Sunteți pe pagina 1din 564

rwclucere

din

limba

frrmceza:

:\'IWLAE SPINCESCU

Cnntrol · traducere

~i

note

de

sub sol:

ALEXANDRU l\IADGEARU

La civilisations

byzantine

©Editions

Albin

Michel,

S.A.-Paris, 1950

LOUIS BREHIER

CIVILIZ_Z\TIA BIZANTINA

BDITUHA STIINTIFICA

. B{lCure~ti, 1994.

.~

Comanda de stat. Pre~ul ~u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla.

Redactor:

CORINA

BU:>E

Coperta

:

PETHE

HAGIU

Coli de tipar

35,25.

Bun de tipar /J.Xl.1994.

c. 115 S.C. UNIVERS"CL S.A.

ISBN 973-14-0133-$

PrefaJa

I (J,ta ultima parte a remarcabilului triptic oonsacrat

Bizanfului in colectia ,Evolufia omenirii". Prin aceasta lucrare, Louis Bn3hier a acordat istoriei bizantine intreagct irnpo'rtanta pe care o rnerita ?i care, pina la el, nu mai jusese pusa intr-o lumina atit de vie. Dupa evenimentele

?i

in paginile de fafa sint prezentate citJilizatia, viafa rnateriala, viaja spirituala ?i intelectuala Sttb toate aspectele. Bizan,tul se btwun'i, astjel, ile locttl ce i se cuvine in inilelumgata ctez- voltaTe a sp'iritului uman. lJescrierea obiceinrilor, a modului de viafa, redate aici, nu, j1tseser(~ ounosctde, pina la scrierea acestei carti, decit din stndii de cletali1t ?i rckaineau, ca atare, numai la indemina specialii}Wor. Cititorul poate acurn sa urmarectsca U?OT 'uid,ta de .fa111ilie - de la 1ta?tere pina let moarte - (]atorita descrierii inteTescmte a loctiinfei, a costumafiei, a aTtei culi- naTe, a ceremoniilor ,9i a tuturor rafinamentelor acestei cit,ili- zaj'ii inat~ntate. Se vor putea cunoa;'ite, de ctsernenea, modttl de viaja al 1-mparattdtti, preocuparile sale zilnice. Vom vedea metropola cu palatele, .cu bisericile, cu pietele sale, rejeatw intortocheata a strazilot' 1 cartierele sarace 1}1:, de ase- menea, hipodTmnul, caTe pasiona intreaga populatie, de let imparat pina la ultirnele patur£ sociale. Dttpa Constantinopol, vom 'Gizita oral}ele de provincie :

Alea;an(lria, Antiohia, Trapezunt1tl, I~fes•ul, Tesalonicul. Acestea sint prezentate cu int1·eaga lor orig1:nalitate l}i majori- tatea au un trecut l}i un prestigiu cu care, la inceput, Bizan- jttl nu se putea minclri. Urmeaza 'Gict,ta ntrala : condijii .;;i obiceimi ale Jaranilor, unelte $i in(leletniciri ·· agricole, pmni- cultuTa, cult1tra vitei de vie, c-re;9terea animalelor, apiculttt'f'o,,

institutiile care au facut obiectul primelor doua. volume *,

* vol.

1,

Viafa

~i moartea

Biwn!zzlui.

vol.

2,

lnstilufiile

lmperiului

Bi:qntin.

5

Abu nilenta prodvselor . permitea practicarea

co mertul-u.ii 9i exportnl. I ndustriile de lux erau dezvolta.te

·in mod deosebZ:t : stofe de in brodate en l1Ur ~i argint, covoare, t(tpisen"i ~i miitlisnrile, cctre sosetfu din Ohinct pentrtt atelierele impcriale.

civilizatia

Alexctndr·iei ndttsa in JJizant si

toricc.t, dreptul, istoria, teatr'u(, epopeea, lirismnl, fil~zofia, erm.r culti·vate let un irwlt nivel, intr-.o vrerne in care cea rnai mm:e parte a occi1lentalilor traian in ignoranta. Ohiar ~i invatarnint11.l a fost asignrat fiiTc'i nici o intt'erupere. Pe £le alta parte, arta bizantina, pornin1l de la arta elenistica, f!i-a dez'Voltat, putin cite pnfhi, originalitatea, in special in arh1"tectura, nnde chiar de ln prima ineercctre a -rez1tltat

.Jiozaicul, ,acmstii tapiserie

straZ.ucitoare fixata pe 1je~nim:e", a ajtms la o fntmuseJe extraordirwra. A poi, .frescareda sentimente nobile, reprodtwe

viafa, portretul ,descoper£1 mnul, sub aspect j1:zic ~i moral".

Bizantulni, li;nba \~1: cultura greaccl s-au plistrat

de-a htngul 'intregului Ev JJi ediu ~i lui ii revine un merit imens in rena~te-rea~lmanismuiui occidental. Dupa anul1453, carhtran:i bizan#ni, piiras1·nd I mperiul din Orient, a1t foT-

Literatnra

bizantinii

nu

cste

altceva

decit

contimwtii de Bizant.

Re- ·

~tiinfele

o wpodopera : Sfinta

"Datorita

Sofia.

nwt in Itcclia ~i in Franfa prirnele generatii de f!

Bc'Lwhlin,

s-ew desahis peste tot cU1'<'1WI'1. cle Z1:mba greacii, fn A ngl1:a, la

Lo'a cu·in; impulsll.l era dat.

In contimtarea bibliografiei date de autor, vom gasi un 811pliment jJe care a bincV01:t Sa-l alcat1tiasc~, pentTU ediJia

de .fujri, Jean flri1.11"llard, (l,irectur de st,udii let Bcole Pratique

des Hantes Et11des.

leni{Jti,

'Ltn

nn

Erasmus,

un Guillaume

Bude.

In

curind,

·

PAUL

CHALUS

secretar ger:crnl al Centrului International de Sintezii

din

Bibiiotcca de Sinleza Istorica ,L'Evolulion de L'l lmnanite" fondatii de I fenri Berr~ si culldnsii, du pii moarLeu acestuin, de Ccntru! lnter-

na\kiial de Sinte'J:a, al ci\rni creator a fost.

NoW:

Aceastii lucrate

constituie

eel

de

al

XXXII-lea

volum

NOTA ASUPRA VIETH LUI LOUIS BREHIER

;;I

OPEREI

Louis Bn\hier s-a nascut la Brest la 5 august 1868, dintr-o vcche fami- lie de proprietari 'rurali ~i de me~te~ugari din departamentul La Manche. Tatal sau era cadru universitar, agrcge, de gramatica, fost mai int!i cen- zor, apoi director de studii Ia colegii ~i licce din Brest, Bar-le-Duc, Cler- mont, Cahors ,Poitiers ~i in cele din urma la Paris.

Louis Brchicr era eel mai mare dintre cinci baieti. Cel de a! doilea a ajuns lil1 mcllic rcnumit. Cel mai tinar a devenit filozoful Emile Brcbier, profesor !a Sorbona ~i membru al Institutului Fran\ei in sec~ia de :;>tiinte Morale ~i Po.lilice. A ocupat aici locul lui Bergson.

Studiilc jJe care le-a urmat Louis Brehicr, in pofida numeroaselor sale schimlJ:'\ri de clomiciliu, au cunoscut o serie de succcse : prcmiul de onoare penlrn relorid la 'Poiliers, bacalaureat in litere, agrege de istorie la.virRta de 2-1 ani, doctor in litere Ia Sorbona, membru al Institutului Frantei iu ann] HJ:J7. Cariera :m a fost simpla: profesor de istorie la liceele din 3\Ion- tauban, Bonrges, Heims, Saint-Quentin, i~r in 1899 a tinut un curs cle geografie :;;i isloric anUcil. ~i a Evului Medin la Facultatea de litere din Clermo·nd-Ferrand. A profesat in acest ora~ timp de 35 ani. In anul 1946 s-a retras la Heims linga eopiii ~i milnero~li sai nepop ~i aici a scris trei volume despre istoria ~i eivilizapa bizanlina. A tcrminat ultimul volum en puPn timp lnainte de moartea sa in anul 1951.

Pcntru a ob[ine cantitatea cxtraorclinara de informa\.ii de care avea

nevoie, efectuase numeroase calatorii ~i misiuni ~tiin(ifice, intr-o' Yreme·

in care deplasarilc Ia mari distan tc intimpinau

inca multe cliflcnltati.

In 1910, a vizilat Venetia, Aleda, Constantinopolul. In Hl12, Homa,

Sicilia, ltalia mericlionala, apoi Grecia, ·penlru a stmlia sculplura lJizan-

tina.

In 1930, a efectnat ultima sa mare caliltorie : i\Illntele A thos, impreunii cu prielenul san Millet, nn savant bizantinolog. Ei au parcurs ciilare pe eatiri timp de o luna de zile celebra peninsula, poposind Ia numeroasele milnas- tiri pcntru a studia tezaurele clc arla bizantina cdc acestora. Drumul sau

la intoarcere a fost cu peripefii. Se urease la bordnl unei ~alupe pen tru a

In 1014

\'enc~ia ~i Tirolnl.

7

~,jnugc la vapornl care trcbuia ·sa-l rcacluca la Atcna, d1J.r mica ambarca- tJunc era cit pc-aci oii naufragiczc in. timpul furtunii.

b ~!lr~it, dupii cum scria, in anul 1956; doctorul Canque, Prc~edinte

al Socieh'ipi ,l'rictcnii Cnivcrsitiipi din Clermont", ,La congrese1e inter-

nalionalc, cl a reprezcntat Franta pcsle tot uncle necesitatca impunea Oicml eel mai competent ln matcric de stndii bizantinc san orientalisticc. Aslfcl, a vorhit rind pe rind in fata savantilor reunip Ia Bruxelies, la

Bruges, la Belgrad, la Bucure~ti, la Havenna

~i !a Homa, dind, dar ~i

prelu!nd, controlind opiniile sale in prezen}a oamcnilor san a· faptelor. El niciodatii nu scria ~i nu vorbca in afara experien~ei proprii eyi a confrun- Hirilor f;alc cu rcalitatca". Sa ci tarn ~i acea,lii frazii a acclnia~i prietcn devotat: ,!rni · voi aduce me;·cu aminte de congrc~ul Asoc\atiei Guillaum~ Bude. A fost o lnclntare sa dcscopJr reginnea Provence cu asemenea ernditi, viizind rind pe rind :Kimes, Avignon, c\.rles, Aigues-:'llories ~i Saintcs-Maries-de-Ja-Mer. Bre- hicr, menm sprini.cn, in prim-plan, cum sc spunc, cu o mcmorie vasta '~i credincioasii, Jmcurindu-sc de o autoritatc superioara in mijlocnl elitei

de un1a111~ti, prini.Tc care sc afla 9i Paul -valery~'.

Opera lui Louis Brehier cuprinde peste douazeci de lucriiri, citeva su·~, de articole ~i de rcccnzii, buletincle din Revue lzistorique, colaborarea la m<cle dic~icnarc ~i cnciclopedii. Ea a fost scrisii ~i rezumatii in diseursul tinnt c!c Eclouard Salin, c!nd acest.a i-a urmat la Academic des Inscrip-

tio;:s

ct

Bclles-Leltrcs.

18\ic!- l.e Schisme oTienlrd dll

1)agini.

XI-e

siccle.

Paris,

E.

Leroux,

1899,

312

18(.'[<- De

Graecanzm

jndiciornm

origine.

E.· Leroux

in 8, 110 pagini.

1GD1- l.'l~ggple de

1 798

d

1901.

I'aris,

Combet,

1901, in-

8,

XII,

334

pagini

(Academia

de

~tiin\e Morale,

Premiul

Audiffred

1902).

190l- Bibliographie de l'hisloire de Bgzance. Dezvoltarea studii'lor de htorie llizaritinii din sceolul al X VIII-lea plnii in sccolul al XX-lea

(Revue

d'Auuergne,

Clermond-Ferrand,

1901,

p.

3-36).

1C·04 - La Querclle des Images. Parls, Blond, 190,!, in- 16, 64 pagini.

HJ\J4- Les origines dn Crucifix dans I' art religieux. Paris, Blond, 1904,

in.- 16,

6:l

pagini.

1HA - Un discours iw!dit de

8,

83

pagini.

_Accusation dll patriarclze _ivlichel

Cerulaire devunl le Sgnode (imul 1059). Paris, E. Leroux, 1904,

(Extras din Revue des Etudes Grecqu.es, XVI.,

190iJ, XYH, 1904) prima erlitare a C0dicelui F,:ris gr. 1182,

in -

Psellos.

1~l2- to

14\l.

Hu;- Les

f'glises

byzantincs.

Paris,

Blond,

1\l06, in- 16,

63

pagini.

Les Basiliques chn!tiennes. Les Egliscs romanes. Les Eglises gothi-

qnes. 3 volume, in-

16, Blond, 1904, 64, 67 ~i, respeetiv, 64 pa-

gini. (Academia Francezii, Prcmiul Charles Blane, 1906).

8

Gahalda,

prima edipc, 1907, in- 12, 373 pagini; ediVa a Y-a, 1928, :300 pagini. (Academia Francrza, Fremiul Montyon 1928).

1908- lnva\i'imint. Le II avail historique (in colahorarc cu G. Desdevises din Dezert). Paris, Bloud, HJOS, in- 16.

1907- Les Croisades,

I'Eglise ei l'Orienl (iU

}\foyen Ag'e. Paris,

1910- Clermond-Ferrand,

Royal et

le

Puy-de-Dome.

(Ora~e de arta

ce-

lebre). ln colafiorare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, prima editie in anul 1910, in- 4, 14R pagini ~i ilustratii; editia a II-a in 1926.

provinciilor franceze).

Paris, Laurens, 1912, in- 4, 247 pagini; editia a II-a in 1923.

1913- Etudes sur l'hisloire de .Ia sculpture byzantine. N ouvellcs etudes wr l'histoire de Ia sculpture bi:antine. Paris, Tipografia Ka\ionalii,

1912- Studii regionalc. L'Auvergne (Antologic a

1911

(Raport asupra misiunilor arhe;Jogice.din anii 1910

9i 1913, in-

8,

92

~i 6S pagini, 22 :;;i, respcctiv, 23 plan~e.

~i 1912.

3

Ex-

~i 9).

Laurens,

tras din Nouvelles Archives des missions scientifiques, fasc

Cathedrale

de

Reims:

Une

oeuvre

frangaise.

Paris,

1916- La

in- 8°, 277 pagini, 56 ilustratii, editia a doua in anul 1920.

1918- L'Art

chretien.

Son

developpement

iconographique

des

origines

a

nos jours. Paris, Laurens, in- 4, prima editie in 1918, 156 pagini ~i 241 ilustratii. (Academic des Inscriptions. Premiul Fould 1918), Editia a dona, 192S, 480 pagini, XVI plan~e ~i 2S1 imagini.

1920- Les

survivances

du ~ulte imperial

a

By::ance.

(In

colaborare

cu

Mgr. Battifol). Paris, Aug. Picard, 1920, in- S 0 , p. 35-73.

1923- Tile Greek Cl!Urch; its relations with the West up io 1054. Attempts

at reunion of the greek and latin Cllurclles. (In

The Cambridge Me-

dieval History, t. IV, Cambridge 1923), in 8°, cap. lX (paginile 246- 273) ~i XIX (paginile 594- 626).

1924 -

Text ~i traducere in limba franceza. (Clasicii Istoriei Frantei ln Evul 1Yledin). Paris, Champion, 1924, in- 12, XXXVI- 258 pagini.

1924- L'Art Byzaniin. Paris, Laurens, 1924. (Patriile artei) in-S 0 , 204

H isloire

"anonyme

de

Ia

Premiere

Croisade.

(Gesia

Francomm).

pagini,

105

ilustratii.

1930- L'Ari en France. Des invasions /Jatbares d l'epogue romane. Paris,

Renaissance

,A travers l'Art franc;ais").

du livre,

1930,

211

1932- Riom, JYiozat,

Volvic et

1'ournoel.

pagini

XVI

~~

(Ora~e de arta,

plan~e (Colectia

celebre).

In cc-

laborare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, 1932·. Dar lui !i ram!nea de scris marea trllogie a Lumii bizantine:

* Viaja

§i

moartea

Bizanjului (februarie

1947)

** InstiiuJiile

Imperiului

bizantin

(ianuarie

1949)

*** Civiliza!ia bizanlinii(octombrie 1950).

9

A cesle trei marl vohm!c eraU: necesarc, c1L1pii cum scria Eclouard Salin, ,pcntru a face ca ~tiinta sa profite de extraorclinara eruditie a autorului;

pentru a conferi L umii bizantine locul ce i se cuvinc".

~i el adauga: ,Cincl a apamt, in anul 1950, CivilizaJia bizanlina, Louis Brehier avea optzeci ~i cloi de api,, Totu~i nici o urma de oboseala nu se ohserva

in

aceasta importanta lucrarc, despre care nu s-a.r exagera dadt s-ar spune

cii

bogii\ia ~i precizla dctaliilor pe care lc con \ine snnt exceptional()".

El a avut astfel bucuria de a vedea aparind cartea sa, dm in acela9i timp, cu o oarccare melancolie pe c~~re o scria pe cxcrnplarul ce ni l"a oferit :

,Copiilor · 9i nepotilor mei, le dedic ultimul meu volum, implinire a operei intrcgii mcle vieti de ccrceti\.tor".

JEAN C\LDHON

i\lcmbru al Acarlemiei din Helms

INTRODUCERE

Expunerea in ordine cronologica a destinelor Bizantu- lui ~i descrierea transformarilor institutiilor sale politice n)l s1nt suficiente pentru a da o imagine completa a locului pe care lumea bizantina, prin civilizatia sa, n ocupa in istoria universala. Cum trMau locuitorii Imperiului, care erau obiceiurile lor, uneori mai puternice decit legile, cum concepeau ei viata materiala, religioasa, morala, in- telectuala, cum au evoluat la acest popor neoelenic, ames- tecat cu clemente straine, dezvoltarea ~tiintei, literaturii, artei de-a lungul secolelor. Aceste fapte, de o importanta primordiala, constituie civilizatia unui popor. Institutiile ne indica istoria statului, a formarii, a dezvoltarii, a dedl,- derii sale : civilizatia constituie istoria poporului insu~i. Ea ne descopera temperamentul, idealurile, viata lui in realitatea concreta. De exemplu, istoria institutiilor ne ex.pune statutul juridic al factiunilor din arena precum ~i detaliile cerenwniilor p~latine ~i ale vietii oficiale a basi- leului, sau chiar organizarea ecleziastica ; istoria civiliza- tiei ne va permite sa asistam la o reuniune pe hi"gpdrom, sa descoperim viata privata a stapinilor Marelui Palat, precum ~i practicile religioase ale credincio~ilor. Krause inca din anul 1869, Hesseling in 1907, Gelzer (H.) in 1909, Runciman in 1933, pentru a nu-i cita de*cit pe ace~tia, au publicat despre civilizatia bizantina carti remarcabile 1 *, dar ei au inclus sub acela~i titlu istoria civilizatiei precum ~i pe cea a institutiilor ; acest~a detin, de altfel, locul principal in lucrarile respective. In fond, istoria civilizatiei bizantine n-a fost niciodata prezenta,ta separat ~i in ansamblul ei. Opera intelectuala a Bizantului, literatura, arta s-au constituit de nmlta vreme in discipline

* Notele sint trecute la

sfir~itul volumului.

11

,

autonome, asupra carora interesul a crescut in iuncvie de noile descoperiri. Istoria poporului, ~1 modului sau de viata,

a obiceiurilor traditionale, a ocupatiilor sale, a culturii

diferitelor clase, a ramas inca de stabilit. Pina acum ea nu a fost' cunoscuta decit din :studii de detaliu, pierdute

in xnasa articolelor din reviste, sau din publicatii colective

apa!·ute la ocazii jubiliare. In ~west al treilea volum al L~tmii bizantine, am incer- cat sa expunem in mod sistematic, eel putin in liniile sale n'lari, istoria civilizatiei bizantine. N:u trebuie sa ascundem,

~e altfel, dificultatile pe care le prezinta acest program. In timp ce izvoarele istoriei cronologice ~i constitutionale , ale Bizantului sint grupate, cele ale civilizatiei sint dis- persate la infinit. AlMuri de informatii pe e<tre le putem extrage din toate documentele scrise, descoperirile arheo- logice imbogatesc in fiecare zi cuno~tintele noastre asupra vieW intime :'IJ populatiei. Descoperirea de obiecte casnice, dintre cele mai banale, poate sa clarifice un intreg aspect.

On atit mai mult, descoperirea operelor de

arta, a docu:

mentelor de arhiva ; papirusuri, diplome imperiale sau

particulare ale bibliotecilor manastire~ti pre cum ~i diferite. inscriptii aduc marturii de inalta valoare care permit sa

se aprecieze opera civilizatoare a Bizantului. .Inainte de a intreprinde aceasta misiune, ar fi nedrept sa nu recunoa~tem ajutoarele oferite de . citeva capitole referitoare la viata ~i expansiunea intelectuala a Bizan- tului, din lucrarile citate mai sus. Pe. de alta parte, socie- tatea bizantina a fost descrisa cu o adevarata ·iscusinta in cartne deja cunoscute ale lui Augustin Marrast 2 , iiDr mai aproape de noi, in fermecatoarele Figttri biiantine ale lui

lui

Charl~ Diehl 3 ~i in pov~$tile pitore~ti ~i colorate ale

Gustav Schlumberger 4 In Grecia, Fedon Koukoules a

ini~iat, in Anuarul Societatii de Studii Bizantine din Atena,

o serie de studii admirabil documenta'Ge si dintre cele mai captivante asupra obiceiurilor societatH 'bizantine 5 • Vom

avea adesea ocazia sa citam din aceste pretioase lucri'l,ri, primele care s-au preocupat pina in prezent sa exploreze

in mod sistmnatic acest domeniu,

putin cuno sent.

Cartea intii

VIATA PARTICULARA ·

.

" r

CAPITOLUL

Fan1ilia

INTII

in pofida conceptiilor noi, datorate cre~tinisinului, fa- milia antica grec\)-romana a ramas in Bizant celula sociala. Ea formeaza o societate perfecta, compusa di:Q. parinti, _ eopii, servitori liberi, sclavi care traiesc sub autoritatea lui pater familias. Autonomia sa este afirmata prfn fo1osirea. numelui de familie mo~tenit.

I. Numele de familie

IJ:t Constantinopol au fosl de h1 inceput in vigoare dou{t obiceiuri diferite: traditi~u elena, care consta la origine in desenmarea · fiecarui individ printr-un nume propriu, urmat de acela al tata.lui sau sau al unui stramo:;; din partea tatalui: Demosthenes Demosthenous, Theo- phrastos Theodorou etc., dar ·care prime~te, incepind din antiehitate, ad~lga,rea unei poreele 6 ; obiceiul· roman pi'\stmt de imigrantii latini in ora~ul intemeiat de impara-

tul Constantin ~i continind praenomen-ul : Petrus, nomen gentiliaittm : 1\Iareellinus, cognomen : Felix Liberius (se- colul al VI-lea) 7 !ncepind din aceasta epoca apar obiceiuri noi. Pe de o parte, nomen gentiliciurn, care era purtat de

sclavii eliberati, a disparut 8 , iar numele unic

mmat de mentiunea tarii de origine 9 • Pe de alta parte,. folosirea de porcde se inmulte~te. Elc nu aveau ht 1nceput <Jee]J. yaloare individuala, a~a cum o demonstrea,z<'J, expre-

1Siile c~tre le dPscmneaza :l:uf.Ls(:}'l 6 l:nb(.~.YJv ::=:rL3o:/\t~,

este uneori

rzA&cnoc; 0 hrWVUf.LOV @p~X"f)c; (Symeonzis Semidalis Ghela- sios poreelit traeul)1°, dar dupa anullOOO, incep sa devina ereditare ~i majoritatea familiilor se distingeau printr-un nume care le apartinea ca o proprietate a lor 11 • Obiceiul primitiv (nume individual urmat de nn nume patern) s-a pastrat, dar numele tat~Uui este urn~t de cu-

14

vintul pmtlos (fiul) : Arghyropoulos, Strategopoulos etc. u

Ceea ce predomina, ca in occident, sint poreclel~ de origine populara, uneori grosolane, stabilite de secole: diformi-

groasa),

Kscpet.Aic; (cap mare) 13 ; defecte : cpo:yac; (miilcau) ; trasaturi

tat'i : nAo:-:-un63wc; (picior plat), zs~Aac; (buza

jizice:

p.;xupoc; (negru) 1 4, /,zux6c; (alb),

nupp6c; (ro~covan);

diminutit'e de nume de · botez : Nikolitzes, Theofilitzes, Gregoras; nume de animale: airoulos (motan), pardos (leopard), choiros (porq); nume de meserii: Paleolog 7t!X),rxto/,6yo:; era sinonim cu negustor de haine vechi iar

Focas, de fabricant de vetre de lut E-cp<ilx~IX) 15 • Aceasta concordanta intre evolutia numelor de familie in Bizant ~i in Occident prezinta interes, deoarece dove- de~te, in fond, caracterul european al societaW bizanti!le, in pofida contributulor orientale pe care le-a primit. In Asia ~i in special la arabi, nu se constata aceasta evolutie favorabila autonomiei familiale.

H. Logodna ~i casatoria

1nceputullegal al familiei este casatoria, transformata de cre~tinism, care a conferit consimtamintului reciproc al celor doi soti valoarea unei taine. Se ~tie cu cita greutate a. impus bis~rica conceptia sa despre trainicia legaturii astfel contractate popoarelor germanice stabilite in Occi- dent, in timp ce Asia mentine::jJ poligamia. In Bizant, legea civila, care recuno~tea divortul prin consimtamint reciproc, era in dezacord cu legislatia ecle- ziastica, care, in practica, a reu~it sa prevaleze. Pe un papirus din secolul al VI-lea,. se poate citi un act de divort intre Fl. Kallinikos ~i Aurelia Oyra, care atribuiau nein- telegerile lor unui gem:u rat~ ~i cad de acord sa ingrijeasca in eomtm de fiul lor, Anastasios 16 ; dar ulterior, legea civila a pus numeroase piedici acestei practici 17 Inovatia cea mai importanta, datorata Bisericii, a fost valoarea de lege conferita logodnei binecuvintate de catre un preot. Ruperea nejustificata a logodnei de catre una din parti era pedepsita cu amenzi pecuniare ~i cu pedepse spirituale 13 • De aici, au luat na~tere abuzuri ciudate:

familiile logodeau copiii la virsta frageda, din motive de interese ~i a fost nevoie ca legea civila sa interzica logodna unui copil inaintea virstei de ~apte ani, in timp ce virsta legaU!, a casatoriei era de doisprezece ani pent:r:u fete ~i

15

paisprezece ani pentru biHe~i 19 .Acordul era incheiat :prin

in~elegeri scrise cind era vorba de minori. tn

nicii depuneau jur:;tmint pe moa~te in fa~a unor marto:ri ; ei faceau, de asemenea, schimb de cruciuli~e sau micute

relicvare (C:yx6/,m1X), drept garan~ie a in~elegerii lor zo:

Ceea ce reiese din izvoare este, in primul rind, faptul ca, urmind pova~a sfintului loan Hrisostom (Gura de Aur),

parin~ii se grabeau sa-~i casatoreasca copiii 21 , iar, ca urmare, unirile liber-consim~ite de catre cei doi sot>i erau tot mai rare. Ele se pregateau fara ~tirea celor in cauza,

care emu obliga~i sa

chiar petitori, mai ales femei, care se angajau, printr-un salariu reglementat de lege, sa aranjeze casatorii 22 •

Nunta. Odata fixata ziua. casatoriei, familiile trirniteau invitatii, ale caror formule s-au pastrat 23 • 0 ceremonie importanta o constituia impodobirea camerei nuptiale, in ajunul casatoriei. Ea era acoperita cu tapiserii scumpe, se expuneau obiecte pr~tioase, in timp ce coruri cintau im- nuri specifice acestei ocazii 2 4 • tn ziua casatoriei, invitaw se imbracau in ve~mintealbe, care, dupa un vechi obicei, erau obligatorii2 5 Mirele (vup

c

se supuna vointei patinte~ti ~i existau

Cipru, logod-

cp~o<;),insotit de muzican~i,venea sa-~icaute mireasa ('iV f-"SDYJJ care i~i facea aparitia, minunat impodobita ~i cu obrazul fardat. El ii ridica voalul, deoarece se presupunea ca o

vede pentru prima

nunta. In mijlocul purtatorilor de torte, de cintareti, de cimbali~ti, mireasa inconjurata de femei, de parintii sM, de prieteni, se indrepta agale spre biserica, ·in timp ce in calea ei se presarau de la ferestre trandafiri ~i violete 26

.Atunci incepea ceremon<ia de

oara.

Ritualurile principale erau cununarea celor doi soti ~i schimbul de verighete. De obicei, cununiile erau ~inute de un na~, paransymph-os, care, in casatoriile imperiale, a~ter­ nea o draperie de stofa scumpa pe capetele casatoritilor 27 Observam ca, in afara de ceremonia religioasa, obiceiu- rile antice s-au men~inut. tn acest fel intra mireasa in casa sotului ei, inso~ita de muzicanti ~i de cintareti, dar, sub influenta bise:ticii, cintecele populare de nunta erau ]nlo- cuite adesea de cintece religioase 28 • La fel, banchetlli de nunta era inseparabil casatoriei, dar femeile ~i barhatii mincau separat. Mesele insa erau incarcate cu toata vesela pretioasa de care dispunea familia ~i ora~iile de nunta nu incetau pina noaptea. Tinerii casatori~i erau c.ondu~i atunci in camera nup~iala, iar in dimineata urmatoare l)a.rin~ii

16

--- --- -------- --- -

trezeasd din somn, cintindu-le

cintece potrtvite evenimentului 29

· Contraete ~i donaf.ii. So~ii, mai ales in~pind din seco- lul al XI-lea, erau uniti fie p1·in angajmnente verbalc, fie prin contracte scrise de notari, in prezent?u unor martori. Potrivit dreptului roman, so"tul nu putea instraina zestrea soyiei, dar putea sa o transmita mo~tenitorilor sai 30 Ea consta nu numai in bunnri imobiliare, ci ~i in mone4e de aur, mobilier, sclavi, uueori ehiar ~i din recolta anului. La rindul sau, sot-ul facea so~iei o donatic, care constituia partea de avere lasati"\, acesteia daca devenea .vaduva ~i care consta adesea in bijuterii ~i alte obiecte 31

~i pl'ietenii veneau sari

Ill. Viata de familic

Familia bizantina avca intotdeauna aspectul unci monarhii la seara redusa, cu toate ca legile au sH1bit autori~ tatea paterna, devenita o simpla putere de protectie 32 • Sub influenya cre~tinismului, situatia sociala a sotiei a fost ameliorata in mod simyitor. De la Justinian, la impa- ratii din familia Comnenilor, legile i-au asigurat femeii o protectie eficace, interzicind casatoriile temporare, redu- cind numarul cazurilor de divort ~i punind la loc de cinste casatoria 33 • :Ximic nu e mai curios in aceasta priYinta decit efuziunile lirice ale lui Leon al VI-lea, in preambulul legilor sale cu prtvire Ia: caracterul sacru al casatoriei ~i

asupra frumusetu

ceremonialului ce insotea nunta 34 •

Dar, 'casa.torh1 implica egalit~1tea conditiilor ~i nu pe Ce!1 a puterilor. Femeia, spunea a.cela~i print, trebuie sa-~i aminteasca faptul ca, a fost creata dintr-o coasta a lui Adam ~i ea ea nu este decit un aliat al barbatului, un ajutor al acestuia. El este men.tbrul principal, ,eapul unui trup unic" format prin easatorie 35

Ace::JJsti1 subordonare a sotiei nu se deosebe~te de con- ceptiile occidentale din aceea~i epoca, dar exista o linie care separa cele dona civilizatii : inchiderea femeil bizan- tine in gineceu (ftpartamentul rezervat acesteia), uncori sub paza eunucilor. La drept vorbind, Grecia antica cuno~tea deja .obiceiul sepaTarii sexelor, iar eunucii nu lipseau nici la Roma~. Familia bizantina nu este in aceasta privinta mai oTientala, mai asiatica decit aceea a antichitatii gre- ce~ti. Biseriea insa~i reglement~1 cu severitate raporturile·

.

2-c. 115

17

intre cele doua sexe, dar interdictiile, ca acelea ale Con- ciliului in TTullo din anul 692, se aplicau vieW exterioare ~i nu organizarii hmiliei 36 • Cum s-a spus pe buna dreptate, obiceit~Tile au fast mai putemice decU legile. Fara indoiala, imparatesele ~i principesele au frapat in toate timpurile prin comportarea lor foarte libera. Este suficient sa amintim unele exemple ca acelea ale .Athenaisei Evdokia in secolul al V-lea, al Teodorei in timpul lui Iustinian, al Sklerenei, favorita lui Constantin Monoma- chul, al principeselor de la curtea Comnenilor, care se i.!;ltreyineau in mod liber cu savanti, poeti, medici. Dar, cind ie~eau din casa, fe-t;ele lor erau acoperite cu voal ; ele nu-~i faceau apari"t;ia nici la banchetele solemne, nici chiar, incepind dintr-o anumita epoca, in loja imperiala de la hipodrom 37 .Cazul lor era de altfel de excepyie, iar IJreceptele morale erau mult mai severe la persoanele obi~­ lmite 38 • Se intelege de la sine ca, inBizant, ca de altfel peste-tot, existau casatorii in care autoritatea sotului nu atirna prea

greu in fata voin"t;ei

Prodromos, poet flamind, casatorit cu o femeie de familie buna, care ii adusese o frun:oasa zestre, compusa din case,

aur ~i argint. In curin'd, trindavia ~i purtarea lui urita sfir~ira prin

a o exaspera pe sotie; cind se intorcea beat, ea il batea, il

certa, ba chiar ii incuia u~a casei. Cu toate acestea, ca o

femeie cumsecade ce era, se ocupa de casa, avea grija de

copii, i~i tesea singura rochiile de in ~i bumbac, in timp ce nedemnul ei sot cutreiera circiumile, Ea ii repro~a cu ama- raciune ca nu i-a facut niciodata cadouri, ca nu i-a dat

yreo rochi~ noua de

1)rea des ~i ca a lasat casa sa cada in ruina 39 De fapt, opinia publica nu era in favoarea femeii. Fara

a mai vorbi de glumele proaste, de proverbele populare 40 ,

chiar ~i in literatura, ea este de regula ponegrita. Kekaumenos a scris ca este periculos sa fii in raporturi proaste cu 0 fenieie, dar este ~i mai ran sa fii prieten cu ea, mai ales daca este frumoasa, deoarece in acest caz ai de luptat eu trei adversari : diavolul, gratia 9i cuvintele sedu- catoare 41 Femeile insele nu ave::m o 11arere bunrt despre sexul slab., Pentru Kasia, care a replicat, totu~i., atit de bine l?~ complime:n:tul caraghios al lui Teofil 42 , femeia consti- tuie o nenorocire, chiar daca cste frumoasa; iar daca este mita, pentru ea aceasta reprezinta eel mai rau destin ~ 3

feminine.

.A~a era casnicia lui Teodor

Pa~ti, ca a obligat-o sa ,posteasca"

18

!nsa.~i Anna Comtlena avea o pa.rere proasta despre femei : ele sint bunc, zicea ea, de bocitoare, din cauza.

usurintei cu care varsa lacrhni. dar afacerile Rerioase nu le

cJIHl c vorba

de a pastra un secret. Pe mama ~i bunica sa, Anna Dala.s- sena, ea le considera exeepFonale ~i o Hiuda pe Irene Du- kas, aflata in pericol de a fi captura.ta de turci, pentru ci1 nu a, manifestat niei un gcst de la~itate cum fac femeile de obicei 44 Un vocrn destul fie mediocru, Oghndn femeilor, stabile~te pern·t:-;itatea feminina mentionata in Biblie, in literatura laidl ~i in proverbcle JlOJmlare ~ 5 Prin urnnre; nu este de mirare ca instruirea femcilor a fost adesea neglijata ~i aproape intotdeauna inferioara

pl:h esc. Ele s1nt crt ni~te vase gaurite, atunei

aceleia a barbaWor. Femeile. de litere, care pot fi citato in

Bizan~, sint putine: Anna/ CoJimena,

nu ~1re citu~i de putin rivale 4 H. In cl~1sa de mijloc, eclucatia fctelor era rednsa, ht lucrul m~mual si la lectura Sfintei

Scripturi, cu uneie 110~iuni de ~tiint(tde carte ' 1 ". Oasa em locul obisnuit de activitate al femeilor si ele nu ie~eau de aici deeit foarte rar. Mihail Attaliates', de- scriind un .cutremur .de pa,mint; po\,.estc~te ca fiind cevar

cea mai cunoscuta,.

anonnal faptul ci1 se ved~au pe r;trazi femei ,care 1S,i pier-

san, Teoetist3J, mama

lui Teodor Studitul, femeie austera, modest(\, S,i l'ezervata, imbracata intotdeauna in culori inchise, conducea en o mina ferma, dar de temut, pc cei trei fii ~i pe fiica sa, apli- cindpropria-i educatie pentru a-i cre;;;te bine ~i a-i face sa studieze cit mai mult 49 •

rlusera orice pudoare" 48 • In-caminul

.

.

D:waJ femeile trelmi:om sa iasa din easa, ele i9i acopereau

capnl cu un voal eolorat care incadm partea de sus- a fetei

apoi

cadea pe spate, intorcinclu-c;e J1Tin fa~a 50 Pa,trjciul *

Constantin, care o cres.tea el irtsu~i pe fiica sa Teofano, interzicea ca aceasta sa, fie lasata sa iasa fara a fi insotiH _de numcro~i servitori 51 . Una din ocaziile de a ie~idin casa, in afara participarii 1a slujhele religioase, era frecvcntarea bililor publice, care erau acdea~i cu ale barlmtilor, dcH'. aecesihile pentru fieeare dintrc sexe la ore diferite. Acest

* PATRICIU. Demnitate creata de Constantin eel l\Iare, care a desnintat vcchile ordine senatorial ~i ecvestru; titlu onorific, acordat pentru servicii exceplionale, inclusiv conduciHorilor barbari. In vremea lui Iustinian a devenit dcmnitatca cea mai lnalta. Dup:l sec. al VII-lea, a devcnit gradul superior In ierarhia. eunucilor de la: curtea impe-· rialii. Titlul a dispiirut pri~ sec. al XI-lea.

19

obicei era inLr-atit de inriidikirmt incit costumele de baie

figurau in trusourile. celor care se casatoreau 52 ~ . Departe de a fi atenuata, aceasta schimnicie a, femeilor ma,i er8J inc:), in vigoare pina in ultimele zile ale Biz~1ntului. Francesco Filelfo, secretar allegatiei venetiene la Constan- tinopol in airull420, scria ca grecoaicele vorbeau o limba mai curata decit sotii lor, deoarece ele nu aveau niciodata contact cu strainii ~i nici cu compatriotH lor. ,Ele nu ies niciodata, exceptind timpul nop~ii, decit cu fata aeoperita ~i insotite de servitori; eind merg la biserid1 sauviziLeaza rude foarte apropiate" 5 3.

EunucH.· !n Bizant, o earacteristica a conditiei femeilor em folosirea de eunuci, singurii barbati. admi.;;;i sa patrunda in ~tpartamentele lor. Se cuno~tea rolul lor important la Marele Palat ~i in stat pina in secolul al XII-lea, dar mult mai putin locul pe care i1 detineau la persoanele parti- culare 54 • ~A in m::J,re ~parte din regi~IH0a Caucazului, ei cost::m foarte nmlt, iar legi aspre interzieeau c::.tstrarea copiilor ~i a sclavilor nascuti in interiorul imperiului; dar reinnoire3, lor frecventa demonstreaza, ca acestea erau foarte prost aplicate 55 • Se poate trage conc1uzia ei1 eunucH trebuie sa fi fost destul de nrunero~i, eel pupn in famUiile bogate 56 • Opinia publica le era de altfel nefavorahila ~i ei erau obiectul glmnelor deplasate pe care ni le pastreaza proverbele populare ~i piesele satirice ca ~1fessa eunuwlui, parodie a oficiului divin, unde apare un preot care i~i da fiica de nevasta unui eunuc 57.

du9i

Servitorii. ~i sclavii. Potrivit rangului social al stapi- nului, in afara eunucilor, gospodaria mai cupriridea inca un numar (,lestul de mare de servitori de ambe sexe, din patura sociala a celor liberi sau dezrobiti, uneori adevatati para- ziti, amintind de client;ii romani ~i de sc1avii propriu-zi~i. In toate timpurile, predicatori, ca sfintul loan Hrisostom 'in secolul al V-lea, sau in secolul al XIV-lea Isidor din Tesalonic, s-au ridicat i~potriva vanitatii celor mari, care, pentru a trai, au nevoio de un personal atit de nume- ros sau i~i dau aere cu ostentatic pe strazile ora~elor cu o suita de lingu~itori ~i paraziti 58 • 0 familie mediocra ca a lui Teodor Prodromos compusa din cei doi so~i, patru copii l}i o mama batrina, nu avea xna( putin de einci valeti ~i o doica 59 ,

20

Sclavajl1l nu a incetat sa exfste pina la sfir~itului Jih'u- lui Medin d<Jx, in comp8Jratie cu sclavajul roman, a devenit mai suportabil 'in privinta severitaW legilor 60 , precum ~i in practica. Eliber~"rea sclavilor era privita ca un lucru bun: Grigore din Nazianz a eliberat toti sclavii si:ti·,prin testamcntul pe care 1-a lasat 61 In secolui'al IX-lea, Teodor Studitnl a interzis folosirea de sclavi in manastiri 62 ; dar nuse intimpla la fel peste tot, caci sfint8J Teodora din Tesa-

lonic

si trei scl:JJVi 63 •

doneaza manastirii in care intra, 0 suta de aurei *

' Ji"ara indoiala, sclavajul a ajuns sa fie considerat o stare

anormala, dar cu toate ca legea facilita tot mai mult eli- berarea sclaviJor, nimeni n-a pus vreodata problema sa-l

suprime. SM1pinul avea asupra sclavului putere absoluta ~;~i putea sa-l pedepseasca fika urmari grave. Teoctista, despre care a fost vorba, i~i trata bine servitoarele, qar nu le ierta nici o abatere ~i insotea :m.ustrarile sale cu palme, apoi cuprinsa de rernu~cari, le cerea iertare in genunchi 64 • Nu toti stapinii de sclavi aveau acelea~i scrupule, cum o arata povestea fratelui Sfintei Teofano, care a lovit un sch.JN cu o asemenea violenta incit a lesinat el insusi 65

Departe de a disparea, scla~ajul era in Orie-!

Evului Medin mai infloritor ca niciodata. In secolul al XI-lea, marii proprieta\). posedau sclavi cu miile ~i ii pu- neau sa lupte in armata lor 66 • Razboaiele nesfirsite alimen-

tau comer~ul de sclavi. In. acest mod, Almugavarii **, re,·olta~i impotriva imperiului, vindeau ca sclavi pe nu- mero~ii lor prizonieri greci, pe care negustorii din~ Barce-- lona veneau sa-i cumpere la Teba'in Beotia 67 In anul 1448, intorcindu-se de la Constantinopol, Pero Tafur aduce cu el sclayi pe care i-a cumparat la Caffa 68

Copiii. Eveniment de familie prin excelenta, na~terea unui copil era insotita de practici ~i obiceiuri de origine antica, mai mult sau mai putin modificate de cre~tinism.

lt

la sfir~itul

* Moneda romana

de aur.

(n.

trad.)

** ALMUGAVARI. Mercenari" catalani condu~i de Roger de Flor, care s-au pus la dispozitia lmparatului Andronic al II-lea Paledlogul, pentru a lupta contra turcilor (1303-1304). Ulterior, s-au dedat la jafuri ~i dezordini ~~ au intrat in conflict cu imparatul, care nu le platise. sumele solidtate. Uciderea lui Roger de catre basileul Mihail al IX-lea a dezlantuit razbunarea a. (1305). 1n urmatorii ani, partea balcanica a Imperiului a fost

pt;stiitli de campaniile a. In cele din urma, a. au cucerit ducatul· franc al

Athenei

~i au intemeiat acolo un principat ara_gonez;

21

Existau mijlaace pentru a u~llra pracrearea, araguri eiu- date care nu erau lipsite de perieal, aetiuni magice sau fil:wterii 69 . ~~strologii prevesteau se:xul eopilului ~i ii Bta~ bileau horasca1ml la na~tere 7°. :Moa~e, in general fara cuno~Unte rnedicale, dar de retete supe1 s1 itiaaseasistaulana~tere 71 Copilul adus pe lume era seufundat intr-a sealdataare ~i infa~at cu fe~e, cun1 o arata icoanele cu N a9terea lui Hristos, a Feeiaarei, a Sfintuh1i loan Botezatorul. Fe~ele ( cpo:crx.~o:~) trebuiau sa fie din lina 9i copilul nu era seas din ele decit dupa patruzeci sau ~aizeci de zile 72 • Problema alaptiirii COI)ilului de di.tre mama era ml>lt discutata in Bizant, precum ~i in alte parti. Oameni im:portanti ca Eustathias din 'l'esalonic, se plingeau ca mamele .ineredinteazii copiii unardaiciiarPsellas,in Elogi·ul mamei sa.le, relateaza o rugaciune urind nou-nascutului sa nu suga niciadata la alt sin decit la eel al mamei sale 73 • Folosirea biberonului nu era bine vazuta. Viata Sfintului Teodor Tiron, dupa un _manuseris din secah:il al X-lea, prezinta un tin~tr vaduv obligat sa-~i creasca el imm~i copilul cu o fiertura de griu ~i de arz lungita cu apa ~i cu miere, turnata intr-un ·vas in forma de pahar. La apa.ri- tia primilar dinti, ii tHtdea piine de griu, umezind buzele

a poi fructe moi ~i legmne, dar }Jrun-

cul nu gusta nici un fel de earn~ pina nu era clestul. de ·

Copilul era dus la biseJ;iea pentru a fi botezat la o

al

VI-lea, epoca in care botezul eopiilor nu mai era pm; in

chiar devenise obligatoriu 75 • Ritualul cansta

intotdeauna in trei scufundari, dar sint do-vezi ca exista botezul prin stropirea ea1)ului eu :>.gheasrna in<,:a din secolnl

~tiutoa.re

copilului cu vin alb,

v~nros~

·

sapta~nina ·dupa na~tere, eel pu~in ineepind eu secolnl

discutie, ba

al VI-lea, sau

ofieia botezul, preotul ii dadea copilului numele ales de catre na~, c:;,re statea in apropierea finului sau, eu 0 lumi- nare aprinsa ]n mina. Se alegea de preferinta numele mmi

}Joate ehiar mai diDainte 76 Inainte de a

sfint sau al unei sarbatori (Epiphanios, Paschasios), sau al unei virtuti (Sofia, Elpis) 77 , sau care implica protectia, divina (Teofilact, Teodora, Te~dor). Uneari se ?.nwstetau

se recurgea

la luminari aprinse dirora li se dadea,u nume : cea care fie .stingea ultima era cansiders,ta c3J raspuns al oraeolulu.i ia.

Dupa terminarea botezului so revenea acasa cu mare pampa, uneori cu luminari aprinse, intonind cJnteeul n::H- gios : ,Tu e~ti botezat intru Hristos" 79 •

eu ceremonia botezului ~i unele superstitii, dnd

22

ii'dma cducatie. Aceasta avea. loc pentru ambelt~ sexe in a1)artamentni femeilor (gineeeu). 'l'eoctista tinea aici fiii

pina la virsta de 7 ani ~i ii instrnia ea insa~i 80 Marna

:-;ui

lui Psellos, Teodota, procedeaza la .fel. Ea inter7-ieea st\r- vitoarelor sale sa spuna copiilor pove~ti fantastice, pli11e de mon~tri 1nspaim1ntatori, povestindu-le ea insa~i ·· epi- ·

soade din Biblie, care i-au incintat pe copiii din tOate

tim.purile : Isaac

vintat de l1aban pentru ea o asculta pe mama sa, copilul

lisus supus pa.rintilor sai

memora toate aceste povestiri ~i dovedea ca poseda ase- nwnca aptitndini incit f:o fost dat la ~coala la virsta de 5 ani a terminat-o la 8 ani, fiind capabil sa invete Iliacltt pe rost 81 Mai mode~ti, majoritatea copiilor inv(t\-fLU fabdele lui Esop. Dar studiul ~i pove~tile a.l terna.u cu joaca. Dupa. Sfin- tul Ioan Hrisostom, bai(jtii RC jucau cu trasuri, cu maga- ru~i f'~UUcu cai de argila, cu cu"ute de pamint sau de pili!tri:i . .Aqieele, mingile, sistrele, fluiercle, flautele, titirezulaveau, de asemenea, mult succes. Joculcu cinci pietre(ne:y"t'oc.Ad}~), descris intr-1u1 comentariu al lui Tzetzes, nu este altceva

in casa din N azaret. Psellos

surmnindu-se, tatalui sau, Iacob birit\cu-·

decit ~otronul nostru. Feti~ele aveau papu~i (y~y~a, yufLq>oc.~)

de ceara, de pamint ars, de gips, pe .care le imbracau cu cea mai mare grija 82 • Nieiodati-t ,nu se aminte~te in texte de e';Qrcitii fizice sau de jocnri violente, dar inforro.atia noa:o;tra este departe dE~ a. f1 eompleta. Gustul bizantinilor pcutru vinatoare ~i, cum vom vedea ceva mai departe, pentru un joe care ar corespunde jocului de polo actual, insa caJare, pa.re sa demonstreze. ca, ]n dasele suspuse, cal ·pu~in antrenamentul pentru aceste exerciW tre1mie sa fi exista,t .inea din .copilarie. ··

. l"uncrarillc ~i cuHul morfilor. Dt~~i legea romana, care

interzicea inhumarea in incinta ora~elor, nu a fost ahrogata dec1t de Leon al VI-lea 83 , multa vreme ea nu mai era aplieat.a, iar dorinta de a face inmormintari in aproviereu,

sfintilor sporise numarul cirnitirelor din jurul biseriei-

lor 81 .

·

Pe de alta parte, obieeiurile funcrare, practicate eu zel la. toate clasele sociale, pnrt<1u ineiJ., amprenta antichiU.ttii paglne. Astfel, exista obiceiul bocitoarelor platite, fernei eu parul despletit care cintau sau deelamau poeme funebre

.Aceasta mi'mifesta;re teartra-

la de durere avea loc probabil chiar in biserica ~i uneori

(myrologhia), compuse

dinainte.

23

mult,imea prezenta i se alatura ; dupa aceea, }naintc ea

sic:riul sa fie dus la groapa, cei prezenti, la invitatia peo-

veneau sa dea defunctului ultimnl sarnt 83 Se

poa.te cita aceea~i origine ~i pentru r~lte obieeiuri 86 , cea. mai importanta, adrnisa de biserica, com;ta in intilniri:

tuluj,

ale ruddor ~i prietenilor la o data fi:xa in jurul morm'in- tului, pentru f~ relua bocetele ~i a ftducc daruri, uncori prt~jituri ~ 7 , in timp ce in SiTia ~i in .Armenia continua sf'~ se sacrifice tauri ~i berbeci }Je morminte, J:n poficb dezapro- bruii clerului 88 • Psellos, intorcinclu-se pe nea~teptate la,. Constantinopol, ~i-a gasit rudele ~i prietenii reunit.i ]n ::1eest moclla eimitir, in jurul mormintului surorii sale, des- pre care nu ~tia ca, amurit 89 •

In timp ce in Occident aceste adunari aveau loc in eea de a treia, a ~aptea ~i a patruzecea zi clupa inmorminta:m, dupa un obicei imprumutat de la evrei, in Orient) acear-;ta, tripla comemorare era celebrata in cea de a treia, a nona ~i a patruzecea zi. Poporul impusese bisericii ceremonia din ziua a noua, care nu era justificata prin nici un prece- dent biblic. Respectarea celei de a patruzecea zi nu eTa justificata nici de Biblie, nici chiar de obiceimile pag!ne de origine elenica. Bazindu-se pe un text al lui Vettius Valens, care scria in Antiohia in.secolul al II-lea al erei noast:re, Franz Cumont ~ demonstrat ca acest obicei da- teaza din \remea religiei astrologice din Babilon. Numercle 3, 7 ~i 40 fiind numere perfecte, marcheaza incheierea unui ciclu lunar 90 Luna este caJauzitoarea vietii uterine : ea regleaza fenomenele ciclice ale sanatatu femeilor, vegheaza la formarea ovulelor ~i, de asemenea, la descompunerea lor. Obiceinl triplei comemorari ~1 morWor a, fost a,testat la sfir~itul secolului al IV-lea de Constitu,tiile apostoli(~e, redactate in .Antiohia, care recomandau rugaciunile ~i wmenile ~i aclmiteau mesele funei·are 91 Exegeti, savanti 1 teologi ~i al~ii au fommlat explieaW ale acestui obicei, fi'i,ra a merge insa pina la adevarata sa origine. Poporul credea ca sufletul mortului raminea pe piimint pina in ziua a treia, era judecat in ziuaa nona ~i se prezenta in cea de a patra- zecea zi in fata lui Dumnezeu, care ii fi:xa o a~teptare phJ~ la vi·emea invie:rii 9 2. Cu privire la doliu, e;cceptind doliul irnperial, informa- Wle sint sumare. Imparatul il purta in alb, iar supu~ii in negru; co:!J!emomrea din cca, de a patruzecea zi insernna. l}i terminarea doliului, dar oamenii din popor renuntau la

24

ei dupa ziua a nona; Alte semne de doliu constau in t~Herea

j)i:iQ'Ului, a~ezarefb pe p~un1nt, sf!~ierea ve~mintelor 93 •

.i\Iormintele ~i eimithtJle. 'Irupurile mortilor erau in-

ehL'le in sarcofage de piatra., de marrnura, de porfir, decorate . Sf•;u nu cu sculpturi, potrivit rangului social nl defuncvilor. Cele mai gramlioase ernu ale 1nrpara-tilor, pastrale h~ bi- seiica Sfintilor Apostoli 94 • ~)arcofagele 'irnpodobite cu scene evanghelice erau :rezcrvate martirilor, sfintilor ~i familiilor de rang inalt. Din cole. deseopcrite la Constantinopol, cnm este ee1chrul :fragment de h1 manastirea Ps;tmathia 95 , sint puttne, 1;e t.:;llld 11oma 9i 1\avenna au furnizat serii bogate. In tcatc timp1uile, rrlnrile :personalitati au· fost · ingro- 11ate in morminte monumentale, a~ezate in biserici, ca

it<3c·l<l al coman!lantuloi n1ercenarHor franei,

nikc8, eontemporan cu Aw1ronic al II-lca, h11 Kahtic-Gea- Ini ''''· S-a, descoperit, de asernenea, h1 Constantinopol in 1914, .in cartierul Hebdomon, un nwrmint snbteran (hi-

JVIihail

rror-

pog·eu) *, ascmarrator cclor eeR0 co~1struiau in Siria in .onm't-

re;, martiriiOl' £!7. 1\ra o rotoruli'\, ts:1patrt 1n ~iBt ~i fasonata, cu un diarnctJ·u de 15 meil'i, fiind int'crisL:L intr-o cruce greaea, ea,re o impa.rtea in patru camere, cindva. acoperite de 1w1ti semicilindrice; in stllpii sustiniltori erau scohite

ca;viiat,i, loc~r,z.i, pentru a adapostj Bttrcofagele, numeroti!Jte

cRlitero grcce~ti. Alto morminte erau a~ezate in gropi ~i,

in mm dintre ele, s-a dcscoperit un sarcofag monolit din

Irnportanta

i:iCL:.Stui hipfigeu :pare Sa demonBLreze ca el apartinea lWei

:mamrurll, alba, dccorat JW cde patru h::turi.

m~im1stiri 98 •

Thlforminte1e oamenilor simpli, mult mai modeste, erau

sr~rate in p8Jmint. !n anii Hl:35-l937,

sap:'iturile arhcolo-

gicD

ale

Universitatii

Seotiene

Saint-Andrews,

conduse

de profesornl J. H. Baxter,. pe amplasamentul 1\farelui

Palat din Constantinopol, au scos la iveala, in apropierea

nn Yl:'l'it.abil chnitir de un ea,rac-

ter llopular, instalat in aecst loc, aproape de o biserica, dupit abandonarea Mardui Pal<~~ de dtre imparatii din familia Comnenilor 99.

fofit~"i J'.Tonetarii imperiale,

Mormintele erau insenmate adesea prin stele funerare

din piatra Ban din marrnuri1, ·pc care era gravata o inserip- tie, eare exprima venerarea mortilor de ci:itre cei Yii. 0

* Constructie subterana facuta pentru a adaposti

morminte

(n. trad.).

25

stela descoperita la Constantinopol (in cartiorul '}'op-H9une) permite sa se observe su!J acrotere, unite IJI'intr-un mic arc, un medalion gol care trebuie sa fi continut portretul defunctului, un oarecare Amachis, apothekarios (intendent

al mrui antrepozit) 100 , frigiuJn pl'in na~tere; mort la vireta de cincizeci de ani 10 1. Unmedalioninmozaicde lalifuzPuldin Istanbul ~i o epigrama a·lui Manuel Philes confirrnt\, obi-

ceiul impodobirii mormintului cu

Inscriptiile, in 'general foartc Simple, nu redan, ::tde- sea, decit numele defun,ctului, calitatea sa de credlnrios

~i 1Hi.lxi de viata fericita.

un portret 102 •

·

[ln felul ucesta cxista un mare numar de epitafuri din secolele nl Y-lea ~i al Vl-lca descoperite la Constautinopol ~i in Asia l\Jiea: ,Scphnas spre fericita amintire, federat* In oastea imperiala, credincios". ,Hcrmiones Thcodoules Domnos, neofit (botezat recent), in virsta 'de douiizeci de ani 1;>i fccior" (Constantinopol). ,Loc de veci (oifcr~t;) al robu!ui lui Dumnezeu, Florentianos ~i al iubitei sale sotii; t>i odilmcsc aici" (Amaseea Pontulni}- ,Aici odihne~te robul lui Dumnezeu Eugenis dececlat in indictionul"'* XII la 12 iunie, In ziua de simhata" Ancy~a (Ank~ra), 12 iunie 56-.11° 8 .]

Alaturi de inscriptii descoperite pe accasta calc, nu- meroase epitafuii biz3Jniine ne-au parvenit prin texte

ale direi cih'ti a

~i in special prin Antolog1·a

Pala,t1:na,

VII-a ~i a VIII-a contin exclusiv epigrame funerare: eele din cartea a VIII-a in intregime, mai pui;in una~ sint cornpuse de Sflntul Grigore din Nazianz (mort \n anul 389), iar cele~din c~u'tea a VII-a li apartin lui Agathias din ~Hyri­ na 104 In. fata acesteLabundente de epitafuri, este Hresc

sa se creada ca este vorba de simple jocuri, de poezii de salon compuse in cercuri literare. Ceea ce justifica aeest punct de vcdere sint tocmai subiectele tratate :· l'aul Silentiarius *** scrie un epita,f lui Homer (VII, 4), Aga- thi as, pecel al unei potirnichi Inincate de un motan (\II, 204). 0 Tnare parte~din aceste epigrame sint imitayii dupa poeti alexandrini. In sfiqit, in mijlocul acestei soC'ietiiti cre~tine, intr-o epoea in care paginismul era hiirWi'v de

* FOEDERAT. Soldat de origine barban'\ inrolat in armata imp.e.ri~la Inipal, existau formapuni conduse de ~efi proprii, cu stalut de trupe aliate:

Din sec. al VI-lea f. sint inrolati individual~~ comanda\i de ofj\eri hizantini. ** INDICTION. Pcrioada de 15 ani folosita in fixarea impozitelor, stabilita de catre Constantin eel i\Iare in ~J1::. A dcvcnit ~i un mijloc de cronologie (inceputul unui ciclu de 15 ani fiincl 1 scptembl'ic).

*** SILENTIARIUS. Curte:m insiircinat cu

tinerea

ordinii ~i iini~tii

In aduniirile solemne ~i In procesiuni!e' impcriale. Li se incredintau ~i ;nisi-,

uni diplomatice.

26

legi

tex~e. Nn este vorba aiei deeit de Erebos *, de Acl1eron, de Minos, de Parcde care scurteaza zilele oarnenilor, de

nmzele care il piing pe un tinar muzician (YII, 612), iar

IuE

f;'i P ·bsfQna s:l-i primeaBcrt prit•tenii cu bunavoint{t (VII,

58).

este uim5tm locul pc ertre 1nitologia il det,ine in aceste

1

u

I<:igipteanu1

InergT

pin~'\ la a;-i implom

pe Pluton

In

aeela:;;i

timp,

eredinta

ere~tina a

acestor

autori,

pasiutHti dupilmHologia pi:Jgilli'l, se descopera uneori prin-

de

altJ:d anwstecate .cu texLe de illspiratie pur cre~tina : a~a esto epitaful lui Diogene ~ompus de unchiul :;:i mn:Qn.imul

sau, eviscopul de Amisos (Samson)

,eare ii va ·. o.btine

tr-n

Inm1rcr1

Etd!:'.ramele

lor

nea~teptatii.

se

gascsc

rugaciuniio sale lm loc tn cornl ferici\ilor" (VII,G13);

la ttl cste epit~1ful Sfi:nt11bi Ioan Milosthul, patriarhul .Alexandriei (@9-f:i19), scris de· discipoJul s~'iu S()ft:pnios

Bste el~r ca. aici avem d:"_:a face em epitafuri

rea:,,

a.lU'el,

lH'it

(Y~I, 679)

105

C1tre au putut h

p~~

SCl'ISe jW morrmnte.

rnitologice

nn

J<:pigramele

teme

ui'cra,

de

nimit deosebit, dac{u avem _in vedere instruirea ve care o llrimeau 8Jutorii ·acestora, cre:;;tinl san pagini, in ~come puhli(•e, ineev1nd cu UnivenMRtea lui Teodosie a] IT-lea,

de Capitolium. De mulLa vreme Parin~ii Biseridi, pre- emu Sfintul Vasile, recunoscuseri:i necesitaLea J3entru 11 de a stndi~:t antiehiLatea Plena. Frin urmare. nti va

fi c;nrprinziitor sii intilnim in epiLafurile cornpuse ile Chi· gor:e din N~czianz, ca ~i de sueceSOTii sai din :'ecolul al

VI-left, aeelea~i reminiscen~e mitologice, acelea:;;i aluzii 18, Er0hcs, la Hades, la virsta do irnr, la m11zc. S-a mers pina la ~,-i lH'eziee nmti profaJJator de m.orminte Cava fi IJCdep- Sit t:lc: catre Erinii ** (VIII, 199). Pentm el, ca ~i puntru

toti literatii bizantini din toate timpurile, aceasta era o

simpla figura retorica 106 •

Epigramele funerare ale Sfin t ului Grigore, consae1;ate rudfior si prietenilor sai, Bint interesante si nneori einotio- nante, OElinonstrind cit de puternice erau aceste sentimei1te

.Auto-

rul ,,-ol'1)este C11 0 adevarata tandrete deSm'e tatiil sau, fost

de familie in societatea provinciala din

Cappadoeia.

(lpbcop de Naz;ianz, desp1·e marna sa No~ma, a ean1i viata

~i nwarte au fost ca ale unei sfinte, de lJrieLenia sa pcntru

,,- Zei ai infernului in mitologia grehca (n. lrad.).

"* Divinitati dzlmnatoare in n;ilologia greacii, c:re pedepscau fil.Tii·

delerJ'e

muritorilor

(n.

trad.).

·

27

Sfintul Vasile, r;,i de toti cei pe ca,re i-a ccmoscut. Num~rul e:xagerat al textelor dedicate aceleia~i persm1ne (52 pentru mama. sa) ne impiedid1 sa credem ca epitafurile ·sale au putut fi gravate pe morminte. Acela~i lucm se poate spune 9i des pre epigrame in care el blameaza agapele rituale tinnte la mormintele martirilor 9i cf,re degenerau 1n orgii (VIII, 166 la 176), ca ~i pe acelea privitoare la profanarea cinli- tirelor, nelegiuire, se pare, foarte raspindita in Cappadocia:

nwrminte deschise pentru a gasi in ele aur, biserici eon- struite din piatra luata de la morminte. A_ceste blesteme au putut fi inscrise pe stelele funerare dn1 cimitire, dar nu pe morminte.

IV. PI'oprietatea de famiUe

Proprietatea, definita prin dreptul roman ~i prin legis- latia imperiala, constituia baza economica a familiei. Tatal, in geneml, nu era unicnl detina.tor al proprietatii (regim dotal, 1)arte de averc lasata so~iei de sotul decedat, copii emancipati etc.) dar el era singurul in mil_surto sa redacteze actele care il priveau : testamente, donatii, in- chirieri, dezrobiri de sclavi. etc. Cu ajutorul acestor acte ~i in special cu al testamentelor ne putem face o idee des1)re averile familiale. Din pacate, marturiile care ne-an parve- nit nu se refera decit la marile averi ~i nu ne permit s~t ne imaginam veniturile familiilor mai putin bogate. ' Sfintul Grigore din Nazianz, care nu fusese niciodata casatorit, a redacta.t testamentul sau inainte de iulie 381, pe vremea cind avea loc al doilea Coneiliu ecumenic la Constantinopol. Bunurile S2vle constau din schwi, domenii funclare, mo~ia parinteasca, din Sazianz, teren pentru cre~terea animalelor domestico; turme de oi, herghelii de iepe etc. :M:ai poseda de asemenea alte dcma domcnii, ye~­ mintc de aba, de matase, de postav, tnnici ( stichru1:a), mantii (pallia), bunuri lasate ca mo~tenire pentru dia,r;::~Jni ~i pentru laici 107 • Averca sa mobiliara consta din 135 solidi (monede de aur), impartiti intre mai nmlti legat:rcri, dar aceasta suma nu reprezenta decit o mica parte, dupa, cum o arata rentele lasate mo~tenire rudei sale Hessina, pentru a-:i permite sa traiascrt impreuna cu cele dona :fiice intr-o casa rurala 1° 8

28

fPrefata unei Novelle a lui Iustin;an arata ce pntea sa reprczinte !n secolul a! VI-lea averea unni mcmbru a! elasci senatoriale 109 • Este Yorba

de testarnentul lui Hlerios, oir [;lcriosis.simus, a oiirui executarc a dus ·Ia

netntelegeri in Ire mo~tenitori. Ace~tia slnt eei patru fii ai sai, Constantin, Anthemios, I\allipios, Alexandru, care poarta titlul de vir clarissirrms*.

Gel mai mare, Constantin, privilcgiat, a !un t casa piir!ntcasca din Constan-

tin opal,

trei nu PU primit dcc!t tcrcnuri suhurhnne;, case pentru stiiplni (praelo- ria), c,ladiri pcntru exploatare (aedes), priivalii ~i ateliere (officfnoe), griidini, rezervor de apa, rmmej (h!lppodronms'~ Acestora le.era inter:-:isii instriiinarca domcniilor mo9tenite pe ca~e crau obligati sa lc ·transmitii

inca o cnsii in Antiohia ~i domcniul suburban In Copariis. Ceilalti

mai dcparte urma~ilor lor, iar daca lllml dintrc ei murca fiirii a avea copii, partca sa revenPa celorlalti frai.i. Tn plus, prin codicil, Hierios ho~ara~te

cii domcniul din Coparia, dat lui Constantin, va rewni fiului accstuia,

Hierios, care va fi emancipat la moartea testatorului. Se poate desprinde

din

inalienabilc].

aceste dispozi~ii dorinta de a asigura unci familii bunuri perpetue ~i ·

In secolul 8,1 VIII-lea,, o familie bogata era aceea a lui. Teofanes Marturisitorul. Parintii sai, Isaac ~i T.eodota, posedau o insula in Marea Egee cu numero~i sclavi. El avea v\rsta de trei ani la moartra tatalui si'Lu, care fusese facut strateg al themei** J\'Iarii Egee. La virsta de 10 ani, conform practicii aminti:te mai sus, a fost ·logodit cu o bogata mo~tenitoare, Megalo, pe care a luat-o de sotie cind avea 18 ani, pentru a o asculta, pe mama sa. Dar cei doi soti intra fiecare in cite o rnanastire si Teofanes s-a retras 'in cea de la Polichnion, care facea parte din ave- rea mo~tenitrt de el, dUJ.la aceea, a fondat alta la Kalony- ~noR, pe unterencareapi1Xyinusc, deasemenea, tata}ui SaU. In acest eaz avem un exemplu de un domeniu fondat in parte pe seculariz<.rea de manastir.i, cu titlu de charis- ·

tikia110.

mari a;veri, mai ~"los clupa rena~terea comertului maritim in sccolele al X-lca ~i ~tl XI-lea, proveneau din afacerL De exemplu cea a lui Mih~1il Attaliates, care a povestit t=5l insu~i pTopria sa istorie in Diataxis· (regula-

~.-l.Jte

* VJH CLARISSIMUS. Titlu onorific acordat in sec. aJ III-lea sena- toriior romani, dar care s-a devalorizat treptat dupii sec. a! IV-lea, ajun- gind sa fie folosit de funct.ionarii subalterni. ·In vrcmea lui Justinian, titlu! ajunge pe ultimul loc In ierarhia celor trei grade ale demnitiiplor. VIR GLOHIOSISSIMt.:s. Titlu creat de Justinian (eel mai inalt in ierarllie, rezcrvat patriciilor, consulilor etc. Ulterior a deciizut ~i el). · ** T~EME. UnWiti administrativ-militarc ale Imperiului, rezultate din irnpartirca fiicutii de Hcraklios in scopul descentralizarii ap:lriirii statului. Erau conduse de cite un strateg, care depindea direct qe imparat. El avca ~i atrilmtii civile, inclusiY judiciare.

29

mf'nt), redactat pentru fundatiilo' :;;ale caritabile 111 El s-a nascut la Attalia, in prinml sfort al veacului al XI-lea, din parinti de o conditio destul de modesta. J\!Iai tirziu, a trebuit sa cedeze partea lui de mo~tenire fra~ilor ~i surori- lor sale. Pe la anul 1034 a venit la Oonstantinopol sa-~i faca studiile.

[S-a casiltorit de doua ori ~i una ctintre sotiile sale i-a ad us o proprie- tatc la Flodesto; pare sil nu fi avut ctecit uh fin, Teodor, care a fost notar impe1:ial. Jurist ~i om de afaceri renumit a facut avere prin operatiuni iinanciare ~i a devcnit in felul acesta independent. Bunurile sale constau mai ales din case de inchiriat. El a constrnit numeroase asemenea case, care-i adticcau mari veniluri, pe terenul mo~tenit de la sotia sa in H.odosto, pe care cutremurele de pamint ~i incursiunile du~manilor le distrusescril. Acest earlier, situat in partea de apus a ora~ului, era in apropierea nnui port foarte prosper, frecventat de venetieni. Ca o favoarc, sub donmia lui l\lihail al VII-lea, fiind antJ;ypaios* $i jlldecator al dromon**-ului, el a

de impozite pentru . proprietatile

obtinut in anuL 1074 o scutire to tala

,:de din Hodosto ~i din hriprejurimi 112 ].

0 avere mai modesta, da~· care asigura un venit destul

de important, a fost aceea a lui Teoclor Karabas, prohabil un preot casatorit, al carui testament exista, fiind reclac- tat in anul1314 in prezenya a 18 preoti din aceea~i locali-

din manastirea de la Peribleptos 113 .*

tate ~i a doi cMugari

[Cilsiltorit de dona ori, el a donat copiilor din prima casatorie ?estrea mamei lor ~i a imparpt bunurile sale intre cea de a dona sope, copiii sili ~i mai multi fii adoptivi. Averea sa se compnnea din ~ase case cu nnul sau ,1ouil etaje, in vccinatatea milnastirii l'eribleptos, stapinite in comun cu uepotul sau Ioan din Atlalia, ceva mai departe alte lucuinte, dintre care una avea curte en o fintina si un rezervor de apa, alte doua avind o curte comuna, 'o alta cu un singu~ ctaj avind a coperi~ sub forma de cupola ~i ccloane. El de\inea in afara de acestea, plantatii de vita de vie, cicrczi de vite, turme de oi, vinuri in pivnite, griu ~i alte cereale in hambare, o tra- sura (xouC()(A"'J"r~pwv), nn magar, galcp pentrn scoaterea apei din fintina, ccanne, cuferc pentru imbri\caminte de lina, patnt euverturi de matase, douii relicvarii de argint, o centura de argint aurit valorind 8 nornisme, dona inele de aur ~i dona de argint, o sumil de 52 duca\i, in sfiqit ipoteci in valoare de 17nomisrne asupra a dona caseJ

Daca, a~a cum s-a presupus, acest testament aplu·tine unui preot de tara, ol dovede~te o veritabila avere. Fara

* ANTHYPATOS. Demnitatea apare in sec. al VII-lea ~i cste le- gati\ de tit1ul de hypaios-dcmnitate cu care Iustin·ian a inlocuit-o pe

. cea de con~ul. A. ar fi deci

echivalent cu un proconsul.

** JCDECATOH.II HIPODHOMULCI. Instanta creata in vremea lui Yasile I. Era situata sub porticnrile din jurul bipodromului. Se ocupa

·de procesele intre demnitari ~i func\ionari.

30

1ndoi<tli'l, acest r numeroase car:;e trc buie sa fi fost locuinte

~i"iri1ne$ti iar trasura, un car ucces~r lucrarilor agricole.

Exista, ]n acela~i tinip o CD,sa pentru sti:'upini, impodobit;'!J en coloane 9i acO:perit cu o cupola. :M:obilierul era sumar 9i nu este menVionata nici o carte. Este interesa:nt de con- statnt ca muner;ci ul consta din ducati venetieni, caro aveau rn·ioritate in acea epoca, in detrirnentul rnonedei imperi-

ale. Aceste citeva marturii asupr~ proprietaHi fa,miliale arata ca paturile SOCiale instarite din ora~e CUllll>ar::>vU eu placere domenii run1le care le asigurau aprovizionarea. Se pm1te vedea, pe de alta parte, ca Iocuintele de inchiri~1t emu nmneroaRe in ora9e, incepind din secolul al XI-lea, cemt ce lasa s;'\. so rresupuna ci:\, ,mica burghrzien 9i clr.- sele nevoia~e lccuiau in apartaml'ntele pe can• le inchiri- au acestor:=t proprietarii ~i uneori speculantii.

CAl'ITOLUL II

Viata 1nateriaUi

Dupa ce. am deseris viata (le f;:Hililie, relatiile clintre memhl'ii Sai, chdinile pastrate ]JCntru a Sal'ba.tori eveni- mentele. mLrC rnarcau trecutul Sau, este IlCCeSa,r Sa adUrtfHU m.artmtile care neinformeaza asupra trebuintelor esentiale ale . atJestor mici grupuri sociale : locuinta, costumul, llmna, cu elemente de lux mai mult sau mai putin accen- tuate, in functie de conditHle soeiale.

I. Locuinta

Casele bimi eonservate din regiunea bazaltica a Siriei centrale, evacuate de locuitmii lor in fa~a invaziilor arahe 9i abandoua,te in mod definitiv, au ramas intacte, iar cea, mai mare parte sint dahtte dupa en1 seleucida*

*ERA SELEUC_IDA. Are ca an de inceput 312 i.e.n. (data intrarii

~iumfalc a lui

Seleukos in Babilonia). Folosita ln Orient

31

cu inscl'iptii grcce~ti. Construite intr-un n1immat apareiaj cu imbinari vioaie, cu galcrii, cu balcoane acoperite, cu terase, cu bueatarii subterane, cu grajduri incapatoare, ele a testa existenta unei vieti confortabile ~i opulente, dar, en zidurile lor grease ~i strapunse de putine fercstr'e spre ;;trada, ele nu ne pot oferi o idee exacta despre locuinta biza,nt.ina 114 . Jntreaga aeLiYibte a casei avea loc intr-o curte inte- rioara care marginea apartamentele de h1 mai multe etaje. Singura u~a spre strad~1 era precedata de un mic · pridvor flancat pe o 1mrte de un turn care servea ca locuinta pentru roriar, iar de ecalalt:'i, parte, de o locuinta n'zcryata oas- petilor115. Totul se asemana oarecum cu a~ez{crile unei m8J18stiri. Pe strilzile cu portieuri, obi~nuite in Sirian6, casele nu faceau co,rp comun cu galeriile. · Foarte deosebite emu casele bizantine pe earelecunoa~- .tem din monumentele 1mpcdobite cu figuri, ca bordura mozaicului din Yakto, descoperit in anull932 ~i care repre- zinHi eladiri publiee ~i case particulare din Antiohia seco- lului al V-leam. In loc sa 8o izoleze de stratL1., casele erau prPvazute .en ferestre, cu· lungi deschideri dreptunghiulare in zid, unemi chiar cu o galerie descoperita ce aminte~te de a~ezl:JJ­ rea unei ease din Serdjilla (Siria Oentrala). Fiecare easa,, pnrb numele fonclatorului ei. Cea clemunita To Aeov-rLou casa lni Leon, avea fatl1Jda de euloare verde, prevazuta eu dona u~i recLangnlare : era im"81ita cu un aeoperi~ de olane ro~ii cu dubla panta ~i impodobita cu coloanc, care

sustineau o arhitrava.

_Casa ltti .A.rd('l,bur avea mai multa

})restanta : era. o cladire din caramida ro~ie cu o fer.eastra prevazuta cu bare de aceea~i culoare. Acoperi~ul; in dona ape, se termina intr-un fel de l)iramida. in partea stinga se afla o sala lung-a, maseata de o cladire rruti mic8, ·lli. se 1mtcau observa doua cupole. Archtlmr se afla la Antiohia

in ealitate de rnag·ister militum per Orie·ntern (450-457).

Mai poseda o casa· linga Constantihopol, pe promontoriul Sosthenos, cumpamta de Hierios, al earui testament l-am semnalat dejaus. La poalel~ unui deal de linga Antiohia, acoperit de culturi in terase, in mijlocul unni peisaj proaspat, cu un m·izont montan, sapaturile au scos la iveala ruinele unei vile din secolul al III-lea, modlficata dona secole maitirziu. Salile sale incapatmwe ~i curtea cu exedre erau pavate cu frumoose mozaicuri, dintre care multe ayeau un fond

32

aurit11 9 . Er3, un adevarat palat de tip oriental, emnpus

o

de receptie.

Aceste locuinte bogate nu ne pot da vreo idee ~i des- pre locuinvele caselor de mijloc. In ora~ele inari se con- stnJ.i~m case cu cinci etaje (in mod exceptional cu 7 sau cu 9), incepind din secolul al V-lea. Etajele erau inchiriate

situate apartamentele iar pe cealaltii sMile

.din

dona parti

separate printr-un culoar central, pc

pfl,rte fiind

la o:o:uneni mai putin instariti ~i adesea se iveau neinteleger~

intre locatari. Tzetzes se plingea de vecinii care, ca tirmare

a spargerii tuburilor de scurgere, evacuau apele menajere

pe 1'1carP 20 • !ncepind aproximativ din secolul al IX-lea, casa bur- gheziei instarite, cu dona sau trei etaje, era construita, fie din apareiaj alternat cu caramizi ~i cu piatra aparenta, fie din piatrrL acoperita cu stuc, adesea policrom, cum se vede pe n1.ozaicul din Yakto ; mannura nu se folosea decit l)entru palate. Fatada principala, dind uneori spre o strada cu porticuri, putea fi ornamentata la marginea aco- })eri~ului ~i pe corni~ele proeminente care separau etajele; bakoane ie~ite in afara permiteau sa se priveasca spre straclli 121 ]ierestrele erau de forma dreptunghiulara sau curbate, prevazute cu mici ochiuri de sticla fixate in rama de gips ; acestea erau in general prevazute cu zabrele. Acoperi~urile erau in forma de terasi1 sau in doua ape. Cele dona tipuri de acoperi~ coexista in reprezenU1rile de ora~e, in mozaicuri sau in picturile din manuscrise 122 cum s-a vazut, in Siria., deasupra caselor im1)ortante se inl'!Jtau cupole. lJ~a de la intrare, in forrn}1 de balta sau rectangulara, era adesea din panouri defier, impodobita cu piroane cu cap mare. Se vedeau de asemenea la fataclele caselor bogate, sci:iri exterioare impunatoare din piatra sau din marmura, care conduceau spre o u~a sub forma de trapa 123 . Se vede ca,, cu toate precautiile necesare, casa bizantina nu mai era izolata ~i la clistanta ,de viata ora~ului, ci avea, precum casele occidentale din secolul al XU-lea, largi deschideri spre lumea exterioara. Aceasta o demonstreaza ~i regulamentele stradale, care interziceau · deteriorarea caHor publicel 2 4.

erau

etaje

in jurul unei sali mari, triclinium, plasata la parter sau la primul etaj, dar a carei inaltime era egala cu c()a a cla- dirii respective. Aceasta era sala de receptie, rezervata

~i,

1n interior,

camerele

dispuse la

diferite

3

-c. 115

33

bal'batilor. Gineceul era la unul din etajele superioare. Etajele ~i acoperi~ul erau sustinute de coloane din rharmura sau din lemn, dupa posibilitMile locatarului. Se acorda de altfel o mare importanta ornainenta;t,iei : pardoseli pavate cu marmura sau cu mozaic, zi.quri cu lambriuti de marmura sf1u decorate CU picturi .laice Sa1J- 'religioase, plafoane din cedru etc. Camerele nu erau separate uneori decit ]Jriri panouri de scindura 125 . Casele p.opulare erau

in

$itrpanta, cu birneacoperite cu trestie. Un contempora.n

al lui Eustathios din Tesalonic, Pediadites, descrie sta- rea jalnica a colibelor taranilor · din Corfu, unde ~WOI)C­ ri~ul era din stuf lega.t cu iarba. Podeaua acestor case saracacio8JSC era din pamint batut, presarat CU 8Coici, ia,r lit ceJe de conditie mijlocie era din lemn san caramic1a 126 •

In mult'e case, ca ~i in manastiri, exista o sala rezer-

vat.l, incalzitului (f.l'X'(c~pd 9 v), in afara lmcatariei 1mde caminul, a~ezat foarte jos, era incalzit cu lemne. Unele :?uYOftu ~i cuptor pentru coacerea piiniL Fumul era evacuat

in toate

de catrenumero~i Sc:lriitm'il 28

ln sfi:r~it,casa era inconjurata de dependinte~qaredove- desc sptritul practic al locatarilor, preocupati de confortul

intii e:xista

curie~, cu ie~ire spre strada ~icomunica printr-o alta. u~a cu vestibulul : aceasta era destul de sratioasa pentru a se putea desfa~ma 111 ea exercitH de calari!;J· 1n mijlocul curtii sc DJfla un rut sau un rezeryor de ara. In continuare exista o gradina, in care se gaseau uneori bi:iHe particulare. Gra,jduri ~i staule pentru vite se gaseau chiar h't ca,sele cele maisamcel29.

Evlavia locuitorilor se manifesta prin numel'oase repl'ezentari ale crncii pe ziduri, }Je u~i ~f chiar pc acopex;i- ~uri, dar coneiliilc biserice~ti interziceau sa fie reprezentata pe pardoseli 130 . Inscriptii pioase se gas.ean pe pt"Tet,ii vesi<~bululuil 31 Multe locuinte bogate detineau o capela provriel 32 ~i chiar familiile cele ma.i modeste aveau ieon·os- ltt81ll lor, paraelis nnde er;.m atirnate sfintele imagini1 33 • To?vte iriformatiile date de scriitori sint confinnate prin modul de aranjate a caselor stravechi ale caroi' pa,rti sau

ruine mai exista inca

.Astfel, casa nobiliara din :ilfelnik

. (Ma.cedonia), care dateaza din secolul al X-lea, este eon- sbruita in ~1pareiaj altcrnat, pietre ~i cara,mizi foi'lniiHl figuri geometrice. Ea este flancata de un turn de apaxare patrat. !n interior, o mare sala avin'd inaitimea cit cUi-

pri:n burlane cu patru Iaturi 127 . Prezenta latrinelor

easele est e a testata prin legi ~i

lor si avea numerosi servitori. JYia.i

34

direa propriu-zisa iar

etaje camere lat<erale.

rutaele unei scari din

in junil

ei sint

dispuse pe

doua

Ferestrele sint arenite

se. vad.

~i

piatra1 3 4.

La :Th'listra, ruinele palatului locuit de despo~i lasa sa se vada la primul etaj o sala care ocupa toata lungimea

· · cladirii, cu o inaltime dubla fata de cea a parterului ; in mijloc, o ni~a era rezervata tronului, peretii erau din zidarie acoperiUt cu stuc, fatada hnpodobita cu balcoane,

iar ferestrele arcuite1 35

ri1'ii otomane, au fost gasite mai mult sau mai putin trans- for·mate, la Constantinopol (casa in apropierea de Kum- Kapu, cu balcon acoperit ~i sMi boltite l~ toate etajele, case din Fanar, din care una fusese ocupata de bailul Venetiei) 13 6 ~i la 'l'rapezunt (destul de asemanatoare cu de la JVIelnik,. cu un acoperi~ cu patru versante ~i

o mare,

tul unui mare demnitar ne este descris de catre fondatorul sau 1 Teodor. JVIetochites, mare logothet* al lui .AndroniC al H-lea. Un superb palat, care cuprinde o capela,: gra- dini minunate cu ape ti~nitoare aduse cu mari cheltujeli

din imense rezervoare, era situat in centrul unui maret J;>i bogat domeniu. Dar 'l'eodor, compromis in razboiul dintre .Andronic al II-lea ~i Andronic al III-lea, yazu }Xtlatul sau distni.s. din ordinul invingatorului, in anul 1328 138

.

.A1te case, datind dinaintea cuce-.

impartita ulterior in doua incaperi)1 37 . J>ala-

H. MOBILIERUL

Mobilierul care umpiea apartan1entele ne estecunoscut

mai ales din reprezentari figurative, adesea greu de datat,

repro-

cacio pictura

d ucind .un interior, poate fi copia un,ui origina.l mai v:echi.

din secolul al XI-lea sau al XII-lea,

* LOGOTHET, Inalt functionar al statului, similar cu un· ministrn modem. Functia se constitttie incepind din vremea lui Iustinian. Existau:

un logothet al finantelor publice (logothetes lou ghenikou loghisleriou), un altul al· armatei (care se ocupa cu distribuirea soldelor), un logothet ,al turmelor", care raspundea de domeniile private ale imparatului. In timpul Comnenilor apare,un logothetes ton sekreton (,a! birourilor"); insar- cina_t cu controlul fin::mtelor ~i al administratiei. Mai tirziu, acesta devine marele logotliet, asimilabil unui prim-ministru. Un caz special era eel al .logotheiu/ui dromului (dromos '=,drum", ,cursa"). El era ~eful diploma- tiei, dar raspundea ~i de functionarea po~tei,. de activitatea poliJiei ~i de legiiturile cu strainii stabiliti pe teritoriul Imperiului. Funcpa sa a aparut ·

in ·sec. al VIII-lea.

35

:In l'lus, in artele figurative ale epocii Paleologilor, se e.on- stata introducerea sistematica de ·clemente arhitectonice si de accesorii antice.

'

Frumoasa

lucrare

a

generalului

de

Beylie

asu}Jra ·

Lomtinfei bizantine prezinta un intreg repertoriu de desene

de mobila: scaune, mese, duhtpuri, obiecte diverse e:xtrase dinmozaicuri sau din picturile descoperite in manusmise din toate epocile1 39 ; nu ne putem referi h1 acestea decit eu prec::J,utic ~i corelind cit mai nmlt cu putinta atcsl:ai'ea l~r vcu ac~ea a scriitorilor sau a pieselor care au ajuns pm~~ la nor. Un fmute frumos mozaic mural de la biserica din Dafhe (sfir~itul secolului al XI-lea), al carui subiect este X a$te're(t .Pecioarei, rPprezinta un interior somptuos al

unei case aristocmtiee

acoperit cu o bogata tapiserie impodobita c11 desene r0prezentind legende: Lauza este acoperita 1)e jumat~•te cu o cuvcTtura brodata. 0 senitoa.re agita deaRupra cavnlui ei un evantai de pene 141 ~i doi din tovara9ii sai, imbraca\i elegant, aduc mincaruri in cu'pe. 0 ll11Dilil9a, cu }Wosopul pe brat toarna a-pa dintr~un ceainic inlighearml de cupru in care este introclm; copilul nou nitscut.

se

ince,str:1te in perete (-ro~ xcxp'f1apw:,), ~i s-au gasit unelein

ca::;e]e din Ha,uran 9i la Oonstantinopol, la p::tlatul Tekfur- Sera.i, in forma de ni~al 4 2. Dulapurile mobile se pare, dupa reproduceri, ca nu se fohme::m deeit ca biblioteci. Ele erau preva.zute cu n~;fturi,

pe <mre cartile erau a9ezate,

incuietoare ~i deasupra un fronton1 43 .

Crt 9i in Occident, pentru pastrare:>, obiectelor de im bra.:. ca1ninte ~i a obiectelor pretioase se foloseau cufere. La Expozitia de arta bizantina din anull931 se rmtea vedea un panou al unui cufar provenind din Cairo (seco1ele

VI- VII) 14 ' 1 . Bl este confectionat din placi de lemn fixate

intr-o rama, unele netede, altele impodobite cu oma- mente sculptate : animale alergind in voluta, tulpina onclulata, incadrata de pati·u lei, entrelacsuri etc. Cufa- rul, rnai mic, al catedralei din Terracina se remarci1 prin

140

. Se poatc vedea aici un pat

in

anumite

descrieri

vorbe~te despre

dula,puri

orizontal, avertu

doua u~i cu

· ornamentatia sa zoomorfa, cu animale reale §i fantaBtice

sub arcuri in semicere sprijinite pe

c.oloane sub forma de fus in elice, avind capitelurile ~i

.Acest decor in stil oriental il11i:lica

un obiect important, dar a carui datare este nesigWf'am.

cu scene de vinatoare

bazele asemanatoare.

36

Se cunosc mai ales casete destinate pastrarii bijute- riilor sau obiectelor de n1ici diinensiuni, ca ladita de lemn pictat din coleetia Volkonsky l s0colul a] :XfTl-lea) 146 , ca inJ.portanta serie a elegantelor cutii de filde~ uncle, in rame executate din rozete, uneori din rnonede, apar teme rnitologice, episoade din viata lui Adam ~i a Evei, subiecte specifice, vinatori, gladiatori etc. Toate aceste opere rafinate, din secolele al X-lea ~i al XI-lea, nu se gaseau, bineinteles, decit in casele aristocrate ~i sflr~eau prin a imbogati tezaurele bisericilor14 7 • Ounoa~tem mai bine mobilele de baza ~i, in primul rind, mesele care erau folosite pentru mincare, rotunde, patrate, sau dreptun- glliulare. Forma rotunda parea mai solemna : a~a era mal'la impe1·iala pentru banchete de la Tricliniumul celor N oua- sprezece paturi* 148 . Alaturi de mese de lernn, exist?.u altele din materiale pretioase nu nup1ai in Palatul Imperi:>ol,

ci J7i in locuintele celor bogati 149 . In familia marelui proprio- tar paflagonian, care era Sfintul Filaret, intilnim o masa rot"Qnda, antica,. incrust8,ta cu filde~, aur ~i argint, atit

de mare

Dar masa patrata. sau dreptunglliulara, adoptata de J-3iseriC~1 bizantina Ci.l, altar pentru liturghie, pare Sa fj ayut

o fulosinta curenta 15 1, atat cea cu

sau unite prin RiJinghii, cit ~i cea sprijinita pe arcaiJuri. Scaunele var'i?vu de la cele cu spatar, adevarate fotolii (ka.th.edr8 )1 52 , folosite pentru servirea mesei, pintl la ba.nci f;li' simiJle taburete, ca,re trebuie sa fi fost cele mai obi~­ nuite. Exist::m, ue- ::-~semenea, scaune joase faxa spatrur, sprijiniie pe ~ase picioare patrate, reunite prin arcuril 53 . Paturile, cum ne-a denwnstrat-o mozB.icul de la Dafne

patnt picioare, simple

incit puteau sa se a~eze la ea 36 de invitatil 50 .

citat mai sus, emu sprijinite pe patru picioarc ~i ridicate Uf5or ,spre ci:'tpatii ; cele care par ridicate, ~i la care se putea ajunge cu ajutorul unui taburet, sint prevazute la cap ~i

Ia, picioare cu tablii de inaltimi inegale; altele sint in

intr·t:~gime plat e. Picioarele, dcstul de groase, nu pot fi dceit din lemn ~i sint in general foarte ornamentate. Patu-

·rile celor sruraci emu mizerabUe, dcspre ele ne putem forma

o ideea din reprezentarea rniracolului cu vindecarea

Ologului 154 . Huminatul casnic era asigurat fie cu opaite en ulei xo:vo-Yjl.o:, /,uxvtov fie cu faclii 9i luminari ( xzp~wv) 15 i'.

>\< TRICLIKICM-CL

CELOR

19

PATCRI.

Incilpcre

In

Palatul.

Jrnpcr}al In care se ·pneau banclwte, la care mescnii se a~ezau pe patmile

cure putcau cuprinde, Iiccare,

cite 12 persoanc.

37

Thlarile mi.1zee det.in numeroase opaite de pamint ars, ro~u, ne:-:muJtuit, c;:n·e dateaza din secolele al VL-lc<.L ~i al VII-lea ~i provin din Siria, din Palestina, din Bgipt ~i din Africa. Jme sint mu,rcate cu medalioane sigilafp en inseripfii ~i diverse ornamente. Un opait descoperit Ja Beirut este decorat cu panni a~ezati fata-nfata, de fiecare

parte a

I)iOa>:ie, ca : ,,Lumina lui Hrisios striUuce~te pentru toti'' 157 Anumite opaiye aveau un recipient rotund, fara tearte, cu un cioc foarte marc. ornat en volute. Gasim acelll si ,, tip de opait cu o toarta in form_a de ineL Altele avenu u~1 recipient apro8pe oval iar ]n ].oc de toarta un miner plin.

Cele ImLi yechi nu aveau in partea concava a cliscului decit un sing·ur orificiu de aerisire care servea la intr-odu- cerea nleiuh.ii ~i a aenlui de bronz, o~. sau filde~ en e21re se ridica fitiluP5s. 'J'inute in 1nin~t san agavate, ac{,lste lampi se puteau adapta la m1 candelal>ru sustinut pe trei })icioare 15 ll, san ht o lustra eireulari'i de hron?. in formi'L de dise, cu orificii (polycandilon), sustinut de lanturi. Aceste lustrf' ser-,-ean, fa,r:'J. indoialit, ht iluminatul bisericilor ~i se fiieeau unc>mi din aur sau din argint, dar dimensinnile irwder:;te ale unor::t dintre acestea, pe car.e le poseda muz.eele; ne permit sa vresupunem ca se gaseau ~i in cnse parti-

culPTe1C0.

C'andelabrele, in general eu trei picioare, ~i mwori impodobite en emailuri, pute~w face parte din rnobiliernl ca:;,t>lor hogate, dar se puteau vedea mai ales in biserici, de~i niei o lege civilit san hisericeasc{L nu irupiedica per- soanele 11articulare sa foloseascr~ facliile ca simple lmni- nilri. S-a yazut, de altfel, ca un sfe~nic figura printre bagajde ·ba.~ilcului eare pleca la r{\zboil 61 . Se foloxeau

de a:::~emenea, Lortele, de 'exemplu la Teodor Prodromos 162 • Trebuie incluse, de asemenea, in mobilier toate obiec- tele, -vase de 1mcatarie, o~iccte de toaleta, necesarc yietH de zi en zi a unci familii. IIJtr~un poem dedicat binefaca-

torului :'ian;

mera tmcte cheltuielile necesare repararii ustensilelor si va:WJor Sfule (te hucaii'\ric ~j pe care llU lemai poate SUporta.

unui hom* asirian 156 . Lampilepoarta adesea insOriptii

pre,~azut

sebastocratorul**1 63 , Teodor Prodromos enu-

* HDl\1 Ornament In forma de trifoi, de origine asiro-babilc;miana. *'' Sl~VASTOKHATOR. Din Seuuslosf Augustus = ,Preaslavitul". Tillul eel mai iualt al icrarhiei impcriale, crc:1t de Alexios Comnenul in anu11 001 pentru Jratelc san Isaac. Dupil aparipa titlului de despot (in 11 G:J), rangnl des. a trecut pe locul al doilea.

38

Trebuie sa-i (lea mereu bani pentru oah ( xouxou f.U'I) de fiert apa, pentru ciurul de cernut griul sau faina, pentru torta, pentru luminari incoliicite (se cuno~tea, de ase~ me:riea amnarul cu iasca) 164 , fara a rm!Ji vorbi de rezervele de combustibil ~i alimente necesare -intr-o gospodiirie. La aceasta enumerare se pot adiiuga obiectele de toaleta ' (s-a descoperit un instrunwnt de curatat urechile, din aur, datind din secolul al X-lea, cu o inscriptie care cxprima UI'ari .pentl'U proprietarul SaU) 165 , arzatoare de parfum din bronz, ajurate, provenind din Egipti 66 , balante ~i greu- tat,P67, orologii (clepsidre cu nisip sau hidraulice) 168 : Un text din Cartea ceremoniilor, enumerind obiectele pe care le dl,lCCa CU el un basileu in razboi, arata Ca nu erau uitate ni~i. scaunele amenaj?vte pent!u necesitiitile naturale 169 .

III. Costumul

S-a va.zut, de exemplu, din mai multe testanHmte, ca imbriicamintea era destul de rezistenta pentru a putea fi transrnisii <le la o generatie la alta : ea era considerata ca un ca:pitttl, de care se tinea se8ma la evaluarea unol;' averi. I1~ormele costumului antic s-au piistrat multa vrenw, dar transformate datoritii folosirii tesaturilor de matase, ale c~iror pliuri rigide nu Inai aveau supletea postavului san a inului. Mantiile, 11recum hlamida, uneori brodata cu aur, nu m11i erau drapate ci ca.deau rigid. De aici, o decenttt strainii antichitiitH pagine : imbraciimintett nu mai deseneazaforma corpului, ci se alunge~te din ce in ce · mai mult, ajungind sa fie aptoape la fel pentru ai11bele sex e. AlJar mode barbare, mai ales folosirea blanurilor de aniinale, interzise inutil printr-o lege a lui Honorius 17 o.

Perioada vee he. 1n secolele al V-lea ~i al VI-lea, iinbra- canlintea principala era intbtdeauna tunica de :~=ostav ~Sau de in (stiahar1:on ), unica, imhriicaminte de lucru a munci- toriior, cum o dovecle~te nJ.ozaicul din Yaktom, uncle me~­ tr~nga,rii o poarta scurta, strinsa la ~olduri cu o centlua ~i a,tirnata mnnai pc umarul sting; nmi tlrziu, un muncl- tor manual nu ~wea a,Jta imbraciiminte decit o buca,ta de stofa care ii acoperea, corpul intre briu ~i genunchi, un fel de indispensabili foarte strimti. Tunicile celor instariti erau confectionate adesea din mat~se ~i in culori variat~ : in mozaicul de la Yakto se vad

39

urta far:l mlneei, incUeind o condiPe rnudesUt, altele cu :mineci impodobite en benzi ( clau1:) verticale san ori:zon-

tale 172 .

r~1te cu benzi de am· cusute sau tesute in sto{a (para(Jmt- dia ). Denumirea aceasia a fost data tunicii inse~i, careia o lege a lui Valens ii rezerva folosirPa numai de catre anu- mit i denmitari ~i sotiile acesiora ( 36\l) 1 7 3 ~i pecan' o vedem purtatrt inc~L in secolul al :X-lea decatre ostiarii (u~ieri) la ceremoniile pftlatine 174 . Peste tuniei erau puse mantH de diYCl'SC forme. Un pcrsonaj din mozaicul de la Y~1kto })Qartii o bogata mantic de culoare ro~ie (lcwernc~) peste tunica sa alba eu benzi orizonLale 17 ' 5 . Ca.maSW!-ul (zO:[Lo:-

co:;), pe eare Grigore din Nazianz illasa mo~tenire unui cHacon, era o marc mantie plu~at~t in partca interioRI'a ~i cu fire lungi de var pe pa,rt-ea esterioari11 76 . Amnnite mn,ntii

(pallia sigilliona) erau impodobite cu figuri brodate san te,'mte, ale caror subieete enm 1mprnmutate din Scripturr~,, cum este toga unui semttor din secolul al VI-lea pe care era

1esut intregul ciclu al vietii'lui

Dup~t o moda. m·ientfllla, tunicile de lux erau deco- '

Hristos 177 .

0 mantie de originc veche rcprezinta planeta, o hnensa

cu,~ertura rotund:"i, prevazuta in centru cu o deschizatura pentru trecerca capului, in timp ce marginile erau ridi(Jate en :tjntorul bratelor. Ea este de origine romax1a, men~io­ nata de Pliniu eel Batrin ~i de Varron ~i cunoscuta. sub ell\ er~ele rmme de pacnula, casnla, 1>njula, planeia., Jlheno- lion. Inaintc de a deveni epitrahil ecleziastic, e~. a fost o imi)tacaminte ciyila, imbr8.eKminte de ploaie sau de "~:oiaj, pre\~~(zuta uneorl cu o glng~t. Era pnrtaM de oamenU din popo'r iar uneori, dupa Procopius, chiar de schtvi' 178 . Aceac;ta ec>Lcimhracaminteili perwnajelor infi'iti~ate in mo- zaicul de la Sa,ut' Apollinare -Nuovo din Ravenna, 1n ciclul ,~ietii publico f?i al minuflilor lui Hristos. • ( :ostunml f<'minin consta <lintr-o tunica lungf~ piw1 la ciUeiie,. cu. mincci adesea Jn·odate, peste care uncori era anmcat m1 v~oa1 (pallo). In mozaicul de la Yakto, acest voal este ro~u ~i a~ez~tt pe un coif alb. 0 alta ferneie poarta o rochie galhena, lunga, cu talie joasa ~i un voal ro~ietic caz1nd in plinri pe umi\,rul dnipt. Ett tine domina nn ·copil imhracat intr-o tnnic~t eu mincei, strinsa pe talie ~i impodo- "hiHi cu clat·i ca tunicilc din .Antinoe 17 9 . Splendid ole nwzaleuri de la Ravenna ne ,ajuta sa CU- noastem costunml de curte de pe vremea lui Iustiniau si a Teodorei. lj9 Sant' .Apollinare N novo, martirii, care' se indn·apt~'l in prceesiune sprc }'f:cioara, poarta tunica lunga de culoare alba, inwodobita cu dona rinduri de frunze ~i,

40

·t~

intre acestea, de o banda laH'~ de purpura ~i aur ou desene

variate ~i un mantou cu mineci scurte, intretes1fl,t cu aur,

Eisa Sa BC vada tunica ~i impodobit

pe la, margini cu perle intercalate cu smaralde. Perlele ~i pietrele pretioase sint semanate din a,bundenta ~i pe cin- gatoarea care stringe talia, pe marele guler care incon- joara rochia la marginea gitului, pe legatur:<J care tineparul ridic~t in virful capului, de unde porne~te un voal diafan care coboara peste umeri 180 . La San' Vitale, cei din suJta Teodorei poarta un costum tot atit de bogat ~i dcstul de asemanator, dar tunicile ~i mantiile, dispuse ca la Sant' Apollinare, sint de cele mai diverse ~i din cele mai calde culori. Temele geometrice, stelele, floricelele care le deco- reaz2'.:, difera pentru fiecare dintre ele ~i amintesc de .deco- rarer. tesaturilor egiptene 1s1.

drapat Ill bie pentru a

Transformarea costu.mului. La contactul cu :popoarele barbare ~icu cele orientale, apar in secolul al VII-lea mode noi. Ve~mintelor care inca mai aveau o croiaH1 clasica, largi ~i lungi, mai mult sau mai putin (}rapate, le urmeaza imbracaminte/ strimta ~i mulata pe corp. Cel mai caracte- ristic este skaramangos-ul strins pe corp,. prevazut cu un gule1· ~iinchis la piept ~i sub talie, dar despicatJa spate cu pul})ane care coboara pina la genul1chi. Skaramangos-ul este in realitate un costum de calarie care vine din tarile cavalerilor nomazi, din stepelc asiatic e. Il g3osim deja reprezeiitat intr-un desen descoperit la Dura- Europos ~i in dona picturi din templul zeilor palmirieni (secolul al III-l{'a) 182 . El a fost adoptat de cavaleria sasa- nida, iar in timpul razboai~lor cu per~ii a patruns in Bizant. Este reprezentat pe obiecte provenind din Altai (statueta de ciwaler in aur masiv, la :Muzeul Ermitaj ), uneori din matase captu~ita cu zibelina §i pe tesaturi chineze~ti 1 83 • Ins~colul al X-lea skaramangos-ul era purtat de demnitarii

de la, palat ~i de insu~r imparatul, mai ales cind calarea 184 ; in aceasta situatie era VOl)Sit in nuantele cele mai delicate, adesea impodobit cu aur, ~i a ajuns sa fie adoptat la toate

ceremoniile, pina la sfiqitul

Costumul popular a suferit aceea~itransformare, aceea~i strimtare. Tunica, adinioara larga, devine o haina strimtrt cu mineci co1ante. Un proverb spune ca saracia arata, simplitatea (70: !J.o\la7tl.&) 186 . Acest termen de mona:plon

desenma o tesatura u§oara §i putin strimta

strimte acopereau genunchiul sau chiar tot piciorul, iar

imperiului 1 85 .

Jambiere

41

din secolul al V-lea se abaudonasera sandalele antice p-entru

sau pentru botine 187 . Muncitorii purtau scurt mantou, himation, hypocann:sos1 88 •

pantofi <tfientali de B",;emenea uu

Costumele claselor sus-puse constau in tunici, care acopereau corpul in int:J,:egime ~i in lenje,rie de corp, care cadea pini"\, b pamint. Intrc> costumatia celor dou:1 sexe aproape ca nici nu existau diferente. Hutprand observa ca, spre deosebire de franci, grecii poarta mantouri care atirnr" pe 11amint, cu mineci lungi, iar parul lung ::wcen- tueaza caracterul ferninin al acestui costum 189 . Cind, in secolul al X-lea, basileul pleca in expedttie,lua cu el hnbra- caminte de parada., destinata dB.iVUrilor : Skaramangos-uri. de culori diferite ~i impodobite cu teme decorative teJ'lute in i:it9fa ~i imprumutate din fauna (pauni, vulturi, lei) (se dadea acestor ve~ininte numele subiectului ce le ornau), in sflr~it colobict, imbracantinte de interior de dii'erite nu- ante lBo.

Daca piesele costumului ramineau acelea~i, moda varia ·

destul de mult in decursul t impului.

Donatorul unui evangheliar, functionar· de thema din timpul lui Vasile al II-lea, proximoscul* loan, de origine armeana, s-a reprezentat lmbracat intr-o tunica azurie lunga pina la gcnunchi, cu .mincci lmagi ~i strimte; pe dedesupt, un mantou grcu de purpura, impodobit cu ceapra- zuri de aur, cu mineci largi ~i despicat in.partea de jos pentru a u~ura. mersul: in sflrsit bustul este imbriicat cu un fel de vesta brodata cu aur,. en mineci foa~te scurtc ~i increiite ca volana~ele plisate, ascmauatoare cu o carcasa de aur, dar Adontz, care a publicat acest portrcl, vcdea in aceasta partca supcrioara a mantoului 1 9 1 ]. ·

Sub impamtii Comneni, imbracamintea atinsese milux ce-i frapa pe cali:'ttori, ca Beniamin din Tudela 192 . Crorti- carul francez Eude de Deuil, care i-a vazut pe ambasadorii trimi~i de :Ylanuel Comnenulla regele Ludovic al VII-lea la Ratisbonna (Regonsburg),scria ca ei purtau ve~mintebOgate de matase, scurte, ajustate pe corp, cu mineci strimte, ,;ceea

ce-1 face sprinteni

!n acest caz, de o moda nona. Aceastaimbri:'waminte scurti:'t scamana cu cea pe care o purta Andronic Corn:nenul in annl 1182 : o roba violeta din pinzit de Iberia, dcscheiata in fati"L ~i ajungind pina la genunchi, neaco})erindu-i hratelo clecit pina la coate 194 . Termenul de pouxoc; (romhos ),

~i dcgajati ea ni~te atleW' 193 . Este

vorba,

'' PHOXIM OS.

Ofi~er inferior,

con,mndan tului

garzilor, imperiale,

42

insarcinat cu transmiterea or\iluelor

prin care Niketas Choniates nume~te aceasta imbradi- minte, ar veni din cuvintul genmtnic rock, ceea ce ar indica un ve·~mint occidental asemaniHor bluzei 1 95 . Aceasta moda trebuie sa fi fost trecatoare, caci pe vrmnea Paleologilor hainele devenisera din nou lungi ~i se api'opiau din ce in ce mai mult de n10delele orientale :

tunica aurita ~i bogata, mantie verde, larga, presa.rata cu floricele purpurii (Teodor Metochites, pe timpanul in mo~ zaic de la Kahrie Geami, pe la anul1300) 1 96 ; caftan lung de un verde.:bronz inchis strins in talie ~i impodobit en medalioane,. impresurate cu grifoni a~ezati spate in spate (megaducele * Apokaukos, 1341-1345, pe frontispiciul unui· manuscris al lui Hipocrat) 197. Dupa Nikefor Gregoras, edictele lui Andronic al II-lea,

cu privire la reglementarea costumului

lor, au fost uitate pe vremea succesorului sau Andronic al III-lea (1328 -1341),-cind cei coche~i adoptau costume

straine : in curind nu se mai vazura decit haine si caciuli

dupa moda

siriana, italiana 198 • A~a era skaranikon- ul, ve~mint in mai

multe culori separate prin benzi ~i pe fond alb, conside-

rat ca fiind

1\eo1lerirea capului. Bonetele, pu~in folosite in anticlli- tatea clasica, in afara de voiajuri, erau de folosin~a curenta in Orient, de unde moda a venit in Bizan~. La sfir~itul se- colului al X-lea_ proximos-ul loan purta peste parul sail lung ~i blond o boneta supla, bleu deschis, fixata printr-o

panglica incruci~ata in partea

(1056-1057.) a impus tuturor supu~ilor sai purtarea unei bonete de in vopsita in culoarea ro~ie, pe care o purtase el

in tinere~e 201 . Boneta facea parte din insemnele denmi- tariloi' ~i era, prin urmare, reglementata cu severitate.

Cei ee-l inconjoara pe Nikefor Botaniates pe frontispiciul unui manuscris (1078-1081) poarta bonete ro~ii sau albe

prevazute 'cu ciucuri, care le

Un capitol din Pseudo-Codinus descrie bonetele demni- tarilor : ~esatura, forma, culoarea, dimensiunile, brode- riile, impodohirea cu perle sau cu pietre pretioase, totul este reglementat aici cu minu~iozitate zos. In secolul al XIV-lea, m~ele dintre aceste palarii atingeau dimensiuni' extra-.

~i a coafurii nobill-

bulgar~, dupa moda tribala (sirba), dupa cea

de origine persana 1 99 .

din fata 200 • Mihail al VI-lea

ascunde fruntea 20 2.

* 1\IEGADUCE. Comandant suprem al flotei

lui Ale:dos

I Comnenul,

dupa 1085).

</