Sunteți pe pagina 1din 27

2.

1 Internarea pacientului in spital


Internarea pacientului in spital se face pe baza biletului de internare emis de catre
medicul de familie, iar cazurile de urgenta se interneaza fara bilet de trimitere.
Apendicita acuta este o urgenta medicala de aceea, forma de internare este cea de
urgenta iar internarea pacientilor cu aceasta afectiune se face la serviciul de chirurgie
generala.
Pacientii se pot prezenta singuri sau insotiti la serviciul de ambulanta chirurgie,
sau pot fi transportati cu autosanitara de urgenta, in cazurile grave.
Pacientii internati sunt inscrisi la biroul serviciului de primire in registrul de
internari, pe baza cartii de identitate. Tot aici, se completeaza foaia de observatie clinica,
ea fiind dosarul bolnavului pe perioada internarii, document medico-legal, stiintific si de
gestiune. In ea se inscriu date fixe, date variabile, date clinice, examinari paraclinice,
evolutie, tratament.
Pacientii vor fi examinati de catre medicul de garda. Se va acorda ajutor atat
medicului cat si pacientului in cursul examinarii clinice, scutindu-l astfel pe acesta din
urma de eforturi fizice. e asemenea se va contribui la crearea unui climat favorabil intre
pacient si medic,se va face accesibila medicului, explorarea tuturor regiunilor
organismului, servindu-i si instrumentar necesar, daca este cazul.Acest ajutor este
indispensabil in cazul pacientilor grav bolnavi.
In vederea pregatirii si asistarii examenului clinic medical se va efectua!
- pregatirea psihica a pacientului"
- pozitionarea pacientului in decubit dorsal pentru a putea fi examinat"
- dezbracarea si imbracarea pacientului.
In cadrul diagnosticarii apendicitei acute, un rol important il ocupa anamneza,
istoricul bolii si examenul obiectiv. Pacientii vor fi intrebati de existenta altor afectiuni in
antecedente #personale sau familiale$, eventualele tratamente in desfasurare, alergii la
medicamente sau substante #elemente de care se va tine cont in tratamentul
medicamentos pe perioada spitalizarii$, consumul de bauturi alcoolice, fumatul si
eventual consumul de droguri. Toate acestea trebuie mentionate deoarece constitue
informatii deosebit de importante.
upa efectuarea examenului medical, medicul va trece imediat in foaia de observatie
a pacientului datele anamnezice culese de la pacient sau de la insotitor.
Se va masura temperatura pacientului, pulsul, frecventa respiratorie si tensiunea
arteriala. %a indicatia medicului, se va recolta sange pentru analize de urgenta! grup
sanguin, &h, hemoleucograma, glicemie" urina #pentru examen sumar de urina$ si
programeaza pacientul la ecografie, radiologie, consult cardiologic si electrocardiograma.
e asemenea in timpul examinarii va urmari igiena corporala a pacientului si va
interveni daca este cazul.
upa aplicarea primelor masuri terapeutice de urgenta, pacientul va fi rugat sa-si
schimbe hainele de strada cu cele de spital si ulterior va fi transportat pe sectie in vederea
internarii. %ucrurile pacientului vor fi predate la magazia spitalului, pe baza unui bon,
inmanat pacientului sau apartinatorilor, iar la registratura se depunde cartea de identitate.
'nde este cazul se efectueaza dezinfectarea si deparazitarea hainelor, ulterior acestea vor
fi asezate pe un umeras, invelite in manta de protectie pentru a fi ferite de praf.

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
In cazurile pacientilor cu apendicita acuta, internarea in spital este obligatorie intr-
un serviciu de chirurgie generala.Pentru a facilita vindecarea lor este absolut necesara
asigurarea unor conditii de mediu corespunzatoare. e aceea salonul trebuie amenajat cu
aspect placut, mobilierul redus la strictul necesar,vopsit in culori deschise, lavabile, usor
de dezinfectat.
Paturile trebuie asezate distantat pentru a nu se deranja pacientii intre ei, iar
obiectele uzuale#plosca, urinar$ vor fi plasate la indemana acestora. (iecare salon trebuie
sa aiba chiuveta cu oglinda, masa si scaune.
Aerisirea salonului este obligatorie, completandu-se astfel cantitatea de oxigen
consumata de pacienti si improspatandu-se aerul poluat prin mirosul degajat de
plosti,urinare,pansamente,transpiratie,dezinfectante etc.Aerisirea se poate face continuu
sau discontinuu dupa modul de constructie al ferestrelor.
Umidificarea suficienta a salonului este necesara deoarece o atmosfera prea
uscata irita caile respiratorii superioare,favorizeaza transpiratia care prin evaporare
produce frison,iar o atmosfera prea umeda nu produce evaporarea transpiratiei.
Iluminatul in salon trebuie asigurat prin ferestre largi,lumina solara avand un rol
important atat pentru pacient cat si rolul de a distruge agentii patogeni.
Incalzirea saloanelor trebuie facuta pe timpul anotimpurilor reci, mentinandu-se
o temperatura constanta peste zi de aproximativ )*
+
-),
+
- iar noptea de ).
+
-)/
+
-.
0 conditie importanta ce trebuie asigurata pacientilor este linistea pentru a se
putea odihni. Odihna poate fi pasiva#somn$ sau activa#citit$.
Calmul auditiv este de asemenea un factor important in vindecarea pacientilor.
Acesta se realizeaza printr-o vorbire moderata, prin evitarea caderii obiectelor
metalice#plosca,urinar$si instrumentarului#foarfeci,pense$.Se va evita, de asemenea,
zgomotul produs de vesela, de scartaitul usilor,de tocul de la incaltamintea asistentelor
etc.
Curatenia in salon se face dimineata prin stergerea umeda a
mobilierului,usilor,tocurilor ferestrelor, pardoselii.
Instalatiile de semnalizare vor fi plasate la indemana pacientilor pentru a putea
cere ajutor la nevoie.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
Patul trebuie sa satisfaca toate necesitatile pacientului, de aceea, acesta trebuie sa
fie comod, pentru a-i asigura odihna si o pozitie cat mai adecvata, iar lenjeria de pat va fi
schimbata ori de cate ori este nevoie.
Patul va trebui sa corespunda pacientilor! lungimea lui trebuie sa fie de cel putin
1m, iar latimea de *+-,+ cm. Inaltimea de la dusumea la saltea trebuie sa aibe .+ cm.
Patul trebuie confectionat din tuburi usoare de metal, somiera confectionata din sarma
inoxidabila, puternica, elastica, bine intinsa pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.
Accesoriile patului sunt!
- salteaua: poate fi confectionata dintr-o bucata sau mai multe bucati, din burete
sau material plastic"
- 1-2 perne cu lungimea de /2 cm, iar latimea de 22 cm"
- patura: confectionata din lana moale sa se poata spala usor"
- lenjeria de pat! 1 cearsafuri, 1 fete de perna, musama si aleza.
'tilaje auxiliare patului! noptiera si stativul pentru perfuzii.
2.3.2 Schimarea len!eriei de pat
Schinbarea lenjeriei de pat se poate efectua in doua moduri!cu pacient in pat sau
fara pacient in pat. Schimbarea lenjeriei de pat se efectueaza in special dimineata inainte
de curatenie, dupa masurarea temperaturii, a pulsului, a tensiunii arteriale si dupa ce
pacientul isi efectueaza toaleta de dimineata dar la nevoie se va schimba de mai multe ori.
%enjeria se va schimba pe lungime atunci cand pacientul poate fi intors in pozitie
decubit lateral. Astfel cearsaful se ruleaza in lungime iar musamaua si aleza se vor rula in
latime.
Schimbarea lenjeriei pe latime se va face cand pacientul se poate ridica, in pozitie
sezanda, astfel cearsaful se va rula in latime iar musamaua si aleza in lungime.
2.3.3 Asigurarea igienei personale" corporale si vestimentare a pacientului
Asigurarea igienei personale este un factor important in vindecarea pacientului,
asigurandu-i o stare de confort. 3eglijarea igienei corporale scade capacitatea functionala
a pielii si reduce posibilitatile de aparare si regenerare ale organismului. e aceea, la
internare, pacientul trebuie sa faca dus sau baie apoi imbraca lenjeria de spital.
Pacientul aflat in stare grava va fi asezat pe un scaun sub dus, unde va fi
supravegheat si ajutat. 4ainele pe care le imbraca nu trebuie sa fie foarte stranse pe corp,
dar nici prea largi, pentru a-i oferi acestuia lejeritate in miscare.
Pacientul operat va fi ajutat sa isi efectueze toaleta zilnica ce consta in spalarea
mainilor cu apa si sapun, a fetei, a urechilor, a gatului, a regiunii axilare si pubiene, a
picioarelor, toaleta cavitatii bucale si igiena parului.
%enjeria de corp va fi schimbata ori de cate ori va fi nevoie.
2.3.# $fectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imoilizat
upa apendicectomie, se va ajuta pacientul la efectuarea toaletei de dimineata.
Prin toaleta de dimineata se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat
si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. Indepartarea secretiilor
deschide orificiile de excretie a glandelor pielii, invioreaza circulatia cutanata si a
intregului organism, favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-
endoteliale.
5fectuarea toaletei de dimineata linisteste pacientul si ii creaza acestuia o stare de
confort.
Pentru a efectua, in bune conditii, toaleta pe regiuni a pacientului se verifica mai
intai temperatura camerei, evitand astfel racirea acestuia, pe urma se izoleaza patul
pacientului cu ajutorul unui paravan pentru a-i asigura intimitatea .Se pregatesc in
apropiere materialele necesare toaletei!cearsaf, 6 prosoape, 1 perechi de manusi sau 1
bureti de culori diferite,sapuniera cu sapun,vas cu apa incalzita la 6/
o
-,musama, cani cu
apa calda, instrumente pentru ingrijirea cavitatii bucale,a unghiilor,a parului, termometru
de baie, bazinet. Toaleta pe regiuni se va incepe intotdeauna cu fata, apoi urmeaza gitul,
membrele superioare, partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioara a
toracelui, regiunea sacrala, coapsele, membrele inferioare, organele genitale si regiunea
perianala. upa spalare, clatire si uscare se va face o frectie pentru stimularea circulatiei
cu alcool sau spirt mentolat.Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic, cel
putin de 1 ori, precum si spalarea lui o data pe saptamana. upa efectuarea toaletei, se
curata si se taie unghiile cu grija.
2.3.% Oservarea pozitiei pacientului in pat
Pozitia in pat a pacientului cu apendicectomie poate fi!
- decubit dorsal fara perna"
- decubit lateral in timpul efectuarii toaletei, schimbarii lenjeriei, administrarii
supozitoarelor.
&epausul la pat dureaza cel putin 17 ore dupa interventia chirurgicala pentru a
preveni cefaleea post rahianestezie, greata, varsaturile, precum si pentru actiunea sa
sedativa.
'rmarirea faciesului poate trada gradul de inteligenta precum si anumite stari
psihice ca! durere, spaima, agitatie, depresie, oboseala.
In cazul apendicitei acute fata bolnavului exprima durere, spaima, agitatie.
Supravegherea fizionomiei bolnavului trebuie sa fie o preocupare permanenta.
2.3.& Schimarea pozitiei si moilizarea pacientului
Pozitia in pat a pacientului cu apendicectomie este in decubit dorsal, fara perna,
cel putin 17 de ore.
In cazul pacientilor in stare grava, pentru a preveni aparitia escarelor de decubit si
nu numai, se va schimba pozitia pacientului la 1-6 ore #la nevoie mai des$. 5scarele pot
aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul
de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata.
Pentru prevenirea escarelor se pot folosi saltele speciale, colaci de vata sau
cauciuc" pentru ungerea pielii! unguent cu oxid de zinc si vitamina A 8
1
, pudra de talc.
9obilizarea pacientului se va face precoce, pasiv si apoi activ pentru a preveni
tromboflebita. Se va incepe cu mobilizarea in pat, apoi in pozitie sezand, pacientul
ajutandu-se de agatatoarele fixate la pat.
%a mobilizarea pacientului se urmaresc urmatoarele obiective!
- stimularea metabolismului"
- stimularea circulatiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor,
escarelor, contracturilor"
- normalizarea tonusului muscular, mentinerea mobilitatii articulare, asigurarea
starii de bine.



2.3. 7 Captarea eliminarilor

2.3.'.1 (arsaturile
Prin varsaturi intelegem evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal.
:oma este un act reflex, cu centrul in bulbul rahidian.
Pacientii cu apendicita acuta operata pot prezenta varsaturi preoperatorii, datorate
intolerantei digestive, cauzata de inflamatia apendicelui si postoperatorii, datorate
anestezicelor.
:arsaturile se capteaza in tavita renala. In timpul varsaturilor se va intoarce capul
pacientului pe o parte si se va tine tavita renala sub barbie, se linisteste din punct de
vedere psihic. Se va pastra produsul eliminat pentru a-l arata medicului.
upa varsatura ii ofera pacientului un pahar cu apa sa-si clateasca gura.
%a indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica. Se asigura ca
pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic, de aceea stabileste raportul ingesta-excreta.
2.3.'.2 )iureza
5ste procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 17 ore.
'rina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante rezultate din
metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism.
-aptarea urinei se realizeaza procedand astfel!
- se separa patul de restul salonului cu paravan"
- se indeparteaza patura si cearsaful care acopera pacientul"
- se protejeaza patul cu musama si aleza"
- se dezbraca pacientul si se introduce bazinetul sub regiunea sacrala"
- se efectueaza toaleta regiunii perianale"
- se indeparteaza bazinetul cu atentie"
- se strang materialele folosite"
- se imbraca pacientul, se reface patul, se aeriseste salonul"
- se spala mainile pacientului.
'rina obtinuta se colecteaza in vase cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si
clatite cu apa distilata si acoperite pentru masurarea diurezei. &ecipientul cu urina este
etichetat cu numele pacientului, numarul salonului, numarul patului, se tine la racoare si
ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
upa golire, urinarele se spala cu jet de apa calda si se dezinfecteaza.
2.3.'.3 Scaunul
Scaunul sau materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecatiei.
-aptarea scaunului in cazul pacientului cu apendicita acuta operata se efectueaza
astfel! se protejeaza patul cu musama si aleza, se separa patul pacientului de restul
salonului cu ajutorul paravanului, se dezbraca pacientul, se ridica si se introduce
bazinetul cald sub regiunea sacrala si se acopera cu o invelitoare.upa terminarea actului
defecarii se efectueaza toaleta regiunii perianale, se indeparteaza bazinetul cu atentie din
salon, se strang materialele folosite, se imbraca pacientul, se reface patul, se aeriseste
salonul si se spala mainile pacientului.
Se va avea grija ca pacientul sa aiba tegumente si mucoase perianale curate.

2.# Supravegherea functiilor vitale si vegetative
'na din sarciniile cele mai importante este supravegherea pacientului.
Se vor culege toate datele referitoare la starea generala a pacientului si la evolutia bolii
sale.
atele culese, prin masurarea functiilor vitale si vegetative, se noteaza grafic, in
foaia de temperatura, componenta foii de observatie.
%a un pacient operat cu apendicita acuta, functiile vitale urmarite sunt! respiratia,
tensiunea arteriala, pulsul si temperatura. Acestea se masoara de cel putin doua ori pe zi.
2.#.1 *espiratia
5ste functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar
proceselor vitale in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon.
0 buna respirtie determina o circulatie corespunzatoare si o buna mobilitate.
5lementele de apreciat in observarea si masurarea respiratiei sunt! tipul
respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul si frecventa.
0 respiratie normala are urmatoarele caracteristici! este supla, regulata, pe nas,
lenta si profunda. %a masurarea respiratiei se folosesc urmatoarele materiale! ceas cu
secundar, pix de culoare verde, foaie de temperatura. Se va masura respiratia, fara a
explica pacientului tehnica ce urmeaza a fi efectuata, astfel! aseaza palma pe toracele
pacientului si numara inspiratiile timp de un minut. :aloarea obtinuta se consemneaza in
foaia de temperatura! fiecare linie orizontala a foii reprezinta 1 respiratii. Se uneste cu o
linie valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei.
upa apendicectomie, pacientul prezinta respiratie normala ).-)* respiratii pe
minut #dupa anestezia rahidiana$.
upa anestezia generala, respiratia este mai rara, ea revine la normal dupa
aproximativ )1 ore.
2.#.2 +ensiunea arteriala
&eprezinta tensiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
(actorii care determina presiunea arteriala sunt! debitul cardiac, forta de contractie a
inimii, elasticitatea si calibrul vaselor si vascozitatea sangelui. Tensi-unea scade de la
centru spre periferie.
Supravegherea tensiunii arteriale are drept scop evaluarea functiei cardio-
vasculare #forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul
vaselor$. 5lementele de evaluat sunt! tensiunea arteriala sistolica si tensiunea arteriala
diastolica.
upa operatie, pacientul prezinta o tensiune arteriala putin scazuta, datorita
vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori #in cazul anesteziei rahidiene$.
Tensiunea arteriala va fi controlata in mod regulat. Prabusirea tensiunii arteriale
concomitent cu reducerea tensiunii diferentiale, insotita de accelerarea pulsului, indica
starea de soc provocata de hemoragie.
Tensiunea arteriala are doua valori! sistolica #tensiunea maxima$ si diastolica
#tensiunea minima$.Aceasta variaza la adulti intre ))2-)7+mm 4g; si /2-,+mm 4g.
Tensiunea arteriala poate fi masurata cu aparate pentru masurarea tensiunii cu
mercur &iva-&oci sau cu manometru.9etodele de determinare sunt palpatorie si
auscultorie. :alorile obtinute se noteaza in foaia de temperatura cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur, se
unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat.
2.#.3 Pulsul
Pulsul arterial reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sau senzatia de soc
perceputa la palparea acestora, comprimate incomplet pe un plan osos si este sincrona cu
sistola ventriculara.
upa apendicectomie, pacientul poate prezenta un puls usor bradicardic #in cazul
anesteziei rahidiene$.
Pulsul trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei si scaderea ampli-tudinii sunt
semne ale alterarii circulatiei putandu-ne orienta chiar spre hemoragie intraabdominala
postoperatorie in primele ore.
-alitatile pulsului sunt! frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea.
:alorile normale ale pulsului se situeaza intre .+-*+ pulsatii pe minut.
Peste *+ pulsatii pe minut avem puls tahicardic, iar sub .+ pulsatii pe minut avem
puls bradicardic.
%ocurile de masurare ale pulsului sunt! temporal, carotid, apical, femural, radial,
popliteu, tibial si pedios timp de un minut.Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de
temperatura cu pix de culoare rosie, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii
reprezinta 7 pulsatii. Pentru obtinerea curbei se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara
printr-o linie.
2.#.# +emperatura
9entinerea temperaturii in limite normale, este necesitatea organismului de a
conserva o temperatura la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine starea de
bine.
Scopul supravegherii temperaturii este acela de a descoperi unele modificari
patologice ale acesteia. %ocurile de masurare ale temperaturii sunt! cavitati semiinchise
precum! axila, plica inghinala, cavitatea bucala sau cavitati inchise! rect, vagin.
Temperatura se masoara de 1 ori pe zi, dar la indicatia medicului si in functie de
starea pacientului se poate masura de mai multe ori pe zi. :aloarea obtinuta se noteaza in
foaia de temperatura cu pix de culoare albastra astfel! pentru fiecare diviziune a foii se
socotesc doua diviziuni de grad. :aloarea prezenta se uneste cu valoarea anterioara si se
obtine curba termica.
upa anestezia rahidiana pacientul prezinta o usoara hipotermie datorata
vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori.
4ipotermia este valoarea temperaturii corpului sub limita normala de 6.
+
-.
In caz de hipotermie se vor asigura urmatoarele interventii!
- incalzeste lent pacientul cu paturi, creste treptat temperatura mediului ambiant"
- incalzeste usor solutiile perfuzabile"
- maseaza extremitatile"
- administreaza tratamentul prescris.
Pacientii cu perforatie apendiculara cu abces, pot prezenta o temperatura ridicata
#hipertermie$ din cauza procesului inflamator.
4ipertermia este ridicarea temperaturii corpului peste limita normala de 6/
+
- la
adulti.
In caz de hipertermie, se vor asigura urmatoarele interventii!
- aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata"
- administreaza medicamente recomandate de medic #antitermice, antibiotice$"
- schimba des lenjeria de pat si de corp pentru mentinerea ingienei tegumentelor.
2.#.%.Scaunul
0bservarea si notarea scaunului are drept scop reluarea tranzitului intestinal si
urmarirea activitatii normale a tubului digestiv dupa apendicectomie.
Peristaltismul intestinelor incetineste datorita anestezicelor.
&eluarea tranzitului intestinal apare dupa 17-7* ore de la interventia chirurgicala,
in functie de anestezia efectuata.
Primul scaun apare aproximativ in ziua a 7-a de la interventie.
In foaia de temperatura scaunul se noteaza astfel!
- <= l <= scaun normal"
- <= ; <= scaun moale"
- <= - -<= scaun diareic"
- <= x== scaun cu mucus"
- <= P== scaun cu puroi"
- <= s== scaun cu sange.
%a observarea scaunului se urmareste! frecventa, orarul, cantitatea, consistenta,
forma, culoarea si mirosul.
2.#.& )iureza
iureza nu sufera modificari importante, prima mictiune apare imediat ce
pacientul isi reia controlul sfincterului urinar. aca apare globul vezical inainte de
reluarea functiei sfincteriene, este necesara aplicarea unei sonde vezicale evacuatorii, sau
a sondei >a?demeure@.
%a calculul diurezei se va tine seama de cantitatea de lichide administrata
parenteral, cantitatea de lichide eliminata prin urina, transpiratie, varsaturi si scaun.
%a supravegherea diurezei se urmareste cantitatea #la adult )1++-)7++ ml;17h$,
frecventa #adult 2-7 pe zi$, ritmul mictiunilor #1;6 din numarul mictiunilor in timpul zilei,
);6 noaptea$, culoarea #galben deschis, pana la galben inchis$, mirosul urinei, reactia
urinei #ph-ul intre 7,2-/$, aspectul urinei #clar, transparenta la inceput$, densitatea urinei
#se determina imediat dupa emisie! )+)+-)+12$.
2.#.' (arsatura
Supraveghind varsaturile se va urmari! frecventa #ocazionale, frecvente,
incoercibile$, orarul #matinale, postprandiale$, cantitatea #mare, mica$, continutul
#alimentare, mucoase, apoase, fecaloide, biliare, purulente, sanguinolente$, culoarea
#galben-verzuie, rosie, galben murdar, bruna$, mirosul #fad, acru, fecaloid, ranced$, forta
de proiectie #brusc, jet, fara efort, fara greata, fara legatura cu alimentarea$.
Simptomele ce insotesc varsaturile sunt! dureri abdominale, greata si salivatie,
cefalee, transpiratii reci, tahicardie, deshidratare.
In cazul pacientului cu apendicita acuta operata, varsaturile sunt ocazionale, post
prandiale, in cantitate mica, au continut alimentar,sunt insotite de dureri abdominale,
cefalee, greata si salivatie, precum si de o deshidratare izotona.
Se vor urmari varsaturile, se vor supraveghea si se vor nota in foaia de
temperatura.
:arsaturile se noteaza astfel!
- cu cerc maro A varsaturi alimentare"
- cu cerc verde A varsaturi biliare"
- cu cerc rosu A varsaturi cu sange.

2.% Alimentatia pacientului

Preoperator pacientul va avea un regim alimentar usor digerabil, cu multe lichide
pentru mentinerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea si marirea diurezei, diminuarea setei
postoperatorii, precum si diminuarea acidozei postoperatorii.
upa apendicectomie alimentatia pacientului se incepe astfel!
- in ziua +, alimentatie pe cale parenterala cu ajutorul perfuziilor cand se vor
administra substante care au valoare calorica ridicata, pot fi utilizate direct de
tesuturi, nu au proprietati antigenice, nu au actiune iritanta sau necro- zanta
asupra tesuturilor.Pe cale parenterala pot fi introduse solutii izo sau hipertone.
- incepand cu ziua ) se reia alimentarea activa la pat, administrandu-se la inceput
regim hidric #ceai amar, supe de zarzavat stecurate$, apoi regim hidrozaharat #ceai
dulce, suc de fructe$.Alimentarea activa la pat se efectueaza astfel! se aseaza
pacientul in pozitie comoda, semisezand sau sezand, cu ajutorul rezematorului de
pat si a pernei. Se protejeaza lenjeria de pat cu musama. Peste aceasta se aseaza
un lighean, i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spele.I se ofera
prosopul sa-si stearga mainile in timp ce materialele folosite se vor indeparta. Se
protejeaza hainele pacientului cu un prosop asezat in jurul gatului iar patura cu o
aleza.Se adapteaza masa speciala la pat, iar pe o tava acoperita cu servetel se ofera
vasele cu mancare.upa ce pacientul a terminat de mancat, se ridica vesela
utilizata, se indeparteaza materialele folosite, se spala pacientul pe
maini.Pacientul va avea in urmatoarele zile un regim alimentar lacto-fainos
#branza de vaci, orez sau gris cu lapte, supe de carne si de zarzavat$. In timp de 2
zile se va ajunge la o alimentatie completa.
2.& Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

9edicamentele administrate unui pacient cu apendicectomie sunt!
- antibiotice cu spectru larg de actiune"
- analgezice! algocalmin fiola, algifen fiola"
- anticoagulante! fraxip fiole de +,6" +7" +."
- antiemetice! plegomazin fiole administrat intramuscular, papaverina fiole
administrata lent timp de 2-)+ minute in solutie de glucoza, metoclopramid fiole"
- uneori antisecretori gastrici! ranitidina, losec, controloc"
Pentru hidratarea organismului se folosesc solutii perfuzabile ca!
- solutie de glucoza! 2-)+-1+ B, tamponata cu insulina #) ' insulina la 1 g. de
glucoza$
- solutie izotonica de 3a-l ,B"
- solutii poliminerale! &inger, care contine 3a-l, C-l, -a-l
1
"
Administrand aceste solutii, pe langa hidratare se realizeaza partial si o
reechilibrare electrolitica si nutritiva a organismului.
-aile de administrare a tratamentului medicamentos pentru un pacient operat sunt!
intravenoase, intramusculare si subcutane.
Pe cale intravenoasa se administreaza antibiotice cu spectru larg de actiune
#fortum, timentin, metronidazol$, analgezice #algifen$, antiemetice #metoclopramid,
plegomazin$, solutii perfuzabile prin punctie venoasa.
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul
unui ac de punctie #dD.;)+, lD12-6+mm, bizou scurt$.
%ocul punctiei! venele de la plica cotului #bazilica, cefalica$, venele antebratului,
venele de pe fata dorsala a mainii, venele subclaviculare, venele femurale, venele
maleolare interne, venele jugulare si epicraniene #sugar si copil mic$.
9ateriale necesare pentru efectuarea punctiei venoase!
- de protectie! perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza"
- dezinfectante! alcool concentrat, tinctura de iod"
- sterile! seringi de 2-)+ ml, ace de seringa, pense, manusi sterile, casolete cu
tampoane si comprese sterile, medicamentul de administrat"
- alte materiale! tava medicala, acoperita cu camp steril, tavita renala, garou.
5fectuarea tehnicii!
- pregatire psihica! comunicarea si informarea pacientului asupra scopului
punctiei"
- pregatire fizica! se aseaza comod pacientul, se examineaza calitatea si starea
venelor, se dezinfecteaza tegumentul, se aplica garoul la /-* cm deasupra locului
punctiei, se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel
turgescente"
- executie! se spala pe maini, se imbraca manusi sterile, se fixeaza vena cu policele
mainii stangi, se fixeaza seringa cu gradatiile in sus, acul atasat cu bizoul in sus,
in mana dreapta intre police si restul degetelor, apoi se patrunde cu acul,
traversand oblic tegumentul si peretele venos #unghi de 6+
+
$, pana cand acul
inainteaza in gol, se controleaza patrunderea acului in vena, prin aspiratie cu
seringa, se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului.
Se continua tehnica in functie de scopul punctiei!injectarea medicamentului sau
administrarea unei perfuzii.
Se aplica tampon imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si
se retrage brusc acul la terminarea injectarii medicamentului. Se comprima locul )-6
minute, pozitia bratului fiind verticala.
In cazul in care administram solutii perfuzabile mai avem nevoie de solutia
perfuzabila, aparatul de perfuzat steril care se adapteaza la ac , leucoplast pentru fixare,
stativ pentru sustinerea flacoanelor.
Pentru introducerea solutiei perfuzabile se ataseaza la acul fixat, tubul de la
aparatul perfuzor, se deschide prestubul, se fixeaza rata de flux #.+ picaturi; minut$ sau
dupa indicatia medicului. (ormula de calculare a ratei de flux este!
total solutie x factor de picatura x .+ pic;min
nr de ore
Pentru o buna administare a medicamentelor, se vor respecta urmatoarele reguli!
- se respecta medicatia prescrisa si nu se inlocuiesc medicamentele cu altele
asemanatoare, fara aprobarea medicului"
- se verifica integritatea ambalajului medicamentului si data expirarii, se respecta
calea de administrare"
- se respecta orarul si ritmul de administrare prescris de medic"
- se respecta doza prescrisa"
- se administreaza flaconul imediat dupa ce a fost deschis"
- se previn infectiile nozocomiale prin respectarea masurilor de asepsie si igiena"
- se respecta precautiunile universale prin aplicarea masurilor, in vederea
prevenirii transmiterii 4I:, virusului hepatitei E,- si a altor agenti patogeni cu
cale de transmitere sanguina in timpul actului medical.
2.' *ecoltarea de produse iologice si patologice

5xamenele de laborator au o deosebita importanta deoarece acestea completeaza
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, confirma sau infirma diagnosticul clinic,
reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea si semnaleaza
aparitia unor complicatii.
In cazul pacientilor cu apendicita acuta, la indicatia medicului,se va recolta sange
pentru efectuarea probelor de laborator.
Inainte de recoltare, se va pregati psihic pacientul, se va comunica cu acesta,
explicandu-i necesitatea efectuarii analizelor de laborator, precum si tehnica prin care se
efectueaza recoltarea sangelui necesar pentru urmatoarele examene!
a$ ,emoleucograma! se recolteaza 1 ml sange prin punctie venoasa pe cristale
de 5TA si se amesteca prin omogenizare.
:alori normale!
- eritrocite! 7,2 - 2,2 milioane;mm
6
"
- leucocite! 7+++ - *+++;mm
6
"
- hemoglobina! )1 A )2 g B"
- hematocrit! 7+ A 72 g B.
In cazul pacientilor cu apendicita acuta ne intereseaza in special numarul
leucocitelor in sange care, de obicei, ajunge la valori de )++++;mm
6
, iar in cazurile
grave poate atinge valori de 1++++ A 6++++;mm
6
.
b$ Ionograma! se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulanta.
:alori normale!
- 3a
8
D )62 A )2+ m5F;l"
- C
8
D 6,2 A 2 m5F;l.
In cazurile cu varsaturi si deshidratari pot fi evidentiate modificari in cadrul acestor
valori.
c$ +este de coagulare!
in lobul urechii!
TsD 1 A 7 min"
TcD * A )+ min.
Prin punctie venoasa se recolteaza 7,2 ml sange pe +,2 ml oxalat de potasiu,
pentru a afla indicele de protrombina.
:aloarea normala! *2 A )++ B.
- Timpul GuicH D )1 sec A )7 sec"
- Timpul 4oIel D ,+ sec A )2+ sec #D)= 6+@ A 1= 6+>$.
d- (S,
Prin punctie venoasa se recolteaza ),. ml sange pe +,7 ml citrat de sodiu 6,* B.
:alori normale!
%a barbati!
- ) A )+ mm ; )h"
- / A )2 mm ; 1h.
%a femei!
- 1 A )6 mm ; )h"
- )1 A )/ mm ; 1h.
e$ Se va recolta sange pentru determinarea grupei sanguine si al *h-ului.
f$ Sumarul de urina este un examen de laborator uzual pentru un diagnostic
diferential, cu o afectiune a tractului urinar.
g$ +estul de sarcina" pentru femeile tinere ce prezinta aceasta simptomatologie.

2.. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
Pregatirea pacientului consta in pregatirea fizica si psihica. Pregatirea psihica
consta in comunicarea cu pacientul, informarea, incurajarea si asigurarea confortului in
timpul efectuarii tehnicilor impuse de afectiune, iar cea fizica consta in asigurarea
pozitiei corespunzatoare fiecarei tehnici in parte.
Pentru pacientul cu apendicita acuta, investigatiile care se fac sunt urmatoarele!
)$ *adiografia adominala simpla poate evidentia un anumit nivel de aerocolie
#distensia anselor la nivelul flancului drept abdominal, in regiunea cecului$.
Pregatirea pacientului pentru radiografie!
a$ Pregatire psihica! se va comunica cu pacientul, explicandu-i conditiile in care
se face examinarea #camera de obscuritate$. Pacientul va fi insotit la serviciul
de radiologie si i se va explica cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii
la radiatii.
b$ Pregatire fizica! se dezbraca complet regiunea abdomenului, se indeparteaza
obiectele radio-opace, pacientul este condus sub ecran si este ajutat sa se aseze
in pozitie orizontala.
upa efectuarea radiografiei pacientul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la
pat.
5xamenul radiologic si data la care a fost efectuat se noteaza in foaia de
observatie.
1$ $cografia adominala se efectueaza in special pentru diagnosticul diferential
al apendicitei acute cu alte tipuri de afectiuni!
- in sfera genitala la femei! chist ovarian, sarcina extrauterina, fibrom uterin,
anexita dreapta"
- afectiuni ale tractului urinar! colica renala dreapta, calcul uretral, cistita"
- alte afectiuni ale micului bazin sau intestinale, limfadenita mezenterica la copii,
diverticul 9ecHel"
- evidentierea de lichid #puroi$, in cavitatea abdominala, pledeaza pentru
apendicita acuta perforata.
6$ $C/ si consultul cardiologic! sunt metode de investigatie utile pentru
depistarea unei boli de inima.
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea pacientului! pacientul se pregateste din punct de vedere psihic! se va
comunica cu acesta pentru a-i inlatura factorii emotionali, apoi pacientul va fi transportat
in sala de inregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu )+ A )2 min inainte de inregistrare
pentru aclimatizarea acestuia cu sala. Pacientul va fi culcat comod pe patul de consultatii
si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Se monteaza, pe partile moi ale extremitatilor,
placile de metal ale electrozilor. Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza
inmuiata in solutie de electrolit sau un gel special. -ei )+ electrozi #7 pentru membre si .
precordiali$ se fixeaza astfel!
- pentru membre! rosu A mana dreapta" galben A mana stanga"
verde A picior stang" negru A picior drept.
- precordiali!
J :
)
D spatiul 7 intercostal, pe marginea dreapta a sternului"
J :
1
D spatiul 7 intercostal, pe marginea stanga a sternului"
J :
6
D intre :
1
si :
7
"
J :
7
D spatiul 2 intercostal stang pe linia medioclaviculara"
J :
2
D la intersectia de la orizontala dusa din :
7
si linia axilara anterioara stanga
J :
.
D la intersectia dintre orizontala dusa din :
7
si linia axilara mijlocie stanga.
upa terminarea inregistrarii se indeparteaza electrozii de pe pacient si se noteaza
pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea, greutatea. Se mentioneaza
medicatia folosita, data si ora inregistrarii, viteza de derulare, semnatura celui care a
inregistrat.


2.0 Pregatirea preoperatorie" transportul pacientului si ingri!irile postoperatorii

2.0.1 Pregatirea preoperatorie
Pacientii internati sunt agitati, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale,
de anestezie, de durere si chiar de moarte.Printr-un comportament si o atitudine adecvata
fata de pacient, se va inlatura starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de
operatie. Astfel se va comunica cu pacientul pregatindu-l psihic si ajutandu-l pe acesta
sa-si exprime gandurile, grijile" ii va fi insuflata incredere in echipa operatorie, i se vor da
explicatii despre ceea ce se va intampla in timpul transportului, in sala de operatie, in
timpul anesteziei si se va asigura ca va fi permanent insotit si ajutat.
Pacientului i se va cere consimtamantul iar pentru minori, parintii vor fi aceia care
vor da consimtamantul in scris.
-oncomitent cu psihoterapia, se actioneaza si printr-o terapie medicamentoasa.
Pregatirea pacientului pentru operatie cuprinde!
- examenele paraclinice! hemoleucograma, grup sanguin, &h, coagulograma,
examen de urina, ecografie abdominala, radiografie abdominala,
electrocardiograma si consult cardiologic"
- asanarea focarelor de infectie #daca este cazul si daca mai este timp$"
- alimentatie! in seara zilei precedente pacientul va avea o alimentatie lejera,
formata din supa de legume, bauturi dulci sau alcaline,iar in ziua interventiei
chirurgicale pacientul nu are voie sa consume nimic per os"
- pacientul va face baie la dus sau baie pe regiuni si se imbraca cu haine curate"
- parul lung al femeilor va fi adunat sub boneta"
- se vor indeparta protezele dentare care vor fi invelite intr-o bucata de tifon si puse
pe noptiera pacientului"
- se vor indeparta bijuteriile, lacul de unghii si rujul de pe buze, in cazul femeilor"
- pacientul va fi atentionat pentru mictiune voluntara sau se va efectua sondaj
vezical cu sonda >a?demeure@"
- la indicatia medicului anestezist se va administra medicatie preanestezica cu un
hipnotic-opiaceu #morfina, mialgin$ sau un barbituric #fenobarbital$"
- inainte de a intra in sala de operatie se vor masura si nota functiile vitale si
vegetative #respiratie, tensiune arteriala, puls, temperatura, diureza, scaun$"
- inaintea operatiei trebuie indepartata pilozitatea de la nivelul inciziei, se va
degresa pielea cu eter, se va dezinfecta cu alcool si se va acoperi campul operator.
Pacientul va fi insotit in timpul transportului si va fi predat echipei operatorii
impreuna cu toata documentatia #foaia de observatie, analize, radiografii$ si alte
observatii culese de la pacient, survenite ulterior. In functie de starea pacientului,
transportul se face cu brancard, carucior, pat rulant sau daca acesta se poate deplasa, va fi
doar ajutat si sprijinit.
-hiar si in cazul urgentelor, indiferent de timpul avut la dispozitie si de starea
pacientului, se efectueaza examenele de laborator de urgenta.

2.0.2 +ransportul pacientului operat
Transportul pacientului operat se face cu targa sau patul rulant, care trebuie sa fie
pregatite cu cearsaf, aleza si patura. Pacientul se aseaza in pozitie de decubit dorsal cu
capul intr-o parte. Se acopera pentru a fi ferit de curentii de aer rece, evitandu-se astfel o
raceala.
Transportul se efectueaza silentios, cu blandete, fara miscari bruste sau
zdruncinaturi. In acest timp se supravegheaza! respiratia, pulsul, eventualele vomismente,
aparitia cianozei. e asemenea se supravegheaza perfuzia. Pacientul operat se instaleaza
cat mai comod in pat. aca perfuzia se continua, se plaseaza flaconul pe suport, iar
membrul pacientului se aseaza in jgheabul de fixare, apoi se verifica pozitia acului si
ritmul perfuziei.

2.0.3 Ingri!irea postoperatorie
Incepe din momentul terminarii interventiei chirurgicale si dureaza pana la
vindecarea completa a pacientului.
Ingrijirea postoperatorie se acorda in functie de natura interventiei, de
complicatiile care au survenit intraoperator, de tipul anesteziei si de starea generala a
pacientului.
upa trezire pacientul va fi transportat la serviciul de terapie intensiva, sau in
salon, in patul sau.

2.0.# Ingri!irea pacientilor operati cu anestezie generala in primele ore de la
operatie
Pacientul trebuie supravegheat permanent pana la aparitia reflexelor #de
deglutitie, tuse, laringian si cornean$, pana la revenirea completa a starii de constienta, cat
si in orele care urmeaza. Transportul lui din sala de operatie se efectueaza dupa revenirea
acestor reflexe.
Se urmareste faciesul pacientului care poate oferi informatii importante precum!
- aparitia palorii insotita de transpiratii reci si racirea extremitatilor, indica starea de
soc"
- aparitia cianozei chiar redusa, indica insuficienta respiratorie sau circulatorie #se
adiministreaza oxigen prin sonda endonazala$.
Se supravegheaza comportamentul deoarece operatul poate sa prezinte la trezire o
stare de agitatie, acesta poate sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia, sa se ridice
din pat. In cazul in care agitatia persista, pacientul va fi imobilizat sau i se administreaza
sedative usoare, indicate de medic.
Se urmaresc de asemenea functiile vitale!
- respiratia trebuie sa fie ritmica, ampla, normala. aca apare jena respiratorie, ea
poate trada! incarcare bronsica cu mucozitati, caderea limbii, inundarea cailor
respiratorii cu vomismente"
- pulsul trebuie sa fie bine batut, regulat, putin accelerat, rarindu-se in mod
progresiv. Pulsul filiform este semn de hemoragie sau alta stare critica"
- tensiunea arteriala va fi controlata in mod ritmic, prabusirea tensiunii arteriale
concomitent cu reducerea tensiunii diferentiale, insotita de accelerarea pulsului
indica stare de soc provocata de hemoragie. In acest caz se anunta de urgenta
medicul si se va pregati pacientul pentru reinterventie, transfuzie si
oxigenoterapie.
Pansamentul aplicat pe plaga operatorie trebuie sa fie uscat, sa nu se imbibe cu sange
sau serozitati.

2.0.% Supravegherea si ingri!irile acordate in primele 2 zile dupa interventia
chirurgicala
Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient datorita faptului ca
ingrijirile sunt numeroase.
upa trezire pacientul va fi incurajat sa se miste in pat, sa se intoarca singur de pe
o parte pe alta, sa-si miste picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a
pregati ridicatul din pat precoce, chiar in prima zi dupa operatie. Aceasta reprezinta
metoda cea mai eficace pentru prevenirea complicatiilor venoase. e aceea toti operatii
se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra
simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea respiratorie,
ventilatia pulmonara, accelereaza reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in mod
pozitiv psihicul pacientului. Pacientul trebuie sa-si reia mersul numai insotit si sprijinit.
In prima zi dupa operatie pacientul poate resimti durere care trebuie combatuta
deoarece favorizeaza insomnia, impiedicand pacientul sa se odihneasca. In acest scop se
administreaza la indicatia medicului si dupa ce s-a stabilit cu exactitate caracterul durerii,
antialgice, chiar tranchilizante.
aca starea pacientului o permite, acesta poate sa-si clateasca gura cu putina apa
sau ceai si daca are buzele uscate se vor unge cu vaselina.
Pentru prevenirea escarelor se efectueaza frectii usoare cu alcool la nivelul
regiunii dorsale si a calcaielor, se evita umezeala, se schimba des pozitia pacientului.
Se stimuleaza mictiunea! spontan sau se evacueaza prin sonda vezicala.
-ontinuand ingrijirile postoperatorii, se vor supraveghea functiile vitale si
vegetative!
- temperatura se masoara dimineata si seara, in prima zi se poate produce o usoara
hipertermie! 6/,*
+
- 6*
+
- #febra de resorbtie$"
- pulsul si tensiunea arteriala se urmaresc cu atentie, deoarece socul si hemoragia
sunt complicatiile care pot surveni in primele 1 zile dupa interventie"
- se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric"
- se reface patul de mai multe ori pe zi, schimband lenjeria ori de cate ori este
nevoie, prevenindu-se astfel escarele si se invata pacientul sa faca exercitii
respiratorii.&espiratia profunda favorizeaza oxigenarea si ventilatia adecvata la
pacientii anxiosi.
Pentru a combate meteorismul se introduce tubul de gaze lubrefiat, timp de o ora.
Pana la reluarea tranzitului intestinal se practica clisme evacuatorii mici si repetate, se
administreaza purgative usoare care favorizeaza reluarea functiilor intestinale. In acest
moment se poate oferi pacientului o dieta hidrica, cu ceai neindulcit.
upa evacuarea spontana a gazelor, semn de reluare a tranzitului intestinal,
pacientul va primi ceai indulcit, sucuri naturale, supa de legume strecurata, lapte.

2.0.& Supravegherea si ingri!irea acordate din ziua a treia
Se va supraveghea in continuare respiratia, pulsul si temperatura pacientului, care
vor fi urmarite dimineata si seara. Se urmareste de asemenea tranzitul intestinal, notandu-
se aparitia primului scaun #apare aproximativ in ziua a 7-a$.
Intarzierea aparitiei primului scaun poate fi datorata unei ocluzii intestinale.
upa reluarea tranzitului intestinal si evacuarea gazelor, pacientul poate fi
alimentat cu piureuri, iaurt, incepand din ziua a 6-a. upa aparitia primului scaun, in
alimentatie se pot introduce compoturi, carnea alba. Se vor evita apele carbogazoase care
favorizeaza balonarea si creaza disconfort abdominal.
aca vindecarea plagii evolueaza in mod normal, scoaterea firelor se va face in
ziua a /-a de la operatie.
Pacientul operat isi va face toaleta zilnica la baie, pe cat posibil singur. Pacientul
continua sa faca exercitii respiratorii, iar mobilizarea acestuia se va efectua cu durata din
ce in ce mai lunga.
2.0.' Supravegherea plagii operatorii
Plaga va fi controlata zilnic la ora de vizita si de catre medic, deoarece aceasta se
poate infecta din diferite motive intraoperatorii si postoperatorii. Infectia plagii este
semnalata de o temperatura ce depaseste 6/
+
-, cu dureri locale si inrosirea tegumentului
din jurul plagii. Prin respectarea normelor de asepsie si antisepsie si sterilizarea corecta a
instrumentarului se previne insa acest inconvenient.
Sterilizarea este procedeul prin care sunt distruse toate formele de existenta a
microorganismelor de la suprafata sau profunzimea unor suprafete sau a unor obiecte.
Pregatirea pentru sterilizare a instrumentarului trebuie sa urmeze mai multe etape
precum!
a$ sortarea si separarea celor taioase, demontarea, introducerea in chiuveta
speciala pentru spalat, unde se indeparteaza sub jet continuu sangele si
impuritatile"
b$ spalarea cu apa calda si dezinfectanti speciali, cu ajutorul unor perii speciale"
c$ clatirea cu apa calda la jet continuu pentru a indeparta orice urma de
dezinfectanti"
d$ stergerea se va efectua individual cu ajutorul unor carpe speciale"
e$ se verifica functionalitatea lor si apoi sortarea dupa destinatie si asezarea lor in
cutii bine inchise si transportate la centrul de sterilizare cu fiola martor
impreuna.
Inainte de a fi puse la sterilizare, cutiile se eticheteaza inscriindu-se data si ora.
Acestea se pastreaza sterile timp de 17 ore.
Sterilizarea se realizeaza prin!
). 9etode fizice! caldura uscata #flambare, incalzire la rosu, sterilizare cu aer
cald cu ajutorul aparatului numit Poupinel$, caldura umeda #fierbere,
autoclavare$, raze ultraviolete, raze &ontgen, ultrasunete.
1. 9etode chimice! cand se utilizeaza mai multe clase de substante
chimice!halogeni#clor,cloramina, iod$,aldehide#aldehida formica$,
tenside#bromocet$ sapunuri,compusi fenolici etc.
Controlul sterilizarii se face prin 6 metode! chimica, fizica, biologica.
Plaga suturata, neinflamata, se trateaza prin pansare sterila astfel!
- se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii"
- se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanta de .-/
cm, folosind la fiecare stergere alt tampon"
- plaga suturata se dezinfecteaza de asemenea printr-o singura stergere cu tampon
imbibat in tinctura de iod, sau alcool"
- se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii, efectuandu-se circular de la
plaga in exterior"
- se acopera plaga cu comprese sterile, pansamentul se fixeaza cu benzi de
leucoplast.
In cazurile grave sau complicate #peritonite$, cand pacientului i s-au pus tuburi de
dren, pentru drenarea cavitatii peritoneale, acestea vor fi scurtate si fixate cu ace de
siguranta atunci cand secretiile se reduc.

2.0.. Ingri!irile pacientului dupa rahianestezie
Transportul pacientului dupa rahianestezie se efectueaza cu targa sau patul rulant
in pozitie de decubit dorsal, fara perna si tot in aceasta pozitie va fi instalat cel putin 17h
pana la restabilirea nivelului lichidului cefalorahidian.
Se vor supraveghea functiile vitale si vegetative!
- pulsul poate fi usor bradicardic"
- tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin
paralizia nervilor motori"
- mictiunea poate aparea spontan sau prin introducerea unei sonde de evacuare sau
>a=demeure >.
Sensibilitatea membrelor inferioare reapare treptat de la radacina spre
extremitati.Se noteaza ora aparitiei sensibilitatii in haluce.
aca apare cefaleea, se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap sau a
compreselor reci si prin administrarea antialgicelor.
Prezenta greturilor sau redoarea cefei trebuie anuntate medicului.
Pentru calmarea durerii postoperatorii se vor administra analgezice indicate de
medic.
9obilizarea pacientului postoperator trebuie initiata cat mai precoce iar in ceea ce
priveste alimentatia i se va permite sa bea lichide, in cantitati reduse la inceput, apoi
pacientul poate consuma supe de zarzavat strecurate, iaurt, lapte, piure de legume, carne
fiarta, in functie de reluarea tranzitului intestinal.
&eluarea tranzitului intestinal este un parametru important al unei evolutii
postoperatorii favorabile.
2.11.$ducatia pentru sanatate
Pentru ca pacientul sa-si recapete sanatatea si sa evite complicatiile care pot sa
apara, se va ajuta bolnavul sa-si insuseasca anumite cunostinte si sa respecte unele reguli
importante pentru a avea o evolutie postoperatorie favorabila.
Astfel, i se explica pacientului importanta fiecarui medicament, orarul de
administrare si efectele lui.Se instruieste pacientul despre doza ce i se administreaza,
explicandu-i riscul nerespectarii acesteia. e asemenea se va explica pericolul
transmiterii medicamentelor de la un pacient la altul si va colabora cu acesta pentru a
cunoaste efectul medicatiei administrate.
Se va aduce la cunostinta regimul alimentar, pe care pacientul trebuie sa-l urmeze
si se va explica necesitatea respectarii regimului prescris, care sunt alimentele admise si
interzise, precum si riscul consumarii alimentelor interzise.
Pe langa regimul alimentar, se va instrui pacientul ca, timp de 7-. saptamani
acesta sa evite efortul fizic postoperator, i se va explica de ce trebuie sa respecte aceasta
regula si complicatiile care survin in urma nerespectarii acestei reguli.
e asemenea este necesar ca pacientului sa i se explice, ca trebuie sa informeze
medicul asupra modificarilor care apar in evolutia sa clinica iar aceste date transmise de
pacient trebuie verificate.
Se va adapta nivelului de intelegere al pacientului, pana cand se convinge de
participarea constienta a acestuia la sarcinile trasate.
2.11.1 Profila2ia olii
Se va explica pacientului necesitatea respectarii indicatiilor privind regimul
alimentar si evitarea efortului fizic timp de 7-. saptamani.
Pacientul trebuie informat ca in cazul in care nu respecta recomandarile medicului
de a nu exercita efort fizic postoperator, poate aparea ca si complicatie, eventratia
postapendicectomie care consta intr-un defect parietal ce se rezolva printr-o alta
interventie chirurgicala de refacere a acestuia.
2.11$2ternarea pacientului
%a externarea pacientului se va aseza in ordine documentatia pacientului pe care o
va pune la dispozitia medicului in vederea formularii epicrizei.
Pe langa aceasta sarcina vor mai fi efectuate o serie de sarcini precum!
- se va anunta familiei pacientului data de externare a acestuia cu o zi inainte. aca
pacientul nu are apartinatori va fi trimis acasa cu o autosanitara"
- se va asigura pacientului alimentatia pana in ultimul moment"
- se va aprofunda cu pacientul indicatiile primite de la medic, cuprinse in biletul de
externare si se va verifica daca acesta si-a insusit in mod corespunzator tehnicile
necesare pentru continuarea tratamentului la domiciliu"
- se vor da lamuriri si detalii atente asupra ingrijirilor speciale de igiena"
- se va insoti pacientul pana la magazia de efecte, unde se va ajuta sa-si primeasca
hainele pe baza bonului personal.
%a plecare se va informa pacientul cand trebuie sa se prezinte la control.