Sunteți pe pagina 1din 23

Poprirea

Generalitati
Sediul materiei este reprezentat de dispozitiile cuprinse in art. 452-461 C. proc. civ.
Aceste norme procedurale constituie dreptul comun in materie de poprire^1 .
Poprirea este acea forma de eecutare prin care creditorul urmareste sumele de !ani
sau efectele pe care o terta persoana le datoreaza de!itorului urmarit si consta in
indisponi!ilizarea acelor sume sau efecte in mainile tertului" de!itor al datornicului
urmarit" si in o!li#area lui sa le plateasca direct creditorului urmaritor^2 .
Poprirea este acea forma a eecutarii silite indirecte prin care se valorifica sumele de
!ani" titlurile de valoare sau alte !unuri mo!ile incorporale urmari!ile datorate
de!itorului urmarit de catre o terta persoana" creditorul su!ro#andu-se in mod conditionat
si provizoriu in drepturile acestuia din urma^$ .
Procedura popririi permite creditorului sa-si realizeze creanta direct de la o persoana
care este datornic al de!itorului %ternul poprit&' ea este mult mai si#ura in efectul ei si mai
lesnicioasa in formele sale" decat daca creditorul ar fi fost o!li#at sa astepte mai intai ca
tertul sa plateasca de!itorului sau si a!ia apoi sa-l urmareasca pe acesta pentru plata^4 .
(undamentul popririi consta nu numai in dreptul de #a) #eneral creditorilor asupra
patrimoniului de!itorului %ca pentru celelalte forme eecutare silita indirecta&" ci si in
mi)locul procedural pus la indemana creditorilor de catre art. *+4 C. civ." asa numita
,actiune o!lica, %acel tip de actiune civila prin care creditorul c-iro#rafar eercita in
numele de!itorului sau" su!ro#andu-se lui" drepturile si actiunile patrimoniale a caror
eercitare acesta o ne#li)eaza sau o refuza&. .in acest punct de vedere" s-ar putea
considera ca poprirea ar presupune doua etape %a!stracte&/ aducerea creantei din
patrimoniul tertului poprit in patrimoniul de!itorului poprit" iar apoi urmarirea silita a
sumei respective^5 .
Poprirea eecutorie se infiinteaza pe !aza de titlu eecutoriu" la cererea creditorului" de
eecutorul )udecatoresc si se deose!este de poprirea asi#uratorie prin faptul ca aceasta
din urma se infiinteaza pe !aza de actiune" adica inainte de o!tinerea titlului eecutoriu^6
.
--------------------------
^1& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 651.
^2& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 55.
^$& A se vedea in acest sens 4. 9e#ru" .. :adu" .rept procesual civil" 7ditura
.idactica si Peda#o#ica" 6ucuresti" 1*+2" pa#. 46+. A se vedea de asemenea cu privire la
definirea popririi ;. Pop" 4alorificarea creantelor prin poprire" pa#. +' S. 3il!erstein"
4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita" 7ditura 1umina 1e"
6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" 54.
^4& Pentru un eamen amanuntit" a se vedea/ S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu"
.rept procesual civil" 7ecutarea silita" 7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-
a" vol. 00" pa#. 55-11$' .. 9e#ulescu" ;eoria popririi" 6ucuresti" 1*24' .. Sudit" Poprirea"
6ucuresti" 1*$6' ;. Pop" 4alorificarea creantelor prin poprire" 7d. Stiintifica" 6ucuresti"
1
1*+2' G. P. .ocan" :epertoriu de )urisprudenta rezumata" 1*$4-1*$8" 6ucuresti" 7d.
Socec" 1*$*' (l. 5a#ureanu" .rept procesual civil roman" vol. 00" 7d. 1umina 1e"
6ucuresti" 1**8" pa#. 2$2-264.
^5& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. +15.
^6& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+4.
Procedura popririi
Poprirea incepe prin operatiunea de !locare a sumei cuvenite datornicului in mainile
de!itorului acestuia" care" din momentul instiintarii despre poprire" devine tert poprit"
poprirea putand fi folosita si ca o simpla dar foarte eficienta masura de asi#urare" pentru a
indisponi!iliza suma de !ani datorata" pana in momentul in care creditorul va o!tine
impotriva de!itorului sau un titlu eecutoriu" in temeiul caruia va putea pretinde de la
tertul poprit sa-i plateasca direct suma !locata^1 .
Poprirea poate fi folosita nu numai in cazul in care de!itorul este o persoana fizica" ci
si in cazul in care acesta are calitatea de persoana )uridica. 4ocatia de a deveni parte intr-
un raport )uridic de poprire are un caracter #eneral" caci nimeni nu se poate sustra#e" in
principiu" de la aceasta procedura. Pe de alta parte" poprirea se realizeaza prin intermediul
unei proceduri ce confera suplete si rapiditate in recuperarea creditului" elemente de
natura a o face prefera!ila altor proceduri eecutionale. 0n cazul persoanelor fizice"
salariul si celelalte venituri din munca" pensiile" remuneratiile din eercitarea unor
profesii sau meserii ori din valorificarea drepturilor de autor si inventator" precum si
unele a)utoare sociale" constituie elemente importante ale activului patrimonial al acestor
persoane^2 .
0n cazul de!itorilor a#enti economici" persoane )uridice" dreptul de ale#ere al
creditorului urmaritor este restrans" acesta putand sa urmareasca mai intai creantele
!anesti. Poprirea prezinta avanta)ul ca" in valorificarea silita a creantei" se evita contactul
direct al creditorului urmaritor cu de!itorul urmarit" eistand insa" ca o conditie esentiala"
tertul solva!il" datornic al de!itorului.
0n orice caz" intrucat poprirea vizeaza de re#ula o creanta avand ca o!iect o suma de
!ani" ea reprezinta avanta)ul de a in#adui creditorului urmaritor sa cunoasca dinainte
rezultatul economic al procedurii intreprinse' dimpotriva" in cazul unei urmariri silite
mo!iliare" mo!ilele corporale urmarite nu-i pot da satisfactie creditorului decat dupa
sc-im!area lor in numerar" astfel ca nu eista nici o certitudine u privire la pretul ce se va
realiza din vanzarea lor silita. Pe de alta parte" poprirea are si avanta)ul ca" in
valorificarea silita a creantei" se evita contactul direct al creditorului urmaritor cu
de!itorul urmarit. 6ineinteles" se cere o conditie esentiala spre a se recur#e la aceasta
procedura si anume eistenta" respectiv cunoasterea" tertului solva!il - datornic al
de!itorului^$ .
:iscurile creditorului in cadrul procedurii popririi sunt mult mai reduse decat in cazul
celorlalte forme de eecutare silita indirecta. 0ntr-adevar" in cazul procedurilor de
valorificare a !unurilor mo!ile ale datornicului este posi!il" uneori" ca !unurile urmarite
sa nu poata fi valorificate sau sa fie deteriorate ori sustrase. =n asemenea risc nu eista in
cazul popririi" pro!lema esentiala este acea de a identifica un tert solva!il si care este
de!itor al urmaritului. C-iar si in cazul urmaririi unor !unuri imo!ile valorificarea
2
acestora poate fi adeseori incerta %terenuri a#ricole etravilane cu un #rad redus de
fertilitate a solului" terenuri situate la distante mari de localitati etc&^4 .
--------------------------
^1& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+4.
^2& (l. 5a#ureanu" .rept procesual civil roman" vol. 00" 7d. 1umina 1e" 6ucuresti"
1**8" pa#. 2$$.
^$& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 58.
^4& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 652.
Su!iectele popririi
Specificul popririi este determinat de caracterul triun#-iular al acestei operatiuni
)uridice procesuale" care " in principiu" presupune participarea indispensa!ila a trei parti/
creditorul popritor" de!itorul poprit si tertul poprit. Aceasta operatiune implica totodata
eistenta a doua raporturi )uridice" de la creditor la de!itor" distincte si anume un raport
intre creditorul popritor si de!itorul poprit si un al doilea intre de!itorul poprit si tertul
poprit. Am!ele raporturi preced infiintarea unei popriri eecutorii. 0n temeiul popririi
eecutorii %ca de altfel si al popririi asi#uratorii& se naste si un al treilea raport )uridic
intre creditorul popritor si tertul poprit" in continutul carui raport intra o!li#atia tertului de
a nu face nici o plata din suma poprita pana la validarea popririi" precum si o!li#atia de a
face" la aceasta data" plata direct catre creditor^1 .
0n cadrul unei popriri participa" de re#ula" trei su!iecti de drept/ creditorul urmaritor"
denumit si creditor popritor" de!itorul urmarit" denumit si de!itor poprit si o terta
persoana" denumita tert poprit" care datoreaza o suma de !ani de!itorului urmarit. 0ntre
aceste trei su!iecte de drept se sta!ilesc tot atatea raporturi )uridice^2 .
Potrivit art. 45$ alin. %1& C. proc. civ. ca orice creditor poate sa ceara infiintarea
popririi" nefacandu-se deose!irea intre creditorii c-iro#rafari" ipotecari sau privile#iati.
.e asemenea" creditorul a carui creanta a fost sta!ilita printr-o -otarare )udecatoreasca
sau ar!itrala straina" va putea sa valorifice aceasta creanta pe calea popririi" dupa ce a
o!tinut mai intai o -otarare definitiva a instantei de ee>uatur^$ .
0nfiintarea popririi poate fi ceruta si de o persoana care" fara a fi creditorul de!itorului
poprit" are dreptul de a introduce actiunea in numele creditorului popritor" cum este cazul
actiunii su!ro#atorii %o!lice& prevazuta de art. *+4 C. civ. %acel tip de actiune civila prin
care creditorul c-iro#rafar eercita in numele de!itorului sau" su!ro#andu-se lui"
drepturile si actiunile patrimoniale a caror eercitare acesta o ne#li)eaza sau o refuza&" sau
in cazul in care procurorul" in temeiul art. 45 C. proc. civ." cere punerea in eecutare a
-otararii in locul titularului dreptului^4 .
Su!liniem ca prin adresa de infiintare sau" dupa caz" prin sentinta de validare ia nastere
raportul de creanta dintre creditorul urmaritor si tertul poprit" in sensul ca acesta din urma
va tre!ui sa plateasca sumele datorate de!itorului - in limitele necesare pentru acoperirea
creantei - direct in mainile creditorului urmaritor. .e aceea se poate afirma ca ne aflam in
prezenta unui raport )uridic de creanta ce se formeaza in !aza unui act procedural iar nu a
unui act de drept su!stantial. 7ste si particularitatea care evidentiaza specificul acestui
$
raport )uridic" in raport cu celelalte doua cate#orii de raporturi" care sunt astfel cum am
aratat raporturi de drept material^5 .
(ata de dispozitiile Codului de procedura civila" care prevad epres si repetat
necesitatea eistentei celor trei su!iecte in procedura popririi" a fost dificil sa se admita
realizarea popririi in propriile maini ale creditorului popritor. Solutia s-a impus totusi"
tocmai fiindca era necesara. (olosind aceasta procedura" creditorul unei sume de !ani - el
insusi de!itorul de!itorului sau - poate o!tine" pe cale )udecatoreasca" dreptul de a retine
in propriile sale maini suma pe care o datoreaza de!itorului^6 .
Cele trei raporturi )uridice se re#asesc in cazul oricarei popriri" astfel incat doctrina
considera ca eistenta lor este de esenta popririi" iar nu numarul su!iectelor de drept
implicate intr-o poprire. .e altfel" s-a admis ca poprirea poate functiona si numai cu doua
su!iecte de drept" atunci cand una din parti cumuleaza o du!la calitate" atat de creditor cat
si de de!itor^+ . 0n acest caz" ne aflam tocmai in prezenta popririi in propriile maini ale
creditorului. Aceasta constituie practic o creatie a )urisprudentei" confirmata ulterior si de
doctrina. 0nstitutia se particularizeaza prin faptul ca rolul tertului poprit este luat de
creditorul popritor.
.aca se infiinteaza poprirea pentru toata creanta asupra salariului primit de un
code!itor" aceasta nu il lipseste pe creditor de dreptul de a incepe urmarirea si impotriva
altui code!itor" daca nu si-a realizat inte#ral si efectiv creanta^8 .
.aca poprirea poarta asupra salariului sau altor venituri asimilate - acestuia" ordinea de
preferinta este cea sta!ilita in art. 42* alin. 2 C. proc. civ." cu mentiunea ca pentru fiecare
creanta tre!uie sa se respecte cota maima prevazuta de primul alineat al aceluiasi articol.
.aca s-au poprit alte sume decat salariul sau venituri asimilate acestuia" ordinea de
preferinta este cea pe care am prezentat-o atunci cand ne-am ocupat de urmarirea silita
mo!iliara^* .
Sa presupunem ca s-a poprit suma de 45.222 lei" iar la distri!uirea acesteia vin in
concurs un creditor cu o creanta privile#iata in cuantum de $2.222 lei" care nu are insa un
titlu eecutoriu si doi creditori c-iro#rafari" am!ii fiind in posesia unui titlu eecutoinu"
unul pentru o creanta de 22.222 lei si celalalt pentru 12.222 lei. 0nstanta va intocmi un
ta!lou de imparteala provizoriu" in care cel cu creanta privile#iata va fi trecut cu $2.222
lei" diferenta de 15.222 lei repartizandu-se proportional cu creantele celorlalti doi
creditori" respectiv 12.222 lei si 5.222 lei. Sumele vor fi ac-itate imediat numai celor doi
creditori avand titlu eecutoriu" urmand ca primul creditor sa primeasca suma ce i se
cuvine numai dupa o!tinerea titlului eecutoriu. .aca el nu va o!tine titlul eecutoriu %de
eemplu" i se va respin#e cererea de c-emare in )udecata contra de!itorului poprit" prin
-otarare definitiva&" creditorii c-iro#rafari" care nu si-au realizat in intre#ime creantele"
pot cere sa li se repartizeze diferentele de 12.222 lei" respectiv 5.222 lei. .in suma
poprita va mai ramane o parte de 15.222 lei" care va fi primita de catre de!itorul poprit.
in acest eemplu" daca suma de 45.222 lei ar reprezenta cota urmari!ila din salariul
de!itorului %deci salariul lunar net este de *2.222 lei&" urmeaza a se o!serva si cota
maima urmari!ila pentru fiecare creanta. Astfel" admitand ca nu este vor!a de o creanta
de intretinere sau de o creanta rezultand din repararea unor pa#u!e aduse proprietatii
pu!lice" fiecare dintre cei trei creditori nu vor putea primi mai mult de 1?5 din salariul
lunar net" adica 18.222 lei. Cele trei creante nu pot fi satisfacute decat in proportie de
+5@" adica 22.522 lei prima" 15.222 lei a doua si +.522 lei a treia. Prima suma depaseste
4
insa cota maima" deci va fi redusa la 18.222 lei. .iferenta de 4.522 lei va fi impartita
proportional celorlalti doi creditori %fara a se depasi cota de 1?5 din salariul lunar net&. 0n
consecinta" in ta!loul de imparteala provizoriu" primul creditor va fi trecut cu 18.222 lei.
cel de-al doilea cu 18.222 lei" iar cel de-al treilea cu *.222 lei. =ltimii doi vor primi
sumele ce li se cuvin" insa primul numai dupa ce a o!tinut titlul eecutoriu. .aca nu il va
o!tine" din suma ce i se cuvenea" i se va mai da celui de-al treilea creditor 1.222 lei
%acesta va fi sin#urul creditor ce isi va satisface inte#ral creanta&" iar restul va fi restituit
de!itorului poprit^12 .
0n cazul de!itorului titular de conturi !ancare" poprirea se infiinteaza la cererea
creditorului" de eecutorul )udecatoresc de la domiciliul sau sediul de!itorului" ori de 0a
domiciliul sau sediul tertului poprit. .e la data sesizarii !ancii" sumele eistente precum
si cele provenite din incasarile viitoare" vor fi indisponi!ilizate in masura necesara pentru
indestularea creantei creditorului. ;ertul poprit %!anca&" nu va face nici o alta plata de
la data indisponi!ilizarii si pana la ac-itarea inte#rala a creantei prevazuta in titlul
eecutoriu" sau o alta operatiune care ar putea diminua suma indisponi!ilizata" daca le#ea
nu prevede altfel. Prevederile mentionate sunt aplica!ile si in cazurile in care poprirea se
infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau a altor !unuri mo!ile incorporale urmari!ile
care se afla in pastrare la unitatile specializate^11 .
0n doctrina s-a considerat ca" in !aza principiilor dreptului comun" tertul poprit poate fi
c-emat la intero#atoriu. .aca calitatea de tert poprit este detinuta de o persoana )uridica"
astfel cum este cazul cel mai adesea" aceasta va raspunde in scris la intero#atoriu %art. 222
C. proc. civ.& ^12 .
.ispozitiile art. 225 C. proc. civ." privitoare la refuzul de a raspunde la intero#atoriu
sau de a se infatisa in instanta" sunt aplica!ile si in aceasta materie. 0n asemenea
impre)urari" desi#ur" instanta va proceda cu precautiunea necesara" avand posi!ilitatea de
a considera atitudinea tertului doar ca un inceput de dovada scrisa" care urmeaza a fi
completat si cu alte pro!e corespunzatoare^1$ .
Creanta de!itorului poprit fata de tert su!zista" iar plata ei este temporar oprita pana la
lamurirea definitiva a situatiei. .aca poprirea se definitiveaza si tertul plateste
creditorului popritor" el se li!ereaza vala!il fata de creditorul sau" respectiv fata de
de!itorul poprit" in limita sumei platite. Prin aceasta plata se stin#e si o!li#atia
de!itorului poprit fata de creditorul popritor" iar daca creanta creditorului popritor este
mai mare decat suma poprita si incasata" de!itorul poprit este o!li#at sa plateasca
diferenta din datorie^14 .
--------------------------
^1& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 62.
^2& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 651.
^$& A. Capatina" 1iti#iul ar!itrai de comert eterior" 7d. Academiei" 1*+8" pa#. 126-
12*.
^4& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+6.
^5& A se vedea in acelasi sens ;. Pop" 4alorificarea creantelor prin poprire" pa#. 21.
^6& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 6$.
^+& Gr. Porum!" Codul de procedura civila comentat si adnotat" vol. 00" pa#. 25*' 4.
9e#ru" .. :adu" .rept procesual civil" 7ditura .idactica si Peda#o#ica" 6ucuresti" 1*+2"
5
pa#. 464' S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea
silita" vol. 00" pa#. 61.
^8& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+6.
^*& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. +18.
^12& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. +18.
^11& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+6.
^12& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 658.
^1$& A se vedea in acest sens si ;ri!. Suprem" Plen. dec. de indrumare nr. $?1*56" in
Cule#ere de decizii de indrumare" pa#. $14-$15.
^14& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4++.
(azele procedurii popririi
Procedura popririi cuprinde doua faze^1 /
A. 0nfiintarea popririi
0nfiintarea popririi - consta in dispozitia data de eecutorul )udecatoresc" tertului
de!itor al datornicului" sa nu plateasca acestuia suma urmarita si sa o tina 0a dispozitia
eecutorului sau a unui alt or#an care a infiintat-o.
Pentru infiintarea popririi" creditorul tre!uie sa faca o cerere de poprire" care va
cuprinde elementele prevazute de art. 82-8$ C. proc. civ." precum si indicarea cauzei
%adica titlul pe !aza caruia se solicita poprirea& si a sumei creantei %inclusiv do!anzi si
c-eltuieli de )udecata&. Potrivit re#ulilor #enerale" cererea poate fi facuta si de un creditor
al titularului titlului eecutoriu %art. *+4 C. civ.& sau de procuror %art. 45 alin. ultim C.
proc. civ.&. 7ste recomanda!il ca in cerere sa se solicite nu numai infiintarea popririi" ci
fiarea termenului de validare. 1a cererea de infiintare a unei popriri eecutorii se vor
alatura doua copii de pe aceasta" precum si titlul eecutoriu. Cererea se va adresa
eecutorului )udecatoresc in raza caruia se afla domiciliul sau sediul de!itorului poprit
sau al tertului poprit^2 " competenta fiind alternativa sau facultativa. 7ceptia de
necompetenta poate fi ridicata numai de de!itorul poprit sau tertul poprit^$ .
Solutionarea cererii se face in camera de consiliu" fara citarea partilor. Budecatorul"
daca cerintele le#ii sunt in indeplinite" ca ordona facerea popririi prin comunicarea ei
tertului potrit si va dispune citarea acestuia si a de!itorului" precum si comunicarea catre
acestia a copiei de pe cererea de poprire %art. 455 alin. 1 C. proc. civ.&. Ardonanta de
poprire" pe care o da )udecatorul" are ca efect indisponi!ilizarea sumei pe care tertul
poprit o datoreaza creditorului sau" de!itorul poprit. 0ndisponi!ilizarea este totala" c-iar
daca creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce o are de primit de!itorul
poprit de la tert" pentru a-i asi#ura popritorului indestularea creantei" daca ar veni in
concurs cu alti creditori. Acest efect sever poate fi inlaturat" daca de!itorul consemneaza"
cu afectatiune speciala" intrea#a valoare a creantei creditorului popritor. 0n acest sens
6anca 9ationala a :omaniei a emis Circulara nr. 26 din 2$ mai 1**5" care consacra
6
solutia consemnarii cu afectatiune speciala a sumei reprezentand valoarea creantei pentru
care s-a cerut infiintarea popririi pe contul !ancar al de!itorului. ^4
0nfiintarea popririi nu tre!uie sa fie precedata de instiintarea de!itorului sau a tertului
poprit" masura de !locare fiind ur#enta si le#ata de elementul surpriza" lucru necesar
pentru a se evita plati catre de!itor sau din dispozitia lui catre alte persoane^5 .
Adresa de poprire reprezinta dispozitia data de eecutor tertului poprit de a nu plati
creanta creditorului sau %de!itorul poprit& si de a retine suma pe care o datoreaza si
!unurile mo!ile incorporale pana la ac-itarea inte#rala a creantei. Principalul efect ce
il produce adresa de poprire este acela de indisponi!ilizare totala a sumei pe care tertul
poprit o datoreaza creditorului sau %de!itorul poprit& c-iar si in cazul in care creanta
creditorului popritor este mai mica decat suma ce o are de primit de!itorul poprit de la
tert^6 .
6. 4alidarea popririi
4alidarea consta in verificarea conditiilor le#ale pentru o!li#area directa" pe cale
)udecatoreasca" a tertului poprit fata de creditorul popritor. 0n instanta de validare se
citeaza toate partile interesate in validare" respectiv creditorul popritor" de!itorul poprit si
tertul poprit. 0n instanta de validare creditorul urmaritor va tre!ui sa faca dovezi
corespunzatoare privitoare la eistenta raportului de creanta dintre el si de!itorul poprit"
precum si la raportul de creanta dintre de!itorul sau si tertul poprit^+ .
Spre deose!ire de re#lementarea anterioara" cand validarea popririi se realiza in toate
cazurile" dupa modificarile aduse Codului de procedura civila" prin Ardonanta de
=r#enta nr. 1$8?2222" validarea se va face numai daca tertul poprit nu-si indeplineste
o!li#atiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. Creditorul" de!itorul sau or#anul de
eecutare" in termen de $ luni de la data cand tertul poprit tre!uia sa consemneze sau sa
plateasca suma urmari!ila" poate sesiza instanta de eecutare" in vederea validarii
popririi^8 .
Cand poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor !unuri
mo!ile incorporale" eecutorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor din
sectiunea a 000-a din capitolul ,=rmarirea silita asupra !unurilor mo!ile, C. proc. civ."
astfel cum a fost modificat prin A.=.G. nr. 1$8?2222" tinandu-se seama si de
re#lementarile speciale referitoare la aceste !unuri" precum si la eli!erarea sau
distri!uirea sumelor o!tinute din valorificarea acestor !unuri.
0nfiintarea popririi se poate dispune c-iar si atunci cand nu eista disponi!il in contul
tertului poprit. Solutia este consacrata in mod epres de art. 45+ alin. 2 C. proc. civ. ^*
Poprirea poate fi validata numai in momentul in care creditorul a o!tinut titlul
eecutoriu impotriva datornicului sau. Astfel" se poate cere validarea popririi asi#uratorii
de indata ce actiunea asi#urata s-a inc-eiat cu dare unei -otarari eecutorii" iar cand
poprirea se infiinteaza a!ia dupa o!tinerea titlului eecutoriu" instanta" dupa ce emite
ordonanta de poprire" odata cu ordonanta de infiintare a popririi" si citatia pentru termenul
de )udecare a validarii^12 .
0n instanta de validare tertul poprit recunoaste cel mai adesea eistenta raportului
o!li#ational dintre el si de!itorul poprit. ;otusi" tre!uie sa remarcam ca tertul poprit are
posi!ilitatea de a invoca anumite impre)urari cum sunt ineistenta de!itului sau stin#erea
acestuia. .ar si de!itorul se poate apara" in instanta de validare" invocand aparari sau
+
eceptii de natura a demonstra diminuarea sau stin#erea creantei" daca asemenea cauze
au intervenit dupa o!tinerea titlului eecutoriu^11 .
Arice parte interesata va putea contestatie la poprirea incuviintata. Competenta
de solutionare a contestatiei este diferita in functie de o!iectul acesteia/ .aca contestatia
priveste intelesul" intinderea sau aplicarea dispozitivului sentintei" competenta apartine
instantei ce a pronuntat titlul ce se eecuta" iar daca contestatia priveste urmarirea insasi
%urmarirea unor !unuri insesiza!ile" faptul ca sumele sau alte !unuri poprite nu apartin
de!itorului poprit" depasirea limitelor in care anumite venituri pot fi urmarite etc&"
competenta apartine instantei de eecutare.
Pe calea contestatiei la poprire nu se pot pune insa in discutie pro!lemele care au
format de)a o!iectul unei )udecati si in privinta carora eista putere de lucru )udecat" deci
nu se poate discuta le#alitatea si temeinicia -otararii or#anului de )urisdictie" ce se
eecuta^12 . 0ntr-adevar" -otararea ce se eecuta a fost data in contradictoriu cu
de!itorul" iar el a avut posi!ilitatea sa-si formuleze toate apararile in fata instantelor de
fond. 0nstanta de validare este c-emata sa se conformeze titlului eecutoriu" fara a avea
posi!ilitatea de a-1 anula sau modifica. 7ventualele #reseli de )udecata pot fi remediate
sau corectate numai prin intermediul cailor le#ale de atac. Se admite ca daca titlul
eecutoriu nu il reprezinta o asemenea -otarare" pe calea contestatiei se poate invoca
orice aparare de fond cu privire la raportul dintre creditor si de!itor. Aceasta
posi!ilitate este desc-isa celui interesat numai in masura in care nu a avut la indemana o
cale speciala de atac impotriva titlului ce nu provine de la un or#an de )urisdictie %de
eemplu" impotriva actelor notariale se poate eercita actiunea in anulare" decizia de
imputare poate fi atacata pe calea contestatiei etc& ^1$ .
0n cazul in care se urmaresc alte creante" cum ar fi despa#u!irile acordate in cazul
vatamarii sanatatii si inte#ritatii corporale ori al decesului victimei" infiintarea popririi se
dispune de instanta de fond" din oficiu" de indata ce -otararea este eecutorie potrivit
le#ii.
Actuala re#lementare procesuala" in materie" nu mai contine precizari cu privire la
posi!ilitatea de eercitare a caii ordinare de atac a apelului impotriva -otararii de validare
a popririi. Anterior modificarii si completarii Codului de procedura civila" prin Ardonanta
de =r#enta nr. 1$8?2222" in lipsa unei dispozitii contrare" doctrina a considerat ca
impotriva -otararii de validare se poate eercita si calea recursului^14 .
0mpotriva -otararii de validare se pot eercita si caile etraordinare de atac" daca sunt
intrunite cerintele le#ale in acest scop^15 .
--------------------------
^1& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 482-
481.
^2& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**5" pa#. +21.
^$& ;. Pop" :evista :omana de .rept nr. 5?1*68" pa#. 126.
^4& Pentru dezvoltari vezi C.9. (lorescu" 9oi mi)loace normative de asi#urare a
realizarii creantelor facand o!iectul popririlor asupra conturilor !ancare" in :evista de
.rept Comercial nr. 2?1**6" pa#. 124-12+.
^5& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**5" pa#. +21.
^6& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 481.
8
^+& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 65+.
^8& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 48$.
^*& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 654.
^12& 0n practica mai vec-e s-a decis ca ceea ce este supus perimarii este cererea de
validare a popririi" iar nu cererea de infiintare a ei" dar perimarea cererii de validare duce
si la desfiintarea ordonantei - Cas. 000." d. 12$1?1*42" in Codul 1*44" pa#. 1*2" nr. 6. 0n
doctrina si in practica se decidea constant ca termenul de perimare nu este cel care
priveste eecutarea silita" ci acela al cererii de c-emare in )udecata" intrucat in toata
or#anizarea sa" de la un capat la celalalt" poprirea prezinta aspectul unui proces civil de
drept comun - 7. Cerovanu" 0nstanta de poprire" pa#. 12*-1$4 si ;eoria eecutiei silite"
editura 1i!ariei Cioflec" 6ucuresti" 1*42" pa#. 211-218.
^11& ;ri!. Suprem. Plen. dec. de indrumare nr. $1?1*62" in Cule#ere de decizii de
indrumare" pa#. $2*.
^12& 0. Stoenescu" A. Cilsenrad" S. 3il!erstein" ;ratat teoretic si practic de procedura a
eecutarii silite" 7d. Academiei" 6ucuresti" 1*66" pa#. 28*.
^1$& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. +24.
^14& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea silita"
vol. 00 pa#. *2.
^15& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 65*.
=rmarirea !unurilor imo!ile
Prin eecutarea sau urmarirea silita imo!iliara^1 - procedura eecutionala indirecta - se
valorifica !unurile imo!ile ale de!itorului" in vederea realizarii drepturilor creditorului. 0n
#eneral" aceasta valorificare constituie o vanzare a !unurilor urmarite" creditorii fiind
indestulati din pretul realizat" in anumite cazuri ei fiind insa indreptatiti a prelua !unul in
contul creantei.
=rmarirea !unurilor imo!ile este" incontesta!il" cea mai importanta forma de eecutare
silita indirecta" ea fiind folosita mai cu seama pentru valorificarea unor creante
insemnate. 7a nu are insa supletea si simplitatea popririi" aceasta din urma fiind folosita
cu o frecventa mai mare c-iar" dar adeseori pentru creante mai reduse^2 .
=rmarirea silita imo!iliara este o procedura )urisdictionala" competenta apartinand
instantei in a carei circumscriptie se afla imo!ilul %art. 1$ alin. %1& C. proc. civ.&^$ .
Codul de procedura civila ii consacra un numar important de tete - art. 488-524 C.
proc. civ. - acestei procedurii eecutionale.
=rmarirea !unurilor imo!ile incepe o data cu cererea de eecutare formulata de
creditor si care tre!uie sa cuprinda toate elementele de identificare ale creantei" aratarea
titlului eecutoriu" aratarea imo!ilului urmarit si semnatura creditorului.
0nstiintarea %somatia& va cuprinde o copie dupa titlul eecutoriu si produce o serie de
efecte" cum ar fi^4 /
- somatia de a plati" adica instiintarea ca" in caz contrar" se va face vanzarea
imo!ilului" care va fi mentionat epres" precum si valoarea acestuia" se va semna de catre
eecutorul )udecatoresc" care apoi il va comunica" potrivit re#ulilor sta!ilite de art. *2 si
urm. C. proc. civ. ^5 '
*
- somatia este si un act incepator de eecutare si nu numai o simpla instiintare a
de!itorului.
0n cazul in care o!iectul eecutarii silite il formeaza mai multe !unuri imo!ile distincte
ale de!itorului procedura de vanzare prin licitatie pu!lica se va indeplini pentru fiecare
!un in parte. A etapa preala!ila vanzarii este aceea a identificarii imo!ilului urmarit. 0n
acest scop" eecutorul )udecatoresc se va deplasa la locul unde este situat imo!ilul si va
inc-eia un proces-ver!al de situatie. Procesul-ver!al de situatie va cuprinde mentiunile
prevazute de art. 524 alin. 1 pct. 1-$" 5" 6 si 14" precum si o descriere cat mai amanuntita
a imo!ilului urmarit %art. 4*6 C. proc. civ.&. 5entiunile prevazute de art. 524 C. proc. civ.
vor fi prezentate cand vom determina conditiile de pu!licitate impuse de le#e pentru
vanzare^6 .
Aratarea #resita a numarului casei urmarite in pu!licatii nu atra#e nulitatea urmaririi
cand ea a fost desemnata prin aratarea comunei" strazii" vecinatatilor ei. .e asemenea"
nedeterminarea eacta a intinderii imo!ilului urmarit nu constituie motiv de casare^+ .
.upa intocmirea procesului-ver!al de situatie" eecutorul va soma pe de!itor ca" daca
nu va plati" se va trece la vanzarea imo!ilelor cuprinse in acel proces-ver!al. Somatia de
plata se comunica de!itorului si va cuprinde pe lin#a elementele prevazute de art. $8+ C.
proc. civ. %elementele oricarei somatii& si datele de identificare a imo!ilului cuprins in
procesul-ver!al de situatie" precum si mentiunea ca s-a luat masura inscrierii in cartea
funciara. .in momentul notarii somatiei in cartea funciara orice act de instrainare sau
constituire de drepturi reale cu privire la imo!ilul urmarit este inopoza!il" afara de cazul
in care creditorul sau ad)udecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori de!itorul sau
do!anditorul imo!ilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se
urmaresc" inclusiv do!anzile si c-eltuielile de eecutare %art. 4*+ alin. 4. C. proc. civ.&.
7ste de remarcat referirea #enerala a le#ii la inopoza!ilitatea actelor de instrainare sau de
constituire de drepturi reale asupra imo!ilului urmarit. Aceasta inopoza!ilitate este
#enerala" in sensul ca opereaza fata de toata lumea" er#a omnes" si din c-iar
momentul notarii somatiei in cartea funciara. Apoza!ilitatea er#a omnes este
caracteristica sistemului de pu!licitate prin cartile funciare" astfel ca o atare solutie nu
face indoiala^8 .
Pentru a se crea o situatie de si#uranta dreptului de proprietate do!andit ca efect al
ad)udecarii" le#ea a limitat in timp posi!ilitatea oricaror cereri de evictiune" prevazand un
termen de prescriptie de $ ani. Acest termen cur#e de la data inscrierii actului de
ad)udecare in cartea funciara" c-iar si impotriva a!sentilor" minorilor sau celor pusi su!
interdictie^* .
:eferitor la faptul daca ad)udecatarul poate fi evins c-iar de catre de!itorul urmarit"
daca" dupa ramanerea irevoca!ila a actului de ad)udecare" titlul in !aza caruia s-a facut
urmarirea este anulat" raspunsul este pozitiv cu urmatoarelor ar#umente^12 /
- art. 522 C. proc. civ. nu distin#e dupa cum cererea de evictiune este introdusa de un
tert" ori c-iar de de!itorul urmarit'
- decaderea dedusa din prevederile Codului de procedura civila presupune ca dreptul
de!itorului de a invoca nulitatea urmaririi este nascut'
- -otararea casata nu are nici o putere si ca actele de eecutare sunt desfiintate de drept"
deci si actul de ad)udecare este nul" iar nulitatea acestuia opereaza retroactiv" fiind o
norma speciala nu poate fi folosita ca ar#ument decat in cazul in care titlul eecutoriu a
12
fost desfiintat pe calea recursului" deoarece o norma speciala nu se aplica" prin analo#ie"
la alte situatii care nu au fost avute in vedere la edictarea ei'
- principiul ,error comunis facit ius, nu se aplica decat in cazurile epres prevazute de
le#e'" oricum" nu eista nici o )ustificare ca acest principiu sa il ocroteasca pe ad)udecatar
in ipoteza in care de!itorul urmarit revendica imo!ilul" dar sa nu-0 mai apere daca un tert
introduce cererea in revendicare.
--------------------------
^1& Pentru dezvoltari privitoare la urmarirea silita imo!iliara" a se vedea 9. 1uca"
7ecutarea silita asupra !unurilor nemiscatoare" 6ucuresti" 1*25' C. Sion" 7ecutia silita
imo!iliara" 4aslui" ;ipo#rafia 9oua C-iriac" 1*$5 si Caile de eecutie" 0asi 1*4$" pa#.
2$*-248' 0. Stoenescu" A. Cilsenrad" S. 3il!erstein" ;ratat teoretic si practic de procedura
a eecutarii silite" 7d. Academiei" 6ucuresti" 1*66" pa#. $6*-$**" Gr. Porum!" ;eoria
#enerala a eecutarii silite si unele proceduri speciale" 7ditura Stiintifica" 6ucuresti 1*64"
pa#. $45-$6$.
^2& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 66$.
^$& Cas. 00" $1 mai 1*24" 7m. .an" Codul de procedura civila adnotat" 6ucuresti" 7d.
1i!rariei Socec" 1*21" pa#. +28 nr. 6.
^4& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 462.
^5& (ormalitatile de incunostintare a de!itorului urmarit" indeplinite la o adresa unde
nu este domiciliul sau real" nici cel ales prin actul de ipoteca" loveste cu nulitate toata
procedura vanzarii si atra#e casarea ordonantei de ad)udecare %Cas. 00" 1 apr. 18*+" 7m.
.an" Codul de procedura civila adnotat" 6ucuresti" 7d. 1i!rariei Socec" 1*21" pa#. +28"
nr. 8&.
^6& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 66$-
664.
^+& Cas 00" 25 iulie 1886" 7m. .an" Codul de procedura civila adnotat" 6ucuresti" 7d.
1i!rariei Socec" 1*21" pa#. +$5" nr. 18.
^8& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 664.
^*& 0n practica s-a apreciat ca prevederile Codului de procedura civila nu impiedica"
dupa cinci ani" actiunile in anulare pornite de o persoana lipsita de capacitate de eercitiu"
nereprezentata le#al la vanzare. A se vedea in acest sens/ Cas. 0" nr. *2$ din 8 iulie 1*$6"
Pandectele romane 1*$+.
^12& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4+2.
Contestatia la eecutare
9otiunea si importanta contestatiei la eecutare^1
Activitatea privind eecutarea silita^2 tre!uie indeplinita cu respectarea prevederilor
le#ale" iar atunci cand aceste prevederi sunt incalcate" persoana interesata sau" uneori"
procurorul are posi!ilitatea sa sesizeze instanta de eecutare" urmarind sa o!tina anularea
actelor de eecutare silita contrare le#ii^$ .
5i)locul procedural pe care le#ea il pune" in acest scop" la dispozitia celui interesat
este contestatia la eecutare. Astfel" art. $** C. proc. civ. %modificat prin 1e#ea
45*?2226& prevede ca orice eecutare silita se poate contesta de cei interesati sau
11
vatamati prin eecutare. =neori" este necesara clarificarea dispozitivului -otararii ce se
eecuta" care va fi o!tinuta tot pe calea contestatiei la eecutare.
4or!ind in materia eecutarii despre ,cel interesat, sau ,cel pre)udiciat," este de aratat
ca este permis tertilor sa faca contestatie a eecutare" dar numai dovedind un pre)udiciu"
care poate consta in tul!urarea posesiei lor" eercitata in conformitate cu prevederile art.
1846-184+ din Codul civil^4 .
Contestatia la eecutare ar putea fi definita ca fiind acel mi)loc procedural" specific
fazei eecutarii silite" prin care persoana interesata sau procurorul solicita instantei
desfiintarea actelor de eecutare nele#ale sau clarificarea intelesului" intinderii si aplicarii
dispozitivului^5 .
Contestatia nu reprezinta insa sin#urul mi)loc procedural re#lementat de le#e pentru
valorificarea unor drepturi. Astfel" tertele persoane pot recur#e si la calea procedurala a
unei cereri separate" in ipoteza in care ele n-au introdus contestatia la eecutare inauntrul
termenului le#al. 7ste ceea ce dispune" in mod epres" art. 421 alin. $ C. proc. civ^6 .
--------------------------
^1& A se vedea pentru o cercetare mono#rafica a institutiei Al. 1esvioda" Contestatia
la eecutare in materie civila" 7ditura Stiintifica" 6ucuresti" 1*6+' :. Petrescu"
Contestatia la eecutarea silita imo!iliara" 7ditura Ascar Print" 6ucuresti" 2221.
^2& Art. $**-425 C. proc. civ. au fost modificate prin A.=.G. nr. 1$8?2222" in actuala
re#lementare contestatia la eecutare fiind prevazuta la art. $**-425$ C. proc. civ"
%inclusiv intoarcerea eecutarii si prescriptia dreptului de a cere eecutarea silita&.
^$& Pentru un eamen mai amanuntit privind contestatia la eecutare" a se vedea/ S.
3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita" 7ditura
1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 22*-26*' 0. Stoenescu" A.
Cilsenrad" S. 3il!erstein" ;ratat teoretic si practic de procedura a eecutarii silite" 7d.
Academiei" 6ucuresti" 1*66" pa#. 41+-44$' Al. 1esvioda" Contestatia la eecutare in
materie civila" 7d. Stiintifica" 6ucuresti" 1*66' Gr. Porum!" ;eoria #enerala a eecutarii
silite si unele proceduri speciale" 7ditura Stiintifica" 6ucuresti 1*64" pa#. $$+-422' (l.
5a#ureanu" .rept procesual civil roman" vol. 00" 7d. 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" pa#.
25+-264.
^4& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 22*" nota de su!sol $.
^5& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 668' (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222"
pa#. 4*$.
^6& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 6+6.
9atura )uridica a contestatiei la eecutare
Contestatia la eecutare este un mi)loc procedural specific ultimei faze a procesului
civil" respectiv eecutarii silite.
4or!ind in materia eecutarii despre ,cel interesat, sau ,cel pre)udiciat," este de aratat
ca este permis tertilor sa faca contestatie a eecutare" dar numai dovedind un pre)udiciu"
care poate consta in tul!urarea posesiei lor" eercitata in conformitate cu prevederile art.
1846-184+ din Codul civil^1 .
12
Cand contestatia este eercitata de catre un tert ce este vatamat prin eecutare" suntem
in prezenta unei adevarate cereri in revendicare" deoarece tertul ce se pretinde proprietar
al !unului solicita respectarea dreptului sau prin scoaterea de su! urmarire a !unului
respectiv. .aca tertul lezat prin eecutare a pierdut termenul de eercitate a contestatiei la
eecutare" in afara de posi!ilitatea de a solicita repunerea in termen" in conditiile
prevazute de art. 12$ C. proc. civ." el va putea sa introduca" o cerere in revendicare.
;otusi" tertul nu va putea revendica un !un ce a fost ad)udecat in cadrul urmaririi silite
mo!iliare decat daca va dovedi viclenia ad)udecatarului %art. 44* alin. 1 C. proc. civ.&. 0n
cazul urmaririi silite imo!iliare" tertul va putea sa revendice imo!ilul ad)udecat inauntrul
termenului de prescriptie de 5 ani" calculat din momentul eecutarii ordonantei de
ad)udecare %art. 561 C. proc. civ.& ^2 .
;ertul se !ucura de o corotire mai mare decat de!itorul" deoarece daca pierde termenul
de contestatie" poate introduce actiune in revendicare" in vreme ce de!itorul nu are
aceasta posi!ilitate. .ar" pentru tert" contestatia este mai avanta)oasa decat actiunea in
revendicare" deoarece in materie mo!iliara" datorita prevederilor art. 1*2* C. civil"
revendicarea din mana tertului este etrem de #rea^$ .
Cu privire la natura )uridica a contestatiei la eecutare" uneori este considerata ca fiind
o cale de atac" ordinara sau etraordinara" alteori ca o ,actiune civila," cu caracter mit"
de cale de atac si de ,actiune in anulare," sau ca natura )uridica a contestatiei la eecutare
poate fi diferita" in functie de o!iectivul urmarit prin contestatie^4 . Astfel" in cazul
contestatiei impotriva actelor de eecutare" introdusa de catre creditor sau de!itor" aceasta
are natura )uridica a unei cai de atac specifice fazei eecutarii silite" prin care se
declanseaza controlul instantei cu privire la actele de urmarire silita.
0ntr-adevar" potrivit art. $** alin. 1 C. proc. civ. ,impotriva eecutarii silite insasi"
precum si impotriva oricarui act de eecutare se poate face contestatie de catre cei
interesati sau vatamati prin eecutare,. .e asemenea" potrivit art. 58 din 1e#ea nr.
188?2222/ ,Cei interesati sau vatamati prin actele de eecutare pot formula contestatie la
eecutare" in conditiile prevazute de Codul de procedura civila,. Ar" astfel cum s-a
aratat^5 " termenul de contestatie induce ideea eercitarii unei ,plan#eri, impotriva
actelor sau masurilor adoptate de o anumita autoritate.
5ai mult" cand contestatia este eercitata de catre un tert ce este vatamat prin
eecutare" suntem in prezenta unei adevarate cereri in revendicare" deoarece tertul ce se
pretinde proprietar al !unului solicita respectarea dreptului sau prin scoatere de su!
urmarire a !unului respectiv. .aca tertul lezat prin eecutare a pierdut termenul de
eercitare a contestatiei la eecutare" in afara de posi!ilitatea de a solicita repunerea in
termen" el va putea sa introduca o cerere in revendicare.
0n literatura )uridica de specialitate s-a apreciat ca" in cazul in care contestatia este
introdusa de procuror" va primi una din cele doua calificari" dupa cum vizeaza
nere#ularitati privind eecutarea sau scoaterea de su! urmarire a unui !un ce nu apartine
de!itorului" ci tertului in favoarea caruia a introdus contestatia.
--------------------------
^1& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 22*" nota de su!sol $.
^2& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 668.
1$
^$& SavellD 3il!erstein" 4.5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea
silita" vol. 00" 7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**6" pa#. 256.
^4& 0. Stoenescu" S. 3il!erstein" .rept procesual civil" ;eoria #enerala" 7...P.
6ucuresti 1*8$ pa#. 124-125.
^5& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea silita"
vol. 00" pa#. 2$+. A se vedea pentru calificarea contestatiei la eecutare ca o cale de atac 0.
.eleanu" in ;ratat de procedura civila" 7ditura Servo-Sat" vol. 000" pa#. 15+.
Su!iectele contestatiei la eecutare
Codul de procedura civila" in art. $**" contine o formulare #enerala cu privire la
su!iectele contestatiei la eecutare. Potrivit acestui tet" orice eecutare silita se poate
contesta de ,cei interesati sau vatamati prin eecutare,. A formulare asemanatoare
cuprinde si art. 58 din 1e#ea nr. 188?2222 privind eecutorii )udecatoresti.
=n asemenea interes revine" in primul rand" persoanelor implicate in mod direct in
raportul )uridic eecutional/ creditorul si de!itorul. Cel mai adesea calea contestatiei la
eecutare este folosita de catre de!itor. 0ntr-adevar" interesul acestuia este de a temporiza
urmarirea declansata impotriva !unurilor sale" fie doar pentru a mai o!tine un ra#az de
timp pentru predarea !unului ori pentru efectuarea platii la care a fost o!li#at printr-un
titlu eecutoriu. .e aceea el poate formula cele mai diverse o!iectiuni cu privire la
re#ularitatea procedurii eecutionale" cum ar fi urmarirea unor !unuri neurmari!ile"
efectuarea eecutarii cu incalcarea unor forme de procedura" nerespectarea dispozitiilor
le#ale cu privire la timpul in care se poate face eecutarea" etc. Creditorul este insa
interesat in realizarea cu celeritate a dreptului sau. Asa fiind" contestatia sa nu va urmari
temporizarea eecutarii si ea va fi formulata doar in mod eceptional" cum ar fi cazul
neurmaririi unor !unuri ce ar putea fi valorificate mai usor sau nerespectarea altor
dispozitii procedurale de natura a-1 pre)udicia pe contestator" ori refuzul eecutorului
de a indeplni un act de eecutare^1 .
4or!ind in materia eecutarii despre ,cel interesat, sau ,cel pre)udiciat," este de aratat
ca este permis tertilor sa faca contestatie a eecutare" dar numai dovedind un pre)udiciu"
care poate consta in tul!urarea posesiei lor" eercitata in conformitate cu prevederile art.
1846-184+ din Codul civil.
Cand contestatia este eercitata de catre un tert ce este vatamat prin eecutare" suntem
in prezenta unei adevarate cereri in revendicare" deoarece tertul ce se pretinde proprietar
al !unului solicita respectarea dreptului sau prin scoaterea de su! urmarire a !unului
respectiv. .aca tertul lezat prin eecutare a pierdut termenul de eercitate a contestatiei la
eecutare" in afara de posi!ilitatea de a solicita repunerea in termen" in conditiile
prevazute de art. 12$ C. proc. civ." el va putea sa introduca" o cerere in revendicare.
;otusi" tertul nu va putea revendica un !un ce a fost ad)udecat in cadrul urmaririi silite
mo!iliare decat daca va dovedi viclenia ad)udecatarului %art. 44* alin. 1 C. proc. civ.&. 0n
cazul urmaririi silite imo!iliare" tertul va putea sa revendice imo!ilul ad)udecat inauntrul
termenului de prescriptie de 5 ani" calculat din momentul eecutarii ordonantei de
ad)udecare %art. 561 C. proc. civ.& ^2 .
;ertii vatamati prin eecutare isi pot apara drepturile lor pe calea contestatiei la
eecutare" pe calea unei actiuni in revendicare sau a unei actiuni posesorii.
14
Partea sau tertul tre!uie sa )ustifice un interes propriu in eercitarea acesteia si de
asemenea" calitate procesuala. Principiul transmisiunii calitatii procesuale se aplica si in
cazul contestatiei la eecutare^$ .
--------------------------
^1& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 6+8-
6+*.
^2& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 668.
^$& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil" 7ecutarea silita"
7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**8" editia a 00-a" vol. 00" pa#. 2$4.
A!iectul contestatiei la eecutare
A!iectul contestatiei la eecutare poate viza intelesul" intinderea si aplicarea
dispozitivului -otararii ce se eecuta %contestatia la titlu& sau urmarirea insasi %contestatia
la eecutarea propriu-zisa&.
a. Prin contestatia la titlu se urmareste clarificarea" interpretarea" eplicarea
dispozitivului -otararii" pentru a se o!tine eecutarea intocmai a acestuia. 7a vizeaza
numai masurile luate de instanta si cuprinse in dispozitivul -otararii ce constituie titlu
eecutoriu^1 . ;itlul nefiind suficient de clar" este necesara lamurirea sa" in vederea
eecutarii corecte" partile - de o!icei de!itorul - nefiind de acord cu modul in care s-ar
putea face eecutarea in temeiul acelui titlu. .e eemplu" terenul ce tre!uie predat nu este
suficient de !ine identificat" !unurile ce tre!uie predate u sunt specificate" suma de !ani
ce constituie creanta nu este determinata" ori s-a omis specificarea" desi era necesar" a
anumitor masuri de eecutare^2 .
Contestatiile la titlu sunt mai rar folosite in practica" deoarece una dintre o!li#atiile
esentiale ale )udecatorului este aceea de a sta!ili in termeni imperativi si lipsiti de orice
ec-ivoc masurile dispuse prin dispozitivul -otararii. A atare ei#enta se impune a fi
urmata si in cazul altor titluri eecutorii. 0n cazul unor am!i#uitati sau solutii suscepti!ile
de interpretari diferite partea interesata poate o!tine clarificarea si interpretarea necesara"
spre a se putea proceda apoi la eecutarea dispozitivului" pe calea procedurala a
contestatiei la titlu. :eamintim aici ca eplicitarea dispozitivului se poate o!tine si in
temeiul dispozitiilor art. 281^1 C. proc. civ.
0n acest sens reamintim ca o institutie partial inedita" si care a fost introdusa in Codul
de procedura civila prin Ardonanta de =r#enta nr. 1$8?2222" este aceea a interpretarii
-otararilor )udecatoresti" prevazuta de art. 281^1 din Codul de procedura civila.
0nterpretarea dispozitivului in temeiul art. 281^1 C. proc. civ. Poate interveni numai pe
!aza unei cereri formulate in termenul prevazut de le#e pentru declararea" dupa caz" a
apelului sau recursului impotriva acelei -otarari.
Burisprudenta se eprimase anterior" !unaoara" ca daca dispozitivul -otararii este
neclar" el urmeaza a fi eplicitat ulterior printr-o cerere adresata instantei care a
pronuntat-o^$ .
.ar institutia re#lementata de art. 281^1 C. proc. civ. vizeaza si o alta situatie decat
aceea a interpretarii dispozitivului" anume ipoteza inlaturarii prevederilor potrivnice
15
cuprinse in dispozitiv. 7istenta in dispozitivul -otararii a unor prevederi %dispozitii&
potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire constituie" potrivit art. $22 pct. 1 C. proc. civ.
un motiv de revizuire. Art. 281^1 C. proc. civ. nu conditioneaza insa folosirea institutiei
de eistenta unor dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire. Cu toate acestea"
in doctrina apreciat ca si aceasta institutie procedurala poate fi folosita numai daca partea
)ustifica un interes" care" insa" poate fi le#at tocmai de am!i#uitatea -otararii si de
imposi!ilitatea valorificarii ulterioare a dreptului recunoscut^4 .
Asa fiind" mi)locul procedural al contestatiei la titlu este conditionat de neutilizarea
procedurii prevazute de art. 281^1 C. proc. civ. ^5
9u s-ar putea invoca pe aceasta cale faptul ca dispozitivul -otararii cuprinde dispozitii
potrivnice care nu pot fi aduse la indeplinire" mi)locul procedural pus la indemana partii
interesate" in acest caz" este revizuirea %art. $22 pct. 1 C. proc. civ.& sau ca instanta nu a
solutionat unele capete de cerere formulate de parti %pentru aceasta ipoteza" cel interes
poate eercita recursul - art. $24 pct. 6 C. proc. civ." revizuirea - art. $22 pct. 2 C. proc.
civ. sau poate sa introduca o noua cerere de c-emare in )udecata fara a i se putea opune
puterea de lucru )udecat&" ori ca eista contradictie intre dispozitivul -otararii si
considerentele acesteia %partea a avut indemana" dupa ramanerea definitiva a unei
astfel de -otarari" calea de atac a recursului - art. $24 pct. 5 sau+ C. proc. civ.& ^6 .
!. Contestatia la eecutare propriu-zisa poate privi nerespectarea conditiilor prevazute
pentru investirea cu formula eecutorie" prescriptia dreptului de a o!tine eecutarea silita"
perimarea eecutarii silite" faptul ca eecutarea nu este indeplinita conform
dispozitivului" urmarirea unor !unuri eceptate de le#e de la eecutarea silita" urmarirea
unor !unuri care nu apartin de!itorului" depasirea limitei in care poate fi urmarit salariul
si alte venituri asimila acestuia" neopoza!ilitatea titlului eecutoriu" modul in care se
desfasoara activitatea eecutionala" invocarea compensatiei le#ale" punerea in eecuta a
unei -otarari care a fost ulterior desfiintata" faptul ca de!itorul si-a eecut de !unavoie
o!li#atia inscrisa in titlul eecutoriu etc^+ .
S-a admis atacarea pe calea contestatiei la eecutare a unor acte frauduloase sau
intocmite in dispretul drepturilor le#itime ale persoanelor interesate. Spre eemplu" s-a
anula pe aceasta cale un act de vanzare care" desi transcris mai intai" s-a dovedit a fi fost
intocmit fraudulos" pentru a vatama drepturile do!anditorului" care si-a transcris actul mai
tarziu. S-a decis" de asemenea" ca mostenitorul care nu a fost c-emat la parta)ul
succesoral are posi!ilitatea sa ceara contestarea parta)ului" pe calea contestatiei la
eecutare" pentru inopoza!ilitatea titlului" cand ceilalti mostenitori vor sa-l urmareasca
pentru predarea unor !unuri ce le-au fost atri!uite prin -otararea de parta)^8 .
Asadar" contestatia la eecutare propriu-zisa este destinata sa inlature nere#ularitatile
comise cu prile)ul urmaririi silite sau sa epliciteze dispozitivul -otararii ce urmeaza a fi
valorificat spre a se putea proceda la desavarsirea eecutarii silite. 7a nu este si nu poate
fi considerata ca un mi)loc procedural destinat a anula sau modifica insasi titlul
eecutoriu" o atare finalitate putandu-se realiza numai prin intermediul cailor le#ale de
atac. .octrina^* si )urisprudenta^12 au aplicat in mod constant acest principiu care
decur#e din intrea#a re#lementare in le#islatia noastra a contestatiei la eecutare. Cu alte
cuvinte" instanta competenta a statua asupra contestatiei la eecutare nu poate eamina
impre)urari care vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie o
16
-otarare )udecatoreasca definitiva sau irevoca!ila. A solutie contrara ar infran#e in mod
#rav principiul autoritatii lucrului )udecat" ceea ce este desi#ur inadmisi!il^11 .
Se admite totusi ca sin#urele aparari de fond" care pot fi invocate pe calea contestatiei
la eecutare sunt cele care privesc cauze de stin#ere a o!li#atiei inscrise in titlul
eecutoriu ce au intervenit dupa ramanerea definitiva a -otararii. Solutia este lo#ica"
intrucat nu se incalca puterea de lucru )udecat" fiind vor!a de impre)urari care nu au putut
sa fie valorificate in faza )udecatii^12 .
0ndiferent de felul ei" pe calea contestatiei la eecutare nu se poate modifica sau desfiinta
-otararea pusa in eecutare. 5otivele invocate de contestator nu se pot referi la
pro!lemele de fond" care sa repuna in discutie -otararea ce se eecuta" deoarece partea
interesata a avut posi!ilitatea sa le valorifice in cadrul fazei )udecatii" fie prin cererile
adresate primei instante" fie prin eercitarea cailor de atac prevazute de le#e^1$ .
5i)locul procedural al contestatiei la eecutare nu este admisi!il nici in situatiile in
care contestatorul are desc-isa calea unei actiuni de drept comun pentru apararea
drepturilor sale. Astfel" de pilda" pe calea contestatiei la eecutare nu pot fi invocate acele
impre)urari care sunt de natura a conduce la modificarea o!li#atiei de plata datorita
sc-im!arilor intervenite dupa ramanerea definitiva a -otararii. 7ste" in primul rand" cazul
despa#u!irilor civile pentru pre)udiciile izvorate din fapte ilicite %de pilda" cazul
pre)udiciilor aduse pentru vatamarea inte#ritatii corporale a unei persoane&" sta!ilite prin
-otarari )udecatoresti definitive" si care pot fi ma)orate sau diminuate daca pre)udiciul
eistent la data pronuntarii -otararii s-a a#ravat ori s-a micsorat" ca urmare a aceluiasi
fapt pre)udicia!il. 0ntr-o asemenea situatie calea procesuala prin care se poate o!tine o
modificare corespunzatoare a despa#u!irilor este aceea a unei actiuni de drept comun" iar
nu a contestatiei la eecutare. Aceasta solutie este incidenta insa numai in situatia in care
despa#u!irile au fost acordate de instanta competenta su! forma unor prestatii periodice"
iar nu si cand despa#u!irile s-au acordat su! forma unei sume #lo!ale" caci in asemenea
impre)urari statuarile instantei de fond au un caracter definitiv^14 .
--------------------------
^1& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 66*.
^2& SavellD 3il!erstein" 4.5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea
silita" vol. 00" 7ditura 1umina 1e" 6ucuresti" 1**6" pa#. 2$4-2$5.
^$& ;ri!. Suprem" col. civ." dec. nr. $*1?1*62 Cule#ere de .ecizii 1*62" pa#. $12.
^4& 0. 1es" Consideratii privitoare la modificarea si completarea Codului de procedura
civila" pa#. $$4.
^5& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 6+*-
682.
^6& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 66*.
^+& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4*5'
G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All" 1**4" pa#.
66*.
^8& ;ri!. Pop. raion Cora!ia" sent. Civ. nr. 2*$?1*58" cu nota critica de 4. 4. 9iciu si
apro!ativa de 0. Stoenescu" in Bustitia 9oua nr. 5?1*58" pa#. 8+4.
^*& 0. 1es" Comentariile Codului de procedura civila" vol. 00" pa#. $$2-$$1' Gr.
Porum!" Codul de procedura civila comentat si adnotat" vol. 00" pa#. 1*2-1*1' 4. 9e#ru"
1+
.. :adu" .rept procesual civil" 7ditura .idactica si Peda#o#ica" 6ucuresti" 1*+2" pa#.
4+2' 0. Stoenescu" S. 3il!erstein" 7ecutarea silita in procesul civil" pa#. 128' S.
3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea silita" pa#. 2$1-
2$2' Al. 1esvioda" Contestatia la eecutare in materie civila" pa#. 6$-65.
^12& ;ri!. Suprem" s. civ." dec. nr. 4*1?1*+*" Cule#ere de .ecizii 1*+*" pa#. 2+*.
^11& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 682.
^12& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+2.
^1$& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4*5.
^14& ;ri!. Suprem" Plen. dec. de indrumare nr. 16?1*64" in Cule#ere de decizii de
indrumare" pa#. +*.
Procedura de solutionare a contestatiei la eecutare
0n determinarea elementelor contestatiei la eecutare va tre!ui sa se tina seama si de
natura contestatiei" respectiv daca este o contestatie la eecutare propriu-zisa sau o
contestatie la titlu. Acest lucru este deose!it de important mai cu seama in privinta
motivarii contestatiei. Contestatorul tre!uie sa ai!a in vedere o motivare corespunzatoare
a contestatiei" atat in fapt" cat si in drept" cerinta necesara pentru orice cerere de sesizare a
instantei de )udecata. 0n aceeasi ordine de idei" este evident ca toate conditiile prevazute
de art. 112 C. proc. civ. tre!uie intrunite si in cazul contestatiei la eecutare^1 .
Pentru solutionarea cererii" partile vor fi citate in termen scurt" iar )udecata se va face
de ur#enta" si cu precadere. 7ecutarea poate fi suspendata cu plata unei cautiuni" in
cuantumul fiat de instanta" in afara de cazurile in care le#ea dispune altfel. .aca
!unurile urmarite sunt supuse stricaciunii" pieirii sau deprecierii" se va suspenda numai
distri!uirea pretului. Cu privire la cererea de suspendare" instanta se pronunta prin
inc-eiere" care poate fi atacata cu recurs" in mod separat.
Pana la solutionarea cererii de suspendare" presedintele poate dispune suspendarea
provizorie a eecutarii" prin ordonanta presedintiala.
0n lipsa altor prevederi speciale" )udecata se va face dupa re#ulile de drept comun" cu
citarea o!li#atorie a partilor^2 .
0n privinta procedurii de solutionare este de su!liniat ca sin#urele aparari de fond" care
pot fi invocate pe calea contestatiei la eecutare sunt cele care privesc cauze de stin#ere a
o!li#atiei inscrise in titlul eecutoriu ce au intervenit dupa ramanerea definitiva a
-otararii. Solutia este lo#ica" intrucat nu se incalca puterea de lucru )udecat" fiind vor!a
de impre)urari care nu au putut sa fie valorificate in faza )udecatii^$ .
0n privinta competentei le#ea face distinctie intre contestatiile la titlu si contestatiile la
eecutare propriu-zisa. Astfel" potrivit art. 422 alin. 1 C. proc. civ. contestatiile se
introduc la instanta de eecutare. .esi acest prim alineat al tetului mentionat nu face
nici o precizare este evident ca le#ea are in vedere un principiu in materie si care este
aplica!il tuturor contestatiilor la eecutare propriu zise %ceea ce reiese si din cel de-al
doilea alineat al art. 422 alin. 2 C. proc. civ.&. Pentru ratiuni similare" toate celelalte
contestatii la eecutare sunt date de art. 422 alin. 1 C. proc. civ. 0n competenta instantei
care eecuta -otararea.
18
7ste necesar sa precizam ca in toate cazurile criteriul valoric este irelevant pentru
sta!ilirea competentei materiale de solutionare a contestatiilor la eecutare" intrucat
normele inscrise in art. 422 C. proc. civ. dero#a" su! acest aspect" de la dispozitiile
dreptului comun^4 .
Contestatia la titlul privind dispozitiile civile cuprinse intr-o -otarare penala se rezolva
de catre instanta penala care a pronuntat -otararea ce se eecuta. Contestatia privitoare
la eecutarea dispozitiilor civile din -otararea penala se solutioneaza de catre instanta
civila" potrivit le#ii civile. 0nstanta penala de eecutare este competenta si atunci cand s-a
pus in eecutare o -otarare care nu era definitiva sau cand eecutarea este indreptata
impotriva unei alte persoane decat cea prevazuta in -otararea penala de condamnare^5 .
0n cazul contestatiei la eecutare propriu-zisa" in cerere tre!uie sa se arate toate
dovezile pe care se spri)ina aceasta. Admisi!ilitatea" administrarea si aprecierea pro!elor
se vor face dupa re#ulile de la )udecata in prima instanta^6 .
Pot apare situatii diferite^+ /
- .aca contestatia la eecutare are natura )uridica a unei cereri in revendicare a unor
!unuri mo!ile" tertul poate dovedi cu martori dreptul de proprietate asupra !unului mo!il
urmarit" indiferent de valoarea lui" daca este posesor sau coposesor al acestuia" intrucat
tertul pro!eaza o situatie de fapt - posesia - ce poate fi dovedita prin orice mi)loc de
pro!a.
- .aca !unul se afla in posesia eclusiva a de!itorului urmarit" iar tertul pretinde ca
de!itorul este un detentor al !unului" contestatorul va tre!ui sa dovedeasca atat dreptul
sau de proprietate" cat si o!li#atia de!itorului de a-i restitui !unul" aspect ce se poate
realiza prin pro!area actului )uridic inc-eiat de tert cu de!itorul urmarit" conform
re#ulilor inscrise in art. 11*1 si urm. C.civ.
- .aca tertul pretinde ca a pierdut !unul respectiv sau ca acesta i-a fost furat" va tre!ui
sa dovedeasca proprietatea" precum si pierderea sau furtul !unului. 0n aceasta ultima
situatie" se vor putea folosi orice mi)loace de pro!a.
- Cand tertul se foloseste de inscrisuri su! semnatura privata" se va avea in vedere daca
acestea au do!andit data certa inainte de sec-estrare" pentru a putea fi opoza!ile
creditorului urmaritor %care este un tert fata de actul )uridic invocat de contestator&.
Apararile de fond ce pot fi invocate in mod eceptional in cadrul contestatiei la eecutare
se pro!eaza potrivit dreptului comun.
S-a ridicat in practica instantelor pro!lema daca in principiu pot fi administrate pro!e
noi" peste cele ale dosarului de fond" in cadrul unei contestatii pentru lamurirea titlului"
cand" spre eemplu" este necesara identificarea !unurilor prevazute in dispozitivul neclar
al unei -otarari definitive. 0nstanta suprema a decis c" daca" in prinipiu" pe cale de
contestatie la eecutare" nu se poate repune in discutie si administra pro!e pentru a se
com!ate situatia de fapt solutionata cu cazia procesului de fond" totusi" cand pro!ele sunt
necesare pentru lamurirea dispozitivului neclar" ele tre!uie sa fiue administrate de
instanta daca fara aceste pro!e ea nu ar putea solutiona corect contestatia^8 .
.upa sesizare" instanta poate dispune suspendarea eecutarii silite" dar numai daca se
depune o cautiune in cuantumul fiat de instanta" cu eceptia cazului in care le#ea
dispune altfel %art. 42$ alin. 1 C. proc. civ.& ^* . .aca !unurile urmarite sunt supuse
stricaciunii" pieirii sau deprecierii" se va suspenda numai distri!uirea pretului.
1*
0n cazuri ur#ente" presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a
eecutarii pe cale de ordonanta presedintiala" pana la solutionarea de catre instanta a
cererii de suspendare prevazut de art. 42$ C. proc. civ. A atare suspendare are un caracter
provizoriu" astfel cum precizeaza epres art. 42$ alin. $ C. proc. civ." si ea poate fi luata
numai in cazuri ur#ente. Conditia ur#entei tre!uie apreciata de presedintele instantei in
raport cu situatia de!itorului sau a !unurilor urmarite. A alta particularitate rezida in
faptul ca aceasta suspendare este data in competenta presedintelui si nu al instantei de
)udecata. 0n fine" de aceasta data cererea de suspendare se rezolva prin ordonanta" iar nu
printr-o inc-eiere^12 .
0n privinta cailor de atac sunt de facut cateva precizari/
a& Cotararile pronuntate in contestatiile la titlu au un caracter accesoriu in raport cu
-otararea care constituie titlu eecutoriu" astfel incat urmeaza a se aplica principiu
,accesorium se>uitur principale," deci -otararea data in contestatia la titlu este supusa
acelei cai de atac care s-ar fi putut eercita impotriva -otararii ce se pune in eecutare. 0n
acelasi sens" in practica s-a decis in sensul ca ,contestatiile trec prin aceleasi #rade de
)urisdictie" ca si liti#iul principal pe care se #reveaza,^11 .
.aca )udecata contestatiei la titlu s-a facut de prima instanta de fond %deci s-a solicitat
interpretarea dispozitivului unei -otarari ce a ramas definitiva si irevoca!ila prin
neapelare sau prin respin#erea apelului in temeiul unei eceptii procesuale&" -otararea
pronuntata este suscepti!ila de apel. .aca insa -otararea ce se eecuta s-a dat intr-o
materie in care le#ea a suprimat dreptul de apel %spre eemplu" o -otarare de epedient&"
-otararea de interpretare a dispozitivului acesteia poate fi atacata numai cu recurs. Cand
)udecata contestatiei la titlu s-a facut de instanta de apel %s-a solicitat clarificarea
dispozitivului unei -otarari date in apel&" calea de atac este recursul. 0n cazul in care
instanta de recurs a )udecat contestatia privind intelesul. 0ntinderea si aplicarea
dispozitivului propriei -otarari" -otararea pronuntata in contestatie este irevoca!ila" asa
incat un eventual recurs ce se va eercita impotriva acesteia va fi respins ca
inadmisi!il^12 .
!& in privinta contestatiilor la eecutare propriu-zise art. 422 alin. 2 C. proc. civ. a
instituit principiul potrivit caruia ,-otararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara
drept de apel...,. 9e aflam in prezenta altui caz de suprimare a caii ordinare de atac a
apelului in materia eecutarii silite.
Cu toate acestea" de la principiul enuntat c-iar art. 422 alin. 2 C. proc. civ. face doua
eceptii importante si deopotriva de )ustificate. Prima eceptie vizeaza -otararile
pronuntate in temeiul art. 4221 C. proc. civ." adica cele pronuntate cu privire la impartirea
!unurilor comune in cadrul )udecarii contestatiei la eecutare. A doua eceptie vizeaza
-otararile pronuntate in temeiul art. 421 alin. 2 C. proc. civ." adica cele pronuntate asupra
actiunii separate introduse de un tert care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept
real asupra !unului urmarit. 7ceptiile se )ustifica prin aceea ca in asemenea situatii are
loc o adevarata )udecata de fond" cu toate #arantiile procesuale" astfel ca este normal ca
-otararea pronuntata sa poata fi atacata potrivit re#ulilor de drept comun" adica atat cu
apel" cat si cu recurs^1$ .
22
Codul de procedura civila nu contine dispozitii dero#atorii de la dreptul comun in
privinta posi!ilitatilor de eercitare a cailor etraordinare de atac. Asa fiind" doctrina
considera ca impotriva -otararilor pronuntate asupra contestatiilor la eecutare se pot
eercita si caile etraordinare de atac" daca cerintele le#ale de eercitare a acestora sunt
intrunite.
--------------------------
^1& S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" 0. 6acanu" .rept procesual civil. 7ecutarea silita"
vol. 00" pa#. 252
^2& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4*8.
^$& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+2.
^4& A se vedea in acest sens si ;ri!. Suprem" s. civ." dec. nr. $6?1*+2" in 0. 5i-uta"
:epertoriu 00" nr. $+" pa#. $55.
^5& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+2.
^6& A se vedea si/ ;.S." col. civ." dec. nr. 1+*+?1*62" Cule#ere de .ecizii 1*62" pa#.
426.
^+& (lorea 5a#ureanu" .rept procesual civil" 7d. a 4-a" 7d. All 6ec<" 2222" pa#. 4*+'
G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All" 1**4" pa#.
6+$-6+4.
^8& ;ri!. Suprem" col. civ." dec. nr. 1+*+?1*62" Cule#ere de .ecizii pe anul 1*62" pa#.
426.
^*& A se vedea in sensul ca formularea si punerea in discutia partilor a unei cereri de
suspendare nu este conditionata de plata anticipata a unei cautiuni .. Persida Sin#eorzan"
C. 9. Popa" .iscutii in le#atura cu suspendarea eecutarii silite" in .reptul nr. 4?2222"
pa#. *6-122.
^12& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 685-
685.
^11& Cas. 00" nr. 655 si 656 din + septem!rie 1*$+" Burisprudenta #enerala 1*$8" sp. 1$
si 45+" in G. P. .ocan" :epertoriu de )urisprudenta rezumata" 1*$4-1*$8" 6ucuresti" 7d.
Socec" 1*$*" pa#. ++" nr. 1.
^12& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+4.
^1$& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 688.
0ntoarcerea eecutarii
:e#lementarea institutiei
0ntoarcerea eecutarii silite nu a fost re#lementata" in mod epres" in Codul de
procedura civila. Cu toate acestea" o parte a doctrinei a invocat si dispozitiile art. $11
alin. 2 C. proc. civ." pentru a eplica ca intoarcerea eecutarii opereaza de plin drept" fara
21
sa mai fie necesara formularea unei actiuni separate^1 . ;otusi" aplicarea practica a
principiului enuntat de tetul citat a intampinat dificultati" marea ma)oritate a doctrinei
considerand necesara promovarea unei actiuni separate pentru a se dispune intoarcerea
eecutarii. 0n practica s-a considerat" uneori" ca intoarcerea eecutarii poate fi o!tinuta si
pe calea ordonantei presedintiale" daca sunt indeplinite conditiile art. 581 C. proc. civ.
^2 .
Aceasta are loc atunci cand dupa efectuarea eecutarii silite titlul eecutoriu a fost
anulat fie pe calea contestatiei la eecutare" fie prin eercitarea unor cai le#ale de atac"
ordinare sau etraordinare^$ . Pro!lema se pune" !unaoara" atunci cand dupa admiterea
unei cai de atac de retractare -otararea ce a constituit titlu eecutoriu a fost desfiintata
sau cand s-a admis contestatia la eecutare. 0n sens #eneral" pro!lema intoarcerii
eecutarii se pune in acele situatii in care titlul pus in eecutare a fost ulterior desfiintat"
prin eercitiul cailor de atac prevazute de le#e" urmand a se resta!ili situatia anterioara
eecutarii.
Astfel" necesitatea intoarcerii eecutarii se poate ivi in cazul in care^4 /
- -otararea ce s-a !ucurat de eecutie vremelnica a fost apelata
- nu s-a dispus suspendarea eecutarii
- instanta de apel" in urma re)udecarii fondului" a respins cererea reclamantului
- s-a eecutat o -otarare definitiva" care apoi a fost casata ca urmare a admiterii
recursului eercitat impotriva acesteia'
- cand dupa admiterea ur de atac de retractare" -otararea ce a constituit titlul eecutoriu
a fost desfiintata'
- in situatia in care" ca efect al admiterii unei conteste eecutare" s-a anulat eecutarea.
0n toate aceste cazuri" creditorul este o sa-i restituie de!itorului ceea ce i-a luat prin
eecutare. Prin Ardonanta de =r#enta nr. 1$8?2222 s-a introdus in Codul de procedura
civila" dupa sectiunea a 40-a din Capitolul 0 al Cartii a 4-a" o noua sectiune" a 400-a"
intitulata ,intoarcerea eecutarii,.
--------------------------
^1& A se vedea in acest sens/ 0. Stoenescu" S. 3il!erstein" 7ecutarea silita in procesul
civil" pa#. 11+' S. 3il!erstein" 4. 5. Cio!anu" .rept procesual civil. 7ecutarea silita"
vol. 00" p.1*2.
^2& A se vedea ;ri!. Suprem" col. civ. dec. nr. 61?1*6*" in 1e#alitatea Populara nr.
8?1*62" pa#. 111" cu o nota apro!ativa de 0. 5i-uta.
^$& 5ircea 9. Costin" .ictionar de drept procesual civil" 7ditura Stiintifica si
7nciclopedica" 6ucuresti" 1*8$" pa#. 21+.
^4& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+4-6+5.
Conditiile institutiei
7ista mai multe situatii^1 /
- Art. 424^1 alin. 2 C. proc. civ. dispune ca !unurile asupra carora s-a facut eecutarea
se vor restitui celui indreptatit. Acest tet vizeaza una dintre cele mai simple situatii care
22
se pot ivi in practica" respectiv aceea in care eecutarea s-a realizat prin predarea
!unurilor mo!ile sau imo!ile ale de!itorului %eecutare silita directa&.
- A doua situatie care se poate ivi este aceea in care eecutarea s-a facut prin vanzarea
unor !unuri mo!ile. 0ntr-o asemenea impre)urare intoarcerea eecutarii se va face prin
restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare" actualizata in functie de rata
inflatiei" cu eceptia situatiei cand isi #aseste aplicare art. 44* C. proc. civ. Solutia este
rationala si este destinata sa asi#ure o repunere inte#rala a partii in situatia anterioara. Si
eceptia" la care se refera art. 44* C. proc. civ." are o )ustificare deplina" caci ea vizeaza
situatia in care ad)udecatarul !unului a platit pretul. 0ntr-adevar" intr-o asemenea situatie
nu este admisi!ila nici o cerere de desfiintare a vinzarii impotriva ad)udecatarului" ,in
afara de cazul in care a eistat frauda din partea acestuia,.
0ntoarcerea eecutarii poate fi solicitata inauntrul termenului de prescriptie a dreptului
de a o!tine condamnarea paratului %$ ani" daca nu este vor!a de un drept imprescripti!il&"
termen care incepe sa cur#a din momentul in care a ramas definitiva -otararea prin care
s-a desfiintat titlul pus in eecutare^2 .
--------------------------
^1& 0. 1es" .rept procesual civil. Curs universitar" ed. 1umina 1e" 2222" pa#. 6*$-
6*4.
^2& G. 6oroi" .. :adescu" Codul de procedura civila comentat si adnotat" 7d. All"
1**4" pa#. 6+6.
2$