea de atac (indiferent de valoare) nu mai este
apelul, ci doar recursul, nu curge de la momentul comunicrii ci de la pronunare, deci iat
regimul juridic este cel al cererii principale, care va determina i procedura aplicabil cererilor
incidentale






55

Curs 5 -Procedura Civila (I)
Am ramas la clasificarea actiunilor in functie de dr subiect a carui ocrotire se urmareste prin
exercitarea actiunii.
Clasificarea actiunii
In functie de clasificarea drepturilor in patrimoniale si nepratrimoniale, dupa cum drepturile
portejate au sau nu un obiect evaluabil in bani, un continut evaluabil in bani.
In cazul act patrim, discutam in continuare de clasificarea dr patrim in dr reale si de creanta
si corespunzator actiunii in act reale si act personale, act reale fiind cele pt protejarea unui dr
real sau al posesiei (pt ca si act posesorie este o act reala imobiliara) si despre act personale in
care se urmareste protejarea unui dr de creanta.
Azi vorbim despre act mixte.
ACT MI XTE sunt cele prin care se urmareste, in acelasi timp, protejarea unui dr real si al
unuia de creanta.Sa nu le confundam cu dualitatea de actiuni.
EX: Cump care nu a intrat in posesia bunului vandut pt ca vanz nu l-a predat, are posibil sa
opteze intre o act in revendicare, prin care isi protej dr de prop, si una in raspundere
contractuala, prin care cere respectarea obligatiei contractuale de predare a bunului vandut.
Dar, in cazul acestei oblig de predare a bunului vandut, practic el urmareste atat protej unui dr
real, de prop dobandit prin contractul de vanz-cump cat si un dr de creanta care are corelativa
obligatia vanz de predare a bunului vandut. Deci act mixte sunt act prin care in acelasi timp,
reclamantul urmareste protejarea unui dr real si a unuia de creanta. Aceste act se exercita pt
protej unor dr care se nasc din contracte translative de proprietate. De aceea v-am dat
acest exemplu al obligatiei de predare a bunului vandut.
Act in rezolutiune exercitata de vanzator-
+ In vechea reglementare exsita un text expres care spunea ca act e una reala. Acest
lucru prezinta importanta sub aspectul prescriptiei si a instantei competente.
Instanta comp teritorial era cea de la locul situarii imobilului.
Sub aspectul precriptiei dr la act... Oricum pt act reala nu se aplica Decreatul 167/1958 ci se
aplica 1890 CC, adica dr se prescria in 30 de ani. Sigur ca si cu privire la aceasta chestiune au
fost o serie de discutii in doctrina dar in principiu, calificarea act ca reala insemna consecinte
din perspectiva prescriptiei dr la act si a determinarii instantei comp teritorial sa judece
litigiul.
In cazul act reale imobiliare avem o comp exclusiva a instantei de la locul situarii imobilului,
in timp ce in cazul act personale regula este ca e competenta instanta de la domiciliul paratulu.
E o aplicatie a prezumtiei de nevinovatie in materie civila. Paratul e prezumat nevinovat, prin
simpla inregistrare cererii de chemare in judecata nu se dovedeste vinovatia lui. Asadar,
56

reclamantul trebuie sa se deplaseze la instanta locului unde paratul locuieste efectiv si nu
invers.

In cazul act mixte, reclamantul poate alege intre mai multe instante:
- instanta de la domiciliul paratului sau
- instanta de la locul situarii bunului.

Rolul acestei clasificari.
Clasificarea este una artificiala pt ca, o sa vedeti cand facem comp teritoriala alternativa,
recurgerea la aceasta clasificare nu va explica toate situatiile in care reclam are alegere intre
mai multe instante comp si, dupa cum bine s-a observat, distinctia este articificiala intre o act
personala, unde am doar un dr de creanta rezultand din contract- oblig de predare a bunul
vandut- si o calific numai pt ca prin contract s-a transferat si dr de prop; si nu are efect nici
asupra prescrip pt ca act mixte se prescriu in acelasi termen ca si act personale, nu ca cele
reale . Ceea ce ar avea comun cu cele reale, dat faptului ca se protej si un dr real, act reale se
exercita impotriva celui care e in posesia bunului, si act mixte, protejand un dr real, se
exercita impotriva celui care detine bunul. Pt ca asta e interesul meu, cand vreau sa protej
in acelasi timp dr meu real si dr de creanta constand in obligatia de predare, sa intru in
posesia bunului pt ca paratul il detine.
Deci parat intr-o act reala si intr-una mixta este cel care detine bunul . Aceasta ar fi o
chestiune comnua mixte-reale si repet, se recurge la aceasta clasificare pt a explica compet
alternativa, posibilitatea reclamantului de a alege, in cazul unei astfel de actiune, intre
instanta de la domiciliul paratei- inst teritoriala de dr comun- sau instanta de la locul sit
imobilului.
+ In actuala reglementare, actiunea in rezolutiunea vanzarii exercitata de catre vanzator
nu mai este catalogata ca fiind una reala . Asadar, ea este o actiune mixta, pt ca
redobandeste, prin desfiintarea contractului, si dr de proprietate. Prin urmare isi
protejeaza in acelasi timp si un dr real si unul de creanta si va avea de ales intre
instanta de la domiciliul paratului sau instanta de la locul sit imoblilului.

Competenta


Ce este competenta? - aptitudinea , atributia, calitatea unei instante de a judeca o anumita
cazua.
Cum putem clasifica competenta?
57

Clasificarea competentei
Competenta generaladelimiteaza competenta instantelor de judecata de competenta unor
organe, din afara sistemului insantelor de judecata, cu sau fara activitate jurisdictionala.
Ex: cine e competent sa judece o exceptie de neconstitutionalitate? Daca e vb de o lege sau
ordonanta abrogata? Dar daca e vb de o lege anterioara actualei Constitutii si raportarea ei la
Constitutia sub imperiul careia a fost pusa in aplicare?
Ex : Nationalizarea din 1950 s-a facut in baza Decretului 92 si am un text in Legea 213/1998
priv proprietatea publica si regimul juridic al aceteia care spune in art 6 ca in cazul
exercitarii unei act in revendicare pt imob preluate de stat fara titlu, instanta judecatoreasca
investita cu o astfel de cauza poate sa verifice constitutionalitatea legii de preluare raportat la
Constitutia in vigoare la momentul in care aceasta a fost adoptata si aplicata. Deci iata, ca nu
este atat de simplu sa spun daca o cauza este de comp instantelor de judecata sau o unor
organe din fara inst de judecata.
La acesta intrebare ne raspunde asadar comp generala: daca o anumite cazua, este de
competenta inst de judecata sau a unor organe din afara sietmului instantelor de judecata.
Comp jurisdictionaladelimiteaza comp inst de judecata pe verticala si pe orizontala.
Ce inseamna pe verticala? Carei inst ma adresez sa judece in prima instanta si aici vorbim
de competenta materiala procesuala care in functie de natura litigiului- patrimoniale-
nepatrimoniala. Daca e patrim , deci e evaluab in bani, in functie de valoare ma adresez
Judecatoriei sau Tribunalului. (si mai departe, vom vedea mai multe crierii)
Comp procesualaimi spune cui ma adresez, unde inregistrez cererea de chemare in judecata,
care e instanta competenta sa imi solutioneze cauza in prima insntata.
Ce este comp materiala functionala? Ce fel de atributii are o instanta?
Poate Judecatoria sa judece apelul sau recursul? NU. Judeca in prima si ultima
instanta.
Trib poate sa judece in prima instanta? Da . Dar in apel, recurs? Da.
Curtea de Apel poate de judece in prima instanta? Da, in contentcios. Dar in apel,
recurs? Da.
ICCJ in civil judeca numai in recurs.
Deci asta inseama compt mat functionala.
Ce fel de atributii jurisdictionale are fiecare instanta?
Care, unde, ce lege imi prevede? Sau care text de lege imi indica care sunt instantele de
judecata? Unde gasesc reglementarea? Legea de organizarea judiciara. E vorba deLegea
304/2004. Ce fel de norme sunt? De organizarea judiciara.

58

Comp teritoriala.
Am determinat faptul ca o anumita cauza e de comp Judecatoriei. Comp teritoriala ne spune
care dintre judecatoriile existente pe teritoriul Romaniei, reglementate de Legea de organizare
judiciara, este cea competenta sa ma judece. Si comp teritoriala este de dr comun. Instanta
de la domiciliul paratulu, despre care am vb in aplicarea prezumtiei de nevinovatie-
Altenativa la alegerea reclamantului si deja am dat un exemplu in cazul act mixte;- Exclusiva
, cand am discutat de act reale imobiliare.
Revenind la comp generala, prima problema: in materia controlului de constitutionalitate.
Care sunt atrib inst de judecata in materia controlului de cosntitutionalitate si care sunt atrib
altor organe, respectiv a CC?
Nu o sa discutam absolut toate atrib CC. Unde exista o discutie? In materia exceptiei de
neconstit.
Care este obiectul exc de neconstit pe care CC e competenta sa o judece?
Conform Legii de organizare, Legea 47/1992, este competenta sa solutioneze exc de neconstit
privind legi si ordonante in vigoare raportat la Constitutia actuala. Care este jurisprudenta CC
in aceasta materie?
Intr-o prima faza, a aplicat textul din legea ei de organizare( cum vom vedea imediat intr-o
decizie din 2008) si a spus: Curtea este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii
legilor si ordonantelor in vigoare si repingea ca inadmisibile sesizarile privind exc de
neconstit ale unor legi sau ordonante care au fost abrogate.
Sesizata fiind cu ocazia unui conflict constitutional intre puterile statului( o alta atrib a CC
este solutionarea conflictelor constit intre puterile statului. Ea poate fi sesizata de mai multe
organe: Presedintele statului, Presedintele CSM, de una din Camerele Parlam si asa mai
departe). In aceasta situatie a fost sesizata de Presed Ro, cu existenta unu conflict constit intre
puterea judecatoreasca, reprezentata de ICCj care judecand anumite cauze in materie de
litigii salariale a declarat neconstit o lege abrogatoare si a aplicat in continuare legea abrogata
si puterea legiuitoare pt ca a spus Presed statului ca doar put legiuitoare poate sa abroge
legi. Deci instanta judecat nu e competenta sa spuna ca o lege nu a fost abrogata desi puterea
legiuitoare a abroagat-o. Si ce face CC? Transforma acest conflict constit intre puterile
statului intr-un conflict de competenta intre ea si ICCJ si se pronunta cu caracter
obligatoriu in sensul ca : Remarcati motivarea :
Vine ICCJ si spune ca in virtutea Principiului Plenitudinii de jurisdictie, instantele judec se
pot pronunta asupra constit dispoz abrogate. Asta e motivarea ICCJ preluata de CC si sigur ca
in interpretarea textului art 26 din Legea 47 in care spune ca in atrib CC intra doar
pronuntarea asupra neconstit legilor sau ordonantelor inVIGOARE, per a contrario cele
asupra neconstit celor abrogate se pot pronunta inst judecatoresti in virtutea plenitudinii lor de
jurisdictie.
59

Vine CC si spune asa: referitor la solutia pronuntata de ICCj, CC constata ca protrivit
Constitutiei singura autoritate abilitata sa exercite controlul constit legilor sau
ordonantelor este ea, prin urmare nici ICCJ si nici instantele judecatoresti sau alte autoritati
ale statului nu au competenta de a controla const legilor sau ordonantelor indiferent daca
acestea sunt sau nu IN Vigoare.
I ncepand cu aceasta decizie din 2009, CC s-a autodeclarat competenta de a solutiona exc
de neconstit privind si legile si ordonantele care nu mai sunt in vigoare. Sigur, se refera la
cele adoptate sub imperiul actualei Constitutii. Prin aceasta ea si-a schimbat jurisprudenta.
Sa luam un exemplu din anul precedent. In 2008 se pronunta cu privire la constit --pt ca tot
vorbeam de materia caselor preluate de stat abuziv, e vorba de imobile preluate de la biserici
si minoritati; au fost adoptate o serie de legi speciale de restituire insa intrucat cele care aveau
destinatie de locuinta au fost in mare parte instrainate deja fostilor chiriasi la data cand au
aparut legile de restuire(a fost o lege din Legea 112/1995 in temeiul careia puteau fi vandute
iar legile de restituire au aparut la 2-3 ani mai tarziu). Prima lege de restituire permite
bisericilor sau minoritatilor sa introduca o actiune in constat nulitatii unor astfel de
contracteintr-un termen de prescriptie de 6 luni. Se implineste acest termen, vine o lege
ulterioara si spune: le mai dau 6 luni. Si inca 6 luni. Pentru ca prima era abrogata, sesizata
fiind CC constata neconstit ultimelor. Spune ca incalca sensul art 1 din Protocolul 1 pt ca
chiriasii si-au castigat irevocabil dr, actiunea s-a prescris, afecteaza siguranta circuitului civil
si iata ca a declarat neconst legile care au introdus un nou termen de prescriptie dupa
implinirea celui anterior. Deci nu l-au prelungit in intervalul de timp in care era inca in
termen, biserica sau minoritatea respectiva sa exercite actiunea, ci dupa implinirea acestui
termen, printr-o lege noua, au stabilit inca un termen de prescr si pe acesta l-au prelungit.
Iata ca vine in 2008 CC si admite exceptia de neconstit dar respinge ca inadmisibila neconstit
prevederilor din aceasta lege pe motiv ca nu mai erau in vigoare. Daca veti verfica motivarea
CC ceea ce este interesant in ac cauza este ca baza acestei decizii ... cine ar fi competenta sa
se pronunte pe constit primei legi care introduce un termen de prescrip de 6 luni? Pentru ca cu
toate a fost sesizata CC. Si cu termenul de 6 luni si cu celelalte termene care l-au repus pe
reclamant, practic, in termen si care au fost prelungite.
CC spune: bun, legile de repunere in term si cele de prelungire sunt necosntit dar pe prima
lege, care fixeaza termenul de 6 luni, nu sunt compenetea, respinge exceptia ca inadmisibila
fiindca nu mai este in vigoare. Poate sa ramana o astfel de exceptie invocata de reclamant
nesolutionata fiindca reclam a spus ca: term e prea scrut pt mine.Vreau sa se verfice sub acest
aspect constit textului de lege. Cine verific constit daca CC a resp ca inadmisibila sesizarea
sa? Ramanea cui? Instantei de dr comun. Ints de dr comun, care e inst de recurs in aceasta
cazua si care ce face? Prin hot pronuntata in recurs, constata ca textul initial este neconstit
pt ca term de prescr de 6 luni e prea scurt, invoca jurisprudenta Curtii europene , spune ca:
da, legiuitorul poate limita, poate introduce anumite limitari ale dr de a exercita o act in
justitie insa aceste limitari nu trebuie sa inlature in totalitate dr. Ganditi-va ca un termen de
6 luni de prescriptie pt actiunile in constat nulit unor astfel de contracte e mult prea scurt.
Bisericile au avut nenumarate bunuri, termenul e mult prea scurt ca sa identifice bunurile
60

care au fost preluate, care au fost instrainate. Majoritataea sunt apartamente care aveau Carti
funciare individuale, neinregistrate in Cartea colectiva, deci trebuie sa faci verificari sa afli
care sunt acealea ca sa poti sa exerciti act in justitie. Inst de dr comun, inst judec a apreciat ca
termenul de 6 luni de prescript a fost neconstit pt ca era prea scurt si efectiv inlatura dr la un
acces efectiv in instanta, constatand ca reclam desi a inregistrat actiunea cu depasirea
termenului de 6 luni, declarand neconstit textul a respins exceptia prescriptiei extinctive, a
casat hotararea si a trimis cauza spre rejudecare. Asta era in 2008.
In 2009, pt ca in urma acelui conflict constit intre puterile statului, CC isi modifica
jurisprudenta in acelasi dosar civil. Paratii invoca, din nou, exceptia de necosntit a primei legi.
Ce face inst de judecata? Sesizeaza CC , din nou. Corect sau incorect? CE inseamna ? Ce
conditii trebuie sa verifice inst atunci cand sesizeaza CC cu solutionarea unei exceptii de
neconstit? Daca solutia cauzei depinde sau nu de acel text de lege! Si decizia Curtii este
obligatorie. Bun, dar mai depindea solutionarea cauzei de acel text cata vreme cu privire la
except prescript extinctive Curtea de apel, in recurs, se pronuntase irevocabil, respingand-o si,
ca atare, trimitand cauza spre rejudecare pe fond? Mai depindea solutionarea cauzei de acel
text?
Iata prima greseala >> sesizarea CC.
Vine CC si, repet, in acelasi dosar, dupa 4 ani!( deci in 2008, respinge ca inadmisibila
exceptia de neconstit) , in urma modificarii jurispruentei din 2009, o admite. (Bine,,,, cu
opinia separata a unuia dintre judecatori) Iata, admite exceptia de neconstit in acelasi dosar.
Bun. Prin urmare, nu este asa de simplu sa delimitam prin prisma comp generale atributiile
inst de judecata de atrib CC.
O alta chestiune, in ceea ce priveste comp materiala a controlului de constit: Cine anume
stabileste care legi au fost abrogate prin Constitutie? Stiti ca actuala Const are un text, o
dispozitie finala care spune ca toate prevederile din legi anterioare, contrare prezentei
Constitutii se abroga. De ce se abroaga? Contravenind Constitutiei, ele sunt neconstit. Cine
are comp de a stabili care dintre vechile norme sunt abrogate si care au ramas in vigoare?
Instanta de judecata sau CC?
Practica a fost inconstanta. In unele situatii, se pronunta Inst de judecata, in altele s-a
considerat comp CC siin aprecierea daca un text de lege anterior Constitutiei actuale a fost
abrogat sau nu apreciind ca este o problema de constit.
In doctrina juridica, a existat o opinie izolata, criticata care a spus ca intr-o asftel de situatie
comp apartine in principal inst de judecata si doar in subsidiar inst de control constitutional
insa o astfel de opinie nu are de fapt o fundamentare legala pentru ca trebuie sa decizi: ori o
inst ori cealalta! In niciun caz sa spui ca in subsidiar CC este.
Pot sa existe sit in care atrib CC se suprapun cu atrib instantei de judecata. Exemplu textul de
lege din Constitutie care spune ca actunci cand norma interna contravine tratatelor privind dr
fundamentale ale omului la care RO este parte, se va aplica cu prioritate tratatul or asta
intra in compenetnta Ins judecatoresti. Da? Instantelor nationale. Dar trebuie sa
61

recunoastem ca este si o problema de constitut pt ca in Constitutie se prevede principiul
prevalentei tratatelor. Au fost situatii in care instantele de judecata au sesizat CC in temeiul
textului de lege care consacra prevalenta taratelor spunand ca legislatia interna contravenind
tratatelor , contravin implicit si textului constit care vb de prevalenta tratatului. Oare de ce ar
avea interesul judecat national sa sesizeze CC intr-o astfel de situatie?
Decizia CC este general obligatorie pt instante. Pt ca eu, judecatorul X, intr-o cauza pot sa
spun: legea mea interna contravine tratatului in cauza respectiva, o inlatur si pronunt o solutie,
dar acesta solutie poate ca este una unicat si alti judecatori nu o sa o urmeze. Este normal sa
intre CC fiindca intr-o asftel de sit decizia ei ar avea rolul de a preveni o jurisprudenta
neunitara sau de a uniformiza o jurisprudenta care este deja una neunitara.
Acuma, sigur stiti ca s-a modificat legea CC si nu se mai suspenda cazua. Asadar merge mai
departe cu litigiul. In masura in care except de neconstit se admite: este motiv de revizuire,
este un motiv nou introdus de Legea 202/2010.
O alta chestiune de control, care probabil nu se va prea intalni in practica, este cea privind
constit unui partid politic. Acolo de ce se pune problema unei comp generale? Cine este comp
sa inregistreze un partid politic? Trib Municip Buc. Cand inregistrez un partid politic verific
sau nu si constit acestuia? Si atunci atrib CC cu verif constit unui partid politic la ce se refara?
La o situatie eventual uletrioara inregistrarii partidului politic.
In materie electorala nu am sa insist. M-a intrebat o colega , nu o sa va cer in niciun caz toate
exemplele din manual care va sunt date. Ideea e sa intelegeti cum delimitez comp instantelor
de judecata de comp altor organe si, precum ati vazut, v-am punctat doar cateva chestiuni cu
care va puteti lovi in practica.
Cine judeca neconst unor acte normative inferioare legilor si ordon? (daca tot suntem la
controlul de contit) Instanta de contencios adm. Iata, este iar o chestiune de comp generala.
In materia contenciosului adm se ridica, de fapt, 3 chestiuni.
Pot exista organe cu activitate adm jurisdictionala care au in compeneta sa solutioneze
anumite litigii. Asadar, treb sa ma adresez mai intai organului cu activ adm jurisidctionala si
abia hot lui sa o atac in inst. In mod normal, hot unui org adm cu activ jurisdict s-ar ataca in
contencios pe baza legii contenciosului insa, cu titlu de exceptie, astfel de cauze pot fi date in
competenta altor instante (pt ca stiti, ca sunt excluse de la controlul in contencios acele acte
adm pt care printr-o lege speciala se prevede o alta procedura si o alta comp). Ca sa
explicam cele 3 ipoteze:
Prima: organ adm cu activ adm jurisdictionala. In materia fondului funciar ma adreses
Comisiei Locale ca sa-mi reconstituie dr de prop. Ea imi da o hot favorabila sau nefavorabila.
O pot ataca la Comisia Judeteana care, in aceasta situatie, exercita atributii adm
jurisdictionale. Hot Comisia judetene o pot ataca in instanta. Am un text special. Nu in
contencios, ca se ataca la Judecatorie, pe legea fondului funciar. Iata, delimitarea comp
instantei de judecata de comp unui organ cu activ adm-jurisdictionala. Nu atac direct in inst
62

hot Comisiei locale, o atac la Comisia judeteana si abia hot Comisiei judetene o atac in
instanta.
In alte situatii.... Stiti ca procedurile administrative sunt, de regula, facultative. Daca ne uitam
cum se aplica aceasta chestiune in unele legi speciale, cel mai evident exemplu este cel din
Legea cadastrului. In aceasta legea, intr-o prima forma, incheierea de CF data intr-o
procedura necontencioasa se putea ataca direct cu plangere la Judecatorie. La un moment dat,
s-a introdus un text de lege care vorbeste de o procedura administrativa prealabila care consta
intr-o cerere de reexamnirae adresata Registratorului sef si abia impotriva incheierii
Registratorului sef putea sa exercite plangere la Judecatoria de la locul sit imobilului.
Sesizata fiind CC declara neconstit acest text de lege pe motiv ca incalca dr la acces la o
instanta fiindca, in mod teoretic, traia motivarea de la plangerile impotriva proceselor de
contraventie( pt ca si plangerea impotriva procesului de contrav se depunea la organul
constatator si el trebuia sa trimita la instanta. CC a declarat necosnt textul si a spus ca,
teoretic, org constatator ar putea sa tina la nesfarsit plangerea si sa nu o trimita instantei. A
preluat aceasta motivare si in materia cererii de reexam improtriva incheierii de CF). A
declarat neconstit textul insa, spre deosebire de textul din legea contrav , in legea cadastrului
legiutiorul a venit cu un remediu: cele 45 de zile. Aspus ca ai posibilitatea sa te adresezi cu o
cerere de reexaminare Registratorului si incheierea lui o poti ataca insa poti alege sa introduci
plangere direct la instanta de judecata. Si in aceasta modalitate, practic, a remediat deficienta
textului constatat de CC.
Revenind la competenta generala a instantei raportata la materia contenciosului adm, exista o
problema: exceptia de nelegalitate.
Ce inseamna exc de neleg? Care e inst comp sa solutioneze exc de neleg?
Depinde, dupa cum inst de judecata este una de contencios sua nu este una de cont, pt ca daca
nu e de contencios, treb sa sesizez inst de cont care va solutiona exc de nelegalitate, timp
in care cauza este suspendata. Sigur ca legea contenciosului s-a modificat prin Legea
76/2012 privind punerea in aplicare a CPC si a stabilit ca exc de neleg va fi intotdeauna in
comp instantei sesizata cu solutionarea cauzei. Judecatorul actiunii este judecatorul
exceptiei. Se aplica principiul general. E discutabil daca acea norma e deja in vigoare dat
fiindca punerea in aplicare a CPC a fost amanata pentru data 1 februarie... zgomot.....incepand
din 1 sept modificarile aduse unor legi speciale este o chestiune la care va las pe voi sa rasp...
In legatura cu exc de nelegalitate s-a mai pus o problma: care e instanta comp sa
solutioneze(.....pe vremea cand era exc de nelegalitate de comp inst de contencios......) daca
se invoca exc de neleg a unui act adm exclus de la controlul in contencios? Revedenin la
exemplul nostru cu hot Comisiei de apliccare a fondului funciar, se elibereaza un titltu de
prop in baza hot acestei Comisii, se solicita instantei constatarea nulit titlului de prop si
seinvoca exc de nelegalitate a hot Comisiei Judetene, act adm,in baza caruia s-a emis titlul.
Care e instanta comp sa solutioneze exc de nelegatlit? Actul este exclus de la controlul in cont
pe cale de actiune, asadar, cu atat mai mult, este exclus de la controlul in contencios pe cale
de exceptie.
63

In ceea ce priveste litigiile de munca, in materia raspunderii disciplinare exista o problema ce
vizeaza comp generala pentru ca, in legile privind organizarea diferitelor profesii juridice. O
sa vedeti ca avem o serie de instante diciplinare care sunt org adm jurisdictionale dar nu sunt
inst judecatoresti. Bunaoara, in materia raspunderii disciplinare a magistratilor, comp este
sectia corespunzatoare a CSM. Asadar, pt procurori, inst discplin este sectia de procurori iar
pt judecatori sectia de judecatori, iar impotriva hot sectiei CSM poate fi exercitata recurs la
ICCJ care se judeca in complet de 5 judecatori. Daca va uitati la Statutul profesiei de avocat
sau de executor judecat, veti vedea ca inst disciplinare functioneaza la nivelui Barourilor,
respsectiv Camerelor, care sunt organe teritoriale, sunt comisii de disciplina. Depinde de
denumirea data in fiecare lege specala de organizare a profesiei. Se aplica sanctiuni,
functioneaza ca o inst disciplinara, deci cu o procedura contradictorie, cel santionat se poate
apara, poate produce probe in apararea lui. Hotararea acestei Comisii de disciplina poate fi
atataca la un Consiliu National care functioneaza la niveluil Uniunii avocatilor, executorilor,
notarilor si hot Uniunii poate fi atacata in Instanta de Contencios adm. .
Comp jurisdictionala in materia litigiilor de munca. Cum delimitam ce este de comp inst
judecat de comp altor organe cu activ adm jurisidictionala? Am putea sa ne adresam direct
instantei jud sa sanctioneze un magistrat sau un notar sau un executor? Nu. Iata deci ca aceste
atributii revin unor org din afara sistemului instantelor jud. Abia hot acestora pot face obiect
care intra in controlul instantei de judecata.
In materia exercitarii dr parintesti, in carte gasiti o discutie pe care o stiti pe baza Vechiului
cod al familiei intre delimitarea comp Autoritatii Tutelare de cele ale inst judecatoresti. Acum,
in cea mai mare parte, acestea au fost luate de Instanta de tutela. Ce inseamna Inst de Tutela?
In sensul art 107 Cod Civ si al normelor tranzitorii din Legea 71.
In materie actelor de stare civila cine e organul abilitat sa faca o inregistrare intr-un act de
stare civila. De ex: inregistrarea nasterii cine o face? Sigur, este un serviciu in cadrul
Consiliilor Locale, dar este de un functionar administrativ. Dar daca se cere inregistrarea
tardiva a nasterii pt ca intre timp copilul a implinit peste 1 an. Numai instanta. Deci, iata, o
delimitare a atrib instantei de jud de cea a unui organ administrati. Dar rectificarea actului de
stare civila? Daca s-a facut o greseala, este de comp instantei de judecaa. Cu privire la
nume.... poate instanta sa dispuna asupra schimb numelui? Intr-o actiune de divort, actiune de
tagare de paternitate, de stabilire de filiatie. Iata sit in care instanta printr-o hot jud....
Dar daca doresc sa-mi schimb numele pe cale adminstrativa? Am o procedura administrativa
si eventual refuzul acelui org adm poate fi atacat in inst. Daca vreau sa-mi ortografiez numele
in lb romana pt ca mi-a fost ortografiata in maghiara? Cine este org comp sa dispuna?
Primarul. Nu e instanta de judecata. Nu e o situatie de rectificare a actului de stare civila.
In materie succesorala sau in materiile in care au si notarii compet. Sigur ca materia
succesorala este cea mai importanta raportat la comp instantelor dar nu este singura. Ex: in
actuala reglem, mandatul dat unei persoane care nu este avocat trebuie sa aiba semnatura
legalizata a mandantelui. Legalizarea de semnatura se face exclusiv de notar. In viitoarea
reglementare acest mandat trebuie sa fie unul autentic. Autentificarea actelor se face tot de
notar. Diferenta dintre legalizarea si autentificarea este ca in cazul autentif, notarul
64

trebuie sa explice consecintele actului,in cazul legalizarii doar confirma ca persoana
respectiva a semnat actul in fata lui.
Dar daca vine ps in fata inst si spune: pai, il mandatez pe cutare. Poate inst sa consemneze
in inceierea de sedinta act autentic si am mandat valabil in forma autentica? Da!!! Sau refuzul
notarului de incheia un act autentic unde se ataca? In instanta. Dar refuzul partii de a merge la
notar sa incheie contr autentic? Poate inst sa suplineasca contr autentic? Am text acuma pe
Codul Civil. Este o alta chestiune ce anume se protejeaza prin forma autentica? Deci e o
intreaga descutie care depaseste tema acestui curs. Poate o sa o abordam la proba cu
inscrisuri...... daca e vb de protejarea consimtamantului sau daca e vb de un control din partea
statului pt incasarea impozitului si pt realizarea formelor de publicitate.
In materie succesorala o sa vedeti cand discutam procedura in fata primei instante ca, art 109
din CPC in actuala reglem, text preluat si in NCPC, prevede o proced prealabila in materia
dezbaterii succesorale. Insa nu-mi spune cum ar fi normal ca inainte de a se adresa instantei,
partile sa incerce mai intai sa dezbata succesiunea pe cale amibila, la notar, si doar in masura
in care dr devine litigios, pt ca nu se pot intelege, se pot adresa inst.
Textul 109 imi cere doar ca partile, inainte de a se adresa instantei, sa faca verifcarea in
registrele notariale in sensul ca acea mostenire nu s-a dezbatut. (O mostenire dezbatuta se
trece intr-un Registru special notarial pentru ca sa nu se dezbata de 2 ori) sau daca exista un
act de renuntare autentic sau testam autentic inregistrat in registrele notariale.
Iata, raportul intre comp instantelor si comp notarului. Pot sa ma duc la notar sa dezbat
succesiunea, pot sa faca la notar inclusiv raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor
excesive etc dar, in masura in care partile nu se inteleg, vor treb sa se adreseze inst de
judecata.
In materia protectiei copilului se pune problema distinctiei dintre comp instantelor de judecata
si comp Directiei de Protectie a Copilului in acele actiuni fundamentate pe Legea speciala
272/2004 privind protectia copilului.
In ceea ce priveste comp materiala, aceasta delimiteaza conp instantelor pe VERTICALA
pentru a spune carei instante trebuie sa se adreseze cererea de chemare in judecata si aici vb
de comp procesuala care difera in functie de natura, obiectul si valoarea litigiului dupa cum
obiectul e patrimonial sau nepatrimonial si functionala, in ceea ce priveste aTribunalul
jurisdictionale a fiecarei instante.
O sa facem o paralela intre actuala reglementare si reglementarea ce exista in NCPC, ca sa
vedem diferenta de conceptie a legiuitoruilui.
IN ACTUALA REGLEMENTARE- CPC
Judecatoria
In ceea ce priveste comp materiala, in actuala reglem daca ne uitam la articolului 1 din CPC o
sa vedem ca Judecatoriile sunt instante cu plenitudine de competenta/sunt instante de drept
65

comun/instante de comp generala- nu l-as folosi pt a nu confunda cu comp gen despre care am
vb. Deci ramanem la notiunile de plenitudine de comp sau de dr comun.
Pentru solutionarea cauzelor in prima instanta deci art 1 punct 1 din CPC. Au comp sa judece
apelul sau rec? Nu. O sa vedeti ca avem un text care spune ca au comp de a judeca in prima si
ultima instanta care se refera la litigiile marunte care dau hot care nu sunt susceptibile de apel
sau recurs dar in principiu au comp de judeca in prima instanta si sunt instante de dr comn pt
ca, potrivit art 1 punct 1 din CPC, ori de cate ori o cauza nu e data in comp unei inst ea va
fi de compenta Judecatoriei. Ori de cate ori un text de lege nu spune care e inst comp
material ea va fi Judecatoria. Sigur, prima data raspund la intrebarea: este aceasta cerere de
comp inst judecatoresti? Da? Dar daca am raspuns la aceasta intreb, pasul urmat: este un text
special care prevede comp unei anumite inst? Daca nu gasesc un astfel de text comp va fi
Judecatoria, in baza art 1 punt 1 care caracterul ei de inst de dr comun, de a judeca in prima
instanta.
Tribunalul
Tribunalul are la randul sau, daca ne uitam in art 2 punct 1, compet de a judeca anumite cauze
in prima instanta- cauzele expres prevazute de lege sau cauze expres prevazute de lege ca sunt
de comp Tribunalul in prima instanta, fie in Codul de Procedura Civila, e vb de art 2, fie in
alte legi speciale. De ex: in Legea contenciosului. Tribunalul e inst comp sa judece in prima
instanta actiunile in contencios imporiva actelor administrative ale autoritatilor
administratiei publice locale. Este inst comp sa judece apelurile impotriva hot pronuntate
de Judecatorie in prima instanta si poate sa judece si recursuri impotriva acelor hot care
nu sunt susceptibile de apel.
Cum majoritatea cauzelor sunt de comp Judecatoriei inseamna ca majorit apelurilor vor fi de
comp Tribunalul,pt ca Tribunalul judeca apelurile impotriva hot pronuntate de Judecatorie.
Asadar, la ora actuala, Tribunalul este instanta de dr comun in ceea ce priveste judecarea
apelurilor. Sigur ca, in mod exceptional, judeca si recursul dar impotriva unor hot care nu
sunt susceptibile de apel.
In mod exceptional sunt hot ale Judecatoriei care nu sunt suscep de apel . O sa vedeti in ce
realitate, in art 282 indice 1 CPC ( depinde de valoarea... de ex, litigii pana in 100 mii de lei,
pensii de intretinere copii... ) sau in legi speciale( plangerile impotriva proceselor verbale de
contraventie se ataca la Judecatorie si hot pronuntate de aceasta are numai recurs la Tribunalul
dar astea sunt sit de exc).
Judecatoria= inst de dr comun sa judece cauza in prima inst. Mare majoritate a hot pron
de Judecatorii sunt susceptibile de apel, prin urmare, Tribunalulunalul este inst de dr
comun in ceea ce priv judecarea apeluirlor.
Curtea de Apel
Curtea de apel este comp sa judece in prima instanta. O sa vedeti ca in civil numai in materie
de contencios, actiuni impotriva actelor emise de autoritatile administratiei publice
centrale, in functie de org emitente, sau in functie de obiect care daca se refera la taxe,
66

impozite, conTribunalulutii si datorii vamale,nu conteaza org emitent ci conteaza valoarea
iar in functie de ea, comp se disTribunaluluie intre Tribunalul si Curte de Apel.
Prin urmare, este comp sa judece in prima instanta dar numai in cazurile expres prevaz de
lege care, in materie civila sunt de contencios. Judeca apelul impotriva hot pronuntate de
Tribunalulunale in prima instanta dar cum Tribunalulunalele judeca in prima inst doar in
cazurile expres prev de lege, putine apeluri vor fi judecate de Curtea de Apel. Astfel, ea este
instanta de drept comun sa judece recursuri pentru ca majoritatea hot pronunate in prima
inst de Judecatorie sunt suscept de apel si hot date in apel de Tribunalul sunt susceptibile de
recurs la Curtea de apel. Iata ca, la ora actuala, Curtile de Apel sunt instante de drept comun
de recursuri. Sigur ca ele judeca recursul si impotriva unor hot pronuntate de Tribunalul in
prima instanta( ex in materie de contencios , hot Tribunalul se ataca numai cu recurs) dar in
situatii expres prevaz de lege. Pentru ca, in principiu, hot pronuntata de Tribunalul in prima
inst se ataca cu apel si apoi cu recurs.
ICCJ
Ce judeca ICCJ in recurs? Fie hot pron in prima instantade Curtile de Apel, deci in
contencios, fie hot pron de Tribunalul in prima inst, atacata cu apel la Curtea de Apel si vine
recursul la ICCJ.
Asta e sistemul in actuala reglem dar, repet,acest lucru se datoreaza faptului ca Judecatoria
este inst cu plenitudine de comp sau de dr com de a judeca in prima instanta majoritataea
cauzelor. Majoritatea hot se ataca cu apel, asadar, Tribunalul este instanta de dr comun
apeluri. Pentrut ca aceste hot data de Tribunalul in apel se ataca cu recurs la Curtea de apel,
ele sunt inst de dr com in solutionarea recursuilor. Foarte putine recursuri ajung in
realitate sa fie judecate de ICCJ datorita acestui sistem.
IN VIITOAREA REGLEMENTARE- NCPC
Vine NCPC si schimba radical aceasta conceptie.
Art 95 punct 1 reproduce textul art 1 punt 1 din actuala reglem si da Tribunalulplenitudine
de comp, face din Tribunalul instanta de dr com sa judece cauzele in prima instanta.
Art 94 enumara expres cazurile de comp ale Judecatoriei. Sigur ca, asta inseama si cele din
legi speciale (Ex: Legea cadastrului spune ca plangerea impotriva incheierii Oficiului de
cadastru sau a incheierii Registratorului sef in cererile de reexam se ataca la judecatorie, dar
asta e o lege speciala).
Judecatoria nu mai judcea orice cazua care nu e data in comp altor inst. Tribunalul face asta.
Judecatoria judeca doar cauzele expres date in comp ei fie prin norme din CPP, fie prin norme
de legi speciale. Deci iata se muta comp de dr comun de la Judecat, la Tribunalul. Automat,
Curtile de apel devin instante de drept comun sa judece apeluri.
67

Ramane, in continuare ca Tribunalulunalul sa judece apeluri impotriva hot pron de Judecatorii
in prima inst numai ca acestea sunt mai putine dat faptului ca Tribunalul devine inst cu
plenitudine de comp sa judece in prima inst.
In noua reglementare, majoritatea cauzelor se opresc in apel si nu mai pot fi atacate si cu
recurs pt ca inst de recurs e doar ICCj.
Tribunalulunalele si Curtile de Apel judeca recursuri numai in cazurile expres prevaz de
lege, cum va fi situatia cand reclamantul renunta la judecarea cererii sau la dreptul subiectiv
dedus judecatii sau partile incheie o tranzactie unde textul codului spune expres ca hotararea
se poate ataca cu recurs. Asadar, daca tranzactia e incheiata in fata Judecatoriei, recursul
impotriva hot de expedient (minutul 12) va fi la Tribunalulunal. Dar, repet, este o situatie cu
totul si cu totul exceptioanal deci va judeca recurs numai daca legea prevede expres ca acea
hot se ataca numai cu recurs.
Iata deci, Tribunalul devine instanta de dr comun sa judece in prima instanta. Mai judeca
apelurile impotriva hot pron de judecatorie in prima instanta si, cu totul exceptional,
recursurile in cazuri expres prevazute de lege. Pt ca Tribunalul devine instanta de dr comn
sa judece in prima instanta, Curtea de Apel devine instanta de dr comun sa judece
apelul, dupa cum ii spune numele. In sfarsit. Deci si-a atins scopul de instanta de apel.
Ramane sa judece si in prima instanta in materie de contencios administrativ dar asta este o
chestiune cu totul exceptioanla pt ca se refera la actele adm ale autoritatilor publice
centrale sau la taxe, impozite, contributii si datorii vamale de peste 500.000 de lei.
Majorezaza acesta limita de valoare si
Curtea de apel, ca si Tribunalul, judeca recursul doar in situatii cu totul exceptionale. Acelea
pe care le-am enumerat, deci daca se renunta in fata Tribunalul la judecata sau la drept
subiectiv, se incheie o tranzactie, acea hot se ataca ca recurs la Curtea de apel.
Iata ca, in sfarsit, ICCJ dobandeste rolul de a judeca recursul in casatie . O sa vedeti ca
nici macar nu toate hot pronuntate in apel de catre Tribunalul pot fi atacate cu recurs la ICCJ
pt ca recursul este limitat doar la anumite hot pron in apel. Sgur ca, ICCJ ramane in cont
sa judece rec impotriva hot pron de Curtile de Apel in prima instanta in materie de contencios.
Nu o sa va cer sa-mi stiti NCPC dar, ca sa va fie simplu sa invatati daca cumva se da la exam
de admitere in profesii. Aceasta este o schimbare profunda de conceptie in reglementarea
competentei materiale pt ca se muta cu o treapta mai jos. Deci Tribunalul= instanta de dr
comun sa judece in prima instanta, Curtea de apel in apel si ICCj in recurs.
Actuala reglem, judeca are plenit de comp sa judece in prima instanta , Tribunalul judeca
majoritatea apelurilor si maj recursurilor se opresc la Curtea de apel.
In mod cu totul except ajunge rec ursul la ICCJ fie impotriva hot pron de Curt de apel in
prima instanta, fie i cauzele care pronesc de la Tribunalul in prima instanta si se judeca in
apel de Curtea de apel si ajung in recurs la ICCJ.
68

Revenind la competenta materiala a Judecatoriei, am spus ca judeca, in actuala reglementare,
orice cauza care nu este data in comp altei instante.
Mai avem un punct introdus recent, prin Legea micii reforme, care se refera la litigiile
marunte si care spune ca judeca in prima si ultima instanta procese si cereri privind
creante care au ca obiect o anumit suma de bani, pana la 2000 lei inclusiv.
NCPC are o procedura speciala in materia creantelor marunte. Actuala reglem nu are o
porcedura speciala intr-o astefl de sit dar are o comp speciala. Nu aici trebuia sa fie cuprins,
in cadrul acestei parti care vorbeste de competenta, ci eventual in textul referitor la caile de
atac. Pentru ca, de fapt, ce vrea sa spuna acest text? Hot Judecatoriei pronutata intr-un astefl
de litigiu nu mai are niciun fel de cale de atac, deci practic, e irevocabila. Asta insamana
pron in prima si ultima instanta.
Ceaea ce trebuie sa retineti in legatura cu acest text este ca se refera numai la litigii care au
ca obiect o anumit suma de bani. Nu la orice dr. Nu la unul real sau la unul de creanta care
are alt obiect decat o suma de bani. Numai la Palta unei snume de bani. Nu se refera la
obligatii cu executare succesiva. de ex: eu vreau sa cer chriira restanta pe 5 luni de zile , chiria
pe o luna este de 1999 de lei, si cer pentru a primi: intr-o cerere pentru o luna, in alta cerere
pentru urmatoarea luna si asa mai departe, ca sa obtin hot irevocabuile. NU. Deci, trebuie sa
determin comp in functie de valoare (si cea de atac in functie de valoare) si se raporteaza la
valoarea totala a sumelor scadente.
Punctul 2 de la articolul 1 vorbeste de plangerile impotriva hot autoritailor adm publice cu
activ jurisdictionala si ale altor organe cu asfetl de activitate in cazurile expres prevazute de
lege. Daca legea nu prevede expres cine e comp sa judece astfel de cauze? Instanta de
contencios administrativ. Ca e Tribunalul, ca e Curtea de apel. Actele aut organelor cu activ
administrativ jurisdictionala sunt acte admin care sunt supuse controlului in contencios. Ca sa
fie supuse controlului Judecatoriei trebuie sa am o lege speciala care le exlude de la
controlul din contencios. Stiti. Faceti aceasta legatura. Deci, in legea contenciosului se spune
ca actele administrative sunt supuse controlului in contencios inclusiv cele administrativ
jurisdictionale. De la aceasta regula exista niste exceptii in lg contenciosului, printre care una
este ca: daca am o lege speciala in care se prevede o alta procedura, inclusiv o alta
competenta, daca am o lege speciala care spune ca un astfel de act se ataca la Judecatorie, va
fi competenta Judecatoria. Si daca revenim la un ex pe care l-am dat deja ... : hot Comisiei
judetene de aplicare a legii fondului funciar se ataca cu plangere la Judecatorie. Prevede
expres acest lucru Legea fondului funciar. Putem spune, si incheierea de CF... a fost o
discutie...este sau nu un act administrativ??? Daca nu ar fi un text expres care spune ca e
plangere la judecatorie unde s-ar ataca? Nu tot in contencios? Deci acela este un text expres
care imi spune...incheierea inregistratorului sef prin care se solutioneaza cererea de
reexamninare se ataca cu plangere la Judecatorie. Iata, am un text special care imi da in
comp Judecatoriei sa solutioneze o plangere impotriva unui act administrativ emis de un
organ cu activitate adm jurisdictioanala.
In carte se spune ca intr-o astfel de situatie, judecatoriile judeca in ultima instanta pentru ca,
de fapt, ele controleaza, exercita un control asupra unui act al unui alt organ administrat iv
69

jurisdictional. Eu cred ca aceatsa terminologie nu e cea corecata. Mai cu seama in urma
introducerii art 1 indic 1 care vb de cauze judecate in prima si ultima instanta de judecatorie
care inseamna nesusceptibile nici de apel nici de recurs. Practic, aceste cauze de la punctul
2 sunt susceptibile de recurs in baza lui 282 indice 1 aliniatul 2, daca va uitati... ca hot pron in
astfel de situatii nu sunt supuse apelului insa sunt supuse recursului. Iata, deci, ca
terminologia de a judeca cauze in ultima instanta este gresita. Cred ca e corect sa o utilizam
asa cum spune codul.
Plangerile impotriva actelor organelor administratiei ori actelor adminsitrative ale unor organe
ce activitate adm jurisidctionale.
Si...in fine...competenta in alte materii expres prevazute de lege. Lege care poate fi CPC sau
legi speciale. CPC: recuzarea judecatorului , abtinerea, incompatibilitatea, indreptarea erorii
materiale din propriile hot, investirea cu formula executorie a propriei hot, caile de atac
extraordinare de retractare impotriva propriilor hotarari, contest in anulare si revizuirea etc
sau in legi speciale: investireat cu formula exeutorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Comp in prima instanta a Tribunalelor, articolul 2 punct 1 Litera b).... lit a) e abrogata, intr-
adevar pt ca se referea la litigiile comerciale. NCC are o conceptie monista deci nu distinge
intre rap dintre comercianti si necomercianti asadar nu mai avem litigii comerciale. Punctul a)
a a fost abrogat.
Litera b- care se refera la litigiile evaluabile in bani. Ce intelegem prin cereri evaluabile in
bani? Cu exceptia celor de imparteala judiciara si a celor in materie succesorala si litigii de
fond funciar. Cine judecata litigiile de partaj? daca am un imboli in valoare de 600.000 lei si
se cere partaj? Cine e comp: judecatoria. Daca spune ca: Tribunalulcu exceptia celor de
partaj.
Daca nu am o comp speciala pe cele de partaj va fi de comp judecatoriei indiferent de valoare.
Tot asa si cele in materie succesorala. Ce intelegem prin cerere in materie succesorala? Codul
defineste in art 14 unde vb de compententa teritoriala exclusiva.. un text similar avem in in
NCPC si care imi spune ce inseamna cerere in materie de partaj. Validarea sau executarea
dispoz testamentare... deci cred ca nu necesita nicio eplicatie. Raport, redutciune, petitie de
ereditate etc (punctul 2), nedemnitate(punct 3). Cererile creditorilor mostenirii.... deci in
niciun caz cererea mostenitorilor impotriva unor debtori ai defunctului. Faptul ca e decedat
creditorul nu schimba competenta. Dar este vb de creditori ai mostenirii si de creditori ai
cheltuielilor de inmormantare. Asta inseama cereri in materie succesorala,,,indiferent de
valoare sunt de comp in prima instanta a judecatoriei.
NCPC, nu mai are o astfel de expceptiesi litigiile de masa succesorala se impart intre
Judecatorie si Tribunal in functie de valoare... care este de 200.000 lei -- introduce si un
criteriu privind stabilirea valorii masei succesorale si spune ca nu se va scadea pasivul.
Asadar, este un text la articolul 105 cereri in materie de mostenire. Nu se scade pasivul
asadar, valoarea masei succesorale se determina numai prin insumarea activului. Repet, acest
lucru este important numai in lumina NCPC pt ca in actulal cod nu cont valoarea la stabilirea
competentei.
70

Litigiile de fond funciar sunt nu numai cele exercitate in baza Legii fondului funciar ci
inclusiv actiuni de revendicare de drept comun introduse de titularul din titlul de proprietate
impotriva unui tert care a ocupat terenul pe care i s-a constit dr de prop sau chiar act posesorii.
Ce inseamna evaluabil in bani? Am vazut la clasificarea dr ce inseamna evaluab in bani.
Cine stab valoarea litigiului? Reclamantul prin cererea de chemare in judecata. El este cel
care evaluaza imobilul. Sigur ca, evaluarea facuta de el poate sa fie contestata pentru ca
normele de comp materiala sunt norme imperative de la care partile nu pot deroga. Asadar, el
nu poate sa spuna o valoare numai ca sa isi aleaga instanta.
In ce limite se pot contesta pretentiile reclamabtului? Exemplu: revedenic un imboli...care e
valoarea imobilului? La ce mom se raporteaza? La momentul inregistrarii cererii de chem in
jud. Daca cere constatarea nulit unui contract si contr e incheiat in urma cu 100 de ani? S-a
cumparat imob cu 350 lei. Este valoraea de la data inregistrarii cererii de chemare in
judecata.
Prin ce dovedeste acesta valoare? In Actuala reglem nu am text. In viitoarea reglem imi
spune ca in cererea de chem in jud reclam este obligat sa imi indice modul de calcul al
valorii obiectului si sa anexeze inscrisuri doveditoare si sa dea explicatiile necesare. Si
am si o proced prealabila despre care v-am vb ...daca nu face acest lucru nu i se fizeaza
termen si se da term sa completeze cerearea. Nu se complet --se anuleaza si gata.
Nu am o astfel de reglem in prezent dar nimic nu ma impiedica sa ii pun in vedere acest lucru.
Oricum asa face instanta. Ii cere explicatii: cand contesta valoarea, cum ati aj la ac valoare? si
el va depune inscrisuri: fie contracte incheiate cu privire la imobile situate in acea zona cu
aceleasi finisaje sau oferte din ziare sau de la agentii imobliliare sau se poate face si o
expertiza.
NCPC nu vb de expertiza...vb de inscrisuri si explicatii ale partilor. Intentia legiuitorului
este de a nu prelungi prea mult probatiunea pe exceptia de necomp materiala. Deci, este o
probatiune relativ sumara insa ceea ce ne ajuta NCPC este ca, in materie de imobile,
stabileste comp materiala raportat la valoarea de depunere. Are un text expres care spune
ca acolo unde obiectul cererii este un imboil care este suspus impozitarii, valoarea litigiului
este valoarea de impunere a imobilului. Asadar, aceea o iau de la finante, la acea valoare
raportez comp, la acea valoare stab taxa de timbru si cu asta am rezolvat probelema.
Ce se intampla insa daca imi spune recamantul: imobilul a pierit...constructia a pierit intr-un
incendiu din vina paratului si cer contravaloarea ei. Poate instanta sa conteste valoarea facuta
de el cand cere contravavloarea constructiei? Deci, iata, de la caz la caz treb sa verificam daca
poate sau nu poate instanta sa ... deci, cand el cere efectiv o suma de bani, contraval bunului
distrus/pierit, eu nu pot sa spun..pai, nu e atata! tu atata ceri.....
Am avut in materie de expropriere...cer 50 mii de euro ( sigur ca, era Tribunalul comp in
prima instanta indiferent de valoare dar conta pt calea de atac daca se opreste cu recurs la
Curte sau ai apel la Curte si rec la ICCj) si, in urma expertizei, s-a stab o valorea de sub 100
mii de lei (deci, hot ar fi fost una cu recurs) si la intrebat pe avocat ...bun dar sa inteleg ca v-
71

ati precizat actiunea la suma din expertiza?...nu, eu sustin suma de 50 mii de lei. Nu o pot
cenzura. A sustinut 50 mii de euro care e peste 100 de mii de lei. Nu pot cenzura. Sustine
aceasta suma, la asta treb sa te raportezi. Dar, daca revenim la celalalt exemplu: revedinc
un imobil si acolo valoarea pot sa o verific raportat la mom inregistrarii cererii de chemare in
judecata, in functie de valoarea de piata a unor bunuri similare.
Proleme s-au ridicat in practica in sit in care acelasi reclamant cheama in judecata mai multi
parati si pretinde de la fiecare chestiune distincta...deci, nu vb de autorii unei fapte ilicite care
rasp solidar ci vb de ex: despre faptul ca eu sunt camatar si am imprumutat la 5 persoane
diferite sume de bani. Nu are nicio legatura un parat cu celalalt. Cum stabilesc comp?
Si in actuala si in viitoarea reglem... ne vom raporta la fiecare parat in parte fiindca fiecare
cerere, chiar daca am formulat una singura de chem in jud in care i-am chemat pe toti, fiecare
capat de cereere isi pastreza individualitatea fiindca vb de rap juridice distincte, fiecare
capat de ceree este unu principial.
Daca am de exemplu....restituirea unui imprumut de la parataul A de 600 mii lei si de la
paratul B de 200 mii de lei, ce va face instanta? Va disjunge si va declina comp pentru cel de
200 mii de lei la judecatorie -- daca este Tribunalul sesizat si va pastra ceva. Daca e seziata
judecatoria, va disjunge cea de 600 mii si va declina la Tribunalul.
Tot asa din cealalta perspectiva: mai multi reclamanti-creditori care au imprumutat acelasi
debitor.... este ingropat in datorii...toti isi angajeaza un avocat si fac o singura cerere de
chemare in judec si cere fiecare suma de bani pe care au imprumut-o. Au vreo legatura unii cu
altii? Fiecare cerere isi pastreaza individualitatea. Este o cerere cu capat principal si
urmeaza regulile de compententa aratate: daca e peste 500 mii de lei la Tribunal, daca e sub
aceasta suma la Judecatorie. Se disjunge si se declina competenta.
Dar daca.... manulalu este gresit... daca am un reclamant si un parat si mai multe capete de
cerere formulate de acelasi reclamant impotriva aceluiasi parat si fiecare este, de fapt, un
capat principal. Deci, nu am capat princip-capat accesoriu. Cum se stab comp? In carte se
arata ca se aduna si se face o suma ...nu e corect! Care e diferenta intre situatiile in care eu
imprumut aceluiasi debitor, prin 10 contracte, sume de bani diferite sau imprumut la 10
debitori diferiti? Nu este nicio diferenta fata de celelelte exemple. Am 10 contracte dar cu
acelasi debitor, dar fiecare contract e un raport juridic distinct si isi pastreaza
individualitatea. Nu conteaza ca e intre aceleasi parti si ca e in aceeasi cerere de chemare
in jud. Nu determina o schimbare a competentei pt ca te solicit pe calea aceluiasi proces.
Deci isi pastreaza individualitatea si urmeaza sa se determine comp in functie de valoarea
fiecarui capat de cerere.
Daca sunt de comp instanta diferite...problema se pune daca nu ar fi de comp aceleiasi
instante. Daca sunt de comp unor inst diferite se declina competenta. Nu treb sa le disjung
separat 1, 2, 3. Pot sa le disjung cele 3 odata si le trimit asa. Sau daca le disjung pe fiecare si
le trimti asa...le poate conexa daca vrea.
72

Ceea ce aduce nou NCPC si care nu se aplica deocamdata pentru ca nu avem un text expres,
este articolul 99 cazul mai mulltor capete principale de cerere pentru ca rezolva altfel
aceasta situatiedecat rezolvarea pe care v-am propus-o. Si anume, spune alin 1: cand
reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte ori
cauze diferite comp se stab in rap cu valoarea sau dupa caz cu natura obiectului fiecarei
pretentii in parte. Pana aici ar fi ce v-am spus. daca unul dintre capetele de cerere este de
compet altei instante, instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod
corespunzator comp. In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un
titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite dar aflate in stransa legaturaau
fost supuse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata instanta comp sa le
solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage comp unei
instante de grad mai inalt.
Deci, iata, ca are cu titlu de exceptie situatiile de conexitate.
Rezolva problema actualei reglementari, care este dedusa pe cale jurisprudentiala si doctrinara
pentru ca nu este un text. Spune asa... prorogarea de comp nu operaza atunci cand comp e
determinata prin legi speciale si atunci am un capat principal de cerere care ar fi, de exemplu,
de comp judecatoriei dupa CPC si un capat accesoriu de cerere care ar fi de competenta
Tribunalului. Ex: am o cerere de restituire a unui imob preluat de stat abuziv. Primarul spune
ca nu poate sa-l restit fiindca intre timp s-a vandut. Pana nu anulez contr de vanzare nu am
cum sa ma pronunt pe cererea ta introdusa pe cale administrativa. Eu chem in judecata si
Consiliul local si fostul chirias sa anulez contractul si chem in judecata si primarul sa imi
restituie imobilul pentru ca, anuland contr readuc imobilul in patrimonu unitatii adm
teritoriala si poate sa mi-l restituie. Aici nu sunt 2 capete principale. E principal- accesoriu
pt ca solutionarea capatului 2 de cerere depinde de primul. Dar s-a spus... pt ca e vb de o
norma de comp dintr-o lege speciala, ca in Legea 10/2001 se stabileste comp Tribunalului,
secta civila. Nu va opera prorogarea de comp deci, se disjunge si ramane ca judecatoria sa
judece in prima instanta anularea contractului si Tribunalul ramane sa judece obligarea
primarului la restituire si pana se judeca de catre Judecatorie sigur, se suspenda cealalta
cauza de catre Tribunal.
Iata ca NCPC rezolva aceasta problema. Acest exemplu vi l-am dat desi nu-s capete princip
de cerere pt ca exista o legatura de conexitate puternica intre cele 2 cauze si in aceasta sit,
spune NCPC neaplicab acuma, ca ramane sa judece instanta de grad mai mare. Deci, intr-o
astfel de situatie ar fi fost Tribunalul si nu se mai disjunge si trimite la judecatorie. Deci, o
rezolva....
O alta problema se pune in situatia in care am exigibila doar o numita creanta dintr-un
contract si aceea o solicit instantei. Valoarea litigiului se raporteaza la intreaga suma sau doar
la cea exigibila? Numai la cea exigibila. Daca din cea exigibila cer mai putin, la ce raportez?
La cea exigib sau la cea cat cer efectiv?
NCPC vine si, pe cale de deductie(...pt ca nu e foarte clar textul lui 102: cererea de plata
partiala...) cand prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se
socoteste dupa partea pretinsa de reclam ca fiind exigibila. Sigur ca, vorbeste 101 si de
73

parte din obiect dedusa judecatii dar, doctrina cat a aparut pe interpretarea textului 101, 102,
in coroborarea lor, spune: bun, daca am o anumita suma exigibila si cer mai putin...comp se
raporteaza la suma exigibila pentru ca nu-mi aleg instanta. Insa diferenta intre cele 2 situatii
este ca, de regula, aceeasi valoare imi determina si comp si timbrajul raportat la valoarea in
bani. In aceasta situatie, timbrajul se va raporta numai la suma solicitata si nu la cea
exigibilainsa competenta se rap la cea exigibila.
In actuala reglem nu am text asa ca ...rasp este ca: Cat cer- la aceasta trebuie sa raportez.
Sigur, treb sa verific daca nu vrea cumva sa isi aleaga instanta dar, in principiu, poate sa aiba
motivele lui, reclam, sa solicite mai putin. Poate nu are bani de taxa de timbru, poate iarta de
datorie..etc..
Importante sunt si textele art 18, 18 ind 1 din CPC care se regasesc si in NCPC , respectiv ca
aceleasi criterii se aplica si la actiunea in constatare. At cand cer constatarea existentei sau
inexistentei unui dr aplic aceleasi criterii ca si in cazul actiunii in realizare iar 18 ind 1: daca
val obiectului se modifica pe parcursul judecarii cauzei aceasta nu va determina o schimbare a
competentei. De ex: in conditii de inflatie, valoarea imobilului scade sub 500 mii de lei sau
poate creste peste 500 mii de lei..nu va determina schimbarea comp sau plata partiala facuta
de debitor pe parcursul procesului si ramanerea unei solicitari inferioare celei initiale din
cererea de chemare in jud iarasi, nu va detrmina schimbarea comp. Sigur, este o alta problema
daca reclamantul a facut o eroare materiela in cerere, a batut un zero in plus au minus.
Aceasta e alta problema. Nu e aplicabil textul lui 18 ind 1 .
O ultima chetiune pe care o mai rezolva NCPC si care este nerezolvata in actula
reglemeste in cazul prestatiilor periodice. Ce e rezilierea unui contr de inchiriere? La ce rap
val litigiului? Nu e un litigiu clar evaluabil in bani. Nu o pot raporta la valoarea imobilului pt
ca nu redobandesc dr de prop, nu s-a transmis. La ce rap? La chiria restanta? La chiria pe
toata durata, daca am un contract pe 3 ani?
Daca am pe perioada determinata si, vine si lamureste codul care spune ca se refera la
prestatia pe un an de zile. Deci, val litigiului se rap la prestatia pe un an de zile. Nu pot sa
aplic acest text pentru ca nu e in vigoare.
La ora actuala practica aplica tot felul de criterii: fie chiria restanta, fie pe ultimii 3 ani pentru
ca e termen de precriptie....Pe ultima nu am text sa cer. Nu exista mod uniform de aplicare.
Textul lui 98 alin 2 care porneste de la o problema practica. Am capat princip de cerere:
capitalul, capat de accesoriu : dobanzi, fructe etc. Daune moratorii.
La ora actuala exista o dicsutie daca in ceea ce priveste dobanzile restante sau fructele restante
nu ar trebui sa le adaug capitalului pt ca sunt scadente la momentul inregistrarii cererii de
chemare in judecata si cunosc cuantumul lor si faptic pretind de la parat o suma globala;
deci capital, dob, fructe etc.
Sigr ca, nu pot include la determinarea competentei dobanzile pe viitor sau fructele pe
viitor... pe parcursul derularii procesului. Cer, de ex, chiria restanta dar cer sa-mi plat chiria si
pe parcursul procesului pana va fi evacuat. Sigur ca de la inregistrarea cererii de chemare in
74

judecata nu ma mai intereseaza pt stab competente dar, teoretic, pana la inregistrarea cererii ...
nu chiria.. alt exemplu... dar fructele ...cer... .. capatul principal de cerere este sa-mi restituie
imobilul fiindca s-a implinit perioada locatiunii si, in subsidiar, sa-mi plateasca lipsa de
folosinta pe care o ceri, tot chiria care ar fi trebuit sa o plateasca daca as fi prelungit
contractul. Capatul accesoriu il adaug sau nu?
Aici, jurisprudenta si doctrina au fost inconstante. Textul art 17 este destul de clar. Petitul
accesoriu urmeaza soarta principalului. Dobanzile sunt petite accesorii...nu determina
comp dar ca sa inlature orice astfel de discutii 98 al 2 NCPC spune clar... ca petitele accesorii
nu se au in vedere in stabilirea comp indiferent de data scadentei obligatiilor. Cele in
cursul judecatii evident. Iata ca, indiferent de data scadentei chiar daca erau scadente la data
inregistrarii cererii de chemare in judecata.

CURS 6
COMPETENA (...probabil continuare)

Am fcut clasificarea aciunilor i de aceea am uitat s facem competena, ntruct
clasificarea aciunilor se leag de criteriile de determinare a competenei. Dup aceea vom
face actele de procedur mai nti i apoi vom face prile, pentru c dac v uitai n
manual, se trateaz prile fr s se trateze actul de procedur mai nti, i discut
intervenia voluntar sau forat a unor teri n proces i condiiile ei, fr s discute i
cererea de chemare n judecat. Deci, ca ordine, vom face competena, apoi actele de
procedur, nulitatea actelor de procedur, termenele, i dup aceea vom face participanii:
instana, coparticiparea procesual, reclamant, cererea de chemare n judecat, prt,
ntmpinare, cererea reconvenional i abia apoi se vor face intervenia principal (care a
fost subict de examen de admitere n barou) i intervenia accesorie.
Am discutat ultima dat de competena material a tribunalelor. Am discutat
competena privind judecata n prim instan, n cadrul acesteia n baza art. 2 pct. 1 lit. b
criteriile privind determinarea competenei dup valoarea litigiuliul. Dac ne uitm la textul
art. sus menionat, printre excepii vorbete de cererile neevaluabile n bani. Care este instana
competent s soluioneze cererile neevaluabile n bani? R: Judectoria. n reglementarea
anterioar, cnd art. 2 pct. 1 avea i o liter a, discutam despre litigii comerciale. n materia
litigiilor comerciale, regula era c litigiile neevaluabile n bani se judecau n prim instan de
ctre tribunal, iar litigiile patrimoniale, n funcie de valoarea litigiului se distribuiau ntre
judectorie i tribunal. Acest art. este abrogat, dar lit. b, n materie civil reglementa c
litigiile neevaluabile n bani sunt de competena n prim instan a judectoriei, sigur dac nu
avem un text de lege special care reglementeaz alt competen. Deci, din textul lit. b, cu
excepia cererilor neevaluabile n bani, neleg c acestea nu sunt de competena n prim
instan a tribunalului. Aadar, care este instana competent? R: Conform actualei
reglementri, instana cu plenitudine de competen conform art. 1 pct. 1 CPC este
75

judectoria. Aadar, revenind la clasificarea litigiilor n patrimoniale i nepatrimoniale, cele
nepatrimoniale sunt de competena n prim instan a judectoriei, dac un text de lege
expres nu prevede altfel, iar cele patrimoniale se distribuie ntre judectorie i tribunal n
funcie de valoare, pentru c cele care au valoare de peste 500.000 lei sunt de competena n
prim instan a tribunalului. Despre excepiile partajului i litigiile n materie succesoral
am discutat deja anterior.
Ce nelegem ns prin litigii neevaluabile n bani nu este ntotdeauna foarte clar, pt. c
dac ne ntoarcem la clasificarea drepturilor i corespunztor lor la clasificarea aciunilor, s
ne amintim de clasificarea n drepturi patrimoniale: drepturi reale i drepturi de crean, i n
funcie de aceasta aciunile se clasific n: aciuni reale i aciuni personale, i drepturi
nepatrimoniale. Automat ne-am putea gndi c acolo unde protejez un drept patrimonial,
aciunea este evaluabil n bani. ns, aciune n grniuire este aciune evaluabil sau
neevaluabil n bani; ce protejeaz aceasta? R: Este o aciune real. Dac spunem aciune
real, ce protejeaz un drept real, automat ne vom duce cu gndul la o aciune evaluabil n
bani. Este aciunea n grniuire evaluabil n bani? La ce am putea s raportm o posibil
evaluare? Aciunea n grniuire nseamn c nu cunosc limitele exterioare ale celor dou
proprieti, pentru c e alt situaie cnd spunem c am strmutat hotrarul sau revendicm o
poriune de teren, pentru c acolo, pe acea poriune, categoric avem un litigiu patrimonial care
se evalueaz la valoarea terenului revendicat. Mai exist o alt discuie practic. Faptul c
prile formuleaz un petit principal i cer s se stabileasc limita dintre dou proprieti
vecine, i fa de aceast limit s se stabileasc c prtul proprietarul vecin, a ocupat o
suprafa de __ . Practica admite o asemenea aciune, ns dup prerea Andreei Chi, n
situaia de fa nu avem o aciune n grniuite, ea fiind o aciune numai de revendicare,
pentru c nseamn c persoana cunoate grania din moment ce afirm c vecinul i ocup o
poriune de teren. Aciune n grniuire nseamn c persoana nu este convins unde este
grania i cere instanei s stabileasc acest lucru prin limitele exterioare la ce se poate raporta
un gard, un copac, orice. Poate fi aceast aciune evaluabila n bani (aciunea n grniuire)?
Discutm, pentru c dac mergem pe clasificarea clasic a aciunilor, automat spunem c este
o aciune patrimonial fiindc este o aciune ce protejeaz un drept real, ce evident este un
drept patrimonial. Dar iat, n acest exemplu putem evalua n bani acest litigiu? Avem dou
terenuri alturate i nu tim exact unde e grania. Ideea teoretic a aciunii n grniuire este c
cer instanei, necontestnd c cineva a ocupat o poriune din terenul cellalt (pentru c n
aceast situaie deja avem o revendicare, i unde avem o revendicare, poriune de teren
revendicat determin valoarea prejudiciului) s stabileasc graniele, fr a avea niciun
criteriu la ce s ne raportm (Ar trebui s ne raportm la valoarea terenurilor din jur?! Ar
trebui s ne raportm la faptul c terenul se afl n Cluj sau n Ciorogrla s determinm o
valoare mai mare pentru competen?!). Astfel, n practic s-a spus c ori de cte ori stabilirea
valorii obiectului litigiului nu este posibil, aciunea este considerat a fi neevaluabil n bani,
fiind de competena n prim instan a judectoriei, cu efect asupra cilor de atac pentru c se
va exercita apel i recurs. Recursul este limitat la litigiile patrimoniale pn la 100.000 lei;
neavnd o valoare avem i apel i recurs. Deci este foarte important calificarea litigiului ca
fiind unul evaluabil sau neevaluabil n bani. Un alt exemplu unde practica a spus c este un
litigiu neevaluabil n bani, este cazul executrii unei obligaii de a face de pild: demolarea
76

unei construcii. Dei, n acest caz ar fi putut exista criterii de pild: valoarea lucrrilor (nu
valoarea construciei!). Categoric ns trebuie s admitem c sunt situaii n care evaluarea nu
este posibil i, dei dreptul pe care nelegem s-l aprm n instan este unul patrimonial,
aciunea trebuie calificat din perspectiva normelor de competen ca fiind una neevaluabil
n bani, i, deci, n actuala reglementare de competena n prim instan a judectoriei.
n ceea ce privete valoarea litigiului, dac ajungem la concluzia c este vorba de un
litigiu evaluabil n bani, conteaz i pentru determinarea competenei de soluionare n prim
instan, i vorbim aici de competen procesual, dar i pentru a determina competena de
judecat a unei anumite ci de atac, pentru c dac un litigiu este patrimonial cu o valoarea de
pn n 100.000 lei, calea de atac este doar recursul; deci dac a fost hotrrea pronunat n
prim instan de ctre judectorie, tribunalul este competent material i funcional s judece
recurs mpotriva ei, iar dac litigiul este patrimonial cu o valoare de peste 100.000 lei,
tribunalul este competent material i funcional s judece apel.
n materia conflictelor de munc, tribunalul este instana cu plenitudine de
competen, pentru c ori de cte ori nu vom avea un text special care s confere unei alte
instane competena de a soluiona un litigiu de munc n prim instan, instana competent
va fi tribunalul.
n materie de contencios, CPC mparte competena ntre tribunal i curtea de apel.
Curtea de apel este competent s judece acele cauze care nu sunt de competena tribunalului.
Dar care sunt de competena tribunalului i care sunt de competena curii de apel? Legea
contenciosului administrativ Legea nr. 554/2004 stabilete dou criterii de determinare a
competenei: n funcie de obiectul litigiului competena se distribuie ntre tribunal, dac
valoare este de pn n 500.000 lei i curte, dac valoare este peste 500.000 lei. Dac aciunea
nu are ca obiect o tax, un impozit, o datorie vamal, ci este vorba de un al act administrativ
intereseaz organele interne, pentru c n cazul actelor emise de autoritile administraiei
publice locale competent va fi tribunalul, iar n cazul actelor emise de autoritile
administraiei publice centrale competent va fi curtea de apel.
n materie de creaie intelectual i proprietate industrial, termenul de creaiei
intelectual l include pe cel de proprietate industrial. Esenial este c orice litigiu n materie
de proprietate intelectual este de competena n prim instan a tribunalului, n msura n
care nu avem un text de lege care s prevad o alt competen. Dac se dorete protejarea
doar a drepturilor morale de autor (morale, nepatrimoniale), instana competent n prim
instan este, indiferent de calificarea litigiului ca fiind evaluabil sau neevaluabil n bani,
tribunalul. n situaia n care se solicit daune interese n sum de 50.000 lei, care e sub
nivelul de 500.000 lei prevzut de textul de lege, tot tribunalul va fi competent, indiferent de
calificarea aciunii ca fiind evaluabil sau neevaluabil n bani, sau dac e evaluabil n bani,
indiferent de valoarea litigiului. Deci, nu se aplic lit. b. Aceasta se aplic doar acolo unde nu
se aplic celelalte litere; deci este un text general. Dar, de cte ori avem un text special, se
aplic textul special nu conteaz dac este o aciune evaluabil sau neevaluabil n bani, sau
dac e evaluabil n bani, indiferent de valoarea litigiului. Totui, n aceast situaie valoarea
litigiului, dac se ajunge la concluzia c este o aciune patrimonial, este esenial pentru
77

determinarea cii de atac, pentru c dac e pn n 100.000 lei avem doar recurs la curtea de
apel, dac e peste 100.000 lei avem apel la curea de apel i recurs la CCJ. Sub aspectul
competenei materiale funcionale este important evaluarea obiectului, ns nu i sub aspectul
competenei procesuale.
n materie de expropriere, aceeai chestiune. Tribunalul este instana competent dac
nu avem un text de lege special care s dea competena n anumite situaii altor instane,
indiferent de faptul c avem un capt de cerere neevaluabil n bani (de exemplu: se cere
anularea hotrrii de expropriere) sau avem un capt de cerere evaluabil n bani (de exemplu:
se cere ca s se constate c prejudiciul nu este mai mare se cer 50.000 lei sau 600.000 lei),
indiferent de valoare, tot tribunalul va fi competent s judece. Valoarea conteaz doar pentru
determinarea cii de atac.
Repararea prejudiciilor pentru erorile judiciare svrite nprocesele penale se
refer la aciunile fundamentate pe dispoziiile art. 504 i urmtoarele din CPP arestare
nelegal sau condamnare nelegal. Practic, fundamentul juridic al unor astfel de aciuni este
CPP, indiferent de valoarea prejudiciului, competent n prim instan rmne tribunalul.
Recunoaterea i executarea silit a hotrrilor judectoreti strine. n acest caz
competena de soluionare n prim instan aparine tribunalului. Dar atunci cnd se invoc
aceast lucru ca o chestiune prejudicial, competent s se pronune rmne instana nvestit
cu soluionarea unei alte aciuni. Exemplu: Aciunea n constatarea nulitii cstoriei, pentru
c una dintre persoane era deja cstorit la data ncheierii acestei cstorii. Dac se invoc o
hotrre judectoreasc strin care, fie constat nulitatea primei cstorii, fie pronun
divorul soilor anterior ncheierii celei de-a doua cstorii, recunoaterea acestei cstorii se
poate solicita pe cale incidental n procesul de constatare a nulitii cstoriei, aadar
competena de soluionare a cauzei revine instanei competente s judece nulitatea cstoriei,
care este judectoria, n cazul n care nu exit un text de lege special care s prevad altfel.
Despre competena privind judecata n recurs i n apel s-a discutat, i s-a spus c
judec apelurile mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan, pentru c
majoritatea hotrrilor pronunate n prim instan de ctre judectorii sunt susceptibile de a
fi atacate cu apel, cele pronunate n litigii mrunte nu au cale de atac, ns sunt cteva
hotrri care nu sunt susceptibile de apel i acelea se pot ataca cu recurs, recursul fiind de
competena tribunalului sub aspectul competenei materiale funcionale.
Competena de a judeca n alte materii prevzute de lege: judec bunoar cererile de
recuzare sau de abinere ale propriilor judectori, cereri de recuzare a ntregii instane,
ndreptarea de eroare material din propriile hotrri, cile de atac extraordinare de retractare
mpotriva propriilor hotrri, contestaia la titlu mpotriva propriilor hotrri, cererile de
strmutare pe motive de rudenie de la o judectorie la alta din circumscripia sa, conflicte de
competen ntre judectorii din circumscripia sa, etc. i o serie de alte competene stabilite
de legi speciale.

78

Competena material a curii de apel.
Curtea de apel judec n prim instan doar n materie de contencios administrativ.
Evident, judec apeluri mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale, judec recursuri
mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan susceptibile de apel sau
mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de judectorie i hotrri pronunate de
tribunale n apel. Curtea de apel are competena de a judeca i n alte materii, exemplele fiind
similare cu cele de la judectorie, tribunal, cereri de recuzare, abinere ale propriilor
judectori sau cereri de recuzare a ntregii instane (n acest caz, cererea nu este inadmisibil,
ns neavnd cine s o judece ea este judecat de ctre instana superioar celei al cror
judectori au fost recuzai), cile de atac extraordinare de retractare, etc..

Competena material a CCJ.
CCJ nu judec n prim instan i nu judec nici n apel (dei, n materie penal chiar
i n prim instan judec, n funcie limitele competenei dup calitatea persoanei).
CCJ judec doar recursuri mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel n prim
instan sau pronunat de curile de apel n apel, mpotriva hotrrii tribunaleleor. Practic,
exist totui situaii n care instana suprem judec n prim instan, dei textul de lege
intituleaz calea de atac recurs. Bunoar, dac avem n vedere hotrrile CSM n materia
carierei magistratului, dac vorbim de hotrri n materie disciplinar, dac secia
corespunztoare a consiliului acioneaz exact ca o instan de judecat; este un organ
administrativ-jurisdicional, desfoar o judecat n prim instan cel mpotriva cruia se
exercit aciunea disciplinar, are posibilitatea s se apere, i poate angaja avocat este
singura situaie n care i poi solicita unui coleg s te apere n faa seciei corespunztoare a
consiliului, i acionnd ca instan esre corect calificarea fcut de legea de organizare a
consiliului Legea nr. 317/2004 care, mai spune c aceste hotrri care sunt veritabile acte
administrativ-jurisdicionale se atac cu recurs la CCJ, recurs care se judec de ctre
completul de 5 judectori. ns n celelalte hotrri ale CSM privind cariera magistraturii:
transfer, promovare, detaare, delegare, etc. se atac cu recurs la sercia de contencios a
instanei supreme. Toate aceste hotrri sunt pronunate ntr-un complet format din 3
judectori ai seciei de contencios. S fie oare o judecat n recurs?! Hotrrea consiliului n
aceast situaie e un simplu act administrativ, iar calificarea cii de atac ca fiind un recurs, aa
cum prevede legea ar atrage normele de procedur aplicabile recursului i s ne gndim astfel
doar la faptul c n faza de recurs nu poi produce probe noi, cu excepia nscrisurilor; deci,
practic, suntem foarte limitai sub aspectul probaiunii dac aceast cale de atac rmne
calificat ca fiind recurs n sensul CPP: n realitate, i dei avem jurispruden n acest sens,
instana suprem nu recunoate expres, ns a admis i alte probe, pentru c de fapt nu este un
recurs, ci e singura cale de acces la o instan. Ea nu poate fi ngrdit, pentru c dac nltur
pe probaiune, ngrdesc practic dreptul de acces la justiie n totalitatea sa. ntr-o astfel de
situaie, practic, CCJ se pronun n prim i ultim instan ca n situaia litigiilor mrunte de
la judectorie (unde judectoria se pronun n prim i ultim instan), dei analogia pare
poate deplasat.
79

Sigur, CCJ are competena de a judeca n alte materii: recuzarea propriilor judectori,
ndreptarea erorilor materiale, strmutri majoritatea strmutrilor fiind de competena ei,
delegarea instanei cnd o instan nu poate funciona o perioad de timp, CCJ este cea care
aplic textul art. 23 i stabilete c dosarele ei se transfer unei alte instane spre soluionare,
etc..
Competena privind judecarea RIL.Recursul n interesul legii este o situaie n care,
de fapt, instana suprem nu soluioneaz o cauz, ci interpreteaz un text de lege. Hotrrea
pronunat ntr-un recurs n interesul legii are practic fora unei legi de interpretare se
public n Monitorul Oficial i este obligatorie pentru instane. Nerespectarea ei este abatere
disciplinar n sensul art. 99 lit. h din legea statutului magistrailor, pentru c reprezint
nerepsectarea unei norme de procedur.
Ce presupune RIL? Cine poate sesiza CCJ i pentru ce o poate sesiza? Actorii sunt
colegiile de conducere ale curilor de apel sau colegiul de conducere al naltei curi,
procurorul general, fie din proprie iniiativ, fie la solicitarea ministrului justiiei deci, nu
spune c: ministrul justiiei, deoarece acesta din urm, dac dorete promovarea unui RIL se
adreseaz procurorului general al parchetului de pe lng CCJ, care funcioneaz sub
autoritatea ministrului justiiei, conform Constituiei Romniei. Procurolul general nu poate s
refuze s exercite un RIL la solicitarea ministrului justiiei - i avocatul poporului, dup
modificarea intervenit prin Legea nr. 202/2010. De ce curile de apel i CCJ? De ce nu i
colegiile de conducere ale tribunalelor? Putem observa c foarte multe cauze se opresc la
nivelul tribunalelor, ca de exemplu: recursul mpotriva hotrrii pronunate n plngerea
mpotriva procesului-verbal de contravenie, n materia legii fondului funciar hotrrea
judectoriei se atac numai cu recurs la tribunal, deci practic curile de apel i nalta curte nu
mai au deloc tangen cu litigii n materie contravenional sau de fond funciar (dei s-au
prezentat doar dou exemple, mai sunt multe altele). Totui, codul nu d n competena
colegiilor de conducere ale tribunalelor posibilitatea de a sesiza instana suprem, ele ntr-o
asemenea situaie trebuind s se adreseze colegiilor de conducere al curii de apel. Sesizarea
presupune c trebuie s avem cel puin dou hotrri irevocabile pronunate n aplicarea
aceluiai text de lege, dar coninnd interpretri diferite prin care se ajunge la soluii diferite.
Textul codului doar cerina aceasta o are. Dar, ce se ntmpl dac aceste dou hotrri aparin
unor complete diferite ale aceleiai curi de apel, spre exemplu? Jurisprudena constant a
CCJ este n sensul c resping ca inadmisibile sesizrile atunci cnd sunt fcute de colegiul de
conducere al unei curi de apel, invocnd doar propria jurispruden, dei curtea de apel nu are
un mijloc de a-i uniformiza jurisprudena. La nivelul curilor de apel se organizeaz edine
de analiz ale soluiilor, se rectific problemele de jurispruden neunitar, sub aspectul
ponderii n secie se vede care este opinia majoritar, ns aceasta nu se poate impune celor cu
opinie minoritar, pentru c nu exist un mecanism de natura RIL. Cu toate acestea CCJ
consider c nu este o problem de jurispruden neunitar cea existent la nivelul unei
singure curi. Deci, oblig practic colegiul de conducere al curii de apel care dorete s o
sesizeze, s strng practic de la mai multe curi de apel ca s invoce jurisprudena neunitar.
Nu se judec nicio cauz, hotrrea nu are niciun efect asupra hotrrilor care au stat la baza
ei, ns este obligatorie pentru viitor. Legea nr. 202/2010 aduce o inovaie foarte important n
80

materia RIL, fiindc aceasta se judeca n reglementarea anterioar ei n seciile unite ale CCJ
(s ne dm seama de o deliberare cu 20 de judectori, nemaivorbind de faptul c este aproape
imposibil motivarea, semnarea minutei de atia oameni). n cazul ntrunirii unei majoriti, a
stabilirii edinelor de judecat nu era stabilit vreun termen n interiorul cruia instana
suprem s fie obligat s soluioneze o asemenea sesizare, un termen n interiorul cruia s
motiveze hotrrea au fost hotrri nemotivate luni de zile, aproape un an de zile, dei aveau
rolul de a uniformiza jurisprudena, i erau obligatorii de la publicarea n Monitorul Oficial, i
totui ele nu erau motivate. Legea 202/2010 stabilete ns nite reguli foarte clare: limiteaz
completul la preedintele CCJ, iar n absena acestuia la vicepreedinte, preedinii celor 4
secii ale instanei supreme (secia civil I, secia civil II fosta secie comercial, secia de
contencios administrativ i fiscal i secia penal), plus nc 20 de judectori, din care 14 de la
secia care are legtur cu problema respectiv i nc 6 judectori, cte 2 de la fiecare din
celelalte 3 secii. Dac problema respectiv vizeaz 2 secii, locurile se distribuie
corespunztor ntre ele: 8 la o secie, 8 la cealalt i la celelalte rmn cte 2 judectori.
Situaii de aceast natur ar fi atunci cnd, dup competena material, unele instane calific
un litigiu ca fiind de contencios administrativ, i altele c ar fi un litigiu civil, i care implic
automat o ntrebare cu privire la competena material de soluionare a cauzei n prim
instan. Un astfel de RIL vizeaz att secia I civil, ct i secia de contencios administrativ
i fiscal. Este desemnat un judector raportor, care face un raport cu privire la o posibil
soluie: deci el propune o soluie, analizeaz soluiile identificate n practic i propune o
soluie avnd n vedere jurisprudena CEDO, jurisprudena CJUE, etc. i el poat intra n
compunerea completului pentru c nu devine incompatibil prin ntocmirea raportului. edina
se convoac cu cel puin 20 de zile nainte. Hotrrea se motiveaz n 30 de zile de la luarea ei
i n 15 zile de la motivare aceasta se public n Monitorul Oficial. Deci, de la momentul
publicrii n Monitorul Oficial este obligatorie pentru instan, spune textul de lege. ns, se
poate remarca faptul c, pn la publicarea n Monitorul Oficial teoretic pot s treac 45 de
zile sau poate i mai mult, n cazul n care nu se respect termenele. Astfel nseamn c nu
trebuie s respect o hotrre?! Exemplu: A fost sesizat CCJ s se pronune asupra
mprejurrii dac n litigiile privind plngerile mpotriva ncheierilor Oficiului de Cadastru,
acest Oficiu are sau nu are calitate procesual pasiv. Acesta este un organ administrativ.
ncheierea dat de ctre acesta este tot un act administrativ, care ns este exclus de la
controlul de contencios pentru c pe legea cadastrului exist o cale de atac la instana civil.
Este logic s ne judecm astfel cu organul adiministrativ emitent sau nu? Logic este s ne
judecm. Deci, distincia este important pentru c dac spunem c nu ne putem judeca cu
Oficiul de Cadastru, automat calificm procedura ca una necontencioas, ne judecm de unii
singuri i nu mai putem cere astfel cheltuieli de judecat. Aadar, ne putem judeca n prim
instan, apel i recurs, ns nu putem solicita cheltuieli de judecat. Dac spunem c are
calitate procesual, l chemm n judecat i n msura n care ctigm procesul, ne
recuperm cheltuielile. CCJ spune ns c Oficiul de Cadastru nu are calitate procesual
pasiv. Dispozitivul hotrrii se public n aceeai zi sau n a doua zi pe site-ul CCJ. Toi
judectorii tiu acest lucru i urmresc. Astfel hotrrea instanei supreme este cunoscut de
ndat ce a fost luat, chiar dac nu a fost motivat. Se poate nclca aceasta, susinnd c nu
este motivat i nu este publicat n Monitorul Oficial, iar astfel nu o respect i s aplic unor
pri aflate n situaii juridice identice, cu procese pe rol, ori un tratament juridic difereniat n
81

funcie de momentul n care soluionez cauza care nu depinde de parte? Publicitatea hotrrii
pe site-ul CCJ este o publicitate suficient? Practica, a adoptat aceast opinie, i a spus c
deciziile instanei supreme pronunate n RIL sunt obligatorii nc din momentul apariiei lor
pe site-ul CCJ, pentru c din acel moment, ca judector ai acces la ele, trebuind s fii tot
timpul updatat cu privire la aceste chestiuni, nefiind obligat s atepi publicarea n Monitorul
Oficial. Problema sensibil este ns c soluiile pot s difere: unii, dei cunosc hotrrea
CCJ, nu o respect, iar alii o respect, pentru c rolul ei de fapt este uniformizarea
jurisprudenei! Mai mult, dac aceasta se contrazice dei se cunotea de ctre judector, este
aceasta o abatere disciplinar? R: au fost dezbateri aprinse pe aceast tem! Ideea e c acestea
sunt obligatorii pentru viitor, ns nu influeneaz hotrrile judectoreti irevocabile care au
stat la baza pronunrii lor.

Reglementarea cuprins n NCPC privind o nou aciune pentru uniformizarea
jurisprudenei de competena CCJ sesizarea prealabil/sesizarea naltei curi n vederea
pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Spre deosebire de RIL, spunem c este o metod de uniformizare a jurisprudenei post
factum, pentru c deja exist o jurispruden unitar. Aceast reglementare vizeaz de fapt
nlturarea posibilitii de apariie a unei jurisprudene neunitare stabilind n obligaia
instanelor care se pronun n ultim instan asupra unei cauze deduse judecii i NCPC, n
ultim instan se pronun de regul n apel, fiindc marea majoritate a hotrrilor sunt
susceptibile numai de apel, foarte puine cauze ajungnd s mai fie judecate n recurs de CCJ
i n aceast situaie, n aceste instane care judec o cauz n ultim instan, sunt obligate s
sesizeze instana suprem atunci cnd ele cred c interpretarea unui text de lege ar putea
genera o jurispruden neunitar. Pentru c este o sesizare a instanei supreme care se petrece
pe parcursul soluionrii unei cauze, ncheierea de sesizare a naltei curi suspend de drept
soluionarea cauzei pn cnd se pronun n atac, spre o deosebire logic fa de RIL. Ceea
ce este ns interesant n noua reglementare este c se pune pe site-ul CCJ faptul c aceasta a
fost sesizat cu o astfel de cerere i alte instane care au pe rol procese legate de interpretarea
aceluiai text de lege pot s suspende facultativ soluionarea cauzei aflate pe rolul lor pn la
soluionarea de ctre instana suprem a unei astfel de decizii. Este sau nu benefic o astfel de
reglementare (sigur, vom vedea faptul c, completul de judecat difer, deoarece i se atribuie
seciei de a crei activitate ine, deci nu mai este de competena celor 4 secii)? Dincolo de
acest aspect, s faptul de a cere unei instane s se pronune ntr-un domeniu n care nu exist
o jurispruden conturat, poate s fie o problem. Ca i chestiune, NCPC introduce un text
prin care spune c hotrrea dat n RIL nu-i produce efectele pn cnd legea este
modificat de legiuitor ceea ce este absolut firesc. ns, au existat i situaii (n practic) n
care legea a fost modificat de ctre legiuitor tocmai pentru faptul c hotrrea dat n
interpretarea ei era proast, dei era dat pe baza unei experiene jurisprudeniale. Aadar,
nainte de pronunarea cu caracter obligatoriu pe interpretarea unui text de lege este benefic o
jurispruden anterioar, chiar neunitar! ns, oricum, ideea este c legiuitorul permite acest
lucru pentru a prentmplina o jurispruden neunitar. Hotrrea CCJ se motiveaz, se
public n Monitorul Oficial, dar exist i o dispoziie a NCPC art. 521 alin. (3) care spune
82

c Dezlegarea dat chestiunilor de drept este obligatorie pentru instana care a solicitat
dezlegarea de la data pronunrii deciziei, iar pentru celelalte instane de la data publicrii
deciziei n Monitorul Oficial. Deci, face aceast distincie ntre instana care a sesizat
instana suprem, pentru care hotrrea este obligatorie de la pronunarea ei i cealalt
instan, pentru care devine obligatorie numai de la publicare. Un text de lege care nu se
justific fa de alineatele raportate la RIL, fiindc accesul la aceast hotrre este identic att
pentru instana care a sesizat instana suprem, ct i pentru celelalte instane. Sigur, textul nu
spune n ce modalitate este anunat instana care a sesizat CCJ, dar se poate remarca c
exist o ncheiere de sesizare (art. 520 procedura de judecat) i se spune n alin. (3) al
aceluiai art. 520 NCPC faptul c Dup nregistrarea cauzei la nalta Curte de Casaie i
Justiie, ncheierea de sesizare se public pe pagina de internet a acestei instane, iar n alin.
(4) faptul c Cauzele similare, aflate pe rolul instanelor judectoreti, pot fi suspendate
pn la soluionarea sesizrii. Probabil c CCJ va gsi o modalitate, deli logic era s se
publice pe site-ul naltei curi aa cum public RIL (nepublicare i se pare Andreei Chi o
greeal, deoarece nu vor sta judectorii s verifice site-urile tuturor instanelor de judecat,
pentru c poate fi vorba de un tribunal, de o curte de apel, etc.). Dar chiar i aa, dac avem
curiozitatea s verificm lista edinelor de judecat a fiecrei instane, n spe a naltei curi,
vom vedea c edinele de soluionare a RIL sunt distincte. Probabil c tot aa distincte
vor fi i edinele de soluionare ale acestor sesizri prealabile. Deci, dac ne vom duce pe
site-ul CCJ vom vedea pe lista edinelor de judecat faptul c a fost sesizat nalta curte cu o
astfel de ncheiere i putem urmri i ti astfel hotrrea ce se va pronuna.

Competena teritorial.
Cnd vrem s ne adresm unei instane, pentru a valorifica un drept sau un interes
legitim n primul rnd veridicm dac acea cauz este de competena instanelor de judecat
sau a altor organe, ca de exemplu organele administrativ-jurisdicionale. La aceast ntrebare
rspund normele de competen general. Dup verificm dac este de competena instanelor
romne sau de competena altor instane, n situaia n care avem i un element de extraneitate.
La aceast ntrebare rspunde competena internaional. Normele de competen material ne
spun crei instan ne adresm n prim instan: judectoriei, tribunalului, curii de apel. Dar,
odat ce tim, de pild, c ne adresm judectoriei, competena teritorial ne rspunde la
ntrebarea: la care judectorie trebuie s ne adresm. Deci, iat c delimiteaz competena
instanelor pe orizontal.
Normele care reglementeaz competena teritorial sunt de mai multe feluri, i vom
vedea c vorbim de o competen teritorial de drept comun, iar aici vorbim de instana de
la domiciliul prtului sau sediul persoanei juridice - aplicaia prezumiei de nevinovie n
procesul civil preluat din dreptul roman, o competen teritorial alternativ, care conform
art. 12 din CPC las la latitudinea reclamantului s aleag dintre mai multe instane
competente teritorial, aceste norme de competen fiind norme supletive i de aceea este la
latitudinea unei pri s aleag care este norma aplicabil i o competen teritorial
exclusiv, n anumite situaii suntem obligai s ne adresm unei anumite instane.
83

Competena teritorial de drept comun, potrivit art. 5 din CPC aparine instanei de
la domiciliul prtului (o reglementare similar avem i n NCPC): Cererea se face la
instana domiciliului prtului. Dac prtul are domiciliul n strintate sau nu are
domiciliu cunoscut, cererea se face la instana reedinei sale din ar, iar dac nu are nici
reedina cunoscut, la instana domiciliului sau reedinei reclamantului. Ce nelegem prin
domiciliu n sensul art. 5? R: Nu este domiciliul din cartea de identitate, ci este locul unde
prtul locuiete efectiv, deoarece fiind o aplicaie a prezumiei de nevinovie nseamn c
reclamantul trebuie s se deplaseze acolo unde se afl prtul, nengreunndu-i acestuia
situaia atta timp ct nu exist o hotrre care i stabilete vinovia. De exemplu, dac
mprumutm o sum de bani de la cineva, chiar dac locuim cu prinii undeva n Bucureti
sau Suceava, iar n timpul anului universitar locuim n Cluj-Napoca, instana competent
teritorial, potrivit acestei reguli de competen, ar fi Judectoria Cluj-Napoca, deci locul unde
stm efectiv, deoarece nu este normal s ne deplasm la proces de fiecare dat n Bucureti
sau Suceava, dup caz. O astfel de interpretare rezult i din normele Codului civil dac ne
uitm. Ce nelegem prin domiciliu i ce nelegem prin reedin, mai nti? Dac o persoan
are domiciliul n strintate, va fi competent instana de la reedina sa. Domiciliul
reziden n strintate. Spre exemplu: O persoan locuiete efectiv n Spania unde are loc de
munc, are carnet de munc, i-a cumprat o locuin cu credit bancar, reuzlt c acela e
domiciliul, deoarece aceea este locuina sa principal, ns persoana respectiv are i cas n
Cluj-Napoca, unde se ntoarce i i viziteaz rudele, locuin care este, de fapt, locuina sa
secundar, deoarece dac ne uitm la definiia din Codul civil, obsevm faptul c domiciliul
este locuina principal i reedina este locuina secundar art. 87 i 88 din NCC. Iat c,
dac o persoan are domiciliul n strintate, competena teritorial de drept comun se va
determina dup reedin. n exemplul prezentat, competent va fi Judectoria Cluj-Napoca
sau Tribunalul Cluj, iar n cazul Curii de Apel Cluj ar fi mai dificil de imaginat dac persoana
ar putea avea calitatea de prt, deoarece aciunea n aciunea n contencios prt este organul
administrativ. Pentru a vedea de unde tim aceste lucruri expuse, citim art. 91 din NCC care
ne spune c (1) Dovada domiciliului i a reedinei se face cu meniunile cuprinse n cartea
de identitate, ns (2) n lipsa acestor meniuni ori atunci cnd acestea nu corespund
realitii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reedinei nu va putea fi opus altor
persoane, i (3) Dispoziiile alin. (2) nu se aplic n cazul n care domiciliul sau reedina
a fost cunoscut prin alte mijloace de cel cruia i se opune. Deci, cum transpun aceste
norme de drept substanial pe trmul dreptului procesual ne edific urmtorul exemplu. Dac
o persoan i cumpr un autoturism i nu i-a fcut formele de nmatriculare n circulaie pe
numele ei, vnztorul nefiind un prieten sau cunotin s se tie unde locuiete, pentru aflarea
domiciliului persoana cumprtor trebuie s se adreseze Serviciului de Eviden a
Populaiei, iar apoi se adreseaz instanei potrivit crii de identitate a vnztorului, iar la
rndul lui acela va trebui s fac dovada, n cazul n care susine c locuiete n alt parte, c
ntr-adevr locuiete n alt parte dect n locul menionat n cartea de identitate i c persoana
cumprtor a tiut sau a trebuit s tie acel lucru. Ideea rmne ns c, n principiu,
trebuie s ne adresm instanei de la domiciliul prtului, prin domiciliu nelegndu-se locul
unde acesta poate fi gsit efectiv, pentru c ideea e c el nu trebuie s se deplaseze la instan,
ci reclamantul trebuie s se deplaseze la instana n a crei circumscripie i are prtul
domiciliul.
84

n materia persoanleor juridice exist o reglementare similar n art. 7 alin. (1) CPC
care spune c Cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instana
sediului ei principal.
Competena alternativ art. 6 CPC, care ne spune faptul c atunci Cnd prtul,
n afar de domiciliul su, are n chip statornic o ndeletnicire profesional ori una sau mai
multe aezri agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face i la instana locului
acelor aezri sau ndeletniciri, pentru obligaiile patrimoniale i care sunt nscute sau care
urmeaz s se execute n acel loc. Deci, iat c reclamanul poate formula cererea de
chemare n judecat i la instana n a crei circumscripie lucrez, de fapt. De exemplu: O
persoan locuiete n Cluj-Napoca, dar lucreaz la DNA Bucureti. Persoana poate fi chemat
n judecat la Judectoria unui Sector din Bucureti, n circumscripia cruia se afl sediul
acelei instituii. ns pentru ce fel de obligaii? R: Obligaii care fie s-au nscut acolo, fie care
urmeaz s se execute acolo, nu se cere ca acestea s aib legtur cu serviciul persoanei, deci
obligaii care au legtur cu acel loc, altele dect obligaiile de serviciu.
n materia persoanelor juridice exist un text similar n art. 7 alin. (2) CPC care spune
c Cererea se poate face i la instana locului unde ea are reprezentan, pentru obligaiile
ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentant
sau din fapte svrite de acesta. Termenul de reprezentan este un termen pe care s-ar
putea s nu-l gsim n legile speciale, NCPC vorbind de dezmembrminte ale persoanei
juridice. Care este condiia s putem apela i la aceast instan? Una este comun cu situaia
cnd prtul este persoan fizic i este vorba de obligaii care urmeaz a fi executate n acel
loc, iar a doua condiie vorbete de obligaii nscute din acte ncheiate de reprezentan sau
fapte juridice licite sau ilicite svrite de aceasta. Deci, nu avem o suprapunere total. Alin.
(3) al art. 7 ne spune c Cererea mpotriva unei asociaii sau societi fr personalitate
juridic se face la instana domiciliului persoanei creia, potrivit nelegerii dintre asociai, i
s-a ncredinat preedinia sau direcia asociaiei ori societii, iar, n lipsa unei asemenea
persoane, la instana domiciliului oricruia dintre asociai. n acest din urm caz,
reclamantul va putea cere instanei numirea unui curator, care s reprezinte interesele
asociailor. Ideile pe care trebuie s le reinem sunt c, n primul rnd, asociaiile i
societile fr personalitate juridic pot sta n justiie doar n calitate de prt, n actuala
reglementare, dar n viitoarea reglementare NCPC pot sta i n calitate de reclamant, iar n
aceast calitate de prt se adreseaz instanei de la locul unde i are domiciliul preedintele
acestei asociaii fr personalitate juridic, dac exist o asemenea persoan, iar dac nu
exist o asemenea persoan cu atribuii de conducere, la domiciliul oricruia dintre asociai,
domiciliu definit n sensul art. 5 CPC. Art. 8 CPC are o formulare destul de alambicat, i de
aceea ne vom duce mai nti la art. 111 NCPC care simplific foarte mult formularea din
actuala reglementare i simplific i modul de determinare a competenei, i care spune c
Cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i instituiilor centrale sau locale,
precum i a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instana de la
domiciliul sau sediul reclamantului ori la instana de la sediul prtului.. Putem aadar
remarca faptul c atunci cnd avem o aciune introdus mpotriva statului sau a unei instituii
centrale, de regul aceast aciune este de competena instanelor de la Bucureti, fiind de fapt
85

o norm de procedur care degreveaz instanele din Bucureti, pentru c ne las s alegem
ntre instana de la sediul prtului sau instana de la domiciliul sau sediul reclamantului. Dac
revenim ns la textul art. 8, observm c acesta este puin mai complicart, dar nu cu mult, i
acesta spune c (1) Cererile ndreptate mpotriva statului, direciilor generale, regiilor
publice, caselor autonome i administraiilor comerciale se pot face la instanele din capitala
rii sau la cele din reedina judeului unde i are domiciliul reclamantul. Deci iat,
instanele din capitala rii, diferena fa de art. 111, nu spune instaa de la domiciliul
reclamantului, ci instanaa de la reedina judeului unde i are domiciliul reclamantul
Turda, spre exemplu, i el trebuie s poat s se adreseze Judectoriei Cluj-Napoca. La
tribunal nu se pune problema pentru c acesta are competen pe jude, cu sediul n localitatea
reedin de jude. Iat c textul art. 111 este mai simplu, dar are alte criterii pentru c ne las
s alegem dintre instana de la sediul prtului i instana de la domiciliul sau sediul nostru,
iar textul art. 8 ne las s alegem dintre o instan din Bucureti i o instan din reedina
noastr de jude. Art. 9 CPC ne spune c Cererea ndreptat mpotriva mai multor pri
poate fi fcut la instana competent pentru oricare dintre ei; n cazul cnd printre pri
sunt i obligai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre
debitorii principali.. Iat c dac avem un reclamant care cheam n judecat mai muli
pri i se poate adresa instanei competente potrivit domiciliului oricruia dintre ei. N-am
fcut nc coparticiparea procesual i conexitatea ca s vedem c nu putem totui s atacm
noi o competen pentru prt care nu are nicio legtur cu un alt prt; deci trebuie s avem o
legtur ntre aceste capete de cerere formulate mpotriva unor pri diferii, pentru c dac,
spre exepmlu: Am mprumutat sume de bani unor persoane diferite, aceasta nu face s existe
ntre ele o legtur care s-l determine pe cel din Bucureti s vin n Cluj-Napoca pentru c
unul dintre debitori este n Cluj-Napoca. Trebuie s existe o legtur ntre aceste cereri
formulate mpotriva prilor diferii. Dac, de exemplu, am mprumutat celor 5 pri, cu
scopul de a ridica un imobil i am constituit o garanie comun pe terenul pe care urma s se
edifice construcia, iat c avem deja o legtur ntre cei 5 debitori. ns, nu se poate pur i
simplu s atrag o alt competen fr ca ntre pri s existe vreo legtur. n situaia n
care avem debitor principal i debitor accesoriu (cel obligat accesoriu este fidejusorul sau cel
care constituie o garanie real, altul dect debitorul). Sigur c i aici ar putea s existe nite
discuii, pentru c n cazul fidejusorului, pe vechea reglementare, exista beneficiul de
discuie/discuiune ce presupunea ca, odat ce s-a renunat la acest beneficiu, din
perspectiva creditorului avem de fapt acelai raport ca i debitorul principal; pe el nu-l
intereseaz c ne desocotim dup aceea i avem aciune n regres; fa de el suntem exact ca i
cel care i-a mprumutat suma de bani. Deci, aici ar putea s existe nite discuii. Trebuie s ne
gndim i la garaniile reale, dac este vorba de o aciune ipotecar imobiliar, dac merge
competena teritorial alternativ art. 9 CPC sau merge competena teritorial exclusiv pe
art. 13 CPC, pe aciuni reale. Art. 10 debuteaz prin prin aciunea n afara instanei de la
domiciliul prtului (deci clar, competen alternativ) i spune c mai sunt competente
urmtoarele instane:
1. n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui
contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n
parte, a obligaiunii;
86

n acest caz se ridic problema c, dac nu se prevede expres n contract locul executrii
obligaiei ne ducem sau nu ne ducem la textul Codului civil care ne arat care este locul plii
i putem s ne ndreptm i la instana de la locul plii, alta dect cea de la domiciliul
debitorului? Culmea este c aa preia i Noul Cod textul, i uit de diferena de reglementare
din Noul Cod civil fa de vechea reglementare, pentru c din perspectiv istoric, aveam
acest pct. 1 care este i n prezent n vigoare i era pct. 4 care se referea la litigiile comerciale
care nu mai exist n prezent. n cazul litigiilor comerciale nu spunea c trebuie s se prevad
expres n contract locul executrii obligaiei, ci spunea c ne puten adresa i instanei de la
locul executrii obligaiei. De ce aceast diferen de regementare? R: Pentru c, dac ne
reamintim VCC prevedea c plata era cherabil, adic creditorul trebuia s se deplaseze la
domiciliul debitorului i s-i cear plata. Aadar, care era locul plii? R: Locul plii era
domiciliul debitorului i era normal s nu mai reglementeze o norm alternativ, pentru c ne-
ar fi retrimis la art. 5 pentru c era tot domiciliul prtului, i de aceea, n contract trebuia
stipulat un alt loc pentru executarea obligaiei dect domiciliul prtului. La litigiile
comerciale nu se prevedea acelai lucru pentru c n cazul litigiilor comerciale, plata era
portabil, adic trebuia debitorul s se deplaseze la creditor, deci iat c aveam deja o
reglementare de competen distinct n care nu ne mai retrimitea la art. 5 CPC. Vine ns
NCC i ne reglementeaz distinct locul plii (art. 1494) care spune c (1) n lipsa unei
stipulaii contrare ori dac locul plii nu se poate stabili potrivit naturii prestaiei sau n
temeiul contractului, al practicilor statornicite ntre pri ori al uzanelor:
a) obligaiile bneti trebuie executate la domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului de
la data plii;
Deci, iat c este prevzut expres c, n lipsa unei stipulaii contrare i n cazul n care nu
exist practici statornicite ntre pri, suntem n ipoteza clasic a art. 10 pct. 1, dar nu avem o
asemenea stipulaie n contract. Codul civil ne spune c locul plii n cazul obligaiilor
bneti, n parte stabilete locul plii, fcnd o clasificare a obligaiilor n: a) obligaii care au
ca obiect o sum de bani, b) obligaia de a preda un bun individual determinat i c) celelalte
obligaii, iar la lit a) obligaiile bneti trebuie executate la domiciliul creditorului sau, dup
caz, la sediul creditotului de la data plii. Iat, nu ne trimite napoi la art. 5 pentru c nu este
sediul debitorului sau domiciliul acestuia, ci este sediul sau domiciliul creditorului. Dac
mergem pe ideea c un contract se completeaz cu celelalte dispoziii ale legii, dac nu se
prevede n contract deloc locul executrii obligaiei i aceasta const ntr-o sum de bani, care
este locul executrii obligaiei? R: Sediul sau domiciliul crditorului. Putem afirma c nu se
aplic art. 10 pct. 1 CPC pn la ora actual pentu c nu s-a prevzut expres n contract, dei
contractul se completeaz cu legea?!
b) obligaia de a preda un lucru individual determinat trebuie executat n locul n care
bunul se afla la data ncheierii contractului;
Deci, nu la data predrii, ci la data ncheierii contractului, pentru c acela era locul previzibil
din perspectiva creditorului c se va executa obligaia de predare. Sigur, teoretic ar putea fi
chiar la domiciliul prtului, dar n situaiile n care difer de domiciliul prtului de ce s
spunem c nu se aplic norma de competen teritorial alternativ?!
87

c) celelalte obligaii se execut la domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului la data
ncheierii contractului.
Aici am putea spune c este un criteriu identic cu art. 5 CPC, dar nu obligatoriu, pentru c
dac el i schimb domiciliul dup data ncheierii contractului, ns nainte de sesizarea
instanei de judecat, vom avea o instan distinct de cea care ar fi atras potrivit art. 5. Dar,
dac pe parcursul soluionrii cauzei prtul i schimb domiciliul, influeneaz n vreun fel
competena teritorial? R: Nu, pentru c a fost deja sesizat. Deci, iat c revenind la art. 10
pct. 1, nu este corect, n opinia Andreei Chi, statuarea din doctrin i din cursul tiprit,
bazat pe VCC, n sensul c trebuie s avem n mod expres prevzut locul executrii
obligaiei n contract, pentru c avnd aceste dispoziii noi din NCC care prevd c locul
executrii contractuale poate fi i altul dect efectiv domiciliul prtului, deci un alt criteriu
dect cel folosit de art. 5, contractul completndu-se cu legea putem aplica art. 10 pct. 1 CPC,
raportat la art. 1494 NCC.
2. n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil, n aciunile n
justificare sau n prestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul;
Locaiune = predarea imobilului nchiriat la data expirrii locaiunii, plata chiriei restante,
efectuarea reparaiilor urgente, deci absolut toate efectele contractului de locaiune.
Aciune n prestaie tabular = i n reglementarea din Legea cadastrului i n regelementarea
din NCC, prin aceast aciune se dorete nscrierea n Cartea funciar (C.F.). Dar, de fapt, ce i
se cere prtului? S lum un exemplu concret: n Cartea funciar avem un proprietar decedat,
motenitorul lui dezbate succesiunea, are certificat de motenitor i ncheie cu mine un act
autentic de vnzare-cumprare nainte de a se nscrie. Eu cu contractul meu autentic m pot
nscrie n C.F.? R: Nu, pentru c nu fac dovada firului transmisiunilor succesive. Cine este cel
obligat s-mi predea actele necesare? R: Vnztorul, n acest exemplu. El ar fi trebuit s-mi
predea certificatul de motenitor cu care eu s m pot nscrie n C.F. (n niciun caz nu
suplinete actul ce constituie titlul n baza cruia eu mi-am dobndit dreptul, ci alte acte
necesare nscrierii). Aceasta este prestaia pozitiv! Prestaia tabular mpotriva terului este,
n acest exemplu al contractului de vnzare-cumprare, situaia n care am nstrinat de mai
multe ori imobilul fr ca acetia s se nscrie. Se nscrie primul cel care a cheiat contractul
ulterior (s avem grij, c atunci cnd intr efectul constitutiv, dobndire nseamn de la
data nscrierii) cunoscnd existena contractului meu, eu neavnd posibilitatea de a m nscrie,
pentru c, tot pe baza acestui exemplu, st de pild cu certificatul de motenitor n buzunar i
ncheie dou contracte i i d certificatul celui cu care contracteaz ulterior, iar acesta se
nscrie n C.F.. Eu nu am avut aceast posibilitate pentru c mie nu mi l-a dat, i asta este
aciunea n prestaie tabular mpotriva terului. Vom putea vedea, c este o mare diferen
fa de aciunea n acordarea rangului preferenial, pentru c n acel caz amndoi ar fi avut
posibilitatea s se nscrie, dar eu am stat cu actul n buzunar i nu l-am nscris. Aciunea n
prestaie tabular este considerat o aciune personal i competena de soluionare a cauzei
aparine fie instanei de la domiciliul prtului, fie instanei de la locul siturii imobilului.
Aciune n justificare tabular = vorbim de aceast aciune atunci cnd trebuie justificat
nscrierea provizorie i n msura n care este justificat, se transform retroactiv n tabular,
88

iar dac nu este justificat se radiaz. Exemplu: nscrierea provizorie a unui drept afectat de o
condiie suspensiv. Cum justific aceast nscriere? R: Trebuie s fac dovada faptului c acea
condiie suspensiv s-a mplinit. O fac pe calea unei aciuni pe calea aciunii n justificarea
nscrierii provizorie. i n aceast situaie avem de ales ntre instana de la domiciliul prtului
(art. 5 CPC) sau de la locul siturii imobilului (art. 10 pct. 2 CPC).
Art. 10 pct. 3 i pct. 5 nu necesit explicaii suplimentare, pct. 4 a fost abrogat, iar pct.
6 nu mai este n vigoare.
7. n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensie de ntreinere,
instana domiciliului reclamantului;
Obiectul aciunii: pensie de ntreinere. Calitate procesual activ: ascendent sau descendent,
nu i so, dar este un beneficiu al legii n favoarea creditorului pensiei i nu a debitorului.
Dac de exemplu, debitorul pensiei de ntreinere vrea s introduc aciune pentru reducerea
pensiei, lui nu-i profit beneficiul oferit de pct. 7, el trebuind s mearg pe art. 5 CPC i s se
adreseze instanei de la domiciliul prtului. i practica a acceptat c acest text se aplic i n
situaiile n care se solicit restituirea alocaiei de stat pentru copii, ncasatp pe nedrept.
8. n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana n circumscripia creia s-a
svrit acel fapt.
Este o prevedere preluat i n NCPC, deci permite, de fapt, celui care a fost prejudiciat prin
svrirea unei fapte ilicite s se adreseze instanei fie de la domiciliul prtului, fie instanei
de la locul svririi faptei, dar s-a constatat n practic c de regul prejudiciul se produce la
locul svririi faptei i este mai simplu s se administreze probe n ceea ce privete acest
prejudiciu. Dar, pentru situaiile n care prejudiciul totui se produce n alt parte dect la
locul svririi faptei, vine NCPC cu o reglementare suplimentar i permite s introduc
aciunea i la instana de la locul producerii prejudiciului, atunci cnd acesta difer de locul
svririi faptei ilicite. n actuala reglementare, aadar, nu avem alegere dect ntre instana de
la domiciliul prtului i instana de la locul svririi faptei ilicite.
n opinia Andreei Chi, art. 11 CPC de cerere n materie de asigurare nu necesit
foarte multe explicaii, n acest caz putndu-ne adresa i instanei de la locul asiguratului sau
unde se afl bunurile asigurate, ori locul unde s-a produs accidentul. Un text similar cu alin.
(2) al acestui art. se gsete i n NCPC, numai c are n vedere noua reglementare a
nulitilor n Codul civil i n loc de aceast terminologie cum c este nul, se prevede c se
consider clauza nescris. Raiunea acestui text de lege este aceea de a nu ne obliga
asiguratorul s alegem noi o competen care s-i fie lui favorabil aflndu-ne, aadar, pe o
poziie favorizat n ncheierea acestui contract.
Art. 11. (1) n materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la
instana n circumscriia creia se afl:
1. domiciliul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs accidentul.
89

(2) Alegerea competenei prin convenie este nul dac a fost fcut nainte de naterea
dreptului la despgubire.
Cine alege ntre mai multe instane deopotriv competente? R: Art. 12 CPC ne spune
expres c Reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente,
deoarece toate aceste dispoziii sunt n favoarea lui i nu n favoarea prtului.
Ne oprim aici cu acest curs 6! (se continu cu competena teritorial exclusiv)

CURS 7
Am ramas sa discutam despre exceptia de necompetenta teritoriala, nu am terminat
necompetenta teritoriala exclusiva. Competenta teritoriala exclusiva, pt ca am discutat despre
competenta teritoriala de drept comun, instanta de la domiciliul sau sediu paratului,
competenta teritoriala alternativa reglemenata de la art 9 pana la 11 la alegerea reclam conf
art 12 , 6, 7, 8, 9 pana la 11 si azi urmeaza sa discutam despre cea exclusiva.
Ce inseamana competenta teritoriala exclusiva? Inseamana ca nu ma pot adresa decat
instantei determinate de lege. Este vorba de o competenta reglementat prin norme imperatve
de la care partile nu pot deroga pt ca de la competenta de dr comun si de la cea alternativa,
partile pot deroga.
Veti vedea cand vom discuta despre prorogarea legala de competenta, partile se pot
intelege sa se adreseze unei cu totul alte instante decat cea indicata de lege : de ex daca locul
unde domiciliaza paratul este Cluj si ar fi instanta competenta conf art 5 judec Cluj si daca
vorbim de o cauza de competenta materiala a judecatoriei, instanta locului de executare a
obligatiei stabilita prin contract sau vedeti dupa discutia din saptamana trecuta, ar fi judec
constanta si totusi partile se inteleg prin conventie ca orice litigiu nascut din actul juridic
incheiat de ele sa fie solutionat de judecatoria Brasov, se vor adresa judecatoriei Brasov pt ca
normele de la art 5 pana la 11 sunt norme dispozitiive de la care partile pot deroga.
Normele ce reglementeaza competenta exclusiva sunt norme imperative, asadar partile,
recalmantul mai exact e obligat sa se adreseze intantei stabilite de lege. Daca nu face acest
lucru, vom vedea regimul juridic al execeptiei de necompetenta.
Care sunt cazurile de compet teritoriala exclusiva ?
1. Primul e cel reglem de art 13 din actualul cod de procedura civila, un text similar este
90

si in noul cod de procedura care se refera la competenta teritoriala in materie de actiuni
imobiliare. Spuneti voi ce fel de actiuni imobilirae avem la art 13...la ce fel de actiuni se
refera art 13? La actiuni reale. Tineti minte clasificarea actiunilor dupa obiect? si actiunile
personale imobiliarea sau actiunile mixte imobiliarea sunt de competenta caror instante ?
acelor reglementate prin normele de la 5 si respectiv 10 .De cate feluri sunt actiunile reale
imobiliare? Posesorii si petitorii. Actiunea posesorie ati discutat, este si o procedura speciala
in CPP, vechiul cod civil nu o cuprindea si nici NCC. Actiunile reale imobiliare se refera la dr
de proprietate : revendicarea, cea mai cunoscuta, actiunea confesorie pt apararea unor
dezmembraminte ale dreptului de proprietate, negatorie prin care se solicta sa se constate ca
s-a stins acel dezmembramant al dreptului de proprietate.
Numai la drepturile reale principale se refera actiunile reale principale? Si aici vorbim de
ipoteca imobiliara? Actiunea ipotecara este sau nu o actiune imobiliara in sesnsul art 13 ? da,
este. Alte actiuni: actiunea in granituire, actiunea pt partajul unui imobil? ce se intampla , mai
intai analizam textul art 13 si apoi vedem ipoteze particulare. Ce se intampla daca imobilul e
situat in circumscriptiile teritoriale a mai multor instante? Care instante trebuie sau poate sa
i se adreseze reclam. Ne spune 13 alin 2 cand imobilul este situat in circumscriptiile mai
multor instante, cererea se va face la instanata domiciliului sau resedintei paratului , daca
acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii iar in caz contrar, la oricare din instantele in
circumscriptiile carora se afla imobilul Se transforma prin asta competenta in una
alternativa ? Nu, ramane una exclusiva pt ca este reglementata prin norme imperative. Vom
vedea ce inseamna competenta exclusiva regleme de norme imperative, exceptia de
necompetenta poate fi invocata si de instanta din oficiu. O sa vedem ca nu oricand , pt ca s-a
modificat codul. Spre deosebire de comptenta teritoriala alternativa unde exceptia de
necompetenta poate fi invocata numai de catre parat.
Deci ramane o competenta teritoriala exclusiva pt ca reclamantul nu poate deroga de la ea.
Trebuie sa se adreseze instantei in a carei circumscriptie este situat imobilul, dar daca se afla
pe raza mai multor instante si paratul locuieste intr-una din aceste circumscriptii e obligat sa
se adreseze acelei instante. Doar in situatia in care nu locuieste in raza vreunei instante poate
sa se adreseze oricareia . Aici este la alegerea lui, dar prin asta nu se tranforma intr-o
competenta alternativa, ramane o competenta exclusiva teritorial reglementat prin norme
imperative, astfel ca excetia de necompetenta va putea fi invocata de oricine, inclusiv de
reclamant sau de instanta din oficiu daca se incalca. Ce se intampa daca se solicita partajul
mai multor imobile ? care se afla evident in circumscriptia teritorial a unor instante diferite,
91

ca acolo avem probleme. Bunaoara eu sunt coproprietara cu X pe doua imobile si cer partajul
ambelor imobile. Carei instante ma adresez? O sa vedeti ca doctrina de specialitate spune ca
ar trebui sa aplice prin similitudine, in lipsa unui text expres, art 13 alin 2, in sensu ca daca
paratul domiciliaza in raza uneia dintre aceste instante, ma voi adresa acestei instante, daca
nu, oricareia dintre cele doua instante. O sa vedetI totusi ca trebuie sa distingem intre situatia
in care se cere partajarea unei mase, alta decat o masa succesorala pt ca acolo am alta
competenta teritoriala vom vedea art 14, bunaoara o masa , o comunitate de bunuri a sotilor
fie in timpul casatoriei fie dupa casatorie, dar ramane o masa de bunuri deci inclusiv bunuri
mobile si imobile, stiti de la dreptul familiei ca cota de contributie se stabileste raportat la
dobandirea intregii mase si atunci se cere un partaj al unei mase de bunuri compuse din mai
multe imobile si inclusv bunuri imobile. In acesta situatie as putea sa accept ca in lipsa unui
text expres as putea sa aplic prin analogie, desi analogia este interzisa incusiv in dreptul
substantial de NCC si ar trebui cu atat mai putin sa fie admisa in dr procesual, insa in absenta
unei reglemetari trebuie sa accept ca este posibila o astfel de interpretare. Dar daca am o alta
situatie, pur si simplu pt ca a am fost prietena cu x sau concubina cu x am cumparat niste
imobile in comun si as avea intersul sa le partajez pe toate. Ele se afla in raza teritoriala a
unor instante diferite, as vrea sa ma adresez unei singure insante, o sa vedeti de ce, pt ca la
partaj trebuie sa aplice instanta anumite criterii si in primul rand va face partajul in natura
daca este posibil. Imaginati-va ca avem doua case si fiecare se poate apartamenta. Daca m-as
adresa unor instante diferite pt fiecare imobil si partajul in natura e posibil, o sa imi imparta
fiecare casa in doua apartamente, curtea ,gradina in mod corespunzator si o sa ma trezesc cu
el coproprietar pe niste parti indivize comune si cu niste apartamente. Pe cand daca m-as
putea adresa unei singure instante as putea spune dati-mi mie o casa, lui o casa si eventual
daca exista o diferenta de valoare compensati printr-o sulta ? pot oare sa fac acest lucru? eu
cred si ramane sa va ganditi pt ca nu apucam sa discutam despre exceptia de conexitate, dar
daca ne uitam la definita conexitatii de la art articolul 164, suntem in prima ipoteza .. repet
vom reveni asupra ei " Partile vor putea cere inrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea
aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti, sau chiar
impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au stansa legatura" nu ar fi o situatie de
conexitate? aici spun ca prin forta imprejurarilor suntem coproprietari ai unor imobile
diferite, nu exista o legatura intre noi , nu exista o masa de bunuri pe are o impartim , este o
situatie de conexitate dar observati ca alin 4 spune " cand una din pricini este de competenta
unei instante si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta; ce inseamna
conexitate? ca cele doua cauze se reunesc la una din cele doua instante? daca sunt 2, 3 sau 4
92

la una din ele. La care dintre ele? Textul imi da un criteriu: la prima sesizata sau daca partile
cer sa se intreuneasca la alta, la una din celelalte instante. Dar unde/cum pot sa ceara sa se
intruneasca la alta ? sa nu incalce normele de competenta exclusiva pt ca e clar ca e de acelasi
grad si materie. Deci nu putem sa incalcam norme de competenta exlcusiva si alin 4 imi si
spune.
Revenind la exemplul nostru, ambele cazuri sunt de competenta teritoriala exclusiva,
asadar conexitatea nu ar putea opera din perspectiva art 164 pt ca ambele cauze sunt de
competente teritoriala exclusiva a unei instante, asadar conexitatea nu ar putea opera din
perspectiva art 164 pt ca ambele instante sunt competente teritorial exclusiv. Deci cel putin de
lege lata este dificil sa acceptam ca in situatia in care cauzele sunt doar conexe, deci distingeti
din perspectiva procedurii civile in prima situatia am un singur capat de cerere, cer partajarea
unei mase de bunuri. Este un singur partaj, ca si cel succesoral, nu partajez bunurile distinct.
In a doua situatie cer partajul mai multor bunuri, fiecare cerere este o cerere principala. Da?
de fapt intre acestea cel mult pot vb de o legatura de conexitate in sensul art 164 conf alin 4.
cand una din pricini este de competenta unei instante si partile nu o pot inlatura, intrunirea se
va face la acea instanta " conexitatea nu poate opera cu incalcarea normelor de competenta
teritoriala exclusiv, iar cateva probleme pe care le ridica aplicarea art 13 si care raman
deschise si sub noua reglementare.
Art 14 se refera la competenta in materia cererilor succesorale . Daca va amintiti am mai
vb despre acestea cand am vorbit despre competenta materiala a tribunalului in functie de
valoare. La art 1 punct 1 lit b unde am spus ca tribunalul e competent sa judecte actiunile
patrimoniala cu un obiect a carui valoare depaseste 500 0000 lei, cu exceptia cererilor in
materie succcesorala, si am spus ca vom reveni asupra lor cand discutam .
Care sunt cererile in materie succesorala in acceptiunea codului de procedura civila?
Sunt cele prevazute de art 14. Ce intelege CPP prin cererea in materie succesorala si care ar
fi instanta competenta teritorial ? Art 14 in materie de mostenire sunt de competenta ceui
din urma dociciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea
dispozitiilor testamentare 2. cererile privitoare la mostenire, precu si cele privitoare la
retentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia 3. cererile legatarilor sau ale
creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului
testamentar. Sigur, anularea sau constatarea legatului cuprins intr-un testament, de exemplu
executarea dispozitiilor testamentre.
93

Daca va uitati la punctu 1 in comparatie cu punctu 3 care vorbeste de cereri ale legatarilor
sau ale creditorilor defunctului, veti realiza ca punctu 1 se refera de fapt la executarea
legatelor universale si cu titlu universal pt ca punctu 3 se refera la predarea legatelor cu titlu
particular,
Punctu 2 " cererile privitoare la mostenire, precu si cele privitoare la retentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia " ce fel de cereri? cereri ale most unul impotriva
altuia: raport, reductiunea, nedemnitatea. Vedeti petitia de ereditate, anularea certifIcatului de
mostenitor, plata pasivului succesoral etc . Cand e vorba de cereri ale unui mostenitor, unul
impotriva celuilalt,
Punctu 3 "cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar." De legatari am vorbit deja, deci
predarea legatelor cu titlu particular, creditorii defunctului, observati ca textul se limiteaza la
cererile creditorilor defunctului. Dar care e ratiunea si alegatarilor cu titlu particular?
Observati ca am avut o creanta impotriva lui de cujus, carei instante trebuia sa ma adresez,
daca era in viata ? art 5 , instanta de la domiciului lui, iata daca a decedat, ma adresez
instantei de la ultimul domiciliu, numai ca spune ca e competenta teritoriala exclusiva pt ca o
sa ii chem in judecata pe most lui pt plata acelei creante, de aceea trebuie sa ramana
competenta instanta de la locul ultimului domiciliu al defunctului.
Iata deci competenta, daca defunctul ar fi fost in viata ar fi fost de dr comun art 5, se
tranforma intr-o competenta teritoriala exclusiva, dupa deces e vb de creanta a unor creditori
de cand defunctu era in viata. Dar tot aici intra si creantele aparute dupa deces , cum ar fi cele
privin cheltuielile de inmormantarea care pot sa fie si ale unor terti , nu neaparat ale
mostenitorilor, unul impotriva celuilalt ca sa ma duc la punctul 2. E vorba cand un tert
suporta cheltuielile de inmormantare si este considerata tot o creanta impotriva mostenirii,
este de competenta teritoriala exclusiva a instantei ultimului domiciliu al defunctului.
Ce se intampla in situatia in care se solicita partajarea unor succesiuni, succesiuni sau
dezbaterea unor succ esiuni succesive. De exemplu se cere mai intai sa se dezbata
succesiunea dupa strabunic , apoi dupa bunic si dupa tata poate chiar si dupa frate. Care este
instanta competenta din instanatele de la ultimele domicilii ale celor decedati. Daca ne
gandim, tineti minte de la clasificarea actiunilor in functie de calea procesuala aleasa de parti
am vorbit de capete principale si capete acesorii de cerere si am spus ca capat princincipal de
cerere este cel de a carui solutionare depinde solutionarea celeilalte si ca acea competenta,
94

dupa capatul principal de cere, seaplica si celorlalte capete subsecvente.
Care ar fi capatul principal de cerere de a carui solutionare depinde ? Prima succesiune pt
ca se cer dezbaterea unor succesiuni succesive? Sigur vizez mai multe bunuri transmise
succesiv de la strabunic, pt ca astfel nu as avea acest interes, vreau sa aduc la zi starea
tabulara a unui imobil sau a mai multora si atunci, sigur ca dupa acest criteriu, ar trebui sa fie
instanta de la ultimu domiciliu a primului defunct pt ca in functie de modul in care includ sau
nu acel imobil in masa succesorala, probabil ca voi solutiona celelalte capete de cerere . Intr-
adevar, practic instantele au spus nu, ci va fi instanta de la ultimul dociliu al ultimului
defunct. De ce? pt ca este ma simplu sa administrez probe acolo si asa mai departe, pt ca desi
nu am vb ratiunile pt care reglementeaza instanta de la locul situarii imobilului de la art 13.
care este? Usurinta administrarii probelor, nu? Acolo dispun expertiza pt ca expertu nu e
totuna unde merge si daca efectuez proba prin comisie rogatorie sau nemijlocita catre instanta
daca am a o actiune pt constarea dr de proprietate, martorii mei sunt vecinii imobilului care
vor fi adusi la o instanta apropiata si nu la departare.
Tot asa in materia art 14 instantale, din ratiuni practice, ( a fost si o sedinta de
uniformizare o jurispdund la nivelul CSM in care intr-adevar intr-un proces s-a consemnat ca
ar fi instanta de la ultimul dom al ultimului defunct ) . noul cod de proc civila, ca sa rezolve
aceasta problema, daca ne uitam la 118 NCPC aliniatul 2 lasa la latitudinea reclamantului sa
se adreseze oricareia dintre instante. 118 alin2 NCPC "...." Deci iata tocmai ce spuneati voi,
din ratiuni practice reclamantul se va adresa oricareia din aceste instante, cea pe care o
considera mai pragmatica, cum ar fi : administrarea probelor, cheltuieli de deplasare, experti
martori etc. Repet, actualmente nu avem o reglementare si practica merge pe aceasta ideea a
instantei de la ultimul domiciuliu al ultimului defunct.
Ce se intampla daca am un concurs intre disp art 13 si cele ale art 14 , respectiv daca in
masa succesorala a carei partaj se cere, se afla si un imobil si de principiu ultimul dom al
defunctului se afla in circumscriptia altei instante decat cea in a carei circumscriptie se afla
imobilul. Se aplica art 14, este un text special text speciala derogatoriu, deci totpografic in
aceasta ordine se aplica textele.
Art 15 Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta
instantei locului unde societatea isi are sediul principal . C e inseamana cereri in materie de
societate ? cereri ale asociatilor unul impotriva celuilalt sau impotriva societatii sau ale
societatii impotriva asociatilor, adica excluderea unui asociat , nulitatea hot unei AGA si
95

samd.
Nu se refera la actiuni introduse de societate sau de asociati impotriva unui tert. Logic,
acolo ce ar fi fost? se aplica 5 de exemplu sau 10 punctu 1, dar locul executarii obligatiei . Si
nu se refera nici la actiunile unor terti impotriva soc ietatii pt ca acolo as putea sa am o
comptetenta teritoriala alternativa, nu e obligatorie competenta de la sediu. Da? ?? Deci, iata
cererile in materie de societate sunt de competenta teritoriala exclusiva de la ultimul sediu,
repet nu se refera la cererile unor terti impotriva societatii pt ca acelea sunt reglementate de
dipozitiile art.. ma rog in materie de ....de fapt ar fi art 7 similar cu art 5, care 5 se refera la
paratul persoana fizica, deci impotriva unei pers juridice e 7 alin 1, da eu spun 5 pt ca criteriu
domiciliului sau sediu parartului, care la paratul pers fizica e 5 si paratul pers juridica e 7 alin
1. Sigur ca spune pana la sf lichidarii, o sa vedeti ca in doctrina si jurisprud s-a acceptat ca si
dupa lichidare, daca este vb de nulitatea unor operatiuni de lichidare, sunt solicitate tot de
fostii asociati, deci practic se cere repunerea in situatia anterioara. e prea complicat??? (kind
of )
Art 16 cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta
exclusiva a tribunalului in cicrcumscriptia caruia se afla sediul principal al debitoruli
cererile in materia reorganizarii jud si ale falimentului sunt de asemenenea de competenta
exclusiva a tribunalului unde se afla sediul principal al debitorului, o sa vedeti la comercial ce
inseamana . Dar aceste cereri sunt de competenta tribunalui . Acolo unde am tribunal
specializat este chiar tribunalul specializat, urmeaza sa dicutam la exceptia de necompetent si
de tribunale specializate. Deci tribunalul primei instante si perspectiva competentei materiale
iar celei teritorial , tribunalul de la sediul debitorului. Aceeasi reglem o intalnim si in CPP .
Insa ultima situatie de competenta teritoriala exclusiva e art 19 din cod vorbim, "Partile pot
conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la
bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta
teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16" facem o schema, vorbeste de
pricini referitoare la bunuri si spune ca in materia bunurilor partile pot deroga de la normele
de competenta daca acestea nu sunt norme de competenta reglementate prin norme
imperative. Recitim art 19 "partule pot conveni prin inscris sau prin declaratie vb in fata
instantei ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care
potrivit legi au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute la art 13. Deci de la ce
norme de competenta teritoriala pot deroga partile? Atunci cand pricina se refera la bunuri si
96

nu este vorba de competenta teritoriala exclusiva, asadar in materie de bunuri am competetnta
teritoriala exclusiva, reglementata prin norme imperative de la care partile nu pot deroga, e vb
de art 13-16 si norme de competenta teritoriala dispozitive sau supletive de la care partile pot
deroga si care sunt practic art 5 pana la 11. Deci iata, in materie de pricini privitoare la bunuri
imi face acesta distinctie: pricinile privitoare la bunuri reglementate prin norme imperative de
la care nu se poate deroga si am o competenta teritoriala reglem prin norme dispozitive de la
care partile pot deroga, se pot adresa unei instante care nu e determinata prin niciun criteriu
din cele de la 5 pana la 11. Ceea ce inseamana ca in orice alte materii competenta este
reglementata prin norme, daca numai de la acestea se poate deroga, nu te lasa textul codului
sa derogi decat in pricinile care au ca obiect bunuri si la care nu se aplica textele ce vizeaza
competenta teritoriala exclusiva, deci in toate celelalte princini,competenta teritoriala e
reglementata prin norme imperative. Care sunt aceste pricini.Pai cand spui bunuri, care ar fi
restul? pricini privitoare la persoane; si care e instanta competenta in aceasta situatie? de
exemplu, o actiune in nulitatea casatoriei. Este reglementata vreo instanta competenta
terirorial? si atunci carei instante ma adresez? Material e competenta judecatoria, dar
teritorial instanta de la domiciliul paratului pt ca nu am nicio alta norma, deci daca nu am o
norma de competenta teritoriala expresa se aplica art 5 (dr comun ) dar ce fel de competetnta
este aceasta? nu este o competenta de drept comun ci este o competenta teritoriala exclusiva,
daca ma adresez altei instante am incalcat o norma imperativa si se poate invoca exceptia de
necompetenta teritoriala din oficiu, ati inteles diferenta? daca ma adresez unei instante
necompetente pt incalcarea art 5 intr-o pricina privitoare la bunuri, ce fel de norma e aceea?
este o norma dispozitiva. Al cui interes ocroteste? Al paratului. Cine poate invoca exceptia de
necompetenta? Numai paratul. Ati inteles distinctia? Deci, desi este competenta instanta de la
domiciliul paratului prin aplicarea art 5 pt ca nu am alt criteriu, competenta teritoriala este
una exclusiva pt ca normele care o reglementeaza sunt imperative. Sigur, pot sa am texte
unde in pricinile privitoare la persoane imi reglementeaza competenta unei instante: de
exemplu inregistrarea tardiva a nasterii este de competenta instantei, judecatoriei, de la sediul
institutiei de ocrotire sau domiciliul persoanei interesate. Deci daca este in ocrotirea unei
institutii specializate minorul a carei nastere nu a fost inregistrata de la sediul acelei institutii
sau daca pur si simplu reprezentantul legal a omis sa inregistreze nasterea la domiciliul sau.
Si ce fel de norma de competenta teritoriala este aceea? norma imperativa, e vb de
competenta teritoriala exclusiva. Deci iata, in pricinile privitoare la persoane normele de
competenta teritoriala sunt exclusive si competenta teritoriala fie ca este determinta printr-o
lege speciala, ca de ceea am dat exemplu inregistrari tardive, sau daca nu e detereminata de
97

un text de lege se aplica textul art 5 referitor la domiciliul paratului, insa competenta nu se
transforma prin aceasta intr-una de dr comun, ci ramane una exclusiva pt ca este vorba de o
pricina privitoare la persoane si de la normele de comptenta in pricinile privitoare la persoane
nu se poate deroga, ceea ce inseamna ca ele sunt imperative.
Si in fine ar mai fi o a 3 a categorie de actiuni : alte pricini care nu as putea neaparat sa le
incadrez ca fiind pricini privitoare a bunuri sau persoane, cum ar fi plangerea impotriva
procesului verbal de contraventie, imaginati-va o contraventie rutiera, nu se refera nici la
bunuri nici la persoane. Care este instanta competenta? instanta de la locul savarsirii faptei.
Ce fel de competenta teritotiala este? nu e referitoare la bunuri...deci iata, sigur ca gandul ma
duce la pricini privitoare la bunuri sau la persoane, dar iata ca uneori este greu sa incadrez in
aceste doua categorii si poate ca as avea o alta categorie, alte cauze, ideea este ca tot ceea ce
nu se incadreaza ca fiind pricina privitoare la bunuri este reglementat prin normele
imperative de competenta teritoriala da? lamurit? e greu? pt ca daca tot am facut clasificarea
normelor vom incepe cu exceptia de necompetenta si revenim la clasificarea normelor.
Normele care reglementeaza competenta in general...competenta teritoriala deci normele
privind competenta pot fi imperative sau dispozitive si sa o luam pe rand:
Competenta generala prin ce fel de norme este reglementata? imperative, ce imi determina
competenta generala. Daca o anumita cauza este sau nu de competenta instantelor
judecatoresti da? deci competenta generala. Daca intr-o cazua am un element de extraneitate,
ce probleme se pun din perspectiva competentei? daca acea cauza este sau nu de competenta
instantei romane. Pt ca o sa vedeti cand veti face dr international privat ca se pun doua
probleme atunci cand am unele cauze cu elemente de extraneitate: aceea a conflictului de
jurisdictii si a conflictului de lege? ce inseamna conflict de jurisdictii? trebuie sa stabilesc
instanta competenta si veti vedea ca sunt cauze care sunt de competenta exclusiva a
instantelor romane, cauze care pot fi de competenta instantelor romane si cauze care nu sunt
de competenta instantelor romane. Si conflictul de lege inseamna legea substantiala aplicabila
si legea de procedura aplicabila. Legea substantiala aplicabila poate fi si legea straina: de ex
mostenirea este supusa dr german. Trebuie sa fac dovada textelor de lege aplicabile potrivit
codului civil german, a modului de interpretare a acestor texte conform doctrinei germane si
jurisprudentei germane ca sa aplic legea germana. Repet: norma de dr substantial. In ceea ce
priveste normele de dr procesual, mereu se aplica normele instantei de judecata, pt ca instanta
de judecata nu poate fi obligata sa invete si dr procesual al unui stat strain. Normele
98

substantiale ale unui stat strain se pot aplica, se dovedesc inclusiv interpretarea lor insa
normele de dr procesual ar fi cele care sunt ale tale. In ceea ce priveste conflictul de
jurisdictii, ce verifica instanta atunci cand are un element de extraneitate este daca aceea
cauza este de competenta sa exclusiva sau cel putin ar putea fi si de competenta instantei
romane. Daca ea constata ca acea cauza nu e de competenta instantelor romane, invoca
exceptia de necompetenta internationala si o sa vedeti ca in baza art 57 alin 2 din legea
privind raporturile internationale de dr privat va respinge actiunea ca nefiind de competenta
instantei romane. Deci vorbim de o competenta internationala reglementata prin ce fel de
norme? Imperative. Deci iata, verifica daca o cauza este de competenta instantelor
judecatoresti; si la asta ne raspunde competenta generala reglementata prin norme imperative.
Am un element de extraneitate, verific daca este de competenta instantei romane sau nu,
competenta internationala reglementata prin norme imperative.
Competenta materiala prin ce fel de norme este reglementata? imperative. La ce intrebare
raspunde competenta materiala? vorbim de competenta materiala procesuala care imi spune
carei instante trebuie sa ma adresez ca prima instanta si functionala imi spune ca este vb de o
cauza in prima instanta, in apel sau in recurs, da? si despre ce fel de competenta mai pot vb
reglementata prin norme imperative? tocmai am vb despre ea: teritoriala exclusiva. Si atunci
ce fel de competenta este cea reglementata prin norme dispozitive? numai competenta
teritoriala de dr comun sau alternativa. Competenta teritoriala de dr comun, domicilui sau
sediu paratului sau alternativa. Ati inteles? sunteti obositi??? Singurele norme dispozitive in
materie de competenta sunt cele care se refera la competenta teritoriala de dr comun sau
alternativa. Toate celelalte norme de competenta sunt imperative. De ce este importanta
aceasta clasificare? Daca ne ducem la textul art 136 care vorbeste de invocarea nulitatii unor
acte de procedura ca urmare a unor excepii absolute. Ia uitati-va art 136, exceptiile de
procedura care nu au fost propuse in limine litis nu vor mai putea fi invocate in cursul
judecatii, in afara celor de ordine publica care pot fi invocate in cursul procesului in cazurile
si conditiile legii. Ce retin? Exceptia de necompetenta de ordine publica poate fi invocata ,
exceptiile de ordine publica ca regula pot fi invocate de oricine si oricand. Asta este regimul
juridic al execeptiilor absolute care vizeaza incalcarea unor norme imperative si atunci ma
gandesc automat ca si incalcarea normelor imperative de competenta au acest regim juridic al
exceptiilor absolute. Care ar insemna ca pot fi invocate de oricine, inclusiv de reclamantul
care s-a adresat instantei gresite sau de instanta din oficiu sau de procuror daca participa in
constituirea completului de judecata sau daca el e cel care a exercitat actiunea. Si ne-am
99

gandi ca in orice faza a procesului?? asa sa fie oare? Notati ca in ceea ce priveste
reglementarea exceptiei de necompetenta codul a suferit modificari fata de carte pt ca a
introdus art 159 ind 1 prin legea 202 /2010 reglementand intr-un mod diferit exceptia de
necompetenta si daca ne ducem la textul art 159 ind 1 CPP alin 1 "......." Deci iata, are
regimul juridic al unei exceptii absolute: oricine, in orice stare a pricinii, deci inclusiv pt
prima data in recurs. La fel si exceptia de necompetenta internationala care nu este
reglementata de actualul cod, este reglementata in 157 din lg 105 92. In NCPC avem un titlu
dedicat procesului civil international care reglementeaza si exceptia de necompetenta
internationala, dar pana acolo este reglementata de legea speciala 100\2002 privind
raporturile de drept international privat. Si exceptia de necompetenta internationala poate fi
invocata oricand, de oricine, deci inclusiv in recurs. Dar cea materiala si teritoriala exclusiva
alin 2 "......." deci iata, are un regim juridic mixt pentru ca desi poate fi invocata de oricine,
incalcarea normelor de competenta materiala sau teritoriala exclusiva, ea nu poate fi invocata
oricand. Cand poate fi invocata? Doar in fata primei instante, la prima zi de infatisare, dar nu
mai tarziu de inchiderea dezbaterilor asupra fondului. De ce acesta reglementare? in
vechea reglementare pe care o regasiti in manual aceste exceptii puteau fi invocate
prima data in recurs. Imaginati-va sa se invoce in recurs intr-un litigiu comercial ca cauza
ar trebui sa porneasca de la tribunal si nu de la judecatorie si cealalta parte, care poate castiga
procesul si avea dreptate pe fond, sa se trezesca ca o lua de la capat pt ca hotararile
anterioare se casau si cauzele se trimiteau la tribunal pt a putea fi judecate in prima instanta si
lua totul de la capat.
Rostul acestei reglementari era asigurarea termenului rezonabil de solutionare a cauzelor,
care este dezavantajul acestei reglementari vedem imediat.
Sa vedem mai intai pana cand poate fi invocata in actuala reglementare exceptia de
necompetenta materiala si teritoriala exclusiva. Daca ne uitam la textul lui 152 ind 1 alin 2
spune ca numai in fata primei instante, deci categoric exclude posibilitatea de a o invoca
prima data in apel sau in recurs. Este altceva daca prima instanta a respins-o si acesta este un
motiv de recurs sau de apel, mai exact faptul ca s-a respins gresit exceptia de necompetenta,
dar ea nu poate fi invocata prima data in fata instantei de control judiciar ci numai in fata
primei instante, dar si in fata primei intante oricand daca procesul dureaza 3 ani de zile?? Nu,
ci spune pana la prima zi de infatisare. NCPC vorbeste de primul termen de judecata.
Ce intelegm prin prima zi de infatisare? De ce NCPC spune primul termen? Daca ne
100

uitam la art 134 din actuala reglementare o sa vedeti ca prima zi de infatisare este primul
termen de judecata cu procedura completa la care partile pot pune concluzii " este socotita
ca prima zi de infatisarea ceea in care partile legal citate pot pune concluzii" La ce se
refera primul termen cu procedura completa? Ce inseamna ca pot pune concluzii? Nu pe
fondul cauzei, nu spune conluzii pe fond, adica dupa ce am analizat probelem si am imaginea
de ansamblu si am inchis etapa cercetarilor judecatoresti. Concluzii pe orice : pe exceptii, pe
probe, inclusiv pe exceptia de necompetenta. Care este acesta zi? Este de regula primul
termen de judecata unde partile au apararea asigurata.
Daca vine paratul la primul termen de judecata si spune " eu am o pensie foarte mica nu
am putut sa imi anagajez avocat si cer instantei sa imi acorde ajutor judiciar sub forma
asistentei judiciare ci cer un termen" sunt sau nu la prima zi de infatisare? Pai nu pt ca nu
sunt in situatia sa pot pune concluzii, sunt lipsit de aparare deci iata prima zi de infatisare
inseamna prima zi cu procedura completa chiar cand partile nu se prezinta. Ideea e sa fi fost
legal citate si sa fie capabile sa isi fi facut apararea. O sa vedeti ca trebuie sa i se dea primul
termen de jucata astfel incat paratul sa aiba 15 zile sa isi formuleze intampinarea si sa o
depuna cu 5 zile inainte, deci 15 cu 5 si in pricinile urgente se schimba termenul la 5.(pe zile
pline ) (in actuala reglementare ) Revenind, da deci prima zi de infatisare este primul termen
de judecata cand partile au apararea asigurata si care se fixeaza astfel incat ele sa isi poata
formula aparea. O sa vedeti ca intampinarea este obligatorie ca si regula generala in sensu art
118 alin 1 CPP si sunt doar 3 situatii de exceptie, va arat doar una pe care o cunosteti in
materie de divort, in rest este obligatorie, deci trebuie sa ii dau posibilitatea sa aiba 15 zile
sa o redacateze plus 5 zile sa o depuna inainte. Asta inseamana prima zi de infatisare.Daca nu
am respectat prima zi de infatisare, daca nu am respectat acest termen si el cere, trebuie sa ii
mai dau un nou termen pentru a avea timp sa isi fac intampinarea sau sa isi angajeze avocat
daca nu a avut posibilitatea sa il anagajeze. Iata, aceasta este prima zi de infatisare.
Revenind la criterii, exceptia de necompetenta materiala sau teritoriala exclusiva poate fi
invocata doar in fata primei instante si doar in prima zi de infatisare, adica primul termen cu
procedura completa cand partile au apararea asigurata si pot pune concluzii pe acesta
exceptie. Dar textul spune " nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului". Tineti
minte inceperea dezbaterilor asupra fondului, o sa vedeti ca foarte frecvent foloseste codul
inceperea dezbaterilor si inchiderea dezbaterilor, uneori spune pana la inchiderea
dezbaterilor, alteori spune pana la inceperea dezbaterilor.
101

Va atrag atentia e vorba de inceperea dezbaterilor, deci terminarea fazei cercetarii
judecatoresti, s-au administrat toate probele judecatorul te intreaba " mai ai alte cereri sau
exceptii ? " Tu spui nu, el da cuvantul reclamantului sa isi sustina actiunea. In acel moment,
daca acest moment se petrece in prima zi de infatisare si a inceput acest moment si paratul
spune pai invoc exceptia de necometenta materiala sau teritoriala exclusiva , mai
poate??? Instanta o solutioneaza ca tardiva, deci trebuia sa fie exercitata in limite litis, s-a
exercitat cu depasirea termenului prevazut de lege, va fi respinsa ca tardiva. Deci, numai in
fata primei instante, numai in prima zi de infatisare, iar in prima zi de infatisare nu oricand,
pentru ca daca aceasta cauza se solutioneaza chiar la primul termen de judecata: de exemplu
am o revendicare imobiliara si depun titlu de proprietate, extrasul de carte funciara, cer
interogatoriu posesorului si acesta e prezent, nu neaga ca e in posesia bunului si se judeca la
primul termen de judecata. Deci in prima zi de infatisare se trece chiar la dezbaterile asupra
fondului. Dupa inceperea acestor dezbateri nu mai poti sa invoci exceptia de necompetenta
materiala sau teritoriala exclusiva. Sigura ca, intr-o prima faza dupa ce a aparut acest text
adus de Lg 202/2010, au fost unele opinii izolate, dar care nu mai exista, in sensul ca pana la
inceperea dezbaterilor (este foarte important!!) deci nu pana cand lasa cauza in pronuntarea
instanta, ci cand incep partile sa puna concluzii pe fond.
Inainte era o opinie care spunea : bun dar daca procesul dureaza mai mult si nu se judeca
pana la prima zi de infatisare, imi permite codul sa invoc exceptia de necompetenta atat timp
cat nu au inceput dezbaterile asupra fondului. Nu este asa!! Practic imi reglementeaza o
ordine a defasurarii unor acte de procedura si daca chiar la prima zi de infatisare nu se
solutioneaza procesul, nu pot sa invoc nici macar la prima zi de infatisare, oricum numai
pana la incepera dezbaterilor asupra fondului. Deci pana la inceperea, nu pana la inchiderea,
cand lasa instanta cauza in pronuntare, partile pun concluzii . Cand incepe reclamantul sa
puna concluzii pe fond, din momentul acela invocarea exceptiei este tardiva. Ceea ce sigur ca
pare o solutie foarte buna din perspectiva termenului rezonabil, insa naste serioase probleme
in practica. Nu neapart faptul ca ma judeca alta instanta, de ex eu am pe rol o cauza simpla de
restituire a unui imprmut de 200.000 lei, s-a judecat in prima instanta de tribunal. Era
competent? (material vorbind) Daca e sub 500.000 de lei, nu. Nu s-a invocat nicaieri exceptia
de necompetenta materiala si sunt in apel, pot sa mai invoc exceptia de necompetenta
materiala?? In mod normal aici apelul trebuaia judecat de tribunal si eu trebuia sa judec
recursul la curtea de apel. dar nu mai pot sa invoc. probleme exista in situatia in care de
exemplu prima instanta a calificat gresit natura unui act juridic si a spus este un act de natura
102

civila. In baza acestei calificari a respins exceptia de necompetenta materiala, a spus " este de
competenta primei instante de judecata, nu se pune problema competentei tribunalului sau a
curtii de apel si ramane sa judece cauza dupa valoarea litigiului. Sa spunem ca e sub
500.000lei, daunele ce se solicita sunt sub aceasta suma si e competenta judecatatoria. Se
exercita cale de atat, ridica o serie de probleme, tribunalul mai poate recalifica natura juridica
a actului? Pai nu era act civil ca era administrativ?? Ramane o problema deschisa cand facem
caile de atac . Pot recalifica actul sa spun nu e civil ca e administrativ pt ca problema se pune
daca pot sa recalific calea de atac, pt ca daca merg pe ideea ca este un act civil, este peste
100.000 lei ar fi apel iar daca calific act admi care ar fi cale de atac, numai recursul. Aaa ca
daca tribunalul nu era competent, nu mai pot sa invoc exceptia de necompet clar, dar pot sa
recalific calea de atac, deci iata ca naste o serie se probleme in practica. Chiar de aceea a fost
contestata aceasta reglementare, pe buna dreptate partial, dar are si ratiuni practice pt ca
sigur din perspectiva termenului rezonabil este un mare pas inainte dar poate nu strica sa
reglementeze putin mai amanuntit aceste chestiuni care se pot ivi in practica ca sa nu te puna
in situatia de a crea drepturi. Practic asta faci de multe ori, ceea ce in procedura nu ar trebui
sa fie admisibil in principiu. Necompetenta de ordine privata, aliniatul 3 necompetenta de
ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau cand intampinarea nu
este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare. care este necompetenta de ordine
privata? Cea reglementata de art. 5 pana la 11. Cine o poate invoca? Numai cel in favoarea
caruia este reglemantata. Cine este acesta? Numai paratul. Deci chiar daca de exemplu,
domiciliul paratului este in Cluj si locul executarii contractului este in Bucuresti
sireclamantul se adreseaza judecatoriei Brasov, instanta nu poate din oficiu sa invoce exceptia
de necompetenta teritoriala pentru ca fiind reglementata prin norme supletive acestea sunt
doar in interesul paratului, el este singurul care are calitatea procesuala, nu? Interes, calitate
procesuala de a invoca exceptia de necompetenta teritoriala relativa. Fiind vorba de o
exceptie relativa reglementata prin norme imperative, iata, deci poate sa o invoce numai
persoana interesata care este paratul si in limine litis, adica pana cand? Spune prin
intampinare daca ea este obligatorie sau la prima zi de infatisare. Intampinarea, v-am spus, o
sa reluam cand o sa vorbim despre actele paratului, este obligatorie ca regula; sunt 3 exceptii
prevazute de cod cand nu este obligatorie. Asadar, in principiu trebuie sa o invoce prin
intampinare care se depune cu 5 zile inainte de termenul de judecata. Nu ai depus
intampinarea, esti decazut din dreptul de a mai invoca exceptia de necompetenta teritoriala
relativa. Daca nu esti reprezentat de avocat, art 118 al 3 spune ca judecatorul iti va pune in
vedere la prima zi de infatisare sa areti toate exceptiile si probele pe care doresti sa le invoci
103

in apararea ta. Deci, iata ca si in situatia in care intampinarea a fost obligatorie, daca tu nu ti-
ai putut angaja avocat ca sa o redactezi, instanta iti va pune in vedere la prima zi de infatisare
ca poti sa invoci exceptii si poti sa invoci inclusiv exceptia de necompetenta teritoriala. Rolul
ei activ merge atat de departe incat sa iti sugereze: nu ai vrea sa invoci exceptia de
necompetenta teritoriala relativa? NU, pentru ca ea neavand calitatea sa o invoce, nici nu are
de ce sa o puna in discutia partilor. Este vorba de interesul paratului, treaba lui. Si de
asemenenea poate sa invoce aceasta exceptie la prima zi de infatisare in situatiile in care
intampinarea nu este obligatorie. Am dat exemplu divortul, dar in materie de divort
competenta teritoriala este exclusiva, deci nu se pune problema textului de la aliniatul 3, ci a
textului de la aliniatul 2.
Aliniatul 4 obliga instanta ca la prima zi de infatisare sa-si verifice competenta si sa spuna in
incheiere daca este sau nu este competenta. Problema este sa calificam aceasta incheiere.
Leaga sau nu leaga instanta? O sa vedeti cand vom face clasificarea incheierilor ca ele, dupa
cum leaga sau nu leaga instanta, instanta poate sa revina sau nu asupra dispozitiilor cuprinse
in acestea. Ele sunt nterlocutorii, care leaga instanta si preparatorii, care nu o leaga, ea poate
reveni asupra lor; de exemplu in materie de probe: am incuviintat trei martori, am audiat pe
doi si spun ca nu vreau sa il mai audiez pe al treilea ca m-am lamurit. Deci este o incheiere
preparatorie. Problema care se pune este: aceasta incheiere pronuntata in baza aliniatului 4
este interlocutorie sau preparatorie? De ce este aceasta problema? Pai daca instanta s-a
declarat competenta si spui ca e incheiere interlocutorie, mai poti invoca exceptia de
necompetenta dupa aceea si ea sa spuna altceva? Haideti sa citim textele aliniatelor 4 si 5.
La prima zi de infatisare judecatorul este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca
instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand
in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei
sesizate. Material si general, este vorba de necompetenta reglemantata prin norme
imperative. Si sigur, acelasi lucru este si la competenta internationala, de care codul nu
vorbeste dar vorbeste legea 105\2002. Dar in ceea ce priveste competenta teritoriala, ea poate
sa verifice si competenta teritoriala relativa? Sa spuna: nu v-ati adresat instantei de la
domiciliul paratului si din aceasta perspectiva instanta nu ar fi competenta. NU, pentru ca
daca paratul nu a invocat aceasta exceptie prin intampinare, sau...nu era problema
intampinarii si ar fi putut la prima zi de infatisare. Din textul codului asa imi reprezint: intra
judecatorul si inainte ca partile sa poata sa spuna orice, isi verifica competenta. In incheiere, o
dispozitie in sensul asta. Asa sa fie? Tema de casa sa va ganditi pe saptamana viitoare. Pt ca
104

iata, vine judecatorul si verifica competenta materiala si generala care sunt norme imperative
si teritoriala exclusiva; nu poate verifica competenta teritoriala relativa ca nu e treaba lui, e
treaba paratului. Si spune: sunt competent. Ce incheiere pronunta? Mai poate sau nu reveni
asupra ei? Pai ati spune: daca nu mai poate reveni asupra ei cum mai poti invoca exceptia de
necompetenta? Pentru ca haideti sa vedem ce spune aliniatul 5: verificarea competentei
conform aliniatului 4 nu impiedica formularea exceptiilor de necompetenta in cazurile si
conditiile prevazute la aliniate 1-3, asupra carora judecatorul se va pronunta in conditiile
legii. Deci iata ca, aparent, mai spune ca incheierea este preparatorie. O sa vedeti totusi daca
lecturati noul cod de procedura civila ca o califica expres interlocutorie. Textul este identic cu
al (min. 1.10.54)...? dar adauga la aliniatul 4 tocmai pornindu-se de la aceste discutii
doctrinare; daca incheierea este interlocutorie sau preparatorie, o calificare expresa, este
vorba de o incheiere interlocutorie. Va rog sa verificati art 131 NCPC-verificarea
competentei, si spune la aliniatul 1 teza finala, incheierea are caracter interlocutoriu. Si atunci
ramane tema de casa sa vedem daca incheierea are caracter interlocutoriu. O sa vedeti ca si
doctrina pe actualul text spune ca incheierea are caracter interlocutoriu, leaga instanta, ea a
stabilit competenta. Sa vedem cum se interpreteaza textul aliniatului 5; pot partile sa invoce
orice exceptii? Ramane pe saptamana viitoare sa spuneti daca le ramane partilor numai
exceptia de necompetenta teritoriala relativasau pot s ale invoce si pe celelalte si instanta
poate sa revina asupra ...??

PROCEDUR CIVIL (I) CURS 8 + 9

EXCEPIA DE NECOMPETEN
Am nceput s discutm despre excepia de necompeten i am fcut o clasificare a normelor
de competen. Deci ce anume se reglementeaz prin norme imperative i care form de
competen este reglementat prin norme dispozitive. S vedem mai nti normele imperative
sau s le lum pe rnd formele de competen s vedem care sunt reglementate, imi spunei
voi, prin norme imperative i care prin norme dispozitive.
1. Competena general - norme imperative, ceea ce nseamn c excepia de
necompeten poate fi invocat de oricine, inclusiv de instan din oficiu, n orice
stadiu al procesului, inclusiv n recurs pentru prima dat.
Excepia de necompeten internaional, tot aa, are acelai regim juridic, norme
imperative cu regimul excepiilor absolute, fr nicio excepie, adic poate s invoce
105

oricine excepia de necompeten, n orice faz a procesului, inclusiv n recurs pentru
prima oar.
Care sunt soluiile dac se admit aceste excepii?
Dac se admite excepia de necompeten general, dac ar fi cauza de
competena unui alt organ cu activitate jurisdicional, instana declin
competena n favoarea organului cu activitate jurisdicional.
Dac acea cauz este de competena unui organ fr activitate jurisdicional,
instana va respinge aciunea.
Deci n prima situaie excepia este una dilatorie, duce la temporizarea judecii
pentru c declinarea competenei nseamn amnarea judecrii cauzei, cu acest
rstimp ct dosarul trece de la instan la organul cu activitate administrativ-
jurisdicional.
n a doua situaie, dac nu este de competena unui organ cu activitate jurisdicional,
care este soluia? Ca s v dau un exemplu, sigur c vou vi se pare c este imposibil
acest lucru: m adresez direct instanei s mi emit autorizaie de construire. Este de
competena instanei s mi emit autorizaie de construire? A avea unde s declin la
un organ cu activitate administrativ-jurisdicional? i atunci ce fac n aceast situaie?
Admind excepia de necompeten general, resping aciunea. Deci n aceast
situaie ar fi o excepie peremptorie pentru c admiterea ei duce la respingerea
aciunii.
n ceea ce privete excepia de necompeten internaional, dac se admite se
constat c acea cauz nu este de competena instanelor romne. Care este
soluia? Acuma, n principiu, o s vedei cu ce distincii la drept internaional
privat, dar pe legea 105/1992 privind raporturile de drept internaional privat,
dac ne ducem la art. 157 ne spune c n msura n care se admite excepia de
necompeten internaional instana va respinge aciunea ca nefiind de
competena instanelor romne.
Deci ce fel de excepie este n aceast situaie, dilatorie sau peremptorie? Este o
excepie peremptorie pentru c duce la respingere aciunii.

2. Excepia de necompeten material prin ce fel de norme este reglementat,
imperative sau dispozitive? Imperative, ceea ce nseamn c excepia poate s fie
invocat de oricine, inclusiv de instan din oficiu, numai c, spre deosebire de
celelalte dou excepii de necompeten, aceast excepie conform art. 159 ind. 1 alin
2 are un regim mixt pentru c, fiind reglementat printr-o norm imperativ poate fi
invocat de oricine, inclusiv de instan din oficiu, ns, spre deosebire de alte excepii
absolute, poate fi invocat doar in limine litis. Ce nsemnnd in limie litis? Pn cnd?
Numai pn la prima zi de nfiare, dar chiar i la prima zi de nfiare, numai
nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului, asta n msura n care cauz se
soluioneaz chiar la prima zi de nfiare.
106

Ce nelegem prin prima zi de nfiare? Art. 134: este socotit ca prima zi de
nfiare aceea n care prile, legal citate, pot pune concluzii. Adic s inei minte,
nu este vorba de concluzii pe fond, deci este primul termen de judecat cu procedura
de citare complet, la care prile au asigurat aprarea, fie c se pot apra singure,
fie c deja i-au angajat un avocat, deci pot pune concluzii pe orice, pe excepii, pe
probe, inclusiv pe fond n msura n care cauza s-ar judeca chiar la acel termen de
judecat. Deci asta este prima zi de nfiare, excepia de necompetena material,
aadar, poate fi invocat numai la prima zi de nfiare i i la prima zi de nfiare
nu oricnd, ci numai pn la nceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dac se invoc dup ce au nceput dezbaterile asupra fondului ce se ntmpl? Se
respinge ca tardiv, pentru c nu s-a respectat termenul prevzut de lege. (ntrebare din
sal, nu se nelege). Rspuns: prima zi de nfiare nseamn c prile pot pune
concluzii. N-am fcut nc mijloacele procesuale de aciune ale prilor, un mijloc de
aciune al prtului este ntmpinarea. ntmpinarea este un act de procedur prin care
prtul se apr fa de toate capetele de cerere formulate de reclamant, invoc
excepii, inclusiv excepia de necompetena dac estre cazul, propune contra-probe sau
probe n aprarea sa ca s nlture cererile reclamantului. Conform c.proc. o s vedei
prima zi de nfiare, primul termen, trebuie n aa fel fixat nct prtul s aib la
dispoziie 15 zile pentru a-i formula ntmpinarea i el trebuie s depun
ntmpinarea cu 5 zile nainte de termenul de judecat. Cu alte cuvinte, trebuie s aib
la dispoziie 20 de zile. De ce se depune ntmpinarea cu 5 zile nainte de termenul de
judecat? Pentru ca i reclamantul s o poat citi de la dosar, el tie c prtul este
obligat s depun ntmpinare, ntmpinarea, ca regul este obligatorie. Nu este
obligatorie atunci cand legea prevede expres acest lucru, n doar 3 situaii n totul
codul de procedur actual, reluate n viitorul cod. Deci, n principiu, depunerea
ntmpinrii este obligatorie. Reclamantul se duce cu 5 zile nainte de termenul de
judecat la arhiv i verific la dosar dac prtul a depus sau nu a depus ntmpinare.
Dac termenul de judecat nu a fost fixat corespunztor i nu a avut timp suficient s
i formuleze aceast aprare, va cere un nou termen sau poate depune ntmpinarea cu
ntrziere - pentru c nu a avut 20 de zile i atunci i-a pregtit el n 15 zile, dar nu a
mai avut dect 2 zile s depun la dosar sau n-a avut 15 zile s pregteasc - fie
prtul dac n-a putut deloc s i pregteasc ntmpinarea cere nc un termen, fie
dac s-a depus la dosar, dar cu nerespectarea termenului de 5 zile, pentru c instana n-
a fixat n mod corespunztor termenul de judecat sau citaia n-a ajuns n rstimpul
respectiv la prt, reclamantul este cel care poate s cear un termen de judecat s
studieze ntmpinarea pentru c n-a fost depus la dosar cu 5 zile nainte. Dar atunci
nu suntem la prima zi de nfiare n sensul art. 134, pentru c prile nu sunt n
msur s pun concluzii. Este un termen la care se cere amnarea. Deci, fie s se
depun ntmpinare dac se cere de ctre prt c n-a avut rstimpul prevzut de lege
s o formuleze, fie c se cere de reclamant pentru c s-a depus cu ntrziere ntruct
prtul n-a avut acel timp de 20 de zile sau nici acel de 5 zile s l depun cu ct
trebuie nainte i l-a depus cu o zi nainte, cu 2 sau chiar la termenul de judecat fixat.
Dar repet, atunci nu suntem la prima zi de nfiare, deci nu este o derogare de la
regula ca aceast excepie se invoc la prima zi de nfiare, ci nu suntem n aceast
situaie la prima zi de nfiare.
Revenind la excepia de necompeten material, am spus, repet, este reglementat
prin norme imperative, dar are un regim juridic mixt, pentru c poate fi invocat de
oricine, dar nu n orice stadiu al procesului, ci numai la prima zi de nfiare,
numai n faa primei instane, pn la nceperea dezbaterilor asupra fondului.
107

Cum o poate soluiona instana? Fie prin admitere, fie prin respingere.
Dac instana respinge excepia de necompeten material, ea va pronuna o
ncheiere care o leag, este o ncheiere interlocutorie.
Am spus, dac ne uitm la clasificarea, nu am fcut nc ncheierile, dar dac
ne uitm la o clasificare ce a rezultat din dispoziiile art. 268 C. proc.civ.,
ncheierile se clasific n interlocutorii i preparatorii. Interlocutorii, dac
deschidei puin textul la 268 ca s v lmurii ce nseamn ncheiere
interlocutorie, alin. 1: ncheierile premergtoare vor fi date cu acelai numr de
voturi ca i hotrrile. Alin. 2 vorbete de ncheieri preparatorii, judectorii nu
sunt legai prin aceste ncheieri i alin. 3 de cele interlocutorii, ei sunt legai de
acele ncheieri care fr a hotr n totul pricina, pregtesc dezlegarea ei. Iat
deci, ncheierea prin care se respinge excepia de necompeten nu numai
material, orice excepie de necompeten, c la celelalte n-am discutat acest
lucru, este o ncheire interlocutorie care leag instana. Instana se consider n
continuare nvestit, spune eu sunt competent s judec aceast cauz. Aceast
ncheiere va putea fi atacat cu apel sau cu recurs odat cu fondul, dup cum
hotrrea este susceptibil de apel sau recurs.
Dac admite excepia de necompetena material, ce face instana? Declin
competena de soluionare a cauzei n favoarea instanei pe care o apreciaz ca
fiind competenta. Ce fel de excepie este aceast excepie de necompetena?
Dilatorie sau peremptorie? Dilatorie pentru c duce la amnarea judecii.

3. Excepia de necompeten teritorial
De cte feluri este competena teritorial? Avem:
a) Competena teritorial de drept comun, care este instana de la domiciliul sau
sediul prtului, dac vorbim de persoan juridic;
b) Alternativ - cine are alegerea ntre mai multe instane conform art. 12?
Reclamantul. El poate s aleag ntre instana competent potrivit art. 5 sau a
art. 7 alin 1 i instana care ar mai fi competent conform celorlalte norme de
competen, 9, 8, 10 .a.m.d.
Prin ce fel de norme sunt reglementate competena teritorial de drept comun i cea
alternativ? Prin norme dispozitive. Ce nseamn necompetena reglementat prin
norme dispozitive? Ce fel de excepie este excepia de necompeten n aceast
situaie? Este o excepie relativ. Revenim imediat asupra ei, s discutm mai nti i
excepia de necompetena teritorial absolut.
c) n ce situaii avem o excepie de necompeten teritorial exclusiv
reglementat prin norme imperative? Care sunt? n materie de bunuri, art.
13-16 i n materie de persoane. Deci din textul art. 19, am dedus c
necompetena teritorial este absolut cnd i este relativ cnd? Practic, este
relativ numai n situaia n care vorbim de pricini privitoare la bunuri i
vorbim atunci de o competena teritorial de drept comun sau alternativ. n
108

alte pricini, privitoare la bunuri care se ncadreaz n dispoziiile art 13-16
c.proc.civ vorbim de o competen reglementat prin norme imperative, deci
de o competena teritorial absolut i i n pricinile referitoare la persoane
vorbim tot de o competena teritorial exclusiv. Prin ce se deosebesc cele
dou categorii de norme? Cnd vorbim de o competen teritorial exclusiv,
am mai vorbit i n alte materii, inei minte am dat i acel exemplu al plngerii
contravenionale, deci unde nu sunt pricini privitoare la bunuri i nici la
persoane competena teritorial este cum? Tot exclusiv. Din textul art. 19
se deduce acest lucru, c numai n materie de bunuri am putea s avem o
competena teritorial reglementat prin norme dispozitive. n materie de
bunuri, competena teritorial exlcusiv avem doar n cazurile prevzute de art
13-16. n toate celelalte cazuri competena teritorial este exclusiv, celelalte
cazuri dect pricinile privitoare la bunuri, care sunt? Pricinile privitoare la
persoane i am dat exemple anularea cstoriei, divorul, stabilirea filiaiei,
.a.m.d. Sau am spus c sunt o a treia categorie de cauze care n-ar fi nici
privitoare la bunuri, nici privitoare la persoane, dar i n cazul lor competena
teritorial este exclusiv, pentru c cea relativ este excepia da? i care sunt
aceste cauze? Am dat un exemplu n materia plngerilor contravenionale n
materie rutier, unde nu putem vorbi de o pricin referitoate la bunuri i nici
de o pricin referitoare la persoane, deci nu s-ar ncadra n primele dou
clasificri.
Revenind la excepia de necompetena teritorial exclusiv, care, repet, este n
pricinile privitoare la bunuri, dac vorbim de cauze care se ncadreaz n art
13-16, n pricinile privitoare la persoane ntotdeauna i n alte pricini care nu
sunt referitoare nici la bunuri, nici la persoane. Ce nseamn competena
teritorial exclusiv? Ca i n cazul excepiei de necompeten material,
excepia poate fi invocat de oricine, inclusiv de instan din oficiu, dar se
invoc ca i excepia de necompetena material, in limine litis spune art. 159
ind. 1 alin. 2, adic la prima zi de nfiare, pn la nceperea dezbaterilor
asupra fondului. Dac se respinge este o ncheiere interlocutorie care leag
instana i care poate fi atacat odat cu fondul. Dac hotrrea final are apel,
cu apel, dac hotrrea final este susceptibil numai de recurs, cu recurs. Dac
se admite ce fel de excepie este? Dilatorie sau peremptorie? Dilatorie, se
declin competena n favoarea instanei determinate ca fiind instana
competent teritorial.
Revenim la excepia de necompeten teritorial relativ. Care competen este
reglementat prin norme relative? Competena teritorial de drept comun, adic
instana de la domiciliul sau sediul prtului i competena teritorial alternativ.
Acestea fiind norme dispozitive, cine poate s invoce excepia de necompeten? Cel
n favoarea cruia reglementeaz norma. Al cui interes este ocrotit prin norma
respectiv? Al prtului. Pi s ne gndim la cea mai simpl situaie, art. 5, instana
competenta, instana de la domiciliul prtului. De ce? Pentru ca el s nu se deplaseze
la reclamant sau oriunde n alt parte, ci reclamantul s se deplaseze acolo unde
locuiete el da? Deci aceast norm este n interesul prtului. Aadar cine poate s
invoce excepia de necompeten teritorial? Numai prtul, cel n favoarea cruia este
edictat norma. Pn cnd poate s o invoce? Ce ne spune textul lui 159 ind. 1 alin. 3:
dac ntmpinarea este obligatorie el trebuie s o invoce prin ntmpinare.
ntmpinarea tocmai ce am spus c se depune cu 5 zile nainte de termenul de
judecat, deci trebuie s depun ntmpinarea i s invoce excepia de necompetena
109

teritorial prin ntmpinare. Dac ntmpinarea nu este obligatorie, el poate s vin la
prima zi de nfiare i s invoce excepia de necompetena teritorial relativ, s
spun, reclamantul nu a sesizat instana de la domiciliul meu c a sesizat instana de la
domiciliul su, invoc excepia de necompeten teritorial i, n baza art. 5, v cer s
constatai c este competent instana domiciliului meu. S lum un exemplu:
reclamantul domiciliaz n raza Judectoriei Cluj-Napoca, prtul domiciliaz n raza
Judectoriei Constana, cererea este restituirea unui mprumut, reclamantul se
adreseaz Judectoriei Cluj-Napoca. Ce fel de excepie de necompeten este aceasta?
Restituire mprumut? Care ar putea fi instana competent? Odat cea de la domiciliul
prtului sau putem avea o competen teritorial alternativ, a locului executrii
obligaiei, pe art. 10 pct. 1. Bun cine poate s invoce excepia de necompeten
teritorial? Prtul pentru c vorbim de o necompeten teritorial alternativ n acest
exemplu. Prin ce trebuie s o invoce? ntmpinarea este obligatorie n aceast situaie -
nu se ncadreaz n cele 3 situaii de excepie - prin ntmpinare. Dac ntmpinarea n-
ar fi fost obligatorie, de exemplu n materie de divor - bine divorul nu este un
exemplu bun, pentru c la divor avem o excepie de necompeten teritorial
exlcusiv, deci nu se pune problema invocrii prin ntmpinare c oricum se poate i la
prima zi de nfisare - ideea este c dac ntmpinarea nu e obligatorie poate la prima
zi de nfiare.
Am fost ntrebat n legtur cu textul art. 118. Ce se ntmpl dac prtul, dei avea
obligaia s depun ntmpinare nu depune, vine la primul termen de judecat i spune,
pi eu nu am putut s depun ntmpinare, nu am putut din motive justificate s mi
angajez un avocat. n aceast situaie, la primul termen de judecat instana l ntreab,
avei excepii sau alte cereri? Dac el spune doresc s mi angajez un avocat i invoc
motive justificate pentru care n-a putut s o fac pn la primul termen de judecat i
instana i ncuviineaz cererea de amnare s i angajeze avocat, nu suntem la
prima zi de nfiare da? i d un termen s i angajeze avocat i s depun
ntmpinarea atunci. Lui dndu-i-se un termen i angajeze avocat, prin avocat
formuleaz ntmpinarea, pe care o depune cu 5 zile nainte i prin care trebuie s
invoce excepia de necompeten teritorial relativ. Dac nu dorete s i angajeze
avocat, dar spune: n-am putut s formulez ntmpinare i aduce motive temeinice,
instana l ntreab: avei cereri, exceptii? El poate la prima zi de nfiare s invoce
excepia de necompeten teritorial relativ.
Ai neles aceast distincie? Prin ce se deosebete necompetena relativ de cea
absolut? N-o poate invoca dect prtul, instana nu poate din oficiu i dac era
reclamantul domiciliat n Cluj, n exemplul dat, prtul domiciliat n Constana i
reclamantul se adreseaz Judectoriei Braov, instana nu poate s pun n discuie
excepia de necompeten teritorial - dei nu ne ncadrm n niciuna din normele
codului de procedur civil care reglementeaz competena teritorial - pentru c fiind
vorba de norme supletive, ele sunt edictate doar n interesul prtului, el fiind singurul
care poate s invoce nclcarea lor. Deci instana nu poate, din oficiu s spun: pi eu
nu sunt competent dup niciun criteriu din c.proc.civ. Pe cnd n cazul necompetenei
absolute i instana, din oficiu, poate s pun n discuie excepia de necompeten.
i acuma revenim la ce a rmas tem de cas de data trecut i anume acel text din 159
ind. 1 prin care se stabilete n sarcina instanei obligaia de a-i verifica competena din oficiu
la prima zi de nfiare. Este vorba de alin. 4: la prima zi de nfiare judectorul este
obligat, din oficiu, s verifice i s stabileasc dac instana sesizat este competent general,
material i teritorial s judece pricina, consemnnd n cuprinsul ncheierii de edin
110

temeiurile de drept pentru care constat competena instanei sesizate. Acuma s nu credei c
pn nu a fost acest text n c. proc.civ instana nu-i verifica competena. Pentru c primul
lucru cnd primeti un dosar i eti prima instan te uii dac eti competent. Numai c,
neexistnd acest text care te obliga s verifici competena cu voce tare i s spui prilor,
practic i spuneai ie c sunt competent, merg mai departe. Nu mai puneam acest lucru n
discuie dac prile nu invocau ele vreo excepie de necompeten. Acuma obligndu-m s-
mi verific competena eu practic la primul termen de judecat intru n sal, cu voce tare spun,
acest litigiu este unul civil; partimonial; cu un obiect ce are o valoare ce depete suma de
500 000 de lei, aadar este de competena, n prim instan a tribunalului, conform art. 2 pct.
1 lit. b c.proc.civ.; pentru c este un mprumut nerestituit sunt aplicabile..., m rog, apropo de
competena general, este de competena instanelor romne pentru c nu are un element de
extraneitate sau dac are un element de extraneitate se ncadreaz n normele din legea
105/1992, privind conflictul de jurisdicii ce stabilesc c i instana romn ar fi competent.
Incumb i obligaia s verifice competena teritorial, n acest exemplu? Am spus mprumut
nerestituit n valoare de peste 500 000 de lei. n baza alin. 4 ce competen va verifica? O dat
general, material, a fcut-o, teritorial mai verific? Ce fel de norme reglementeaz? Sunt
dispozitive pentru c am spus restiuire mprumut, nu m ncadrez n art. 13-16 i nici ntr-o
alt dispoziie special - c mai avem dispoziii speciale care reglemeneteaz competena
teritorial exclusiv, cum ar fi, v-am spus, n materie de divor, instana ultimului domiciliu
comun al soilor, dac cel puin unul locuiete acolo, dar este o pricin privitoare la persoane
cea referitoare la divor. Bun, verific instana competena teritorial n exempul dat? Deci
competena fiind reglementat prin norme relative, ea nu mai pune n discuie o posibil
necompeten teritorial. Deci chiar dac, revenind la exemplul dat, reclamantul locuiete n
Cluj, prtul locuiete n Constana, locul executrii obligaiei ar fi, Cara-Severin i
reclamantul se adreseaz Tribunalului Braov, tribunalul nu poate, din oficiu, s spun nu sunt
competent teritorial potrivit normelor de la art. 5 sau 10 pentru c nu m ncadrez nici acolo,
ci ar fi competent alt instan, Constana sau Cara-Severin, fiind o competen teritorial
alternativ. Acest lucru l poate face numai prtul. Ce fel de ncheiere este aceasta prin care
instana i verific propria competen? Este o ncheiere preparatorie sau interlocutorie?
Actualul cod nu reglementeaz, o s vedei c noul cod spune expres c este o ncheiere
interlocutorie. Cu alte cuvine, leag instana, adic ea a dezlegat aceast problem.
Totui, cum coroborm calificarea acestei ncheieri ca fiind interlocutorie, asta era
tema de cas, cu alin. ultim al art. 159 ind. 1, care spune c verificarea competenei nu
mpiedic formularea excepiei de necompeten n cazurile i condiiile prevzute de
alin. 1-3, asupra crora judectorul se va pronuna n condiiile legii. Categoric, nu m
mpiedic, pe mine prt, s invoc excepia de necompeten teritorial relativ, pentru c pe
aceea instana nici nu o verific, pe ea nici nu se poate pronuna din oficiu. Dar celelalte?
Material? (rspuns sal) Deci practic, acea ncheiere, dei este interlocutorie, este
interlocutorie n ceea ce privete instana, asta nsemnnd c ea nu mai poate, dup ce a spus:
pi sunt competent material s judec acest litigiu, s mai invoce, din oficiu i excepia de
necompeten material. Deci pe ea o leag, n sensul c nu mai poate ea, din oficiu, s invoce
excepia de necompetena material dac n baza alin. 4 a stabilit deja, prin ncheiere
interlocutorie, c este competent. Cam aa s-ar putea corobora cele dou texte. Deci practic
leag instana pentru c ea i stabilete o dat competena i, n ceea ce o privete, se
pronun pe faptul c ar fi competent material s judece aceast cauz, dar nu mpiedic
prile s ridice aceast excepie de necompeten material i s argumenteze c litigiul, de
fapt, nu are o valoare de 500 000 de lei, pentru c, de exemplu, dei suma trecut n contract
este 500 000 de lei, suma scadent este numai 200 000 de lei i dac lecturm cererea de
chemare n judecat vom constata c reclamantul a cerut doar 200 000, nu toi cei 500 000
111

mprumutai. Deci a putea s invoc nite chestiuni pe care instana nu le-a avut n vedere
atunci cnd, verificndu-i competena a stabilit c este competent material. Sigur asta cam
n teorie se ntmpl, voi nu v imaginai c, n fapt, judectorul intr n sal i trosc fleoc nu
mai spune nimic i le spune prilor: s tii c eu sunt competent material, teritorial i general
punct. C pune n discuie: pi s vedem care e calificarea juridic a pricinii i n funcie de
aceasta care ar fi instana competent. Oricum, nainte de toate, ntreab prile dac au cereri
sau excepii de ridicat i prile, dac au o excepie de necompeten o invoc i atunci
instana i stabilete competena, practic, pronunndu-se pe excepia de necompeten. Mie
mi se pare destul de greu de imaginat s fac acest lucru. Numai dac nicio parte nu invoc
vreo excepie de necompeten, atunci instana spune c: cauza este una patrimonial cu o
valoare de...aadar sunt competent material i, dac se pune problema unei competene
teritoriale exlcusive - de exemplu este o aciune n revendicare imobiliar - spune sunt i
competenta teritorial n baza art. 13, pentru c imoblul este situat n raza mea teritorial.
nelegei? Deci cam aa se petrec lucrurile n realitate. Dar faptic, repet, dac mergem strict
pe interpretarea coroborrii celor dou alin. 4 i 5 ale aceluiai art. 159 ind. 1, asta nseamn:
dac instana apuc s i verifice competena i spune sunt competent material, acea
ncheiere, fiind interlocutorie, ea nu mai poate invoca dup acest lucru excepia de
necompeten, ns dac vreuna dintre pri o face, instana poate s o admit, dac
aduce argumente care ea nu le-a avut n vedere. De aceea spune alin. 5 c verificarea
competenei de ctre instan nu mpiedic, totui, prile s invoce excepia de necompeten.
(ntrebare din sal) Rspuns: instana de apel, respectiv instana de recurs, poate s i
verifice numai propria competen. Competena primei instane i-o verific ea, cu excepia
necompetenei generale i internaionale, care, v-am spus, dac spune cauza nu este de
competena instanelor sau nu este de competena instanelor romne, acest lucru l poate
spune i n apel i recurs. ns cu privire la orice alt excepie de necompetena, dac nu s-a
invocat n faa primei instane, instana de apel nu mai poate spune: pi nu trebuie aceast
cauz s fie judecat n prim instan de judectorie sau de tribunal. i v dau un exemplu
simplu, apropo de restituire de mprumut, o aciune n restituirea unui mprumut de 150 000
de lei, introdus la tribunal, tribunalul nu invoc excepia de necompetena material, nici
prile nu o invoc niciuna n faa primei instane i se exercit calea de atac a apelului la
curtea de apel. Poate curtea de apel s mai invoce excepia de necompeten a primei instane?
Nu mai poate. Deci asta nseamn c trebuie invocat in limine litis.
A dac s-a invocat i prima instan a respins-o greit, am spus c nchierea aceea se
poate ataca cu apel sau cu recurs odat cu fondul. Atunci sigur instana e control judiciar va
cenzura modul n care prima instan a soluionat excepia de necompeten, dar pentru c
trebuie invocat in lime litis, repet, ea nu poate s o invoce pentru prima dat. nelegei
aceast distincie? Deci dac n-a fost invocat n faa primei instane, instana de control
judiciar n-o mai poate invoca ea. Ea-i poate invoca doar propria necompetena. Ca s v dau
un exemplu: am o cauz judecat n prim instan de Judectoria Cluj, ea poate s aib apel
sau recurs, fie la Tribunalul Cluj, fie la Tribunalul specializat Cluj - pentru c n Cluj avem
dou tribunale, un tribunal de drept comun, ca s zic aa, cu o secie penal, o secie de
contencios i o secie civil i am un tribunal specializat, fostul tribunal comercial. N-am
apucat s discutm despre aceste chestiuni c am vrut s le discut cu voi la conflictele de
competen. Practic, n viziunea iniial a legii de organizare judiciar, trebuia s se creeze
cteva instane specializate pe anumite tipuri de cauze i era vorba de instane care judecau
litigii comerciale i au i fost nfiinate tribunale comerciale la Cluj i la Mure i de familiei a
fost nfiinat o instan n Braov i mai trebuia s fie nfiinate instane de contencios, n
concret nu a fost nfiinat nicio instan de contencios. Deci privea aceste lucruri, nfiinarea
unor tribunale specializate, de ce? Pentru ca oamenii s fie judecai de judectori specializai.
112

Acest tribunal din Cluj judeca nainte litigiile comerciale n sensul codului comercial, adic
litigii ntre comerciani sau ntre un comerciant i un necomerciant. Spune comerciant, nu tiu
n ce msur ai nvat despre fostul cod comercial, dar faptul c una din prile raportului
juridic era comerciant atrgea comercialitatea ntregului raport juridic i aplicarea normelor de
drept substanial din codul comercial. i n ceea ce privete normele de procedur, aveam aa
zisele litigii comerciale, soluionate printr-o procedur special, cu o conciliere prealabil
obligatorie .a.m.d. Nu mai exist tribunale comerciale pentru c a fost abrogat codul
comercial i noul civil are o concepie monist, deci nu mai distinge ntre cauze civile i cauze
comerciale. Ai vzut c art. 2 pct. 1 lit. a din codul de procedur civil, care reglementa
competena material n materia litigilor comerciale, a i fost abrogat din acest considerent. i
atunci s-a pus problema ce fel de cauze judec tribunalul specializat. Dac v uitai n
slide-uri pe competen eu v-am pus acolo i din legea de punere n aplicare a noului cod civil
cteva texte, dac ai avut curiozitatea s lecturai, la asta se refer. Legea de punere n
aplicare a NCC, legea 71/2011, spune c aceste tribunale, ori se desfiineaz i devin secii
specializate ale tribunalelor deja existente. Ei n-au fost desfiinate. Ori, dac se menin, vor
judeca n continuare litigii de insolven, n materia societilor comerciale, a registrului
comerului i altele asemenea, deci enumerarea din legea de punere n aplicare este una
exemplificativ, nu este una exhaustiv i n practic s-a pus problema ce fel de cauze judec
aceste tribunale specializate, care nu sunt deci tribunale comerciale pentru c nu mai vorbim
de litigii comerciale. i, n practic, s-a decis c ele rmn s judece exact cauzele pe care le
judecau i nainte: ordonane de plat ntre comerciani care sunt actualmente profesioniti
.a.m.d. i atunci problema se pune dac se judec n prim instan o cauz de ctre
judectorie, un litigiu ntre profesioniti de exemplu, apelul sau recursul se judec de
tribunalul obinuit sau de tribunalul specializat? i aici a putea s am o problem de
competen a primei instane de apel. Dac este sesizat n mod greit tribunalul specializat,
fiindc apelul era de competena seciei civile a tribunalului Cluj, el, la prima zi de nfiare
va invoca excepia de necompeten material a tribunalului specializat de a soluiona apelul.
nelegei? Deci poate s invoce o excepie de necompetena n premier, dar atunci cnd este
vorba de competena sa de a judeca acea cale de atac i aceast problem, n practic repet, se
ridic doar acolo unde avem tribunale specializate, c acuma, n practic, nimeni nu o s
sesizeze, cnd atac o hotrre a Judectoriei Cluj, nu va sesiza Tribunalul Arad. Teoretic e
posibil i atunci Tribunalul Arad va spune c nu este competent teritorial i m rog. Dar aici
se pune problema nu de competen teritorial, ai sesizat, ci de competen material, pentru
c teritorial vorbim de acelai lucru, sunt dou Trubunale din Cluj care au aceeai raz
teritorial n judeul Cluj, este vorba de tribunal i tribunal specializat. Deci n aceast situaie,
repet, se poate invoca excepia de necompeten, de propria necompetena material de a
judeca acea cale de atac de ctre instana de control judiciar. Ne-am lmurit cu excepia de
necompeten?
S inei minte neaprat, prin ce se soluioneaz admiterea excepiei de
necompeten cnd excepia este dilatorie. Prin ncheiere sau printr-o sentin? O s vedem
dac c uitai la clasificarea hotrrilor, c reiese foarte clar, din art. 255, ce fel de hotrre
pronun instana n aceast situaie, pentru c dac ne uitm la 255 alin. 1, doar hotrrile
prin care se rezolv fondul cauzei n prim instan se numesc sentine, iar cele prin care se
soluioneaz cile de atac, de reformare, sunt decizii, iar toate celelalte hotrri se numesc
ncheieri. Iat este o hotrre prin care se soluioneaz fondul cauzei? Nu. Aadar ar fi o
ncheiere da? ncheierea prin care se admite excepia de necompeten i se declin
competena, hotrrea judectoreasc ar fi o ncheiere, dac mergem strict pe textul art. 255
alin. 2. Totui, n practic, sunt instane care pronun sentine pentru c spun: dei instana nu
rezolv fondul cauzei ea se dezinvestete. Noul cod de procedur civil rezolv aceast
113

situaie pentru c redefinete, reclasific, i spune c orice hotrre prin care instana se
dezinvestete este, de fapt, o sentin, dac e vorba de prima instan. Dar n actuala
reglementare, dac se pronun o ncheiere, practic ne ncadrm strict n textul art. 255 alin. 2.
O s vedei practica este neunitar, vei ntlni i ncheieri i sentine. Strict pe textul codului
de procedur, repet, ar trebui s fie ncheieri, pentru c nu rezolv fondul cauzei, dar, pe de
alt parte, pentru c sunt hotrri prin care instana se dezinvestete, a pronuna o sentin tot
nu este ceva greit.
Oricum aceste hotrri sunt, v rog s notai, dup modificarea intervenit prin legea
202/2010 pe care nu o avei n bibliografia indicat, irevocabile, nu mai au cale de atac. Deci
hotrrea prin care instana admite excepia de necompeten i declin competena de
soluionare a cauzei n favoarea altei instane este irevocabil. Anterior avea calea de atac a
recursului. S nu reinei ce scrie n manual, repet manualul nu este adus la zi, hotrrea prin
care instana declin competena este irevocabil. Sigur dac ar respinge aciunea ca nefiind
de competena instanelor romne sau pentru c n-ar fi de competena instanelor ar avea o
cale de atac, n funcie de hotrrea final, ori apel ori recurs da? Dac respinge. Deci acolo
unde excepia de necompeten este peremptorie, respinge aciunea ca nefiind de competena
instanelor romne sau respinge aciunea ca nefiind de competena instanelor, acolo hotrrea
este susceptibil de apel sau de recurs. nelegei aceast distincie? N-ai neles-o? Suntei
obosii? () Deci ideea este c acolo unde excepia este dilatorie, instana o admite, declin
competena n favoarea altei instane, hotrrea, c i spune ncheiere, c i spune sentin,
este irevocabil, nu mai are cale de atac. Acolo unde este peremptorie, spune nu este de
competena instanelor romne sau nu este de competena instanelor i respinge aciunea,
acolo d o soluie pe cauz, acolo am cale de atac. Noul cod o spune expres, actualul cod nu
spune expres, dar soluia este aceeai. Normal, pentru c respingnd aciunea, soluia de
respingere are cale de atac, hotrrea nu este irevocabil n faa primei instane da? Pentru c
nu este printre situaiile exprese - ai vzut unde este irevocabil, acuma s-a i declarat
neconstituional, apropo de textul art. 1 pct. 1 ind. 1 cu litgiile mrunte, i acela s-a declarat
neconstituional, deci i acela mai are recurs.
Bun, deci asta este excepia de necompeten. Dac mai avei voi ntrebri legate de
excepia de necompeten? (ntrebare sal) Acuma absolut teoretic se poate ntmpla acest
lucru, admite excepia de necompeten i uit s i decline competena. n aceast situaie ar
fi o discuie dac este o eroare material sau este o situaie n care ar trebui s se solicite
completarea hotrrii, pentru c practic nu s-a pronunat pe tot. S-a pronunat pe excepie, fr
s spun unde declin competena. Deci se poate solicita completarea hotrrii. Practic, n-am
ntlnit nc. O s vedei c niciodat nu spune instana admite excepia, ea spune direct
declin competena de soluionare a cauzei, cam aa sun minuta ntr-o astfel de cauz. (Silviu
cu ntreruperea cursului justiiei....nu se aude tot). Asta este alt problem, imediat vedem.
Nu, c aici nu s-a ntrerupt cursul justiiei, numai c a omis, este o omisiune din hotrre.
Acuma discuia este cum nlturi aceast omisiune, c este o simpl eroare material sau c
este un motiv de completare a hotrrii c nu s-a pronunat pn la capt. Dar aceasta este
modalitatea prin care ajungi la determinarea instanei competente, nu este o situaie de
ntrerupere, nu se ajunge. Dac ar respinge instana s determine instana competent, ar fi o
situaie de ntrerupere a cursului judecii. Dar la cerere ea trebuie s i completeze hotrrea.
Am spus c hotrrea de declinare a competenei este irevocabil. Aadar ea, pe
aceast excepie, intr n autoritate de lucru judecat, devine general obligatorie, dar pentru
cine? Numai pentru instana care i-a declinat competena, nu i pentru instana n
favoarea creia s-a declinat competena, pentru ca ea, la rndul ei, n baza art. 159 ind.
1 alin. 4, i va verifica propria competen i poate s ajung la concluzia c nu ea este
114

instana competent, ci fie o a treia instan, fie instana care a fost prima investit i care, n
mod greit, i-a declinat competena n favoarea ei.

CONFLICTUL NEGATIV DE COMPETEN
Cnd vorbim de un conflict negativ de competen? Dac Judectoria Cluj i declin
competena n favoarea Judectoriei Turda i Judectoria Turda i declin competena n
favoarea Judectoriei Gherla, avem un conflict de competen? Numai dac Judectoria Turda
redeclin competena n favoarea Judectoriei Cluj-Napoca. Atunci ambele i declin
reciproc competena, n aceast situaie suntem n prezena unui conflict negativ de
competen.
Ceea ce aduce nou, este definit n codul de procedur civil actual i n cel viitor, dac
v uitai la textul art. 20, care spune c exist conflict de competen cnd dou sau mai
multe instane se declar deopotriv competente s judece aceeai pricin sau cnd dou
sau mai multe instane s-au declarat necompetente s judece aceeai pricin. Vom reveni
asupra conflictului pozitiv reglementat de pct. 1. Discutm mai nti de conflictul negativ de
competen reglementat de pct. 2. Deci acesta este exemplul: i-au declinat reciproc
competena.
Noul cod de procedur civil, dac o sa v uitai, aduce o completare textului art. 20
pct. 2. n ce const aceasta? Ai avut curiozitatea s verificai? Art. 133 pct. 2 din noul cod
de procedur civil spune c exist un conflict de competen cnd dou sau mai multe
instane i-au decliant reciproc competena de a judeca acelai proces sau, aici vine
completarea, n cazul declinrilor succesive, dac ultima instan investit i declin la
rndul su competena n favoarea uneia dintre instanele care anterior s-au declarat
necompetente. n exemplul dat, Judectoria Cluj n favoarea Judectoriei Turda, Judectoria
Turda n favoarea Judecatoriei Gherla i Judectoria Gherla nu la Turda i-o declin, ci o
declin napoi la Cluj. Sau a putea avea i un lan mai lung. Deci iat vine cu aceast
completare care practic este posibil i la ora actual. Tot de un conflict negativ de
competena vorbim pentru c reinvestesc o instan care s-a dezinvestit deja. Deci este tot o
varietate a conflictului negativ de competen.
Care este instana competent s soluioneze un conflict negativ de competen. O
s vedei c actuala reglementare este destul de stufoas dac ne uitm la art. 22, descrie
conflictul dintre 2 judectorii din circumscripia aceluiai tribunal, se judec de acelai
tribunal i aa mai departe. Ia o serie de ipoteze concrete i de ce am pus eu acolo o ntrebare
c exist un conflict ntre o curte de apel i un tribunal din raza acesteia? Pentru c omite
aceast ipotez, de unde s-au nscut o serie de discuii n doctrin. i noul cod simplific
foarte mult lucrurile, spune care este instana competent s soluioneze conflictul de
competen, d criteriul, art. 135 alin. 1 care este valabil i n prezent. Dincolo de texul
alambicat al art 22, conflictul de competen ivit ntre dou instane judectoreti se
soluioneaz de instana imediat superioar i comun instanelor n conflict. i atunci s
luam nite exemple.
o Am dou judectorii din raza aceluiai tribunal, care este instana superioar comun?
Tribunalul. Deci Judectoria Turda, Judectoria Gherla, Tribunalul Cluj.
115

o Am dou judectorii din raza a doua tribunale diferite, dar care se afla n raza aceleiai
curi de apel. Deci Judectoria Cluj, Judectoria Baia Mare, cine este instana ierarhic
superioar lor? Curtea de Apel Cluj.
o Am dou tribunale, Tribunalul Cluj i Tribunalul Maramure, sunt n raza Curii de
Apel Cluj, care este instana competent? Curtea de Apel Cluj. Dac am Tribunalul
Cluj i Curtea de Apel Cluj, ICCJ.
o Dac am Tribunalul Cluj, Tribunalul Braov care este insana? nalta Curte.
o Dac este Judectoria Cluj, Judectoria Constana? nalta Curte.
Deci iat instana superioar comun celor, deci regula de la 135 alin. 1 este valabil i n
prezent. Art. 22 nu face dect s complice foarte mult lucrurile, dar acesta este criteriul care
determin instana competent atunci cnd avem 2 instane aflate n conflict.
Dac avem o instan i un organ cu activitate jurisdicional - spune alin. 4 de la
art. 22 din actuala reglementare i art. 135 din noul cod, alin 3, textele sunt similare - zice c
exist comflict de competen i n cazul n care el se ivete ntre instane judectoreti i alte
organe cu activitate jurisdicional. Cine este competent s judece acest conflict? n acest caz
conflictul este de competena instanei judectoreti ierarhic superioar instanei aflate n
conflict.
Conflictul negativ de competen, n actuala reglementare, dac ne uitam la alin. final
al art. 22 se soluioneaz n camera de consiliu, fr citarea prilor. Deci practic instana
competent delibereaz de una singur, nu mai ascult prile, pentru c prile au pus
concluzii - sau au putut pune concluzii dac doreau, poate nu s-au prezentat, dar au putut s
pun concluzii atunci cnd instanele i-au declinat reciproc competena - deci concluziile lor
exist deja la dosar, nu se mai citeaz. Deci, n aceast faz, regulatorul de competen se d
n camera de consiliu, fr citarea prilor, hotrrea pronunat este o sentin
susceptibil de recurs n termen de 5 zile de la comunicare. Este logic s fie de la
comunicare, pentru c, dndu-se n camera de consiliu i nefiind prile citate, clar c n-au
cum s cunoasc soluia, nici mcar data la care s-a dat soluia, s verifice ele din oficiu, de
aceea termenul de recurs curge de la comunicare. V spun aceste lucruri pentru c la grile o s
vedei c avei ntrebri de genul, care e calea de atac la regulatorul de competen sau de
cnd curge termenul de exercitare a cii de atac? Noul cod de procedur civil, o s vedei, c
spune c regulatorul de competen este o hotrre defintiv, deci nici nu-i mai d niciun fel
de cale de atac, dar n actuala regementare are recurs n termen de 5 zile de la comunicare.
Pot exista conflicte de competen cu nalta Curte? Apropo, hotrrea naltei Curi
care soluioneaz conflictul negativ de competen, i n actuala reglementare este irevocabil.
Am dat acel exemplu, tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, instana competent s soluioneze
conflictul este ICCJ. n aceast situaie regulatorul de competen este irevocabil, altfel are
recurs n 5 zile de la comunicare. Putem avea conflict de competen cu nalta Curte?
Actualul cod nu o spune, noul cod spune pe leau, nu exist conflict de competen cu nalta
Curte. Dac nalta Curte i-a declinat competena n favoarea ta, nu te mai iei n gur cu ea, c
i-a determinat competena. Numai dac, teoretic, ar interveni mprejurri noi n faa instanei
la care s-a declinat competena s-ar putea pune problema. Altfel, declinatorul de competena
al naltei Curi are rolul unui regulator de competen, nu se mai discut. Rmi nvestit, nu i
mai poi declina competena la nalta Curte. Deci nu exist conflict de competen cu ICCJ,
indiferent cine este cea care i-a declinat prima competena.
n legtur cu conflictul negativ de competen s-au mai ridicat nite probleme care
sunt lmurite de noul cod.
116

Exist sau nu exist conflict e competen ntre secii specializate ale aceleiai
instane sau complete specializate ale aceleiai instane? Pentru c tot am dat acest
exemplu al Tribunalului specializat Cluj - se pune problema dac este un litigiu de
competena tribunalului specializat sau a tribunalului obinuit - aici vorbim de conflict
de competen pentru c sunt instane diferite. Dar la Tribunalul Maramure - unde am
secie civil I i secie civil II n loc de tribunal specializat, care era fost secia
comercial - de fapt a avea un conflict ntre seciile instanei pentru c n-am o
instan specializat, dei situaia este exact identic ca la Cluj, umai c la Maramure
nu au apucat s creeze un tribunal specializat. Dac m duc la Slaj, acolo nici mcar
nu au avut o secie comercial, c aveam o secie civil care avea competen
specializat pe cauze comerciale, se poate pune problema unui conflict de competen
ntre completele specializate din cadrul aceleiai secii, cele care judec litigii civile i
cele care judecau litigii comerciale, la momentul de fa litigii care ar fi de competena
tribunalului specializat acolo unde exist. nelegei aceste ipoteze? Practic nicio
diferen ntre cele 3 situaii nu? Fiindc este o chestiune de opiune a legiuitorului,
unde a creat tribunale specializate i unde nc nu a avut baza material pentru a le
crea i a rmas la o secie specializat, cum este cazul Maramureului, sau la un
complet specializat, cum este cazul Slajului, dar raiunea crerii att a tribunalului
specializat, ct i a seciei specializate sau cel puin a completului specializat este ca
cei se judec s fie judecai de un judector specializat n aceste litigii nu? Deci nu pot
s spun c m pricep la litigii de insolven, c n-am judecat litigii de insolven sau
litigii n materia societilor comerciale sau litigii ntre profesioniti. Colegii de la
secia comercial au fost specializai n aceste litigii i atunci nu este dreptul celui care
se judec la Slaj s fie judecat de un judector specializat i s invoce excepia de
necompeten? Dac i se distribuie cauza la alt judector dect cel specializat din
secia I civil. Sau cel de la Maramure dac i se d secia I civil i nu secia II civil,
nu poate invoca excepia de necompetena? O s vedei c n actuala reglementare
nu avem o posibilitate legal de a califica ca fiind un conflict de competen
conflictul ntre dou secii ale aceleiai instane sau conflictul ntre completele
specializate ale aceleiai instane i o s vedei c toat doctrina spune c n situaia
n care o secie i declin competena n favoarea alteia i asta i-o declin napoi sau
un complet n favoarea altuia i sta l redeclin napoi, se soluioneaz pe cale
administrativ de preedintele instanei sau preedintele seciei, dei nu avem norme,
nici n codul de procedur, nici n regulamentul de ordine interioar, care s dea n
atribuia preedintelui s spun: pi cine ar trebui s judece acea cauz? Sau spun unii,
este o situaie, apropo de ntreruperea cursului judecii, c nimeni nu vrea s judece
aceast cauz, dar n-am un conflict negativ de competena pentru c n-am un tribunal
specializat cum am n Cluj - pentru c aici aveam problema simpl, trimiteam
conflictul la curtea de apel i ea decidea c este tribunalul specializat sau este
tribunalul de drept comun. Nu avem un rspuns 100% n actuala reglementare. n
general nu se accept ideea c ar fi un conflict de competen ntre secii sau ntre
complete specializate, dei atunci cnd se judec ci de atac mpotriva respingerii
greite a excepiei de necompeten spui: pi a judecat secia civil a tribunalului n
loc s fi judecat secia civil II specializat, vorbesc de Maramure aici. Curtea de
Apel Cluj constat c, n mod greit, nu s-a transpus cauza i n-a fost judecat de
secia civil II specializat i o caseaz, ori casarea e pe necompeten. Deci cnd
vorbim de verificarea competenei n cile de atac, culmea, admite faptul c s-a
pronunat o secie necompetent. n acest sens avem jurispurden. ns, atunci cnd se
ivete aceast situaie de conflict nu-l calific ca fiind un conflict de competen dac
este vorba numai de seciile aceleiai instane sau completele specializate ale aceleiai
117

secii. n noua reglementare aceast situaie este rezolvat: se consider ca fiind
conflict de competen. Cine judec acest conflict de competen? Judec secia
instanei superioare celor dou, dar care dintre cele dou secii nu? C secia civil I se
declin n favoarea seciei civile II i secia civil II se declin n favoarea seciei
civil I. Care secie a curii va judeca conflictul negativ de competen? Secia
corespunztoare celei care i-a declinat ultima competena, rezolv codul, ca s nu
discutm i la regulatorul de competen cine l judec. Deci n funcie de cine i
declin ultima competena, se va judeca de secia corespunztoare de la instana
superioar celor dou aflate n conflict. Dar asta repet n noua reglementare.

i mai este o problem n manual ridicat i care se poate ivi n practic. Dou
instane care i declin reciproc competena i cnd s soluioneze conflictul
negativ de competen, instana ierarhic superioar constat c, de fapt niciuna
din cele dou instane nu este competent i ar fi o a treia instan. O s vedei c
toat doctrina spune c, n aceast situaie, nu pronun nicio hotrre i, pe cale
administrativ, printr-o adres, trimite dosarul instanei pe care o apreciaz
competent. Putem sesiza o instan printr-o adres de la o alt instan? Eu cred c,
sigur, nu avem o soluie pe cod, dar codul practic m duce la ideea c atunci cnd
soluionez conflictul negativ de competen trebuie s decid una sau alta din cele dou
instane aflate n conflict. Dar ce s fac dac consider c e o a treia. n niciun caz nu
spun: pi nu mai judec nimic i eu administrativ... Pi o adres administrativ cine o
verific? Deci iat c n aceast situaie cred eu, c trebuie s aplicm textul art. 22
regulatorul stabilete instana competent, chiar dac este o a treia instan, se
comunic hotrrea prilor - v reamintesc regulatorul de competena are recurs n
termen de 5 zile de la comunicare - i, n msura n care greit sesizeaz o a treia
instan, prile pot s atace cu recurs, n recurs ele sunt citate, pot pune concluzii, pot
spune: instana greit a apreciat c e o a treia instan competent i rmne ca n
recursul mpotriva regulatorului de competen s se stabileasc finalmente instana
competent. Altfel, ce anse mai au prile? S reinvoce excepia de necompeten n
faa instanei sesizat administrativ de instana care ar fi trebuit s soluioneze
conflictul negativ de competen? Mi se pare destul de absurd. Deci este de preferat
soluia s spunem c da, n aceast procedur a conflictului de competen soluionez,
dar n forma c stabilesc o a treia instan i rmne s am calea de atac a recursului n
5 zile de la comunicare. (sal, Silviu) Rspuns: pi asta e problema. Este singura
instan n faa creia prile pot pune concluzii, nu exist alt instan. Dac merg pe
ideea c, pe cale administrativ sesizez o a treia instan, acolo n-a avea cale de atac
absolut deloc nu?! Pentru c nu pot s atac o adres administrativ a instanei. Ce fac?
Eventual a putea s reinvoc excepia de necompeten n faa celei de-a treia instane
care ce va face? Se va declina n favoarea uneia dintre primele dou i iari am
conflict negativ de competen care s-ar trimite iari la, probabil...teoretic e posibil,
s se trimit la aceeai instan, s-ar putea s se trimit, sigur n exemplul dat de
dumneavoastr, unei instane i mai nalte, dar teoretic am posibilitatea s ajung tot la
aceeai instan. De aceea cred c soluia de a trimite pe cale administrativ nu
este una legal, categoric, este de preferat cealalt, chiar dac are acest
dezavantaj c prile discut pentru prima oar competena acestei a treia
instan n recursul mpotriva hotrrii care ar fi trebuit s soluioneze conflictul
negativ de competen.

118

Revenind, ca s se neleag foarte bine ce nseamn competen relativ. Repet, doar
n materia competenei teritoriale pot vorbi de o competen relativ. nseamn c atunci cnd
reclamantul sesizeaz o instan care nu este competent teritorial dup nicio norm din codul
de proc.civ, deci nu este instana de la domiciliul prtului, nu este instana de la locul
executrii obligaiei de exemplu, cine poate s invoce excepia de necompeten teritorial?
Ca s v dau un exemplu, am i avut o spe care s-a dat la examenul de promovare n funcii
de execuie a judectorilor: reclamantul se adreseaz Judectoriei Braov, nu mai tiu ce era,
cred c o simpl restituire de mprumut era, care e instana domiciliului su, prtul fiind
domiciliat n Constana. Judectoria Braov - observnd c n-ar fi fost competent dup nicio
norm din codul de procedur civil, fiindc ea nu era instana de la domiciliul prtului, nu
era nici instana de la locul executrii obligaiei - invoc excepia de necompeten i i
declin competena n favoarea Judectoriei Constana, judectoria de la domiciliul prtului.
Judectoria Constana, la rndul ei, spune: pi bun bun, e adevrat c eu eram competent
teoretic dup art. 5, dar Judectoria Braov nu avea voie s invoce, din oficiu, excepia de
necompeten teritorial, pentru c numai prtul putea s o invoce, i i declin competena
napoi la Judectoria Braov. Regulatorul de competen a fost soluionat de ICCJ, care era
instan comun celor dou instane aflate n conflict. S tii c nalta Curte a soluionat
conflictul n sensul c a trimis cauza Judectoriei Constana, dar cu urmtoarea motivare: este
adevrat c prima instan a greit, dar a doua instan la rndul ei a greit i nu mai trebuia s
persiste n greeal i s temporizeze judecata. Dar revenind la ntrebarea dumneavoastr, nu
avea voie niciuna dintre cele dou instane s pun n discuie competena teritorial. Singurul
care o poate face este prtul. Repet, nu m intereseaz dac la nu tiu unde, cucurigul n vale,
se adreseaz, care n-are nicio legtur, instana respectiv, cu cauza, dac este o situaie n
care competena teritorial este una relativ - fie c este competen teritorial de drept comun
sau este una alternativ cnd pot alege ntre mai multe instane, i reclamantul se adreseaz,
repet, unei cu totul alte instane - numai prtul poate s invoce nclcarea normei edictat n
favoarea sa. Dac el nu o face instana trebuie s judece acel litigiu, efectiv trebuie s se fac
c nu observ. Este ca i cnd excepia aceea nici nu ar exista m nelegei? De aceea
observai, cnd la verificarea propriei competene v-am spus de art. 159 ind. 1 alin. 4 - cnd
vorbesc de competena teritorial m gndesc numai la competena teritorial exlusiv. Cea
relativ nu intereseaz deloc, chiar dac, n concret, au fost nclcate normele de competen
teritorial relativ. Mai sunt ntrebri n legtur cu excepia de necompeten sau cu
conflictul negativ de competen?
Asupra conflictului pozitiv voi reveni dup ce facem prorogarea de competen s vedem ce
este litispendena ca s nu m repet.

PROROGAREA DE COMPETEN
Ce nseamn prorogarea de competen? Ce nseamn prorogare? nseamn prelungire
da? Unde ai mai ntlnit termenul? La prorogarea unui termen. Prorogarea de competen
nseamn prelungirea competenei unei instane asupra unei cauze cu privire la care, n
alte circumstane, nu ar fi fost competent. De cte feluri este prorogarea. Este, ai vzut
din slide-uri, prorogare legal, judectoreasc i convenional.
I. Cazurile de prorogare legal, am discutat deja despre o parte dintre acestea:

1. Este vorba de pluralitatea de pri, art 9. Practic ar putea fi competent oricare
instan de la domiciliul prilor, atunci cnd chem n judecat mai muli pri, ntre
119

care exist o legtur, v-am spus, c nu m judec aa aiurea cu 9 pri numai ca s
aleg o instan. Noul cod de procedur i spune c instana poate s verifice dac
n-am introdus un prt numai ca s-mi aleg instana. Dei, fiind competen
teritorial relativ...chestiunea e ciudat...stai s m verific, dar vorbete la 112:
pluralitatea de pri - cererea de chemare n judecat a mai mult pri....i alin. 2:
dac un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii instanei competente
pentru el, oricare dintre pri poate invoca excepia de necompeten la primul termen
la care prile sunt legal citate. Deci iat, nu instana. Cu alte cuvinte, am 10 contracte
de mprumut ctre 10 pri diferii, dar ntre ei trebuie s existe o legtur. Care e
legtura? I-am mprumutat ca s-i construiasc un bloc de locuine i s-mi garanteze
cu o ipotec asupra terenului, bun comun, care urma s se extind asupra construciei
accesoriu acestuia. Da, deci ntre pri exist aceast legtur i prii domiciliaz n
raza a 10 judectorii diferite. Teoretic, dac este vorba de Judectoria Cluj-Napoca,
Turda, Gherla, Huedin, Baia Mare, care vrei dumneavoastr, m adresez Judectoriei
Cluj. Este competent? Da, pentru c unul dintre pri are domiciliul n raza ei
teritorial. Dar ea, n mod normal, era competenta s judece i aciunea mpotriva
prtului cu domiciliul n Gherla sau cu domiciliul n Baia Mare? Nu. Deci iat de ce
se prorog, se extinde competena ei i cu privire la acel prt, pentru c suntem n
situaia prevzut de art. 9, unde cererea este formulat mpotriva mai multor pri
ntre care exist o anumit legtur care determin prorogarea de competen. Dac
introduc un prt fictiv, noul cod de procedur permite celorlali pri sau chiar i
acelui prt, s invoce faptul c a fost introdus fictiv numai ca s m adresez acelei
instane. Deci, practic, cu 9 pri justificat m judec, dar mai chem n judecat i pe
mama unuia dintre ei care are domiciliul n alt localitate, care n-ar avea calitate
procesual pasiv, c-am vorbit deja despre condiiile de exercitare ale aciunii civile.
Nici nu rezult din cererea de chemare n judecat c a pretinde ceva de la ea. Atunci
se poate invoc, n aceste condiii, excepia de necompeten teritorial relativ, pentru
c am o competen alternativ aici. La competena alternativ reclamantul poate alege
oricare dintre instanele care ar fi fost competente i aici asta face, alege instana de la
domiciliul unui prt, numai c dac prtul a fost introdus numai fictiv, c el st n
aceeai localitate cu reclamantul i el nu vrea s se deplaseze din localitatea sa, acest
lucru noul cod de procedur civil permite s fie invocat i permite s invoce n
aceast situaie excepia de necompetena teritorial relativ. La ora actual nu avem
o astfel de reglementare care s-mi permit anticipat s verific excepia lipsei
calitii procesuale pasive pentru a soluiona excepia necompeten teritorial
relativ.Dimpotriv, o s vedei la ordinea de soluionare a excepiilor, c excepia de
necompeten o judec prima, dup care vd cine are calitatea procesual pasiv i cine
nu.

2. Cererile accesorii i incidentale, spune art. 17 din actuala reglementare, 123 din noul
cod de procedur civil. Ce sunt cererile accesorii i incidentale? inei minte cnd am
fcut aciunea civil i clasificarea aciunilor n funcie de calea procedural aleas de
ctre parte i am spus aa: c am o cerere principal care este cererea de chemare n
judecat. Ea determin instana competent, pentru c dac prtul formuleaz o
cerere reconvenional, asta este o cerere incidental, cererea reconvenional este de
competena instanei competente s judece cererea principal. Dac n cauz intervine,
o s vedei cnd facem participanii la proces, voluntar sau forat un ter care
formuleaz o pretenie sau mpotriva cruia se formuleaz o pretenie, acea cerere de
intervenie voluntar sau forat, conform textului art. 17, fiind o cerere incidental,
este de competena instanei competente s judece aciunea principal, deci cererea de
120

chemare n judecat. Dac cererea de chemare n judecat are capete de cerere
principale i accesorii - inei minte distincia, capt de cerere accesoriu este cel a crui
soluionare depinde de soluionarea celui principal - instana se va determina raportat
la captul principal de cerere.Dac are mai multe capete principale de cerere, se
disjunge i rmne fiecare competent, inei minte c am discutat acest lucru. Iat
deci opereaz o prorogare de competen. Noul cod vorbete i de cererile
adiionale. Acestea sunt de fapt o completare a cererii de chemare n judecat. O
permite i actualul cod, numai c nu folosete terminologia, n art 132: la primul
termen de judecat reclamantului i se poate da un termen de ctre instan s i
modifice sau s i completeze cererea. Acela este un capt de cerere adugat. De ce i
spune noul cod de procedur civil adiional? Acea cerere adiional va fi de
competena instanei competent s soluioneze captul principal de cerere din cererea
iniial.

n legtur cu prorogarea de competena s-a pus problema dac prin aceasta pot
fi nclcate sau nu normele de competen absolut.
Rspunsul, n principiu este pozitiv. S lum doar cteva exemple. De exemplu dac
se exercit o aciune de divor - acesta este de competena exclusiv, teritorial vorbesc,
a instanei de la ultimul domiciliu comun al soilor, dac cel puin unul dintre acetia
locuiete n raza acestei instane - i se formuleaz un petit accesoriu de partaj al
imobilului bun comun. Dac acel imobil se afl n raza teritorial a altei instane, acest
petit accesoiru de partaj va fi judecat tot de instana competent s judece divorul,
adic a ultimului domiciliu comun al soilor. Poate ei au locuit n chirie pentru c erau
delegai n interes de serviciu n raza teritorial a altei instane. Deci iat c se pot
nclca normele de competen absolut prin prorogarea de competen.

Cu toate acestea, n practic, s-a stabilit c prin art. 17 nu se poate nclca o
competen stabilit prin legi speciale. Deci c se refer, practic, numai la
competena rezultnd din normele codului de procedur civil. Practic, la aceast
concluzie s-a ajuns din unele situaii ivite n jurispruden i cred c v-am i dat un
exemplu, este vorba de restituirea imobilelor preluate abuziv de ctre stat. Legea
10/20001 stabilete o competena a tribunalului, a seciei civile a tribunalului de a
soluiona plngerea mpotriva modului n care unitatea deintoare a soluionat
notificarea prin care s-a solicitat restituirea imobilului. Dar dac imobilul nu mai era n
patrimoniul unitii, de exemplu nu mai era n patrimoniul unitii administrativ-
teritorial pentru c a fost nstrinat anterior, atunci formulm un capt de cerere de
constatare a nulitii absolute a contractului de vnzare-cumprare ca s aduc imobilul
din patrimoniul terului n patrimoniul unitii administrativ-teritoriale pentru ca s mi
se poat restitui prin dispoziia primarului sau, m rog, pe calea aciunii n justiie prin
care atac dispoziia primarului prin care mi-a respins plngerea, notificarea, tocmai pe
acest considerent: nu pot s i-l dau napoi pentru c nu mai este n patrimoniul unitii
administrativ-teritoriale. Care ar fi fost captul principal de cerere? De care depindea
soluionarea celuilalt? De constatarea nulitii absolute a contractului, sigur c da, c
dac desfiinam contractul aduceam imobilul napoi i puteam s l restitui n natur
fostului proprietar. Dac respingeam captul de cerere de constatare a nulitii nu mai
puteam s aduc imobilul napoi, deci nu l mai puteam restitui n natur, pe legea 10
nu mai puteam stabili dect msuri reparatorii prin echivalent. Acesta (captul
principal) era de competena judectoriei, pentru c la un moment dat nalta Curte a
121

spus: este un obiect patrimonial, m raportez la preul din contract. Greit, pentru c
trebuia s te raportezi la valoarea de circulaie a imobilului, dar asta era practica.
Preul din contract era ntotdeauna att de mic la imobilele cumprate de la stat, nct
erau de competena judectoriei i atunci, practic, a fi deplasat cauzele, pe legea 10,
unde tribunalul era instan specializat, la judectorie, n prim instan - c tot
vorbim de specializare, la judectorul de judectorie, care nu era specializat n materia
legii 10. i atunci s-a ajuns la aceast concluzie de fapt, c nu pot s ncalc prin art. 17
normele de competen stabilite prin legi speciale - pentru c aici, practic, legea
10/2001 mi stabilea o competen special a seciei civile a tribunalului de a soluiona
aceste plngeri privind notificrile formulate n materia caselor preluate abuziv de
ctre stat.


3. O alt situaie de prorogare legal a competenei o constituie aprrile i incidentele
procedurale. Actualul cod nu o spune expres, noul cod o spune n art. 124 dac v
uitai: instana competent s judece cererea principal se va pronuna i asupra
aprrilor i excepiilor n afara celor care constituie chestiuni prejudiciale care,
potrivit legii, sunt de competena exclusiv a altei instane. Incidentele sunt soluionate
de instana n faa creia se invoc, n afara cazurilor n care legea prevede n mod
expres... Care sunt aceste situaii? Deci, n principiu, se invoc o excepie, cine
soluioneaz excepia? Instana investit cu soluionarea cauzei, dar de la aceast
regul exist excepii i le tii deja: excepia de nelegalitate, m rog, urmeaz s se
modifice legea contenciosului, excepia de neconstituionalitate, i ai vzut ultima
jurispruden a CC, indiferent c vorbim de legi sau ordonane n vigoare sau abrogate,
deci nici mcar nu mai discutm de o repartizare a competenei.

4. Conexitatea, art. 164 din actuala reglementare, 139 din noul cod de procedur civil,
o s vedem i care sunt diferenele de reglementare. Ce nelegem prin conexitate?
Rezult din alin. 1 al art. 164: mai multe pricini care se afl n faa aceleiai
instane sau unor instane deosebite de acelai grad, dar care sunt ntre aceleai
pri sau chiar mpreun cu altele i al cror obiect i cauz au ntre dnsele o
strns legtur. De exemplu, ntr-o cauz solicit executarea contractului, ntr-o alt
cauz solicit anularea lui. Exist o situaie de conexitate n sensul art. 164 alin. 1? Deci
reclamantul l cheam n judecat pe prt la instana de la domiciliul aceastuia, care
s zicem c este Judectoria Cluj-Napoca i cere obligarea prtului s execute
prestaia nscut din contract. Prtul cheam n judecat reclamantul, ntr-un alt
proces la Judectoria Turda, care este judectoria locului executrii obligaiei i cere
constatarea nulitii contractului, pe art. 10 pct. 1. Deci prima instan este sisizat pe
art. 5, cealalt pe art. 10 pct. 1. Amndou sunt competente da? Este o situaie de
conxitate sau nu? 164 spune: cauze ntre aceleai pri sau chiar mpreun cu altele,
ntre care exist... (Septi: se exclud reciproc executarea cu constatarea nulitii
contractului)...Profa: dar exist sau nu exist o legtur ntre ele? Pentru c de ce spun
de conxitate, de ce se conexeaz cauzele? Sigur noi acuma discutm n acest context al
prorogrii de competen, dar ele de ce se conexeaz? Tocmai ca s se judece
mpreun, pentru c dac nu s-ar judeca mpreun ce s-ar ntmpla? Care de care
depinde? De nulitate depinde cealalt. Deci ar trebui s suspend aciunea n executare
a contractului pn se judec aciunea n anularea lui, pentru c executarea
contractului depinde dup cum se constat c acesta este valabil sau nu. i ca s evit
aceast soluie care este procedura? O s vedei c vom discuta situaiile n care
instana poate suspenda cauza. Ca s nu o suspend, le judec mpreun (Septi: dar nu n
122

aceeai ordine se vor judeca?)...Rspuns: prin aceeai hotrre se soluioneaz ambele
cauze, deci se judec mpreun, e altceva c prima dat spun resping aciunea din
dosarul conexat dac-l conexez pe cel cu nulitatea la primul i admit aciunea din
dosarul iniial i oblig la executarea contractului, deci asta ine deja de redactarea
dispozitivului n funcie de ce apreciez eu c admit sau resping da? Dar este o alt
problem, nu influeneaz definiia conexitii. Sunt sau nu sunt ntr-o situaie de
conexitate aici? Da. De ce se prorog? Pentru c instana, bine n acest exemplu s-ar
putea s fi fost competent instana oricum, dar teoretic una din instane i
prelungete competena i cu privire la o cauz la care altfel n-ar fi fost competent,
tocmai pentru c ntre cele dou pricini exist o legtur.

S nu cdei n capcana s credei c aceast excepie de conexitate
determin ntotdeauna o prorogare - pentru c este posibil, s lum exemplul dat, ca
ambele cereri s fie nregistrate pe rolul aceleiai instane, pe rolul Judectoriei Cluj-
Napoca i s se cear conexarea lor s se judecece mpreun, chiar dac ele pot fi
repartizate la complete diferite, dar pot fi repartizate, culmea chiar la acelai complet
de judecat, dar sunt dosare diferite care pot avea termene diferite de judecat, deci ca
s se judece mpreun. Nu ntotdeauna este i o prorogare de competen. Este o
situaie de prorogare de competen doar atunci cnd, repet, cele dou cereri ntre care
exist o legtur se afl nregistrate pe rolul unor instane diferite, pentru c, n aceast
situaie, una i extinde competena i cu privire la o alt cerere care altminteri n-ar fi
fost de competena ei.
Dar spune alin. ultim: nu pot fi nclcate normele imperative de
competen. Remarcai c spune c nu pot fi conexate dect pricinile aflate n faa
instanelor de acelai grad i prin grad nelege nu numai c judectorie cu judectorie,
tribunal cu tribunal, ci i n aceeai etap procesual, ori prim instan amndou, ori
apel. Dac o s observai, noul cod de procedur civil nu permite conexarea
dosarelor dect n faa primei instane. O astfel de limitare nu exist n actuala
reglementare i vei ntlni, n practic, conexarea unor dosare aflate n apel sau chiar
i n recurs, pentru c nefiind interzis este o excepie absolut, o poate invoca oricine,
n orice stadiu, c n-am o limitare, deci inclusiv, teoretic, aceste 2 cauze le-a putea
uni i n recurs ca s le judec unitar da? Noua reglementare, repet, spune c doar n
faa primei instane i mai mult m condiioneaz, la primul termen de judecat
dac v uitai la textul de la 139: excepia conexitii poate fi invocat de pri sau din
oficu cel trziu la primul termen de judecat, naintea instanei ulterior sesizate, care,
prin ncheiere, se va pronuna asupra excepiei, ncheiere ce poate fi atacat numai
odat cu fondul, indiferent c admite excepia sau c o respinge.
Actuala reglementare nu spune care instan dispune conexarea i am
aceast problem da? Judectoria Cluj-Napoca este prima sesizat, Judectoria Turda
este a doua sesizat. La care ar trebui s conexez cauzele? Textul mi spune c la
prima sesizat dac prile nu solicit conexarea la cealalt. Dar ele nu pot solicita
conexarea la alt instan dac prin aceasta s-ar nclca norme de competen
imperative. Aadar, dac Judectoria Cluj-Napoca este prima investit, Judectoria
Turda a doua investit, dar Judectoria Turda este competent teritorial relativ,
Judectoria Cluj, absolut, nu vom putea spune, pi s mearg ambele cauze la Turda
c-i la latitudinea noastr, pentru c s-ar ncalc norme de competen absolut.
o Dac una din cele dou - i vorbesc numai de competena teritorial, c la
competena material, dac una e tribunal, una-i judectorie, deja nu mai sunt
123

instane de acelai grad, nu mai am condiia din start - este competent
teritorial exclusiv, la aceea se va conexa cauza.
o Dac toate sunt competente teritorial relativ, prile pot cere conexarea la
oricare dintre ele.
o Dac nimeni nu cere conexarea la una anume, i niciuna nu este competent
absolut, la care se va conexa? La prima sesizat.
o Da ce se ntmpl dac ambele sunt competente teritorial exlusiv? S luam
un exemplu: am un partaj succesoral n care se afl un imobil. Care este
instana competent? Partaj succesoral, ultimul domiciliu al defunctuluii, art.
14, care este alt instan dect cea n a crei raz teritorial se afl imobilul.
Care art. se aplic, 13 sau 14? 14 pentru c 14 derog de la 13. Da dar am un
ter care mi cheam n judecat motenitorii ntr-o aciune n revendicare i
spune acest imobil este al meu. Care este instana competent? Art. 13, instana
n a crei raz teritorial se afl imobilul. Exist sau nu exist o situaie de
conexitate aici? Au legtur cele dou cauze? Pi trebuie s vedei al cui este
drepul de proprietate, bunul se afl n patrimoniul defunctului sau este n
proprietatea terului i n funcie de asta voi dezbate masa succesoral sau voi
respinge dac se refer numai la acest imobil. Pot s le conexez? Nu, pentru
c a nclca norme de competen teritorial absolut. Deci n aceast
situaie sunt obligat practic s suspend soluionarea aciunii de partaj al masei
succesorale pn stabilesc cine este proprietar al imobilului.
Care este instana care dispune conexarea? n faa crei instane se invoc?
Observai c n actuala reglementare nu exist vreo norm i n practic tii ce se
ntmpl? Se invoc n faa celei de-a doua instane care trimite dosarul la prima
instan i prima instan dispune conexarea. Deci a doua instan, repet, nu se
pronun pe excepie, trimite dosarul prime instane i prima instan se pornun pe
excepie, dar pentru c nu exist o reglementare exist situaii n care a doua insta
dispune conexarea i dosarul se duce la prima instan. De ce sunt reticente instanele?
Adic s nu ncarc eu un alt judector, s se pronune el dac vrea s ia dosarul sta
sau nu. Cam sta e raionamentul subliminal pe undeva. Deci se invoc, eu vd c este
o conexitate, dar trimit la cea instan s spun ea dac le conexeaz sau nu. Dac nu
le conxeaz mi trimite dosarul napoi. Dac admite excepia de conxitate pstreaz
dosarul i l soluioneaz da? n noua reglementare, tocmai ca s evite aceste discuii
- care este instana care se pronun asupra excepiei de conexitate - spune foarte clar,
este instana a doua sesizat, deci instana sesizat temporal a doua, ne uitm la data
nregistrrii celor dou cereri i ea este cea care dispune conexarea. Nu mai poate
prima instan investit s spun c greit s-a admis excepia de conexitate i s trimit
dosarul napoi. Ea rmne investit, ncheierea nu mai poate fi atacat dect odat cu
fondul. Deci noul cod, repet, reglementeaz acest lucru. n actuala reglementare,
neavnd o dispoziie, vom ntlni situaii practice n care cnd a doua cnd prima
instan, dar sunt corecte amndou pentru c nu spune - apropo de judectorul
excepiei este judectorul fondului, numai c aici excepia se refer la ambele dosare,
de aceea practic ambele instane ar fi competente s soluioneze i acest incident
procedural n lipsa unei norme de competen expres, cum este n noul cod.
Litispendena, art. 163 n actuala reglementare, 138 n noul cod de procedur civil.
Prin ce se deosebete litispendena de conexitate? Ai vzut, n cazul conexitii aveam pricini
diferite, dar ntre aceleai pri sau mpreun cu altele i ntre care exista o legtur, dar erau
pricini diferite, ai vzut n exemplele date. Am spus excepia este una absolut, poate fi
invocat i de instan din oficiu, n actuala reglementare n orice stadiu procedural.
124

Litispendena ce nseamn? Acelai litigiu nregistrat de mai multe ori. n practic, de
regul, o s ntlnii aceast situaie cnd vor s i aleag un judectorul. Nu prea se
ntlnete nregistrarea pe rolul mai multor instane ci, de regul, pe rolul aceleiai instane
nregistrez 10 cereri i sper ca la repartizarea aleatorie n ECRIS, acolo unde am o
jurispruden previzibil a anumitor complete de judecat, tiu c la un anumit complet mi s-
ar admite aciunea i la un alt complet mi s-ar respinge. Cunosc jurisprudena completelor i
eu reclamant am interesul s mi ajung la un anume complet i nregistrez 10 cereri n
sperana c una va ajunge la judectorul pe care mi l-a dori i la celelalte 9 renun. Cam aa
se ntmpl n practic pn a venit ecrisul i i-a prins. i atunci ce facem? Invocm excepia
de litispenden, constatm c sunt 10 cereri identice, ca s evit autoritatea de lucru judecat
sau contrarietatea de hotrri, ca s n-am o problem c un complet admite i altul respinge
aceeai aciune. Verific, da sunt identice, acelai reclamant, acelai prt, acelai obiect,
aceeai cauz, inei minte c am discutat autoritatea de lucru judecat cnd am vorbit de
deosebirea dintre cauza aciunii civile i cauza cererii de chemare n judecat.
Deci iat invoc excepia de litispenden, excepie absolut, poate fi invocat i de
instan din oficiu i la care complet trimit? Tocmai ca s nu-i poat alege judectorul - c
ai vzut c la conexitate puteau s aleag c acolo instanele erau competente i ntre cauze
era o legtur, c dac nu era competent vreo instan la conexitate, prima dat invocam
excepia de necompeten - ntotdeauna se trimit toate dosarele la prima instan investit
sau la primul complet investit, atunci cnd este vorba de complete ale aceleiai instane.
Este o situaie de prorogare legal a competenei litispendena? Toate instanele sunt
competente, pentru c dac vreuna nu este competent invoc, mai nti, excepia de
necompeten i o trimit la instana competent. Deci nu este o situaie de prorogare legal a
competenei, spre deosebire de conexitate. La conexitate, se extinde i asupra unei cauze care
nu era de competena mea, dar la litispenden era instana competent - se trimite la prima
instan, care era competent da? Deci nu se pune problema unei extinderi a competenei.

II. Cazurile deprorogare judectoreasc

1. Delegarea instanei, art. 23, nu s-a prea ntlnit n practic, dar este prevzut i n
actuala reglementare i n noul cod de procedur n art. 147. S ne imaginm o instan
la care am un judector sau doi. Am avut situaii, Judectoria Lpu la un moment dat.
Dac la intr n concediu de maternitate pe doi ani i n-am pe cine s deleg, practic,
acea instan nu poate s funcioneze. Ca s aib cine s-mi judece dosare, dac nu pot
s asigur un alt judector - este o situaie excepional care permite naltei Curi s
numeasc o alt instan la care se transmit toate dosarele aflate pe rolul celei care
temporar nu poate s funcioneze. Este o prorogare judectoreasc de ce? Pentru c se
trimit toate dosarele la o singur instan. De exemplu de la Judectoria Lpu, n
exemplul dat, se trimit toate la Judectoria Baia Mare. Ea n-ar fi fost competent n
marea majoritate a situaiilor din punct de vedere al vreunei norme de competen din
cod, ci a delegat-o nalta Curte. De aceea este o prorgare judectoreasc, pentru c este
prin dispoziia unei instane, nu ine seama de vreo norm de competen prevzut de
cod.

2. Recuzarea, prevzut de art. 33 alin. 1 i abinerea tuturor judectorilor instanei.
Avem o situaie similar i n noul cod la art. 52 alin. 1. Dac ne ducem la 33 alin. 1:
instana superioar investit cu judecarea cererii de recuzare va dispune trimiterea
pricinii la instana de acelai grad, n cazul n care gsete c o cerere de recuzare este
125

ntemeiat. Deci atunci cnd sunt recuzai sau se abin toi judectorii unei instane sau
sunt att de muli recuzai sau se abin nct nu mai pot s formez un complet de
judecat. Dac ne imaginm, de exemplu, dintre judectorii curii - c sunt 3 n recurs
- i acetia sunt recuzai toi mai puin unul. Pot s formez complet care s judece
recuzarea n recurs? Nu, pentru c n-am 3 judectori care s-mi judece, ct se cere
ntr-un complet de recurs. Sau am avut o situaie la Trgul Lpu, era un singur
judector la aceast instan, recuzarea singurului judector al acelei instane. Pi cine
s o judece? El nu avea cum s o judece.

Le-am dat o spe ntr-un an i unii n-au tiut, c spune este inadmisibil
recuzarea tuturor judectorilor instanei, sigur dac nu spui motive n persoana
fiecruia dintre ei, dar nu poi s spui recuz toi judectorii instanei c nu vreau s m
judece. Deci trebuie s ari n persoana fiecruia, pentru c recuzarea tuturor
judectorilor unei secii sau instane ar fi inadmisibil. i am pus aceast problem,
recuzarea unicului judector al unei instane este inadmisibil? Poate el s spun este
inadmisibil c practic recuz toi judectorii instanei? Nu. Este o situaie de fapt i
atunci se aplic textul care spune c nu se poate forma completul de judecat din
pricina recuzrii i este de competena instanei de control judiciar. Dac ea apreciaz
c recuzarea este ntemeiat sau abinerea - se pot i abine, fie n urma recuzrii, fie
fr vreo recuzare prealabil - instana de control judiciar, cnd admite recuzarea sau
abinerea va desemna o alt instan. De exemplu, admite recuzarea judectorului de la
Trgul Lpu, nu mai poate trimite dosarul napoi, c n-are cine s judece i l trimite
oricrei instane din raza sa, la alegerea ei, c nu-mi prevede codul. De aceea este o
prorogare judectoreasc, pentru c instana de control judiciar, atunci cnd
soluioneaz prin admitere cererea de recuzare sau de abinere mi determin ea o
instan din raza ei de competen, sigur, egal n grad cu cea a crui sau ai crui
judectori au fost recuzai sau s-au abinut.

3. Comisia rogatorie, cred c o tii i din penal, se refer la administrarea probelor de
ctre o alt instan, dar este o situaie de prorogare judectoreasc strict limitat la
administrarea unei sau unor anumite probe: audierea unor martori, efectuarea unui
raport de expertiz, a unei cercetri la faa locului pentru a evita cheltuieli
suplimentare de deplasare, fie ale instanei, fie ale prilor, fie ale altor participani, n
exemplul martorilor.

4. Casarea cu trimitere spre rejudecare la o alt instan, vei vedea cnd vom
discuta despre soluiile n recurs, n msura n care avem o situaie de casare cu
trimitere spre rejudecare, avem un motiv de nulitate a hotrrii - instana nu s-a
pronunat pe fond sau partea n-a fost legal citat - poate s o trimit napoi la aceeai
instan, dar are aceast posibilitate, prevzut att n textul actualului cod ct i n
textul noului cod, de a trimite la o alt instan. De exemplu eu, Curtea de Apel Cluj
casez o hotrre a tribunalului, dar nu mai trimit spre rejudecare apelul la Tribunalul
Cluj, ci la Tribunalul Maramure. De ce este o prorogare judectoreasc de
competen? n mod normal instana competent s judece apelul dup lege era
Tribunalul Cluj, ns codul permite instanei de control judiciar, instanei de recurs, s
desemneze o alt instan s rejudece apelul. De aceea este o prorogare
judectoreasc.

126

5. n fine strmutarea, despre asta urmeaz s discutm puin mai mult. Ce este
strmutarea? Are o reglementare similar parial, are nite deosebiri destul de
importante n noul cod de procedur civil.
Care sunt situaiile n care se poate solicita strmutarea cauzei? O s remarcai c
n actuala reglementare sunt n numr de 3, n noua reglementare prima este nlturat
i vom vedea imediat de ce. Art. 37 mi reglementeaz cele 3 situaii de strmutare. V
rog s fii ateni cnd studiai strmutarea pentru c frecvent la grile primii, nu numai
la grilele pentru examen cu certitudine, dar vorbesc i de examenele de admitere n
profesii, i trebuie s tii foarte bine care sunt cazurile de strmutare i n funcie de
cele 3 cazuri cine poate solicita strmutarea, pn cnd, care este instana competent,
pentru c aceste lucruri difer n funcie de motivul de strmutare.
Primul motiv de strmutare se refer la situaia n care una dintre pri
are dou rude sau afini pn la gradul IV inclusiv printre magistraii sau
asistenii judiciari ai instanei, cealalt parte poate s cear strmutarea la
o alt instan de acelai grad. Deci una dintre pri, fie reclamantul, fie
prtul, are dou rude sau afini printre magistraii sau asistenii judiciari ai
instanei. n practic s-a decis c prin magistrat neleg numai judector. Noul
cod spune expres c i procurori, se refer i la procurori i la grefieri, dar
actuala reglementare, spunnd magistrai, se refer numai la judectori -
fiindc instana are numai judectori, procurorii funcioneaz la parchetul de pe
lng instan - i la asisteni judiciari, care tii c funcioneaz numai la
nivelul tribunalului i intr n litigii de munc, dar nu se cere s fie vorba de un
litigiu de munc ca s cer strmutarea. Ideea este deci c doi, fie judectori, fie
doi asisteni judiciari n actuala reglementare, nu procurori, nu grefieri, nu ali
angajai ai instanei. ntr-un an m-a ntrebat un coleg de-al dumneavoastr dac
se poate referi la magistraii asisteni de la ICCJ. Ce prere avei? Pi de unde
a strmuta cauza? Unde a strmuta-o de la nalta Curte nu? Deci nici teoretic
nu-i posibil da? Dincolo de faptul c textul nu spune magistrat asistent, spune
asistent judiciar, dar nu se poate referi nici din reducerea la absurd nu? Pentru
c ei funcioneaz numai la nivelul naltei Curi, n-a avea unde s strmut
cauza n alt parte. Deci iat, primul motiv este rudenie sau afinitate.
Al doilea motiv, bnuial legitim. Ce nelegem prin bnuial legitim o
spune alin. 2: ori de cte ori se poate presupune c neprtinirea
judectorilor ar putea fi tirbit datori mprejurrii pricinii, calitii
prilor ori vrjmiilor locale. Rmne ntotdeauna la latitudinea instanei
care judec strmutarea, evident, vom vedea cine este instana competent. S
v imaginai, ca s v dau exemple, este foarte greu s stabileti o logic a
naltei Curi, dar v dau un exemplu n care evident c trebuia s fie strmutat:
revendicarea mnstirii Nicula. Deci putea s fie o problem la nivel local
modul n care soluionez cauza, participarea la edina de judecat a celor
interesai i aa mai departe. Pn la urm rmne la latitudinea instanei ce se
ncadreaz n aceste criterii, asta era datorit mprejurrilor pricinii nu? Dar ar
fi calitatea prilor, inclusiv vrjmii locale apropo de disensiunile ntre cei de
cult ortodox i cel de cult greco-catolic. Calitatea prilor, imaginai-v un
divor cu scandal c aici avem noi calitatea prilor n civil. Sau ar mai putea s
fie, am constatat cereri de strmutare admise ntre Popescu i Ionescu care se
judecau pe un contract de nchiriere, n-a putea s v spun de ce, dar n fine.
127

i n fine al treilea motiv, siguran public, acele mprejurri care
creeaz presupunerea c judecarea procesului la instana competent ar
putea produce o tulbuare a ordinii publice. Este destul de greu de imaginat
n civil, dar iat apropo de revendicarea mnstirii Nicula nu? Deci puteam s
imaginez o situaie inclusiv de tulburare a ordinii publice. Ai vzut n situaii
de revendicri de biserici, sigur mai puin n faza de judecat, dar n faza de
executare sunt probleme serioase de tublurri ale ordinii publice.
n funcie de cele 3 motive, cine poate invoca, pn cnd i care este instana
competent?
Strmutarea pe motive de rudenie sau afinitate, s-a spus, cealalt parte, numai
cealalt parte o poate invoca, deci nu eu care am rude, n niciun caz, s spun
c eu vreau s nu-mi pun rudele ntr-o situaie de genul. Nu. Numai cealalt
parte poate s invoce acest motiv. Pn cnd? nainte de nceperea oricrei
dezbateri. Deci apropo, prima zi de nfiare cu asta ncepi, am formulat o
cerere de strmutare v rog s nu judecai cauza, deci nu necompeten, nu
nimic, strmutare. Nu mai pun problema necompetenei, c dac se strmut...
Deci nainte de nceperea oricarei dezbateri. Care este instana competent?
Art. 39 alin. 1, instana imediat superioar. Deci se solicit de ctre cealalt
parte, in limine litits nainte de nceperea oricror dezbateri i este de
competena instanei ierarhic superioare. Ce se ntmpl dac aflu ulterior c
cealalt parte are dou rude sau afini ntre magistraii i asistenii judiciari ai
instanei? Nu mai pot s invoc acest motiv pentru c nu mai sunt nainte de
nceperea oricrei dezbateri i practica a admis c a putea eventual invoca un
motiv de bnuial legimit care nu este legat de termen, o s vedei c poate fi
invocat oricnd, art. 38 alin. 2 teza a doua. Atunci bun, n-am tiut, dar
eventual pot s pun problema c ar fi un motiv de bnuial legitim, pentru c
observai c bnuiala se socotete legitim de cte ori se presupune c
neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit, ori faptul c ai o rud sau dou
sau trei judectori la o instan ar putea s ridice un semn de ntrebare asupra
completului, chiar dac textul nu cere ca ei s fac parte din compunerea
completului de judecat, c acela ar fi un motiv deja de recuzare, este suficient
s funcioneze la aceeai instan pentru a se cere strmutarea. Iat deci
motivul de rudenie, nainte de nceperea oricror dezbateri, celelalte dou
oricnd. Tocmai pentru c acest motiv de rudenie este nainte de nceperea
oricror dezbateri i dac l aflu ulterior practica a admis c ar merge pe
bnuial legitim, s-a i scos - o s vedei c n noul cod nu mai exist acest
motiv cu rude sau afini la instan.
Noul cod prevede posibilitatea ca atunci cnd chiar una dintre pri este
judector, fie c este reclamant, fie c este prt, s introduc aciunea la o alt
instan din raza unei curi de apel nvecinat cu cea care ar fi fost competent.
Deci, ar fi fost competent Judectoria Cluj, deci Curtea de Apel Cluj, m duc
la o judectorie din raza unei curi de apel nvecinate, de exemplu Alba. Repet
noul cod, actualul cod nu-mi permite acest lucru. Noul cod, tocmai ca s-mi
prentmpine o cerere de strmutare, mi reglementeaz o norm de
competen alternativ. Dac vrei v putei nota, 127 competena facultativ i
zice: dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de competena
instanei la care i desfoar activitatea, va sesiza una din instanele
judectoreti de acelai grad aflate in circumscripia oricreia dintre curile de
128

apel nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana la
care i desfoar activitatea. i alin. 2 reglementeaz aceeai situaie cnd
prt este un judector.
S inei aadar minte, motivul de rudenie sau afinitate, de ctre cealalt parte,
nu cea care are rude sau afini i in limine litis nainte de nceperea oricror
dezbateri. Motivele de bnuial legitim i siguran publicn orice stare a
pricinii. i dac v uitai la motivul de siguran public, poate fi invocat
numai de ctre procurorul de la parchetul naltei Curi, nu spune neaprat
procuror general, deci un procuror care funcioneaz n cadrul parchetului de
pe lng ICCJ poate s solicite strmutarea pe motiv de siguran public.
Strmutarea pe motiv de rudenie i afinitate este de competena instanei
superioare n grad, celelalte dou sunt de competena ICCJ, spune art. 39. n
noua reglementare avem o norm de competen diferit, v las s le lecturai
ca s nu v ncurc, dar este simplu s vedei c difer.
n ceea ce privete procedura de judecat, se judec n camera de consiliu, deci nu
n edin public, dar pentru c nu mi spune c se judec fr citarea prilor cum am
discutat la regulatorul de competen, se va aplica regula, adic prile se citeaz.
Hotrrea nu se motiveaz i nu este supus vreunei ci de atac. Deci iat nite
excepii foarte serioase de la o serie de reguli ale codului, este irevocabil de la
pronunare i nu se motiveaz. i o s vedei c instana care soluioneaz cererea de
strmutare, apropo de ce este prorogarea judectoreasc, poate trimite la orice instan,
dar sigur s fie de acelai grad. Ea nu va mai putea invoca excepia de necompeten,
evident, pentru c s-a prorogat judectorete competena. Iar n cile de atac instana
competent va fi cea ierarhic superioar celei la care s-a strmutat cauza. Dac se
caseaz cu trimitere spre rejudecare se trimite unei instane din circumscripia celei
care a judecat calea de atac. S lum un exemplu s nelegem. Se strmut o cauz de
la Judectoria Cluj-Napoca la Judectoria Constana. Care este instana de control
judiciar? Tribunalul Constana. Dac se caseaz hotrrea Tribunalului Constana de
ctre Curtea de Apel Constana, se trimite spre rejudecare apelul nu la Tribunalul Cluj,
ci la Tribunalul Constana sau la un alt tribunal din raza aceleiai curi de apel. Deci
iat c prorogarea judectoreasc a competenei rmne s funcioneze i n cile de
atac i n rejudecarea dup casarea cu trimitere.
S-a introdus prin legea 202 inadmisibilitatea unor cereri repetate de strmutare
pe acelai motiv - rmne n sarcina instanei de strmutare s stabileasc dac acelai
motiv se invoc a doua oar.
Apropo, cer s se strmute de la Judectoria Cluj-Napoca pentru c am o bnuial
legitim n ceea ce privete imparialitatea judectorilor, ce se ntmpl? Judectoria
poate trece la judecarea cauzei sau trebuie s amne soluionarea ei pn cnd instana
competent, ICCJ, se pronun asupra cererii de strmutare. O s vedei c textul art.
40 alin. 2 permite preedintelui naltei Curi s suspende soluionarea cauzei
pn se judec cererea de strmutare. Dac nu se dipune aceast suspendare,
instana poate s treac la soluionarea cauzei. Ce se ntmpl dac se admite
cererea de strmutare?Hotrrea de strmutare arat n ce msur actele primei
instane vor fi meninute. Ce se ntmpl dac nu spune nimic? Art. 40 alin. 4:
hotrrea asupra strmutrii se d fr motivare i nu este supus niciunei ci de atac.
Ea va arta n ce msur actele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmeaz s
fie pstrate. Dac nu spune nimic nseamn c nu se pstreaz. i alin. 5: aceast
instan va fi ntiinat dendat despre admiterea cererii de strmutare i n cazul n
129

care a svrit acte de procedur sau a procedat ntre timp la judecarea pricinii, actele
de procedur ndeplinite ulterior strmutrii i hotrrea pronunat sunt desfiinate de
plin de drept prin efectul admiterii cererii de strmutare. Iat am o linie n timp, deci
imaginai-v c se judec cererea de strmutare la un moment dat astzi. Este vreo
diferen ntre situaia n care cauza s-a judecat ieri sau cauza s-ar judeca mine? Deci
astzi se admite cererea de strmutare. Cauza s-a judecat ieri sau cauza se judec
mine, nu se aduce dendat la cunotina instanei c s-a strmutat cauza i mine o
judec. Este vreo diferen de regim juridic ntre cele dou hotrri? Vedei c alin. 5
este foarte clar, c spune hotrrea pronunat n urma admiterii cererii de
strmutare se desfiineaz de plin drept, deci iat, dac cererea de strmutare a fost
admis, chiar dac instana nu cunotea acest lucru i a trecut la judecarea cauzei,
hotrrea ei este desfiinat de plin drept pentru c s-a pronunat dup ce nu mai era
competent, pentru c se prorogase judectorete competena deja n favoarea altei
instane. Aici situaia este foarte clar. Dar ce se ntmpl dac s-a pronunat cu o zi
nainte? Alin. 4 spune c hotrrea asupra strmutrii arat n ce msura actele
instanei de la care s-a strmutat cauza vor fi pstrate sau nu. S zicem c hotrrea
spune c se desfiineaz toate actele sau nu spune nimic - dac nu spune nimic
nseamn c n-a pstrat nimic. Se desfiineaz i hotrrea pronunat.O s vedei n
manual exist opinia c hotrrea nu se poate desfiina pentru c ar nclca autoritatea
de lucru judecat, pentru c n momentul n care instana s-a pronunat ea era
competent, pentru c prorogarea a avut loc abia dup pronunare, deci c n-a avea un
motiv de nulitate a hotrrii, ca ea s se desfiineze ca urmare a strmutrii ulterioare.
(sal, Septi nu neleg ce spui ) Rspuns: nu neaprat, dar nici nu se cere instanei de
strmutare s spun acest lucru. Zice arat n ce msur actele ndeplinite se pstreaz,
deci spune se pstreaz sau nu se pstreaz sau nu spune nimic, dac nu spune nimic
nseamn c n-a pstrat nimic, c instana care dispune strmutarea trebuie s arate
dac pstreaz vreun act, nu spune textul trebuie s arate ce acte desfiineaz, trebuie
s arate ce acte pstreaz, n-a pstrat nimic nseamn c s-au desfiinat toate actele. De
ce nu i hotrrea judectoreasc pronunat cu o zi nainte? Textul alin. 4 nu face
nicio distincie ntre ncheieri i hotrre final. Noul cod de procedur civil tocmai
c vine clar i spune acelai lcuru pe care l spune actualul cod i n alin. 5, deci
inclusiv hotrrea pronunat anterior admiterii cererii de strmutare este
desfiinat de plin drept prin efectul strmutrii. 145 alin. 2: hotrrea va arta n
ce msur actele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmeaz s fie pstrate -
pn aici e identic cu alin. 4 din actuala reglementare - n cazul n care instana de la
care s-a dispus a procedat ntre timp la judecarea procesului, hotrrea pronunat este
desfiinat de drept prin efectul admiterii cererii de strmutare. Deci nu mai mi
distinge c e pronunat nainte sau dup strmutare. Dac ntre timp a judecat,
hotrrea este desfiinat de plin drept. Eu cred c i n actuala reglementare soluia
trebuie s fie identic, ea rezult din textul alin. 4, dac ea nu este pstrat prin
ncheierea de strmutare va fi defiinat.
A i ce mai este foarte interesant ce aduce noul cod. S-a criticat foarte mult nalta
Curte pe motivul c nu are niciun criteriu prin care stabilete instana la care strmut
cauza. Strmuta cauze de la Cluj la Constana. i atunci noul cod de procedur ce
face este c spune c o cauz se va strmuta n circumscripia uneia dintre curile de
apel nvecinate, deci mi stabilete, nu mi ndeprteaz foarte mult justiia de pri.
Spune: bun, ai o bnuial asupra imparialitii unei anumite instane, bun trimit
procesul la alt instan, dar nu foarte departe ca s nu supun prile unor chetuieli
inutile. Plus oblig nalta Curte s aib n vedere anumite criterii ca s nu mai existe
130

suspiciuni, tii foarte bine erau suspiciuni foarte serioase de corupie n ceea ce
privete strmutarea unor cauze la anumite instane. Deci ca s nu mai existe astfel de
discuii, stabilete acest criteriu, c trebuie s fie o curte de apel nvecinat.

CONFLICTUL POZITIV DE COMPETEN
i revenind la ceea ce n-am discutat, conflictul pozitiv de competen, este singurul
lucru care a mai rmas. De ce nu am discutat conflictul pozitiv de competen? Conflictul
pozitiv de competen este de fapt o situaie de litispenden nu? Pentru c am aceeai
cauz, toate instanele se consider competente, n mod normal trebuie s invoc excepia de
litispenden i se rezolv prin admiterea excepiei de litispenden i trimiterea dosarului
instanei prima investit.
O s vedei c toat doctrina spune c atunci se ivete conflictul pozitiv de competen
cnd se respinge excepia de litispenden - n aceast situaie ultima instan trebuie s
sesizeze instana superioar comun celor dou s spun ea care dintre cele dou care vor, sau
mai multe care vor s judece aceeai cauz o va judeca n cele din urm. V mrturisesc c n
practic eu n-am ntlnit o asfel de situaie, pentru ca dac tu spui c sunt mai multe cauze pe
rolul unor instane diferite, dar cauze identice, instane toate competente - c dac nu-s
competente invoc mai nti excepia de necompeten - toate se declar competente, toate
apreciaz c-i cauza identic, se va invoca excepia de litispenden. Nu are cum s se ajung
la un conflict pozitiv de competen, fiindc cine i respinge excepia de litispenden va
spune c nu e aceeai cauz, deci nu o s-i admit nici faptul c este un conflict pozitiv de
competen, c sunt aceleai condiii. Repet, codul actual prevede conflictul pozitiv de
competen i codul viitor l prevede. Doctrina cam aa argumenteaz, c n msura n care s-
ar respinge excepia de litispenden s-ar nate un conflict pozitiv de competen, dar
conflictul pozitiv de competen trebuie s-l constate instana care s-a sesizat ultima, ori ea
dac spune c nu-i litispenden, repet, va spune c nu-i nici conflict pozitiv c presupune
ntrunirea acelorai condiii.
ACTELE DE PROCEDURA in general (nu o sa discutam despre cereri)
Ce este actul de procedura?
Stiti din dreptul substantial ca actul de procedura este o manifestare de vointa facuta
cu intentia de a produce efecte juridice, deci are acest sens de negotium jurissi are si sensul de
instrumentum care poate fi in scop de probatiune sau ca forma ceruta ad validitatem.
Se deosebeste actul de procedura de actul juridic din dreptul substantial?
Actul de procedura este mai mult decat actul juridic din dreptul substantial pentru ca
nu este intotdeauna doar o manifestare de vointa, ci poate sa se refere si la o operatiune
juridica. Stiti deja din procedura penala despre operatiunea juridical a citarii care si ea se
consemneaza intr-un inscris. Am citatia si procesul verbal de indeplinire a procedurii de
citare. Deci iata ca nu ma limitez doar la manifestarea de vointa a partilor sau a altor
participanti din process, ci si la alte operatiuni procedurale care se consemneaza intr-un
inscris.
131

Si atunci am putea sa definim actul de procedura ca fiind o manifestare de vointa sau o
alta operatiune juridica facuta in ce scop? Pai, daca ne gandim la cererea de chemare in
judecata ea este cea care declanseaza procesul civil, dupa declansarea acestuia se face in
cadrul si in cursul procesului (amintim ambele faze ale acestuia- judecata si executarea silita),
cine efectueaza aceste acte de procedura? Nu ne gandim doar la parti: reclamant, cererea de
chemare in judecata, parat sau alti intervenienti prin acte precum cereri in probatiune, ci ne
gandim si la instanta. Care sunt actele instantei? ->Hotararile. (poate sa aiba rezolutia de
citare a partilor, declaratia martorului, actele intocmite de executorul judecatoresc, raport de
expertiza efectuat de Comisia de experti numita de instanta s.a ). Toate aceste acte sunt legate
de activitatea procesuala a fiecaruia.
DEFINITIE: Manifestare de vointa sau operatiune juridica facuta de participantii la
proces pentru decclansarea procesului sau in cursul acestuia si in legatura cu activitatea
procesuala a fiecaruia.
CLASIFICAREA ACTELOR DE PROCEDURA
In functie de parti emana de la:
instanta
alti participanti (martori, experti etc.)
In functie de continut:
manifestare de vointa
operatiune juridica (ex: citarile)

In functie de cum sunt indeplinite:
judiciare
extrajudiciare
In manual este o greseala-> apare in carte un al treilea criteriu dupa cum sunt indeplinite in
fata instantei sau in afara ei. Se refer, de exemplu, la faptul c o experttiz este efectuat n
afara instanei, se refer practic la sala de judecat, este practic o clasificare greit pentru c
acte judiciare i extrajudiciare nseamn acte de procedur ntocmite n acel proces sau n
afara aceluiai proces.
De exemplu, o mrturisire extrajudiciar este o mrturisire fcut n afara cadrului
procesual, iar o mrturisire judiciar este una fcut n faa instanei, n cadrul acelui
proces (fie spontan: vine partea i spune DA, datorez acel lucru; fie una provocat,
vei vedea, n procesul civil acest lucru este posibil pe calea interogatoriului-> una
dintre pti pune ntrebri celeilalte pri n legtur cu fapte personale ale acesteia i
n msura n care aceasta rspunde pozitiv, vorbim de o mrturisire provocat).
132

Deci, iat, acte judiciare i extrajudiciare se refer la un criteriu care se raporteaz la acte
de procedur n cadrul procesului sau n afara procesului. Chiar i actele de procedur
ntocmite ntr-un alt dosar sunt extrajudiciare pentru c nu sunt ntocmite n procesul
despre care vorbim.
n funcie de form:
Scrise -> Regula
Orale (se consemneaz n scris, ex. Cererea de recuzare fcut oral se consemneaz n
ncheierea de edin, numirea unui mandatar, renunarea la judecat etc.)

Spre exemplu, o expertiz judiciar este expertiza fcut la cererea prilor sau dispus
din oficiu de ctre instan n interesul uneia dintre pri, cu expert numit de instan,
obiective fixate de instan puse n dezbaterea contradictorie a prilor, cu citarea
prilor acolo unde este cazul-> expertiza topografic, presupune prezena lor la faa
locului. Aceasta este expertiza judiciar.
Dac vine una dintre pri i mi depune o expertiz fcut de un expert topograf la
comanda ei, n afara cadrului procesual, aceea este o expertiz extrajudiciar. Sigur, poate s
fie nsuit de cealalt parte, s spun nu formulez obieciuni, constatrile expertului mi le
nsuesc SAU poate s spun, pentru c aceast expertiz nu este una judiciar, eu m opun ei
i solicit instanei s numeasc un expert, s pun n discuia noastr n contradictoriu
obiectivele, s fie citat la faa locului atunci cnd se deplaseaz expertul ca s fac
msurtorile.
(ntrebare Septi, da nu se aude nimic- Sala Auditorium)
Revenind la situaia de conexitate, ntr-adevr, actele efectuate n ambele dosare n urma
conexrii actele devin acte judiciare pentru c se refer la un singur dosar. Finalmente,
instana se va pronuna ntr-un singur dosar.
CONDIII PENTRU NDEPLINIREA ACTELOR DE PROCEDUR
+ Regula : Forma scris
+ S relateze n chiar cuprinsul su faptul c ndeplinete toate condiiile prevzute
de lege
+ ntocmit n Limba romn (cei care nu cunosc limba romn pot s se adreseze
instanei n limba pe care o cunosc ns prin intermediul unui interpret, toate actele
vor fi ntocmite n limba romn ntotdeauna, chiar dac, n concret, partea se
adreseaz instanei n limba pe care o cunoate). De asemenea, dac se depun n
probaiune nscrisuri ntr-o alt limb, ele trebuie traduse n limba romn, iar dac
sunt cu ortografia unei alte limbi, spre exemplu cu caractere chirilice, se transcriu.

De ce s relateze n coninutul lor faptul c ndeplinesc toate condiiile prevzute de lege?
133

Pentru c nu poi s probezi n afara actului, ndeplinirea condiiilor cerute de lege.
Deci chiar din cuprinsul su trebuie s rezulte c el este fcut n forma pe care o cere
legea i are toate elementele pe care le cere legea. Spre exemplu, citaia trebuie s
cuprind o serie de elemente, nu pot face dovada cu acte extrinseci c, de fapt, eu i-am
adus la cunotina prii i alte elemente din citaie ns ele nu sunt cuprinse n concret
n coninutul ei. Sau n procesul-verbal de ndeplinire a procedurii de citare.

Deci, n principiu, eu nu pot s fac dovada peste cuprinsul actului de procedur ca s
dovedesc c, dei nu conine elementele prevzute de lege, totui acestea au fost aduse
la cunotina celeilalte/ celorlalte pri.
CAZURILE DE ECHIPOLEN (4 situaii prevzute)
n principiu, din cuprinsul actului trebuie s rezulte ndeplinirea condiiilor prevzute de lege.
n foarte puine situaii, Codul, expres prevzut, mi permite s echivalez printr-un alt act i
anume: situaiile reglementate expres:
1. nfiarea prii necitate n instan ->art. 89 al (2) nfiarea prii n instan,
n persoan sau prin mandatar, acoper orice vicii de procedur. Partea este ns
n drept s cear amnarea dac nu i s-a nmnat citaia n termen.
Ce nelegem prin acest text? n mod normal, cu ce anume dovedesc faptul c partea
cunoate procesul? Prin nmnarea citaiei i ntocmirea procesului-verbal de ctre agent
prin constat c citaia a fost nmnat prii. Singura prob prin care dovedesc citarea
prii este procesul-verbal.
Dar, dac nu am deloc procesul-verbal la dosar sau chiar dac s-a depus la dosar, el este
nul pentru c nu cuprinde elementele prevzute de CprCiv sub sanciunea nulitii, aadar,
procedura de citare ar fi viciat. Dac partea se prezint personal n faa judectorului
nseamn c procedura de citare a fost ndeplinit, pentru c ea a aflat de proces, acesta a
fost motivul pentru care ea s-a prezentat. Cazul de echipolen mi permite s asimilez
pentru c practic dovada ndeplinirii procedurii de citare o fac altfel dect mi-o cere legea,
nu prin procesul verbal, ci prin prezena prii.
2. Art. 102 al (2) Termenele ncep s curg i mpotriva prii care a cerut
comunicarea, de la data cnd a cerut-o.
Cnd partea solicit comunicarea actului de procedur.
Dac eu spun aa: Cer s mi se comunice o hotrre judectoreasc pentru c vreau s
exercit o cale de atac. N-am dovada de comunicare la dosar pentru c, i aceasta se
probeaz cu procesul-verbal de ndeplinire a nmnrii hotrrii judectoreti. Art 102 al
(2) spune c poate fi probat nmnarea actului i prin cererea de comunicare a acestuia
fcut de parte.
134

Dar, cnd o face pentru sine, oare? Eu spun c, nu am primit hotrrea judectoreasc,
uitai-v nu exist dovada de comunicare la dosar. Este vreo situaie de echipolen?
Cnd cer comunicarea cui?
Prii adverse.
Eu spun, comunicai actul de procedur celeilalte pri, dei nu exist dovada de
comunicare la dosar c mi s-a comunicat mie, faptul c cer s se comunice celeilalte pri
nseamn c eu cunosc existena lui.
Deci, iat c, legea mi permite printr-un alt mijloc dect prin cuprinsul actului nsui.
Deci nu prin dovada de comunicare fac proba faptului c tiu de acel act, ci prin aceea c
cer s se comunice celuilalt.
La fel, Exercitarea unei ci de atac probeaz faptul c tiu despre soluia pronunat n
acea cauz, chiar dac nu exist dovada de comunicare a hotrrii n dosar. Exist un
astfel de text n materia apelului, acesta este aplicabil i n materia recursului i o s vedei
c normele de procedur n materia apelului se aplic i n recurs n msura nu sunt
incompatibile cu instituia recursului.
!!! Dar, v atrag atenia c se refer numai la soluia instanei (dispozitivul hotrrii) NU
i la motivarea cii de atac pentru c atta vreme ct nu mi se comunic efectiv hotrrea,
nu am cum s motivez calea de atac. Termenul pentru motivarea cii de atac curge
ntotdeauna de la comunicarea hotrrii.
Situaia de echipolen referitoare la declararea cii de atac se refer numai la cunoaterea
soluiei din dispizitivul hotrrii. Deci, eu dac am declarat apel sau recurs se consider c
eu tiu hotrrea, ce a dispus instana din momentul n care am declanat calea de atac.
Chiar n lipsa dovezii de comunicare de la dosar se consider c am luat la cunotin
despre soluia instanei, dar termenul de motivare a cii de atac ->Art. 287 al (4)
Termenul pentru depunerea motivelor de apel se socotete de la comunicarea
hotrrii, chiar dac apelul s-a fcut mai nainte de comunicare.
NULITATEA ACTULUI DE PROCEDUR
Sediul materiei CPC art. 105-108, dar nu exist o definiie a nulitii.
NCPC n art. 174 al (1) definete nulitatea. Este de fapt o preluare a definiiei doctrinare
Sanciunea care lipsete total sau parial de efecte actul de procedur efectuat cu
nerespectarea cerinelor legale de fond sau de form.
Definiie similar cu definiia din dreptul substanial. tii c n materia dreptului
substanial majoritatea actelor sunt bilaterale sau multilaterale, n timp ce n procedur
majoritatea actelor sunt unilaterale.
i n dreptul substanial, nulitatea actului este o cauz de ineficacitate a actului juridic,
lipsete actul de efectele lui, total sau parial.
135

CLASIFICARE NULITATE- rezultat din art. 174 al (1)
Total
Parial
Cnd am vorbi de o nulitate parial?
De exemplu, n caz de casare parial, am o cerere principal care se judec pe fond de
ctre prima instan i am o cerere reconvenional pe care o respinge n mod greit pe
excepie. Greita respingere pe excepie este motiv de trimitere spre rejudecare pe
fond, dar aciunea principal s-a judecat corect pe fond, aadar hotrrea este nul
numai parial n ceea ce privete greita soluionare a cererii reconvenionale pe
excepie, deci va fi casat parial.



De fond
De form
O s observai c vorbete de condiii de fond i de form. Dac v uitai n toate
manualele, tratatele despre nulitatea actului de procedur nu o s v spun nimeni ce
nseamn condiii de fond i de form.
n dreptul substanial, tii condiiile de fond ale actului juridic (capacitate, consimmnt,
obiect, cauz) i condiia de form atunci cnd aceasta este cerut ad validitatem.
n procedur este greu de spus care sunt condiiile de fond, a sigur capacitatea pentru c
m ntlnesc cu aceasta i pe trmul dreptului substanial, dar celelalte sunt greu de
asimilat. Eu cred (A.CH.) c, nu este cea mai corect clasificare a nulitilor raportat la
condiiile de fond sau de form pentru c oricum nu are absolut nicio importan.
Observai c forma scris este o condiie a actului de procedur oricum.
Ce nseamn condiii de fond?
Mai degrab, s ne raportm la o alt clasificare i anume:
Nuliti condiionate de existena unei vtmri (intrinsec)
Nuliti necondiionate (extrinsec)
Aceast clasificare se raporteaz de fapt la nulitile ce privesc condiiile intrinseci i
cele extrinseci ale actului de procedur.
Ce nseamn condiii 1. intrinseci/ 2.extrinseci?
136

1. Bunoar, procesul-verbal de ndeplinire a procedurii de citare trebuie s
cuprind urmtoarele meniuni . ce fel de condiie este aceasta? Intrinsec.
Rezult din coninutul actului.
Cererea de chemare n judecat, trebuie s cuprind meniunile cerute de articolul 112.
Sanciunea lipsei unor elemente eseniale este nulitatea. i acestea sunt tot condiii
intrinseci.
Care sunt atunci condiiile extrinseci?
2. Le recunoate i actuala doctrin, dar NCPC chiar le enumer: competena
instanei sau competena altui funcionar, dac este vorba de un act de procedur
ntocmit de altcineva dect de ctre instan.
Capacitatea este considerat o condiie extrinsec. Dac actul este ntocmit n
numele unui mort. V-am dat un exemplu, atunci cnd avocatul nregistreaz
cererea de chemare n judecat la o zi dup ce reclamantul a decedat pentru c nu a
cunoscut aceast mprejurare. Este o lips a capacitii de folosin, este o condiie
intrinsec sau extrinsenc? Rezult din act c reclamantul a decedat? NU, de aceea
este o condiie extrinsec a actului.
NU confundai condiiile de fond cu condiiile extrinseci!!!
Cred c, din perspectiva dreptului procesual civil, cea mai important clasificare o raportm la
condiiile intrinseci i extrinseci de valabilitate ale actului de procedur.
Revenind la condiiile actului de procedur (forma scris, ndeplinirea cerinelor prevzute de
lege, ntocmire n limba romn) acestea sunt condiii intrinseci.
Toate celelalte care nu rezult din cuprinsul lui sunt extrinseci. Dar, unele care chiar rezult
din cuprinsul lui pot s fie extrinseci, cum ar fi competena instanei de judecat, pentru c
aceasta o verific, putea acea instan s pronune hotrrea? Ce nseamn condiie intrinsec a
hotrrii? Are elementele prevzute de lege? Ce trebuie s cuprind hotrrea judectoreasc?
Aia e condiie intrinsec. Competena este extrinsec, compunerea completului de judecat la
fel. Dac un judector a fost corect recuzat/abinut, acestea sunt condiii extrinseci ale actului.
De ce este foarte important dac este timbrat cererea sau nu?
Este o condiie extrinsec a actului juridic
Dac am depus cererea de apel nu la instana a crei hotrre se atac, ci la instana
competent s judece apelul, este o nulitate extrinsec sau intrinsec?
Nu se refer la cuprinsul delcaraiei de apel, deci este una extrinsec.
Importana clasificrii intrinsec/extrinsec
n procedura civil, n cazul nulitilor intrinseci ca s opereze nulitatea am nevoie s existe o
vtmare. Nu anulez un act dac nu a produs vtmare unei pri, chiar dac a nclcat o
137

condiie de valabilitate fiind intrinsec, dac nu a produs nicio vtmare actul nu va fi
desfiinat.
Pe cnd, n cazul nulitilor extrinseci, nulitatea este necondiionat de existena unei
vtmri, deci practic atunci cnd o invoc instana nu va mai verifica dac s-a produs sau nu o
vtmare.
+ Spre exemplu, lipsa capacitii de folosin, se exercit o cale de atac pentru c
hotrrea s-a pronunat fa de o parte care era deja decedat. Nimeni nu a spus
instanei c una dintre pri a decedat. Toat doctrina spune aa, puteai s pronuni o
hotrre fa de un mort? Nu vorbesc de situaia n care era decedat la data
nregistrrii cererii, ci la aceea n care a decedat pe parcursul procesului. Ce trebuia s
fac instana dac i s-a adus la cunotin decesul? Dar nu s-a fcut acest lucru de
ctre pri. S introduc n cauz pe motenitori, s pun n vedere prii interesate s
se intereseze cine sunt acetia i s i introduc n cauz sau s suspende cauza pn la
momentul introducerii n cauz a acestor motenitori. Bun, dar nimeni nu-i spune
instanei acest lucru. Codul chiar are o prevedere foarte interesant care spune c dac
partea moare ntre perioada cuprins ntre lsarea cauzei n pronunate i data
pronunrii, deci n caz de amnare a pronunrii, aceast mprejurare nu mpieteaz
pronunarea hotrrii, deci pot s m pronun, culmea, i fa de un mort.
Dar, dac a murit cu o zi nainte de a lsa cauza n pronunare, dar nu i-a anunat
avocatul, nu el, ci rudele, netiind nici avocatul i nici instana, iat c hotrrea este nul
necondiionat pentru lipsa capacitii de folosin, fiindc se refer la un element
extrinsec al actului juridic.
Sigur, spui, e firesc, fiindc s-a pronunat fa de un mort, dar eu v ntreb, dac nulitatea
este necondiionat i persoana decedat a ctigat procesul i motenitorii lui nu au
niciun interes s exercite aciunea i vine prtul i se prevaleaz de faptul c hotrrea
este nul, condiie extrinsec, n-am nicio vtmare. Practic, cine e vtmat, sigur c eu
sunt vtmat de soluia procesual, dar pe mine nu m-a vtmat moartea n sine, pentru c
ar fi fost vtmai eventual motenitorii dac ar fi pierdut procesul. O s vedei c,
instanele n marea lor majoritate, invariabil, anuleaz hotrrile n aceast situaie i
trimit cauzele spre rejudecare. Depinde de etapa procesual n care a avut loc decesul,
foarte puine instane argumenteaz faptul c astfel de situaie nu este motiv de trimitere
spre rejudecare. (V-am relatat cea mai aberant situaie)
NCPC totui prevede un remediu interesant i spune aa c actul de procedur nu va fi
anulat dac pn la momentul pronunrii asupra excepiei de nulitate a disprut cauza
acesteia.
Pi dac n calea de atac exercitat de cealalt parte, n exemplul dat, vin motenitorii i
spun Ce motiv de nulitate c noi am ctigat procesul. Deci, dac nu mai exist motivul
de nulitate, bunul s-a transmis prin succesiune, este n patrimoniul nostru, noi suntem
mulumii de proces, eu cred c putem uza n lumina NCPC de acest text i s spunem c
138

la momentul cnd instana a fost chemat s se pronune asupra excepiei de nulitate,
cauza de nulitate nu mai subzista.
Repet, aceast clasificare a nulitilor raportate la condiiile intrinseci/extrinseci ale actului
juridic este foarte important pentru c n cazul celor extrinseci nu trebuie s existe o
vtmare, celelalte fiind condiionate de existena unei vtmri.
O alt clasificare a nulitilor care rezult din textul art. 105 CPC este preluat n NCPC n art
175, este clasificarea nulitilor n:
Exprese
Virtuale
Nuliti expres prevzute de lege, deci spune recursul nemotivat n termen este nul. Este o
nulitate expres. n cadrul acestora vtmarea se prezum. Este vorba n acest exemplu de o
condiie extrinsec sau intrinsec? Ce trebuie s cuprind cererea de recurs? Printre altele i
motivele de recurs sub sanciunea nulitii. Este aadar vorba de o condiie intrinsec, este
condiionat de existena vreunei vtmri sau nu? Cele intrinseci sunt condiionate de
existena unei vtmri. Art. 105 al (2) CPC Actele ndeplinite cu neobservarea formelor
legale sau de un funcionar necompetent se vor declara nule numai dac prin aceasta s-a
priciunuit prii o vtmare ce nu se poate nltura dect prin anularea lor. n cazul
nulitilor prevzute anume de lege, vtmarea se presupune pn la proba contrarie.
Acesta face distincie ntre nulitile exprese i cele virtuale, pentru c n cazul celor exprese,
vtmarea se prezum, este o prezumie legal, care, sigur, poate fi rsturnat prin prob
contrarie.
n cazul nulitilor virtuale, practic aproape nclcarea oricror norme de procedur atrage
o nulitate, vom vedea imediat absolut sau relativ, chiar dac textul de lege nu prevede
expres, dar vtmarea nu se prezum legal, aadar ea trebuie dovedit. Nu trebuie s v
imaginai c n fiecare situaie se impune o probaiune foarte complicat. Poate instnaa pe
baza unor prezumii judiciare s constate c exist o vtmare. Deci nu este obligatoriu, de
fiecare dat s am o probaiune elaboroas pe existena vtmrii.
Sigur c dup caracterul normelor nclcate, nulitile sunt:
Absolute - nclcare norm imperativ
Relative -nclcare norm dispozitiv
Nulitatea absolut poate fi invocat de oricine (i de instan din oficiu), n orice stadiul al
procesului dac legea nu prevede altfel. De ce spun acest lucru? Pentru c tocmai am discutat
despre excepia de necompeten derivnd din nclcarea unor norme imperative, la
necompetena material i teritorial exclusiv i am spus c se invoc in limine litis, aadar,
dac nu ai invocat-o nu mai poi invoca nulitatea hotrrii pe necompetena instanei, pentru
c nu ai invocat-o in limine litis. Deci, iat c, NU ORICE NULITATE ABSOLUT POATE
FI INVOCAT ORICND, regula este c poate fi invocat oricnd, dar cu excepiile
prevzute de lege.
139

Nulitile relative pot fi invocate numai de cel al crui interes a fost ocrotit prin norma
nclcat i se invoc in limine litis (adic de ndat), chestiune prevzut expres n art. 108
CPC al
(1) Nulitile de ordine public pot fi ridicate de parte sau de judector n orice stare a
pricinii.
(2) Celelalte nuliti se declar numai dup cererea prii care are interes s le invoce.
(3) Neregularitatea actelor de procedur se acoper dac partea nu a invocat-o la
prima zi de nfiare ce a urmat dup aceast neregularitate i nainte de a pune
concluzii n fond. (4) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuit prin propriul
su fapt.

La ce se refer neregularitatea actelor de procedur se acoper?
Se refer la nulitile relative, adic a fost cu mine lips de procedur la termenul
anterior i s-a audiat un martor. Termenul acesta este procedur cu mine, dar eu nu
invoc acest lucru. Dar, l invoc la termenul urmtor. Mai sunt n termen? Nu, deci
trebuie s invoc nulitatea fie de ndat ce s-a produs dac sunt prezent, fie la primul
termen cu procedur complet ce urmeaz acestuia.
Dar, dac la acel termen se i judec cauza, trebuie s invoc excepia nulitii relative
nainte de a pune concluzii pe fond.
Ultima clasificare a nulitilor dup cum intervine pentru nerespectarea condiiilor ce privesc
actul de procedur sau datorit dependenei de un alt act de procedur:
Nuliti proprii
Nuliti derivate
Vorbim de nulitatea actelor subsecvente
Bunoar, lipsa ncheierii de amnare a pronunrii atrage nulitatea hotrrii. Lipsa
minutei sau nesemnarea minutei de ctre judector atrage i nulitatea hotrrii. Sigur, s-a pus
problema, nulitatea declaraiei unui martor nu atrage nulitatea declaraiei i a celorlali martori
dac n situaia lor instana a respectat normele de procedur privind audierea martorilor.
n legtur cu acest text, o singur problem s-a pus n practic, dac aceast nulitate
derivat, care iradiaz asupra actelor de procedur care depind de actul nul se refer
obligatoriu la acte ulterioare sau pot s se refere i la acte anterioare.
NCPC spune expres c este vorba de acte ulterioare. Totui s tii c sunt situaii n
care nulitatea ar putea iradia i asupra unor acte anterioare (de exemplu, n cazul nerespectrii
principiului nemijlocirii completului de judecat, n ncheierea de dezbateri particip
completul de judecat care a soluionat cauza, n faa cruia au fost puse concluzii, hotrrea
este dat de alt judector; hotrrea este nul, dar nu este nul i ncheierea de dezbateri?
Cnd n apel sau n recurs se anuleaz hotrrea i se reia judecata nu se reia i cu privire la
140

dezbaterile pe fond? Deci iat c teoretic pot discuta i despre o iradiere a nulitii i asupra
unor acte anterioare -> excepie.)
Regula: actele posterioare actului nul sunt nule datorit dependenei lor fa de actul anterior.



CAZURILE DE NULITATE
1. Necompetena instanei
Art.105 al (1) CPC Actele de procedur ndeplinite de un judector cu nclcarea
normelor de competen de ordine public sau privat vor fi declarate nule n
condiiile prevzute de lege
Nu se refer la compunerea completului de judecat.
Hotrrea poate fi nul i dac s-a nclcat o norm de competen teritorial relativ.
S-a invocat excepia de necompeten de ctre prt prin ntmpinare i prima instan a
respins-o n mod greit. Hotrrea este nul pentru c a fost pronunat de o instan
necompetent. Este o nulitate necondiionat pentru c vizeaz o condiie extrinsec a actului
de procedur, dei din reglementarea actual nu ar rezulta o astfel de clasificare, ns,
observai c condiia vtmrii este introdus abia prin art. 105 al (2) Actele ndeplinite cu
neobservarea formelor legale sau de un funcionar necompetent se vor declara nule
numai dac prin aceasta s-a priciunuit prii o vtmare ce nu se poate nltura dect
prin anularea lor. n cazul nulitilor prevzute anume de lege, vtmarea se presupune
pn la proba contrarie.
Ca s anulez o hotrre judectoreasc pe motiv de necompeten a instanei care a
pronunat-o nu se pune mcar problema condiionrii acesteia de vreo vtmare. Deci pot s
cer nulitatea indiferent de soluia dat de instan.
Doctrin: a fost pus sub semnul ntrebrii dac aceast nulitate este necondiionat
sau totui am putea vorbi de condiia existenei unei vtmri, de ce? Care sunt efectele
anulrii unei hotrri judectoreti pe motiv de necompeten? Dac o s v uitai la art. 160
CPC n cazul declarrii necompetenei, dovezile administrate n instana necompetent
rmn ctigate judecii i instana competent nu va dispune refacerea lor dect
pentru motive temeinice. Vorbete de declinatorul de competen. Deci administrarea
probelor sunt acte de procedur ntocmite de o instan, acuma sigur c este greu de imaginat
fa de modul de reglementare a excepiei de necompeten, dar absolut teoretic ar fi posibil
s administrezi probe la prima zi de nfiare i totui s invoc excepia de necompeten
material sau teritorial exclusiv dup administrarea probelor, dar nainte de nceperea
dezbaterilor asupra fondului. inei minte c pot s invoc la prima zi de nfiare pn ncep
dezbaterile asupra fondului. N-am observat c sunt necompetent sau nu s-a invocat excepia
141

de necompeten, se administreaz probe i se observ inclusiv din probele administrate c
istana nu este competent material sau teritorial exclusiv. Se invoc excepia de
necompeten, se admite, se declin competena la alt instan. Am nite probe administrate
de instana necompetent, art. 105 al(1) spune actele ntocmite de un judector necompetent
sunt nule; ar prea c este vorba de o nulitate necondiionat de existena unei vtmri. Dar,
vine art 160 i spune c probele administrate de instana necompetent se pstreaz i c
instana la care s-a declinat competena le va readministra doar pentru motive temeinice care
m-ar duce cu ideea la o vtmare. n realitate, nu este vorba de o vtmare adus unei pri, ci
alte motive pentru care instana apreciaz c ar fi necesar ca ea s administreze nemijlocit
anumite probe.
2. Art. 105 al (2) Actele ndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un
funcionar necompetent se vor declara nule numai dac prin aceasta s-a
priciunuit prii o vtmare ce nu se poate nltura dect prin anularea lor. n
cazul nulitilor prevzute anume de lege, vtmarea se presupune pn la proba
contrarie.
Impune 3 condiii. Este vorba de nulitatea condiionat de existena unei vtmri
(raportat la condiiile intrinseci ale actului: nerespectarea condiiilor privind forma
sau coninutul actului sau ndeplinirea de ctre un funcionar necompetent altul dect
judectorul). Este destul de greu de imaginat ca de exemplu alt persoan s declaraia
unui martor etc.
Marea majoritate a situaiilor se raporteaz la celelalte 2 condiii: Forma sau
Coninutul actului.
a) Lipsesc cele 2 condiii pentru valabilitatea citaiei sau a procesului-verbal de
ndeplinire a procedurii de citare sau de dovad de comunicare a actului de
procedur. Sau, lipsesc din hotrrea judectoreasc anumite elemente prevzute
sub sanciunea nulitii (semntura judecatorului, faptul c s-a pronunat n edin
public .a).
b) Trebuie s existe o vtmare, care se prezum n cazul nulitilor exprese sau care
trebuie dovedit n situaia nulitilor virtuale.
c) Vtmarea s nu poat fi nlturat dect prin anularea actului.
Spre exemplu, hotrrea nesemnat de judector. Spui foarte simplu,
pi e nul. Dar, dac este o ncheiere pe parcursul judecii i grefierul
nu s-a dus la unul din membrii completului de judecat s o semneze.
La acel termen de judecat s-a dispus o expertiz, au fost audiai
martori, nu a semnat unul din membrii completului de judecat, poate
chiar preedintele completului, ncheierea de edin. Va fi anulat sau
nu? Care condiie nu este ndeplinit? C)- pi ce m mpiedic s o
semnez? Cauza este pe rolm faptul c nu mi-a adus-o grefierul s o
semnez, o pot semna oricnd, inclusiv cnd mi se invoc nulitatea c nu
a fost semnat, nu este vina mea ca judector.
Nulitatea este o sanciune excepional, ea va opera NUMAI DAC nu pot s completez
actul n aa fel nct nulitatea s nu i produc efectele.
142

Cazurile de nulitate necondiionate raportate la alte cazuri privind condiii extrinseci ale
actului le-am tratat ntr-un slide-> cazuri de nulitate, sunt de fapt cele prevzute la art. 176
NCPC, recunoscute de doctrina actual:
Este vorba despre nclcarea dispoziiilor referitoare la:
o capacitatea procesual
o reprezentarea procesual
o necompetena instanei
o nelegala compunere sau constituire a completului de judecat
o publicitatea edinei de judecat
o neplata taxei de timbru .a.
Cum se invoc nulitatea?
Pe cale de Excepie.
Sau se poate invoca direct n calea de atac, dac este vorba de nulitatea hotrrii judectoreti,
sau dac e o nulitate absolut, ea poate fi invocat oricnd inclusiv n cile de atac.
Prin ce se soluioneaz?
Prin hotrrea judectoreasc care poate fi ncheiere sau actul final al judecii.
Soluia poate fi de:
o Admitere => dezinvestirea instanei
o Respingere => ncheiere interlocutorie ce poate fi atacat cu apel sau cu recurs
odat cu fondul.
Dac excepia nulitii relative a fost invocat i instana a respins-o greit sau a omis
s se pronune asupra ei, ea poate fi invocat i n calea de atac.
EFECTELE NULITII
n planul dreptului substanial
Cauz de ineficacitate, lipsete actul de anumite efecte.
Plan procesual
Lipsete actul de efectele sale procesuale. Anulez cererea de chemare n judecat
pentru c nu cuprinde numele prtului, obiectul etc.
Dar, ca i n dreptul substanial vorbesc de principiul conversiunii actelor juridice reglementat
expres n NCPC, poate produce alte efecte, poate constitui o mrturisire. Dac reclamantul
prin cererea de chemare n judecat poate recunoate un raport juridic existent cu prtul. Sau
prtul prin cererea reconvenional anulat poate s recunoasc la rndul su un raport
juridic cu reclamantul.

143

REFACEREA SAU NDREPTAREA ACTELOR DE PROCEDUR
ndreptarea actului de procedur nu nseamn c actul este nul, dar practic, nu este nul pentru
c am apucat s l ndrept nainte s-l anulez. (exemplul cu ncheierea nesemnat de
judector). Cu alte cuvinte, nulitatea nu a apucat s-i produc efectele pentru c a putut fi
ndreptat. Apropo de art. 105 al (2) anulez actul numai dac acesta este singurul mijloc i nu
poate fi nicicum salvat.
Ce fac cu actul anulat?
l refac -> fie chiar aceeai instan, fie cea de control judiciar, fie cea la care
se trimite spre rejudecare.
Se invoc nulitatea unui raport de expertiz topografic pentru c nu a fost citat prtul la faa
locului. Cine dispunde refacerea expertizei? Instana n faa creia se invoc nulitatea
expertizei.
Este nul hotrrea primei instane pentru c a fost dat cu lips de procedur fa de
reclamant i aciunea a fost respins. Cine reface actul? O s vedei c din apel se anuleaz
hotrrea i pot s trimit cauza spre rejudecare dac mi cere partea cu care a fost lips de
procedur i atunci actul de reface de instana de trimitere, sau dac partea cu care a fost lips
de procedur spune c nu vrea s cear trimiterea cauzei spre rejudecare ci s se rejudece
aciunea n apel, actul se va reface de ctre instana de control judiciar.

CURS 10-11

TERMENELE PROCEDURALE


Ce sunt termenele procedurale?
Stiti, probabil, de la dreptul procesual penal ca sunt intervale de timp in interiorul carora
trebuie efectuate anumite acte de procedura sau este interzis sa fie efectuate anumite acte de
procedura si deja din aceasta definitie, deducem prima clasificare a termenelor in functie de
caracterul lor in:

1.imperative si prohibitive

144

Puteti sa-mi dati exemple, din ceea ce stiti deja, de termene imperative, adica in interiorul
carora trebuie indeplinit un anumit act de procedur?
Termenul de declarare a unei cai de atac, cererea de stramutare pe motive de rudenie care
trebuie formulata inainte de deschiderea oricaror dezbaterilor, depunerea intampinarii cu 5
zile inainte de primul termen de judecata.
Termenele prohibitive, adica in interiorul carora este interzis sa se efectueze un anumit act
de procedura sunt, de regula, termene in materia executarii silite pentru ca executarea silita in
marea majoritate a cazurilor, veti vedea cand vom discuta despre ea, debuteaza printr-o
somatie facuta de executorul judecatoresc catre debitor, somatie impreuna cu care ii comunica
titlul executoriu ca sa stie ce anume are de executat si in care se prevede un termen in
interiorul caruia debitorul poate executa voluntar obligatia.
Deci nu se trece automat la executarea silita, regula este ca ea debuteaza cu o somatie, zic
regula, deoarece exista si exceptii si se da debitorului un termen de executare voluntara a
obligatiei. Durata acestui termen depinde de forma de executare, dupa cum este vorba de o
executare silita directa sau indirecta asupra unor bunuri mobile sau imobile si in functie de
acestea, termenul este mai lung sau mai scurt.
Ce inseamna ca in interiorul acestor termene nu por fi efectuate acte de procedura?
In masura in care executorul judecatoresc totusi ar proceda la exec silita in acest interval de
timp de la somatie pana cand debitorul ar putea sa-si execute voluntar obligatia, actele de
procedura efectuate in acest interval sunt lovite de nulitate si debitorul poate formula
contestatie la executare si poate solicita anularea acestora. Iata, termenul prohibitiv este un
termen in cadrul caruia este interzis sa se efectueze anumite acte de procedura.
Un alt criteriu de clasificare al termenelor, toate aceste criterii prezinta importanta sub
aspectul efectelor pe care il produc, pentru ca deja am spus la term prohibitive, efectuarea
unui act in interiorul unui termen prohibitiv loveste acest act de nulitate.
Dar daca vorbim despre efectuarea unui act de procedura cu nerespectarea termenului
imperativ, ce sanctiune atrage?
Decaderea, daca n-am exercitat caile de atac prev de lege sunt decazut din dr de a le
mai exercita.
Daca n-am invocat exceptia de necompetenta teritoriala relativa prin intampinare sunt
decazut din dr de a o mai invoca.
Daca n-am invocat exc de necompetenta materiala la prima zi de infatisare inaintea
inceperii oricaror dezbateri sunt decazut din dr de a o mai cere.
Daca totusi efectuez un act de procedura cu depasirea termenului imperativ, de exempul,
declar o cale de atac dupa implinirea termenului prev de lege, fiind decazut din dreptul de a
formula aceasta cale de atac, care este sanctiunea?
145

Se respinge ca tardiva si actele de procedura, o sa vedeti ca acestea indeplinite cu
nerespectarea termenului imperativ sunt nule. Regula este ca nu se constata nulitatea acestora,
ci se respinge, in exempul dat, calea de atac ca fiind tardiv introdusa.
Dupa modul in care sunt stabilite, cine stabileste aceste termene, ele se clasifica in:

2.termene legale, termene stabilite de judecator si termene conventionale

Termene legale, adica termene prevazute de lege.
Nu trebuie sa ne gandim obligatoriu la un termen fix (15 zile pt exercitarea apelului, spre
exemplu) ci poate sa fie o anumita etapa a procesului, cum am dat acest exemplu cererea de
stramutare pe motiv de rudenie poate fi formulata inainte de inceperea oricaror dezbateri. Sau
exc de necompetenta materiala se formuleaza la prima zi de infatisare, .a. Deci, iata termene
prevazute de lege.
Termene stabilite de judecator. Care ar fi acestea?
In primul rand, termenele de judecata, termenul pentru depunerea concluziilor scrise,
termenul in care amana pronuntarea. Codul de procedura civila spune ca maxim doar maxim 7
zile, dar el poate sa amane pronuntarea pentru o zi, 2 sau 3 si sa puna in vederea partii sa
depuna concluzii scrise. Sau, daca incunviinteaza proba cu martori, o sa vedeti cand vom
discuta probele, trebuie sa depuna partea in favoarea caruia s-a incunviintat proba cheltuielile
pentru deplasarea martorilor in interiorul termenului pronuntat de catre instanta sub
sanctiunea decaderii din proba, .a. Acestea sunt termene judecatoresti.
Termenele conventionale, fixate prin vointa partilor, vorbim acolo unde solutionarea cauzei
si modul, procedura de judecata depinde de vointa partilor, adica de arbitraj, pentru ca in
materie de arbitraj, partile prin conventia arbitrala fixeaza termenul in interiorul caruia
tribunalul arbitratl este obligat sa solutioneze cauza.
Nerespectarea termenului conventional stabilit de parti prin conventia de arbitraj sau clauza
de arbitraj cuprinsa intr-un alt contract ca tot o sa vorbim astazi de clauze neuzuale.
Deci, iata ca nerespectarea acestor termene atrage nulitatea hotararii arbitrale de
judecata.Daca se pronunta hot arbitala in afara acestui termen stabilit de parti sanctiunea este
nulitatea.
Iata ca si aceasta clasificare prezinta importanta sub aspectul sanctiunii care intervine in caz
de nerespectare a termenului si evident, ca avem in functie de aceasta sanctiune, o clasificare
in sine in:

3. termene absolute si termene relative.
146


Termenele absolute fiind acelea a caror nerespectare atrage nulitatea actului de procedura si
termenele relative a caror nerespectare nu atrage nulitatea, ci alte sanctiuni.
Spre exemplu, amanarea de pronuntare, daca amani pronuntarea 8 zile in loc de 7 zile cat
prevede C.pr.civ. nu este motiv de nulitate a hotararii. Trebuie sa motivezi hotararea
judecatoreasca in 30 de zile de la data la care ai pronuntat-o. Nemotivarea poate sa atraga
sanctiuni disciplinare pentru judecator, insa nu atrage nulitatea hotararii. O sa vedeti ca mai
exista si o alta serie de sanctiuni in afara de nulitate.
Cum se calculeaza termenele?
In functie de cum vorbim de termene pe ore, pe zile, pe luni, pe saptamani, pe an, avem
niste criterii stabilite de C.proc.civ. Nu cred ca ridica probleme deosebite, insa am observat ca
de fiecare data cand la grile dau un subiect despre termene, subiectele cu termene nu vor fi cu
definitie sau cum modul de calcul prevazut in cod , ci va voi da o speta concreta si voi trebuie
efectiv sa spuneti daca s-a depus sau nu intampinarea cu respectarea termenului, ca sa vad
daca stiti sa calculati acel termen prev de lege. Revenim la calcularea termenelor.
Mai intai termenele pe ore, ne spune art. 101 actualul C.proc. civ.( norme similare avem si
in NCPC, v-am indicat acolo si textele corespunzatoare) incep sa curga de la miezul noptii
zilei urmatoare. Aici iarasi e o discutie, ce inseamna miezul noptii zilei urmatoare?
Daca in materia ordonantei presedintiale spun ca pot amana pronuntarea 24 h si hotararea se
motiveaza in 48 h de la pronuntare, cand incepe sa curga acest termen? Se zice miezul noptii
zilei urmatoare, acum de la ora 12 sau maine de la ora 12? Evident ca acum de la ora 12, suna
foarte complicat textul, dar practic, la miezul noptii zilei urmatoare incepe ziua urmatoare si,
la randul lor, aceste termene nu sunt atat de complicate calculate din perspectiva procedurii.
V-am dat acest exemplu de amanare de pronuntare in cazul ordonantei presedintiale, o sa
vedeti ca in hotarare se trece ca se amana pronuntarea din 5 decembrie in 6 decembrie, nu veti
vedea scris in incheierea de amanare a pronuntarii ca se amana 24 h. Trebuie sa motiveze in
48 h de la pronuntare, deci are la dispozitie 2 zile.
Sigur, sunt anumite termene unde este important sa vedem ora, de exemplu in materia
legilor electorale unde conteaza ora la care incep sa curga niste termene si chiar se efectueaza
serviciul de permanenta de catre birourile electorale, inclusiv noaptea. Deci, acolo conteaza
miezul noptii, dar practic la termenele prevazute in Cod este mai putin important termenul pe
ore, pentru ca v-am si dat acest exemplu cu ord. Pres, 24 h inseamna maine, 48 h inseamna 2
zile, .a.
Termenele pe zile, insa este foarte important sa retineti ca se calculeaza pe zile libere.
Cum calculam cand se implineste termenul pentru exercitarea caii de atac a recursului sau a
unui apel impotriva unei hotarari?
147

Termenul general de apel este de 15 zile care curge de la momentul comunicarii actului de
procedura. Astazi se comunica hotararea judecatoreasca ( 5 decembrie), in ce zi se implineste
termenul de 15 zile? Codul precizeaza ca nu se ia in calcul ziua in care incepe sa curga si nici
ziua in care se implineste, iar daca se implineste intr-o zi libera, fie ca este vorba de sambata,
duminica atunci cand nu functioneaza instanta de jud. sau intr-o zi de sarbatoare legala, se
prelungeste pana la sfarsitul primei zile de lucru la instanta sau poate fi trimisa prin posta cu
scrisoare recomandata si atunci este pana la sfarsitul programului serviciului postal.
Reluand intrebarea, astazi suntem in data de 5 decembrie, spuneti-mi care este ultima zi in
care mai pot sa depun apelul impotriva unei hot care se comunica astazi si vorbim de termenul
de apel de 15 zile?
Deci, ziua de azi nu se ia in calcul 6,7,8,9,..21 decembrie, vineri. Dar daca ar fi picat in 22 si
maine s-ar fi comunicat hotararea?
Atunci se prelungeste pana in urmatoarea zi de lucru, care este luni 24 decembrie si daca si
aceasta ar fi o sarbatoare legela, se prelungeste iarasi pana in prima zi de lucru urmatoare.
Daca se comunica hot. jud. vineri, in 7 decembrie, cand incepe sa curga termenul, care e
prima zi? Sambata, nu ma intereseaza ca este o zi libera, pe zile calendaristice numar. Daca s-
a comunicat hotararea judecatoareasca vineri, prima zi de curgere a termenului este sambata.
Ne intereseaza zilele libere doar in ceea ce priveste ziua in care se implineste termenul, nu
cand incepe sa curga!!
Apropo de intampinare, ca aveti o problema cu termenele de regresie ca acestea sunt
termene de progresie, le calculez inainte, daca pica sambata merg pana luni, daca luni e
sarbatoare merg pana in prima zi de lucru, .a, deci tot adaug o zi.
Intampinarea trebuie depusa cu 5 zile inainte de termenul de judecata. De ce?
Pentru ca reclamantul stie ca paratul are aceasta obligatie de depunere a intampinarii si va
merge la dosar sa o ridice. Daca se depune cu nerespectarea acestui termen 5 zile, se poate
invoca decaderea din dreptul de a mai invoca anumite exceptii relative, cum ar fi exceptia
necompetentei teritoriale relative sau, o sa discutam probele, daca n-a propus probele in
termenul prev de lege pentru ca trebuia sa le propuna prin intampinare.
Cine poate invoca decadere este o alta poveste, daca acesta este un termen imperativ absolut
sau relativ, adica este in favoare reclamantului sau poate invoca oricine nerespecatarea acestui
termen de 5 zile, dar asta este o alta discutie a sanctiunii.
Cum calculam aceste termene de judecata? Daca avem azi termen, cand trebuia depusa
intampinarea ca sa se respecte termenul de 5 zile libere?
Astazi nu se ia in calcul, este data de 5 decembrie cand se implineste termenul, incepem
atunci de ieri. Ar fi 4,3,2,.. 29 noiembrie care a picat joi, e ok.
148

Dar daca ar pica din urma acest termen intr-o zi de sambata? Sa zicem ca ar fi picat sambata,
in data de 25 noiembrie. Deci, acest termen pentru depunerea intampinarii pentru un termen
de judecata din data de 30 noiembrie (vineri). Calculam 5 zile in urma, pica 25 noiembrie
(duminica) si ultima zi in care puteam sa depun intampinarea era 24 noiembrie, sambata.
Cand trebuia sa depun ca sa fie in termenul de 5 zile libere? Merg inapoi, nu luni deoarece nu
este un termen castigat paratului, ci un termen care ii profita reclamantului, trebuie sa ma duc
inapoi, el trebuie sa aiba 5 zile pline.
La termenele de regresie se calculeaza mergand inapoi, la termenele care le calculez inainte,
cum a fost exemplul cu exercitarea caii de atac, ma duc inainte cu o zi sau cat este necesar.
La citatie este la fel, citarea trebuie inmanata partii cu 5 zile inainte de termenul de judecata.
Cum se calculeaza acest termen de 5 zile?
La fel ca termenul de depunere al intampinarii, este un termen de regresie. Termen pe zile
libere inseamna cu inca o zi inapoi daca aceasta a picat intr-o zi de sarbatoare legala sau
sambata ori duminica.
O alta chestiune, daca se depuna cu 10 zile inainte, este in termen sau nu? Pentru ca la grile
aveti 3 raspunsuri posibile, din care 1 sau 2 sunt corecte si gasiti raspunsul corect care va fi
acesta fix de 5 zile, ca asa vi-l dau si daca pun una cu 10 zile inainte, nu-l mai pune nimeni
corect si erau 2 corecte. Deci, fiti foarte atenti! Termenul de 5 zile este unul minim, daca il
depun cu mai multe zile inainte, tot corect este raspunsul.
Am spus deja ce se intampla in zilele de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat,
mergem pana la prima zi cu serviciul complet, iar la actele depuse prin posta, daca posta
functioneaza si sambata, pot depune si atunci.
O sa vedem la citarea si comunicarea actelor de procedura ca acestea se pot face si prin
mijloace ce permit verificarea indeplinirii acestei proceduri.
Cand incep sa curga termenele?
Am spus deja punctul de plecare, regula este ca incep sa curga de la data comunicarii actului
de procedura, cum ar fi exemplul situatia termenului de exercitare a caii de atac, dar nu este
obligatoriu, sigur ca pot fi si alte termene ca unele cai de atac curg de la data pronuntarii
hotararii. In materia revizuirii avem un motiv de revizuire pe inscris nou,
curge acel termen de la data descoperirii inscrisului sau motivul de revizuire ca s-a pronuntat
o decizie a Curtii Constitutionale. Stiti ca atunci cand se invoca o exceptie de
neconstitutionalitate nu mai este motiv de suspendare, insa in masura in care se admite pentru
acel proces este motiv de revizuire, iar termenul de revizuire curge de la data publicarii
deciziei CC in Monitorul Oficial.
Situatiile de echipolenta le-am discutat la nulitatea actului de procedura. Care ar fi situatiile
de echipolenta la termene? Am spus curg de la data comunicarii actului de procedura. La
infatisarea partii in persoana intr-adevar se acopera nulitatea procedurii de citare, dar nu e
problema de termene. De exemplu, n-am dovada comunicarii hotararii, insa o parte cere ca
149

celeilalte parti sa i se comunice hotararea judecatoreasca, inseamna ca ea deja cunoaste
cuprinsul hotararii, desi la dosar nu am dovada comunicarii. Spre exemplu, reclamantul a
castigat procesul si vrea sa puna in executare hotararea. Hotararea nu devine executorie pana
cand nu se indeplineste termenul de exercitare a apelului pentru toate partile. Si atunci,
reclamantul desi nu are dovada de comunicare a hotararii la dosar, cere instantei sa-i
comunice paratului hotararea, ca vrea sa o puna in executare sa treaca 15 zile de la
comunicare. Aceea cerere a reclamantului tine locul de dovada de comunicare a hotararii
catre reclamant in exemplul dat, deci este o situatie de echipolenta.
Alte situatii de echipolenta, cand se exercita calea de atac inainte de comunicarea hotararii,
acest lucru semnificand faptul ca cel care exercita calea de atac cunoaste solutia.
Dar sa nu confundam exercitarea caii de atac cu motivarea caii de atac pentru ca degeaba
cunosc solutia pana nu cunosc considerentele instantei, nu am cum sa motivez calea de atac.
Termenul de motivare a caii de atac curge intotdeauna de la data comunicarii hotararii.
Deci, sa tineti minte regula de la data comunicarii actului de procedura, daca este vorba de
hot sau acte de proc care trebuie comunicate de instanta, retineti situatiile de echipolenta si,
desigur, de la aceasta regula exista si exceptii, dupa cum am spus, cand termenul curge de la
data pronuntarii hot, de la data descoperirii inscrisului, de la data publicarii deciziei Cc in
Mon. Of, .a.
Cand se indeplineste termenul?
Am aratat deja cum se calculeaza termenul si am aratat ce se intampla daca termenul se
implineste intr-o zi in care serviciul este intrerupt.
Dar care este efectul implinirii termenului? In cazul termenului imperativ am spus deja, una
din sanctiunile posibile, partea este decazuta din dr de a mai efectua actul de procedura, iar in
cazul termenului prohibitiv dimpotriva se naste dr de a efectua actul de procedura. Au trecut 5
zile de somarea debitorului pot sa trec la evacuarea lui din imobil, spre exemplu. Deci, la
implinirea termenului prohibitiv in interiorul caruia nu putea efectua vreun act de procedura,
reclamantul are dreptul de a-l executa silit pe debitorul care nu si-a executat voluntar obligatia
prin intermediul executorul judecatoresc.
Pot fi intrerupte sau suspendate termenele de procedura, stiti din dr subtantial, de ex la dr de
prescriptie, stiti ca exista diferite cazuri de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive de
suspendare, a cursului prescriptiei extinctive exista posibilitatea repunerii in termenul de
prescriptie extinctiva, tot asa si in materia termenelor procedurale putem vorbi de intreruperea
sau suspendarea termenelor.
Este un motiv de intrerupere a termenului inclusiv existenta unei imprejurari mai presus de
vointa partilor datorita careia nu a fost in masura sa efectuaze actul de procedura in interiorul
termenului imperativ prevazut de lege, este motiv de intrerupere, nu curge termenul, este un
fapt identic cu repunerea in termen. Moartea partii sau moartea mandatarului este un motiv de
intrerupere, o sa vedeti ca reluam aceste lucruri, in interiorul termenului in care trebuia sa
150

exercite calea de atac ca si in cazul prescriptiei extinctive, se face o noua comunicare la
ultimul domiciliu al partii pe numele mostenirii, instanta nu are de unde sa cunoasca
mostenitorii, evident instanta nu o sa faca cercetari.
In concret, se trimite dovada de comunicare la domiciliul indicat de parte daca e reclamant, in
cererea de chemare in judecata, de exemplu si se intoarce dovada de comunicare cu mentiunea
ca destinatarul este decedat. Instanta nu va face cercetari sa vada cine sunt mostenitorii, ci va
face o noua comunicare pe adresa mostenirii, acesta este considerat ultimul domiciliu al
defunctului, domiciliul procesual si din acel moment curge un nou termen pentru mostenitorii
pentru a exercita calea de atac in 15 zile. Deci, este motiv de intrerupere pentru ca de la data
acestei noi comunicari curge un nou termen exact ca in cazul interuperii cursului prescriptiei
extinctive.
Intreruperea duce la curgerea unui nou termen, suspendarea face doar sa se opreasca curgerea
termenului in intervalul de timp cat dureaza imprejurarea ce a determinat suspendarea, dar
dupa ce aceea imprejurarea a incetat termenul curge in continuare. Nu asta este deosebirea
intre intrerupere si suspendare. Intreruprea duce la curgerea unui nou termen.
In cazul mortii mandatarului, daca partea si-a ales domiciliul procesual la avocat si a solicitat
ca toate actele de procedura sa fie comunicate la sediul avocatului si se intoarce procedura ca
acesta a decedat, se va face o noua comunicare pe adresa partii si din acest moment pentru
parte personal curge un nou termen de exercitare a caii de atac.
Indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului, art. 249 C.proc.civ.,
se refera la termenul de perimare, este un motiv de intrerupere specific al termenului de
perimare. Anticipez putin si va explic ce este perimarea. Daca din motive imputabile partilor,
cursul procesului este suspendat, de exemplu nu se prezinta la termenul de judecata fixat de
instanta si nu au cerut judecarea in lipsa. Sau ambele solicita instantei sa suspende
solutionarea cauzei pentru ca ele doresc sa se mai gandeasca sau poate vor sa incheie o
tranzactie, .a. Deci, din culpa lor procesul este suspendat. Din acel moment incepe sa curga
termenul de perimare care in actuala reglementare este de 1 an, in noua reglementare se
scurteaza si va fi de 6 luni si care curge inclusiv impotriva incapabilior.
Daca tu nu insisti in judecata dupa 1 an dosarul se inchide fara sa se fi dat o solutie. Daca
acest lucru se intampla in fata primei instante mai poti eventual, exercita o noua actiune daca
mai esti in interiorul termenului de prescriptie pentru ca cererea perimata nu intrerupe cursul
prescriptiei extinctive.
Cum se intrerupe cursul termenului de perimare?
Prin orice act facut de oricare dintre parti in vederea judecarii cauzei. De exemplu, se cere
repunerea pe rol si judecarea cauzei in lipsa.
O sa vedeti ca sunt situatii in care instanta suspenda, de ex pe art. 1551 pentru ca reclamantul
nu a indeplinit anumite obligatii stabilite in sarcina sa, nu a platit onorariul expertului si nu se
poate efectua expertiza care este indispensabila solutionarii cauzei, fara ea nu se poate afla
adevarul. Instanta suspenda solutionarea din culpa reclamantului, din acel moment curge
151

termenul de perimare, act facut in vederea judecarii cauzei. In aceasta situatia nu este simpla
cerere de repunere pe rol, ci si indeplinirea obligatiei fixate de instanta pentru care s-a
suspendat solutionarea cauzei. La intreruperea cursului termenelor procedurale, acest motiv
este motiv de intrerupere a cursului termenului de perimare, deci orice act facut in vederea
judecarii cauzei. Deoarece perimarea este o sanctiune printre altele, ca natura juridica, care
sanctioneaza partile care nu mai vor sa se judece, este o sanctiune a pasivitatii partilor. Orice
iesire din pasivitate, intelegand orice act de procedura facut in vederea judecarii cauzei, nu
orice act de procedura (nu numai cer repunerea pe rol, nu cer judecarea in lipsa, nu ma prezint
la termen <- acesta nu este un act facut in vederea judecarii procesului). Deci acesta este un
alt motiv de intrerupere a cursului termenelor procedura.
In NCPC se introduce un text care nu exista in actuala reglementare, si anume pana cand
celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa i se desemneaza o
persoana sa-l reprezinte sau sa-l asiste. Putem spune ca si in actuala reglementare acesta ar fi
un motiv de intrerupere a cursului termenului de procedura? (in lipsa unui text expres)
Am spus ca imprejurarea mai presus de vointa partilor este un motiv de intrerupere a cursului
termenului. Deci in momentul in care inceteaza acea imprejurare, el poate sa ceara repunerea
in termen si sa efectueze actul de procedura.
Oare faptul ca un minor nu are reprezentant legal, sau celui pus sub interdictie ii moare
tutorele... sa luam exemplele anterioare: moare reprezentatul legal al minorului, el fiind parte
in proces; se face o noua comunicare la ultima adresa a mostenirii, dar singurul mostenitor
este un bebelus de 1 an. Exista posibilitatea efectiva, daca cel din proces a fost singurul
parinte si a murit, sa exercite calea de atac in noul termen care incepe sa curga de la
recomunicarea hotararii la adresa mostenirii? Nu. Este o imprejurare mai presus de vointa
acelui copil de 1 an de a exercita calea de atac, asadar pana cand nu are un reprezentant legal,
chiar daca nu am un text expres, ma incadrez in textul care vorbeste despre o imprejurare mai
presus de vointa partii de a efectua acel act de procedura (mai putin in cazul termenului de
perimare, pentru ca termenul de perimare curge inclusiv impotriva incapabililor)

Situatii de suspendare a termenelor:

Termenul de perimare: acesta este suspendat in perioada de timp cat e suspendat procesul
pentru solutionarea altei cauze(se anticipeaza textul art 244):
De exemplu, am o actiune pe rolul instantei prin care se cere executarea unei obligatii nascute
din contract. Si am o alta actiune, pe rolul aceleasi instante, sau al alte instante, prin care se
cere nulitatea contractului (nu se conexeaza, pentru ca tocmai am vorbit de situatiile de
prorogare legala- asta ar fi conexitatea; prorogarea judecatoreasca este stramutarea, delegarea,
comisia rogatorie). Este discutabil sa spunem ca notiunea conexitatii este doar o prorogare
legala, pentru ca intr-adevar ii ramane judecatorului o marja de apreciere daca sa conexeze
152

sau nu, pt ca instanta dispune conexarea pana la urma, din oficiu sau la cererea uneia dintre
parti. Dar este o situatie prevazuta de lege, cea de conexitate.
In doctrina este clasificata intotdeauna la prorogarea legala a competentei. La stramutare, de
exemplu, acolo pur si simplu ramane la latitudinea instantei sa stramute cauza. Dar oricum, nu
ar fi foarte gresit sa spuneti ca ar fi si o situatie de prorogare judecatoreasca, pentru ca in cele
din urma, ramane la latitudinea instantei de judecata sa conexeze sau nu.
Totusi, diferenta fata de stramutare ar fi ca hotararea in materie de stramutare nu este supusa
vreunei cai de atac, pe cand gresita admitere sau respingere a cererii de conexare este motiv
de exercitare a caii de atac. Astfel, impotriva acelei incheieri interlocutorii se poate exercita
cale de atac odata cu fondul si instanta de control judiciar poate sa aprecieze ca exceptia de
conexitate a fost solutionata gresit, aplicand anumite criterii legale. De aceea, poate ca este
mai apropiata de ideea de prorogare legala decat de prorogare judecatoreasca)
Revenind, in ipoteza de mai sus nu se dispune conexarea. Care cauza trebuie judecata
prima?
Evident, nulitatea, pentru ca numai o obligatie valabila poate fi executata.
Ca urmare, dispun suspendarea dosarului in care se solicita executarea obligatiei pana se
judeca irevocabil cealalalta cauza.
In acest timp, cat dureaza cealalta cauza de constatare a nulitatii contractului, termenul de
perimare nu curge, pentru ca nu este o chestiune imputabila partii durata celuilalt proces.
De aceea, avem un text in materia termenului de perimare care spune ca el e suspendat atata
timp cat dureaza procesul pentru care s-a dispus suspendarea. Dar odata pronuntata hotararea
irevocabila, sau ramasa irevocabila (de exemplu, prima instanta a fost judecatoria si nimeni nu
mai exercita calea de atac), din acel moment termenul de perimare isi reia cursul. De aceea, se
considera ca este suspendat numai pe durata de timp cat dureaza celalalt proces.
Aceasta este prima situatie de suspendare a termenului.

Exceptia de nelegalitate daca este de competenta instantei de contencios, atunci cand instanta
investita cu solutionarea cauzei nu este una de contencios, se suspenda solutionarea cauzei
pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate.

Imprejurarea mai presus de vointa partii este un motiv de suspendare, daca intervine in
intervalul de timp in care dureaza perimarea, pentru ca se refera la perimare.
Obs: imprejurarea mai presus de vointa partii este si motiv de intrerupere si motiv de
suspendare: este motiv de intrerupere a altor termene procedurale decat cel de perimare (am
dat exemplu mai sus: dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii nu s-a putut exercita o
cale de atac, deci incepe sa curga un nou termen doar din momentul in care se naste efectiv
153

aceasta posibilitate a exercitarii caii de atac), si este motiv de suspendare atunci cand este
vorba de termenul de perimare: de ex., nu pot sa cer repunerea pe rol a cauzei si judecarea
procesului, pentru ca sunt intr-o situatie de forta majora (nu trebuie neaparat sa fie doar forta
majora).
Pe scurt, nu am cum sa cer punerea pe rol a cauzei. In intervalul de timp in interiorul
termenului de perimare, in care eu sunt in aceasta imprejurare, termenul de perimare se
suspenda.
Pe durata suspendarii, termenul se opreste, si dupa ce inceteaza acea imprejurare, termenul
isi reia cursul de unde a inceput.
Deci daca am avut, de exemplu, 3 luni de termen, apoi a intervenit imprejurarea care a tinut
6 luni, se intrerupe termenul pe perioada respectiva, si isi reia cursul.

Sanctiunea pentru nerespectarea conditiilor privitoare la termene:

Decaderea:
in cazul termenelor imperative:
daca, de exemplu, nu exerciti calea de atac in termen, deci esti decazut din dreptul de a
mai invoca acea cale de atac. Insa nu pierzi dreptul subiectiv (sigur, nu vei mai putea obtine
condamnarea paratului, pentru ca a fost respinsa actiunea si nu ai exercitat calea de atac).
Distinctia este importanta pentru ca, daca totusi paratul isi executa voluntar obligatia, desi a
pierdut procesul, nu ar fi o plata nedatorata, tocmai pentru ca nu se pierde dreptul subiectiv
insusi.
Conditiile pentru a opera decaderea: intervine la termenele imperative (deci cele in interiorul
caruia trebuie efectuat un act de procedura)
(ne intoarcem la clasificarea termenelor: in functie de cel care stabileste termenul, la ce fel de
termen se aplica sanctiunea decaderii?
La cel legal, cu siguranta.
La cel judecatoresc, in principiu raspunsul este negativ. De exemplu, ti se cere un termen
pentru lipsa de aparare, temeinic justificat, si instanta ti-l da. Instanta nu ar avea voie sa iti dea
un al doilea termen, dar daca ti-l da...ce se intampla?! Deci practic, nu exista niciun
impediment pt asta.
La termenele conventionale, sanctiunea este nulitatea (exemplul cu termenul in materie de
arbitraj).
Cine poate invoca sanctiunea decaderii?
154

Invocarea se face in functie de caracterul normei care reglementeaza termenul imperativ,
pentru ca pot fi norme imperative sau norme supletive.
A nu se confunda notiunea de termen imperativ cu aceea de termen stabilit printr-o norma
imperativa:
Norma imperativa = incalcarea ei poate fi invocata de oricine, in principiu in orice stadiu al
procesului, daca nu am exceptii, pentru ca aceasta este regula.
Norma dispozitiva= incalcarea ei poate fi invocata doar de cel in interesul caruia a fost
edictata norma si in limine litis (in interiorul termenului stabilit de lege)
Termenele imperative, in sensul de termene in interiorul carora trebuie sa indeplinesti
anumite acte de procedura, pot fi la randul lor reglementate prin norme imperative sau
dispozitive. In functie de aceasta, incalcarea normei poate fi invocata, daca norma e
imperativa, de oricine si de instanta din oficiu, pe cand daca norma este dispozitiva, numai de
catre partea in favoarea careia a fost edictata norma.

Apropo de 5 zile pentru depunerea intampinarii: nu ai depus intampinarea in 5 zile si vii cu
avocat la primul termen de judecata si propui probe. Reclamantul nu se opune, si este de
acord sa discute acele probe, sunt in stare sa pun concluzii.
In favoarea cui este termenul de 5 zile?
In favoarea reclamantului, pentru a lua la cunostinta in timp util despre apararile paratului.
Nerespectarea termenului de 5 zile poate fi invocat asadar, numai de reclamant, pentru ca acel
termen imperativ este introdus printr-o norma dispozitiva edictata in favoarea sa.
Mijloacele prin care se invoca decaderea (stim de la nulitatea actului de procedura): pe cale
de exceptie sau pe calea cailor de atac.
Decaderea reglementata prin norme imperative poate fi invocata direct in calea de atac,
cealalta prin norme dispozitive, poate fi invocata prin calea de atac doar daca a fost respinsa
gresit de instanta desi a fost invocata in termen, sau chiar daca a fost invocata, instanta a omis
sa se pronunte asupra ei.

Obs: termenele nu trebuie sa fie neaparat fixe (ex: 15 zile de la comunicarea hotararii), ci pot
sa fie anumite etape ale procesului: de ex, cererea de stramutare pe motiv de afinitate se face
inainte de inceperea oricarei dezbateri; sau pot sa rezulte dintr-o ordine de desfasurare a
procesului: ex. exceptiei de necompetenta materiala, care poate fi invocata la prima zi de
infatisare, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
155

(la nulitatea actelor de procedura s-a discutat art. 108 alin.3- neregularitatea actului de
procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa
aceasta neregularitate, si inainte de a pune concluzii pe fond.
Ex: nu am fost citat la termenul anterior, cand s-a administrat proba cu martori. Dar pentru
urmatorul termen sunt citat, si tac, nu spun nimic legat de asta. La celalalt termen nu voi mai
putea invoca nulitatea probei cu martori.
Deci vin la urmatorul termen cu procedura completa, nu invoc nulitatea procedurii cu martori,
se incheie faza cercetarii judecatoresti, incep sa pun concluzii pe fond, deci nu mai pot sa
spun sa se repuna cauza pe rol pentru ca eu vreau sa invoc nulitatea declaratiilor martorilor
luate la termenul anterior, cand a fost lipsa de procedura.
Obs: art. 108 alin. 3 se refera la nulitati relative, pentru ca nulitatile absolute pot fi invocate
in principiu in orice stadiu al procesului, dar si de la aceasta exista exceptii: ex: exceptia
necompetentei materiale sau teritoriale exclusive, care se invoca in limine litis.

Cand nu intervine decaderea?

1. Daca instanta de recurs judeca recursul declarat peste termen. Nimeni nu observa ca este
tardiv, nimeni nu invoca exceptia tardivitatii, si se judeca.
Se mai poate invoca decaderea?
Nu. Decaderea nu intervine daca nu a fost constatata de instanta. Ea nu opereaza de drept.

2. Nu intervine in cazul termenelor imperative reglementate de norme dispozitive. In acest
caz, cel in favoarea caruia este edictata norma poate sa renunte la invocarea decaderii, daca la
randul ei decaderea nu a fost invocata in termen, daca este reglementata prin norme supletive.

3. Daca se acopera potrivit legii, de ex in materia probelor: incuviintez proba cu martori, ii
pun in vedere celui in favoarea caruia am incuviintat proba ca in termen de 5 zile de la data
termenului de judecata sa depuna la dosar cheltuielile pt deplasarea martorilor la instanta.
Daca nu le depune, va fi decazut din dreptul de a mai administra acea proba.
Totusi, in masura in care martorul se prezinta in instanta, desi nu au fost avansate cheltuielile
de deplasare, instanta va trece la audierea lui. Atunci, sanctiunea decaderii nu va opera.
Deci ea poate fi inlaturata printr-un alt text de lege.

156

4. In caz de solidaritate si indivizibilitate:
Daca am o situatie de raspundere civila delictuala, victima cheama in judecata pe mai multi
autori ai faptei, si numai unul dintre acestia exercita cale de atac.
Aceasta va putea profita si celorlalti. De ex, exercita cale de atac numai comitentul, nu si
prepusul, dar daca in calea lui de atac se constata ca de fapt, fapta ilicita nu a fost savarsita de
prepus, acest lucru poate sa ii profite si prepusului. Daca in calea de atac se constata doar ca
fapta nu a fost savarsita in exercitarea atributiilor incredintate de comitent, asta e o alta
problema. Deci depinde de la caz la caz cum opereaza regulile solidaritatii sau indivizibilitatii.

5. In caz de imprejurare mai presus de vointa partii. In acest caz, poate sa ceara repunerea in
termen. Da, s-a implinit termenul de exercitare a caii de atac, da eu eram la spital atunci, si de
indata ce am iesit, am solicitat repunerea in termen. Deci asta e inca o situatie cand nu
intervine decaderea.

Efectele: pierderea dreptului de a obtine condamnarea paratului

REPUNEREA IN TERMEN:

Sediul materiei este art. 103 CPC (art. 186 NCPP- reglementeaza putin diferit fata de
C.proc.civ)
Exista o jurisprudenta extrem de variata in a identifica ce inseamna ,,imprejurare mai presus
de vointa partii, adica daca trebuie sau nu sa imbrace forma fortei majore.
Andrea Chis: nu trebuie sa imbrace forma fortei majore, dar oricum in cele din urma ramane
la latitudinea judecatorului.
Ex: partea era o societate comerciala si consilierul ei juridic era plecat in concediu in perioada
de timp cuprinsa intre data comunicarii + 15 zile in interiorul carora trebuia exercitata calea
de atac- asta nu a fost considerata imprejurare mai presus de vointa partii de a exercita calea
de atac.
Ex: vacanta avocatului: desi partea era cu domiciliul in strainatate si si-a ales domiciliul
procesual la avocat, la acesta comunicandu-se hotararea judecatoreasca, plecarea avocatului in
perioada vacantei judecatoresti nu a fost considerata motiv mai presus de vointa partii.

NCPC: nu mai foloseste termenul de imprejurare mai presus de vointa partii, ci motive
temeinic justificate. Este un termen mai permisiv. Vezi exemplul cu avocatul, la care partea a
157

avut domiciliul procesual ales. Avocatul are dreptul la concediul legal de odihna, cu atat mai
mult cu cat si-l ia in perioada vacantei judecatoresti. Asta nu e o imprejurare mai presus de
vointa partii de a declara cale de atac, dar ar fi un motiv temeinic justificat.
Ca urmare, motivul temeinic justificat acopera o paleta mai larga de imprejurari decat
imprejurare mai presus de vointa partii.
Obs: in termen de 15 zile de la data cand inceteaza imprejurarea mai presus de vointa partii,
ea trebuie sa ceara si repunearea in termen si sa si efectueze actul de procedura.
De ex: nu am putut sa exercit calea de atac, de indata ce inceteaza acea imprejurare trebuie sa
cer si repunerea in termen, si sa si exercit calea de atac.
Este interesant ca se prevede un singur termen de 15 zile, or noi putem avea cai de atac mai
lungi sau mai scurte de atat. De fapt, partea este favorizata in cazul in care este vorba, de
exemplu, de o ordonanta presedintiala unde trebuie sa exercite calea de atac a recursului in 5
zile de la pronuntare sau comunicare, si situatia de repunere in termen castiga inca 10 zile. (i
se dau 15 zile)
Noul cod remediaza aceasta situatie si vorbeste de un termen de 15 zile (186 alin.2), daca
aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta de calea de atac. Deci daca calea de atac prevede
doar 5 zile, termenul de repunere va fi de 5 zile.

In actuala reglementare eu am un termen unic de 15 zile in care trebuie sa si cer repunerea
in termen si sa efectuez actul de procedura.
Se deosebeste aceasta reglementare de repunerea in termenul de prescriptie extinctiva?
In decret, instanta putea sa repuna din oficiu partea in termenul de prescriptie extinctiva.
Ce inseamna repunere din oficiu?
Introduceam cererea de chemare in judecata, nu ceream expres repunerea in termenul de
prescriptie, dar din motivele de fapt aratate in cuprinsul ei rezulta ca am fost impiedicat sa o
inregistrez in interiorul termenului de prescriptie, si instanta putea sa ma puna din oficiu in
termen, chiar daca nu am facut o cerere expresa.
In actuala reglementare din NCC, mai poate instanta face asta?
Nu. Insa cererea de repunere in termen, spre deosebire de termenele din CPP, se poate face in
termen de 30 de zile (art. 2522 NCC).

Cererea de repunere in termenul de a exercita calea de atac se judeca.
Ex: exercit apelul impotriva hotararii judecatoriei. Cine judeca cererea? Judecatoria sau
tribunalul?
158

Instanta care este competenta sa solutioneze calea de atac, pentru ca practic, se invoca
exceptia tardivitatii. Ca sa fie solutionata, instanta va trebui sa vada daca cererea de repunere
in termen este justificata sau nu; si atunci ea este cea care va solutiona cererea de repunere in
termen, mai intai, si in functie de solutia data, va admite sau va respinge exceptia de
tardivitate invocata de intimat.
Prin ce act se poate solutiona?
Depinde.
Daca judec cauza la acelasi termen, prin hotarare.
Daca admit cererea de repunere in termen si consider ca mai am de solutionat alte exceptii si
administrat ale probe, prin incheiere.
Incheierea/sentinta/decizia prin care se rezolva cererea de repunere in termen are cale de
atac?
Depinde: daca este repunere in termenul de recurs, nu mai are cale de atac. Daca este repunere
in termenul de atac, o admit sau o resping, si partea mai poate exercita recursul.

Citarea i comunicarea actelor de procedur -5Decembrie 2012
Care este motivul pentru care prile sunt citate i pentru care li se comunic actele de
procedur puse de celelalte pri sau ntocmite de instan sau puse de ceilali participani la
proces atunci cnd este cazul, cum ar fi raportul de expertiz? Desigur prtul aa afl de
existena procesului, c este citat; reclamantul care declaneaz procesul cunoate existena ui,
dar aa afl termenul de judecat. Pentru ce se comunic actele de procedur? Ca fiecare parte
s cunoasc aprrile celeilalte. Deci dac revenim la principiile procesului civil despre care
am discutat la primele cursuri, practic aplicarea cror principii se citeaz prile i li se
comunic actele de procedur? Principiul contradictorialitii i cel al dreptului la aprare.
Deci ca s poate s-i expun, dac doresc, punctul de vedere cu privire la orice problem
invocat n proces: c e vorba de excepii, de o cerere n probaiune, .a.m.d. Care este regula
n procesul civil? Regula este c el se desfoar cu citarea prilor. Aceast regul rezult din
textul art. 85 din actualul cod, un text similar exist i n noul cod. Deci din textul art. 85
desprindem regula c n procesul civil prile se citeaz, sigur c de la aceast regul exist
excepii c i spune teza final cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel. Aadar
cnd nu am niciun text de lege care s-mi spun c prile nu se citeaz ntr-o anumit
procedur, ele se vor cita. Pentru c tot am discutat despre strmutarea cauzei, acolo avem un
text de excepie care spune c se judec n camera de consiliu. O s vedei cnd vom face
159

judecata n faa prime instane c regula este n actuala reglementare c edinele sunt publice,
excepia este c se judec n camera de consiliu, dar dac nu spune nimic despre procedura de
citare, nseamn c i la strmutare, prile vor fi citate. Cnd nu se citeaz? De exemplu n
procedura ndreptrii erorii materiale. O s vedei cnd vom discuta despre ndreptarea erorii
materiale din cuprinsul unei hotrri, ea poate fi dat cu sau fr citarea prilor. Ordonana
preedenial: cu sau fr citarea prilor. Din ce tim deja, n ce procedur nu se citeaz
prile? Soluionarea conflictului de competen, regulatorul de competen se d n camera de
consiliu fr citarea prilor, i tocmai de aceea termenul de recurs curge de la comunicare,
este de 5 zile de la comunicare. Cred c o s v dau i un subiect redacional anul sta c nu
mi-a plcut cum s-au descurcat la admiterea n barou, c acolo avei i subiecte redacionale i
trebuie s v obinuii i cu subiecte redacionale. i dac v vine regulatorul de competen
trebuie s tii c e n camera de consiliu, c e fr citarea prilor, c termenul de recurs
curge, obiectiv de la comunicare, c altfel nu ar avea cum s curg de la pronunare, c prile
nu cunosc, apropo de citare c trebuie s cunoasc existena procesului. Pi dac nu sunt citate
de unde s tie? Deci iat, regula este c prile se citeaz, dac ele n-au fost citate sau dac, o
s vedem ce trebuie s cuprind citaia i procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare,
dac acestea sunt lovite de nulitate, ntreaga procedur este viciat, judectorul nu poate trece
la judecarea cauzei spune art. 85, ceea ce nseamn c att el, ct i cealalt parte dac este
prezent poate s solicite amnarea cauze i repetarea procedurii de citare. Regula repet este
citarea, excepia este o cauz se judec fr citarea prilor dar aceast excepie trebuie expres
prevzut de lege. Faptul c prile trebuie citate, nu nseamn i c ele sunt obligate s se
prezinte n faa instanei. Ele dac vor se apr, dac nu, nu. i inclusiv reclamantul, dac
vrea, vine la proces, dac nu, nu. Dac n-a cerut judecarea n lips nici el, nici prtul,
procesul se va suspenda, i dac nimeni nu cere repunerea pe rol un an de zile, se va perima i
nu se va da o soluie, deci nimeni nu e obligat s se prezinte sau s se judece dac nu vrea.
Prtul dac nu vrea, nu depune ntmpinare, nu invoc excepia de necompeten teritorial
relativ, nu propune nicio prob, nu se prezint la interogatoriu, las pe reclamant s ctige,
este dreptul lui, dar ideea citrii este s asiguri prilor posibilitatea de a cunoate existena
procesului i de a se apra dac vor, este libertatea lor, dar eu trebuie ca instan s asigur
posibilitatea lor de a-i exercita aceste drepturi fundamentale legate de principiul
contradictorialitii i al dreptului la aprare.
Caracterul normelor
160

A venit o spe i toi mi-au spus c ei nu in minte, dac nu am repetat de 100 de mii de ori,
dar cred c vou o s v repet de-acuma ncolo la fiecare curs. Cine poate invoca lipsa de
procedur, vicierea procedurii de citare, fie c n-am deloc, ce nseamn viciera procedurii de
citare: n-am deloc citaie la dosar sau o s vedei c partea trebuie citat ntr-un anume termen
nainte de proces, c dac pe mine m citeaz astzi i eu aveam termen de judecat la 8:30 i
eu am primit citaia la 12:00, pi am fost citat? Sau ieri i eu n-am fost n localitate, n-am avut
timp s m pregtesc, o s vedei c citaia trebuie nmnat prii cu un anume termen
nainte. Este viciat procedura sau nu este dac nu a fost respectat acest termen? Sau procesul
verbal de ndeplinire a procedurii de citare nu indic unde trebuie s se prezinte, la ce instan,
la ce termen, n ce dat, nu arat de ce nu poart semntura parii sau prin ce modalitate s-a
realizat nmnarea citaiei, nu scrie c e afiat, c s-a predat cuiva. Deci iat, am viciat
procedura, cine poate s invoce viciul de procedur? Dac astzi la termenul de judecat vine
reclamantul i nu are procedur cu prtul, fie repet lipsete citaie, n-a fost respectat termenul
cu care trebuia nmnat, 5 zile nainte apropo de termene de regresie i n pricine urgente,
mai scurt acest termen, vom vedea, sau procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare
este nul pentru c nu cuprinde anumite meniuni prevzute de lege. Cine poate invoca viciul
de procedur? Pi prtul ar putea s-l invoce dac e lips de procedur cu el? Ar putea
teoretic dac a aflat pe alte ci de proces i se prezint i spune bun eu am aflat astzi dar eu
nu-mi pot pregti aprarea, v rog s-mi dai un termen, deci n situaii excepionale i
prtul poate s se prezinte i spune bun, nu este procedur, eu tiu de proces dar am aflat
abia acum sau abia ieri, n-am avut timp s-mi pregtesc aprarea, teoretic i el, dar practic
dac el nu cunoate procesul, cine ar putea s invoce? Instana din oficiu, c art. 85 spune
judectorul nu poate trece la judecata cauzei dect dac prile au fost legal citate deci
judectorul din oficiu trebuie s verifice ndeplinirea procedurii de citare i dac este viciu cu
vreo parte care nu este prezent, c prezena i acoper viciul de procedur, trebuie s dispun
amnarea cauzei. Reclamantul poate s invoce viciul de procedur cu prtul? Care e interesul
lui? Pi el degeaba ctig procesul la acest termen unde e viciat procedura cu prtul c
prtul va exercita cale de atac, va invoca viciul de procedur, hotrrea e nul, e motiv de
anulare i trimite spre rejudecare sau de casare i trimitere spre rejudecare, n-am ctig nimic.
Deci reclamantul are interesul s obin o htrre legal i temeinic, tot aa i prtul n
cazul procedurii de citare cu reclamantul. Deci n cursul procesului oricare dintre pri i
instana pot s invoce vicierea procedurii de citare, dar n cile de atac? A fost lips de
procedur cu prtul i totui cererea a fost soluionat i a fost respins aciunea. Poate
reclamantul s invoce n calea de atac lipsa procedurii de citare cu paratul? Nu are interesul.
161

Poate instana de apel din oficiu s invoce faptul ca a fost lips de procedur cu prtul n
apelul reclamantului? Pi nu, cine are interesul, numai partea cu care a fost viciu de
procedur, deci s inei minte acest lucru. Cine poate s invoce viciul de procedur? Deci
vicierea procedurii de citare n cursul procesului oricare parte i instana, dar n cile de atac
are interesul s-o invoce numai cel cu care a fost procedura viciat. Dar i cel cu care a fost
procedura viciat, n cursul procesului cnd o poate invoca? Bun, v-am dat acel exemplu, este
lips de procedur cu prtul, la un termen, se audiaz 3 martori, la termenul urmtor este
procedura ndeplinit i el tace mlc. Se mai audiaz 2 martori i la urmtorul termen spune
pai stai puin c n urm cu 2 termene, dei era cu mine viciat procedura, ai audiat 3
martori, eu invoc acuma dup 2 termene, din care la cel anterior am avut procedura
ndeplinit, nulitatea celor 3 declaraii de martori. Mai pot? n baza crui text? Art. 108
alin.(3): neregularitatea actelor de procedur se acoper dac partea nu a invocat-o la prima zi
de nfiare ce a urmat dup aceast neregularitate i nainte de a pune concluzii n fond.
Sigur c se refer la nuliti relative, dar remarcai c procedura de citare, caracterul normelor,
au un regim mixt, remarcai par i imperative i dispozitive, de ce? Pentru c pentru a
pronuna o hotrre legal i temeinic, inclusiv instana la termenul de judecat la care este
viciu de procedur, poate s-l invoce i este obligat s-l invoce n baza lui 85, i la ce m
duce acest lucru? La norme imperative, nu? i cealalt parte care are interesul s obin o
hotrre legal i temeinic. Bun, dar nu s-a invocat nici de ctre instan, nici de ctre
cealalt parte i s-au administrat probe n exemplul dat, cine mai poate s invoce viciul de
procedur? Numai partea cu care a fost viciul de procedur. Sigur, dac s-a judecat la acel
termen cu viciul de procedur, va invoca acest lucru n calea de atac, dar dac s-a dat un
termen de judecat i este procedur la urmtorul termen, trebuie s invoce viciul de
procedur i nulitatea actelor de procedur efectuate la acel termen la primul termen cu
procedura complet. Nu trebuie obligatoriu s se prezinte, trebuie s fie termen cu procedura
ndeplinit, el dac vrea se prezint, dac nu nu, dar procedura era ndeplinit, i avea
posibilitatea de a invoca aceast nulitate, dar n-a facut-o. Daca am un termen cu procedura
ndeplinit, nu invoc nulitatea procedurii de citare i a actelor ndeplinite cu nerespectarea
procedurii de citare la termenul anterior, el nu mai poate veni peste 2 termene s-o fac pentru
c este deczut din acest drept. Deci este un termen imperativ. Repet, n cursul procesului la
termenul de judecat, norma funcioneaz ca o norm imperativ pentru c poate fi invocat
viciul de procedur i de ctre instan din oficiu, i de cealalt parte care are interesul s
obin o hotrre legal i temeinic, dar dac la termenul care avea viciul de procedur nu se
invoc acest lucru, nu mai poate fi invocat dect de partea cu care a fost viciul de procedur,
162

fie prin calea de atac dac acea cauz se judec la acel termen sau dac la nici la termenul
urmtor nu mai am procedur, dar dac la termenul urmtor am, la acel termen el trebuie s
invoce viciul de procedur de la termenul anterior sau de la termenele anterioare i nulitatea
actelor de procedur. Deci este o chestiune absolut elementar i am constatat c toi care au
dat admiterea la barou au zis nu ne-am amintit. Cnd ar putea s invoce i altcineva dect
partea interesat? Pi cnd, n cursul procesului la termenul de judecat art. 85, cu aceasta
debuteaz procedura de citare, nu?! Instana nu poate s treac la judecat cu lips de
procedur.
Cine se citeaz?
Nu se citeaz neaprat numai prile. Suntem tentai s credem c citarea se refer numai la
pri, dar se pot cita i martorii, i experii, amd. i procurorul atunci cnd particip, fie c a
exercitat aciunea, o s vedem c n condiiile de la art. 45 (1) poate s porneasc el procesul
civil, sau cnd particip n consituirea completului de judecat i pune concluzii n baza lui 45
(2) sau cnd exercit ci de atac, el va fi citat ca i ali participani.
Ce nseamn termen n cunotin?
tii din procedura penal ce nseamn termen n cunotin, acelai lucru nseamn i n
procedur civil. Adic dac nu ar exista instituia termenului n cunotin, practic prile ar
trebui citate la fiecare termen de judecat. Ca s evitm acest lucru, ca s nu avem cheltuieli
inutile, ca s putem fixa termene de judecat mai scurte, c inclusiv actualul cod permite
termene de judecat de zile, aa c noi n-avem sli de judecat, e alt problem, dar aceast
instituie a termenului n cunotin este foarte util, pentru c o s vedem n ce condiii se
prezum c partea interesat cunoate celelalte termene de judecat i poate c efectiv ea nu le
cunoate. Avem un text, art. 129 (1), care spune c prile trebuie s urmeasc desfurarea
procesului, deci odat ce au aflat de proces, au fost citate n anumite condiii, ele trebuind s
urmreasc desfurarea procesului, se prezum c tiu termenele urmtoare i ce se ntampl
la celelalte termene.
Cum se iau termenele n cunotin n procesul civil?
1. Prima dat la nregistrarea cererii, dac m duc personal sau printr-un mandatar s
nregistrez cererea de chemare n judecat la registratur, registratorul bag dosarul ntr-un
program se repartizeaz automat cnd partea este la ghieu i se fixeaz termen de judecat i
atunci registratorul comunic prii faptul c s-a fixat termen de judecat pentru data de. Nu
163

este suficient, (s inei minte c putei s primii grile din asta!!!!!!!!) s spui c partea a
nregistrat personal cererea sau prin mandatar, trebuie s semneze faptul c a luat termen n
cunotin pentru c, nu ntotdeauna e obligatoriu s-i dea termen la registratur, s-ar putea
s-i ia cererea, o nregistreaz i o pune deoparte, n-o bag n calculator s fie repartizat
aleatoriu n timpul n care tu eti la ghieu ca s-i spun termenul. De aceea nu este suficient,
de unde se vede c ai depus cererea personal sau prin mandatar, n-am anexat niciun plic, nu
scrie c e prin fax, c dac ar fi prin alte mijloace, ar fi o dovad n dosar, dac am trimis-o
prin pot, am plicul, dac am trimis-o prin fax se vede pe partea superioar c-i trimis prin
fax, amd. Acuma prin mail este o ntreag discuie, n-am prea ntlnit, o s vedem dac s-ar
putea teoretic s se trimit prin mail. Deci iat c termen n cunotin se ia n primul rnd
dac partea personal sau prin mandatar vine s nregistreze cerererea de chemare n judecat
i semneaz ea sau mandatarul c a luat termen n cunotin. Fr semntura prii nu se ia
termen n cunotin prin simpla nregistrare personal a cererii.
2. Dac se prezint fie partea, fie mandatarul ei la un termen de judecat. Instana spune
se amn cauza pentru data de i se ia termen n cunotin de ctre parte, fie personal fie prin
mandatar.
3. Ceea ce a duce nou Legea 202/2010, nu este manual, este c termenul n cunotin se
mai ia i prin semnarea citaiei de ctre parte personal sau de ctre mandatarul acesteia. Nu
oricine, o s vedei cnd vom face cui i se poate nmna citaia, dac o gsesc acas pe mama
mea care locuiete cu mine i semneaz citaia, procedura este ndeplinit fiindc a fost
semnat de o persoan creia i se poate nmna citaia fiindc locuiete cu mine, dar nu poate
s ia termen n cunotin pentru c termenul n cunotin se ia numai atunci cnd fie partea
personal a semnat citaia, fie mandatarul prii. Bunoar, dac eu mi aleg domiciliul la
avocat i se comunic citaia la sediul profesional al avocatului, a semnat avocatul. Sigur c
avem nite reguli speciale de citare atunci cnd este vorba de un avocat sau notar, nu trebuie
s semneze personal avocatul pentru c el are o secretar i secretare a semnat, acea
semntur este echivalent cu semntura mandatarului nsui, dar ideea este, revenind la
termenul n cunotin c semnarea citaiei personal de ctre parte sau de ctre mandatarul
acesteia, duce la luarea termenului n cunotin. Ce nseamn? Nu va mai fi citat pentru
termenele urmtoare, asta ca regul pentru c vom vedea imediat c exist excepii. Deci
revenind, termenul n cunotin se ia n 3 situaii, dac se nregistreaz personal de parte sau
prin mandatar cererea la registratur i ia sub semntur termenul n cunotin, dac partea
sau mandatarul se prezint la un termen de judecat pentru c atunci instana comunic
164

termenul i nu va mai fi citat, dar repet, partea sau mandatarul. Aici ce nseamna mandatar e
altceva, c o trimit eu pe mama i-i spun s cear amnarea pentru mine c am mandatat-o n
concret s cear amanarea, acolo este mandatarul meu n faa instanei, deci poate s ia termen
n cunotin pentru mine. Sau dac semneaz citaia fie partea personal, fie mandatarul
acesteia, nu orice alt persoan careia i se mai poate nmna citaia. Astea sunt modalitile de
luare a termenului n cunotin.
S-a introdus punctul 5 ind. 1 la cuprinsul citaiei care prevede expres c n cuprinsul citaiei
trebuie s se menioneze faptul c semnarea ei de ctre parte sau de ctre mandatar nseamn
luarea termenului n cunotin, deci Legea 202/2010 aduce aceste modificri, notai-vi-le c
n carte nu le avei. Deci repet, termen n cunotin se ia prin semnarea citaiei de ctre parte
sau de ctre mandatar, este un element de noutate, i simultan n cuprinsul citaiei s-a introdus
aceast meniune. Deci i se atrage atenia prii, vezi c dac ai semnat citaia, nu vei mai fi
citat, sau mandatarului, deci i aduci la cunotin.
De la aceast regul exist excepii cnd totui partea trebuie citat dei a luat termen n
cunotin. Cand trebuie citat?
In caz de redeschidere a judecii dup suspendare. Poate fi suspendat pentru c se
judec un alt proces, sau pentru lipsa prilor i-una dintre ele cere repunerea pe rol i
judecarea cauzei sau instana din oficiu repune pe rol ca sa discute excepia de perimare.
Prile trebuie citate pentru c au pierdut termenul n cunotin n momentul n care procesul
s-a suspendat.
n caz de citare la interogatoriu. Interogatoriul ce este? O modalitate de a obine
mrturisirea prii, este o mrturisire provocat, partea se prezint i rspunde la cteva
ntrebri formulate fie de ctre cealalt parte, fie de catre instan sau de ambele c instanta
oricum poate pune intrebri suplimentare, dar in aceasta situatie chiar daca partea a luat
termen in cunostinta, daca se incuviinteaza proba cu interogatoriu, ea va fi citata ca sa stie ca
la termenul urmator urmeaza sa i se ia interogatoriu. De ce? Pentru ca are consecinte relativ
grave neprezentarea la interogatoriu, art. 225 spune ca neprezentarea partii la interogatoriu
poate fi considerata de instanta o marturisire deplin sau un inceput de dovada scrisa ori
inceputul de dovada scris face admisibil proba cu martori. Deci iata neprezentarea la
interogatoriu atrage consecinte grave, de aceea nu opereaza institutia termenului in cunostinta.
Acuma s nu mergei att de departe si s va imaginati ca daca partea este prezenta la
termenul de judecata cand se incuviinteaza interogatoriul, totusi o voi cita. Nu. Pentru ca daca
165

ii pun in vedere personal si consemnez in incheierea de sedinta ca partea a fost prezenta dar
nu i s-a luat interogatoriul la acest termen, urmeaza sa i se ia la termenul urmator si ii pun in
vedere, vezi ca la termenul urmator ti se va lua un interogatoriu sa te prezinti personal, ar fi
absurd sa spun ca mai trebuie citata. E adevarat, actualul CPP nu face aceasta distinctie,
NCPC tocmai pentru ca in practica s-au ivit niste discutii absurde dupa parerea mea, adica eu
inteleg ca normele de procedura sunt de stricta interpretare dar nu trebuie sa mergem cu ele
pana la absurd. Rostul citarii este ca nu ajunge textul lui 129 (1) ca trebuie sa urmaresc cursul
procesului, daca aduce consecinte atat de grave neprezentarea la interogatoriu, textul codului
obliga instanta sa-mi aduca la cunostinta faptul ca la un anume termen se va proceda la
interogatoriul meu, dar daca mi se aduce la cunostinta chiar in instanta, ar fi absurd sa mai
cred ca trebuie sa o mai si citez. Ideea este sa am dovada la dosar, apropo de echipolenta, nu
este o situatie de echipolenta, adica de ce s-o mai citez daca a fost prezenta la termenul de
judecata si i-am pus in vedere expres sa se prezinte la interogatoriu. Bine, vine NCPC si
prevede acest lucru expres si v-am pus in paranteza textul.
Repunerea pe rol cand instanta inchide faza cercetarii judecatoresti, da cuvantul
partilor, pun concluzii, instanta se retrage sa delibereze. Pai din momentul ala ce face partea?
Asteapta sa vina o hotarare acasa, nu? Nu mai urmareste cursul procesului in baza lui 129 (1)
ca nu se mai gandeste ca va mai fi fixat un nou termen in fata acelei instante. Deci daca in
cursul deliberarii instanta apreciaza ca mai trebuia sa invoce o exceptie absoluta, ca se mai
impunea administrarea unor probe pentru aflarea adevarului si repune cauza pe rol, pai nu mai
opereaza insitutia termn in cun va trebuie sa citeze din nou partile ca ele n-au de unde sa stie.
De aceea v-am dat acest text, textul art. 129 (1), ca institutia termenului in cunostinta trebuie
coroborata cu obligatia partilor de a urmari cursul procesului. Dar ele trebuie sa urmareasca
cursul procesului in cursul lui firesc. Deci dupa ce a ramas instanta in pronuntare, care e
mersul firesc? Mi se comunica hotararea, logic nu ma gandesc ca stai sa ma uit eu in registru,
sau in portalul instantelor, oare nu mi s-a repus pe rol si sa verific un termen de judecata. Deci
aceste exceptii sunt logice. Daca va vine un subiect redactional, poate nu vi le amintiti sa le
insirati, dar dac va vine la grila cu siguranta o sa va fie foarte clar.
Militarii in termen si detinutii, acolo de ce, pentru ca trebuie sa stie administratia
inchisorii sau comandantul militar daca el are proces ca sa-l invoiasca sau ca sa-l aduca cu
duba in cazul detinutilor. Deci militari in termen, nu ofiteri care se pot deplasa liberi. Acuma
militari in termen nu mai avem, discutabil dac textul mai este aplicabil. Acuma militarilor
care au contract de munca, nu vad de ce s li se aplice.
166

Alte cazuri prevazute de NCPC: art. 229 (2) pct 4 si 5. Spune punctul 4 cand pentru motive
temeinice instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen, deci desi are termen in
cunostinta, instanta apreciaza ca este necesar. De ce? Pai apropo de detinuti, militari in
termen, mai pot fi alte situatii, la care poate nu s-a gandit legiuitorul, in care o persoana nu
poate lipsi dintr-un anume loc si are nevoie de o dovada a faptului ca ea are proces si aceste
situatii le acopera legiuitorul introducand u text general, ori de cate ori instanta apreciaza.
Poate sa fie un elev intr-un liceu militar, sau ajunge sa fie un student la teologia romano-
catolica, nu cred ca il lasa sa iasa cand vrea el, sunt situatii si instanta apreciaza de la caz la
caz pentru a i se asigura posibilitatea ca efectiv sa participe la proces.
Punctul 5: n cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pt rejudecarea
fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu retinere. Sa
stiti ca acest text este valabil si in prezent desi nu avem un text expres in CPC. Am o hotarare
nula de ex pt ca din constituirea completului de judecata nu a facut parte procurorul intr-un
proces de expropriere, nu este motiv de nulitate cu trimitere spre rejudecare, se anuleaza hot si
se retine spre rejudecare de catre instanta de control, ea poate sa faca acest lucru fie prin
aceeasi hotarare, anuleaza hotararea, obiect al apelului, si retinand cauza admite sau respinge
actiunea sau anuleaza hotararea primei instante dar spune pai refac toata probatiunea ca sa
poata pune concluzii procurorul si atunci fixez un termen de judecata, pai nu opereaza
institutia termenului in cunostinta obtinut prin citarea pentru termenul cat s-au pus concluzii
pe nulitatea hotararii. Deci fac apel pentru gresita constituire a completului de judecata, este
motiv de nulitate a hotararii, se citeaza partile pentru primul termen de judecata sa zicem ca
au luat termen in cunostinta prin semnarea citatiei, pun concluzii pe nulitatea hotararii, pai
deja am intrat in dezbaterea pe fondul apelului, din acel moment este normal sa nu mai
opereze institutia termenului in cunostinta ca si la repunerea pe rol, cand instanta apreciaza ca
mai are nevoie de probe. Dar aici nu repune pe rol, o judeca, anuleaza hotararea si retine
actiunea spre rejudecare, fixeaza un termen de judecata sa readministreze probele, pai nu
opereaza termenul in cunostinta, pentru ca partile dupa ce au pus conluzii nu au de unde sa
stie ca instanta va judeca prin aceeasi hotarare sau va aprecia ca mai trebuie sa administreze
probe si va fixa termen de judecata. Ganditi-va prin similitudini la situatia cand instanta
repune cauza pe rol. Acuma n-o repune pe rol, ci o judeca, anuleaza hotararea si retine
actiunea sa o judece, in aceasta situatie s-a pierdut termenul in cunostinta, partile vor fi din
nou citate. Este valabil si in actuala reglementare, desi nu exista un text.
167

Alte cazuri, o s vedeti cand vom face verificarea de scripte, daca o parte denigreaza
un inscris ca fiind un fals, este obligatoriu sa se prezinte ambele parti, si cea care sustine ca
inscrisul este fals, si cealalta parte ca sa-si recunoasca sau sa-si conteste semnatura. Nu mai
opereaza termenul in cunostinta pentru ca lipsa partilor iarasi atrage niste consecinte, daca cea
care a spus ca inscrisul este fals nu se mai prezinta, atunci inscrisul va fi considerat de instanta
ca fiind unul valabil si va fi luat in considerare la stabilirea starii de fapt. Daca cealalta parte
nu se mai prezinta ca sa-si conteste sau sa-si recunoasca semnatura, de asemenea se va
considera recunoscuta. Deci pentru ca are aceste consecinte, nu opereaza termenul in
cunostinta, partile trebuie citate expres cu mentiunea ca este vorba de administrarea acestei
probe, verificarea de scripte sau inscrierea in fals, art. 180.
Art. 213 (2) este un text expres, majorarea onorariului expertului. Logica acestui text,
oare ar fi desi partile se pot astepta la acest lucru, instanta cand numeste un expert, cand
incuviinteaza proba cu expertiza, ce face, o dat stabileste despre ce fel de expertiza este
vorba (topografic, constructii, contabila, etc.), stabileste obiectivele, numeste expertul de pe
lista de experti a tribunalului si fixeaza un onorariu provizoriu al expertului in functie de
gradul de dificultate al expertizei pe care ea il apreciaza, si partea in favoarea careia se
dispune expertiza, este obligata sa plateasca acest onorariu provizoriu. In practica i se spune
avans, dar este un onorariu provizoriu, ar putea sa ramana definitiv, dar de regula expertul va
veni si va spune ca expertiza a costat mai mult, ca au constat deplasarile, ca a fost nevoie de
mai multe ore de munca, el vine si justifica, iar instanta ca sa majoreze trebuie sa citeze
partile. N-am prea intalnit in practica sa se aplice acest text. Deci expertul cand depune
decontul final, daca acesta este mai mare decat onorariul provizoriu stabilit de instanta,
teoretic trebuie sa se citeze partile sa se puna in discutia lor majorarea onorariului.
Cercetarea la fata locului. La fel ca si in cazul interogatoriului. Ce inseamna cercetarea
la fata locului? Prin ce se deosebeste de raportul de expertiza. Daca eu o sa vreau sa aflu intr-
un proces de uzucapiune, audiez niste martori in legatura cu posesia reclamantului asupra unei
portiuni de teren, dar daca vreau sa stiu ca acel teren in ce carte funciara este inscris, din ce
parcela face parte, trebuie sa dispun o expertiza topografica. Insa daca vreau sa vad, am avut
un proces, cea mai interesanta cercetare la fata locului, doi chiriasi in aceeasi casa si se punea
problema reglementarii folosintei dependintelor comune. Si reclamantul sustinea ca un anumit
nu trebuia sa dispun o expertiza pentru ca era o chestiune de fapt pe care puteam s-o verific
deplasandu-ma la fata locului. Nu este suficient ca partea sa aiba termen in cunostinta, ci
168

trebuie s-o citez sa-i aduc la cunostinta faptul ca vezi ca la data respectiva vin la fata locului,
cu atat mai mult in exemplul dat, ea trebuie sa fie acasa sa-mi deschida. Si ghiciti ce am vazut
la fata locului, intru in incapere si in stanga era un aragaz si in dreapta un vas de toaleta, deci
ambele parti aveau dreptate. Deci cercetarea la fata locului datorita acestor consecinte este
exceptie de la termenul in cunostinta, partile trebuie citate cu mentiune expresa pentru a putea
sa fie la fata locului sau pentru ca prezenta lor e foarte importanta daca e vorba de o locuinta.
Preschimbarea termenului de judecata
A suferit modificari prin Legea 202/2010, deci nu este in manual. Cine este competent sa
preschimbe termenul de judecata odata stabilit si care este procedura preschimbarii. n manual
vi se face o distinctie intre fixarea primului termen de judecata si fixarea celorlalte termene de
judecata, spunndu-se ca primul termen de judecata este stabilit de presedintele instantei de
judecata, de aceea si preschimbarea primului termen de judecata se face de catre presedintele
instantei. Este adevarat, era un text in cod in acest sens si inainte de repartizarea aleatorie a
cauzelor prin sistemul ecris, chiar asa se facea. nsa chiar si inainte de Legea micii reforme, de
cand s-a introdus repartizarea aleatorie, calculatorul era cel care fixa primul termen de
judecata, din acel moment deja completul de judecata era stabilit si era sesizat si el era
competent sa solutioneze si preschimbarea termenului de judecata. Legea micii reforme
introduce un text la art. 153 ca indiferent ca este vorba de primul termen de judecata sau de
termenele de pe parcursul procesului, cine este competent sa solutioneze cererea de
perschimbare termenul, sau sa preschimbe termenul din oficiu? Completul de judecata caruia
i-a fost repartizata cauza aleatoriu. Retineti foarte important, la cerere sau din oficiu. Cand din
oficiu? Sa va imaginati ca nu observa calculatorul ca avem o procedura de urgenta si
repartizeaza intr-o procedura obisnuita, un termen de 2 luni, ori am o ordonanta presedintiala
s-a calificat gresit cererea de catre registrator, judecatorul observa acest lucru, recalifica
cererea si preschimba din oficiu termenul de judecata. Judecata se face in camera de consiliu
fara citarea partilor, iarasi este o reglementare foarte importanta, inainte era cu citarea partilor,
pai va dati seama ca institutia ramanea fara eficienta fiindca pana citam eu partile, pana se
prezentau sa puna concluzii, venea termenul de judecata. Vine Legea micii reforme si aduce
aceasta modificare ca nu se mai citeaza partile sa preschimbe termenul, dar atunci cand se
preschimba termenul, mai opereaza termenul in cunostinta? In aceasta situatie trebuie sa citez
partile. Alta exceptie de la termenul in cunostinta, pentru ca nu este ceva previzibil din
169

perspectiva partilor ca sa se incadreze in obligatia de a urmari cursul procesului, vor fi citate.
Se solutioneaza prin incheiere, este in cursul procesului.
Citarea prin publicitate
Ce se intampla daca nu cunosc domiciliul paratului? Din perspectiva competentei, unde duc
cererea de chemare in judecata? La domiciliul reclamantului, daca nu am alte norme de
competenta, bineinteles, vorbesc de norme de competenta teritoriale relative. Dar cum citez
paratul daca nu stiu unde este domiciliat? Art. 95 CPC, art.167 NCPC. Oare este suficient sa
vina reclamantul si sa spuna pai eu nu stiu unde sta paratul, citati-l prin publicitate? Ce spune
textul lui 95 actuala reglementare: reclamantul invedereaza ca desi a facut tot ceea ce era in
putinta, n-a putut sa afle domiciliul paratului. Deci nu e suficient sa spuna, pai eu nu stiu unde
sta. Trebuie sa arat in motivarea cererii de citare prin publicitate care au fost demersurile pe
care le-am facut pentru aflarea domiciliului paratului. M-am dus la adresa imobilului din
cartea funciara si am aflat ca nu sta acolo, am facut o adresa la serviciul de evidenta a
populatiei si am intrebat de cutare si mi-au zis ca au 100 cu acest nume si eu nu stiu care
dintre ei este paratul meu. Deci eu trebuie sa arat in ce au constat demersurile mele si sa
anexez daca este cazul, inscrisurile doveditoare ale acestor demersuri. Au fost situatii in care
au zis partile pai serviciul de evidenta a populatiei mie nu mi-a dat o dovada la cercetarile
facute, o sa rog instanta sa faca o adresa la acest serviciu si sa-i comunice instantei daca se
cunoaste domiciliul paratului. Se poate sa faca si instanta acest demers. Cine dispune citarea
prin publicitate? Presedintele completului, el dispune de toate procedurile din acel dosar,
inclusiv la citare si citarea prin publicitate. Cum se face citarea prin publicitate? Alin. 2,
obligatoriu se face prin afisarea citatiei la usa instantei, este absolut obligatoriu. Si in afara de
afisarea citatiei la usa instantei, daca instanta apreciaza ca este necesar, poate obliga partea sa
publice citatia fie in MOF, partea a 4-a, inutil dupa parerea mea ca nimeni nu citeste partea
a4-a a monitorului, sau intr-un ziar de raspandire, dar nu spune textul lui 95 alin 2 ca trebuie
sa fie central. Instanta poate dispune sa fie si local. In NCPC se spune expres in plus ca se
afiseaza citatia si la ultimul domiciliu cunoscut al paratului, daca acesta este cunoscut, sa stiti
ca si acum noi facem acest lucru, chiar in lipsa de text. Si mai adauga textul la 167 si pe
portalul instantei de judecata pun aceasta citatie. Deci acestea sunt conditii obligatorii in
NCPC: la usa instantei, la ultimul domiciliu al paratului daca este cunoscut si pe portalul
instantei de judecata. In actualul repet este obligatoriu numai la usa instantei. Si NCPC mai
zice ca in cazurile in care apreciaza instanta ca este necesar poate dispune publicarea in MOF
sau intr-un ziar, central de larga raspandire. Deci in actualul zice numai ziar de larga
170

raspandire, poate fi si local, adevarul de cluj, nu? n ceea ce priveste termenul in care trebuie
indeplinita procedura de citare, o sa vedeti cand facem citatia obisnuita, citatia obisnuita se
inmaneaza partii cu 5 zile inainte de termenul de judecata in pricinile urgente acest termen
poate fi scurtat la aprecierea instantei, deci minim 5 zile termen de regresiune. La citatia prin
publicitate tocmai pentru ca trebuie sa ofer o sansa celui care nu primeste citatia la domiciliu,
poate afla cumva sa vina sa spuna, pai am vazut pe afisierul instantei sau am citit intr-un ziar,
(n-am intalnit dar macar teoretic), trebuie sa-i dau un termen mai lung. Citarea prin publicitate
trebuie sa se realizeze cu 15 zile inainte de termenul de judecata, fie ca e vorba numai de
afisare la usa instantei, fie ca sunt ambele, amandoua trebuie sa se faca cu 15 zile inainte sau,
spune codul, in pricinile urgente, minim 5 zile inainte. Daca vine paratul si dovedeste ca a fost
citat cu rea credinta prin publicitate, pentru ca reclamantul stia unde locuieste, ca e vecinul
lui, instanta poate sa aplice o amenda reclamantului, si este motiv de nulitate a hotararii daca
s-a pronuntat una, si se pot solicita si despagubiri de catre partea cu care a fost viciata
procedura.
Cuprinsul citaiei
Art. 88 (157 in NCPC), sunt niste mentiuni extrem de logice, pai ganditi-va care este ratiunea
citatiei si va va fi foarte clar ce trebuie sa cuprinda citatia. Trebuie sa stiu cine ma citeaza, la
ce instanta ma citeaza, in ce dosar ca sa caut pe portalul instantelor sau cand ma caut pe lista
de sedinte trebuie sa stiu numarul dosarului, la ce data, unde, la ce ora, cine ma cheama in
judecata, pentru ce ma cheama. In slide-uri v-am pus cu alta culoare pe cele care atrag
sanctiunea nulitatii conform alin 2 al art. 88, ca spune ca mentiunile de la punctele 2, 3, 4 si 6
sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Asta nu inseamna ca celelalte nu ar atrage sanctiunea
nulitatii. Care este diferenta dintre nulitatea prevazuta la alin 2 si celelalte nulitati? Nulitatea
expresa, vatamarea este prezumata, celelalte sunt nulitati virtuale, nulitatea trebuie dovedita.
Deci ce trebuie sa cuprinda citatia, slide-ul 7: numarul si data emiterii precum si numarul
dosarului, nu este expres prevazut sanctiunea nulitatii, dar poti sa dovedesti o vatamare,
aratarea anului, lunii, zilei, orei de infatisare, pai e logic, instanta si sediul ei, sau daca este
cercetare la fata locului trebuie sa indice locul, numele, domiciliul si calitatea celui citat, sunt
parat, sunt martor, ca este o diferenta esentiala. Numele si domiciliul partii potrivnice
remarcati ca nu este prevazut sub sanctiunea nulitatii, dar pot sa dovedesc o vatamare, e mai
dificil pentru ca de regula pentru primul termen de judecata daca sunt parat si sunt citat, mi se
comunica si cererea de chemare in judecata, deci stiu numele adversarului meu. La citatie mi
se comunica si actul de procedura din care rezulta. Art. 5 indice 1, aceasta mentiune adusa de
171

Legea micii reforme, faptul ca semnarea citatiei de catre parte personal sau mandar duce la
luarea termenului in cunostinta. Sigur ca nu se prevede vreo nulitate pentru 5 indice 1, dar
totusi eu vad o vatamare aici pentru ca este obligatia instantei, nu cred ca trebuie partea sa
dovedeasca, sa spuna pai eu n-am stiut ca iau termen in cunostinta, este obligatia instantei sa
redacteze citatia cu toate mentiunile prevazute obligatoriu de lege. Nu si-a indeplinit aceasta
obligatie, mi se pare normal sa cred ca partea a suferit o vatamare, chiar daca nu este o
nulitate expresa. Daca se invoca o nulitate cred ca vatamarea trebuie luata in considerare fara
sa cer alte dovezi partii. Dovezi acum sa intelegeti in sensul de argumente, nu trebuie sa cer
partii sa dovedeasca. Punctul 5 indice 2: alte mentiuni prevazute de lege, ce aveti voi in
manual e 5 indice 1 ca s-a modificat. De exemplu partea este citata la interogatoriu sau este
citata la cercetarea la fata locului sau este citata pentru verificare de scripte, astea sunt alte
mentiuni prevazute de lege, sa stie pentru ce se prezinta. Deci in situatiile in care nu opereaza
termenul in cunostinta, citatia trebuie sa cuprinda aceste mentiuni. O sa vedeti ca la fixarea
primului termen de judecata partea cu domiciliu in strainatate este citata pentru primul de
judecata si i se pune in vedere sa-si aleaga un domiciliu in tara, daca nu-si alege, ea nu va mai
fi citata prin citatie ci prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Aceasta este
mentiune care trebuie sa fie cuprinsa in citatie ca ea nu are de unde sa stie ca trebuie sa-si
aleaga domiciliul in tara. Taxa de timbru, daca este obligata sa plateasca o taxa de timbru,
trebuie sa-i arat care este taxa si care e sanctiunea daca nu plateste, pentru ca este una foarte
grava: anularea cererii ca netimbrata sau ca insuficient timbrata. Deci aceasta mentiune este
obligatorie in sensul punctului 5 indice 2. Si o serie de alte mentiuni, parafa sefului instantei,
semnatura grefierului, nu cred ca necesita alte explicatii.
Procesul-verbal de indeplinire a procedurii de citare
Stiti ca citatia are doua parti de fapt. Grefierul cand face citatia completeaza doua parti,
completeaza citatia propriu-zisa cu mentiunile de la art. 88, dar tot grefierul, practic
calculatorul are modelul de citatie facut, grefierul doar completeaza numele partii, etc.
Personalizeaza aceasta citatie. Este un format de A4, prima jumatate are cuprinsul de la art 88
si a doua jumatate este de fapt procesul verbal de indeplinire a procedurii de citare. Cand
merge agentul procedural sa inmaneze citatia, rupe partea de sus care e citatie propriu-zisa i-o
da partii si pe procesul verbal de indeplinire a procedurii de citare, pune partea sa semneze.
Aceasta a doua parte se intoarce la dosar. Deci fie agentii procedurali, fie postasul ca se poate
trimite si prin posta, aduce inapoi la registratura instantei procesul verbal de indeplinire a
procedurii de citare, acela merge la arhiva ca dosarele sunt la arhiva si arhiva pune citatiile in
172

fiecare dosar ca sa poate verifica judecatorul si grefierul pentru fiecare termen de judecata.
Stiti ca si grefierul verifica citatia atunci cand face referatul cauzei, cand striga cauza zice
procedura de citare este legal indeplinita sau este lipsa de procedura cu partea X.
Ce trebuie sa cuprinda acest proces verbal? Iarasi este logic, este vorba de slide-ul 8, uitati-va
ca sa nu mai repet. Cand a fost incheiat, anul, luna ziua. De ce? Citatia se inmaneaza cu 5 zile
inainte de termen, nu? Deci rostul acestei mentiuni este sa verific daca s-a inmanat citatia
partii cu respectarea termenului prevazut de lege. E logic sa fie sanctionata cu nulitate
expresa?! Deci este normal sa fie o nulitate expresa cu o vatamare prezumata pentru ca
ratiunea termenului datei intocmirii procesului verbal de indeplinire a procedurii de citare este
sa verific daca citatia a fost inmanata partii cu respectarea termenului prevazut de lege. Daca
va vine cuprinsul procesului verbal de indeplinire a procedurii de citare, poate n-o sa va
amintiti toate enumerarile, dar cateva sunt extrem de logice si puteti sa le retineti.
Numele celui care l-a incheiat, ca e agentul procedural, ca e postasul, ca e cine-o fi, observati
ca functia acestuia nu este prevazuta cu nulitate expresa, deci am o nulitate virtuala,
vatamarea trebuie dovedita. Numele, prenumele, domiciliul celui caruia i s-a facut
comunicarea, normal. O sa vedeti ca pe procesul verbal de indeplinire a procedurii de citare
am mai multe mentiuni si agentul procedural trebuie sa sublinieze modalitatea concreta in
care s-a facut citarea, s-a nmanat destinatarului, numele si prenumele acestuia, numarul cartii
de identitate si semnatura sau s-a inmanat mandatarului acestuia, la fel: numele, prenumele
mandatarului, numarul cartii de identitate si semnatura, sau persoana care locuieste cu partea,
mama mea in exemplul dat. Deci o sa vedeti in procesul acela verbal sunt trecute toate
situatiile posibile pe care le poate intalni agentul cand inmaneaza citatia si dintre ele va
sublinia cea concreta, ca e partea personal, ca e mandatarul, ca e o persoana care locuieste cu
partea. Daca este citata partea la locul de munca, atunci colegul de birou este persoana care
poate fi asimilata cu persoana care locuieste cu partea. De exemplu, daca semneaza colegul
meu de birou se subliniaza mentiunea ca locuieste cu partea, dar semneaza cu numele lui, nu
cu numele meu, nu ma semneaza in fals. Si mama semneaza cu numele ei si cu buletinul ei.
Deci iata ca punctul 4 imi arata modalitatea concreta in care s-a realizat procedura de citare
sau daca eu nu vreau sa semnez va arata ca n-am vrut sa semnez, daca n-am vrut nici sa preiau
citatia, va arata ca a afisat-o, samd si e logic ca aceasta sa fie prevazuta sub sanctiunea
nulitatii exprese ca altfel nu am cum sa verific daca s-a realizat sau nu procedura de citare in
concret fiindca nu-mi spune agentul cum a facut-o. Punctul 6 - aratarea inscrisurilor
comunicate, nu este o nulitate expresa, dar logic, pai daca n-am scris ca am comunicat
173

inscrisuri inseamna inscrisuri, inseamna ca n-am o dovada a comunicarii lor si trebuie
recomunicate. Daca partea spune nu mi s-a comunicat niciun inscris, din procesul verbal nu
rezulta acest lucru, trebuie sa i le recomunic, ca nu pot face dovada la actul de procedura prin
mijloace extrinseci daca n-am situatii de echipolenta, da?
Numele si calitatea celui caruia i s-a facut cumunicarea sau locul unde s-a facut afisarea, iata
daca nu mi s-a facut mie, s-a facut mamei, daca s-a afisat unde s-a afisat, daca stiu numarul
apartamentului se afiseaza pe usa apartamentului, daca nu stiu afisez pe usa blocului. NCPC
rezolva situatia, acuma n-am vrea vazut eu sa se afiseze citatia, se pune in cutia postala, clar,
pentru ca afisarea asta nu e nicidecum sigura pentru ca vine cineva si mi-o smulge, e o prostie
si se pune de regula in cutia postala, in NCPC nici nu se mai spune de afisare, nu gaseste pe
nimeni acasa, imi lasa instiintare in cutia postala ca a fost ca mi-a adus o citatie si daca exista
instanta in localitatea respectiva, sa ma duc sa-mi ridic citatia, daca nu exista instanta, mi-o
lasa la primarie si-mi spune du-te sa-ti ridici in 7 zile citatia ca daca nu , dupa 7 zile citatia se
considera comunicata, deci noul cod nici nu mai pomeneste de afisare.
Revedind la actualul cod, numele calitatea celui care i s-a facut inmanarea, locul unde s-a
facut inmanarea, semnatura celui care a incheiat procesul verbal, este borba de agentul
procedural, de postas, de cine-o fi. Daca cel care urmeaza sa semneze dovada de primire
refuza, sau nu poate s-o faca nu are o mana, nu poate sa scrie, sau nu vrea sa scrie, trebuie sa
se faca mentiune despre aceasta si ii las citatia in mana, mentionez in procesul verbal ca l-am
gasit pe cutare (partea personal, mandatar, mama, copilul-nu pot inmana citatia unui minor
sub 14 ani si nici unei persoane lipsite de discernamant, dar discernamantul se prezuma) si i-
am lasat citatia in mana, daca nu vrea s-o primeasca spun ca a refuzat s-o primeasca si o
afisez.
Aliniatul 4, procesul verbal face dovada pana la inscrierea in fals, e logic, cu privire la
constatarile personale ale agentului, adica l-am gasit pe x si a semnat in fata mea daca imi
contest semnatura trebuie sa recurg la procedura inscrierii in fals, ca la actele autentice pentru
ca este un act autentic procesul verbal intocmit de agentul procedural. Daca spune ca s-a
afisat, iau de buna ca s-a afisat, deci tot ce a constatat el personal face dovada pana la
inscrierea in fals.
Inmanarea citatiei si a actelor de procedura, cine face comunicarea, unde se face comunicarea
cu cat timp inainte, cum i se poate face comunicarea. Prima data cine poate face comunicarea,
regula este ca o fac agentii procedurali ai instantei. Sa stiti ca fiecare instanta are angajati in
174

acest scop. Codul spune sau prin agentii procedurali ai altei instante, acuma daca vreau sa
trimit niste citatii de la judecatoria cluj napoca la gherla, ar trebui sa le trimit la judecatoria
gherla si agentii procedurali de acolo sa le distribuie, nu prea se intampla asa, ideea e ca iti
folosesti agentii pentru citatiile din localitatea unde isi are instanta sediul, dar codul teoretic
permite ca acolo unde ai instante sa trimiti la acele instante si sa distribuie citatiile si pentru
alte instante, daca nu, prin serviciile postale, nu vorbeste codul de curierat rapid cum vorbeste
noua reglementare, NCPC permite si servicii de curierat, in actuala reglementare numai posta.
Deci am ori agentul procedural, ori postasul. De ce? Pentru ca am aceasta consecinta,
constatarile personale ale agentului pana la inscrierea in fals se prezuma ca sunt adevarate. De
aceea nu poate oricine sa faca inmanarea citatiei. NCPC permite si serviciilor de curierat rapid
si executorului judecatoresc, daca partea vrea, poate sa plateasca un executor sa duca citatia.
In actuala reglementare am un text de exceptie la litigiile de fond funciar pe Legea 247/2005,
am o procedura speciala, si acolo imi spune ca pe cheltuiala partii, citatiile se pot inmana si
prin executor judecatoresc, dar repet este un text de exceptie la ora actuala, dar in viitoarea
reglementare imi permite in orice proces sa indeplinesc procedura de citare si prin executor
judecatoresc, daca vreau sa-l platesc. Ca va dati seama agentii procedurali si postasul nu-i
platesc, dar executorul trebuie sa-l platesc.
Citarea este gratuita, platesc o taxa de timbru cand e cazul la cererea de chemare in judecata,
dar nu platesc separat in functie de durata procesului, cate citatii iti trimite instanta, cate parti
se citeaza sau cati martori, gratuitatea este expres prevazuta in art. 722.
In ce termen trebuie facuta comunicarea? Trebuie sa distingem intre primul termen de
judecata si termenele pe parcursul procesului. Primul termen de judecata daca va uitati la art.
114 indice 1, vom reveni asupra lui cand facem actele partilor, primul termen de judecata
trebuie stabilit astfel incat incat paratul sa poata sa-si faca apararea prin intampinare, adica
trebuie sa-i dau un termen sa-si angajeze avocat, sa redacteze intampinarea si sa o si depuna
cu 5 zile inainte de termenul de judecata, si atunci primul termen de judecata se fixeaza in asa
fel incat paratul sa aiba la dispozitie 15 zile ca sa-si pregateasca apararea plus 5 zile sa depuna
intampinarea, deci 15 zile s-o redacteze si 5 zile cu care trebuie s-o depuna inainte. In
pricinile mai urgente, 5 zile sa pregateasca intampinarea, dar codul nu spune cu cate zile
inainte s-o depui deci tot termenul de 5 zile, desi sunt doctrinari care spun ca s-ar putea
considera ca si un termen mai scurt la aprecierea instantei, dar n-am text de lege de exceptie
in acest sens. Deci intampinarea in toate situatiile se depune cu 5 zile inainte, dar dupa cum
pricina este urgenta sau nu, ai 15 zile s-o pregatesti sau 5 zile. Sunt opinii care spun ca acel
175

termen in care trebuie s-o depui se include in cel de 15 zile, parerea mea este ca in 15 zile iti
faci apararea, cele 5 zile sunt in favoarea celeilalte parti ca ea sa-si faca apararea fata de
intampinarea ta, deci 15 cu 5, si oricum nu se justifica aceasta opinie in pricinile urgente ca
daca se depune cu 5 zile inainte, in cat timp ar trebui sa ti-o pregatesti?? Deci cum se fixeaza
primul termen de judecata? Sa ai cel putin 20 de zile pline regresiv, 15 zile plus 5, ca daca n-
ai avut aceste zile tu poti sa ceri un termen ca n-ai avut timp sa-ti faci apararea si-ti mai da un
termen sa depui intampinare.
Pentru celelalte termene, partea trebuie citata cu 5 zile inainte si in pricinile urgente acest
termen poate fi scurtat dupa aprecierea instantei. Cum se calculeaza aceste termene? Termene
de regresie, tocmai ce-am facut la prima ora.
Unde se face comunicarea? Evident ca se face la domiciliul celui citat indicat in cererea de
chemare in judecata sau in alte cereri din dosar daca am intervenienti, sau daca are o asezare
agricola, comerciala, sau si la locul de munca. In orice caz sa tineti minte ca daca eu semnez
citatia, poate sa mi se inmaneze oriunde. Deci asta este in actuala reglementare si in viitoarea,
oriunde pot sa primesc citatia daca o semnez personal. Este o utopie, de ce are interes partea
sa angajeze un executor judecatoresc, ca ala te urmareste ca agentii procedurali din filmele
americane, la noi nu se intampla asa ceva.
Poti sa refuzi sa primesti un act de procedura? Nu poti sa refuzi daca se depune in instanta un
act de procedura, noi am vorbit numai despre inmanarea citatiei, dar anexa la citatie se pot
orice alte acte de procedura, cererea de chemare in judecata, intampinarea, un raport de
expertiza, motivarea recursului samd, sigur ca da. Poti sa refuzi sa primesti un act de
procedura, ti se depun niste inscrisuri in dosar, o sa vedeti ca in manual se spune ca da, pentru
ca daca nu s-ar respecta termenul in care trebuia sa depui niste inscrisuri, tu poti sa refuzi sa le
primesti, NCPC spune foarte clar nu poti sa refuzi sa primesti actele de procedura depuse in
instanta, ce poti tu sa faci, dar si in actuala reglementare avem un text similar, numai
interpretarea din manual este cea pe care v-am spus-o. Art.96 actuala reglementare: partea
prezenta in instanta nu poate sa refuze primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se
comunica in sedinta, dar spune teza a doua, instanta poate incuviinta la cerere un termen
pentru a lua la cunostinta aceste acte. Pai daca mi le dati acum, eu nu am cum sa le studiez,
aaa daca intampinarea se depune chiar la termenul de judecata si nu s-a respectat termenul de
5 zile, tu ca reclamant invoci decaderea din dreptul de a depune inampinare, dar asta nu
inseamna ca poti refuza s-o iei, o iei cand ti-o comunica instanta si invoci faptul ca paratul nu
176

a respectat termenul de 5 zile, termen imperativ prevazut printr-o norma dispozitiva (este la
latitudinea reclamantului sa invoce nerespectarea lui). NCPC aduce in plus faptucl ca spune
daca totusi refuzi sa primesti actul, se considera comunicat, se lasa la dosar si tu daca vrei sa-l
ridici e bine, daca nu, e problema ta. Actuala reglementare nu spune asta, dar tot asa se face.
Pai eu nu pot lua omul de manuta sa-i pun actul, daca el nu vrea. Dar actul se considera
comunicat pentru ca el nu are dreptul sa refuze.
Alegerea domiciliului procesual
Poti sa-ti alegi un domiciliu procesual, asta poate sa determine inclusiv competenta instantei
pe art. 5, dar se pune problema si de schimbarea domiciliului pe parcursul procesului care este
o alta problema, art.98, ceea ce este important: nu determina schimbarea competentei. Daca
imi schimb dimiciliul pe parcursul procesului, trebuie sa aduc atat la cunostinta instantei, cat
si la cunostinta celeilalte parti prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, daca nu
fac acest lucru, voi fi in continuare citat la vechiul meu domiciliu. Deci cele 2 conditii trebuie
indeplinite cumulativ.
Daca aleg un mandatar la care sa fiu citat la domiciliul mandatarului trebuie sa indic persoana
careia sa i se inmaneze crespondenta. Daca spun ca imi aleg domiciliul la mandatarul meu
avocat care are sediul profesional, e ok. Daca spun ca imi aleg domiciliul oarecare, indic o
adresa oarecare, fara sa arat ca acolo se va preda lui popescu gheorghe citatia si actele de
procedura, nu se considera valabila alegerea de domiciliu procesual si voi fi in continuare citat
la vechiul domiciliu.
Doua chestiuni care nu sunt in manual, care sunt pe NCPC si anume:
Comunicarea prin alte mijloace alternative de comunicare
Pana acum am vorbit despre comunicarea prin agentii procedurali ai instantei, 132 indice 1
introdus prin Legea micii reforme, aduce in fata un text din NCPC pe care il intalnim nu la
citatie, ci la celeritatea solutionarii cauzei la procedura in fata primei instante si permite
instantei sa recurga la mijloace alternative de comunicare. Simultan cu introducerea lui 132
ind 1, modifica si textele de la cereri. O sa vedeti ca cererile trebuie sa cuprinda: numele,
domiciliul partii ca sa vad unde va fi citata, dar pot sa cuprinda si alte mijloace de
comunicare, deci mail, fax, telefon, samd. Daca eu sunt reclamant si indic in cuprinsul cererii
de chemare in judecata, avem si la cuprinsul cererilor art. 182 - cererile in general adresate
instantelor, si art 112 cuprinsul cererii de chemare in judecata, si art115 cuprinsul
177

intampinarii, dar uitati-va macar la art. 112 pct 1, pct. 2 zice dispozitiile art. 82 alin 2 teza a
II-a sunt aplicabile, o dispozitie similara am la 115 si daca ne intoarcem la cereri alin 1 tex 2
de la 82 cererea va cuprinde daca este cazul, datele de identificare a mijl de comunicare
utilizate de parti precum nr de telefon, nr de fax, adresa de posta electronica sau altele
asemenea. Adica eu reclamant in cererea de chemare in judecata, daca imi spun nr de tel, nr
de fax, adresa de mail, voi putea fi citat prin aceste mijloace alternative de comunicare. Daca
stiu aceste date si pentru parat, le voi trece tot in cuprinsul cererii de chemar in judecata, dar
acum mai ales cu privire la adresa de mail nu pot sa am garantie pentru ca mailul chiar daca ar
avea numele paratului, nu pot sa am o garantie ca apartine lui, insa daca paratul in
intampinare apropo de art.115, spune adresa de mail, pot sa-l citez si sa-i comunic actele de
procedura la acea adresa de mail. Daca ar putea instanta din oficiu sa foloseasca aceste
mijloace alternative de comunicare, pentru ca daca ne uitam la art 86 ind 2, introdus tot prin
Legea micii reforme, permite instantei sa obtina date si informatii cum ar fi fax, nr de telefon.
Bun, acest text nu se refera numai la mijloacele alternative de comunicare, ci si la citatiile
obisnuite. Imi spune reclamantul nu cunosc adresa paratului sau sediul, pot s-o aflu, daca de
exemplu este o societate comrciala, caut in baza de date a registrului comertului, deci se refera
si la procedurile obisnuite de citare, dar in acelasi timp permite instantei sa aiba acces si la
alte informatii cum ar fi numarul de telefon al partii. De ce? Pentru ca daca ma duc la art.132
ind 1 care are rostul de a accelera procesele, permite instantei sa citeze partile prin aceste
mijloace alternative. Reclamantul poate sa introduca in cererera de chemare in judecata aceste
date care sa permita instantei sa faca citatia, mai ales in ceea ce-l priveste pe el, prin aceste
mijloace alternative, cu atat ai mult daca si paratul prin intampinare afirma cele aratate de
reclamant in ceea ce priveste nr lui de telefon, si adresa de mail, fax, samd. Dar asta nu
impiedica instanta ca din oficiu, chiar in lipsa indicarii acestor date de catre parti, in baza lui
86 ind 2, sa obtina aceste date de la institutii autorizate. O sa vedeti ca este o discutie in
doctrina, ca daca partile n-au indicat instanta poate recurge ea automat la aceste proceduri in
baza lui 86 ind 2? Eu cred ca DA, daca vrea sa dea termene mai scurte, desi textul spune
daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop(art.131 ind 1 alin 2).
Dar sensul textului nu este in a limita instanta numai la situatiile in care partile i-au indicat
aceste date, este clar ca de-aia le-au indicat ca instanta sa uzeze de ele, dar daca nu le-au
indicat, nu inseamna ca instanta nu poate sa uzeze de ele, ci ca daca vrea sa uzeze, sa recurga
la 86 ind 2 si sa faca ea singura dimersurile la autoritatile corespunzatoare.
178

Cum se face dovada de citare si comunicare in aceasta situatie? Textul lui 132 ind 1 alin 2
vorbeste numai in caz de citare prin telefon, normal comunicareaactelor de procedura n-o poti
face prin telefon, numai citatia poti s-o faci prin telefon, si spune ca grefierul va face un
proces verbal. Rezulta de pe listingul instantei ca s-a facut un apel la data de ora de, deci
poate fi verificat, si un proces verbal care spune ca la data ora am sunat la numarul cutare, a
ridicat cutare telefonul si i-am comunicat ceea ce trebuie sa cuprinda citatia, adica ii comunic
toate datele de la art. 88 despre care am vorbit. La fax este destul de simplu, se comunica
faxul si poti sa ai dovada aceea atasata. Mai problematic este cu mailul pt ca acolo numai prin
administratorul serverului, nu am utilizat acest mijloc, insa faxul si telefonul sunt utilizate.
Comunicarea prin reprezentantii partilor prevazuta de art 86 ind 1 (introdusa tot prin Legea
micii reforme)
In primul rand, daca ne uitam la art 86 ind 1, dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat
sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia.
Ce inseamna dupa sesizarea instantei? Pot comunica 2 avocati intre ei cererea de hemare in
judecata? Nu, pentru ca nu este sesizata instanta. Asadar aceste text nu se refera dintre actele
partilor la cererea de chemare in judecata pentru ca se poate recurge la comunicarea intre parti
direct numai dupa sesizarea instantei. Deci instanta este sesizata prin cererea de chemare. Pot
partile daca am 2 parti care se cunosc, 2 vecini sa-si comunice intre ei, intampinarea,
inscrisurile, si sa semneze dovada si s-o consider comunicare facuta? Pai observati ca textul
spune numai cand partile au avocati, fie consilieri juridici. Asadar partile nu pot recurge la
acest mijloc alternativ de comunicare pentru ca astfel de comunicare este nula ca nu am o
stituatie de echipolenta, deci daca nu au avocat nu pot recurge la astfel de comunicari. Cum se
dovedeste comunicarea intre parti? Mandatarul celeilalte parti, avocat sau consilier juridic,
semneaza o dovada de primire, fie semneaza chiar pe exemplarul meu, daca de exemplu eu
avocat al paratului comunic avocatului reclamantului intampinarea, el va semna pe un
exemplar din intampinare care e la mine si eu depun intampinarea la instanta si pe ea exista
semnatura lui. Am primit un exemplar azi data de. Daca la intampinare am anexate alte
inscrisuri, va semna pe ele, am primit un exemplar din inscris azi data de. Dar textul imi
permite sa semnez in cu totul alta si sa spun azi data mi s-a comunicat de catre avocatul
paratului intampinarea, inscrisul cutare. Ce se intampla daca nu se trece termenul? Deci eu
semnez ca am primit intampinarea dar nu spun la ce termen am primit-o si vine paratul cu
exemplarul lui de intampinare si depune cu o zi inainte intampinarea. Daca vine reclamantul
la termenul de judecata si spune pai e adevarat ca mi s-a comunicat intampinarea, dar n-a fost
179

respectat termenul de 5 zile prevazut de art. 114 ind 1. Va lua de buna instanta aceasta
afirmatie sau nu? Deci repet in legatura cu posibilitatea comunicarilor prin avocati: este
posibila numai daca partile au reprezentanti, se face dovada prin semnatura acestor
reprezentanti si se depune la dosar aceasta dovada, semnatura care poate fi chiar pe actul care
ramane la cealalta parte sau pe un act distinct. Dar daca nu se trece data? Pareri in sala care nu
se aud. Deci considerati ca daca avocatul nu trece data atunci cand semneaza se considera ca a
primit citatia, fie cu respectarea termenului de 5 zile, fie ca a renuntat implicit sa invoce
decaderea pe considerent ca nu-l vatama, da este un argument bun. S-ar fi putut sa se aduca un
alt argument sa se spuna ca nefiind nicio data trecuta pe dovada de comunicare, singura data
pe care o am este acea data certa de la instanta care este momentul depunerii intampinarii
semnata de reprezentantul reclamantului la dosar si atunci aceea se considera data
comunicarii, insa este un argument viabil cel dat de Alex si cred ca poate fi acceptat. Ne mai
gandim pana saptamana viitoare. Ramane tema de meditatie. Nu mai fac restul de la citatie,
sunt tratate in manual exhaustiv, va rog sa le lecturati singuri.

CURS 12-13
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
1.) COMPUNEREA INSTANTEI
Semnificaia noiunii de INSTANTA
O sa vedeti ca daca lecturati textele CPC ca , prin instanta se intelege :
n sens larg orice organ de jurisdicie (art. 1 pct. 1 C. pr. civ.)
n sens restrns:
- doar instanele judectoreti - in sensul legii de organizare
judiciara (judecatorie,tribunal,curti de apel,ICCJ )- art. 2 din
Legea nr. 304/2004
- un anumit grad de jurisdicie instanta de apel ,instanta de
recurs ,prima instanta -ex. art. 50, 51, 295 C. pr. civ .
- completul de judecat atunci cand vorbeste de exemplu
despre instanta care solutioneaza cererea de recuzare se poate
referi si la instanta in sensul ca aceeasi instanta va solutiona
cererea de recuzare sau instanta superioara (in functie de
180

anumite distinctii ) ,dar se poate referi si la completul de
judecata adica un complet de judecata al aceleiasi instante si in
Regulamentul de ordine interioara ne spune care complet de
judecata al aceleiasi instante judeca cererea de recuzare. - ex.
art. 30, 31 C. pr. civ.
Iata deci, ca notiunea de instanta are sensuri diferite in diverse texte ale CPC
si de fiecare data va trebui sa fim foarte atenti sa vedem in care din aceste
situatii se incadreaza.
Compunerea instaneitineti minte ca, am discutat inca la prima ora atunci
cand am facut CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE despre normele de
organizare judiciara si in cadrul lor am vorbit si despre compunerea
instantei chiar sub cele 2 aspecte : cantitativ si calitativ.
CANTITATIV CALITATIV
- cantitativ - alctuirea cu
numrul de judectori
prevzui de lege (nr. De
judecatori ce compun
completul de judecata )



- calitativ posibilitatea
efectiv de a face parte din
completul de judecat
(repartizarea aleatorie a
cauzelor, incidente privind
compunerea)
adica care dintre judecatorii
unei anumite instante pot face
parte EFECTIV din
compunerea completului de
judecata in functie de
repartizarea dosarelor si
situatia fiecaruia raportat la
dosar


ASPECTUL CANTITATIV - Sediul materiei Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar
Prima instanstiti deja ca ,cauza se judeca de 1 singur judecator
Art. 54 alin. 1 Cauzele date, potrivit legii, in competenta de
prima instana a judectoriei, tribunalului si curii de apel se
judeca in complet format dintr-un judector, cu excepia cauzelor
privind conflictele de munca si de asigurri sociale.
LITIGIILE DE MUNCA 1 judecator + 2 asistenti judiciariArt. 55 alin. 1
Completul pentru soluionarea in prim instan a cauzelor privind
conflictele de munc i asigurri sociale se constituie dintr-un judector (si
181

2 asisteni judiciari). (text modificat prin art. III, pct. 8 din Legea nr.
202/2010)
Apel 2 judecatori
Recurs 3 judecatori
Apel i recurs art. 54 alin. 2 Apelurile se judeca in complet
format din 2 judectori, iar recursurile, in complet format din 3
judectori, cu excepia cazurilor in care legea prevede altfel.
CCJ in cazul ICCJ , stiti deja ca in civil ea nu judeca in prima
instanta ,ci in civil judeca doar recursuri in complet de 3 judecatori
,in mod exceptional in complet de 5 judecatori (de exemplu :
recursul impotriva hotararii sectiei CSM prin tragerea la raspundere
disciplinara a judecatorului/procurorului , aceasta hotarare se ataca
cu recurs la ICCJ si acest recurs se judeca de completul de 5
judecatori )
Legea micii reforme vine si modifica legea 303/2004 , astfel prevede la
ICCJ 4 complete de 5 judecatori :
2 complete de 5 judecatori la sectia penala (pentru ca ei judeca si RIL
date de ICCJ in prima instant , stiti de la procedura penala in litigii unde
au competent de a judeca in prima instanta dupa persoana si acolo
recursul impotriva hotararii date de ICCJ se judeca de completul de 5
judecatori si sunt tocmai 2 complete la sectia penala pentru a elimina
orice fel de suspiciune ca repartizarea nu e una aleatorie si a nu avea o
previziune ca intotdeauna numai anumiti judecatori judeca acele
recursuri )
si inca 2 complete in alte materii, compusi din judecatorii altor sectii
pentru situatiile in care vorbim de recursuri in materie civila (prezidate
de presedintele sau vicepresedintele curtii sau un presedinte de sectie
desemnat de acestia)
De asemenea am discutam la competenta ca, ICC are acea compunere
referitoare la judecarea RIL-urilor , compunere care consta din :
182

a
aa)
))
Obligatoriu completul e prezidat de presedintele sau
vicepresedintele curtii ;
b
bb)
))
Cei 4 presedinti de sectii stiti ca potrivit legii de organizare
judiciara ICCJ are 4 sectii: 1 civila, 2 civila (fosta
comerciala),contencios administrativ si fiscal , penala;
c
cc)
))
20 de judecatori 14 de la sectia vizata de problema juridica
respective + 6 de la celelalte 3 sectii ,cate 2 judecatori de la fiecare
d
dd)
))
In masura in care problema dedusa RIL vizeaza mai multe sectii ale
ICCJ nr de judecatori aferent acestora va fi repartizat intre ele deci
8 de la fiecare sectie .

ICCJ judeca si in sectiile unite (art. 25 schimbarea jurisprudentei,
sesizarea CC privind constitutionalitatea legilor inainte de promulgare) art.
34 cvorum min, 2/3 participanti, hotararea se ia cu majoritate, nu i
recursul n interesul legii (art. 25 lit. a abrogat prin art. III pct. 4 din Legea nr.
202/2010) a se vedea art. 330 ind. 6 alin. 1 C. pr.civ., introdus prin art. I
pct. 33 din Legea nr. 202/2010 compus din cei 4 presedinti de sectii plus 20
de judectori din cele 4 sectii (14 din secia n a crei competen intr
problema de drept i cte 2 din cadrul celorlalte secii) prezidat de preedinte
sau, n lipsa acestuia, de vicepreedintele curii
In cazul ICCJ, tocmai pentru ca ea are acest rol prin
intermediul acestui instrument RIL de a uniformiza jurisprudenta
altor instante ,la nivelul ei o jurisprudenta neunitara e
inadmisibilaasadar ea in momentul in care pentru prima oara a
aplicat un anumit text de lege si a dat o anumita interpretare , pentru
ea propriul ei precedent trebuie sa fie OBLIGATORIU . In masura in
care insa ea apreciaza ca acel precedent este gresit si ca trebuie
schimbat, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei nu are
voie ca de la sine putere sa modifice acest precedent si sa-i dea o alta
interpretare, ci trebuie sa CONVOACE SECTIILE UNITE si sa ceara o
modificare a jurisprudentei, ceea ce ICCJ nu face.
Deci s-a cerut in mai multe situatii, s-a invocat
precedentul judiciar bazat pe propria ei jurisprudenta si a spus ca nu
``puteti`` sa dati decat aceasta solutie pentru ca uite care este
precedentul dvoastra judiciar,iar daca vreti sa-l schimbati spuneti-ne
acum si convocati sectiile unite , ICCJ refuza cu desavarsire sa
modifice acest lucru si da ce solutii vrea,existand situatii in care chiar
prin intermediul RIL ICCJ isi uniformizeaza propria jurisprudenta
,desi NU ar trebui sa se ajunga aici .
183

In ci extraordinare de atac de retractare (contestaie n
anulare, revizuire) compunerea completului de judecata se raporteaza
la hotararea care se ataca. Deci daca contestaie n anulare/ revizuire
vizeaza hotararea primei instante va fi in complet de 1 judecator, daca
vizeaza hotararea data in apel-2 judecatori , iar daca vizeaza recurs -3
judecatori sau 5 judecatori daca intra in cazurile acelea.
CONSTITUIREA INSTANTEI alctuirea completului cu toate
persoanele i organele prevzute de lege ,adica toti ceilalti participanti :
- procurorul
- grefierul/ magistratul asistent la CCJ
- asistentul judiciar
ASPECTUL CALITATIV se refera daca un anume judecator de la
instanta respectiva poate sau nu poate sa faca parte din completul de
judecata anume desemnat sa solutioneze respectiva cauza.
C Actuala reglementare distinge intre situatiilee incompatibilitate si
cele de recuzare/abtinere.
C Motivele de incompatibilitate sunt diferite de motivele de recuzare /
abtinere .
C In NCC ,avem numai situatii de incompatibilitate care se
solutioneaza ca in procedura penala numai prin abtinere sau
recuzare si , raportat totusi la reglementarea existenta la ora
actuala situatiile de incompatibilitate sunt reglementate prin
norme imperative ,iar situatiile de recuzare/abtinere prin norme
dispozitive.
De ce sunt reglementate situatiile de incompatibilitatea/
abtinerea/recuzarea a unui membru al completului de judecata?
Pentru a asigura impartialitatea in darea solutiei , ocrotirea unei anumite
valori anume: increderea in justitie si garantia ca judecatorulcare ma
judeca nu e partinitor.
1) INCOMPATIBILITATEA- 3 situatii distincte prevazute de art.24
CPC
Nu confundati incompatibilitatea din CPC cu alte situatii de
conflicte de interese din Legea statutul
judecatorului/procurorului, bunaoara cea care nu permite
desfasurarea altor activitati inafara celui de judecator/procuror.
- cazuri- art.24 CPC
184

1. Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o anumita pricina
nu poate sa faca parte din compunerea completului de judecata
care cenzureaza acea hotarare ( cai de atac de reformare) APEL
/RECURS ,deci
Judecatorul care a dat o hotarare in prima instanta Nu
poate sa faca parte din completul de judecata din apel
care cenzureaza acea hotarare / Judecatorul care a dat o
hotarare in apel Nu poate sa faca parte din completul de
judecata din recurs care cenzureaza acea hotarare pot
insa face parte din completul care solutioneaza caile
extraordinare de retractare si avem in acest sens RIL,
pentru ca vizeaza imprejurari care nu au fost avute in
vedere de instanta (de ex: nu a observat ca a fost lipsa de
procedura pentru una dintre parti, sau nu s-a pronunta
asupra unui inscris pentru ca nu l-a observat sau una
dintre parti exhiba un inscris nou care daca ar fi fost
depus la dosarul cauzei si ar fi fost cunoscut de instanta
solutia ar fi fost alta etc )
Indiferent ca te-ai pronuntat pe exceptie sau pe fond
pt ca pana la urma de exemplu ,daca ai respins
actiunea ca prescrisa, ce va verifica instanta de
apel?daca ai solutionat sau nu corect exceptia
prescriptiei exctinctive.
Poate fi vorba si de o incheiere interlocutorie

2. Si nici in caz de rejudecare dupa casareO sa vedeti ,
rejudecarea cauzei atat in
apel (solutie de: anulare + rejudecare fie de catre instanta de apel
,fie trimitere spre rejudecare la prima instanta )
cat si in recurs (solutie de: casare +retinere spre rejudecare a
apelului sau actiunii pt ca avem hotarari care se ataca numai cu
recurs si daca le casez retin spre rejudecare cauza )+casare cu
trimitere spre rejudecare fie a apelului ,fie a actiunii la prima
instanta.
In functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac dupa
casare/anulare iarasi distingem intre alte situatii ,deci daca
o s-a casat hotararea+se retine spre rejudecare apelul
sau actiunea in cazul celor care se ataca numai cu
recurs ,si eu am fost judecatorul care am dat solutia in
prima instanta nu pot participa la solutionare dupa
casare (dar depinde de motivul anularii/casarii pt ca de
185

ex: daca eu am respins in mod gresit actiunea pe
exceptia prescriptiei exctinctive de ex si instanta de
control judiciar cenzurand hotararea mea constata
acest lucru respinge exceptia prescriptiei exctinctive si
fie retine cauza spre rejudecare , fie o trimite spre
rejudecare daca partile cer asta ,vedem in functie de
caz ),
dar idea e ca daca am solutionat cauza pe exceptie
inseamna ca nu m-am pronuntat decat asupra ei , nu
si asupra fondului, iar instanta de control judiciar
respinge exceptia si fie retine cauza spre rejudecare pe
fond sau o trimite spre rejudecare aceleiasi instante,
mai sunt incompatibil in sensul art 24 al(1) teza 2?
NU ,pentru ca eu nu m-am pronuntat pe fondul cauzei,
m-am pronuntat numai pe exceptie , exceptia a fost
respinsa de instanta de control judiciar , urmeaza sa
devolueze asupra fondului DECI nu pot sa particip in
compunerea completului de judecata atunci cand
m-am pronuntat pe o anumita chestiune
o Revenind la prima situatie: daca am respins actiunea
pe exceptia prescriptiei exctinctive pot participa in
compunerea completului de judecata din apel? NU
pentru ca instanta de apel va cenzura modul in care
am solutionat exceptia prescriptiei exctinctive
o dar daca instanta de apel solutionand apelul va
constata ca m-am pronuntat gresit pe exceptie, va
respinge exceptia, va anula hotararea si va retine cauza
spre rejudecare sau o va trimite inapoi la aceeasi
instanta , pot participa in compunerea completului de
judecata? DA
o Dar daca se anuleaza hotararea pentru ca am dat-o cu
lipsa de procedura a celui care a pierdut procesul ?mai
pot intra in compunerea completului?instanta fie o
retine/trimite pt a fi judecata cu procedura complete,
NU pentru ca fie ca m-am pronuntat ,fie ca pe exceptie
fie ca m-am pronuntat pe fond, eu mi-am spus parerea
cu privire la cauza NU MAI POT INTRA in comp
o Motivele pentru trimitere spre
rejudecare/anulare+retinere/casare+retinere =
1.)lipsa de procedura 2.)nepronuntarea pe fond
o Daca m-am pronuntat pe exceptie pot participa in
compunerea completului la rejudecare daca se respinge
exceptia si se devolueaza fondul
186

o Dar daca motivul de anulare/casare=lipsa de
procedura atunci NU mai pot participa pentru ca se va
rejudeca cu procedura complete fie pe exceptie,fie pe
fond ori eu cu privire la acest aspect mi-am spus
parerea
Gradele de jurisdictie:
I. 1 instanta se da o SENTINTA
II. Daca se ataca cu apel solutia e de anulare pentru 2 motive:
gresita solutionare pe exceptie + solutionarea cu lipsa de
procedura a partii
III. Iar in recurs are solutii de : casare cu aceleasi 2 motive
:gresita solutionare pe exceptie + solutionarea cu lipsa de
procedura a partii
Dar dupa cum e vorba de gresita solutionare pe exceptie/
solutionarea cu lipsa de procedura a partii disting in ceea ce priveste
incompatibilitatea cand pot/nu pot participa in compunerea
completului care rejudeca actiunea sau calea de atac:
I. gresita solutionare pe exceptiese
o respinge exceptia,
o se admite calea de atac,
o se anuleaza hotararea ,
o se respinge exceptia,
o se rejudeca fie actiunea / apelul, fie ca se retine de aceeasi
instanta fie ca se trimite la alta instanta
o POT SA FAC PARTE din compunerea completului,nu sunt
incompatibil pentru ca eu nu m-am pronuntat pe fond cid
oar [pe exceptia cenzurata
II. solutionarea cu lipsa de procedura a partiiindiferent de solutie ,
iar acesta e motivul pentru care se anuleaza/caseaza si se trimite
sau retine spre rejudecare NU MAI POT FACE PARTE din
compunerea completului pentru ca se reia din nou toata discutia
ori pe exceptie ori pe fond (pt ca trebuie sa-i permit partii sa puna
concluzii pe ea).
NCPC nu permite sa particip in compunerea completului nici
daca am solutionat o incheiere interlocutorie
3.) situatiile in care am fost martor/expert/arbitrucaci daca AM FOST
martor (efectiv!) si intre timp am devenit judecatorul cauzei ca ar insemna
187

sa-mi apreciez propria marturie , iar aceasta nu ar fi obiectiva si impartial in
pronuntarea hotararii finale
Daca am fost expert ,la fel caci de ex: am fost
expert topograf,intre timp m-am facut judecator si
am apucat sa fac o expertiza topografica in cauza .
Atunci cand partile contesta expertiza,cer o noua
expertiza sit u ca si judecator trebuie sa te
pronunti care expertiza e cea corecta sunt slabe
sanse sa spui ca expertiza ta e cea proasta ,iar
legiuitorul ca sa preintampine aceasta situatie
prevede aceasta
In actualul Cod a fi fost avocatul vreuneia dintre parti
in vreo etapa anterioara ,nu e motiv de
incompatibilitate ci e motiv de recuzare!

CINE SOLUTIONEAZA EXCEPTIA DE INCOMPATIBILITATE?CUM
SE INVOCA? Daca mergem la Regulamentul de ordine interioara vom
vedea ca incompatibilitatea este un incident procedural (ca si
abtinerea+recuzarea) si ca trebuie judecat de COMPLETUL URMATOR
celui in fata caruia se iveste.
Cum se invoca? pe cale de exceptie!
Completul de judecata competent sa solutionezez exceptia:
judecatorul cauzei e si judecatorul exceptiei daca nu am un text de lege
care sa prevada altceva!
Completul in fata caruia se invoca exceptia de incompatibilitate
sau care din oficiu invoca exceptia de incompatibilitate este cel
chemat sa se si pronunte asupra ei .
In masura in care vizeaza toti judecatorii cauzei ca incompatibili:
cauza se va redistribui aleatoriu.
Daca incompatibilitatea vizeaza doar pe UNII din membrii completului
de judecata :cel care nu e incompatibil ramane sa judece exceptia si
completul se completeaza cu judecatorii de pe lista de permanenta
Va reamintesc , cum se constituie completul de judecata>?? la
inceputul fiecarui an, colegiul de conducere al instantei respective
stabileste completele de judecata. Si tot atunci se stabilesc judecatorii de
pe o lista de permanenta, tot de atunci stiu cine e judecatorul de serviciu
intr-o anumita zi (sau pot fi mai multi ,daca primul e indisponibil ).
188

Revenind la incompatibilitate,daca ea vizeaza intregul complet-cauza
se va redistribui aleatoriu , iar daca vizeaza doar o parte cei nevizati
raman sa judece si completul e completat cu judecatorii de pe lista de
permanenta ex: recurs 3 judecatori- 2 incompatibili acela 1 + b2 de pe
lista de permanenta
Ce se intampla daca in urma repartizarii acel complet la care s-a
distribuit aleatoriu cauza spune ca gresit s-a solutionat exceptia de
incompatibilitate? Teoretic, nu ar trebui sa spuna acest lucru pentru ca
este o incheiere interlocutorie care leaga instant asupra careia nu se
poate reveni,dar daca totusi spune acest lucru si trimite dosarul
completului initial investit avem o situatie de intrerupere a cursului
judecatii si ,aceasta INCHEIERE se poate ataca separate cu cale de atac.

2) Abinerea i recuzareareglementate pentru a asigura
impartialitatea membrilor completului de judecata
O - cazuri
O - art. 27 C. pr. civ.
Si aici ele se pot grupa cam in 4 categorii: fie ca e
1. Judecatorul e sot/ruda/afin pana la gr 4 cu una dintre
parti/avocatul uneia din parti
2. Au un interes in cauza ,altul decat ca ar fi parti sau avocat
3. Situatie de vrajmasie intre aceste persoane si una din parti (de
ex: existenta unei judecati penale ,parerea ei: e suficienta
inceperea urmaririi penale pentru a fi in prezenta acestui caz )
4. Antepronuntare (si-a spus parerea anticipat cu privire la
pricina)
Antepronuntarea - invocata in legatura cu
dezlegarea unei chestiuni in acel dosar si nu faptul
ca m-am pronuntat intr-un alt dosar cu privire la o
problema conexa
Situatiile in care se invoca se refera de fapt la
Modalitatea in care solutionez unele exceptii sau
cereri ale partilor
ex: am o cauza in care e evident pt toata lumea ca
expertiza topografica e esentiala.fara ea,daca
resping expertiza e evident ca prefigurez solutia
189

.Respingerea acestei proble practica zice ca nu e
antepronuntare,dar e discutabila.
Aprecierea probei e atributul judecatorului ,iar atunci
cand motiveaza de ce respinge/admite o proba
trebuie sa fie foarte circumspect pentru a nu
prefigura solutia inainte sa o dea.
NU e antepronuntare daca se invoca exceptia lipsei
calitatii procesuale active si o resping si dau cuvantul
pe probe cu privire la fondul cauzei pt ca nu m-a
antepronunt ci chiar ma pronunt printr-o
INCHEIERE INTERLOCUTORIE (ce dezleaga
chestiuni de drept ce pregatesc darea solutiei)

E Recuzarea e reglementata prin norme dispozitive ,deci ramane la
latitudinea partii daca le invoca sau nu .In ceea ce priveste recuzarea
normele sunt edictate in favoarea partii.

E Judecatorul care insa stie ca se afla in una din aceste situatii e
OBLIGAT sa se abtina,dar faptul ca nu s-a abtinut NU e motiv de
nulitate a hotararii pt ca daca partea nu l-a recuzat nu mai poate
pretinde in calea de atac ,dar faptul ca nu s-a abtinut poate atrage
sanctiuni disciplinare (art 99 Legea privind statutul judecatorului
si procurorului).

E Tocmai pentru ca recuzarea e reglementata de norme dispozitive si
abtinerea prin norme imperative ,recuzarea poate fi solicitata numai de
parte si in limine litis, inainte de inceperea oricaror dezbateri daca
motivul de recuzare exista in acel moment (de ex: judecatorul era sotul
uneia din parti ) sau de indata atunci cand acest motiv se iveste pe
parcursul judecatii (ex:antepronutarea ,casatoria cu una din parti) ,dar
faptul ca exista un motiv de recuzare dar pe care eu l-am cunoscut
abia ulterior, in cursul judecatii nu-mi permite sa-l formulez
ulterior. Exista niste declaratii de conflicte de interese facute de
judecatori prin care sa arate daca au rude,afini,sot in sistemul
judiciar.Din pacate ,aceste declaratii nu sunt publice caci in mod normal
de pe ele ar trebui sa stie partile situatia.

E Abtinerea in schimb,judecatorul care stie aceasta poate sa formuleze
ORICAND cererea de abtinere!

190

E Daca judecatorul nu e sigur ca se afla in situatie de abtinere si cand nu stie
cum ii e afectata aparenta de impartialitate , judecatorul poate formula o
cerere catre Colegiul de conducere daca e sau nu cazul sa se abtina in
cauzele respective si sa respecte hotararea Colegiului.

E Care e procedura? se judeca in camera de consiliu, fara participarea
partilor + cu ascultarea judecatorului care se abtine/a fost recuzat

E Ce se intampla daca recuzarea/abtinerea s-a ivit pe parcursul
judecatii? Atunci prin incheierea de admitere trebuie sa se arate in ce
masura sunt considerate acele acte de procedura.Daca omite sa le
mentioneze inseamna ca nu le-a pastrat.

INCOMPATIBILITATEA -?Legat de incheierea
interlocutorie esti incompatibil sa judeci in apel daca ai
dat o incheiere interlocutorie in cauza?
E Depinde de situatie ,daca constituie sau nu motiv de apel + modul in
care ai solutionat acea incheiere,daca ai solutionat o exceptie
interlocutorie printr-o incheiere interlocutorie care pregateste
solutionarea cauzei.
E Daca tu ai respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si ai
judecat pe fond,atunci acea incheiere facand obiectul apelului NU mai
poti sa intri in judecarea cauzei pentru ca se pune problema (chiar
daca nu ai judecat fondul ci doar exceptia tu fiind apoi avansat la
instanta de apel).Vine acel dosar in care eu am pronuntat incheierea
interlocutorie,daca e motiv sau ar putea fi invocat ca motiv de ordine
publica felul in care eu am judecat acea incheiere interlocutorie,atunci
NU ,pentru ca urmeaza ca acel complet de judecata sa se pronunte si
pe legalitatea sau temeinicia acelei incheieri interlocutorii.
E *daca ai judecat fondul CLAR ,nu se mai pune problema esti
incompatibil NU poti sa intri in complet
Deci idea este ca nu pot sa cenzurez propria mea hotarare. Nu e
obligatoriu sa fie o hotarare data pe fondul cauzei ci poate sa fie si
o incheiere interlocutorie care pregateste fondul cauzei.
REGULA! Nu ma pot pronunta de 2 ori in acelasi dosar pe ceva asupra
caruia m-am pronuntat deja.
191

?Si in rejudecare?Depinde de la caz la caz. De ex: daca s-a anulat pe lipsa de
procedura si se rejudeca sub toate aspectele ,atunci nu ar avea de ce sa
intru pentru ca m-am pronuntat si am solutionat.
ABTINEREA SI RECUZAREA
Cererea de recuzare/abtinere a judecatorului se judeca de :
fie de acelasi complet de judecata daca nu vizeaza
toti membrii completului (cu includerea
judecatorilor/judecatorului de pe lista de permanenta)
fie de un alt complet de judecata cand vizeaza
INTREGUL COMPLET
Ce se intampla daca din cauza abtinerii/recuzarii NU se poate
constitui un alt complet de judecata? De ex> recuza singurul
judecator ? CPC prevede ca va judeca INSTANTA DE CONTROL
JUDICIAR va judeca cererea de recuzare si in functie de modul in care o
solutioneaza :
1. RESPINGEtrimite inapoi dosarul pentru
continuarea judecatii ca aceeasi instanta de
catre acelasi complet (judecator)
2. ADMITE si daca intre timp nu mai am alt
judecatoro va trimite la o alta judecatorie
din circumscriptia sa teritoriala


Pot fi judecati toti judecatorii unei sectii/instante?e inadmisibila o
astfel de cerere,recuzarea/incompatibilitatea se refera NUMAI la
membrii completului de judecata ,daca recuz toti judecatorii unei
instante/sectii
recuzarea e inadmisibila si exceptia de inadmisibilitate se
invoca chiar de completul de judecata in fata caruia a fost
formulata cererea+ se respinge de el ca fiind inadmisibila (si
NU se mai trimite la nimeni altcineva)
Exista situatii in care motivul unic /motive distincte vizeaza
fiecare judecator in parte al unei sectii/instante(in pers fiecarui
judecator exista motive independente de recuzare). De ex: unul e sot
cu o parte, altul e afin, concubin sau alte motive : prietenie intre
192

judecatori/avocet-judecator etc (aici e discutabil ) aici judecatorul daca
cunoaste existenta unui motiv care ar putea sa-I afecteze impartialitatea
se abtine clar.se va judeca de sectia urmatoare sau daca toata
instanta e recuzata de catre alta instanta /alt complet dintr-o alta sectie
a aceleiasi instate sunt foarte rare si nefondate ,iar daca partea
exercita abuziv dr de a recuza (cerere vadit nefondata,nefondata ) se va
sanctiona cu amenda judiciara
INTERES=interes material sau interes moral e orice fel de interes
in cauza
De regula, atunci cand judecatorul se abtine nu e neaparat vorba de
impartialitate ci ca ar exista o APARENTA DE IMPARTIALITATE
Daca se recuza singurul judecator al unei instante e o situatie
inadmisibila?NU E INDAMISIBILA si nu poate fi respinsa ci trebuie
trimisa instantei de control judiciar,faptul ca acel judecator e singurul
judecator al instantei e doar o situatie de fapt caci nu am recuzat
membrii completului de judecata
Prin ce se solutioneaza cererea de abtinere /recuzare INCHEIERE
atacata odata cu fondul daca este de respingere .
cea de admitere nu are cale de atac ,
iar cererea de abtinere ,indiferent de solutie , nu are cale de atac .
Daca judecatorul a fost recuzat si el declara ca se abtine e posibil
+ cererea de abtinere se va judeca cu precadere , cea de recuzare
fiind ramasa fara obiect
DE CE? Pentru ca, daca cererea mea de abtinere ( urmata recuzarii ) e
respinsa, trebuie sa-i permita partii sa aiba o cale de atac impotriva
respingerii cererii de abtinere (da textul spune ca impotriva incheierii
prin care s-a solutionat abtinerea nu exista cale de atac dar txt
vizeaza doar situatia in care exista doar o abtinere si nu o abtinere
inaintea careia e o cerere de recuzare) caci nu e normal sa-i iau calea de
atac a partii in functie de atitudinea
GRESITA solutionare a cererii de recuzare poate sa o invoce cel
care a invocat cererea de recuzare
193

INCOMPATIBILITATEAo poate invoca oricine inclusiv instanta de
control judiciar din oficiu in orice moment al procesului
Hotararea pronuntata intr-o compunere in care nu trebuia sa intre
acel judecator (constat gresita solutionare a cererii de recuzare a
judecatorului ,ca trebuia admisa )Se anuleaza in apel /caseaza in
recurs hotararea si e motiv de retinere spre rejudecare + refacerea
actelor de procedura (nu e motiv de trimitere spre rejudecare caci nu
vorbim de situatiile de exceptie )
Art 204 recuzarea expertului /interpretuluipot fi recuzati
Pot fi recuzati si procurorii/magistratii asistenti /grefierii /arbitrii


O sa trec succint peste acest capitol pt ca este tratat bine si in manual, incepem sa discutam
despre partile din proces.
Am vrut sa mai spun cateva cuvinte inainte de a trece la parti pt ca am vorbit despre
compunerea si constituirea completului de judecata. Am spun ca din constituirea completului
de judecata face parte si grefierul, procurorul si magistratul-asistent, si asistentul judiciar.
Rolul procurorului in procesul civil
Care este rolul procurorului in procesul civil ? in actuala reglementare se deduce din art 45.
Din cele cateva alineate ale textului art 45 ne lamurim in ce consta participarea procurorului
in procesul civil.
Din al 1 deducem ca el poate formula anumite actiuni in justitite. Dar cand face acest lucru el
este parte in proces? Remarcati ca in acele actiuni el nu invoca un drept personal. Sigur,
vorbesc atunci atunci cand se judeca ca procuror caci nu ma pot judeca ca judecator pe o
cauza de mostenire. Dar cand introduce o actiune pt o persoana dintre cele enumerata in art
45, este vorba despre minori, persoane puse sub interdictie, disparuti si alte cazuri expres
prevazute de lege. (remarcati ca procedura declararii disparitiei nu mai este reglementata in
noul cod civil si cu toate acestea si noul cod de proc civ se referea la disparuti, urmeaza sa
vedem cu vom califica ce inseaman disparuti in aceatsa situatie.)
Deci ideea este ca atunci cand este vorba de apararea drepturilor acestor persoane, procurorul
poate el sa porneasca o actiune civila in justitie. Ati observat, instanta nu se autosesizeaza, ea
este sesizata de cineva. Cine o sesizeaza.?Cel care vrea sa isi realizeze un drept in justitie care
este o obligat sa se adreseze instantei ca sa-si realizeze un drept. Iata, procurorul in situatia
anumitor persoane, poate pt acestea sa exercite actiunea civila in justitie.
194

Al 2. Chiar daca procurorul porneste actiunea va fi intodus in cauza si cel pt care a facut-o,
deci inclusiv minorul, prin reprezentant legal sau cel asistat de reprezentant legal si introdus
titularul, el va putea sa exercite toate atributele de dispozitie pe care i le permite codul de
procedura civila, cum ar fi sa renunte la judecata, de ex. disparutul apare. Dar daca
reprezentantul legal al minorului renunta la judecata sau renunta la dreptul subiectiv sau vrea
sa incheie o tranzactie, acolo deja pun problema si autorizarii cand este cazul, si in aceste
situatii codul permite instantei sa cenzureze aceste acte de dispozitie. Conform art 45 ind 1
aceste acte procesuale de dispozitie nu vor impiedica judecata daca instanta apreciaza ca ele
nu sunt in interesul acelor persoane. Chiar daca as avea autorizarea instantei de tutela, daca
instanta apreciaza ca nu este in interesul minorului ca reprezentantul legal sa renunte la
judecata, sa renunte la dreptul subiectiv sau felul in care a incheiat o tranzactie, il
defavorizeaza pe minor, poarte sa respinga, sa ia act de aceasta si sa continue judecata
procesului pe fond.
Deci iata primul atribut al procurorului de a porni o actiune civila in numele acelor persoane
care sunt enumerate in art 45 al 1, nu orice actiune, ci cand este vorba de apararea drepturilor
minorilor, acelor pusi sub interdictie, deci vorbim de o incapacitate de exercitiu, diparutilor si
in alte cazuri expres prevazute de lege.
Al 3 indica un alt atribut al procurorului, poate sa participe, sa puna concluzii in orice proces
civil, in orice faza a aceastuia daca apreciaza ca este necesar pt apararea ordinii de drept , a
drepturilor si libertatilor cetatenilor. Practic, in aceasta situatie procurorul face parte din
constituirea completului de judecata, in prima situatie face parte din compunerea completului?
Nu! El practic se pune pe pozitia partii. E adevarat ca el nu se prevaleaza de un drept propriu.
Dar ideea este ca se situeaza pe pozitia partii. Atributul de la al 3 se refera la participarea lui
in constituirea completului de judecata, pune concluzii in orice proces. Stiti ca sunt situatii in
care participarea procurorului este obligatorie. Exemple : punerea sub interdictie,
exproprierea, adoptie. Daca nu participa in constituirea completului de judecata, in aceste
situatii hotararea este lovita de nulitate absoluta, este motiv de nulitate a hotararii, de apel sau
casare in recurs si retinerea cauzei spre rejudecare-atragae nul hot
In afara de situatiile in care legea il obliga sa participe in constituirea completului de
judecata, el poate sa aprecieze ca prezenta lui este necesara pt a pune conlcuzii si in alte cauze
cu aceasta justificare, practic acest al 3 ii permite sa participe aproape in orice cauza.
In fine, al 5, poate sa exercite cai de atac impotriva oricaror hotarari si poate cere punerea in
executare a acelor hotarari pt care putea sa si declanseze actiunile. Remarcati ca legaea nu
face nicio distinctie ci s-a pus probema daca de exemplu poate si in actiuni strict personale
sau poate promova actiuni strict personale cand este vorba de interese ale minirilor etc.
E vorba de interese ale minorilor, persoane puse sub interdictie, cate vreme legea nu interzice
poate sa faca acest lucru numai ca ar trebui sa uzeze de acest atribut cu foarte mare atentie. pt
ca imaginati-va motivul pt care un procuror ar declara o cale de atac impotriva unei hotarari
de divort. Teoretic legea permite, a si fost intrebare la imn daca poate sa exercite cai de atac
impotriva oricarei hotarari, pt ca textul nu face nicio distictie, raspunsul este da. Acum, sigur
195

ca va trebui sa justifice de ce a facut acest lucru, dar textul ii permite sa faca, nici macar nu
este necesar ca el sa fi pornit actiunea sau el sa fi pus concluzii. Distinctia intre situatia in care
el a pornit actiunea sau a pus concluzii si situatia in care pur si simplu exercita cale de atac,
desi nu a participat in nici o calitate, este momentul de la care curge pt el termenul de
exercitare a caii de atac. Cand credeti ca curge daca el nu a participat in fazele anterioare a
procesului ? daca nu a participat logic nu I s-a comunicat hotararea, ca nu avea de ce, nu a fost
nici in constituirea completului, nici nu a exercitat actiunea pt o parte dintre cele de la al 1, nu
are cum sa-i curga termen de exercitare a caii de atac de la comunicare ca nu am de ce ca
instanta sa o comunic. Si atunci cand curge ? curge de la pronuntare, pt ca atunci cand el vrea
sa exercite o cale de atac nu are decat el sa urmareasca hotararea judecatoreasca, ca altfel alt
moment nu as avea decat sa spun ca poate oricand, ceea ce ar afecta foarte serios drepturile
celor care s-au judecat. S-ar pune o problema de exercitare a caii de atac in retractare, ca deja
am un drept castigat de parti si stiti ca pe recurs de anulare am pierdut o gramada de decizii la
CEDO in care se pune aceasta problema. Eu cred ca totusi caile extraordinare de atac de
retractare nu pot fi asimilate cu recurs in anulare, de ce ? pt ca recursul in anulare in vechea
reglementare putea fi promovat numai de procurorul general, deci nu putea fi promovat si de
parti, deci e peste voita partilor unei hotarari irevocabile, venea procurorul general, promova
aceasta cale extraordinara de atac care era numai la indemana sa si venea instanta, inalta curte,
si iti desfiinta o hotarare intrata in autoritatea de lucru judecat, de aceea s-a spus ca incalca art
6 din cedo dr la un proces echitabil.
In principiu, textul nu se opune, dar sigur ca trebuie sa vedem si interesul, daca ar fi lipsa de
procedura cu o parte, daca ar fi un minor sau un disparut s-ar putea discuta daca procurorul nu
ar avea justificare sa exercite o contestatie in anulare impotriva hotarari irevocabile.
Si in fine, poate sa ceara punerea in executarea a hotararilor judecatoresti in acele situatii pt
care el putea promova actiunea. Deci nu cere textul daca va uitati la art 45, al ultim, teza
finala. Textul nu cere ca el in concret sa fi formulat cerere de chemare in judecata, ci sa fie
vorba de o hotarare care sa consacre drepturile unui minor, interzis etc.
Reprezentarea judiciara
-reprez legala
-repez conventionala
-repez ce deriva din hot jud.
Despre reprezentarea legala am vorbit cand am vorbit despre conditiile de exercitare a actului
civil si cand am vorbit despre conditia capacitatii de exercitiu.
Exista o reprezentare si conventionala precum si o reprezentare in baza unei hotarari
judecatoresti. Cand este reprezentata o persoana in baza unei hotarari judecatoresti ? de ex. se
numeste un curator pt cel pus sub interdictie care nu are un tutore si am o situatie de urgenta
sau cand exista o contrarietate de interese intre cel reprezentat legal si reprezentantul sau
legal, daca tineti minte am discutat acest lucru in art 44, in caz de urgenta, daca persoana
fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, intanta va
196

putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal. De
asemena instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese sau cand o
persoana juridica chemata sa stea in judecata nu are reprezentant legal. In aceasta situatie este
vorba de o reperezentare ce deriva dintr-o hotarare judecatoreasca. Codul prevede si alte
situatii, numirea administratorului sechestru de exemplu, atunci cand prin cererea de
chemarea in judecata sunt chemati in judecata foarte multi parati. Si atunci instanta, la
momentul inregistarii cerereii de chemare in judecata poate sa puna in vedere partilor sa-si
desemneze un reprezentant comun. De exemplu, situatia in care e chemat in judecata un sat
intreg. codul obliga sa-si desemneze un mandatar comun si daca nu fac acest lucru, permite
instantei de judecata, textul vorbeste de presedintele instantei de judecata, e vorba de fapt de
presedintele completului caruia i s-a repatizat aleatoriu cauza, sa numeasca un astfel de
curator (art 114 al 5 din cod proc civ.) Spune conditiile in procesele in care sunt mai multi
reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare a acestora, de
necesitatea de a asigura(art 114)poate sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar, si in teza
finala, daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului in
cauza recll sa suspenda solutionare cauzei iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi
un curator special, deci atunci cand am mai multi parati care nu isi desemneaza un mandatar
comun, atunci cand nu se inteleg, instanta, printr-o hotarare judecatoreasca poate sa
desemneze un astfel de mandatar. Acestea sunt situatiile de repezentare derivand dintr-o
hotarare judecatoreasca. Vom vedeea ca prezinta importanta ca sa vedem daca poate pune
concluzii un astfel de mandatar. Si revenim la ce ne intereseaza cel mai mult, reprezentarea
conventioanala a partilor in proc. civ. Curator se alege dintre avocatii instantelor ( din
barou)-NCPC spune expres acest lucru, acum e prevazut in legea avocatilor.
Reprezentarea conventioanala
Partile pot sa fie reprezentate conventional printr-un avocat care va dobandi calitatea de
reprezentant prin imputernicirea avocatiala sau pot sa fie reprezentate de un mandatar care nu
este avocat. cand am un mandatar care nu este avocat, cum fac dovada mandatului ?!- printr-o
procura sub semnatura legalizata, cere actuala reglementare. In viitoare reglementare, cere o
procura autentica.
Ce poate sa faca acest mandatar ? reprezentarea partilor in judecata- art 67 si urm pana la 72.
Pot sa-mi desemnez mandatarul si verbal in fata instantei si atunci se consemneaza in
incheierea de sedinta, care este act autentic, deci indeplineste cerintele formale prevazute de
lege pt acest mandat judiciar conventional.
Mandatul cu procura generala poate sa ma reprezinte in fata instantei ?in principiu nu, cu
exceptia, spune art 67 al 2, numai daca acest drept i-a fost dat anume, sau daca cel care a dat
procura generala spune al 3, nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura e data
unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. Deci in principiu, mandatul
judiciar conventional trebuie sa fie unul expres, dar prin inscris sub semnatura legalizata.
Diferenta intre inscris sub semnatura legalizata si cel autentificat, in cazul autentificarii
scrisului, notarul explica partii ce drepturi si obligatii rezulta din acel act. Noul cod de proc
civ cere mandatul autentificat pt ca restrange serios posibilitatea mandatarului in recurs,
197

bunaoara in noua procedura, poate fi declarat numai prin avocat si atunci daca autentific
mandatul, notarul imi va explica si acest faptmaxim pana in recurs, ca acesta nu il poti
declara decat prin avocat. nu poti nici tu personal si nici manadatarul neavocat. De aceea,
probabil se va cere procura autentica pt ca notarul sa explice ce inseamna sa iti alegi un
madatar neavocat.
Care sunt situatiile de alegere a mandatarului neavocat ? alea de avocatura clandestina.
Tocmai de aceea, desi permite licentiatilor si doctorilor in drept sa participe si sa puna
concluzii, le permite doar in anumite situatii, cand este vorba de persoana cu care se afla in
anumite raporturi de rudenie sau de afinitate, ca altfel ar insemna ca oricine sa faca avocatura
clandestina.
Revenind la mandatul judiciar, iata deci ca trebuie sa imbrace in actuala reglementare forma
semnaturii legalizate, ceea ce inseamna numai ca imi atesta semnatura, fara sa imi exlice
continutul si consecintele actului.
Situatia consilierilor jurudici este asimilatat cu aceea al avocatuui.
Care sunt limitele mandatului ? daca nu spun nimic in mandat, spun ca il mandatez sa exercite
pt mine o actiune in revendicare privind un teren. Este un mandat prin care ce-i permit ? sa
introduca cerea de chemare in judecata ?!, sa ma reprezinte in fata primei instante ?! sa
exercite si cai de atac ?! in actuala reglementare, daca ne uitam la textul lui 68 al 3, mandatul
este presupus dat pt toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta
privinta, el insa poate fi restrans numai la anumite acte sau pt anumite instante. Asadar, daca
nu spun in cuprinsul mandatului nimic, insamana ca l-am dat pt toate actele din acel dosar,
deci poate sa introduca cererea de chemare in judecata, poate sa ma reprezinte in fata
instantei, poate sa exercite cale de atac. Pot insa in cuprinsul mandatului sa restrang aceste
atribute ale mandatarului si sa spun il imputernicesc sa imi redacteze cerea si sa inregisteze
cerereasau il imputernicesc sa exercite calea de atac a apelului, dar nu si recus fara o alta
procura in acest sens.
Ce poate sa faca mandatrul neavocat ? poate sa faca orice ar putea sa faca un avocat ? pai
tocmai ca sa nu se poata face avocatura clandestina, limitele mandatului acordat unui
mandatar neavocat sunt altele si anume :
Al 4 al art 68, daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii decat prin avocat. la ce se refera nu poate pune concluzii ? si la cerea in
probatiune si la exceptii, sau se refera numai la concluzii pe fond ? in actuala reglementare se
refera numai la concluzii fond, asta este interpretarea doctrinara si jurisprudentiala, desi unele
concluzii pe exceptii ar putea sa mearga spre dezlegarea fondului, insa ideea este ca numai pe
concluzii pe fond, ca altfel nu ar mai avea nici un rost mandatul judiciar, poate cu exceptia
inregistrarii cererii de chemare in judecata, daca nu poate sa puna concluzii deloc, deci iata ca
sensul acestui text a fost inteles ca se refera doar la concluziile pe fond. NCPC spune expres
ca nici pe exceptii. De ex poate sa ia termen in cunostiinta pt mine, poate sa propuna probe,
poate sa puna concluzii pe probele propuse de cealalta parte, poate invoca exceptii, poate
198

pune concluzii pe exceptii dar nu poate pune concluzii pe fond decat prin avocat, daca nu are
avocat o sa vedem ca instanta o sa il intebe.
Cu ce exceptii ? al urmator spune, asistarea de avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor
in drept, dar pt a se evita avocatura clandestina, in ce situatii ? daca sunt mandatari in
princinile sotilor sau rudelor pana la gr 4 inclusiv. Ati terminat dreptul, nu sunteti avocat,
puteti sa mergeti sa reprezentati sotul, sotia, o ruda, mama, tata, matusa, varul, dar nu puteti
sa mergeti sa reprezentati o cunostiinta oarecare. daca faceti acest lucru, nu vi se va permite sa
puneti concluzii pe fond. Si la judecatorie, al ultim permite si mandatar neavocat, chiar
nelicentiat sau doctor in drept.
Daca partea este reprezentata de un sot sau de ruda pana la gradul 4 in fata judecatoriei, poate
sa puna concluzii si acest mandatar neavocat, nelicentiat in drept.
In principiu, daca vreau un mandatar, eu ar trebui sa imi angajez un avocat, daca totusi nu
angajez dar imi angajez o alta persoana care a terminat dreptul, trebuie sa stiu ca va putea sa
puna concluzii numai daca imi este sot sau ruda pana la gr 4, concluzii pe fond. Sau daca imi
angajez un alt mandatar neavocat care nu este nici licentiat in drept, va putea pune concluzii
numai in fata primei instante, si daca este chiar sotul meu sau ruda pana la gr 4.
Sigur ca mandatul judiciar nu se extinde asupra actelor de dispozitie, mandatarul nu poate sa
renunte la judecata, nu poate sa renunte la drepturi subiective, nu poate face recunoasteri in
numele partii, nu poate incheia tranzactii, decat in baza unui mandat special, chiar si fara a
exista art 69 stim acest lucru.
Ceea ce este interesant este ca avocatul care a asistat partea, chiar daca i-am restrans mandatul
numai la judecata in prima instanta, poate sa exercite fara imputernicire speciala cale de atac,
de ce ? pt ca spune art 69 al 2 ca poate sa faca orice acte pt pastrarea drepturilor supuse unui
termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate sa exercite orice cale de atac
impotiva hotararilor date. Sigur ca actele de procedura se vor indeplini fata de partea insasi,
asadar, daca nu angajez, chiar daca nu angajez acel avocat si in faza de apel sau recurs, in
baza acestui text de lege, el are calitatea de a formula cale de atac. Nu va putea reprezenta in
fata instantei de apel daca nu am dat mandatul, daca l-am limitat la prima instanta. Dar
aceasta limitare nu se refera si la exercitarea caii de atac.
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incababil. O
sa vedeti ca avem o serie de aplicatii particulare a acestui text, deci faptul ca moare
mandantele nu inseamna ca inceteaza mandatul. Se citeaza mostenitorii, se introduc in cauza
si sunt intrebati daca revoca sau nu mandatul. Am avut situatii in care nu se prezinta
mostenitorii, nu am nici un fel de manifestare de vointa, de aici rezulta ca absenta
mostenitorilor mandantelui se intelege ca nu revoca. Revocarea trebuie sa fie expresa ! nu au
revocat expres inseamna ca mandatul e mentinut.
Art 72, renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilate parti decat de la
comunicare, adica fie ca in sedinta de judecata spun ca eu avocat nu mai reprezint partea, deci
eu nu pot sa pun concluzii, fie ca ii comunic in scris celeilate parti ca mandatul meu a fost
199

revocat. Pot sa renunt la mandat ? pot dar nu pot intempestiv, ca ma obliga codul sa fac acest
lucru cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare si nu pot sa fac acest lucru in timpul
in care pot sa exercit calea de atac. Si daca fac acest lucru ?vin in sedinta de judecata direct si
spun ca renunt, ce se intampla ? nu il pot obliga sa puna concluzii dar art 108 spune ca trebuie
sa aduc la cunostiinta cu cel putin 15 zile inainte. Rezulta ca nimeni nu ma poate obliga sa
pun concluzii dar ii pot aplica o amenda, daca ne uitam la art 108 ind 1 pct 2 lit b,

Am discutat despre constituirea si compunerea completului de judecata, depre rolul
procurorului in procesul civil si depre reprezentarea in proces, care am spus ca poate fi legala,
in baza unei hotarari judecatoresti si conventionala, urmeaza sa discutam despre partile din
proces.
Partile
Coparticiparea procesuala
Partile sunt la randul lor participante dar prin ce se deosebesc partile de instanta de exemplu ?
sunt cele intre care se leaga raportul juridic dedus judecatii. Cand am vorbit despre conditiile
de exercitare ale actiunii civile si am vorbit despre calitate procesuala activa si pasiva am spus
ca partile raportului juridic dedus judecatii trebuie sa fie partile actiunii civile, in persoana lor
verificam calitatea procesuala activa si pasiva.
Partile initiale sunt reclamantul si paratul, dar putem sa avem mai multi reclamanti de la bun
inceput sau mai multi parati sau si mai multi reclamanti si mai multi parati. Am discutat deja
despre diverse situatii atunci cand am vorbit despre competenta materiala, sau o sa vedeti
cand vom discuta interventia tertilor in proces, pot sa intervina voulutar sau pot fi introdusi
fortat si terti. E adevarat, de ce le spune terti ? pt ei de fapt devin parti in momentul in care
intervin in proces, li se spun terti ca sa-i distingem de partile initiale care sunt reclamantul si
paratul, dar in realitatea acestia pe care ii numim terti, devin la randul lor parti in proces.
Sigur ca in alte faze ale procesului, tineti minte si de la procedura penala si am discutat dj si
noi, poarta denumiri specifice partile apelant/ intimat, recurent/ intimat
Ce inseamna coparticiparea procesuala ? avem o definitie legala in art 47. Similara in art 59
cu acea diferenta pe care v-am marcat-o cu rosu pe slide.
NCPC mai vorbeste de situatia in care intre ele exista o stransa legatura. Ca sa fiu in situatia
coparticiparii procesuale, cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ, adica sa fie vorba
de un drept sau obligatie comuna a partilor, de ex am mai multi autori a unei fapte ilicite
delictuale, raspund solidar fata de victima faptei ilicite, reclamantul este cea care a suferit un
prejudiciu, parati sunt autorii faptei ilicite, care raspund solidar. Sunt intrunite conditiile
coparticiparii ? am mai multi parati si au obligatie comuna. Sau am mai multi creditori
solidari, am un drept comun impotriva aceluiasi debitor sau pot sa am impotriva mai multor
debitori obligatii in solidar. Care este deosebirea, ca sa intelegeti de ce trebuie ca cele doua sa
fie intrunite cumulativdaca eu sunt in situatia in care sunt victima unui accident de
200

circulatie de ex si chem in judecata cei doi soferi vinovati, eu care sunt pe trecere de pietoni
sunt accidentata, ii chem pe amnadoi. Am clar o situatie de coparticipare procesula pasiva in
aceasta situatie pt ca e vorba de parati. Daca eu am imprumutat 2 pers sau 3 persoane cu sume
diferite de bani sau am sau nu am o situatie de coparticipare procesuala ?!, pt ca tineti minte la
art 9 vorbeam ca este o situatie de prorogare a competentei pe art 17, daca am chemati in
judecata mai multi parati pt ca pot sa aleg instanta competenta pt oricare dintre ei deci se va
proroga competenta pentru ceilalti. Dar este suficient sa ma judec cu mai multi parati, sau
intre acestia trebuie sa existe o legatura in sensul art 47 ?! pur si simplu am 3 debitori dar
intre ei nu mai exista absolut nicio legatura. Alt exemplu : cand imprumut 3 persoane fizice
care doresc sa-si contruiasca impreuna un imobil, pe un teren pe care constituie o ipoteca
comuna si care urmeaza sa se extinda asupra constructiei edificata in comun. In acest caz se
poate vorbi de o coparticipare pasiva, in aceasta a doua situatie, insa in prima situatia nu. Pt ca
obligatiile sau drepturile sunt diferite si nu se fundamenteaza pe aceasi cauza.
In actuala reglemetare se face o disctinctie intre litisconsortiul subiectiv/ pluralitatea de
persoane si litisconsortiul obiectiv/ pluralitatea de cereri, dar iata ca o sa vedeti noul cod,
reglemeteaza un singur litisconsortiu, pt ca acele cauze intre care exista o legatura sunt de fapt
situatii de litisconsortiu obiectiv.
Revenind la pluralitatea de persoane, fie ca am mai multi reclamanti, mai mult parati fie ca
am si mai multi reclamanti si mai multi parati, care au un drept sau o obligatie comuna, sau
drepturile si obligatiile lor au aceasi catie comuna conform textului s. cand au aceasi cauza ?
am un raport contractul si vine vanzatorul si cere plata diferentei de pret, pe cale
reconventionala zice da-mi bunul vandut. Dar au fundamentul in aceasi cauza, contractul de
v-c, dar sunt drepturi si obligatii diferite, pt ca unul cere plata pretului, celalalt cere predarea
bunului vandut. Coparticiparea obiectiva se refera la situatii de pluralitate de cereri rezultand
din conexitate.
Ce este conexitatea ? cand exista o anumita legatura intre obiectul cauzelor, partile pot fi
aceleasi sau impreuna cu altele( art 164). Daca am aceleasi parti, de ex am o actiune in
executarea unui contract, reclamantul este creditorul, parat este debitorul si am o alta actiune
paratul din primul proces cere anularea contractului sau rezolutiune, am o coparticipare
procesuala ? nu, pt ca nu am o pluralitatea de parti. Coparticiparea procesuala obiectiva pot sa
am atunci cand am pluralitate de parti ca urmare a conexarii. Si iata ca acopera noul text
revenind la pluralitatea de cereri, pt ca remarcati de la definitia conexitatii, intre obiectul celor
2 sau mai multe cauze, sa existe o stransa legatura, include si coparticiparea obiectiva in
definitia coparticiparii care acum este o creatie a doctrinei si juriprudentei, practic o inlcude
dj si in definitia legala de la art 59.
Coparticiparea procesuala este facultativa sau obligatorie(nimeni nu ma poate obliga sa ma
judec cu cine nu vreau, dar ideea este ca daca nu creez cadru procesual adecvat mi se va
respinge actiunea ca inadmisibilia- se cheama in judecata toate partile)
Efectele coparticiparii procesuale. De ce este important sa calific daca intr-o situatie am sau
nu am coparticipare procesuala ? regula este ca fiecare parte indeplineste acte de procedura pt
ea insasi si ca intre participanti exista o independenta procesuala. Cu titlu de exceptie, art 48
201

al 1, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii
se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de
unii dintre ei sau termenele incuvintate unora dintre ei pt indepliniraea unor acte de procedura
folosesc si celorlati. Cand actele de procedura sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va
tine seama de cele favorabile si reclamantii si paratii care nu s-au infastisat, sau nu au
indeplinit acte de procedura vor fi in continuare citati( 3 ipoteze distinte, explicate imediat)
Deci regula este independenta procesuala, exceptia este totusi ca actele favorabile profita si
celorlalti. De ex, am dat acest ex a solidaritatii pasive, daca unul dintre codebitorii solidari
exercita calea de atac a apelului si ceilallti nu, si el spune pai nu suntem noi vinovati pt ca
victima este vinovata de producerea accidentului si stiti ca fapta victimei este cauza
exoneratoare de raspundere, este o aparare invocata in favoarerea tuturor. Desi numai eu
exercit calea de atac, instanta de apel admite apelul si va constata ca victima este singura
vinovata, apelul va devolua si asupra celorlalti participanti, pt ca este un act favorabil. Daca
spun doar ca invoc aparare proprie, pai numai eu nu sunt vinovat, restul sunt vinovati, numai
eu ma apar, atunci aceasta aparare este formulata numai in interesul meu. Dar daca se
respinde apelul, spun, nu noi am fost vinovati ci victima iar apelul se respinde, poti fi obligati
cei care nu au exercitat calea de atac sa plateasca cheltuieli de judecata? deci actele
defavorabile raman in sarcina celui care le-a exercitat. Actele favorabile profita tuturor, cele
defavorabile raman in sarcina celui care le-a exercitat.
In materie de perimare, ce inseamna ? inchiderea dosarului pt ca a fost suspendat din culpa
partilor care nu s-au mai judecat. Ca sa intrerupi termenul de perimare trebuie sa fac un act
intrerupator de perimare. Oricare dintre parti in situatia coparticiparii procesuale face acel act
intrerupator, acel act facut in interiorul termenului il intrerupe si duce la judecarea cauzei,
faptul ca aceasta cauza se va judeca profita tuturor. sau daca vorbim de parati, se suspenda
cauza , se implineste termenul de perimare, au interesul oricare dintre paratii obligati in
solidar sa ceara sa se constate perimata actiunea. Oricare dintre aceastia cer repunerea cauzei
pe rol in vederea constatarii perimarii si instanta constata perimarea, profita tuturor, ca dosarul
se va inchide fata de toate partile.
In exemplul cu accidentul, in cazul apelulului se vor cita si ceilalti coparticipanti. Astfel, chiar
daca nu a exercitat calea de atac, nu inseamna ca hotararea impotriva lui ramane, va fi citat,
ramane parte in caile de atac si urmeaza ca instanta, in functie de solutie, sa stabileasca daca
solutia in concret va devolua sau nu si asupra lui.
Alte efecte, am vorbit deja despre reprezentarea procesuala si am spus ca atunci cand am o
cauza cu foarte multi parati, inainte de a se fixa primul termen de judecata, presedintele
completului de judecata ii poate obliga pe acestia sa-si aleaga un mandatar comun. Tot asa
poate obliga si pe reclamanti, numai in acest caz nu le va numi el curatorul ci reclamatii daca
nu-si executa obligatia stabilita de instanta, instanta suspenda judecata procesului si daca nu-si
executa aceasta obligatie in termen de un an, se perima. Deci in cazul recamantilor, sanctiunea
e suspendarea si in cazul paratilor instanta poate sa numeasca un curator.
Taxa judiciara de timbru si timbru judiciar nu se platesc de fiecare in parte, ci taxa de timbru
se datoreaza tot in solidar. La fel si reprezentarea conventionala se plateste in solidar.
202

Suportarea cheltuielilor de judecata de asemenea, ei pot si obligati( art 277) proportional sau
solidar la repararea cheltuielilor de judecata.
Revenind la prima intrebare, daca am un reclamant si 3 parati chemati in judecata pt ca le-am
imprumutat diverse sume de bani, am coparticipare procesula ? nu am. Si atunci ce se
intampla in aceasta situatie, opereaza prorogarea de competenta teritoriala ? art 17 si art 9 ?
nu. Trebuie sa am o legatura, adica nu pot alege instanta chemand alti parati chiar daca am
interes sa ma judec, trebuie intre ei sa existe o anumita legatura, deci inclusiv sub aspectul
competentei are importanta sa stabilesc daca nu introduc un parat numai ca sa determin
competena.
Conexitatea poate fi o coparticipare procsuala obiectiva atunci cand am mai multe parti.

Vom trece sa dicutam despre reclamamant, daca ati observat, spre deosebire de modul in care
este tratata aceasta problema in manual, vom dicuta si despre cererea de chemare in judecata,
care si in actuala si in viitoarea reglementare nu este tratata la participanti, reclamantul nu este
tratat ca participant, la participanti sunt tratati doar tertii. Modurile in care tertii pot interveni
intr-un proces numai atunci cand se discuta numai despre judecata in fata primei instate, si in
actuala reglmemetare si in viioarea reglementare se vorbeste despre cereri adresate instantelor
si cererea de chemarea in judecata. Eu cred ca in primul rand trebuie sa discutam despre
reclamant si parat si dupa aceea despre tertii care intervin intr-un proces declansat intre
reclamant si parat, pt ca o sa vedeti la toare cererile de interventie, unele trebuie sa imbrace
forma celei de chemare in judecata, altele forma unei simple cereri , nu cereri de chemare in
judecata si nu stim ce forma trebuie sa imbrace fiecare. De aceea, primul participant despre
care vom vorbi va fi reclamantul si vom dicuta despre actul de procedura cel mai important al
acestuia, care este cererea de chemare in judecata.
Inainte de a trece sa discutam despre reclamat si cererea de chemare in judecata, vom discuta
despre cererile care se adreseaza instantei in general. Tineti minte ca atunci cand am vorbit
despre nulitatea actelor de procedura nu am discutat despre cereri, de ce ?pt ca actele de
procedura nu se reduc la cererile adresate instantei, am spus ca actele de procedura sunt
inclusiv citatiile, doveziile de comunicare, deci nu numai cererea de chemare in judecata,
inatmpinarea, de aceea nu am discutat despre cereri atunci cand am vorbit despre actele de
procedura pt ca notiunea de act de procedura este mai larga decat aceea de cerere adresata
inatantei, mai cu semana ca actele de procedura se refera nu numai la actele partilor ci si ale
instantei, ca am hotarari judecatoresti, care este un act al instantei de judecata.
Cerereile sunt cele adresate de parti instantei de judecata. Ce forma trebuie sa imbrace ?
trebuie sa imbrace forma scrisa si cand il formulez oral se va consemna intr-o incheiere. Deci
prima regula este forma scrisa. Tineti minte inca de cand am discutat nulitatea actelor de
procedura ca din insusi cuprinsul actului de procedura trebuie sa rezulte ca intruneste
conditiile prevazute de lege. Care sunt aceste cereri ? in cazul cererilor, art 82 imi spune ce
trebuie sa cuprinda o cerere adresata instantei. Vorbeste de orice cerere, nu de cererea de
chemare in judecata, ca pot sa am numai o cerere de recuzare.
203

Ce trebuie sa cuprinda aceasta cerere ? cui ma adresez, denumirea instantei, in primul rand.
Cine sunt eu. Daca o formulez in contradictoriu cu cineva, unde stau eu. Daca este o cerere
formulata pe parcursul procesului nu e o problema ca nu trec domiciliul sau resedinta, pt ca
este trecuta in cererea de chemare in judecata. O sa vedeti ca element de noutate, introdus prin
legea micii reforme, in cererea adresata instantei, pot sa trec si mijloacele alternative de
comunicare, daca am fax, mail etc. care este obiectul cerererii si semnatura ( imi insusesc
cele scrise) instanta poate sa stie ca cererea emana de la mine. Sigur ca ea poate fi formulata
personal sau prin reperezentati.
Am omis sa discutam despre cum se face dovada calitatii de reprezentat, ea se face prin
procura, fie conform legii avocatilor, fie prin procura sub semnataura legalizata, fie daca am
declarat in fata instantei si s-a consemnat in incheierea de sedinta. Dar daca nu se depunde
vreo procura si partea nu se prezinta si se exercita in numele ei o actiune in justitie, cealalata
parte spune ca eu nu cred ca acest avocat, sau mandatar au a actionat in numele partii, ce se
intampla in aceasta situatie ? se invoca exceptia lipsei calitatii de reprezentant, care incepe
prin a fi dilatorie pt ca se da un termen de judecata sa faci dovada calitatii de reperezentat
depunand procura sau se prezinta partea si confirma acest lucru, sau daca nu face aceasta
dovada se anuleaza cerea. De unde stiu acest lucru ? art 161.(teza a doua al 1 )
Denumirea cererii, ca e apel, recurs, asta nu este o problema pt ca instanta este cea care
stabileste calea de atac si o poate recalifica. Daca s-a calificat, intitulez o cale de atac recurs,
se repartizeaza unui complet de recurs dar in realitatae este un apel pt ca vizeaza un obiect
patrimonial cu o valoare de peste 100.000 lei. Ce face instanta ? la primul termen de judecata
in complet de 3 judecatori ?- constata ca aceasta cale de atac nu era recursul ci era apelul, o
recalifica si traspune cauza la un complet de apel care in concret, conform regulamentului de
ordine interioara ,inseama primii doi judecatori pt fiecare sedinta de judecata ( jud xyz), pt
fiecare termen se stie in ce ordine se intra. (xyz, yzx, zxy). Asta este ordinea in care se rotesc
fiecare, de ce este important, pt ca de ex in aceasta situatie se recalifica recursul din recurs in
apel, atunci raman sa judece primii doi planificati(xy), dar nu oricare. Asadar primii doi
raman sa judece apelul. Chiar daca sunt foarte multe situatii in care in completul de 3
judecatori intra 2 care fac si complet de apel, nu raman sa judece ei pt ca, ei in concret sunt si
complet de apel. Asadar cine e programat, primele doua locuri raman sa judece apelul. Dar
daca partea califica apel si este in realitate recurs, instanta de apel intra in compunere de 2
judecatori, se repartizeaza un complet de apel, pun in discutia partilor caii de atac, o recalifica
in recurs, va intra al treilea judecator de pe lista de permananeta din aceasi zi. Denumirea
gresita a cererii nu atage nulitatea acesteia pt ca ea va fi calificata de instanta dupa punerea in
discutia partior( tine de rolul activ al judecatorului)- art 129.
Cu privire la procedura prealabila cateva cuvinte pt ca nu le aveti in manual. Art 109 privind
procedura prealabila a fost modificat prin legea micii reforme. In ce sens ? in sensul ca lipsa
procedurii prealabile nu mai poate fi invocata din oficiu de instanta si de parat in orice etapa a
procesului, ci fiind reglemenatat prin norme dispozitive in favoarea paratului poate fi invocata
lipsa procedurii prealabile numai de catre parat si numai prin intampinare cand aceasta este
obligatorie, sau la prima zi de infatisare cand intampinarea nu este obligatorie, sau o sa vedeti
cand vom face actele de dispozitie a paratului, nu a putut sa faca aceasta pt ca nu a fost
204

reprezentat de avocat si instata ii pune in vedere la prima zi de infatisare posibilitatea sa
invoce exceptiile si sa-si arate doveziile si apararile pe care intelege sa le invoce in favoarea
sa.
Sa tineti minte ca fata de manual, textul lui 109 este modificat si lipsa procedurii prealabile
poate fi invocata numai de catre parat si numai ilimine litis pt ca normele nu mai sunt
considerate imprerative cum erau in 2008, ci sunt dipozitive si intesul ocrotit este cel al
paratului.
Dar, al 4 in materia proceselor de partaj succesoral, are o prevedere cel putin ciudata la prima
lectura, de ce ?
Ce fel de exceptie e lipsa procedurii ? aceasta este o exceptie de fond. Este o coditite
speciala in litigiile in care aceasta este solicitata. Tine de conditiile de exercitare ale actiunii
civile, dar, desi este o exceptie de fond, exceptiile de fond de regula sunt absolute, in aceasta
situatie din reglementarea art 109 rezulta ca vorbim de norme dispozitive in ocrotirea
interesului paratului, el este singurul care o poate invoca si doar prin intampinare sau la prima
zi de infatisare.
Al utlim insa suscinta niste discutii, cand vorbesc despre un partaj succesoral, de o dezbatere a
procedurii succesorale, reclamantul va depunde o incheiere emisa de notarul public cu privire
la verificarea evidentelor succesorale prevazute de cod civil si de lege. In acest caz
neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocatata nu numai de catre parat ci si de
instanta din oficiu. Este un text similar si in NCPC. Remarcati ca textul pare foarte ambiguu
pt ca procedura prealabila are ca scop sa faca partile sa evite pe cat posibil concursul instantei.
Daca s-ar fi spus ca nu pot sa se adrese partile instantei, cu o solicitare de constatarea
calitataii de mostenitor , partajul succesoral daca in prealabi au fost la notarul public si notarul
a constatat ca nu s-au inteles cu privire la anumite aspecte in dezbaterea mostenirii, atunci sa-i
trimita la instanta pt ca dreptul a devenir unul litigios si notarul nu poate sa rezolve un drept
litigios, in fata lui se deruleaza o procedura care nu presupunere o neintelegere intre parti. Dar
nu este asa, remarcati ca nu imi spune acest lucru codul, deci rostul acestei proceduri, de
partaj, nici nu este o procedura prealabila, caci ceea ce imi cere nu este sa ma duc la notar sa
imi chem ceilalti comostenitori, imi cere numai sa merg la notar si sa cer sa imi verifice
evidentele succesorale. Lg 36 din 1995 si la regulamentul de punere in aplicare privind
atributiile notariilor in materia succesiunii, veti vedea ce fel de registre sunt tinute ca sa am o
evidenta a succesiunilor dezbatute, a testamentelor autentificate, a acceptarilor, a
renuntarilor si atunci ceea ce imi cere de fapt acest cod este de fapt ca inainte sa ma adresez
instantei sa ma duc sa fac o verificare a acestor registre, pt ca daca s-a dezbatut dj
mostenirea, nu mai am de ce sa vin la instanta. Sigur nu se pune problema acestei proceduri
cand cer anularea certificatului de mostenitor, pt ca nu mai am de ce sa cer aceste extrase pt ca
depun certificatul de mostenitor si obictul este anularea acestuia, deci nu se mai aplica aceasa
procedura prealabila deloc. Dar daca este vorba doar despre verificarea acestor evidente, de
ce sa o numesc procedura prealabila pt ca practic nimic nu ma impiedica dupa ce am sesizat
instata, ca acestea sa le solicit pe cale de probatiune, fac o adreasa si aflu toate aceste lucruri.
Probabil, cred ca este un lobby al lor, pt ca daca ar solicita instanta in cursul procesului,
205

instanta nu ar plati. Inatntei trebuie sa ii raspunzi. In schimb, daca obligi partea sa faca
lucrurul asta, ea va trebui sa plateasca anumite taxe. Asadar, este o veritabila procedura
prealabila ?! instanta pana cand o poate invoca ?! instanta teoretic ar putea sa invoca lipsa
procedurii prealabile oricand, dar nu ar fi absurd sa imi respinga actiunea ca inadmisibila in
conditiile in care ea poate foarte simplu sa faca aceasta verificare in cursul judecatii. Tabarca
sustine ca si instanta numai limine litis poate invoca lipsa acestei proceduri, iar daca nu a
facut-o nu are decat sa faca o adresa si sa faca ea aceasta cercetare. Acum, esenta este ca pana
la urma daca partea invoca si judecatorul ar dispune, in loc sa respinga ca inadmisibila
actiunea, ar dispunde totusi efectuarea acestor verificari pe parcursul procesului si ar
solutiona cauza pe fond in loc sa respinga da inadmisibila, exercitarea unei cai de atac pe
acest considerent ar trebui sa jutifice o vatamare. Destul de greu se justifica o vatamare in
acest caz, pt ca nu am o nulitatea expresa.
Ceea ce trebuie sa retineti ce reglementarea procedurii prealabile a devenit una din norme
supletive ca regula si prin exceptie, in materia procedurii succesorale si instanta poate invoca
lipsa ei din oficiu, ca aceasta procedura in materie succesorala se referea nu la un lititigu intre
parti ivit in fata notarului, cand au dorit sa dispuna succesiunea, ci numai la verificarea
evidentelor notariale si ca practic incalcarea obligatiei de efectuare a acestei proceduri
prealabile nu ar trebui sa duca la sanctiunea nulitatii hotararii cate vreme este vorba de o
chestiune de probatiune si nu de incercare de evitare a concursului instantei.

CURS 14-15
Am inceput sa discutam cererile adresate instantelor, despre orice tip de
cereri; am spus ca nu am facut cererile atunci cand am discutat despre actele de procedura si
nulitatea actelor de procedura pt ca actele de procedura sunt mai mult decat cererile, cuprind
si cererile adresate instantelor judecatoresti. Am inceput sa discutam despre cereri in general,
urmand sa discutam despre cererile specifice fiecarei parti din proces si am spus ca o cerere
adresata instantei judecatoresti trebuie sa imbrace forma scrisa, iar elementele ei sunt foarte
logice: partile, adica cine sunt eu cel care ma adresez instantei, fata de cine imi formulez
cererea; obiectul, ce anume cer; semnatura, ca sa se vada ca cererea imi apartine mie si unde
sa mi se comunice raspunsul la aceasta cerere, inclusiv mijloacele alternative de comunicare
prevazute de art 132 ind 1 care au fost introduse in textul articolului 82 prin legea micii
reforme. Am discutat si despre procedura prealabila asa cum este ea reglementata in art 109
modificat prin legea 202\2010 a micii reforme si astazi incepem sa discutam despre cea mai
importanta parte a procesului civil care este reclamantul si care este actul de procedura prin
care acesta investeste instanta de judecata, este vorba despre cererea de chemare in judecata;
cuprinsul cererii de chemare in judecata este reglementat in art 112 din actualul cod de
206

proc.civ., este similar reglementat si in noul cod de proc.civ. cu cateva mentiuni suplimentare
la fiecare punct (o sa va atrag atentia).
Ce trebuie sa cuprinda in primul si in primul rand stim de la cererile
adresate instantelor; desi nu spune art 112 trebuie sa arate instanta careia i se adreseaza. Art
82: carei instante ma adresez, cine sunt eu si fata de cine formulez cererea daca e cazul, ce
anume cer, semnatura si unde sa mi se comunice raspunsul. Iata ca in art 112, vizand
cuprinsul cererii de chemare in judecata, desi vedeti ca incepe direct cu numele partilor, cu ce
trebuie sa inceapa de fapt o cerere de chemare in judecata? Denumirea instantei careia ma
adresez (catre Judecatoria Cluj-Napoca); vedeti ca in practica uzual este Domnului
presedinte...aceasta deriva de pe vremea cand repartizarea dosarelor se facea de catre
presedintele instantei de judecata. Putem considera ca se adreseaza de fapt presedintelui
completului de judacata dupa repartizarea dosarului. Ce trebuie sa cuprinda asadar cererea de
chemare in judecata? Cui ma adresez, cine sunt eu si cu cine ma judec, nu? este foarte logic:
numele si prenumele reclamantului sau al reclamantilor daca sunt mai multi, numele si
prenumele paratului sau al paratilor daca sunt mai multi ( am facut ieri coparticiparea
procesuala), domiciliul acestora [de ce este important sa arat numele partilor? Sa stiu cu cine
ma judec; asa pictez cadrul procesual, in persoana lor verific calitatea procesuala activa si
pasiva si daca au sau nu capacitate procesuala la momentul inregistrarii cererii de chemare in
judecata; pt ca daca una era decedata, de exemplu, se invoca exceptia lipsei capacitatii de
folosinta si se constata nulitatea cererii pt lispsa capacitatii de folosinta. Dar daca decedeaza
dupa inregistrarea cererii, se pune problema transmisiunii calitatii procesuale active sau
pasive. De ce indic resedinta partii sau domiciliul acesteia, in primul rand ca sa stiu unde le
citez ( este necesar sa indice domiciliul si pt reclamant, chiar daca teoretic el ar lua temenul in
cunostinta la momentul in care se inregistreaza cererea de chemare in judecata daca face acest
lucru personal sau prin mandatar si semneaza luarea termenului in cunostinta. Este necesar pt
acele situatii in care nu opereaza luarea termenului in cunostiinta. La acest domiciliu i se va
comunica hotararea finala a judecatii.) Domiciliul paratului: pt citare si pt stabilirea comp terit
atunci cand e vb de cea de dr comun sau alternativa. Mai solicita o serie de alte mentiuni
referitoare la persoanele juridice: nr de inmatriculare in registrul comertului sau daca e vb de
o alta persoana juridica, registrul persoanelor juridice; codul fiscal si contul bancar ( daca nu
ai raporturi comerciale cu aceasta nu stiu cum ai putea sa afli contul bancar, dar se cere. Noul
cod de procedura cere sa introduci inclusiv codul numeric personal in cazul persoanelor
fizice, ceea ce tine practic de atributele persoanei la care nu ai acces- sigur ca poti sa treci
207

codul tau numeric personal ca reclamant dar nu ai de unde sa cunosti codul numeric personal
al paratului, insa noul cod pretinde inclusiv aceasta conditie suplimentara). Notiunea de
domiciliu se refera la locul unde partile domiciliaza efectiv. Domiciul procesual ales stiti ce
inseamna de la prorogarea conventionala a competentei, deci partilor pot sa aleaga acolo unde
vorbim de norme de competenta terit alternativa, sau oricum pot sa isi aleaga domiciliu
rocesual chiar daca competenta teritoriala este reglementata prin norme imperative, cu intentia
ca la acel domiciliu procesual ales sa fie citate si sa li se comunice actele de procedura. De
regula, atunci cand il aleg la avocat au interesul ca acolo sa fie citate si acolo sa li se
comunice actele de procedura pt ca mandatarul avocat sa le poata face apararea in mod
corespunzator. Stim ce inseamna schimbarea domiciliului pe parcursul procesului, nu mai
afecteaza competenta, cum opereaza? Care sunt conditiile pt ca instanta sa ia act de
schimbarea domiciliului pe parcursul procesului? Sa comunic instantei acest lucru si
celeilalte parti prin scrisoare recomandata. Daca paratul are domiciliul necunoscut
reclamantul trebuie sa arate acest lucru in cuprinsul cererii de chemare in judecata, sa arate ca
a facut tot ce i-a stat in putiinta cum cere art 95 sa afle domiciliul paratului dar nu a putut sa il
afle si sa anexeze proba acestui fapt. In aceasta situatie paratul urmeaza sa fie citat conform
procedurii de la art 95. Reclamantul cu domiciliul in strainatate trebuie sa isi aleaga un
domiciliu in Romania si paratului cu domiciliul in strainatate o sa ii puna in vedere acest lucru
presedintele instantei. Iata deci ca primul punct al cererii de chemare in judecata este foarte
logic: identifica cine cu cine se judeca, lucru necesar pt a identifica in persoana acestor parti
capacitatea procesuala ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, calitatea procesuala pt a
determina cadrul procesual, numele complet, domiciliu sau resedinta sau sediul pers juridice-
sa stiu unde fac citarea si comunicarea actelor de procedura, sa determin competenta
teritoriala relativa atunci cand este cazul sau de drept comun. In situatia in care cererea de
chemare in judecata se formuleaza prin mandatar se va indica numele si calitatea
mandatarului si se va anexa dovada calitatii de reprezentant in functie de calitatea
reprezentantulul; daca este mandatar avocat se va anexa imputernicirea avocatiala iar daca
este un mandatar neavocat se va anexa procura sub semnatura legaliza in actuala
reglementare, iar in noua reglementare sub semnatura autentica. Nu confundati aceste lucruri!
De ce este importanta aceasta mentiune? Pai daca avocatul si-ar trece numai numele lui,
Ionescu Vasile, la ce m-as gandi? Ca el este reclamantul insusi. Dar daca spun reclamantul
Popescu Nicolae prin av Ionescu Vasile stiu ca in realitate calitatea procesuala activa o verific
in persoana lui Popescu Nicolae si calitatea de reprezentant in persoana lui Ionescu Vasile, a
avocatului.
208

Sediul profesional al avocatului are sens sa-l indice pt situatia in care iti alegi domiciliu
procesual la acesta si in rest nu ar avea sens desi codul nu afce aceasta distinctie.
Obiectul cererii- ce anume pretinde reclamantul de la parat. Obiectul
cererii si valoarea lui atunci cand vorbim despre o actiune patrimoniala. Stabilirea valorii
obiectului procesului se face de catre reclamat. Se poate contesta? Da, de catre parat sau chiar
de instanta din oficiu atunci cand isi verifica competenta. Stiti de la 159ind1 ca instanta e
obligata din orficiu sa isi verifice competenta la prima zi de infatisare. Atunci cand e vb de
imobile trebuie sa se arate toate datele de identificare ale acestora daca sunt inscrise in cartea
funciara, inclusiv numarul topografic si numarul cartii funciare. Este foarte logic. Pana acum
avem: carei instante ma adresez, cine sunt, cu cine ma judec, unde stau, unde sta cel cu care
ma judec si alte date de identificare. Sigur, contul bancar este important daca stiu eventual
unde o sa se puna problema de executare. Ce anume cer de la cel cu care ma judec; daca
obiectul este patrimonial, care este valoarea acestuia., dupa ce criterii l-am evaluat. NCPC
chiar imi cere sa indic in cuprinsul cererii de chemare in judecata modul de calcul, cum am
ajuns la suma pe care o arat ca ar reprezenta pretuirea mea. In cazul imobilelor noul cod de
procedura arata ca se ia in considerare valoarea impozabila in cazul acelor imobile pt care se
plateste impozit. Actualul cod nu are astfel de reglementare, asadar se aplica conditiile de
drept comun, dupa pretuirea facuta de reclamant. De ce este importanta indicarea obiectului?
Am spus la principiul disponibilitatii ca instanta se pronunta numai pe ceea ce am cerut. Sigur
ca avem cu titlu de exceptie in anumite procese cereri accesorii obligatorii cum ar fi in cazul
proceselor de divort dispozitiile referitoare la nume, la incredintarea copiilor, la stabilirea
pensiei de intretinere, dar instanta in baza principiului disponibilitatii consacrat de art 129
aliniat ultim se pronunta numai cu privire la ceea ce a fost investita, numai cu privire la ceea
ce a cerut reclamantul; daca reclamantul cere sa I se restituie o suma imprumutata instanta nu
ii poate da din oficiu si dobanda stabilita prin contract sau daunele moratorii pt plata cu
intarziere a acesteia. Daca nu s-au cerut cheltuieli de judecata, instanta nu le va acorda din
oficiu. Ce influenteaza, in afara de competenta, obiectul? Daca obiectul imi determina
competenta materiala, idiferent ca este dupa valoare sau nu este dupa valoare ca daca e vorba
de un litigiu de expropriere competenta in prima instanta apartine intotdeauna tribunalului
indiferent de valoarea despagubirilor solicitate in urma exproprierii. Ce mai poate determina?
daca este vorba de un litigiu de munca imi determina si constituirea completului de judecata,
am aratat acele distinctii, deci un judecator plus doi asistenti judiciari. Cuantumul taxei
judiciare de timbru si a timbrului judiciar pt ca actiunile neevaluabile in bani au taxe de
209

timbru fixe, actiunile evaluabile in bani se timbreaza raportat la valoare, ca regula.
Admisibilitatea unor mijloace de proba- proba cu inscrisuri pt obiect ce are valoarea peste
250lei. Litispendenta, autoritatea de lucru judecat si conexitatea -de ce? Pai sunt elemente ale
tuturor acestor trei exceptii, nu? Ca la litispendenta avem aceleasi parti care se judeca pentru
acelasi lucru in mai multe dosare. La autoritate de lucru judecat s-au judecat o data irevocabil
si se judeca inca o data cu privire la acelasi lucru. Iar la conexitate am doua cauze care pot sa
aiba un obiect diferit, dar intre care exista o legatura care determina judecarea lor impreuna.
Deci iata, obiectul intereseaza si sub aspectul exceptiei de conexitate. Modificarea obiectului
cererii o sa o discutam distinct.
Motivele de fapt si de drept pe care se sprijina cererea. Remarcati ca acest
punct este unul suplimentar fata de cel de la art. 82 care se refera la cuprinsul cererilor- nu se
cere in cuprinsul oricarei cereri sa indici si motivele de fapt si de drept. Ce s-a cerut pana
acum era de fapt din cuprinsul cererilor. Iata deci, acesta este un punct suplimentar in cazul
cererii de chemare in judecata. Ce intelegem prin aratarea motivelor de fapt si de drept? Pai eu
daca spun: il chem in judecata pe ionescu vasile si cer sa imi plateasca 100mii de lei..ce
intelege si paratul si instanta( ce inseamna aceasta suma) ce inseamna de fapt motivele de fapt
si de drept? am incheiat cu paratul ionescu un contract de imprumut la data de, pt suma de, a
carei scadenta este la data de..si dupa scadenta nu a platit. Asta e motivarea in fapt- aratarea
starii de fapt, adica ce s-a intamplat intre cele doua parti sau la data de, am suferit un
accident de circulatie. In urma acestui accident am suferit daune materiale in suma de..,
constand in.., si diferenta o constituie daunele morale reprezentand..(ex:pretul durerii). Asta
este aratarea motivelor de fapt si a motivelor de drept ar fi incadrarea juridica, nu? Imprumut,
raspundere civila delictuala pt fapta proprie sau pt fapta altuia, plata nedatorata, imbogatire
fara justa cauza. Chiar daca nu indic motivele de drept, ele rezulta din motivele de fapt si
instanta le poate pune in discutia partilor in baza ar 129 al4 Cu privire la situatia de fapt si
motivare in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor,
judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si
sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate
in cerere sau in intampinare. Iata deci, chiar daca nu treci motivarea in drept instanta o s aiti
puna in discutie, daca este o raspundere contractuala, daca este o raspundere
extracontractuala, care ar fi temeiul juridic al actiunii. O sa vedeti ca uneori diferenta dintre
obiectul cererii si temeiul juridic a actiunii nu este foarte simplu de stabilit pt ca daca spun ca
il chem in judecata pe parat si vreau sa imi predea posesia imobilului, ce fel de actiune este
210

aceasta? Ce ii cer? Predarea posesiei dar ce fel de actiune este? E o actiune in revendicare sau
o actiune in evacuare? Tine acest lucru de obiect sau tine de temeiul juridic? Cine stabileste
temeiul juridic? Partea sau instanta? Daca partea spune: eu inteleg sa introduc o simpla
actiune in evacuare(de ce? Pt ca se timbreaza fix, in timp ce actiunea in revendicare se
timbreaza la valoarea imobilului. Conteaza inclusiv pt stabilirea competentei uneori, dar in
principal pt taxa de timbru). Cine stabileste? Partea. Instanta poate sa schimbe temeiul juridic?
129 al 4- poate pune in discutia lor orice imprejurari de fapt si de drept, si poate sa
spuna..uite, daca tu spui ca esti titular al dreptului de proprietate si paratul ocupa abuziv
imobilul, pai ce fel de actiune este aceasta? Si vrei sa intri in posesie..este o actiune in
revendicare.. actiune in evacuare ar fi cand ar fi o actiune in raspundere contractuala. I-ai
inchiriat imobilul, a expirat durata inchirierii si el nu preda imobilul la expirarea termenului
contractual. Dar daca reclamantul insista in aceasta calificare juridica? Instanta i-o pune in
discutie(129al4). Poate instanta sa schimbe calificarea juridica? De ce este important? Ea se
poate pronunta conform aliniatului ultim al art 129 numai pe ce i s-a cerut; daca apreciem ca
acesta se refera la obiect ea nu mai poate sa schimbe obiectul, ramane cum a stabilit partea.
Daca se refera la temei juridic s-ar putea discuta daca in baza art 129al4 instanta poate sau nu
schimba temeiul juridic. Sa stiti ca practica mea constanta a fost ca eu am stabilit temeiul
juridic si nu partea. Deci partea poate sa spuna ca este o actiune in evacuare, eu ii pun in
discutie ca este o actiune in revendicare, ii las sa puna concluzii si daca nu ma conving ca au
avut dreptate stabilesc ca este o actiune in revendicare, il pun sa timbreze la valoare si daca nu
timbreaza la valoare anulez cererea de chemare in judecta ca netimbrata. Exista o alta opinie
in doctrina, insusita de noul cod de procedura, care spune ca daca partea insista in calificarea
juridica pe care a dat-o cererii sale in cuprinsul ei si nu doreste sa si-o schimbe, desi instanta ii
pune in discutie acest lucru...si este vorba de drepturi de care ea poate dispune, deci nu in
orice fel de cauze, ci in cauzele in care ea ar putea sa incheie si o tranzactie, deci cand e vorba
de drepturi de care ea poate sa dispuna, instanta este obligata sa aiba in vedere acel temei
juridic. Si in aceasta situatie ce va face? Daca spune ca nu este evacuare, ci este revendicare,
te lasa sa timbrezi ca evacuare, competenta ramane stabilita ca avacuare, dar o sa iti respinga
actiunea ca nu este o actiune in evacuare, ca inadmisibila, de exemplu. Asta este noua
reglementare si probabil ca ar trebui sa ne insusim de pe acum aceasta optica pentru ca oricum
spre ea ne indreptam. Iata, deci ca temeiul juridic este stabilit de parte, instanta poate in baza
rolului activ sa puna in discutie schimbarea temeiului juridic, insa daca partea insista sa
pastreze acest temei juridic ea nu il poate schimba din oficiu insa poate respinge actiunea
apreciind ca nu satisface cerintele temeiului juridic invocat de reclamant. Si sigur, contribuie
211

alaturi de obiect la determinarea calitatii procesuale a partilor pt ca in exemplul dat la actiunea
in revendicare calitate procesuala activa are titularul dreptului de proprietate, calitate
procesuala pasiva are posesorul, daca este vorba de o actiune in evacuare calitate procesuala
activa ar avea in exemplul dat cel care a inchiriat imobilul si calitate procesuala pasiva
chiriasul.
Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere este o
cerinta suplimentare raportat la cuprinsul cererilor asa cum acesta este reglementat in art 82 si
este iarasi o cerinta foarte logica, pentru ca cel care se adreseaza instanei este obligat sa isi
probeze pretentiile si trebuie inca prin actul prin care sesizeaza instanta sa arate de ce probe
intelege sa se foloseasca. Sunt o serie de reguli pe care o sa le reluam la probe. Evident, cand
este vorba de o proba cu inscrisuri va anexa copii certificate de el de pe acteste insscrisuri;
poate sa anexeze doar parti dintr-un inscris; daca inscrisul este intr0o limba straina trebuie sa
anexeze si o traducere a acestui inscris. In actuala reglementare nu se cere ca traducerea sa fie
facuta de un traducator autorizat , insa viitoarea reglementare cere acest lucru. Daca este un
inscris in litere chirilice sau alte caractere ce nu sunt latine, iarasi trebuie transcris pentru ca s-
ar putea de exemplu ca acest continut al inscrisului sa fie formulat in limba romana, insa
scrisul sa fie formulat cu alte caractere, chirilice spre exemplu, si atunci trebuie sa fac o
transcriere in limba romana. Cand se cere interogatoriul celeilalte parti trebuie sa se arate
acest lucru. Noul cod de procedura civila prevede, o sa vedeti cand vom face probele, ca in
anumite situatii interogatoriul nu se ia ( stiti cum se ia interogatoriul..deci interogatoriul se
depune in fata instantei la termenul de judecata pentru care este citata cealalta parte, instanta
ia intrebarile, le cenzureaza cand este cazul, iar cealalta parte raspunde pe loc...este de fapt o
marturisire provocata...dar in anumite situatii de exceptie, in cazul anumitor pers juridice, in
cazul partilor cu domiciliul in strainatate interogatoriul se comunica in scris si se raspunde la
acesta in scris. Daca este o situatie dintre acealea in care interogatoriul trebuie comunicat in
scris si se raspunde la acesta in scris fara prezentarea in fata instantei, noul cod de procedura
prevede expres ca trebuie sa se anexeze cererii de chemare in judecata inclusiv interogatoriul
cuprinzand intrebarile adresate paratului. In actuala reglementare nu avem o astfel de statuare,
inca credem ca nimic nu ne impiedica sa facem acest lucru. Nu prea as vedea totusi avocat sa
isi puna asa cartile pe masa s=fara sa fie obligat inca prin sesizarea instantei. Cand se cere
dovada cu martori se arata evident numele martorilor, domiciliul sau resedinta acestora si
cand este cazul, mijloacele alternative de comunicare ca sa poata sa fie si acestia citati mai
usor.
212

Si semnatura la final..deci semnatura ca pe orice cerere. Ce inseamna
semnatura? Numele, orice stamplila? Nu, semnatura olografa. Care este rolul semnaturii?
Dovedeste faptul ca eu mi-am insusit cererea, ca eu sunt cel care a formulat-o. Ce se intampla
daca o alta persoana semneaza cererea de chemare in judecata? Pot sa confirm cererea de
chemare in judecata ( confirm retroactiv mandatul). Dar daca eu spun imi contest semnatura
de pe cererea de chemare in judecata. Nu am semnat eu pentru mine, ce se intampla in
aceasta situatie? Se face o verificare de scripte. De ce? sigur ca s-ar putea sa ma
razgandesc...dupa ce fac cererea de chemare in judecata apreciez situatia si imi dau seama ca
nu prea am sanse sa castig. As putea sa renunt la judecata, dar veti vedea cand vom face actele
de dispozitie ale partilor ca daca renunt la judecata dupa ce cererea de chemare in judecata a
fost comunicata si i-am ocazionat paratului cheltuieli de judecata, si-a angajat avocat, a depus
intampinare, trebuie sa ii achit aceste cheltuieli de judecata...si atunci, decaa sa recurg la
renuntarea la judecata pot sa imi contest semnatura. Ce as face ca instanta? As lua de buna
aceasta afirmatie? Pai nu. Eu trebuie sa ma prezint personal in fata instantei sa imi contest
semnatura si sa se faca procedura verificarii de scripte. Daca eu refuz sa ma prezint in fata
instantei atunci cand sunt citat, instanta va considera ca eu am semnat cererea de chemare in
judecata. Daca se va constata ca nu eu am semnata se va anula ca fiind facuta de o persoana
care nu are calitatea de reprezentant. Daca as sti cine este persoana care a facut cererea, daca
isi arata numele inseamna ca a facut-o in nume personal si invoc exceptia lipsei calitatii
procesuale active si ca urmare a admiterii acestei exceptii il voi obliga la plata cheltuielilor de
judecata daca paratul le solicita.
Care este sanctiunea pentru lipsa elementelor cererii de chemare in
judecata? O sa vedeti daca mergem la art 133 ca prevede sanctiunea nulitatii exprese pentru
lipsa a trei elemente: numele partilor, obiectul si semnatura. De unde deducem ca in
acceptiunea codului aceste trei elemente sunt esentiale. Deci, cine se judeca, pentru ce se
judeca si insurirea cererii de catre cel care a investit instanta. Daca este o nulitate expres
prevazuta de lege, ce inseamna acest lucru? Vatamarea se prezuma. Daca lipseste numele
paratului, va invoca nulitatea cererii de chemare in judecata si o va anula. Daca lipseste
obiectul nu stim pentru ce se judeca. Daca se invoca lipsa semnaturii -art 133 al 2. Cu alte
cuvinte, observ ca cererea de chemare in judecata nu este semnata, vine paratul la prima zi de
infatisare invoca acest lucru. Daca reclamantul este prezent instanta ii va spune: veniti in fata
instantei, aici e dosarul, semnati cererea. Daca o semneaza, nulitatea se acopera, daca nu o
semneaza, cererea se anuleaza pentru lipsa unui element esential. Daca reclamantul nu este
213

prezent la acest termen de judecata se va acorda un termen, va fi citat cu mentiunea sa se
prezinte sa semneze cererea de chemare in judecata sub sanctiunea anularii ei. Daca la
termenul urmator se prezinta si o semneaza nulitatea se acopera, daca nu se prezinta cererea
va fi anulata pentru lipsa semnaturii. Poate instanta din oficiu sa invoce lipsa semnaturii?
Pentru ca observati ca textul spune ca paratul poate sa invoce lipsa semnaturii de pe cererea
de chemare in judecata. Instanta trebuie sa verifice daca a fost investita de catre cel al carui
nume este pe cererea de chemare in judecata, asadar si instanta din oficiu poate sa puna
aceasta imprejurare in discutia partilor si sa-l citeze pe reclamant. O sa vedem imediat ca
exista doua situatii distincte; permite textul codului ca la inregistrarea cererii de chemare in
judecata, daca se observa lipsuri, sa acorzi un termen reclamantului sa si le completeze. Daca
totusi ai fixat termen si ai pus cererea pe rol, este discutabil daca mai poti sa lasi sa si-o
completeze. Ce fel de nulitate este aceasta? Nu stii numele paratului, nu stii cu cine te judeci,
nu stiu pentru ce te judeci. Nu poti stabili nici macar competenta, nici taxa de timbru, nici
nimic. Cine o poate invoca? Cine poate invoca lipsa acestor elemente? Este nulitate absoluta.
Poate fi acoperita? Acuma stiti ca in procedura, in principiu, daca pot sa completez actul fara
sa il anulez acest lucru se poate face. Codul imi permite numai in situatia in care fara sa pun
cererea pe rol, daca ne uitam la textul art 114 la inregistrarea cererii, La primirea cererii de
chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta
intruneste cerintele prevazute de lege si daca are lipsuri ii pune in vedere sa le completeze.
Daca reclamatul sau mandatarul sau sunt prezenti la momentul inregistrarii cererii de chemare
in judecata vor complta acest lucru pe loc, iar daca i-au trimis prin posta aceasta cerere li se
poate comunica tot postal si sa li se dea un termen sa faca aceste completari. Pana cand nu fac
aceste completari nu se fixeaza termen de judecata, nu se comunica cererea de chemare in
judecata paratului, (chiar daca de exemplu este trecut numele lui, lipseste doar obiectul sau
alte elemente). In aceasta situatie daca reclamantul nu se conformeaza solicitarii presedintelui,
se va anula cererea. Pentru ca observati ca aliniatul 2 reclamantul va completa cererea de
indata daca I s-a trimis prin posta urmeaza sa le faca(completarile). Acordarea acestui termen
(aliniatul 3)se face in toate cazurile cu mentiunea ca neindeplinirea obligatiilor poate sa atraga
suspendarea judecatii. Asadar, am o sanctiune; nu se anuleaza in aceasta etapa procesuala, ci
daca nu ai regularizat cererea de chemare in judecata asa cum ti s-a pus in vedere se va
suspenda solutionarea ei. Fiind un motiv de suspendare imputabil tie, reclamantului, incepe sa
curga termenul de perimare, si daca intr-un an de zile nu completezi ceea ce ti-a pus in vedere
presedintele instantei, cererea ta se va perima. Aceasta procedura, in actuala reglementare este
una facultativa, din pacate. In viitoarea reglementare devine obligatorie. O cerere informala
214

nu se pune pe rol; i se pune in vedere reclamantului sa o completeze si daca nu o completeaza
se anuleaza si are cerere de reexaminare. In momentul de fata, daca ne uitam la textul
articolului 114, poate sa recurga la aceasta procedura instanta si daca nu recurge si pune totusi
cauza pe rol si fixeaza termen de judecata si comunica cererea informala daca are cui, ca daca
lipseste numele paratului nici nu are cui sa o comunice. Dar revenind la textul art 114,
vorbeste de presedintele instantei, oare chiar presedintele instantei face acest lucru incazul
tuturor dosarelor? In realitate acest lucru se face de presedintele completului de judecata. La
momentul inregistrarii unei cereri aceasta primeste un numar, se repartizeaza aleatoriu prin
sistemul informatic ecris unui complet de judecata si presedintele acelui complet de judecata
ia toate masurile necesare pentru pregatirea judecatii. Sigur ca s-ar putea spune, bine, pai daca
se repartizeaza aleatoriu, repartizarea aleatorie inseamna din start fixarea unui termen de
judecata. Pentru ca in calculator o sa imi spuna, cand se repartizeaza unui complet de
judecata, la termenul de judecata din 10 ianuarie, sala 135, de la ora 8.30; asta inseamna
completul C3 recurs la Curte. Deci automat repartizarea inseamna fixarea unui termen de
judecata. Termenul, sala si ora imi determina completul de judecata fiindca fiecare complet de
judecata judeca intr-o anumita zi, de la o anumita ora si intr-o anumita sala in actuala
reglementare si avand in vedere baza noastra materiala actuala. Bun, dar ce poate sa faca in
aceasta situatie presedintele completului de judecata? Poate sa spuna: bun, dar pentru acel
termen care mi l-a dat calculatorul eu nu citez paratul, ci numai reclamantul cu mentiunea ca
pana la acel termen sa isi regularizeze cererea si ii comunic ce riscuri are. Si daca el face acest
lucru, pentru termenul urmator voi cita paratul. Daca nu fac acest lucru si din start avand in
vedere ca am un nume al paratului si comunic aceasta cerere de chemare in judecata si vine
paratul si imi invoca nulitatea ( instanta poate sa puna reclamantului in vedere sa regularizeze
cererea pana la urmatorul termen, iar daca reclamantul nu o face, cererea va fi suspendata si
va curge termenul de perimare, paratul nu va fi citat niciodata, el nu va sti ca a fost chemat in
judecata pana cand nu ii va fi comunicata hotararea de perimare). Dar daca instanta nu
recurge la dispozitiile articolului 114 si pentru primul termen de judecata dispune citarea
ambelor parti, daca reclamantul nu a luat termenul in cunostiinta, si paratului ii comunica
cererea de chemare in judecata informala cum este. Si vine paratul si prin intampinare invoca
nulitatea ei. In cazul elementelor esentiale codul imi permite sa suplinesc numai semnatura.
Ce inseamna? In cazul celorlalte mai pot sa suplinesc? Deci daca am apucat sa fixez termen
de judecata si sa comunic paratului cererea informala, ea trebuie anulata. Nu ii ramane
reclamantului decat sa faca o noua cerere c are sa fie formal corecta. Sigur ca voi o sa puteti
sa spuneti: dar daca instanta nu face acest lucru si ii da un termen sa o completeze? Care ar fi
215

sanctiunea daca face acest lucru si finalmente se prnunta pe fonduc actiunii? Pot sa spun in
calea de atac ca anulez cererea pentru ca initial a fost informala? In lipsa unui text expres al
codului, practic pot sa recurg la ambele solutii; fie spun anulez cererea, nu ai decat sa faci o
noua actiune, fie daca iti dau un termen. Dar care este diferenta dintre aceasta situatie si
situatia in care de la bun inceput cererea a fost intocmita formal corect? Daca eu nu am indicat
cu cine ma judec, daca nu am indicat pentru ce ma judec, am intrerupt eu prescriptia
extinctiva fata de acel parat daca nu i-am indicat numele? Daca nu am spus pt ce ma judec?
Am intrerupt prescriptia extinctiva cand am inregistrat cererea informala? Cand intrerup
prescriptia extinctiva? Cand il pun in intarziere? Cand il fac de rea-credinta? Cand se stie cu
cine ma judec, deci cand l-a chemat efectiv in judecata, si cand am aratat pentru ce. Asadar
am avut situatii in practica; se cere constatarea nulitatii unui contract de vanzare-cumparare
incheiat intre stat si chirias pt un imobil preluat abuziv. Acolo aveam, desi era o nulitate
absoluta care ar fi trebuit sa fie imprescriptibila, prin legea speciala se introduce un termen
special de prescriptie de 18 luni. Introduc cererea de chemare in judecata in interiorul acestui
termen, insa chem in judecata numai unul dintre soti, iar pe celalalt il chem in judecata dupa
implinirea termenului de prescriptie pentru ca imi pune in discutie instanta constiutuirea
cadrului procesual (tineti minte coparticiparea procesuala pasiva si obligatorie) si imi spune:
pai daca tu ceri nulitatea unui contract in care cumparatori sunt doi si tu l-ai chemat numai pe
unul in judecata, cadrul procesual nu este corect constituit, deci ar trebui sa il chemi si pe
calalalt in judecata, ceea ce si faci, pentru ca te conformezi acestei dispozitii a instantei dar nu
o faci in interiorul termenului de prescriptie. Fata de primul parat erai in termen, dar fata de al
doilea se va respine actunea ca fiind prescrisa. Acum sigur ca asta e o chestiune de drept
substantial, ce solutie vei da; ca vei anula doar partial, sau vei spune ca sunt proprietari
devalmasi si vei respinge actiunea in totalitate. Dar ideea este: daca cererea este informala si o
completezi ulterior, ea doar la momentul in care devine formala va produce toate efectele
cererii de chemare in judecata. Repet, in actuala reglementare, din pacate, nu avem cu
claritate stabilite aceste situatii. Am posibilitatea sa ii dau un termen reclamantului sa isi
completeze cererea fara sa citez paratul. Daca nu am recurs la aceasta procedura care la ora
actuala este facultativa si am citat partile, in lipsa elementelor esentiale, la cererea paratului
sau din oficiu instanta poate anula cererea. Daca totusi nu face acest lucru si da un termen, se
va completa, cererea isi produce efecte numai din momentul in care devine formala. Art 132?
am putea sa recurgem si la acest lucru, dar in principiu art 132 nu se refera la conditiile
formale ale cererii in sensul art 133, ci se refera de exemplu la situatia in care,cum v-am dat in
216

acel exemplu, cadrul procesual nu este legal constituit, tu nu te judeci cu toti cu care ar trebui
sa te judeci.
In ceea ce priveste celelalte elemente, care este sanctiunea pentru lipsa
celorlale elemente? Deci iata, numele, obiectul si semnatura. Dar daca nu ai indicat
domiciliul? Am o nulitate expresa? Nu, dar este incalcat un text de lege, am o nulitate
virtuala, nu stiu unde sa-l citez, nu stiu sa stabilesc competenta daca este una teritoriala de
drept comun sau alternativa.
In ceea ce priveste insa probele, se pune problema daca este un motiv de
nulitate pentru ca lipseste un element al cererii prevazut de lege sau esti decazut din dreptul de
a mai propune probe pentru ca nu ai facut-o prin actul de procedura prin care te obliga legea
sa faci acest lucru. O sa vedeti a toata doctrina spune ca cererea de chemare in judecata nu
poate fi respinsa ca nedovedita ci va fi respinsa ca nefondata in masura in care nu ai reusit sa
iti probezi pretentiile, asta pentru ca hotararea sa intre in autoritate de lucru judecat. Nu poti
sa spui ca este nedovedita si mai vii intr-o alta actiune si aduci probe. Deci instanta o sa ti-o
respinga ca nefondata atunci cand nu ai probat-o, nu ca nedovedita. Daca tu nu ai propus
probele sau nu ai propus toate probele prin cererea de chemare in judecata, ar trebui sa fi
decazut din dreptul de a mai propune probe, daca nu te incadrezi in acele situatii de la art 138,
le vom face cand vom discuta probele, cand poti sa ceri completarea probatiunii. Nu este insa
mai putin adevarat daca ne uitam la art 129 al 5, si stiti de cand am discutat despre principiile
proesului civil si am facut rolul activ al judecatorului, ca el poate sa administreze orice probe
necesare aflarii adevarului, chiar daca partile se impotrivesc. Asadar, daca reclamantul nu a
propus probe instanta o sa ii puna in discutie: cum doresti sa iti probezi pretentiile? Si poate sa
dispuna administarrea unor probe chiar daca el s-ar impotrivi, in virtutea rolului activ. Daca
nu face acest lucru si respinge actiune ca nefondata pentru ca reclamantul nu si-a dovedit
pretentiile, insa, conform aliniatului 5ind1 al aceluiasi articol, introdus prin legea micii
reforme, reclamantul nu va putea invoca in caile de atac lipsa rolului activ al instantei; pentru
ca de regula incalcarea principiilor fundamentale ale procesului civil constituie motiv de
nulitate a hotararii, dar nu il vei putea invoca pentru ca vine aliniatul 5ind1 si
responsabilizeaza partile in sensul de a-si face probatiunea asa cum este in obligatia lor (O sa
vedem, si in sarcina paratului este o astfel de obligatie prevazuta atunci cand este
reglementata intampinarea); nu au facut acest lucru, nu o sa poata imputa insstantei faptul
canu si-a respectat obligatia prevazuta de 129al 5. Ce se intampla daca nu isi indica temeiul de
fapt sau temeiul de drept? O sa vedeti ca in NCPC neindicarea temeiului de fapt atrage
217

nulitatea cererii. Este considerata un element esential. De ce? Pentru ca este indispensabil
legata de obiect. Pai cer o suma de bani, bun, dar cu ce titlu? Imprumut, pret, prejudiciu
cauzat printr-o fapta ilicita? Fara sa arat de unde rezulta obligatia ta de a plati o suma de bani,
nu stiu de fapt pe ce am judec. Pai daca spun o suma de bani si nu spun despagubiri pentru
expropriere, nu? In unele situatii motivele de fapt sunt foarte strans legate de obiectul actiunii,
de aceea in NCPC acestea sunt considerate un element esential. In actuala reglementare,
observati ca art 133 nu le enumera printre elementele esentiale, si art 129al4 permite instantei
sa puna in discutia partilor orice elemente de fapt si de drept, deci inclusiv sa lamurim cu ce
titludatoreaza paratul suma de bani pe acre o pretind, de ce ar trebui sa iti restituie imobilul pe
care ceri sa ti-l restituie si asa mai departe. Si sa stabileasca impreuna cu partile in masura in
care reclamantul nu a indicat temeiul de drept, care este acesta. Cererea de chemare in
judecata se timbreaza in functie de obiectul ei. Nu o sa va pretind pentru examen taxele de
timbru, dar ceea ce trebuie sa stiti este ca de regula cererile adresate instantelor judecatoresti
trebuie timbrate, dupa cum vorbim de actiuni patrimoniale sau nepatrimoniale; cele
nepatrimoniale au o taxa de timbu fixa, cele paatrimoniale au o taxa de timbru raportata la
valoare. Sau sunt actiuni scutite de taxa de timbru chiar daca sunt patrimoniale. Daca apreciez
ca instanta a stabilit in mod gresit taxa judiciara de timbru am posibilitatea sa formulez o
cerere de reexaminare a modului de calcul a acestei taxe, care va fi judecata de un alt complet
de judecata al aceleiasi instante si acea incheiere a completului respectiv este irevocabila. In
practica s-a pus problema daca incheierea aceea irevocabila leaga si instanta de control
judiciar. Cu alte cuvinte, daca prima instanta a stabilit o taxa de timbru, mai poate sa spuna
instanta de apel ca a stabilit-o gresit si fie sa restituie reclamantului o parte din ea, fie sa il
oblige sa plateasca diferenta. Legea 146\97 a taxelor judiciare de timbru spune expre ca in
caile de atac instanta de control judiciar daca va constata ca taxa de timbru a fost gresit
stabilita poate sa ii puna in vedere reclamantului sa plateasca diferenta si daca nu o face sa il
dea in debit. Asadar acea incheiera a altui complet de judecata este obligatorie numai pentru
instanta respectiva dar nu si pentru instanta de control judiciar. Daca nu am posibilitatea sa
achit taxa judiciara stabilita de instanta pot s acer acordarea de ajutor public judiciar in baza
OUG 51\2008. O sa vedeti ca sunt cateva conditii; trebuie sa arat de ce nu pot achita taxxa de
timbru, care este conditia mea familiala, care sunt veniturile mele, care sunt bunurile mele pt
ca s-ar putea sa nu am venituri dar sa am bunuri in proprietate si atunci nu se justifica. Am
avut situatii in care am respins cererea de ajutor public judiciar, desi s-a dovedit ca
reclamantul nu avea niciun fel de sursa de venit dar avea 5-6 imbile in proprietate si am spus
pai sa isi vanda unul. Sigur ca e o chestiune de apreciere pana la urma, dar daca nu pune in
218

pericol subzistenta sa ori a familiei sale, nu se justifica acordarea ajutorului public judiciar.
Daca nu se conformeaza obligatiei..practic cum anulez cererea? Nu pot sa anulez cererea fara
sa ii arat exact care e cuantumul taxei judiciare de timbru, sa-l citez cu mentiunea ca are de
platit taxa de timbru in acest cuantum si sa ii arat sanctiune. Mi-o cere expres art 20 al 3 din
legea taxelor de timbru. L-am citat o data, nu se conformeaza, anulez cererea. Daca am
suspendat procesul si repun cauza pe rol la cererea paratului, nu mai sunt obligat sa il mai
citez o data, desi instantele fac acest lucru asa ca sa se protejeze excesiv si sa apare drepturile
procesuale ale partilor. Insa nicaieri nu mi se cere sa ii pun in vedere de mai multe ori pe
parcursul procesului. Deci, daca cumva se amana pe alt motiv decat lipsa de procedura cu el,
evident, ca daca se amana pe lipsa de proceduar nu am dovada ca a fost citat cu mentiunea sa
timbreze. Daca o data l-am citat cu aceasta mentiune si aman cauza din alte considerente eu
nu ami trebuie de fiecare data sa ii pun in vedere acest lucru. Daca nu se confoemeaza acestei
obligatii cererea sa va fi anulata ca netimbrata.

Daca sunt foarte multi reclamanti sau foarte multi parati sau si foarte
multi reclamanti si foarte multi parati si este foarte greu de indeplinit procedura de citare si de
comunicare a actelor de procedura cu toata lumea, presedintele completului de judecata poate
sa puna in vedere atat reclamantilor cand ei sunt mai multi sau si paratilor sau ambelor
categorii sa isi desemneze un mandatar comun. Daca reclamantii nu se conformeaza acestei
dispozitii a instantei, sanctiunea prev de art 114 ind1 al 5 este suspendarea solutionarii cauzei,
susupendarea fiind imputabila reclamantului incepe sa curga termenul de perimare si in
masura in care nu se conformeaza dispozitiei instantei in interiorul termenului de perimare de
un an de zile cererea va fi perimata. In schimb, in cazul paratilor, art 114al5 prevede ca
presedintele instantei(al completului) va desemna pt acestia un curator in conditiile art 47.
Deci, de ce nu se suspenda daca paratii nu isi desemneaza un mandadar comun? Pt ca nu este
normal sa impiedic reclamantul sa se judece pt culpa paratilor. Insa daca reclamantul nu se
conformeaza dispozitiilor instantei, pt ca este in interesul lui sa se judece, in cazul lui pot sa
suspend solutionarea cererii. NCPC prevede pentru ambele situatii posibilitatea numirii unui
curator de catre instanta, dar in actuala reglementare daca am mai multi reclamanti si nu isi
desemneaza un mandatar comun atunci cand instanta le pune in vedere acest lucru,
solutionarea cererii se suspenda. De ce trebuie sa se numeasca un mandatar comun? V-am dat
acel exemplu: la un moment dat un reclamant se judeca cu un sat intreg; e foarte greu sa
indeplinesc procedura de citare pentru fiecare termen. Daca nu aveau un mandatar comun
219

imaginati-va in cate exemplare trebuiau facute actele de procedura ca sa li se comunice,
inscrisurile, expertizele etc. Deci intr-o astfel de situatie presedintele completului de judecata,
in vederea unei bune desfasurari a activitatii de judecata poate obliga ambele categorii de parti
sa isi desemneze un mandatar. Daca nu isi desemneaza sau daca nu se inteleg asupra
persoanei mandatarului (unul sau mai multi spune textul codului) instanta, in cazul paratilor
va numi un mandatar in conditiile art 47. insa in cazul reclamantilor, in actuala reglementare
solutionarea cererii se va suspenda, incepe sa curga termenul de primare si dosarul se inchide
daca nu se repune cauza pe rol in termen de un an de zile. In cate exemplare se depune cererea
de chemare in judecata? Si evident inscrisurile anexe acesteia. Cati parati sunt, plus unul
pentru instanta. Daca mai multi parati au un reprezentant comun, acum sigur este greu sa ne
imaginam ca o sa aiba un avocat comun, dar daca de exemplu chem in judecata doi minori
care au acelasi reprezentant legal, atunci depun o singura copie pentru acestia care se va
comunica reprezentantului legal, daca este vorba de minori sub 16 ani, lipsiti de capcitate de
exercitiu. Si daca este vorba de un minor cu capacitaate de exercitiu restransa, el va fi citat
personal si va fi citat si reprezentantul legal, deci si in aceasta situatie este suficient un singur
exemplar din cererea de chemare in judecata care se va comunica reprezentantului legal si
evident si din inscrisurile anexe. Discutam fixarea primului termen de judecata atunci cand
vom face intampinarea pentru ca primul termen de judecata este mai mulg decat celelalte
pentru a-i permite paratului sa isi faca apararea, si vom vedea care sunt criteriile de stabilire a
termenului de judecata in actuala si in viitoarea reglementare.
Inainte de a face celelalte elemente haideti sa vedem daca am inteles cum
se face o cerere de chemare in judecata. Sa luam un exemplu concret..un contract, cel mai
simplu, un contract de imprumut. Cum ati face cererea de chemare in judecata? Ca sa vedeti
ca aceasta chestiune nu este una absolut super teoretica. Sa luam un exemplu concret.
Madalina ii imprumuta Alexandrei o suma de bani. Alexandra sta in Cluj si Madalina .
bun..si atunci carei instante va adresati? Ce suma sa fie? 200Lei. Catre judecatoria Ca
judecator va pot da sfatul ca cererea de chemare in judecata sa fie cat de simplu formulata, sa
nu fie lunga, pt ca atunci cand vad cereri lungi sansele sa fie nefondat sunt mari, pentru ca nu
ai nevoie sa vorbesti atata daca nu ai dreptate. Deci sa fiti cat se poate de concisi. Nu are
importanta ce forma adoptati, nu exista o forma a cererii de chemare in judecata, dar ideea
este sa fie usor de lecturat. Si atunci cum ati face-o?
Catre judecatoria Cluj-Napoca, primul element al cererilor de la art 82.
220

numele si domiciliul partilor..subsemnata, domiciliata in,
formulez\introduc\depun prezenta
in contradictoriu\impotriva, cum doriti, paratei...domiciliata in.. ,
solicitandu-va respectuos sa admiteti prezenta cerere si in consecinta (sa se vada clar capetele
de cerere) sa obligati parata sa-mi plateasca\la plata suma de 200lei cu titlu de imprumut
nerestituit, suma de 20 lei cu titlu de dobanda contractuala, daune moratorii( pt intarziere,
dupa scadenta) cu imputernicire avocatiala anexata. (cu domiciliu procesual ales la
reprezentantul meu). Nu scrieti cheltuielile, asta la final o sa stiti exact cuantumul total ( taxa
judiciara, onorariu avocatial, costuri cu experiza, cu martorii); codul va permite sa faceti
dovada cheltuielilor de judecata pana la inchiderea dezbaterilor (si viitorul cod permite).
Ce urmeaza? Motivele de fapt: subsemnata reclamanta am incheiat cu parata la data de 19 dec
2008 un contract de imprumut cu dobanda de 1% pe an pentru un termen de 1 an. La scadenta
parata a refuzat sa restituie suma imprumutata cu dobanzile aferente, motiv pentru care am
fost obligata sa exercit prezenta actiune. In drept: imi intemeiez actiunea pe dispozitiile
art.....daunele moratorii art...si cheltuielile de judecata art 274CPC. In probatiune: anexez:
contractul, (se pune problema probatiunii per ansamblu; admisibilitatea probei cu martori este
prevazuta prin norme dispozitive, asadar cine poate sa invoce inadmisibilitatea?numai paratul)
in baza art129al2CPC ar trebui judecatorul sa ii puna in vedere paratului in cazul incalcarii
unor norme dispozitive ca el poate sa invoce incalcarea acesto norme, in exemplul dat, daca ar
putea sa se opuna probei cu martori. Ce parere aveti? Rolulu activ al judecatorului nu merge
atat de departe incat sa se transforme in avocatul partii. Deci, sigur, ii pui in vedere obligatia
de a depune intampinare, ii pui in vedere obligatia de a timbra, dar nu ii pui in vedere faptul
ca se poate opune probei cu martori, fiind reglementata prin norme dispozitive este
posibilitatea lui sa invoce sau sa nu invoce incalcarea normei. Nu ii pui in vedere nu ai vrea
sa invoci exceptia necompetentei teritoriale relative? nici chiar daca nu are avocat pt ca
textul se refera la acele obligatii care ar atrage anumite sanctiuni impotriva lui, cum e taxa de
timbru de exemplu, sau ii spui poti sa iti angajezi un avocat dar nu te transformi efectiv in
avocatul lui, asadar nu ii atragi atentia in baza acestui text ca ar putea sa invoce incalcarea
unor norme edictate in favoarea lui. Da, daca vezi ca nu se poate apara, ii spui ca poate sa isi
angajeze un avocat si daca nu are posibilitatea sa plateasca unul, poate solicita ajutor public
judiciar, dar nu te poti transforma niciodata in avocatul lui pentru ca nu ai mai fi impartial.
Deci iata ca, indiferent, pentru ca admisibilitatea probei cu martori este reglementata prin
norme dispozitive, ca avocat nu o puteti solicita ?!? si ramane sa vedeti daca paratul se opune
221

sau nu. Sau este posibil sa spuneti, si daca ar fi peste 250lei, solicit probatiunea cu martori
pentru ca subsemnata reclamanta sunt sora paratei sau sunt prietena cea mai buna a paratei;
este normal ca intre noi nu am preconstituit un inscris care sa faca dovada imprumutului. Dar
daca avem un contract, un inscris, ati mai cere o alta proba? O sa vedeti ca de regula spui
interogatoriul paratei, de ce?nu e obligatoriu, ca sa isi recunoasca sau sa isi conteste
semnatura, pentru ca eu depun un contract, dar instanta de unde.., sigur ca eu pe de alta parte
chiar daca nu ai cerut acest lucru, daca parata prin intampinare nu isi contesta semnatura, pt ca
acest inscris anexat cererii de chemare in judecata I se comunica se apreciaza ca si-a
recunoscut-o. Dar repet, este uzual dar nu este obligatoriu. De asemenea, anexez chitanta
privind achitarea taxei judiciare de timbru in suma de... si timbrul judiciar de 0,15lei. Ce ati
mai anexa? Delegatia avocatiala; daca vreti, unii mai anexeaza si chitanta privind achitarea
onorariului avocatial, nu este obligatoriu, o depuneti la final. Altceva? Puteti sa spuneti,
eventual, ca depun prezenta in doua exemplare, unu pentru instanta si unu pentru comunicare,
nu este o mentiune obligatorie, dar in schimb ce este obligatoriu? Reclamanta x, prin avocat,
semneaza avocatul. Si mai este uzual sa spuneti Cluj-Napoca la data de.., insa nu este
obligatoriu pentru ca oricum primeste numar de inregistraare si se trece daca inregistrarii la
momentul in care se inregistreaza la instanta. Va sfatuiesc sa aveti intotdeauna in astfel de
situatii inca un exemplar, deci ar fi 3 exemplare. De ce? Pt ca sa va ramana voua dovada ca ati
inregistrat cererea de chemare in judecata. Daca era o actiune in revendicare ce faceati? Tot
asa: catre judecatoria..in functie de valoarea imobilului, catre judecatoria Cluj-Napoca daca
imobilul avea o valoare bun 500000lei, catre tribunalul Cluj daca avea o valoare peste
500000lei, cu conditia ca imobilul sa se afle in circumscriptia instantei pentru ca art 13 imi
cere sa ma adresez instantei de la locul situarii imobilului. Si ce as spune? Subsemnata cutare,
domiciliata.., prin avocat, formulez prezenta cerere impotriva paratei si ce solicit?cobligarea
paratei sa imi predea posesia imobilului, sa il individualiz: sa arat numar administrativ daca e
cazul, ca daca e un teren agricol nu, dar daca este o casa in Cluj trebuie sa o identific prin
numar administrativ, numar topografic sau cadastral, carte funciara si sa fac o evaluare: pe
care il pretuiesc la valoare de (4000000 lei daca e la judecatorie). In fapt ce arat? Asa cum
rezulta din extrasul de carte funciara pe care il anexez, sunt proprietarul tabular al imobilului;
cand am fost plecat in concediu paratul a spart yala si a intrat in locuinta, nu are niciun titlu
asupra acesteia. In drept: in NCC avem un text pentru actiunea in revendicare, in vechiul cod
nu aveam un text si atunci indicam de regula textul care definea dreptul de proprietate care era
art 480. Care ar fi legea aplicabila in aceasta situatie? In functie de data ocuparii. Asta iarasi
este o discutie, ca daca va uitati in lege de punere in aplicare este un text destul de ambiguu in
222

cazul aciunilor reale. Dar ideea este ca este o actiune in revendicare, indiferent ca indic sau nu
temeiul juridic, este foarte clar ca este o actiune in revendicare, este suficient sa spun ca in
drept actiunea mea este una in revendicare. In probatiune ce ati anexa? Extrasul de CF care
dovedeste calitatea mea de proprietar tabular, interogatoriul paratului ca sa recunoasca sau sa
conteste faptul ca se afla in posesie si pt orice eventualitate si niste martori pentru ca daca
cumva contesta ca el ocupa imobilul, sa pot sa dovedesc cu martori. Sau ce as mai putea sa
cer? As putea cere si o cercetare la fata locului, sa vina instanta sa vada, locuieste acolo sau
nu locuieste acolo. Sigur ca daca e un teren agricol ar fi foarte greu sa stabilesc cine l-a
cultivat si atunci categoric am nevoie doar de proba cu martori. As anexa dovada privind
achitarea taxei judiciare de timbru, care cum se calculeaza in cazul unei actiuni in
revendicare? La valoare. Imputernicirea avocatiala, si as semna (avocatul, sau daca partea
introduce personal, semneaza personal).
Sa vedem care sunt efectele cererii de chemare in judecata. Ce se intampla
cu cererea de chemare in judecata dupa ce se inregistreaza? Stiti ca la inregistrare poti sa iei
termen in cunostiinta daca inregistrezi presonal sapu prin mandatar cu conditia sa semnezi ca
ai luat termen in cunostiinta, dar asta tine de citare. Primul lucru este: cel de la registratura iti
inregistreaza dosarul, il baga in calculator, te repartizeaza pe un termen de judecata, iti da
termenul in cunostiinta daca ti-l da, sub semnatura, te trece intr-o serie de registre ale instantei
pe care nu va cer sa le stiti. Se pot ivi o serie de incidente referitoare la calificarea actiunii; sa
spuna o sectie pai nu este un litigiu civil ci este un litigiu de contencios, sa-l transpuna la
sectia de contencios, dar aceste chestiuni le-am discutat atunci cand am vorbit despre
competenta.
Efectele introducerii cererii de chemare in judecata- acum doi ani la
admitere in barou au venit efectele cererii de chemare in judecata, anul acesta a venit subiect
efectele incheierii de admitere in principiu a cererii de interventie principala si cererea de
interventie principala odata admisa in principu produce exact aceleasi efecte ca si cererea de
chemare in judecata, deci astea trebuie sa le stiti si in somn :). si sunt extrem de logice.
Instanta in civil se investeste din oficiu? Se investeste prin cererea de chemare in judecata,
deci este cel mai important efect, investeste instanta de judecata. Alt efect: determina cadrul
procesual ( cine cu cine se judeca si pentru ce anume se judeca). Determina instanta, pt ac in
functie de obiect imi spune care este instanta competenta material si tot in functie de obiect
imi determina si competenta teritoriala. De asemenea, dreptul devine unul litigios, nu mai
avem retractul litigios in noul cod civil, insa avem incapacitati legate de cumpararea unor
223

bunuri litigioase, deci este important faptul ca devine unul litigios. Opereaza, cand e cazul,
punerea in intarziere a paratului. Daca vorbim de o actiune reala el devine un posesor de rea-
credinta. Si ce mai produce? Tocmai ce amvorbit ora trecuta, intrerupe prescriptia extinctiva.
Sigur ca acest efect este unul provizoriu pentru ca depinde de solutia data asupra cererii. Ca
daca ea se perima ori este anulata ori respinsa efectul intreruptiv de prescriptie nu se mai
produce, el se produce doar in cazul in care finalmente actiunea este admisa. Si avem actiuni
personale care nu pot fi introduse decat de titularul dreptului subiectiv, insa odata introduse
pot fi continuate de mostenitorii acestuia, inclusiv actiunea de divort in reglementarea actuala,
si in codul civil, si in codul de procedura civila actual modificat prin legea de punere in
aplicare a noului cod civil. Actiunea de divort poate fi continuata de mostenitori intr-o singura
situatie: cand reclamantul a cerut divortul din culpa exclusiva a paratului si instanta admite
actiunea din culpa exclusiva a paratului. Daca va constata culpa comuna, casatoria se stinge
prin deces si ramane paratul sot supravietuitor. Deci iata, acestea sunt efectele introducerii
cererii de chemare in judecata. Odata inregistrata ea poate sa fie modificat in condiiile art
132, o dispozitie similara exista si in noul cod de procedura civila. La prima zi de infatisare
instanta poate sa dea reclamantului un termen pentru reintregirea sau modificarea cererii ,
precum si a propune noi dovezi ( nu ai ropus dovezi, iti poate da un termen sa le propui). Dar
la ce fel de intregire a cererii se refera? La chestiuni legate de cadrul procesual, nu ai chemat
in judecata toti paratii cu care ar trebui sa te judeci. Ai chemat primarul, dar nu ai chemat
titularul autorizatiei de construire, esti tert fata de contract si ai chemat in judecata numai una
din partile contractului si asa mai departe. Sau reclamantul poate cere el insusi un termen sa-si
intregeasca sau sa-si modifice cererea. Bunaoara a cerut desfiintarea contractului pe un motiv
de nulitate relativa de viciu de consimtamant si spune: vreau sa modific temeiul actiunii si sa
cer nulitatea relativa pe lipsa discernamantului. Sau nu inteleg sa invoc ca si cauza de
ineficacitate nulitatea, vreau sa solicit rezolutiunea contractului. Sigur ca acum pe NCC avem
rezolutiunea unilaterala dar pe vechiul cod care se aplica contractelor incheiate anterior
intrarii in vigoare a noului cod civil trebuie sa cer, ca regula, rezolutiunea pe acle judiciara.
De ce este important acest lucru? Am cerut nulitatea unui contrct, trebuie sa am timbrat la
valoare, da? Pt ca de exemplu, daca este un contract translativ de proprietate voi timbra la
valoaarea obiectului contractului. Daca modific actiunea si spun ca nu cer nulitate ci cer
rezolutiune, nu voi mai timbra inca o data. Deci daca as face o noua actiune ar mai trebui sa
timbrez o data, timbrez si nulitate, timbrez si rezolutiunea si atunci textul asta este un
beneficiu al reclamantului sa isi modifice actiune. La prima zi de infatisare poate sa ceara un
termen, sa spuna instantei: eu m-am razgandit, nu vreau sa cer nulitatea contractului, vreau sa
224

cer rezolutiunea, sau nu vreau sa cer nulitatea pe acel motiv ci pe alt motiv ( pentru ca sunt
motive diferite de nulitate practic inseamna un nou obiect- e indisolubil legat de obiect). Nu e
totuna daca ti se comunica cererea de chemare in judecata si tu stii ca ti-ai invocat ca motiv de
nulitate viciul de consimtamant sau ca este lipsa discernamantului, nu? Ca presupun probe
diferite. Cand ti se schimba temeiul juridic, practic ti se invoca un alt motiv de nulitate, un alt
motiv de ineficacitate a contractului; trebuie sa i se comunice aceasta modificare paratului si
sa ii dai posibilitatea sa se apere fata de aceasta cerere care practic este una noua fata de cea
initiala. Nu se socoteste modificata aceasta cerere daca este vorba de indreptarea unor greseli
materiale: am batut un zero in plus, vreau sa cer 2000 de lei si nu 200 de lei sau invers, sau am
trecut numele reclamantului ca fiind Pop dar e Popescu sau e Popa. Sau cand reclamantul
mareste sau miscoreaza catimea obiectului, nu cer 200 de lei, cer doar 100, nu cer 200, cer
500. Cand se cere valoarea obiectului pierdut sau pierit. Cer sa imi restituie o masina, ea a fost
distrusa intr-un incendiu si la prima zi de infatisare spun ca ea nu mai exista, vreau
contravaloarea e si imi precizez cererea in acest sens nu se considera o modificare. Si cand
se inlocuieste cererea in constatare intr-o cerere in realizare. De ce este important acest lucru?
Conform art 111,tineti minte, actiunea in constatare este inadmisibila daca as avea o actiune
in realizare. Si daca in mod gresit am introdus o actiune in constatare imi permite codul ca la
prima zi de infatisare sa precizec ca cer in realitate realizarea dreptului in contradictoriu cu
paratul, ca sa nu mi s einvoce exceptia de inadmisibilitate rezultand din dispozitiile art 111.
competenta de la actiunea in constatare este identica cu cea de la actiunea in realizare, tineti
minte art 18 din CPC. De asemenea, taxa judiciara de timbru se stabileste la aceeasi valoare,
indiferent ca este vorba de o actiune in constatare sau de o actiune in realizare a dreptului. De
ce este important sa calificam daca o cerere este una de modificare? Pentru ca daca nu
reprezinta o modificare a cererii initiale nu i se da termen paratului sa-si formule o aparare
fata de ea. Daca este o modificare ca in exemplele anterioare, se comunica paratului si dau
termen sa isi formuleze apararea, o sa vedem cum si-o formuleaza ora urmatoare, fata de
aceasta noua cerere. Ce este prima zi de infatisare stim deja de la cursurile anterioare. Care
este sanctiunea pt situatia in care formulez o modificare de cerere cu depasirea termenului
prevazut de lege? Observati ca termenul este pana la prima zi de infatisare sau la prima zi de
infatisare pot cere un termen sa modific actiunea. Care este sanctiune? Nu respect un termen
legel imperativ; este decaderea. Dar ce fel de norma este cea care prevede acest termen legal
imperativ? Este una absoluta, o norma imperativa, sau este o norma dispozitiva? Cine poate sa
imi invoce incalcarea acestui termen? Actualul cod nu imi spune, noul cod imi spune expres
ca instanta poate sa primeasca modificarea de cerere cu acordul paratului, asadar este o norma
225

instituita in favoarea paratului, decaderea este reglementata de norme de interes privat. Daca
paratul nu se opune modificarii sau intregirii cererii instanta trebuie sa o ia oricum. Daca se
opune care e sanctiune? Pai fiind vb de decadere, respinge modificarea ca fiind tardiv
formulata si ramane sa judece actiunea initiala.

Urmeaza sa discutam despre parat si o parte dintre actele procesuale ale paratului:
intampinarea.

Este actul de procedura prin care paratul isi formuleaza apararile fata de cererea de chemare in
judecata inregistrata de reclamant. Art 115 cpc actual, similar si in noul cod. Este la fel de
logic ca si chemarea in judecata. Cuprinde numele paratului, domiciliul, celelalte date care
trebuie sa existe in ceea ce il priveste pe parat sin in cererea de chemare in judecata.
Prezinta o aparare, este actul de procedura prin care se apara. Prin intampinare va invoca
exceptiile pe care intelege sa le formuleze raportat la capetele de cerere formulate de
reclamant prin cererea de chemare in judecata. Intampinarea indica numele paratului si
celelalte date pe care trebuie sa le cuprinda in ceea ce il priveste si cererea de chemare in
judecata. Eventual poate sa spuna ca nu acolo e domiciliul sau ci in alta parte, are domiciliul
procesual in alta parte, trebuie sa arate exceptiile pe care le ridica raportat la cererea de
chemare in judecata cu accent pe exceptiile relative care trebuie invocate in liminae litis si
despre care am invatat pana acum: necompetenta teritoriala relativa. Raspunsul la toate
capetele de fapt si de drept. De ce am spus de exceptiile relative? Pentru ca cele absolute le
poate invoca pe tot parcursul procesului daca legea nu prevede altfel. Exceptia de
necompetenta materiala sau teritoriala exclusiva pe care, daca nu a invocat-o prin
intampinare, poate sa o invoce la prima zi de infatisare pana la inceperea dezbaterilor asupra
fondului. Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. Ce inseamna? De exemplu
daca ne gandim la cererea pe care am redactat-o, cum ati formula intampinarea? Subsemnatul,
parat, domiciliat, cu domiciul ales la avocatul meu sau prin avocatul x, cu domiciliul ales la
acest avocat, formulez prezenta intampinare, raportat la cererea de chemare in judecata
formulata de reclamantuk, prin care inteleg sa invoc exceptia necompetentei teritoriale
intrucat domiciliul meu nu este acela din cererea de chemare in judecata, in realitate locuiesc
226

la cutare adresa si pot face dovada prin buletinul de identitate sau martori, daca nu exista
mentiuni in buletin.

Alte aparari: imi contest semnatura de pe contractul de imprumut anexat cererii de chemare in
judecata. Sau desi este adevarat ca mi-a imprumutat suma respectica, eu am restituit-o la
scadenta. Sau: este adevarat ca mi-a imprumutat-o insa invoc exceptia prescrierii extinctive a
dreptului la actiune. Sau: daca este vorba de un contract sinalagmatic, ar putea sa invoce
exceptia de neexecutare a contractului. Se cere obligarea paratului sa incheie contractul
autentic promis, el fiind promitent vanzator, el spune ca el nu l-a incheiat pentru ca nici
cumparatorul nu a platit diferenta de pret cum s-au inteles prin antecontract. Au spus ca vor
incheia contractul autentic numai cand achita si el diferenta. Acesta este raspunsul la toate
capetele de fapt si de drept. Invocarea exceptiilor si raspunsul la toate capetele de fapt si de
drept ale cererii. Sau poate sa spuna ca e adevarat ca i-am imprumutat suma de bani, dar a
restituit-o. sau nu recunoaste dobanzile. Nu exista contract scris, nu recunoaste dobanzile,
ramane sa le dobandeasca cu alte mijloace de proba daca sunt admisibile. Sau reclamantul a
propus proba cu martori care nu se poate face pentru ca este vorba de un act juridic de peste
250 ron: ma opun probei cu martori.

Deci iata toate apararile, toate dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. De
ex: am platit suma imprumutata. Proba: anexez chitanta liberatorie. Si semnatura.

O sa vedeti ca spre deosebire de cererea de chemare in judecata, nu exista un text expres ca
cel de la 133 care sa spuna care e sanctiunea pentru lipsuri. Daca ,ipsete semnatura: asta nu
inseamna ca nu e nulitate, dar e nulitate virtuala. Dar e totusi o nulitate. E alta poveste ca nu
am o procedura care sa-mi spuna ca pot sa-I dau un termen sa semneze. Dar in principiu nimic
nu se opune ca instanta, cand invoca exceptia nulitatii inbtampinarii pentru ca nu a fost
semnata de parat, sa-I permita sa semneze de indata sau sa dea un termen in acest sens.
Procedura, am spus ca se fixeaza primul termen de judecata in asa fel incat paratul sa aiba
timpul necesar sa pregateasca apararea sa. Daca ne uitam la textul lui 114 ind 1, care e acest
termen. O sa vedeti ca el nu e tratat asa in manuale. In unele manuale se trece razant, in altele
se trateaza altfel decat v-am indicat eu aici. Haidesti sa citim 114 ind 1 sa ne dumirim.
227

Aliniatul 2: presedintele, intelegandu-se prin presedinte, presedintele completului de judecata
care ia masurile necesare pentru judecarea cauzei, va dispune sa se comunice paratului, o data
cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisurile anexate, punandu-i-se in vedere obligatia de
a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 inainte de termenul stabilit pentru judecata.
Cum se calculeaza termenul? Pe zile pline. Deci in citatie, apropo de cuprinsul citatiei,
punctul 5 ind 2, alte mentiuni prevazute de lege, mentiunea de a depune intampinare, daca
citatia se adreseaza paratului, cu 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecarea pricinii.
Daca termenul pentru judecarea priocinii este astazi 19 decembrie, care e ultima zi cand mai
putea sa depuna intampinare? Cum se calculeaza fiind termen pe zile? Nu se ia in considera
nici ziua cand incepe sa curga, nici ziua cand se implineste, este un termen de regresiune.
Incepem cu ziua de ieri, ieri a fost 18, 17, 16, 15, 14, 13. 13 a fost joia trecuta. Trebuia sa
depuna la dosar intampinarea joia trecuta. Daca acest termen ar fi picat duminica sau
sambata? Trebuia sa mergem inapoi cu o zi, pana vineri? Daca ar fi depus cu 10 zile inainte
era in termen? Normal. Deci minim 5 zile.

Dar ramane deschisa intrebarea cum se fixeaza primul termen de judecata? Pana acum am
aflat ca el trebuie sa faca intampinare pe care sa o depuna cu 5 zile inainte. Dar cat timp are sa
isi formuleze intampinarea? 114 ind 1 Al 3: primul termen de judecata va fi stabilit in asa fel
incat de la data primirii citatiei, paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si
pregati apararea, iar in procesele urgente, 5 zile. Pentru termenele urmatoare nu mai trebuie sa
respecte aceste termene. Dar pentru primul termen trebuie sa-I dau paratului posibilitatea sa
isi formuleze apararea. Vom vedea imediat ca intampinarea e obligatorie. Nu e obligatorie
cand legea prevede. Exista 3 posibilitati de exceptie si pe cod si pe noul cod. In principiu
intampinare ae obligatorie. Atunci pentru primul termen de judecata trebuie sa-I las rastimpul
necesar sa o poata formula si sa o poata depune in termenul de 5 zile inainte de termen, ca sa
poata lectura si reclamantul. Problema: termenul de 15 zile include termenul de 5 zile pentru
depunerea intampinarii? Spune: pentru a-si pregati apararea. O sa vedeti ca acolo unde se
discuta calculul termenului se va spune ca acest termen de 15 zile il include pe cel de 5 zile in
care trebuia sa depui intampinarea. Dar ce faci atunci cu pricinile urgente? In cazul lor nu mai
ramane timp deloc sa depun intampinarea. S-a spus ca in aceasta situatie, inc azul pricinilor
urgente, termenul de pregatire a intampinarii fiind de 5 zile, ramane termenul de 5 zile, insa
pot sa fdepun intampinareaa inclusiv la primul termen de judecata, ca sa mi se asigure
posibilitatea de a-mi formula apararea in termen de 5 zile. Eu cred ca textul nu distinge,
228

pentru ca daca ne uitam la textul al 2, fara sa faca o distinctie intre cauzele urgente si cele care
nu reclama urgenta, spune ca intampinarea se depune cu 5 zile inainte de termenul de
judecata. Asadar, daca trebuie sa depun cu 5 zile, cand as putea sa o pregatesc daca nu in inca
5 zile pentru pregatirea apararii in pricinile urgente? Sa ne intelegem, termenul de 5 zile e in
favoarea reclamantului, ca sa nu se amane cauza, el sa studieze intampinarea. O sa vedeti in
carte ca intampinarea se comunica intotdeauna. Nu. Aia e altceva. Daca nu si-a ridicat-o
reclamantul de la arhiva inainte de termen, i-o comunic in sedinta de judecata, dar nu va putea
cere termen sa o studieze. De aceea e acest termen de 5 zile. El stie ca paratul este obligat sa
depuna intampinare cu 5 zile inainte si in momentul in care stie acest termen, reclamantul sau
reprezentantul sau trebuie sa se duca la dosat si sa verifice daca s-a depus intampinare sau nu,
sa o studieze, pentru ca la primul termen de judecata partile sa fie in masura sa depuna
concluzii pe exceptii si pe probe. Ca primul termen de judecata sa fie prima zi de infatisare, in
sensul art 134. e unul din textele prin care codul, la ora actuala, asigura termenul rezonabil de
solutionare a cauzelor. Deci termenul asta de 5 zile este in favoarea reclamantului, pnetru ca
cel putin teoretic el are interesul sa se judece cat mai repede, teoretic, si celalalt, de pregatire a
apararii de 15 zile si in pricinile urgente de 5 zile este in favoarea paratului. Sunt 2 termene
diferite care nu se include. Unul e in favoarea paratului ca sa poata formula intampinare si
celalalt e in favoarea reclamantului ca sa poata studia intampinarea. Intampinarea depusa cu 5
zile inainte nu se comunica, deci nu trebui sa-l citez si sa anexez citatiei dovada de
comunicare e intampinarii pentru ca el e obligat sa vina la dosar sa o ridice. In bibliografia pe
care v-am indicat-o se spune ca e o sarcina excesiva daca am aprecia ca e sarcina
reclamantului sa se deplaseze la instanta de la domiciliul paratului. Pardon, e a declansat
procesul, paratul se bucura de prezumtia de nevinovatie, reclamantul este cel interesat sa se
judece. Rostul termenul de 5 zile este ca el trebuie sa cunoasca ca paratul are aceasta obligatie
si sa mearga sa studieze intampinarea ca sa nu vina la primul termen de judecata si sa spuna
instantei: cer termen ca sa studiez intampinarea. Da? Deci asta e rostul termenului de 5 zile.
Intampinarea in actuala reglementare, daca a fost depusa cu 5 zile inainte de termenul de
judecata, nu se comunica, in sensul ca nu o anexez citatiei pe care o comunic reclamantului,
pentru primul termen si aceasta intampinare pentru ca el e obligat sa vina sa o ridice de la
dosar. Sigur ca daca el nu vine si vine doar la primul termen, eu ii dau intampinarea in sala de
judecata, dar nu ii mai dua un termen daca imi cere sa o studieze. Poate ca ati vazut situatii in
care vine avocatul reclamantului si spune: abia am ridicat intampinarea, dati-mi un termen si
judecatorul spune: pardon, a fost depusa cu 5 zile inainte, lasam cauza eventual la a 2-a
strigare, va asezati, o lecturati si reluam. Da?
229


Sigur, apropo de comunicarea actelor de procedura, daca tineti minte, se considera in termen
si daca s-a facut prin posta. Este posibil ca paratul sa fi trimis prin posta intampinarea si
atunci sa o fi trimis cu 5 zile inainte, se considera in termen, deci din perspectiva lui si-a
executat obligatia procesuala sa o trimita cu 5 zile inainte, dar efectiv n-a ajuns la dosar cu 5
zile inainte. Atunci, am putea spune ca cererea reclamantului este justificata pentru ca el a
venit joi, n-a vazut intampinarea, nu avea de unde sa stie ca paratul o trimite prin posta si sa
spuna ca el nu a avut 5 zile sa o studieze. Ar fi un motiv intemeiat in aceatsa situatie sa ii dau
un termen sa o studieze.

Cate exemplare? Evident: cati reclamanti sunt. Daca reclamant e un singur reprezentant, intr-
un singur exemplar + un exemplar pentru dosatul instantei. Nu uitati ca se poate comunica si
prin mijloacele alternative de comunicare si daca ambele parti sunt reprezentate de avocati sau
consilieri juridici, intampinarea poate fi comunicata si intre acestia. Dar cererea de chemare in
judecata? Nu. Cererea de chemare in judecata nu, pentru ca textul introdus prin legea micii
reforme spune ca se poate face comunicarea intre avocatii sau consilierii juridici ai partii dupa
investirea instantei. Ori cererea e cea care investeste instanta. Intampinarea fiind un act de
procedura depus dupa investirea instantei poate fi comunicata intre reprezentantii partilor daca
acestia sunt avocati sau consilieri juridici, pentru ca am spus atunci cand am citit ca textul e
de exceptie. Nu exista situatii de echipolenta sa spui ca si intre mandatarii neavocati sau si
intre parti personal. In carte vi se da un text dintr-o decizie a cedo pentru a justifica faptul ca
ar trebui comunicata intampinarea in toate situatiile. Dca veti lectura aceasta hotarare a cedo,
luis mateo contra spania, este o procedura in fata curtii constitutionale si spania a pierdut
aceasta cauza pentru ca partile nu au avut deloc posibilitatea sa se prezinte in fata curtii
constitutionale, pentru ca procedura privind judecata in fata acestei curti nu le permitea
accesul tuturor. Acolo nu s-a pus problema ca am depus o intampinare pe exceptie de
neconstitutionalitate si s-a comunicat, ci ca nu am avut efectiv posibilitatea recunoscuta de
lege sa pun concluzii in fata curtii constitutionale pe neconstitutionalitea acestui text de lege.
Deci cred ca in nici un caz aceasta hotarare invocata in favoarea acestei opinii nu este una
potrivita.

230

De ce pun inca un text ca sprijina opinia ca intampinarea nu se comunica. Este 129 al 1, vi l-
am tot amintit. Partile trebuie sa urmareasca desfasurarea procesului. Reclamantul stiind ca
paratul are obligatia sa depuna intampinare trebuie sa urmareasca desfasurarea procesului si
sa se duca la dosar cu 5 zile inainte sa verifice daca exista sau nu aceasta intampinare si sa o
lectureze.

Este evident, in caz de coparticipare procesuala pasiva, pot sa-si angajeze acelasi aparator sau
pot pur si simplu sa formuleze o intampinare. In cazul in care se acorda un termen
reclamantului, am spus deja, in conditiile lui 132, sa-si modifice sau sa-si intregeasca cererea.
Cererea intregita sau modificata se comunica paratului sau paratilor si acestuia trebuie sa I se
dea un nou termen sa formuleze intampinare fata de cererea modificata. Si am dat acel
exemplu, unul pentru primul termen de judecata face intampinare pe motiv de nulitate relativa
raportat la viciul de consimtamant. Dar daca la primul termen de judecata, la prima zi de
infatisare, reclamantul spune: vreau sa modific cererea, sa invoc alt motiv de nulitate relativa
lipsa discernamantului sau sa invoc alta cauza de ineficacitate a actului juridic
rezolutiunea atunci paratului I se va da un termen sa-si formuleze apararea fata de aceasta
modificare de actiune si atunci termenul trebuie sa fie in conditiile art 114 ind 1, deci sa I se
dea posibilitatea sa formuleze intampinare fata de cererea modificata.

Din textul art 118 al 1 deducem ca intampinarea e obligatorie afara de cazurile cand legea
prevede altfel, veti identifica 3 astfel de cazuri in cod: asigurarea de dovezi, divort si actiunile
posesorii. In noul cod tot aceleasi cauze le gasim.

Care este sanctiunea nedepunerii intampinarii? Nu depun intampinare sau nu o depun in
termenul prevazut de lege? Ce trebuie sa cuprinda intampinarea? Uitati-va la text, art 115,
primul lucru, trebuie sa invoc niste exceptii. E vorba de exceptii relative, nu le mai pot invoca.
Daca e vorba de exceptii absolute le pot invoca pe tot parcursul procesului daca legea nu
prevede altfel. Faptul ca nu am depus intamoinare nu ma priveaza de acest lucru. Daca e
vorba de exceptii relative, trebuia sa le invoc prin intampinare. Ex: exceptie relativa,
necompetenta teritoriala relativa. Altceva: pot sa mai propun probe? Pai daca trebuia sa le
propun prin intampinare si nu am facut-o, fiind vorba de un termen legal imperativ,
231

sanctiunea este: actul de procedura trebuia facut in interiorul unui termen, sanciunea?
Decaderea. Dar, un efectul lui 118 al 3, daca paratul nu a fost reprezentat de avocat, vine la
primul termen de judecata si nu este reprezentat de avocat, instanta poate sa-I puna in vedere,
daca are de invocat exceptii relative sau are de propus probe. Deci cel care nu are un avocat si
nu a depus intampinare are totusi posibilitatea de a veni la primul termen de judecata si
instanta, apropo de 129 al 3, coroboram cu 118 al 3, obligatia instantei de a aduce la
cunostinta partilor drepturile si obligatiile lor procesuale, aici nu se transforma in avocatul
partii, ci ii spune: nu ai depus intampinare, dar nevand avocat art 118 al 3, iti permite ca la
acest termen sa invoci daca ai exceptii relative, fara sa-I spuna care sunt acelea, sau sa propui
probe in aparare. Dar nu o sa-I spuna poti invoca urmatoarele exceptii. Ii spune: ce parere ai
despre? Omul obisnuit nu stie de exceptii relative, aparari. Dar cum ii spun? Care este
pozitia dumneavoastra fata de cererea de chemare in judecata? Prin cerere, reclamantul
solicita sa-I platiti 200 de lei. Ii datorati sau nu? Deci il intrebati care e pozitia sa. Acolo
vedeti apararile. El spune: nu l-am vazut in viata mea sau eu stiu asa se desfasoara in lipsa
unui avocat.

De asemenea poate veni la primul termen si sa spuna ca a fost lipsit de aparare. Daca e
temeinic justificata, nu a putut sa-si angajeze din motive obiective un avocat si sa ceara un
termen pentru a-si angaja avocat. Sigur ca instanta nu va incuviinta orice pentru ca pur sis
implu vine paratul. Multi parati, probabil din penal sunt obisnuiti, cu multa obisnuinta se
prezinta la primul termen de judecata si spun: cer termen pentru angajarea unui avocat. Cand
cere reclamantul se respinge de pe scaun. Reclamantul nu e luat prin surprindere de propria
cerere de chemare in judecata. Ii si spun: cum v-a surprins propria dumneavoastra cerere de
chemare in judecata? Trebuie sa justifici foarte serios de ce atunci cand ai formulat cererea nu
ai formulat-o prin avocat si te-ai trezit ca ai nevoie de avocat, de ce tocmai la termenul de
judecata si nu pana atunci?

Dar cand vine paratul si cere la primul termen un termen sa-si angajeze un avocat in prima
instanta, in caile de atac e alta poveste, il intreb: bun, dar de ce nu v-ati angajat avocat pana
acum? El spune: sunt pesionar, am pensie mica, am adunat bani de cand am primit citatia, nu
cer ajutor public judiciar pentru ca asa sarac cum sunt am tot adunat, pun si luna asta si daca
imi dati termen peste o luna, am suma de bani pentru avocat. Sau daca cere ajutor public
232

judiciar, daca face dovada ca nu poate sa-si ia avocat si are nevoie de aparare, trebuie sa-I dai
termen ca sa solutionezi cererea de ajutor public judiciar si sa aiba timp baroul sa desemneze
un reprezentant. Sigur ca se pune problema: ii dau un nou termen, mai poate sa depuna
intampinare? Evident, altfel de ce i-as da termen sa-si angajeze avocat? Nou termen il fixez in
asa fel incat sa aiba timp sa-si formuleze intampinarea si sa o depuna cu 5 zile inainte de
termenul de judecata.

Teoretic, nu este prima zi de infatisare pentru ca daca 118 al 3 are 2 ipoteze. Prima se
refera la situatia in care paratul isi face singur apararea. Deci vine fara avocat, dar instanta ii
pune in vedere prezinta-ti apararile si el o face. Atunci e prima zi de infatisare in sensul lui
134 pentru ca pui concluzii la ceea ce a spus reclamantul in cererea de chmeare in judecata,
invoci exceptii, propui probe, iti spui parerea cu privire la probele propuse de reclamant. Daca
insa, vi la primul termen de judecata si spui: nu sunt capabil sa-mi fac singur apararea, vreau
sa-mi angajez avocat, din motive temeinice n-am putut sa-mi angajez, asa nu de la sine da
instanta termen, trebuie coroborat cu textul lui 156, arati ca acele motive sunt temeinice,
atunci nu sunt la primul termen de judecata pentru ca nu pot sa pun concluzii, nici pe exceptii,
nici pe probe, nici pe nimic.

Mai exista o chestiune: ce se intampla daca vine paratul la primul termen de judecata si spune:
n-am depus intampinare, dar primul de judecata a fost fixat cu nerespectarea termenului
prevazut de art 114 al 2 si 3, adica daca va uitati la data cand am primit citatia, eu nu am avut
timpul prevazut de lege, in functie de caracterul urgent sau nu al cauzei, sa-mi formulez
intampinarea. Mai nou se spune ca e un motiv de repunere in termen. Eu zic ca nu e pentru ca
sunt in termen, sunt in termen, repunerea presupune ca termenul s-a implinit si n-am putut sa
realizez actul din motive neimpytabile mie, dar termenul nu s-a implinit, asadar este vorba pur
si simplu sa cer un nou termen pentru ca n-am avut termenul prevazut de lege sa formulez
intampinare si daca ne uitam in aceasta opinie, v-am pus-o cu albastru pentru ca difera de
manual, e sustinuta de textul art 291 (procedura apelului): deci iata, nu spune repunerea in
termen, ci va cere un termen pentru ca nu a fost respectat termenul de la 114 ind 1 in care ar fi
trebuit sa se depuna intampinare. Insa indiferent cum calific aceasta cerere, ideea este ca
instanta trebuie sa-I acorde un termen ca sa poata sa formuleze intampinare si intr-o asdtfel de
situatie, iarasi, aceasta discutie cum fixeaza acel termen daca merge in continuare termenul
233

sau nu. Dar dar regula instantele fixeaza un termen suficient ca sa poata sa o formuleze si sa o
depuna cu 5 zile inainte (intampinare). Nu este gresit nici ca instanta sa aiba in vedere
termenul care l-ai avut deja la dispozitie si astfel sa nu-ti mai dea un termen atat de lung.

Cererea reconventionala: care este deosebirea dintre intampinare si cererea reconventionala?
Prin intamp paratul nu face decat sa se apere. Nu formuleaza pretentii proprii fata de
reclamant. Atunci cand el formuleaza pretentii proprii fata de reclamant, o face printr-o cerere
reconventionala. Dar cererea reconv care e o cerere incidentala care are anumite efecte, tineti
minte: prorogarea competentei. Bunaoara, actiunea principala are o valoare de 200 000 rn,
este de comp judecatoriei, cerere reconv are o valoare de 600 000 ron, cine este inst
competenta sa judece? Tot judecatoria, pentru ca opereaza prorogarea de comp in baza art 17.
este suficient sa o calific reconv o cerere formulata de parat impotriva reclamantului sau acea
pretentie formulata prin cererea respectiva trebuie sa aiba legatura cu capetele de cerere din
cererea de chemare in judecata evident, trebuie sa aiba o legatura, altfel nu se justifica
calificarea ei ca reconv, care sa atraga inclusiv acest efect, prorogarea competentei. Deci
invoca pretentii proprii fata de reclamant, dar nu este vorba de orice pretentii, cic trebuie sa
aiba legatura cu cererea de chemare in judecata. Ca sa va dau un exemplu, daca reclamantul
spune: cer evacuarea paratului din locuinta proprietatea mea, pe care i-am inchiriat-o,
termenul de inchiriere a expirat, el refuza sa restituie imobilul. Daca paratul spune: cer sa fie
obligat reclamantul sa-mi plateasca suma de x, reprezentand imbunatatirile pe care le-am adus
la imobil ca sa-l fac locuibil si cer constituirea unui drept de retentie pana cand imi plateste
aceasta suma, este o reconv? Da. Dar daca spun: pai m-am batut acum 2 saptamani cu
reclamantul si cer sa-mi plateasca 600 000 ron daune materiale si morale. Este o reconv? Nu
are legatura cu pretentia din cererea de chemare in judecata. Sigur, daca prin cererea de
chemare in judecata as fi solicitat chirie restanta sau alte sume drept prejudiciu pe care mi l-a
cauzat pentru ca distrus imobilul si nu mi-l preda in starea in care era la data cand I l-am
inchiriat plus o uzura datorata unei folosinte normale si el vine si ne invoca orice pretentie
care are ca obiect o suma de bani ca sa invoce apoi compensatia judiciara, trebuie sa
administrez niste probe sa vad daca e o creanta certa, lichida, exigibila, in aceasta situatie ar fi
vorba de o cerere reconv? Da. Faceti distinctia? Trebuie sa aiba legatura cu cererea de
chemare in judecata. Nu este obligatoriu sa aiba aceeasi cauza pentru ca daca, de exemplu,
prin cererea de chemare in judecata se cere executarea unui contract si prin reconv se cere
anularea sau rezolutiunea contractului, cele 2 cereri au aceeasi cauza. Dar in exemplul pe care
234

tocmai vi l-am dat, nu aveau aceeasi cauza dar aveau o legatura intre ele. Sunt situatii in care
insa, pentru ca o cerere sa fie calificata reconv codul imi cere expres ca intre obiectul celor 2
cereri sa existe o legatura in sensul de a fi vorba de aceeasi cauza sau sa derive din acelasi
raport juridic, e vorba de cererile in materie de arbitraj si litigiile dintre profesionisti pe care le
von studia la procedurile speciale.

Cererea reconv nu e admisibila in materia actiunilor posesorii, o spune art 775 al 2, oare de ce
acest lucru? Pentru ca prin cererea reconv paratul are pretentii in legatura cu cererea
reclamantului, care consta de fapt intr-un drept invocat, raportat la cererea de chemare in
judecata, ori actiunea posesorie are ca obiect apararea posesiei care s stare de fapt si nu un
drept. De aceea nu e admiibila reconv in materia act posesorii.

Scopul ei, am discutat deja cand am vazut diverse exemple: s-a pus problema in doctrina si
jurisprudenta daca e admisibila reconv la reconv? Mai cu seama atunci cand nu are aceeasi
cauza sau nu se intemeiaza pe acelasi raport juridic. Sunt 2 chestiuni diferite, dar invoc numai
ca sa fac o compensatie judiciara. De exe: recl imi cere o suna de bani cu titlu de plata de pret
si eu prin cererea reconv ii cer alta suma de bani cu titlu de imprumut nerestituit, ca sa invoc
compensatia judiciara. Ce poate sa faca recl fata de cererea reconv? O alta reconv prin care sa
ceara nulitatea contr de imprumut (nu rezolutiune pentru ca nu e sinalagmatic). Ca urmare a
faptului ca paratul ii cere o suma de bani dintr-un alt contract, recl ar putea sa faca o reconv la
reconv si sa ceara anularea acelui contract.

Tineti minte de la competenta, cand am discutat, la capetele de cerere principale, ca fiecare
determina o competenta proprie. E adevarat ca as putea sa formulez prin aceeasi actiune toate
pretentiile mele pe care le am cu privire la acelasi parat, chiar daca intre ele nu exista niciun
fel de legatura? Daca nu ar fi, cu siguranta nu as putea. Daca ar fi de competenta aceleiasi
instante s-ar putea discuta daca nu ar putea fi apllicabil textul lui 132, mai cu seama, in lumina
noului cod care imi interzice reconv la reconv, pentru ca in actuala reglementare imi permite
reconv la reconv si as putea atunci, dupa ce paratul depune reconv sa depun si eu o reconv.
Nu o interzice si daca nu o interzice trebuie sa ii recunosti reclamantului, care e parat in
cererea reconv, aceleasi drepturi pe care I le recunoastem paratului fata de cererea initiala,
235

deci si reclamantului trebuie sa ii recunoastem posibilitatea de a face reconv la reconv, cata
vreme codul nu spune nimic despre interdictie. Noul cod spune expres acest lucru. Cred ca nu
si-ar putea completa cererea, desi avem un text similar lui 132, pentru ca in fapt ar putea fi
calificat ca reconv la reconv si inadmisibila. El ar spune, cum spune alex , imi competez
cererea la primul termen de judecata pentru ca am constatat ca a depus paratul o reconv si imi
completez si solicit nulitatea contractului de care se prevaleaza paratul in cererea recinv,
instanta insa poate sa puna in discutia partilor, in virtutea rolului activ, calificarea acelei
cereri, tineti minte de la cererea art82, ca denumirea gresita a cererii nu atrage nulitatea. Sigur
aici nu e vorba de o denumire gresita neintentionat, aici reclamantul a incercat cumva sa
eludeze acea dispozitie care ii interzice in noul cod reconv la reconv, instanta poate sa puna in
discutie calificarea cererii si daca o apreciaza in concret ca fiind reconv la reconv sa o
solutioneze ca atare.

Pe actualul cod fiind permisa reconv la reconv ba da, cum sa nu? Reclamantul fiind parat in
cererea reconv poate formula intampinare, este evident, dar singura problema care se pune in
lipsa unui text expres in actualul cod, daca poate formula reconv la reconv. Aceasta discutie
este importanta din perspectiva faptului daca se proroga sau nu compententa in principal.

Reconv, spre deosebire de intampinare, are un caracter facultativ. Daca vreau cer ceva de la
reclamant, daca nu, nu. O sa vedeti ca in procesul de divort, daca paratul vrea divort din vina
exclusiva a recl, el e obligat sa formuleze cerere reconv. Continutul e acelasi cu al cererii de
chmeare in judecata, nu mai e necesar sa reluam. In ce termen se depune? Ca si intampinarea,
daca intamp e obligatorie, iar daca nu, la prima zi de infatisare.

Problema s-a ridicat daca poate fi depusa reconv in caz de anulare sau casare si trimitere spre
rejudecare. Reconv poate formulata numai in fata primei instante pentru ca veti vedea cand
vom discuta apelul, ca art 294, nu permite partilor sa formuleze cereri noi in apel, cu exceptia
cererilor expres prevazute de lege. Reconv nu e una din aceste situatii. Asadar reconv se poate
formula numai in fata primei instante. Daca din caile de atac cauza se trimite spre rejudecare
primei instante, teoretic trebuie sa admiti posibilitatea formularii unei reconv. Care e sanct
nerespectarii termenului de depunere a cererii reconv? Desi este un termen impretaiv si
236

aparent ne aduce la ideea de decadere, ce inseamna decadere, respingem cererea reconv ca
tardiv introdusa. Va dati seama ca ar insemna acest lucru? Nu intrerupe termenul de
prescriptie, am platit taxa judiciara de timbru la valoare degeaba si asa mai departe. Nu,
tocmai de aceea codul atenueaza si prevede o alta sanctiune decat aceea a decaderii. Este
vorba de art 135, care spune ca in cazul in care nu se respecta acest termen si reclamantul se
opune, cererea reconv va fi disjunsa, daca reclamantul este de acord sa se judece impreuna cu
actiunea principala chiar daca a fost depusa cu depasirea termenului prevazut de lege, ele se
vor judeca impreuna. Este important sa stiti sa cititi voi codul. Acuma sigur ca daca paratul a
depus reconv peste termen, fara discutie ca vrea sa se judece impreuna cu cererea principala si
daca reclamantul nu se opune, se vor judeca impreuna. Daca recl se opune, ea trebuie sa fie
disjunsa. Nu poate sa fie insa disjunsa in situatiile in care solutionarea ei este indisolubil
legata de solutia asupra cererii principale, cum ar fi in cazul divortului: recl cere divortul din
vina paratului sau din vina ambilor soti si paratul cere din vina reclamantului. Cele 2 trebuie
sa se judece impreuna. Sau in materie de partaj. Este o alta discutie, apropo ce inseamna
reconv, ce inseamna intampoinare? Daca cer o alta varianta de partaj decat aceea solicitata de
recl prin cererea de chemare in judecata, este suficient sa o furmulez sub forma de aparare in
intamopinare sau trebuie sa formulez o reconv? Sa stiti ca opiniile in practica nu sunt unitare.
Deci care e obiectul actiunii? Este partajul. Da? Modalitatile de partaj sunt cele rezultand din
textul cpc, ca daca este posibil sa formezi loturi in natura vei face loturi in natura, daca nu e
posibil sa faci loturi in natura, atribui uneia sau alteia dintre parti daca au cerut acest lucru si
daca nimeni nu cere acest lucru dispui vanzarea la licitatie fie prin vanzarea de catre parti, fie
prin intermediul executoruluii judecatoresc. Daca recl spune: cer sa se faca partaj prin lotizare
si cere anumite loturi, paratul este obligat sa formuleze reconv ca sa spuna ca el cere altfel
formarea loturilor? Nu sunt pretentii proprii fata de recl, cere aplicarea criteriilor de partaj in
alta modalitate, care ar fi, cred eu, o simpla aparare. Este importanta aceasta calificare, pentru
ca altfel platesti taxa de timbru.

Care ar fi diferenta intre situatia in care invoc exceptia nulitatii relative a actului de care se
prevaleaza recl prin cererea de chemare in judecata si situatia in care, pe cale de reconv, cer
anularea acestui act? Daca cer numai prin intampinare, deci invoc ca aparare pe fond nulitatea
relativa a a actului, admiterea exceptiei duce la respingerea actiunii dar nu-mi duce la
desfiintarea actului. Deci nu voi putea cere repunerea in situatia anterioara. Daca eu vreau sa
se desfiinteze actului si sa mi se restituie prestatia indeplinita in baza lui, va trebui sa formulez
237

cerere conv. Deci ca sa stiti cand este situatia sa va limitati la o intampinare, ajunge o
intampinare si sa nu mai platiti o taxa si cand este cazul sa formulati o cerere reconv. Asadar,
revenind, nu se poate disjunge cererea reconv chiar depusa peste termen atunci cand
solutionarea ei este indisolubil legata de solutia actiunii principale si cred eu ca nu se poate
disjunge nici in situatia in care de solutionarea cererii reconv ar depinde solutia solutia
actiunii principale. De ex, actiunea principala este executarea contractului, cererea reconv este
desfiintarea contractului pentru o cauza de ineficacitate. Care de care depinde? Mai intai
verific daca este eficace, valabil sau rezolubil si dupa aceea pun problema executarii
obligatiilor nascute din acesta. Ratiunea pentru care cererea reconv trebuie depusa intr-un
anumit termen este sa nu temporizeze judecarea cererii principale. Ar fi absurd sa spun, s-a
depus peste termen, o disjung, dar pentru ca solutionarea cererii principale depinde de ea,
suspend solutionarea ei pana se judeca reconv. Deci atunci trebuie sa ma opresc la
solutionarea lor impreuna. De fapt, daca ea s-ar fi inregistrat nu ca si reconv, as fi invocat
exceptia conexitatii.

Procedura de judecata. Stim deja ca este o cerere incidentala care atrage prorogarea
competentei, regula este ca se va judeca impreuna cu cererea principala dar poate fi disjunsa
daca ar duce la temporizarea judecarii cererii principale, repet, nu in situatia in care ea insasi
ar temporiza, adica daca disjungerea ar insemna la randul ei temporizarea judecarii cererii
principale. Ce se intampla daca recl renunta la judecata, in cererea principala. Se mai judeca
cererea reconv? Are o independenta procesuala, este o actiune distincta de fapt si ramane sa se
judece si mai mult, se judeca de acelasi complet. Chiar daca s-ar disjunge, in aplicarea lui
120. care e diferenta dintre 120 si 135? Apropo, haideti sa citim 120. 135 referitor la
disjungerea cererii reconv, se refera la situatia in care ea n-a fost depusa in termen. 120 se
refera la situatia in care chiar daca ar fi fost depusa in termen, s-au administrat probe si la un
moment dat sunt in stadiul in care as putea judeca actiunea principala, dar nu pot judeca
cererea reconv si solutia asupra actiunii principale nu depinde de solutia asupra reconv. In
aceasta situatie disjung reconv in baza lui 120, judec actiunea principala si ramane sa judec in
continuare, acelasi complet de judecata, pentru ca prorogarea de competentra se mentine si la
135 si la 120, acelasi complet de judecata ramane sa judece si reconv. In situatia renuntarii la
judecarea cererii principale, iau act de renuntarea reclamantului la cererea de chemare in
judecata si raman sa judec in continuare cererea reconv, ea are o independenta procesuala,
238

este o cerere distincta, ea nu ramane fara obiect, pentru ca are un obiect destinct de cererea de
chemare in judecata.

Sigur, daca am putea pune problema exceptiei de necompetenta, pentru ca nu opereaza
prorogarea de competenta. Daca instanta spune: pai aceasta nu este o cerere incidentala, nu
are ce sa caute in dosarul meu. O respinge ca inadmisibila ca nu are legatura cu cererea
principala sau o disjunge si eventual pune problema exceptiei de necompetenta, pentru ca
adac nu o calific reconv, nu are legatura cu actiunea principala, nu este aplicabil art 17 privind
prorogarea de competenta. Ati inteles intrebarea? Codul nu are o solutie, intr-adevar si eu cred
ca in aceasta situatie ar trebui sa se disjunga cererea si sa se invoce daca este cazul exceptia de
necompetenta, daca nu, este o alta problema daca ar trebui sa ramane sa se judece de acelasi
complet, eventual sau sa se repartizeze aleatoriu, pentru ca nefiind o cerere incidentala nu ar fi
normal sa fi fost inregistrata in acel dosar si sa o judece acel complet. Aici deja as putea pune
problema daca nu ar fi cazul sa se repartizeze din nou aleatoriu.

Trebuie sa vedem imediat care este sanctiunea. In lumina noului cod, numai va amintesc, nu
trebuie sa stiti pentru examen, avem o procedura de regularizare a cererilor obligatorii, v-am
spus la cererea de chemare in judecata, daca nu imi indeplineste cerintele prevazute de lege, i
le pun in vedere, nu le face, ii anulez cererea, are posibilitatea sa faca o reexaminare si daca
nu o castiga, amin. Daca formularea este corecta, o comunic paratului fara sa fixez termen de
judecata si ii dau 25 de zile sa depuna intampinare, nici atunci nu fixez termen de judecata,
comunic intampinarea recl care are 10 zile sa raspunda la intampinare, sa spuna: am citit cu ce
se apara, dar nu are dreptate pentru ca, acest raspuns la intampinare nu se comunica,
ramane la dosar, don momentul in care se depune, in termen de 3 zile, prin rezolutie,
presedintele completului de judecata trebuie sa stabileasca primul termen de judecata in asa
fel incat sa nu depaseasca 60 de zile de la data rezolutiei, cu exceptia situatiei in care o parte
domiciliaza in strainatate si nu are domiciliu in romania, poate sa fixeze un termen mai lung.
Ati inteles diferenta fata de actuala reglementare? Practic nu fixez primul termen de judecata
pana cand partile nu isi fac foarte bine cunoscuta pozitia procesuala, probele de care se
prevaleaza. Asta numai in noua reglementare.

239


2 intrebari mi s-au pus. Cum calculam termenul de asta de 15 zile si cum calculam termenul
de 5 zile? Sunt 2 termene diferite, unul e de progresie, altul de regresie, pentru ca paratului
trebuie sa-I dau 15 zile de la data cand a primit citatia ca sa isi pregateasca apararea. A primit
citatia astazi, termenul de 15 zile este un termen, ca orice termen, pe zile libere. Este un
termen pe zile libere. Primesc citatia astazi, ziua de astazi nu se ia in calcul. Incep de maine,
de maine trebuie sa am 15 zile, a 15-a zi nu se ia in calcul, in a 16-a zi ar fi termenul in care ar
trebui sa depun intampinarea, da, daca aceasta zi cade intr-o zi de sambata sau duminica,
trebuie sa se proroge pana luni, pentru ca altfel mi s-ar lua din termenul de 15 zile,
posibilitatea de a formula intampinare. Este ca orice termen de progresie. Ati inteles aceasta
logica? Bun, termenul pentru depunerea intampinarii este un termen de regresie, pentru ca il
calculez din ziua primului termen de judecata, care nu se ia in considerare si merg inapoi si
vad, punand cap la cap cele 2 termene, daca a avut termen suficient sa isi pregateasca
apararea. Deci 15 zile de progresie si 5 zile de regresie. S-ar putea ca in concret sa ne iasa mai
mult decat 20 zile pline. Datorita acestui fapt, ca termenul de 15 zile de progresie daca se
implineste intr-o zi de sambata sau duminica se va prelungi pana luni, da? Ati inteles?

Puteti sa va luati orice exemplu concret. Hai sa luam un exemplu. Azi mi se comunica o
citatie. Este 19 decembrie. Incepe sa-i curga termenul pentru pregatirea apararii din 20. 20,
21 3. in 4 ianuarie ar fi ziua in care ar trebui sa depun intampinare. 4 ianuarie pica vineri.
Da? Deci vineri. Termenul de judecata cum ar trebui sa fie fixat ca sa fie depusa intampinare
cu 5 zile inainte? Sambata, duminica, luni, marti, miercuri, joi. Deci ar trebui sa fie pe joi.
Da? Se ia in calcul sambata si duminica in aceasta situatie pentru ca am depus-o vineri. Deci
sambata, duminica, luni, marti, miercuri, joi. Pe zile libere.

Daca as fi primit citatia maine, atunci mi s-ar fi implinit termenul de 15 zile sambata. Si
atunci mi s-ar fi prelungit pana luni. Si atunci cum trebuia fixat termenul de judecata? marti,
miercuri, joi, vineri, imi pica sambata, ca sa pot depune pana luni???(ii pe la 6:15, nu reusesc
sa inteleg ce zice pe final). Deci vorbesc de fixarea primului termen de judecata pentru
situatia in care, cum am spus, vine paratul si spune: eu nu am avut un termen suficient ca sa-
mi pregatesc apararea, fiindca nu s-ar respectat termenele prevazute de art 114. deci mergem
240

inapoi cu calcului lui. Deci la termenul de regresie mergem inapoi si la termenul de progresie
mergem inainte.






















241





























242