Sunteți pe pagina 1din 564

rwclucere din limba frrmceza:

:\'IWLAE SPINCESCU
Cnntrol traducere ~ note de sub sol:
ALEXANDRU l\IADGEARU
La civilisations byzantine
Editions Albin Michel, S.A.-Paris, 1950
LOUIS BREHIER
CIVILIZ_Z\ TIA BIZANTINA
BDITUHA STIINTIFICA
. 1994.
Comanda de stat.
r e ~ u l ~ u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla.
ISBN 973-14-0133-$
Redactor: CORINA BU:>E
Coperta : PETHE HAGIU
Coli de tipar 35,25.
Bun de tipar /J.Xl.1994.
c. 115 S.C. UNIVERS"CL S.A.
PrefaJa
I (J,ta ultima parte a remarcabilului triptic oonsacrat
Bizanfului in colectia ,Evolufia omenirii". Prin aceasta
lucrare, Louis Bn3hier a acordat istoriei bizantine intreagct
irnpo'rtanta pe care o rnerita ?i care, pina la el, nu mai
jusese pusa intr-o lumina atit de vie. Dupa evenimentele
?i institutiile care au facut obiectul primelor doua. volume *,
in paginile de fafa sint prezentate citJilizatia, viafa rnateriala,
viaja spirituala ?i intelectuala Sttb toate aspectele. Bizan,tul
se btwun'i, astjel, ile locttl ce i se cuvine in inilelumgata ctez-
voltaTe a sp'iritului uman.
lJescrierea obiceinrilor, a modului de viafa, redate aici,
nu, ounosctde, pina la scrierea acestei carti, decit din
stndii de cletali1t ?i rckaineau, ca atare, numai la indemina
specialii}Wor. Cititorul poate acurn sa urmarectsca U?OT
'uid,ta de .fa111ilie - de la 1ta?tere pina let moarte - (]atorita
descrierii inteTescmte a loctiinfei, a costumafiei, a aTtei culi-
naTe, a ceremoniilor ,9i a tuturor rafinamentelor acestei cit,ili-
zaj'ii Se vor putea cunoa;'ite, de ctsernenea, modttl
de viaja al 1-mparattdtti, preocuparile sale zilnice. Vom
vedea metropola cu palatele, . cu bisericile, cu pietele sale,
rejeatw intortocheata a strazilot'
1
cartierele sarace 1}1:, de ase-
menea, hipodTmnul, caTe pasiona intreaga populatie, de let
imparat pina la ultirnele patur sociale.
Dttpa Constantinopol, vom 'Gizita oral}ele de provincie :
Alea;an(lria, Antiohia, Trapezunt1tl, Tesalonicul.
Acestea sint prezentate cu int1eaga lor orig1:nalitate l}i majori-
tatea au un trecut l}i un prestigiu cu care, la inceput, Bizan-
jttl nu se putea minclri. Urmeaza 'Gict,ta ntrala : condijii .;;i
obiceimi ale Jaranilor, unelte $i in(leletniciri agricole, pmni-
cultuTa, cult1tra vitei de vie, c-re;9terea animalelor, apiculttt'f'o,,
* vol. 1, Viafa moartea Biwn!zzlui.
vol. 2, lnstilufiile lmperiului Bi:qntin.
5
vinrltoarea. . . Abu nilenta prodvselor . permitea practicarea
co mertul-u.ii 9i exportnl. I ndustriile de lux erau dezvolta.te
in mod deosebZ:t : stofe de in brodate en l1Ur argint, covoare,
t(tpisen"i miitlisnrile, cctre sosetfu din Ohinct pentrtt atelierele
impcriale.
Literatnra bizantinii nu cste altceva decit civilizatia
Alexctndriei ndttsa in JJizant si contimwtii de Bizant. Re-
toricc.t, dreptul, istoria, teatr'u(, epopeea, lirismnl,
... erm.r cultivate let un irwlt nivel, intr-.o vrerne in
care cea rnai mm:e parte a occi1lentalilor traian in ignoranta.
Ohiar invatarnint11.l a fost asignrat fiiTc'i nici o intt'erupere.
Pe le alta parte, arta bizantina, pornin1l de la arta elenistica,
f!i-a dez'Voltat, putin cite pnfhi, originalitatea, in special
in arh1"tectura, nnde chiar de ln prima ineercctre a -rez1tltat
o wpodopera : Sfinta Sofia. .Ji ozaicul, ,acmstii tapis erie
straZ.ucitoare fixata pe a ajtms la o fntmuseJe
extraordirwra. A poi, .fresca reda senti mente nobile, reprodtwe
viafa, portretul ,descoper1 mnul, sub aspect j1:zic moral".
"Datorita Bizantulni, li;nba cultura greaccl s-au plistrat
de-a htngul 'intregului Ev JJi ediu lui ii revine un merit
imens in occidental. Dupa anul1453,
carhtran:i bizan#ni, piiras1nd I mperiul din Orient, a1t foT-
nwt in Itcclia in Franfa prirnele generatii de f!._leni{Jti, 'Ltn
Bc'Lwhlin, nn Erasmus, un Guillaume Bude. In curind,
s-ew desahis peste tot cU1'<'1WI'1. cle Z1:mba greacii, fn A ngl1:a, la
Lo'a cuin; impulsll.l era dat.
In contimtarea bibliografiei date de autor, vom gasi un
811pliment jJe care a bincV01:t Sa-l pentTU ediJia
de .fujri, Jean flri1.11"llard, (l,irectur de st,udii let Bcole Pratique
des Hantes Et11des.
PAUL CHALUS
secretar ger:crnl al Centrului International de Sintezii
NoW: Aceastii lucrate constituie eel de al XXXII-lea volum din
Bibiiotcca de Sinleza Istorica ,L'Evolulion de L'l lmnanite" fondatii
de I fenri si culldnsii, du pii moarLeu acestuin, de Ccntru! lnter-
na\kiial de Sinte'J:a, al ci\rni creator a fost.
NOTA ASUPRA VIETH
LUI LOUIS BREHIER
;;I OPEREI
Louis Bn\hier s-a nascut la Brest la 5 august 1868, dintr-o vcche fami-
lie de proprietari 'rurali de din departamentul La Manche.
Tatal sau era cadru universitar, agrcge, de gramatica, fost mai int!i cen-
zor, apoi director de studii Ia colegii licce din Brest, Bar-le-Duc, Cler-
mont, Cahors ,Poitiers in cele din urma la Paris.
Louis Brchicr era eel mai mare dintre cinci baieti. Cel de a! doilea a
ajuns lil1 mcllic rcnumit. Cel mai tinar a devenit filozoful Emile Brcbier,
profesor !a Sorbona membru al Institutului Fran\ei in de :;>tiinte
Morale Po.lilice. A ocupat aici locul lui Bergson.
Studiilc jJe care le-a urmat Louis Brehicr, in pofida numeroaselor sale
schimlJ:'\ri de clomiciliu, au cunoscut o serie de succcse : prcmiul de onoare
penlrn relorid la 'Poiliers, bacalaureat in litere, agrege de istorie la.virRta
de 2-1 ani, doctor in litere Ia Sorbona, membru al Institutului Frantei iu
ann] HJ:J7. Cariera :m a fost simpla: profesor de istorie la liceele din 3\Ion-
tauban, Bonrges, Heims, Saint-Quentin, in 1899 a tinut un curs cle
geografie :;;i isloric anUcil. a Evului Medin la Facultatea de litere din
Clermond-Ferrand. A profesat in acest timp de 35 ani. In anul 1946
s-a retras la Heims linga eopiii sai nepop aici a scris trei
volume despre istoria eivilizapa bizanlina. A tcrminat ultimul volum
en puPn timp lnainte de moartea sa in anul 1951.
Pcntru a ob[ine cantitatea cxtraorclinara de informa\.ii de care avea
nevoie, efectuase numeroase calatorii misiuni intr-o' Yreme
in care deplasarilc Ia mari dis tan tc intimpinau inca multe cliflcnltati.
In 1910, a vizilat Venetia, Aleda, Constantinopolul. In Hl12, Homa,
Sicilia, ltalia mericlionala, apoi Grecia, penlru a stmlia sculplura lJizan-
tina. In 1014 Tirolnl.
In 1930, a efectnat ultima sa mare caliltorie : i\Illntele A thos, impreunii cu
prielenul san Millet, nn savant bizantinolog. Ei au parcurs ciilare pe eatiri
timp de o luna de zile celebra peninsula, poposind Ia numeroasele milnas-
tiri pcntru a studia tezaurele clc arla bizantina cdc acestora. Drumul sau
la intoarcere a fost cu peripefii. Se urease la bordnl unei pen tru a
7
la vapornl care trcbuia sa-l rcacluca la Atcna, d1J.r mica ambarca-
tJunc era cit pc-aci oii naufragiczc in. timpul furtunii.
b dupii cum scria, in anul 1956; doctorul Canque,
al Socieh'ipi ,l'rictcnii Cnivcrsitiipi din Clermont", ,La congrese1e inter-
nalionalc, cl a reprezcntat Franta pcsle tot uncle necesitatca impunea
Oicml eel mai competent ln matcric de stndii bizantinc san orientalisticc.
Aslfcl, a vorhit rind pe rind in fata savantilor reunip Ia Bruxelies, la
Bruges, la Belgrad, la la Havenna !a Homa, dind, dar
prelu!nd, controlind opiniile sale in prezen}a oamcnilor san a faptelor.
El niciodatii nu scria nu vorbca in afara proprii eyi a confrun-
Hirilor f;alc cu rcalitatca".
Sa ci tarn acea,lii frazii a prietcn devotat: ,!rni voi aduce
me;cu aminte de Asoc\atiei Bude. A fost o lnclntare
sa dcscopJr reginnea Provence cu asemenea ernditi, viizind rind pe rind
:Kimes, Avignon, c\.rles, Aigues-:'llories Saintcs-Maries-de-Ja-Mer. Bre-
hicr, menm sprini.cn, in prim-plan, cum sc spunc, cu o mcmorie vasta
credincioasii, Jmcurindu-sc de o autoritatc superioara in mijlocnl elitei
de prini.Tc care sc afla 9i Paul
Opera lui Louis Brehier cuprinde peste douazeci de lucriiri, citeva
de articole de rcccnzii, buletincle din Revue lzistorique, colaborarea
la m<cle cnciclopedii. Ea a fost scrisii rezumatii in diseursul
tinnt c!c Eclouard Salin, c!nd acest.a i-a urmat la Academic des Inscrip-
tio;:s ct Bclles-Leltrcs.
18\ic!- l.e Schisme oTienlrd dll XI-e siccle. Paris, E. Leroux, 1899, 312
1)agini.
18(.'[<- De Graecanzm jndiciornm origine. E. Leroux in 8, 110 pagini.
1GD1- de 1 798 d 1901. I'aris, Combet, 1901, in- 8, XII, 334
pagini (Academia de Morale, Premiul Audiffred 1902).
190l- Bibliographie de l'hisloire de Bgzance. Dezvoltarea studii'lor de
htorie llizaritinii din sceolul al X VIII-lea plnii in sccolul al XX-lea
(Revue d'Auuergne, Clermond-Ferrand, 1901, p. 3-36).
1 C04 - La Querclle des Images. Parls, Blond, 190,!, in- 16, 64 pagini.
HJ\J4- Les origines dn Crucifix dans I' art religieux. Paris, Blond, 1904,
in.- 16, 6:l pagini.
1HA - Un discours iw!dit de Psellos. _Accusation dll patriarclze _ivlichel
Cerulaire devunl le Sgnode (imul 1059). Paris, E. Leroux, 1904,
in - 8, 83 pagini. (Extras din Revue des Etudes Grecqu.es, XVI.,
190iJ, XYH, 1904) prima erlitare a C0dicelui F,:ris gr. 1182,
to 14\l.
Hu;- Les f'glises byzantincs. Paris, Blond, 1\l06, in- 16, 63 pagini.
8
Les Basiliques chn!tiennes. Les Egliscs romanes. Les Eglises gothi-
qnes. 3 volume, in- 16, Blond, 1904, 64, 67 respeetiv, 64 pa-
gini. (Academia Francezii, Prcmiul Charles Blane, 1906).
1907- Les Croisades, I'Eglise ei l'Orienl (iU }\foyen Ag'e. Paris, Gahalda,
prima edipc, 1907, in- 12, 373 pagini; ediVa a Y-a, 1928, :300
pagini. (Academia Francrza, Fremiul Montyon 1928).
1908- lnva\i'imint. Le II avail historique (in colahorarc cu G. Desdevises
din Dezert). Paris, Bloud, HJOS, in- 16.
1910- Clermond-Ferrand, Royal et le Puy-de-Dome. de arta ce-
lebre). ln colafiorare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens,
prima editie in anul 1910, in- 4, 14R pagini ilustratii; editia
a II-a in 1926.
1912- Studii regionalc. L'Auvergne (Antologic a provinciilor franceze).
Paris, Laurens, 1912, in- 4, 247 pagini; editia a II-a in 1923.
1913- Etudes sur l'hisloire de .Ia sculpture byzantine. N ouvellcs etudes wr
l'histoire de Ia sculpture bi:antine. Paris, Tipografia Ka\ionalii,
1911 9i 1913, in- 8, 92 6S pagini, 22 :;;i, respcctiv, 23
(Raport asupra misiunilor arhe;Jogice.din anii 1910 1912. Ex-
tras din Nouvelles Archives des missions scientifiques, fasc .. 3 9).
1916- La Cathedrale de Reims: Une oeuvre frangaise. Paris, Laurens,
in- 8, 277 pagini, 56 ilustratii, editia a doua in anul 1920.
1918- L'Art chretien. Son developpement iconographique des origines a
nos jours. Paris, Laurens, in- 4, prima editie in 1918, 156 pagini
241 ilustratii. (Academic des Inscriptions. Premiul Fould 1918),
Editia a dona, 192S, 480 pagini, XVI 2S1 imagini.
1920- Les survivances du imperial a By::ance. (In colaborare cu
Mgr. Battifol). Paris, Aug. Picard, 1920, in- S
0
, p. 35-73.
1923- Tile Greek Cl!Urch; its relations with the West up io 1054. Attempts
at reunion of the greek and latin Cllurclles. (In The Cambridge Me-
dieval History, t. IV, Cambridge 1923), in 8, cap. lX (paginile
246- 273) XIX (paginile 594- 626).
1924 - H isloire "anonyme de Ia Premiere Croisade. (Gesia Francomm).
Text traducere in limba franceza. (Clasicii Istoriei Frantei ln
Evul 1Yledin). Paris, Champion, 1924, in- 12, XXXVI- 258
pagini.
1924- L'Art Byzaniin. Paris, Laurens, 1924. (Patriile artei) in-S
0
, 204
pagini, 105 ilustratii.
1930- L'Ari en France. Des invasions /Jatbares d l'epogue romane. Paris,
Renaissance du livre, 1930, 211 pagini XVI (Colectia
,A travers l'Art franc;ais").
1932- Riom, JYiozat, Volvic et 1'ournoel. de arta, celebre). In cc-
laborare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, 1932.
Dar lui !i ram!nea de scris marea trllogie a Lumii bizantine:
* Viaja i moartea Bizanjului (februarie 1947)
** InstiiuJiile Imperiului bizantin (ianuarie 1949)
*** Civiliza!ia bizanlinii(octombrie 1950).
9
A cesle trei marl vohm!c eraU: necesarc, c1L1pii cum scria Eclouard Salin,
,pcntru a face ca sa profite de extraorclinara eruditie a autorului;
pentru a conferi L umii bizantine locul ce i se cuvinc".
el adauga: ,Cincl a apamt, in anul 1950, CivilizaJia bizanlina, Louis
Brehier avea optzeci cloi de api,, nici o urma de oboseala nu se ohserva
in aceasta importanta lucrarc, despre care nu s-a.r exagera dadt s-ar spune
cii bogii\ia precizla dctaliilor pe care lc con \ine snnt exceptional()".
El a avut astfel bucuria de a vedea aparind cartea sa, dm in acela9i
timp, cu o oarccare melancolie pe o scria pe cxcrnplarul ce ni l"a oferit :
,Copiilor 9i nepotilor mei, le dedic ultimul meu volum, implinire a
operei intrcgii mcle vieti de ccrceti\.tor".
JEAN C\LDHON
i\lcmbru al Acarlemiei din Helms
INTRODUCERE
Expunerea in ordine cronologica a destinelor Bizantu- ,
lui descrierea transformarilor institutiilor sale politice
n)l s1nt suficiente pentru a da o imagine completa a locului
pe care lumea bizantina, prin civilizatia sa, n ocupa in
istoria universala. Cum trMau locuitorii Imperiului, care
erau obiceiurile lor, uneori mai puternice decit legile,
cum concepeau ei viata materiala, religioasa, morala, in-
telectuala, cum au evoluat la acest popor neoelenic, ames-
tecat cu clemente straine, dezvoltarea literaturii,
artei de-a lungul secolelor. Aceste fapte, de o importanta
primordiala, constituie civilizatia unui popor. Institutiile
ne indica istoria statului, a formarii, a dezvoltarii, a dedl,-
derii sale : civilizatia constituie istoria poporului
Ea ne descopera temperamentul, idealurile, viata lui in
realitatea concreta. De exemplu, istoria institutiilor ne
ex.pune statutul juridic al factiunilor din arena precum
detaliile cerenwniilor ale vietii oficiale a basi-
leului, sau chiar organizarea ecleziastica ; istoria civiliza-
tiei ne va permite sa asistam la o reuniune pe hi"gpdrom,
sa descoperim viata privata a stapinilor Marelui Palat,
precum practicile religioase ale
Krause inca din anul 1869, Hesseling in 1907, Gelzer
(H.) in 1909, Runciman in 1933, pentru a nu-i cita de*cit
pe au publicat despre civilizatia bizantina carti
remarcabile
1
*, dar ei au inclus sub titlu istoria
civilizatiei precum pe cea a institutiilor ; detin,
de altfel, locul principal in lucrarile respective. In fond,
istoria civilizatiei bizantine n-a fost niciodata prezenta,ta
separat in ansamblul ei. Opera intelectuala a Bizantului,
literatura, arta s-au constituit de nmlta vreme in discipline
* Notele sint trecute la volumului.
11
autonome, asupra carora interesul a crescut in iuncvie de
noile descoperiri. Istoria poporului, modului sau de viata,
a obiceiurilor traditionale, a ocupatiilor sale, a culturii
diferitelor clase, a ramas inca de stabilit. Pina acum ea
nu a fost' cunoscuta decit din :studii de detaliu, pierdute
in xnasa articolelor din reviste, sau din publicatii colective
apa!ute la ocazii jubiliare.
In al treilea volum al bizantine, am incer-
cat sa expunem in mod sistematic, eel putin in liniile sale
n'lari, istoria civilizatiei bizantine. N:u trebuie sa ascundem,
altfel, dificultatile pe care le prezinta acest program.
In timp ce izvoarele istoriei cronologice constitutionale
, ale Bizantului sint grupate, cele ale civilizatiei sint dis-
persate la infinit. AlMuri de informatii pe e<tre le putem
extrage din toate documentele scrise, descoperirile arheo-
logice imbogatesc in fiecare zi noastre asupra
vieW intime :'IJ populatiei. Descoperirea de obiecte casnice,
dintre cele mai banale, poate sa clarifice un intreg aspect.
On atit mai mult, descoperirea operelor de arta, a docu:..
mentelor de arhiva ; papirusuri, diplome imperiale sau
particulare ale bibliotecilor pre cum diferite.
inscriptii aduc marturii de inalta valoare care permit sa
se aprecieze opera civilizatoare a Bizantului.
.Inainte de a intreprinde aceasta misiune, ar fi nedrept
sa nu ajutoarele oferite de . citeva capitole
referitoare la viata expansiunea intelectuala a Bizan-
tului, din lucrarile citate mai sus. Pe. de alta parte, socie-
tatea bizantina a fost descrisa cu o adevarata iscusinta in
cartne deja cunoscute ale lui Augustin Marrast
2
, iiDr mai
aproape de noi, in fermecatoarele Figttri biiantine ale lui
Diehl
3
in colorate ale lui
Gustav Schlumberger
4
In Grecia, Fed on Koukoules a
in Anuarul Societatii de Studii Bizantine din Atena,
o serie de studii admirabil documenta'Ge si dintre cele mai
captivante asupra obiceiurilor societatH 'bizantine
5
Vom
avea adesea ocazia sa citam din aceste pretioase lucri'l,ri,
primele care s-au preocupat pina in prezent sa exploreze
in mod sistmnatic acest domeniu, putin cuno sent.
"
. r
Cartea intii
VIATA PARTICULARA
CAPITOLUL INTII
Fan1ilia
in pofida conceptiilor noi, datorate fa-
milia antica grec\)-romana a ramas in Bizant celula sociala.
Ea formeaza o societate perfecta, compusa di:Q. parinti,
_ eopii, servitori liberi, sclavi care traiesc sub autoritatea lui
pater familias. Autonomia sa este afirmata prfn fo1osirea.
numelui de familie
I. Numele de familie
IJ:t Constantinopol au fosl de h1 inceput in vigoare
dou{t obiceiuri diferite: elena, care consta la
origine in desenmarea fiecarui individ printr-un nume
propriu, urmat de acela al tata.lui sau sau al unui stramo:;;
din partea tatalui: Demosthenes Demosthenous, Theo-
phrastos Theodorou etc., dar care incepind din
antiehitate, unei poreele
6
; obiceiul roman
pi'\stmt de imigrantii latini in intemeiat de impara-
tul Constantin continind praenomen-ul : Petrus, nomen
gentiliaittm : 1\Iareellinus, cognomen : Felix Liberius (se-
colul al VI-lea)
7
!ncepind din aceasta epoca apar obiceiuri
noi. Pe de o parte, nomen gentiliciurn, care era purtat de
sclavii eliberati, a disparut
8
, iar numele unic este uneori
mmat de mentiunea tarii de origine
9
Pe de alta parte,.
folosirea de porcde se Elc nu aveau ht 1nceput
<Jee]J. yaloare individuala, cum o demonstrea,z<'J, expre-
1Siile le dPscmneaza :l:uf.Ls(:}'l 6
rzA&cnoc; 0 hrWVUf.LOV (Symeonzis Semidalis Ghela-
sios poreelit traeul)1, dar dupa anullOOO, incep sa devina
ereditare majoritatea familiilor se distingeau printr-un
nume care le apartinea ca o proprietate a lor
11

Obiceiul primitiv (nume individual urmat de nn nume
patern) s-a pastrat, dar numele este de cu-
14
vintul pmtlos (fiul) : Arghyropoulos, Strategopoulos etc. u
Ceea ce predomina, ca in occident, sint de origine
populara, uneori grosolane, stabilite de secole: diformi-
tat'i : nAo:-:-un63wc; (picior plat), (buza groasa),
Kscpet.Aic; (cap mare)
13
; defecte : cpo:yac; (miilcau) ; trasaturi
jizice: p.;xupoc; (negru)
1
4, /,zux6c; (alb), nupp6c;
diminutit'e de nume de botez : Nikolitzes, Theofilitzes,
Gregoras; nume de animale: airoulos (motan), pardos
(leopard), choiros (porq); nume de meserii: Paleolog
7t!X),rxto/,6yo:; era sinonim cu negustor de haine vechi iar
Focas, de fabricant de vetre de lut
15

Aceasta concordanta intre evolutia numelor de familie
in Bizant in Occident prezinta interes, deoarece dove-
in fond, caracterul european al societaW bizanti!le,
in pofida contributulor orientale pe care le-a primit. In
Asia in special la arabi, nu se constata aceasta evolutie
favorabila autonomiei familiale.
H. Logodna casatoria
1nceputullegal al familiei este casatoria, transformata
de care a conferit consimtamintului reciproc al
celor doi soti valoarea unei taine. Se cu cita greutate
a. impus conceptia sa despre trainicia legaturii
astfel contractate popoarelor germanice stabilite in Occi-
dent, in timp ce Asia mentine::jJ poligamia.
In Bizant, legea civila, care divortul prin
consimtamint reciproc, era in dezacord cu legislatia ecle-
ziastica, care, in practica, a sa prevaleze. Pe un
papirus din secolul al VI-lea,. se poate citi un act de divort
intre Fl. Kallinikos Aurelia Oyra, care atribuiau nein-
telegerile lor unui gem:u cad de acord sa ingrijeasca
in eomtm de fiul lor, Anastasios
16
; dar ulterior, legea
civila a pus numeroase piedici acestei practici
17

Inovatia cea mai importanta, datorata Bisericii, a fost
valoarea de lege conferita logodnei binecuvintate de catre
un preot. Ruperea nejustificata a logodnei de catre una din
parti era pedepsita cu amenzi pecuniare cu pedepse
spirituale
13
De aici, au luat abuzuri ciudate:
familiile logodeau copiii la virsta frageda, din motive de
interese a fost nevoie ca legea civila sa interzica logodna
unui copil inaintea virstei de ani, in timp ce virsta
legaU!, a casatoriei era de doisprezece ani pent:r:u fete
15
paisprezece ani pentru
19
.Acordul era incheiat :prin
scrise cind era vorba de minori. tn Cipru, logod-
nicii depuneau jur:;tmint pe in unor marto:ri ;
ei faceau, de asemenea, schimb de sau micute
relicvare (C:yx6/,m1X), drept a lor zo:
Ceea ce reiese din izvoare este, in primul rind, faptul
ca, urmind sfintului loan Hrisostom ( Gura de Aur),
se grabeau casatoreasca copiii
21
, iar, ca
urmare, unirile de catre cei doi sot>i erau
tot mai rare. Ele se pregateau fara celor in cauza,
care emu sa se supuna vointei existau
chiar petitori, mai ales femei, care se angajau, printr-un
salariu reglementat de lege, sa aranjeze casatorii
22

Nunta. Odata fixata ziua. casatoriei, familiile trirniteau
invitatii, ale caror formule s-au pastrat
23
0 ceremonie
importanta o constituia impodobirea camerei nuptiale, in
ajunul casatoriei. Ea era acoperita cu tapiserii scumpe, se
expuneau obiecte in timp ce coruri cintau im-
nuri specifice acestei ocazii 2
4

tn ziua casatoriei, invitaw se imbracau in
care, dupa un vechi obicei, erau obligatorii2
5
Mirele (vup . .c
insotit de venea caute mireasa ( 'iV f-"SDYJJ
care facea aparitia, minunat impodobita cu obrazul
fardat. El ii ridica voalul, deoarece se presupunea ca o
vede pentru prima oara. .Atunci incepea ceremon<ia de
nunta. In mijlocul purtatorilor de torte, de cintareti, de
mireasa inconjurata de femei, de parintii sM,
de prieteni, se indrepta agale spre biserica, in timp ce in
calea ei se presarau de la ferestre trandafiri violete
26

Ritualurile principale erau cununarea celor doi soti
schimbul de verighete. De obicei, cununiile erau de
un paransymph-os, care, in casatoriile imperiale,
nea o draperie de stofa scumpa pe capetele casatoritilor
27

Observam ca, in afara de ceremonia religioasa, obiceiu-
rile antice s-au tn acest fel intra mireasa in casa
sotului ei, de muzicanti de cintareti, dar, sub
influenta bise:ticii, cintecele populare de nunta erau ]nlo-
cuite adesea de cintece religioase
28
La fel, banchetlli de
nunta era inseparabil casatoriei, dar femeile barhatii
mincau separat. Mesele insa erau incarcate cu toata vesela
pretioasa de care dispunea familia de nunta nu
incetau pina noaptea. Tinerii erau atunci
in camera iar in dimineata urmatoare
16
-------------- --- -
pl'ietenii veneau sari trezeasd din somn, cintindu-le
cintece potrtvite evenimentului
29

Contraete donaf.ii. mai ales din seco-
lul al XI-lea, erau uniti fie p1in angajmnente verbalc, fie
prin contracte scrise de notari, in prezent?u unor martori.
Potrivit dreptului roman, so"tul nu putea instraina zestrea
soyiei, dar putea sa o transmita sai
30

Ea consta nu numai in bunnri imobiliare, ci in mone4e
de aur, mobilier, sclavi, uueori ehiar din recolta anului.
La rindul sau, sot-ul facea o donatic, care constituia
partea de avere lasati"\, acesteia daca devenea .vaduva
care consta adesea in bijuterii alte obiecte
31

Ill. Viata de familic
Familia bizantina avca intotdeauna aspectul unci
monarhii la seara redusa, cu toate ca legile au sH1bit
tatea paterna, devenita o simpla putere de protectie
32

Sub influenya situatia sociala a sotiei a
fost ameliorata in mod simyitor. De la Justinian, la impa-
ratii din familia Comnenilor, legile i-au asigurat femeii o
protectie eficace, interzicind casatoriile temporare, redu-
cind numarul cazurilor de divort punind la loc de cinste
casatoria
33
:Ximic nu e mai curios in aceasta priYinta
decit efuziunile lirice ale lui Leon al VI-lea, in preambulul
legilor sale cu prtvire Ia: caracterul sacru al casatoriei
asupra frumusetu ceremonialului ce insotea nunta
34

Dar, 'casa.torh1 implica conditiilor nu pe
Ce!1 a puterilor. Femeia, spunea print, trebuie
aminteasca faptul ca, a fost creata dintr-o coasta a lui
Adam ea ea nu este decit un aliat al barbatului, un ajutor
al acestuia. El este men.tbrul principal, ,eapul unui trup
unic" format prin easatorie
35
.
Ace::JJsti1 subordonare a sotiei nu se de con-
ceptiile occidentale din epoca, dar exista o linie
care separa cele dona civilizatii : inchiderea femeil bizan-
tine in gineceu (ftpartamentul rezervat acesteia), uncori sub
paza eunucilor. La drept vorbind, Grecia antica
deja .obiceiul sepaTarii sexelor, iar eunucii nu lipseau nici
la Familia bizantina nu este in aceasta privinta
mai oTientala, mai asiatica decit aceea a antichitatii gre-
Biseriea cu severitate raporturile
2-c. 115 17
intre cele doua sexe, dar interdictiile, ca acelea ale Con-
ciliului in TTullo din anul 692, se aplicau vieW exterioare
nu organizarii hmiliei
36
Cum s-a spus pe buna dreptate,
au fast mai putemice decU legile.
Fara indoiala, imparatesele principesele au frapat
in toate timpurile prin comportarea lor foarte libera. Este
suficient sa amintim unele exemple ca acelea ale .Athenaisei
Evdokia in secolul al V-lea, al Teodorei in timpul lui
Iustinian, al Sklerenei, favorita lui Constantin Monoma-
chul, al principeselor de la curtea Comnenilor, care se
i.!;ltreyineau in mod liber cu savanti, poeti, medici. Dar,
cind din casa, fe-t;ele lor erau acoperite cu voal ;
ele faceau apari"t;ia nici la banchetele solemne, nici
chiar, incepind dintr-o anumita epoca, in loja imperiala de
la hipodrom
37
.Cazul lor era de altfel de excepyie, iar
IJreceptele morale erau mult mai severe la persoanele
lmite
38

Se intelege de la sine ca, inBizant, ca de altfel peste-tot,
existau casatorii in care autoritatea sotului nu atirna prea
greu in fata voin"t;ei feminine . era casnicia lui Teodor
Prodromos, poet flamind, casatorit cu o femeie de familie
buna, care ii adusese o frun:oasa zestre, compusa din case,
aur argint.
In curin'd, trindavia purtarea lui urita prin
a o exaspera pe sotie; cind se intorcea beat, ea il batea, il
certa, ba chiar ii incuia casei. Cu toate acestea, ca o
femeie cumsecade ce era, se ocupa de casa, avea grija de
copii, tesea singura rochiile de in bumbac, in timp ce
nedemnul ei sot cutreiera circiumile, Ea ii cu ama-
raciune ca nu i-a facut niciodata cadouri, ca nu i-a dat
yreo noua de ca a obligat-o sa ,posteasca"
1)rea des ca a lasat casa sa cada in ruina
39

De fapt, opinia publica nu era in favoarea femeii. Fara
a mai vorbi de glumele proaste, de proverbele populare
40
,
chiar in literatura, ea este de regula ponegrita.
Kekaumenos a scris ca este periculos sa fii in raporturi
proaste cu 0 fenieie, dar este mai ran sa fii prieten cu ea,
mai ales daca este frumoasa, deoarece in acest caz ai de
luptat eu trei adversari : diavolul, gratia 9i cuvintele sedu-
catoare
41
Femeile insele nu ave::m o 11arere bunrt despre
sexul slab., Pentru Kasia, care a replicat, atit de bine
complime:n:tul caraghios al lui Teofil
42
, femeia consti-
tuie o nenorocire, chiar daca cste frumoasa; iar daca este
mita, pentru ea aceasta reprezinta eel mai rau destin


18
Anna Comtlena avea o pa.rere proasta despre
femei : ele sint bunc, zicea ea, de bocitoare, din cauza.
usurintei cu care varsa lacrhni. dar afacerile Rerioase nu le
pl:h esc. Ele s1nt crt vase gaurite, atunei cJIHl c vorba
de a pastra un secret. Pe mama bunica sa, Anna Dala.s-
sena, ea le considera exeepFonale o Hiuda pe Irene Du-
kas, aflata in pericol de a fi captura.ta de turci, pentru ci1
nu a, manifestat niei un gcst de cum fac femeile de
obicei
44
Un vocrn destul fie mediocru, Oghndn femeilor,
pernt:-;itatea feminina mentionata in Biblie, in
literatura laidl in proverbcle JlOJmlare


Prin urnnre; nu este de mirare ca instruirea femcilor a
fost adesea neglijata aproape intotdeauna inferioara
aceleia a barbaWor. Femeile. de litere, care pot fi citato in
sint putine: Anna/ CoJimena, cea mai cunoscuta,.
nu de putin rivale
4
H. In de mijloc, eclucatia
fctelor era rednsa, ht lucrul si la lectura Sfintei
Scripturi, cu uneie de de carte '
1
".
Oasa em locul obisnuit de activitate al femeilor si ele
nu de aici deeit foarte rar. Mihail Attaliates', de-
scriind un .cutremur . de pa,mint; ca fiind cevar
anonnal faptul ci1 se pe r;trazi femei ,care 1S,i pier-
rlusera orice pudoare"
48
In-caminul san, Teoetist3J, mama
lui Teodor Studitul, femeie austera, modest(\, S,i l'ezervata,
imbracata intotdeauna in culori inchise, conducea en o
mina ferma, dar de temut, pc cei trei fii pe fiica sa, apli-
cindpropria-i educatie pentru a-i cre;;;te bine a-i face sa
studieze cit mai mult
49
. .
..
D:waJ femeile trelmi:om sa iasa din easa, ele i9i acopereau
capnl cu un voal eolorat care incadm partea de sus- a fetei
a poi cadea pe spate, intorcinclu-c;e J1Tin
50
Pa,trjciul *
Constantin, care o cres.tea el pe fiica sa Teofano,
interzicea ca aceasta sa, fie lasata sa iasa fara a fi insotiH
_de servitori
51
. Una din ocaziile de a din casa,
in afara participarii 1a slujhele religioase, era frecvcntarea
bililor publice, care erau cu ale barlmtilor, dcH'.
aecesihile pentru fieeare dintrc sexe la ore diferite. Acest
* PATRICIU. Demnitate creata de Constantin eel l\Iare, care a
desnintat vcchile ordine senatorial ecvestru; titlu onorific, acordat
pentru servicii exceplionale, inclusiv conduciHorilor barbari. In
vremea lui Iustinian a devenit dcmnitatca cea mai lnalta. Dup:l sec. al
VII-lea, a devcnit gradul superior In ierarhia. eunucilor de la: curtea impe-
rialii. Titlul a dispiirut sec. al XI-lea.
19
obicei era inLr-atit de inriidikirmt incit costumele de baie
figurau in trusourile. celor care se casatoreau

.
Departe de a fi atenuata, aceasta schimnicie a, femeilor
ma,i er8J inc:), in vigoare pina in ultimele zile ale
Francesco Filelfo, secretar allegatiei venetiene la Constan-
tinopol in airull420, scria ca grecoaicele vorbeau o limba
mai curata decit sotii lor, deoarece ele nu aveau niciodata
contact cu strainii nici cu compatriotH lor. ,Ele nu ies
niciodata, exceptind timpul decit cu fata aeoperita
insotite de servitori; eind merg la biserid1 sauviziLeaza
rude foarte apropiate"
5
3.
EunucH. !n Bizant, o earacteristica a conditiei femeilor
em folosirea de eunuci, singurii barbati. admi.;;;i sa patrunda
in lor. Se rolul lor important la
Marele Palat in stat pina in secolul al XII-lea, dar mult
mai putin locul pe care i1 detineau la persoanele parti-
culare
54
in m::J,re din Caucazului, ei
cost::m foarte nmlt, iar legi aspre interzieeau c::.tstrarea
copiilor a sclavilor nascuti in interiorul imperiului; dar
reinnoire3, lor frecventa demonstreaza, ca acestea erau foarte
prost a plicate
55
Se poate trage conc1uzia ei1 eunucH
trebuie sa fi fost destul de eel pupn in famUiile
bogate
56
Opinia publica le era de altfel nefavorahila ei
erau obiectul glmnelor deplasate pe care ni le pastreaza
proverbele populare piesele satirice ca essa eunuwlui,
parodie a oficiului divin, unde apare un preot care da
fiica de nevasta unui eunuc 57.
Servitorii. sclavii. Potrivit rangului social al stapi-
nului, in afara eunucilor, gospodaria mai cupriridea inca un
numar (,lestul de mare de servitori de ambe sexe, din patura
sociala a celor liberi sau dezrobiti, uneori adevatati para-
ziti, amintind de client;ii romani de sc1avii
In toate timpurile, predicatori, ca sfintul loan Hrisostom
'in secolul al V-lea, sau in secolul al XIV-lea Isidor din
Tesalonic, s-au ridicat vanitatii celor mari,
care, pentru a trai, au nevoio de un personal a tit de nume-
ros sau dau aere cu ostentatic pe strazile cu o
suita de paraziti
58
0 familie mediocra ca a
lui Teodor Prodromos compusa din cei doi patru copii
l}i o mama batrina, nu avea xna( putin de einci valeti o
doica
59
,
20
Sclavajl1l nu a incetat sa exfste pina la Jih'u-
lui Medin d<Jx, in comp8Jratie cu sclavajul roman, a devenit
mai suportabil 'in privinta severitaW legilor
60
, precum
in practica. sclavilor era privita ca un lucru
bun: Grigore din Nazianz a eliberat toti sclavii si:ti,prin
testamcntul pe care 1-a lasat
61
In secolui'al IX-lea, Teodor
Studitnl a interzis folosirea de sclavi in manastiri
62
; dar
nuse intimpla la fel peste tot, caci sfint8J Teodora din Tesa-
lonic doneaza manastirii in care intra, 0 suta de aurei *
si trei scl:JJVi
63

' Ji"ara indoiala, sclavajul a ajuns sa fie considerat o stare
anormala, dar cu toate ca legea facilita tot mai mult eli-
berarea sclaviJor, nimeni n-a pus vreodata problema sa-l
suprime. SM1pinul avea asupra sclavului putere absoluta
putea sa-l pedepseasca fika urmari grave. Teoctista,
despre care a fost vorba, trata bine servitoarele, qar
nu le ierta nici o abatere insotea :m.ustrarile sale cu palme,
apoi cuprinsa de le cerea iertare in genunchi
64

Nu toti stapinii de sclavi aveau scrupule, cum o
arata povestea fratelui Sfintei Teofano, care a lovit un
sch.JN cu o asemenea violenta incit a lesinat el insusi
65

Departe de a disparea, era in Orie-!._lt la
Evului Medin mai infloritor ca niciodata. In secolul al
XI-lea, marii proprieta\). posedau sclavi cu miile ii pu-
neau sa lupte in armata lor
66
Razboaiele nesfirsite alimen-
tau de sclavi. In. acest mod, Almugavarii **,
impotriva imperiului, vindeau ca sclavi pe nu-
lor prizonieri greci, pe care negustorii Barce--
lona veneau sa-i cumpere la Teba'in Beotia
67
In anul
1448, intorcindu-se de la Constantinopol, Pero Tafur
aduce cu el sclayi pe care i-a cumparat la Caffa
68

Copiii. Eveniment de familie prin excelenta,
unui copil era insotita de practici obiceiuri de origine
antica, mai mult sau mai putin modificate de
* Moneda romana de aur. (n. trad.)
** ALMUGAVARI. Mercenari" catalani de Roger de Flor,
care s-au pus la dispozitia lmparatului Andronic al II-lea Paledlogul,
pentru a lupta contra turcilor (1303-1304). Ulterior, s-au dedat la jafuri
dezordini au intrat in conflict cu imparatul, care nu le platise. sumele
solidtate. Uciderea lui Roger de catre basileul Mihail al IX-lea a dezlantuit
razbunarea a. (1305). 1n urmatorii ani, partea balcanica a Imperiului a fost
pt;stiitli de campaniile a. In cele din urma, a. au cucerit ducatul franc al
Athenei au intemeiat acolo un principat ara_gonez;
21
Existau mijlaace pentru a pracrearea, araguri eiu-
date care nu erau lipsite de perieal, aetiuni magice sau
fil:wterii
69
. prevesteau se:xul eopilului ii
bileau horasca1ml la 7.
in general fara rnedicale, dar
de retete supe1 s1

Copilul adus pe
lume era seufundat intr-a sealdataare cu cun1 o
arata icoanele cu N a9terea lui Hristos, a Feeiaarei, a Sfin tuh1i
loan Botezatorul. ( trebuiau sa fie din lina
9i copilul nu era seas din ele decit dupa patruzeci sau
de zile
72
Problema alaptiirii COI)ilului de di.tre mama era
ml>lt discutata in Bizant, precum in alte parti. Oameni
im:portanti ca Eustathias din 'l'esalonic, se plingeau ca
mamele .ineredinteazii copiii unardaiciiarPsellas,in Elogiul
mamei sa.le, relateaza o rugaciune urind nou-nascutului sa
nu suga niciadata la alt sin decit la eel al mamei sale
73

Folosirea biberonului nu era bine vazuta. Viata Sfintului
Teodor Tiron, dupa un _manuseris din secah:il al X-lea,
prezinta un vaduv obligat creasca el
copilul cu o fiertura de griu de arz lungita cu apa cu
miere, turnata intr-un vas in forma de pahar. La apa.ri-
tia primilar dinti, ii tHtdea piine de griu, umezind buzele
copilului cu vin alb, a poi fructe moi legmne, dar }Jrun-
cul nu gusta nici un fel de pina nu era clestul. de

Copilul era dus la biseJ;iea pentru a fi botezat la o
dupa eel ineepind eu secolnl al
VI-lea, epoca in care botezul eopiilor nu mai era pm; in
discutie, ba chiar devenise obligatoriu
75
Ritualul cansta
intotdeauna in trei scufundari, dar sint do-vezi ca exista
botezul prin stropirea ea1)ului eu :>.gheasrna in<,:a din secolnl
al VI-lea, sau }Joate ehiar mai diDainte
76
Inainte de a
ofieia botezul, preotul ii dadea copilului numele ales de
catre c:;,re statea in apropierea finului sau, eu 0 lumi-
nare aprinsa ]n mina. Se alegea de preferinta numele mmi
sfint sau al unei sarbatori (Epiphanios, Paschasios), sau
al unei virtuti (Sofia, Elpis)
77
, sau care implica protectia,
divina (Teofilact, Teodora, Uneari se ?.nwstetau
eu ceremonia botezului unele superstitii, dnd se recurgea
la luminari aprinse dirora li se dadea,u nume : cea care fie
.stingea ultima era cansiders,ta c3J raspuns al oraeolulu.i ia.
Dupa terminarea botezului so revenea acasa cu mare
pampa, uneori cu luminari aprinse, intonind cJnteeul n::H-
gios : ,Tu botezat intru Hristos"
79

22
ii'dma cducatie. Aceasta avea. loc pentru sexe
in a1)artamentni femeilor (gineeeu). 'l'eoctista tinea aici fiii
:-;ui pina la virsta de 7 ani ii instrnia ea
80
Marna
lui Psellos, Teodota, procedeaza la .fel. Ea inter7-ieea st\r-
vitoarelor sale sa spuna copiilor fantastice, pli11e
de 1nspaim1ntatori, povestindu-le ea epi-
soade din Biblie, care i-au incintat pe copiii din tOate
tim.purile : Isaac surmnindu-se, tatalui sau, Iacob birit\cu-
vintat de l1aban pentru ea o asculta pe mama sa, copilul
lis us supus pa.rintilor sai in casa din N azaret. Psellos
memora toate aceste povestiri dovedea ca poseda ase-
nwnca aptitndini incit f:o fost dat la la virsta de 5
ani a terminat-o la 8 ani, fiind capabil sa invete Iliacltt
pe rost
81
Mai majoritatea copiilor inv(t\-fLU
fabdele lui Esop.
Dar studiul a.l terna.u cu joaca. Dupa. Sfin-
tul Ioan Hrisostom, bai(jtii RC jucau cu trasuri, cu maga-
cu cai de argila, cu cu"ute de pamint sau de pili!tri:i .
. Aqieele, mingile, sistrele, fluiercle, flautele, titirezulaveau,
de asemenea, mult succes. Joculcu cinci
descris intr-1u1 comentariu al lui Tzetzes, nu este altceva
decit nostru. aveau
de ceara, de pamint ars, de gips, pe .care le imbracau cu
cea mai mare grija
82
Nieiodati-t ,nu se in texte
de e';Qrcitii fizice sau de jocnri violente, dar inforro.atia
noa:o;tra este departe a. f1 eompleta. Gustul bizantinilor
pcutru vinatoare cum vom vedea ceva mai departe,
pentru un joe care ar corespunde jocului de polo actual,
insa caJare, pa.re sa demonstreze. ca, ]n dasele suspuse,
cal antrenamentul pentru aceste exerciW tre1mie sa
fi exista,t .inea din .copilarie.
. l"uncrarillc cuHul morfilor. legea romana, care
interzicea inhumarea in incinta nu a fost ahrogata
dec1t de Leon al VI-lea
83
, multa vreme ea nu mai era
aplieat.a, iar dorinta de a face inmormintari in aproviereu,
sfintilor sporise numarul cirnitirelor din jurul biseriei-
lor
81
.
Pe de alta parte, obieeiurile funcrare, practicate eu zel
la. toate clasele sociale, pnrt<1u ineiJ., amprenta antichiU.ttii
paglne. Astfel, exista obiceiul bocitoarelor platite, fernei
eu parul despletit care cintau sau deelamau poeme funebre
( myrolog hia), com puse dinainte . .Aceasta mi'mifesta;re teartra-
la de durere avea loc probabil chiar in biserica uneori
23
mult,imea prezenta i se alatura ; dupa aceea, }naintc ea
sic:riul sa fie dus la groapa, cei prezenti, la invitatia peo-
tuluj, veneau sa dea defunctului ultimnl sarnt
83
Se
poa.te cita origine pentru obieeiuri
86
,
cea. mai importanta, adrnisa de biserica, com;ta in intilniri:
ale ruddor prietenilor la o data fi:xa in jurul morm'in-
tului, pentru relua bocetele a ftducc daruri, uncori

in timp ce in SiTia in .Armenia continua se


sacrifice tauri berbeci }Je morminte, J:n poficb dezapro-
bruii clerului
88
Psellos, intorcinclu-se pe la,.
Constantinopol, gasit rudele prietenii reunit.i ]n
::1eest moclla eimitir, in jurul mormintului surorii sale, des-
pre care nu ca, amurit
89

In timp ce in Occident aceste adunari aveau loc in eea
de a treia, a a patruzecea zi clupa inmorminta:m,
dupa un obicei imprumutat de la evrei, in Orient) acear-;ta,
tripla comemorare era celebrata in cea de a treia, a nona
a patruzecea zi. Poporul impusese bisericii ceremonia
din ziua a noua, care nu era justificata prin nici un prece-
dent biblic. Respectarea celei de a patruzecea zi nu eTa
justificata nici de Biblie, nici chiar de obiceimile pag!ne
de origine elenica. Bazindu-se pe un text al lui Vettius
Valens, care scria in Antiohia in.secolul al II-lea al erei
noast:re, Franz Cumont demonstrat ca acest obicei da-
teaza din \remea religiei astrologice din Babilon. Numercle
3, 7 40 fiind numere perfecte, marcheaza incheierea unui
ciclu lunar
90
Luna este caJauzitoarea vietii uterine : ea
regleaza fenomenele ciclice ale sanatatu femeilor, vegheaza
la formarea ovulelor de asemenea, la descompunerea
lor. Obiceinl triplei comemorari morWor a, fost a,testat
la secolului al IV-lea de Constitu,tiile
redactate in .Antiohia, care recomandau rugaciunile
wmenile aclmiteau mesele funeiare
91
Exegeti, savanti
1
teologi au fommlat explieaW ale acestui obicei, fi'i,ra
a merge insa pina la adevarata sa origine. Poporul credea
ca sufletul mortului raminea pe piimint pina in ziua a treia,
era judecat in ziuaa nona se prezenta in cea de a patra-
zecea zi in fata lui Dumnezeu, care ii fi:xa o
la viemea invie:rii
9
2.
Cu privire la doliu, e;cceptind doliul irnperial, informa-
Wle sint sumare. Imparatul il purta in alb, iar
in negru; co:!J!emomrea din cca, de a patruzecea zi insernna.
l}i terminarea doliului, dar oamenii din popor renuntau la
24
ei dupa ziua a nona; Alte semne de doliu constau in
j)i:iQ'Ului, pe
93

.i\Iormintele eimithtJle. 'Irupurile mortilor erau in-
ehL'le in sarcofage de piatra., de marrnura, de porfir, decorate .
Sf;u nu cu sculpturi, potrivit rangului social nl defuncvilor.
Cele mai gramlioase ernu ale 1nrpara-tilor, pastrale bi-
seiica Sfintilor Apostoli
94

'irnpodobite cu scene evanghelice erau
:rezcrvate martirilor, sfintilor familiilor de rang inalt.
Din cole. deseopcrite la Constantinopol, cnm este ee1chrul
:fragment de h1 manastirea Ps;tmathia
95
, sint puttne,
1;e t.:;llld 11oma 9i 1\avenna au furnizat serii bogate.
In tcatc timp1uile, rrlnrile :personalitati au fost ingro-
11ate in morminte monumentale, in biserici, ca
it<3cl<l al coman!lantuloi n1ercenarHor franei, JVIihail rror-
nikc8, eontemporan cu Aw1ronic al II-lca, h11 Kahtic-Gea-
Ini '''' S-a, descoperit, de asernenea, h1 Constantinopol in
1914, .in cartierul Hebdomon, un nwrmint snbteran (hi-
pogeu) *, ascmarrator cclor eeR0 in Siria in .onm't-
re;, martiriiOl' !7. 1\ra o rotoruli'\, ts:1patrt 1n fasonata,
cu un diarnctJu de 15 meil'i, fiind int'crisL:L intr-o cruce
greaea, ea,re o impa.rtea in patru camere, cindva. acoperite
de 1w1ti semicilindrice; in stllpii sustiniltori erau scohite
ca;viiat,i, pentru a adapostj Bttrcofagele, numeroti!Jte
cRlitero Alto morminte erau in gropi
in mm dintre ele, s-a dcscoperit un sarcofag monolit din
:mamrurll, alba, dccorat JW cde patru h::turi. Irnportanta
i:iCL:.Stui hipfigeu :pare Sa demonBLreze ca el apartinea lWei

98

Thlforminte1e oamenilor simpli, mult mai modeste, erau
in p8Jmint. !n anii Hl:35-l937, sap:'iturile arhcolo-
gicD ale Universitatii Seotiene Saint-Andrews, conduse
de profesornl J. H. Baxter,. pe amplasamentul 1\farelui
Palat din Constantinopol, au scos la iveala, in apropierea
J'.Tonetarii imperiale, nn Yl:'l'it.abil chnitir de un ea,rac-
ter llopular, instalat in aecst loc, aproape de o biserica,
dupit abandonarea Mardui de dtre imparatii din
familia Comnenilor 99.
Mormintele erau insenmate adesea prin stele funerare
din piatra Ban din marrnuri1, pc care era gravata o inserip-
tie, eare exprima venerarea mortilor de ci:itre cei Yii. 0
* Constructie subterana facuta pentru a adaposti morminte (n. trad.).
25
stela descoperita la Constantinopol (in cartiorul '}'op-H9une)
permite sa se observe su!J acrotere, unite IJI'intr-un mic
arc, un medalion gol care trebuie sa fi continut portretul
defunctului, un oarecare Amachis, apothekarios (intendent
al mrui antrepozit)
100
, frigiuJn pl'in mort la vireta
de cincizeci de ani
10
1. Unmedalioninmozaicde lalifuzPuldin
Istanbul o epigrama alui Manuel Philes confirrnt\, obi-
ceiul impodobirii mormintului cu un portret
102

Inscriptiile, in 'general foartc Simple, nu redan, ::tde-
sea, decit numele defun,ctului, calitatea sa de credlnrios
1Hi.lxi de viata fericita.
[ln felul ucesta cxista un mare numar de epitafuri din secolele nl Y-lea
al Vl-lca descoperite la Constautinopol in Asia l\Jiea: ,Scphnas spre
fericita amintire, federat* In oastea imperiala, credincios". ,Hcrmiones
Thcodoules Domnos, neofit (botezat recent), in virsta 'de douiizeci de ani
1;>i fccior" (Constantinopol). ,Loc de veci al robu!ui lui Dumnezeu,
Florentianos al iubitei sale sotii; t>i odilmcsc aici" (Amaseea Pontulni}-
,Aici robul lui Dumnezeu Eugenis dececlat in indictionul"'* XII
la 12 iunie, In ziua de simhata" 12 iunie 56-.11
8
.]
Alaturi de inscriptii descoperite pe accasta calc, nu-
meroase epitafuii biz3Jniine ne-au parvenit prin texte
in special prin Antolog1a Pala,t1:na, ale direi cih'ti a
VII-a a VIII-a contin exclusiv epigrame funerare: eele
din cartea a VIII-a in intregime, mai pui;in sint
cornpuse de Sflntul Grigore din Nazianz (mort \n anul 389),
iar din a VII-a li apartin lui Agathias din
na
104
In. fata acesteLabundente de epitafuri, este Hresc
sa se creada ca este vorba de simple jocuri, de poezii de
salon compuse in cercuri literare. Ceea ce justifica aeest
punct de vcdere sint tocmai subiectele tratate : l'aul
Silentiarius *** scrie un epita,f lui Homer (VII, 4), Aga-
thi as, pecel al unei potirnichi Inincate de un motan (\II,
204). 0 Tnare din aceste epigrame sint imitayii dupa
poeti alexandrini. In sfiqit, in mijlocul acestei soC'ietiiti
intr-o epoea in care paginismul era hiirWi'v de
* FOEDERAT. Soldat de origine barban'\ inrolat in armata
Inipal, existau formapuni conduse de proprii, cu stalut de trupe aliate:
Din sec. al VI-lea f. sint inrolati comanda\i de ofj\eri hizantini.
** INDICTION. Pcrioada de 15 ani folosita in fixarea impozitelor,
stabilita de catre Constantin eel i\Iare in A dcvcnit un mijloc de
cronologie (inceputul unui ciclu de 15 ani fiincl 1 scptembl'ic).
*** SILENTIARIUS. Curte:m insiircinat cu tinerea ordinii
In aduniirile solemne In procesiuni!e' impcriale. Li se incredintau ;nisi-,
uni diplomatice.
26
legi
1
este uim5tm locul pc ertre 1nitologia il det,ine in aceste
Nn este vorba aiei deeit de Erebos *, de Acl1eron,
de Minos, de Parcde care scurteaza zilele oarnenilor, de
nmzele care il piing pe un tinar muzician (YII, 612), iar
IuE u I<:igipteanu1 InergT la a;-i implom pe Pluton
f;'i P bsfQna s:l-i primeaBcrt prittenii cu bunavoint{t (VII,
58).
In aeela:;;i timp, eredinta a acestor autori,
pasiutHti dupilmHologia pi:Jgilli'l, se descopera uneori prin-
tr-n Inm1rcr1 Etd!:'.ramele lor se gascsc de
altJ:d anwstecate .cu texLe de illspiratie pur :
esto epitaful lui Diogene de unchiul :;:i mn:Qn.imul
sau, eviscopul de Amisos (Samson) ,eare ii va . o.btine
lH'it rugaciuniio sale lm loc tn cornl ferici\ilor" (VII,G13);
la ttl cste Sfi:nt11bi Ioan Milosthul, patriarhul
.Alexandriei (@9-f:i19), scris de discipoJul S()ft:pnios
679)
105
Bste ca. aici avem d:"_:a face em epitafuri
rea:,, C1tre au putut h SCl'ISe jW morrmnte.
J<:pigramele teme rnitologice nn ui'cra, de a.lU'el,
nimit deosebit, dac{u avem _in vedere instruirea ve care o
llrimeau 8Jutorii acestora, cre:;;tinl san pagini, in
puhli(e, ineev1nd cu UnivenMRtea lui Teodosie a] IT-lea,
de Capitolium. De mulLa vreme Biseridi, pre-
emu Sfintul Vasile, recunoscuseri:i necesitaLea J3entru
11 de a antiehiLatea Plena. Frin urmare. nti va
fi c;nrprinziitor sii intilnim in epiLafurile cornpuse ile Chi
gor:e din ca de sueceSOTii sai din :'ecolul al
VI-left, mitologice, acelea:;;i aluzii 18,
Er0hcs, la Hades, la virsta do irnr, la m11zc. S-a mers pina
la lH'eziee nmti profaJJator de m.orminte Cava fi IJCdep-
Sit t:lc: catre Erinii ** (VIII, 199). Pentm el, ca puntru
toti literatii bizantini din toate timpurile, aceasta era o
simpla figura retorica
106

Epigramele funerare ale Sf in t ului Grigore, consae1;ate
rudfior si prietenilor sai, Bint interesante si nneori einotio-
nante, OElinonstrind cit de puternice erau aceste sentimei1te
de familie in societatea provinciala din Cappadoeia . .Auto-
rul ,,-ol'1)este C11 0 adevarata tandrete deSm'e tatiil sau, fost
(lpbcop de Naz;ianz, desp1e marna sa a ean1i viata
nwarte au fost ca ale unei sfinte, de lJrieLenia sa pcntru
,,- Zei ai infernului in mitologia grehca (n. lrad.).
"* Divinitati dzlmnatoare in n;ilologia greacii, c:re pedepscau fil.Tii
delerJ'e muritorilor (n. trad.).
27
Sfintul Vasile, r;,i de toti cei pe ca,re i-a ccmoscut.
e:xagerat al textelor dedicate persm1ne (52 pentru
mama. sa) ne impiedid1 sa credem ca epitafurile sale au
putut fi gravate pe morminte. lucm se poate spune
9i des pre epigrame in care el blameaza agapele rituale tinnte
la mormintele martirilor 9i cf,re degenerau 1n orgii (VIII,
166 la 176), ca pe acelea privitoare la profanarea cinli-
tirelor, nelegiuire, se pare, foarte raspindita in Cappadocia:
nwrminte deschise pentru a gasi in ele aur, biserici eon-
struite din piatra luata de la morminte. A_ceste blesteme
au putut fi inscrise pe stelele funerare dn1 cimitire, dar nu
pe morminte.
IV. PI'oprietatea de famiUe
Proprietatea, definita prin dreptul roman prin legis-
latia imperiala, constituia baza economica a familiei.
Tatal, in geneml, nu era unicnl detina.tor al proprietatii
(regim dotal, 1)arte de averc lasata de sotul decedat,
copii emancipati etc.) dar el era singurul in mil_surto sa
redacteze actele care il priveau : testamente, donatii, in-
chirieri, dezrobiri de sclavi. etc. Cu ajutorul acestor acte
in special cu al testamentelor ne putem face o idee des1)re
averile familiale. Din pacate, marturiile care ne-an parve-
nit nu se refera decit la marile averi nu ne permit ne
imaginam veniturile familiilor mai putin bogate. '
Sfintul Grigore din Nazianz, care nu fusese niciodata
casatorit, a redacta.t testamentul sau inainte de iulie 381,
pe vremea cind avea loc al doilea Coneiliu ecumenic la
Constantinopol. Bunurile S2vle constau din schwi, domenii
funclare, parinteasca, din Sazianz, teren pentru
animalelor domestico; turme de oi, herghelii de
iepe etc. :M:ai poseda de asemenea alte dcma domcnii,
mintc de aba, de matase, de postav, tnnici ( stichru1:a),
mantii (pallia), bunuri lasate ca pentru
pentru laici
107
Averca sa mobiliara consta din 135
solidi (monede de aur), impartiti intre mai nmlti legat:rcri,
dar aceasta suma nu reprezenta decit o mica parte, dupa,
cum o arata rentele lasate rudei sale Hessina,
pentru a-:i permite sa traiascrt impreuna cu cele dona :fiice
in tr-o cas a rurala 1
8

28
fPrefata unei Novelle a lui Iustin;an arata ce pntea sa reprczinte !n
secolul a! VI-lea averea unni mcmbru a! elasci senatoriale
109
Este Yorba
de testarnentul lui Hlerios, oir [;lcriosis.simus, a oiirui executarc a dus Ia
netntelegeri in Ire slnt eei patru fii ai sai, Constantin,
Anthemios, I\allipios, Alexandru, care poarta titlul de vir clarissirrms*.
Gel mai mare, Constantin, privilcgiat, a !un t casa piir!ntcasca din Constan-
tin opal, inca o cnsii in Antiohia domcniul suburban In Copariis. Ceilalti
trei nu PU primit dcc!t tcrcnuri suhurhnne;, case pentru stiiplni (praelo-
ria), c,ladiri pcntru exploatare (aedes), priivalii ateliere (officfnoe),
griidini, rezervor de apa, rmmej Acestora le.era inter:-:isii
instriiinarca domcniilor mo9tenite pe crau obligati sa lc transmitii
mai dcparte lor, iar daca lllml dintrc ei murca fiirii a avea copii,
partca sa revenPa celorlalti frai.i. Tn plus, prin codicil, Hierios
cii domcniul din Coparia, dat lui Constantin, va rewni fiului accstuia,
Hierios, care va fi emancipat la moartea testatorului. Se poate desprinde
din aceste dorinta de a asigura unci familii bunuri perpetue
inalienabilc].
In secolul 8,1 VIII-lea,, o familie bogata era aceea a
lui. Teofanes Marturisitorul. Parintii sai, Isaac T.eodota,
posedau o insula in Marea Egee cu sclavi. El
avea v\rsta de trei ani la moartra tatalui si'Lu, care fusese
facut strateg al themei** J\'Iarii Egee. La virsta de 10 ani,
conform practicii aminti:te mai sus, a fost logodit cu o
bogata Megalo, pe care a luat-o de sotie
cind avea 18 ani, pentru a o asculta, pe mama sa. Dar cei
doi soti intra fiecare in cite o rnanastire si Teofanes s-a
retras 'in cea de la Polichnion, care facea parte din ave-
rea de el, dUJ.la aceea, a fondat alta la Kalony-
pe unterencareapi1Xyinusc, deasemenea, tata}ui SaU.
In acest eaz avem un exemplu de un domeniu fondat in
parte pe seculariz<.rea de manastir.i, cu titlu de charis-
tikia110.
mari a;veri, mai clupa comertului
maritim in sccolele al X-lca XI-lea, proveneau din
afacerL De exemplu cea a lui Attaliates, care a
povestit t=5l pTopria sa istorie in Diataxis (regula-
* VJH CLARISSIMUS. Titlu onorific acordat in sec. aJ III-lea sena-
toriior romani, dar care s-a devalorizat treptat dupii sec. a! IV-lea, ajun-
gind sa fie folosit de funct.ionarii subalterni. In vrcmea lui Justinian, titlu!
ajunge pe ultimul loc In ierarhia celor trei grade ale demnitiiplor. VIR
GLOHIOSISSIMt.:s. Titlu creat de Justinian (eel mai inalt in ierarllie,
rezcrvat patriciilor, consulilor etc. Ulterior a deciizut el).
** UnWiti administrativ-militarc ale Imperiului, rezultate
din irnpartirca fiicutii de Hcraklios in scopul descentralizarii ap:lriirii
statului. Erau conduse de cite un strateg, care depindea direct qe imparat.
El avca atrilmtii civile, inclusiY judiciare.
29
mf'nt), redactat pentru fundatiilo' :;;ale caritabile
111
El
s-a nascut la Attalia, in prinml sfort al veacului al XI-lea,
din parinti de o conditio destul de modesta. J\!Iai tirziu, a
trebuit sa cedeze partea lui de surori-
lor sale. Pe la anul 1034 a venit la Oonstantinopol
faca studiile.
[S-a casiltorit de doua ori una ctintre sotiile sale i-a ad us o proprie-
tatc la Flodesto; pare sil nu fi avut ctecit uh fin, Teodor, care a fost notar
impe1:ial. Jurist om de afaceri renumit a facut avere prin operatiuni
iinanciare a devcnit in felul acesta independent. Bunurile sale constau
mai ales din case de inchiriat. El a constrnit numeroase asemenea case,
care-i adticcau mari veniluri, pe terenul de la sotia sa in H.odosto,
pe care cutremurele de pamint incursiunile le distrusescril.
Acest earlier, situat in partea de apus a era in apropierea nnui
port foarte prosper, frecventat de venetieni. Ca o favoarc, sub donmia
lui l\lihail al VII-lea, fiind antJ;ypaios* $i jlldecator al dromon**-ului, el a
obtinut in anuL 1074 o scutire to tala de impozite pentru . proprietatile
,:de din Hodosto din hriprejurimi
112
].
0 avere mai modesta, care asigura un venit destul
de important, a fost aceea a lui Teoclor Karabas, prohabil
un preot casatorit, al carui testament exista, fiind reclac-
tat in anul1314 in prezenya a 18 preoti din locali-
tate a doi cMugari din manastirea de la Peribleptos
113
.*
[Cilsiltorit de dona ori, el a donat copiilor din prima casatorie ?estrea
mamei lor a imparpt bunurile sale intre cea de a dona sope, copiii sili
mai multi fii adoptivi. Averea sa se compnnea din case cu nnul sau
,1ouil etaje, in vccinatatea milnastirii l'eribleptos, stapinite in comun cu
uepotul sau Ioan din Atlalia, ceva mai departe alte lucuinte, dintre care
una avea curte en o fintina si un rezervor de apa, alte doua avind o curte
comuna, 'o alta cu un ctaj avind a co sub forma de cupola i
ccloane. El de\inea in afara de acestea, plantatii de vita de vie, cicrczi de
vite, turme de oi, vinuri in pivnite, griu alte cereale in hambare, o tra-
sura nn magar, galcp pentrn scoaterea apei din fintina,
ccanne, cuferc pentru imbri\caminte de lina, patnt euverturi de matase,
douii relicvarii de argint, o centura de argint aurit valorind 8 nornisme,
dona inele de aur dona de argint, o sumil de 52 duca\i, in sfiqit ipoteci
in valoare de 17nomisrne a supra a dona caseJ
Daca, cum s-a presupus, acest testament aplutine
unui preot de tara, ol o veritabila avere. Fara
* ANTHYPATOS. Demnitatea apare in sec. al VII-lea cste le-
gati\ de tit1ul de hypaios-dcmnitate cu care Iustinian a inlocuit-o pe
. cea de A. ar fi deci echivalent cu un proconsul.
** JCDECATOH.II HIPODHOMULCI. Instanta creata in vremea
lui Yasile I. Era situata sub porticnrile din jurul bipodromului. Se ocupa
de procesele intre demnitari func\ionari.
30
1ndoi<tli'l, acest r numeroase car:;e trc buie sa fi fost locuinte
iar trasura, un car lucrarilor agricole.
Exista, ]n tinip o CD,sa pentru sti:'upini, impodobit;'!J
en coloane 9i acO:perit cu o cupola. :M:obilierul era sumar
9i nu este menVionata nici o carte. Este interesa:nt de con-
statnt ca muner;ci ul consta din ducati venetieni, caro aveau
rnioritate in acea epoca, in detrirnentul rnonedei imperi-
ale.
Aceste citeva marturii proprietaHi fa,miliale
arata ca paturile SOCiale instarite din CUllll>ar::>vU
eu placere domenii run1le care le asigurau aprovizionarea.
Se pm1te vedea, pe de alta parte, ca Iocuintele de
emu nmneroaRe in ora9e, incepind din secolul al XI-lea,
cemt ce lasa s;'\. so rresupuna ci:\, ,mica burghrzien 9i clr.-
sele lccuiau in apartaml'ntele pe can le inchiri-
au acestor:=t proprietarii uneori speculantii.
CAl'ITOLUL II
Viata 1nateriaUi
Dupa ce. am deseris viata (le f;:Hililie, relatiile clintre
memhl'ii Sai, chdinile pastrate ]JCntru a Sal'ba.tori eveni-
mentele. mLrC rnarcau trecutul Sau, este IlCCeSa,r Sa adUrtfHU
m.artmtile care neinformeaza asupra trebuintelor esentiale
ale . atJestor mici grupuri sociale : locuinta, costumul,
llmna, cu elemente de lux mai mult sau mai putin accen-
tuate, in functie de conditHle soeiale.
I. Locuinta
Casele bimi eonservate din regiunea bazaltica a Siriei
centrale, evacuate de locuitmii lor in invaziilor
arahe 9i abandoua,te in mod definitiv, au ramas intacte,
iar cea, mai mare parte sint dahtte dupa en1 seleucida*
*ERA SELEUC_IDA. Are ca an de inceput 312 i.e.n. (data intrarii
a lui Seleukos in Babilonia). Folosita ln Orient..
31
cu inscl'iptii Construite intr-un n1immat apareiaj
cu imbinari vioaie, cu galcrii, cu balcoane acoperite, cu
terase, cu bueatarii subterane, cu grajduri incapatoare,
ele a testa existenta unei vieti confortabile opulente, dar,
en zidurile lor grease strapunse de putine fercstr'e spre
;;trada, ele nu ne pot oferi o idee exacta despre locuinta
biza,nt.ina
114
.
Jntreaga aeLiYibte a casei avea loc intr-o curte inte-
rioara care marginea apartamentele de h1 mai multe etaje.
Singura spre era precedata de un mic pridvor
flancat pe o 1mrte de un turn care servea ca locuinta pentru
roriar, iar de ecalalt:'i, parte, de o locuinta n'zcryata oas-
petilor115. Totul se asemana oarecum cu unei
m8J18stiri. Pe strilzile cu portieuri, in Sirian6,
casele nu faceau co,rp comun cu galeriile.
Foarte deosebite emu casele bizantine pe
. tem din monumentele 1mpcdobite cu figuri, ca bordura
mozaicului din Yakto, descoperit in anull932 care repre-
zinHi eladiri publiee case particulare din Antiohia seco-
lului al V-leam.
In loc sa 8o izoleze de stratL1., casele erau prPvazute
.en ferestre, cu lungi deschideri dreptunghiulare in zid,
unemi chiar cu o galerie descoperita ce de
rea unei ease din Serdjilla (Siria Oentrala). Fiecare easa,,
pnrb numele fonclatorului ei. Cea clemunita To Aeov-rLou
casa lni Leon, avea fatl1Jda de euloare verde, prevazuta
eu dona recLangnlare : era im"81ita cu un de
olane cu dubla panta impodobita cu coloanc, care
sustineau o arhitrava. _Casa ltti .A.rd('l,bur avea mai multa
})restanta : era. o cladire din caramida cu o fer.eastra
prevazuta cu bare de culoare. in dona
ape, se termina intr-un fel de l)iramida. in partea stinga
se afla o sal a lung-a, maseata de o cladire rruti mic8, lli. se
1mtcau observa doua cupole. Archtlmr se afla la Antiohia
in ealitate de rnagister militum per Orientern (450-457).
Mai poseda o casa linga Constantihopol, pe promontoriul
Sosthenos, cumpamta de Hierios, al earui testament l-am
semnalat dejaus.
La unui deal de linga Antiohia, acoperit de
culturi in terase, in mijlocul unni peisaj proaspat, cu un
mizont montan, sapaturile au scos la iveala ruinele unei
vile din secolul al III-lea, modlficata dona secole maitirziu.
Salile sale incapatmwe curtea cu exedre erau pavate cu
frumoose mozaicuri, dintre care multe ayeau un fond
32
aurit11
9
. Er3, un adevarat palat de tip oriental, emnpus
. din dona parti separate printr-un culoar central, pc o
pfl,rte fiind situate apartamentele iar pe cealaltii sMile
de receptie.
Aceste locuinte bogate nu ne pot da vreo idee des-
pre locuinvele case lor de mijloc. In inari se con-
case cu cinci etaje (in mod exceptional cu 7 sau
cu 9), incepind din secolul al V-lea. Etajele erau inchiriate
la o:o:uneni mai putin instariti adesea se iveau
intre locatari. Tzetzes se plingea de vecinii care, ca tirmare
a spargerii tuburilor de scurgere, evacuau apele menajere
pe 1'1carP
20

!ncepind aproximativ din secolul al IX-lea, casa bur-
gheziei instarite, cu dona sau trei etaje, era construita,
fie din apareiaj alternat cu caramizi cu piatra aparenta,
fie din piatrrL acoperita cu stuc, adesea policrom, cum se
vede pe n1.ozaicul din Yakto ; mannura nu se folosea decit
l)entru palate. Fatada principala, dind uneori spre o
strada cu porticuri, putea fi ornamentata la marginea aco-
pe proeminente care separau etajele;
bakoane in afara permiteau sa se priveasca spre
straclli
121
]ierestrele erau de forma dreptunghiulara sau
curbate, prevazute cu mici ochiuri de sticla fixate in rama
de gips ; acestea erau in general prevazute cu zabrele.
erau in forma de terasi1 sau in doua ape.
Cele dona tipuri de coexista in reprezenU1rile de
in mozaicuri sau in picturile din manuscrise
122

cum s-a vazut, in Siria., deasupra caselor im1)ortante se
inl'!Jtau cupole.
de la intrare, in forrn}1 de balta sau rectangulara,
era adesea din panouri defier, impodobita cu piroane cu
cap mare. Se vedeau de asemenea la fataclele caselor bogate,
sci:iri exterioare impunatoare din piatra sau din marmura,
care conduceau spre o sub forma de trapa
123
. Se
vede ca,, cu toate precautiile necesare, casa bizantina nu
mai era izolata la clistanta ,de viata ci avea,
precum casele occidentale din secolul al XU-lea, largi
deschideri spre lumea exterioara. Aceasta o demonstreaza
regulamentele stradale, care interziceau deteriorarea
caHor publicel
2
4.
1n interior, camerele erau dispuse la diferite etaje
in jurul unei sali mari, triclinium, plasata la parter sau
la primul etaj, dar a carei inaltime era egala cu c()a a cla-
dirii respective. Aceasta era sala de receptie, rezervata
3 -c. 115 33
bal'batilor. Gineceul era la unul din etajele superioare.
Etajele erau sustinute de coloane din rharmura
sau din lemn, dupa posibilitMile locatarului. Se acorda
de altfel o mare importanta ornainenta;t,iei : pardoseli
pavate cu marmura sau cu mozaic, zi.quri cu lambriuti de
marmura sf1u decorate CU picturi .laice Sa1J- 'religioase,
plafoane din cedru etc. Camerele nu erau separate uneori
dec it ]Jriri panouri de scindura
125
. Casele p.opulare erau
in $itrpanta, cu birneacoperite cu trestie. Un contempora.n
al lui Eustathios din Tesalonic, Pediadites, descrie sta-
rea jalnica a colibelor taranilor din Corfu, unde
era din stuf lega.t cu iarba. Podeaua acestor case
saracacio8JSC era din pamint batut, presarat CU 8Coici,
ia,r lit ceJe de conditie mijlocie era din lemn san caramic1a
126

In mult'e case, ca in manastiri, exista o sala rezer-
vat.l, incalzitului (

), in afara lmcatariei 1m de
caminul, foarte jos, era incalzit cu lemne. Unele
:?uYOftu cuptor pentru coacerea piiniL Fumul era evacuat
pri:n bur lane cu patru Iaturi
127
. Prezenta latrinelor in toate
easele est e a testata prin legi de Sc:lriitm'il
28

ln casa era inconjurata de dove-
desc sptritul practic al locatarilor, preocupati de confortul
lor si avea numerosi servitori. JYia.i intii e:xista
cu spre strada printr-o alta.
cu vestibulul : aceasta era destul de sratioasa pentru
a se putea 111 ea exercitH de calari!;J 1n mijlocul
curtii sc DJfla un rut sau un rezeryor de ara. In continuare
exista o gradina, in care se gaseau uneori bi:iHe particulare.
Gra,jduri staule pentru vite se gaseau chiar h't ca,sele
cele maisamcel29.
Evlavia locuitorilor se manifesta prin numel'oase
repl'ezentari ale crncii pe ziduri, }Je chiar pc acopex;i-
dar coneiliilc interziceau sa fie reprezentata
pe pardoseli
130
. Inscriptii pioase se gas.ean pe pt"Tet,ii


Multe locuinte bogate detineau o capela
provriel
32
chiar familiile cele ma.i modeste aveau ieonos-
ltt81ll lor, parae lis nnde er;.m atirnate sfintele imagini1
33

To?vte iriformatiile date de scriitori sint confinnate prin
modul de aranjate a caselor stravechi ale caroi' pa,rti sau
ruine mai exista inca . .Astfel, casa nobiliara din :ilfelnik
(Ma.cedonia), care dateaza din secolul al X-lea, este eon-
sbruita in altcrnat, pietre cara,mizi foi'lniiHl
figuri geometrice. Ea este flancata de un turn de apaxare
patrat. !n interior, o mare sala avin'd inaitimea cit cUi-
34
direa propriu-zisa iar in junil ei sint dispuse pe doua
etaje camere lat<erale. Ferestrele sint arenite se. vad.
rutaele unei scari din piatra1
3
4.
La :Th'listra, ruinele palatului locuit de lasa sa
se vada la primul etaj o sala care ocupa toata lungimea
cladirii, cu o inaltime dubla fata de cea a parterului ;
in mijloc, o era rezervata tronului, peretii erau din
zidarie acoperiUt cu stuc, fatada hnpodobita cu balcoane,
iar ferestrele arcuite1
35
. .A1te case, datind dinaintea cuce-.
ri1'ii otomane, au fost gasite mai mult sau mai putin trans-
formate, la Constantinopol (casa in apropierea de Kum-
Kapu, cu balcon acoperit sMi boltite toate etajele,
case din Fanar, din care una fusese ocupata de bailul
Venetiei)
13
6 la 'l'rapezunt (destul de asemanatoare
cu de la JVIelnik,. cu un cu patru versante
o mare, impartita ulterior in doua incaperi)1
37
. J>ala-
tul unui mare demnitar ne este descris de catre fondatorul
sau
1
Teodor. JVIetochites, mare logothet* al lui .AndroniC
al H-lea. Un superb palat, care cuprinde o capela,: gra-
dini minunate cu ape aduse cu mari cheltujeli
din imense rezervoare, era situat in centrul unui maret
J;>i bogat domeniu. Dar 'l'eodor, compromis in razboiul
dintre .Andronic al II-lea Andronic al III-lea, yazu
}Xtlatul sau distni.s. din ordinul invingatorului, in anul
1328
138
..
H. MOBILIERUL
Mobilierul care umpiea apartan1entele ne estecunoscut
mai ales din reprezentari figurative, adesea greu de datat,
cacio pictura din secolul al XI-lea sau al XII-lea, repro-
d ucind .un interior, poate fi co pia un,ui origina.l mai v:echi.
* LOGOTHET, Inalt functionar al statului, similar cu un ministrn
modem. Functia se constitttie incepind din vremea lui Iustinian. Existau:
un logothet al finantelor publice (logothetes lou ghenikou loghisleriou),
un altul al armatei (care se ocupa cu distribuirea soldelor), un logothet
,al turmelor", care raspundea de domeniile private ale imparatului. In
timpul Comnenilor apare,un logothetes ton sekreton (,a! birourilor"); insar-
cina_t cu controlul fin::mtelor al administratiei. Mai tirziu, acesta devine
marele logotliet, asimilabil unui prim-ministru. Un caz special era eel al
.logotheiu/ui dromului (dromos '=,drum", ,cursa"). El era diploma-
tiei, dar raspundea de functionarea de activitatea poliJiei de
legiiturile cu strainii stabiliti pe teritoriul Imperiului. Funcpa sa a aparut
in sec. al VIII-lea.
35
:In l'lus, in artele figurative ale epocii Paleologilor, se e.on-
stata introducerea sistematica de clemente arhitectonice
si de accesorii antice.
' Frumoasa lucrare a generalului de Beylie asu}Jra
Lomtinfei bizantine prezinta un intreg repertoriu de desene
de mobila: scaune, mese, duhtpuri, obiecte diverse e:xtrase
dinmozaicuri sau din picturile descoperite in manusmise
din toate epocile1
39
; nu ne putem referi h1 acestea decit
eu prec::J,utic corelind cit mai nmlt cu putinta atcsl:ai'ea
vcu a scriitorilor sau a pieselor care au ajuns
la nor.
Un fmute frumos mozaic mural de la biserica din
Dafhe secolului al XI-lea), al carui subiect este
X a$te're(t .Pecioarei, rPprezinta un interior somptuos al
unei case aristocmtiee
140
. Se poatc vedea aici un pat
acoperit cu o bogata tapiserie impodobita c11 desene
r0prezentind legende: Lauza este acoperita 1)e
cu o cuvcTtura brodata. 0 senitoa.re agita deaRupra
cavnlui ei un evantai de pene
141
doi din tovara9ii sai,
imbraca\i elegant, aduc mincaruri in cu'pe. 0 ll11Dilil9a,
cu }Wosopul pe brat toarna a-pa ceainic inlighearml
de cupru in care este introclm; copilul nou nitscut.
in anumite descrieri se despre dula,puri
ince,str:1te in perete xcxp'f1apw:,), s-au gasit unelein ..
ca::;e]e din Ha,uran 9i la Oonstantinopol, la p::tlatul Tekfur-
Sera.i, in forma de


Dulapurile mobile se pare, dupa reproduceri, ca nu se
fohme::m deeit ca biblioteci. Ele erau preva.zute cu
pe <mre cartile erau a9ezate, orizontal, avertu doua cu
incuietoare deasupra un fronton1
43
.
Crt 9i in Occident, pentru pastrare:>, obiectelor de im bra.:.
ca1ninte a obiectelor pretioase se foloseau cufere. La
Expozitia de arta bizantina din anull931 se rmtea vedea
un panou al unui cufar provenind din Cairo (seco1ele
VI- VII)
14
'
1
. Bl este confectionat din placi de lemn fixate
intr-o rama, unele netede, altele impodobite cu oma-
mente sculptate : animale alergind in voluta, tulpina
onclulata, incadrata de patiu lei, entrelacsuri etc. Cufa-
rul, rnai mic, al catedralei din Terracina se remarci1 prin
ornamentatia sa zoomorfa, cu animale reale i fantaBtice
cu scene de vinatoare sub arcuri in semi cere sprijinite pe
c.oloane sub forma de fus in elice, avind capitelurile
bazele asemanatoare. .Acest decor in stil oriental il11i:lica
un obiect important, dar a carui datare este nesigWf'am.
36
Se cunosc mai ales casete destinate pastrarii bijute-
riilor sau obiectelor de n1ici diinensiuni, ca ladita de lemn
pictat din coleetia Volkonsky l s0colul a] :XfTl-lea)
146
,
ca inJ.portanta serie a elegantelor cutii de uncle, in
rame executate din rozete, uneori din rnonede, apar
teme rnitologice, episoade din viata lui Adam a Evei,
subiecte specifice, vinatori, gladiatori etc. Toate aceste
opere rafinate, din secolele al X-lea al XI-lea, nu se
gaseau, bineinteles, decit in casele aristocrate
prin a imbogati tezaurele bisericilor14
7
mai
bine mobilele de baza in primul rind, mesele care erau
folosite pentru mincare, rotunde, patrate, sau dreptun-
glliulare. Forma rotunda parea mai solemna : era mal'la
impe1iala pentru banchete de la Tricliniumul celor N oua-
sprezece paturi*
148
. Alaturi de mese de lernn, exist?.u altele
din materiale pretioase nu nup1ai in Palatul Imperi:>ol,
ci J7i in locuintele celor bogati
149
. In familia marelui proprio-
tar paflagonian, care era Sfintul Filaret, intilnim o masa
rot"Qnda, antica,. incrust8,ta cu aur argint, atit
de mare incit puteau sa se la ea 36 de invitatil
50
.
Dar masa patrata. sau dreptunglliulara, adoptata de
bizantina Ci.l, altar pentru liturghie, pare Sa fj ayut
o fulosinta curenta
15
1, atat cea cu patnt picioare, simple
sau unite prin RiJinghii, cit cea sprijinita pe arcaiJuri.
Scaunele var'i?vu de la cele cu spatar, adevarate fotolii
(ka.th.edr8 )1
52
, folosite pentru servirea mesei, pintl la ba.nci
f;li' simiJle taburete, ca,re trebuie sa fi fost cele mai
nuite. Exist::m, ue- scaune joase faxa spatrur,
sprijiniie pe picioare patrate, reunite prin arcuril
53
.
Paturile, cum ne-a denwnstrat-o mozB.icul de la Dafne
citat mai sus, emu sprijinite pe patru picioarc ridicate
Uf5or ,spre ci:'tpatii ; cele care par ridicate, la care se putea
ajunge cu ajutorul unui taburet, sint prevazute la cap
Ia, picioare cu tablii de inaltimi inegale; altele sint in
plat e. Picioarele, dcstul de groase, nu pot fi
dceit din lemn sint in general foarte ornamentate. Patu-
rile celor sruraci emu mizerabUe, dcspre ele ne putem forma
o ideea din reprezentarea rniracolului cu vindecarea
Ologului
154
.
Huminatul casnic era asigurat fie cu opaite en ulei
xo:vo-Yjl.o:, /,uxvtov fie cu faclii 9i luminari (


>\< TRICLIKICM-CL CELOR 19 PATCRI. Incilpcre In Palatul.
Jrnpcr}al In care se pneau banclwte, la care mescnii se pe patmile
cure putcau cuprinde, Iiccare, cite 12 persoanc.
37
Thlarile mi.1zee det.in numeroase opaite de pamint ars,
ne:-:muJtuit, c;:ne dateaza din secolele al VL-lc<.L
al VII-lea provin din Siria, din Palestina, din Bgipt
din Africa. Jme sint mu,rcate cu medalioane sigilafp en
inseripfii diverse ornamente. Un opait descoperit Ja
Beirut este decorat cu panni fata-nfata, de fiecare
parte a unui hom* asirian
156
. Lampilepoarta adesea insOriptii
I)iOa>:ie, ca : ,,Lumina lui Hrisios pentru toti''
157

Anumite opaiye aveau un recipient rotund, fara tearte,
cu un cioc foarte marc. ornat en volute. Gasim acelll si ,,
tip de opait cu o toarta in form_a de ineL Altele avenu
recipient apro8pe oval iar ]n ].oc de toarta un miner plin.
Cele ImLi yechi nu aveau in partea concava a cliscului
decit un singur orificiu de aerisire care servea la intr-odu-
cerea nleiuh.ii a aenlui de bronz, sau en e21re se
ridica fitiluP5s.
'J'inute in san agavate, ac{,lste lampi se puteau
adapta la m1 candelal>ru sustinut pe trei })icioare
15
ll, san
ht o lustra eireulari'i de hron?. in formi'L de dise,
cu orificii (polycandilon), sustinut de lanturi. Aceste
lustrf' ser-,-ean, fa,r:'J. indoialit, ht iluminatul bisericilor
se fiieeau unc>mi din aur sau din argint, dar dimensinnile
irwder:;te ale unor::t dintre aces tea, pe car.e le poseda muz.eele;
ne permit sa vresupunem ca se gaseau in cnse parti-
culPTe1C0.
C'andelabrele, in general eu trei picioare, mwori
impodobite en emailuri, face parte din rnobiliernl
ca:;,t>lor hogate, dar se puteau vedea mai ales in biserici,
niei o lege civilit san hisericeasc{L nu irupiedica per-
soanele 11articulare sa facliile ca simple lmni-
nilri. S-a yazut, de altfel, ca un figura printre
bagajde eare pleca la r{\zboil
61
. Se foloxeau
de Lortele, de 'exemplu la Teodor Prodromos
162

Trebuie incluse, de asemenea, in mobilier toate obiec-
tele, -vase de 1mcatarie, de toaleta, necesarc yietH
de zi en zi a unci familii. poem dedicat binefaca-
torului :'ian; sebastocratorul**1
63
, Teodor Prodromos enu-
mera tmcte cheltuielile necesare repararii ustensilelor si
va:WJor Sfule (te hucaii'\ric pe care llU lemai poate SUporta.
* HDl\1 Ornament In forma de trifoi, de origine asiro-babilc;miana.
*'' Din Seuuslosf Augustus = ,Preaslavitul".
Tillul eel mai iualt al icrarhiei impcriale, crc:1t de Alexios Comnenul in
anu11 001 pentru Jratelc san Isaac. Dupil aparipa titlului de despot (in
11 G:J), rangnl des. a trecut pe locul al doilea.
38
Trebuie sa-i (lea mereu bani pentru oah ( xouxou f.U'I) de
fiert apa, pentru ciurul de cernut griul sau faina, pentru
torta, pentru luminari incoliicite (se de
me:riea amnarul cu iasca)
164
, fara a rm!Ji vorbi de rezervele
de combustibil alimente necesare -intr-o gospodiirie.
La aceasta enumerare se pot adiiuga obiectele de toaleta '
(s-a descoperit un instrunwnt de curatat urechile, din aur,
datind din secolul al X-lea, cu o inscriptie care cxprima
UI'ari .pentl'U proprietarul SaU)
165
, arzatoare de parfum
din bronz, ajurate, provenind din Egipti
66
, balante greu-
tat,P67, orologii (clepsidre cu nisip sau hidraulice)
168
: Un
text din Cartea ceremoniilor, enumerind obiectele pe care
le dl,lCCa CU el un basileu in razboi, arata Ca nu erau uitate
scaunele amenaj?vte pent!u necesitiitile naturale
169
.
III. Costumul
S-a va.zut, de exemplu, din mai multe testanHmte, ca
imbriicamintea era destul de rezistenta pentru a putea fi
transrnisii <le la o generatie la alta : ea era considerata ca
un ca:pitttl, de care se tinea se8ma la evaluarea unol;' averi.
costumului antic s-au piistrat multa vrenw,
dar transformate datoritii folosirii tesaturilor de matase,
ale pliuri rigide nu Inai aveau supletea postavului
san a inului. Mantiile, 11recum hlamida, uneori brodata
cu aur, nu m11i erau drapate ci ca.deau rigid. De aici, o
decenttt strainii antichitiitH pagine : imbraciimintett nu
mai deseneazaforma corpului, ci se din ce in ce
mai mult, ajungind sa fie aptoape la fel pentru ai11bele
sex e. A lJar mode bar bare, mai ales folosirea blanurilor
de aniinale, interzise inutil printr-o lege a lui Honorius
17
o.
Perioada vee he. 1n secolele al V-lea al VI-lea, iinbra-
canlintea principala era intbtdeauna tunica de
de in (stiahar1:on ), unica, imhriicaminte de lucru a munci-
toriior, cum o nJ.ozaicul din Yaktom, uncle
o poarta scurta, strinsa la cu o centlua
a,tirnata mnnai pc umarul sting; nmi tlrziu, un muncl-
tor manual nu a,Jta imbraciiminte decit o buca,ta
de stofa care ii acoperea, corpul intre briu genunchi,
un fel de indispensa bili foarte strimti.
Tunicile celor instariti erau confectionate adesea din
in culori : in mozaicul de la Yakto se vad
39
urta far:l mlneei, incUeind o condiPe rnudesUt, altele cu
:mineci impodobite en benzi ( clau1:) verticale san ori:zon-
tale
172
. o moda. mientfllla, tunicile de lux erau deco- '
cu benzi de am cusute sau tesute in sto{a (para(Jmt-
dia ). Denumirea aceasia a fost data tunicii careia
o lege a lui Valens ii rezerva folosirPa numai de catre anu-
mit i denmitari sotiile acesiora ( 36\l)
1
7
3
pecan' o vedem
purtatrt in secolul al :X-lea decatre ostiarii la
ceremoniile pftlatine
174
. Peste tuniei erau puse mantH de
diYCl'SC forme. Un pcrsonaj din mozaicul de la
})Qartii o bogata mantic de culoare peste
tunica sa alba eu benzi orizonLale
17
'
5
. Ca.maSW!-ul (zO:[Lo:-
co:;), pe eare Grigore din Nazianz illasa unui
cHacon, era o marc mantie in partca interioRI'a
cu fire lungi de var pe pa,rt-ea esterioari11
76
. Amnnite mn,ntii
(pallia sigilliona) erau impodobite cu figuri brodate san
te,'mte, ale caror subieete enm 1mprnmutate din
cum este toga unui semttor din secolul al VI-lea pe care era
1esut intregul ciclu al vietii'lui Hristos
177
.
0 mantie de originc veche rcprezinta planeta, o hnensa
rotund:"i, prevazuta in centru cu o deschizatura
pentru trecerca capului, in timp ce marginile erau ridi(Jate
en :tjntorul bratelor. Ea este de origine romax1a,
nata de Pliniu eel Batrin de Varron cunoscuta. sub
ell\ rmme de pacnula, casnla, 1>njula, planeia., Jlheno-
lion. Inaintc de a deveni epitrahil ecleziastic, a fost o
imi)tacaminte ciyila, imbr8.eKminte de ploaie sau de
uneorl cu o Era pnrtaM de oamenU din
popo'r iar uneori, dupa Procopius, chiar de schtvi'
178
.
Aceac;ta ec>Lcimhracaminteili perwnajelor in mo-
zaicul de la Sa,ut' Apollinare -N uovo din Ravenna, 1n ciclul
publico f?i al minuflilor lui Hristos.
( :ostunml f<'minin consta <lintr-o tunica piw1 la
ciUeiie,. cu. mincci adesea Jnodate, peste care uncori era
anmcat m1 (pallo). In mozaicul de la Yakto, acest
voal este pe un coif alb. 0 alta ferneie poarta
o rochie galhena, lunga, cu talie joasa un voal
caz1nd in plinri pe umi\,rul dnipt. Ett tine domina nn copil
imhracat intr-o eu mincei, strinsa pe talie impodo-
"hiHi cu clati ca tunicilc din .Antinoe 17
9
.
Splendid ole nwzaleuri de la Ravenna ne ,ajuta sa CU-
noastem costunml de curte de pe vremea lui Iustiniau si a
Teodorei. lj9 Sant' .Apollinare N novo, martirii, care' se
in prceesiune sprc }'f:cioara, poarta tunica lunga
de culoare alba, inwodobita cu dona rinduri de frunze

40
intre acestea, de o banda de purpura aur ou desene
variate un mantou cu mineci scurte, intretes1fl,t cu aur,
drapat Ill bie pentru a Eisa Sa BC vada tunica impodobit
pe la, margini cu perle intercalate cu smaralde. Perlele
pietrele pretioase sint semanate din a,bundenta pe cin-
gatoarea care stringe talia, pe marele guler care incon-
joara rochia la marginea gitului, pe legatur:<J care tineparul
in virful capului, de unde un voal diafan
care coboara peste umeri
180
. La San' Vitale, cei din suJta
Teodorei poarta un costum tot atit de bogat dcstul de
asemanator, dar tunicile mantiile, dispuse ca la Sant'
Apollinare, sint de cele mai diverse din cele mai calde
culori. Temele geometrice, stelele, floricelele care le deco-
reaz2'.:, difera pentru fiecare dintre ele amintesc de .deco-
rarer. tesaturilor egiptene 1s1.
Transform area costu.mului. La contactul cu :popoarele
barbare cele orientale, apar in secolul al VII-lea mode
noi. care inca mai aveau o croiaH1 clasica,
largi lungi, mai mult sau mai putin (}rapate, le urmeaza
imbracaminte/ strimta mulata pe corp. Cel mai caracte-
ristic este skaramangos-ul strins pe corp,. prevazut cu un
gule1 la piept sub talie, dar despicatJa spate
cu pul})ane care coboara pina la genul1chi.
Skaramangos-ul este in realitate un costum de calarie
care vine din tarile cavalerilor nomazi, din stepelc asiatic e.
Il g3osim deja reprezeiitat intr-un desen descoperit la Dura-
Europos in dona picturi din templul zeilor palmirieni
(secolul al III-l{'a)
182
. El a fost adoptat de cavaleria sasa-
nida, iar in timpul cu a patruns in Bizant.
Este reprezentat pe obiecte provenind din Altai (statueta
de ciwaler in aur masiv, la :Muzeul Ermitaj ), uneori din
matase cu zibelina i pe tesaturi 1
83

al X-lea skaramangos-ul era purtat de demnitarii
de la, palat de imparatul, mai ales cind calarea
184
;
in aceasta situatie era VOl)Sit in nuantele cele mai delicate,
adesea impodobit cu aur, a ajuns sa fie adoptat la toate
ceremoniile, pina la sfiqitul imperiului 1
85
.
Costumul popular a suferit transformare,
strimtare. Tunica, adinioara larga, devine o haina strimtrt
cu mineci co1ante. Un proverb spune ca saracia arata,
simplitatea (70: !J.o\la7tl.&)
186
. Acest termen de mona:plon
desenma o tesatura uoara i putin strimta .. Jambiere
strimte acopereau genunchiul sau chiar tot piciorul, iar
41
din secolul al V-lea se abaudonasera sandalele antice p-entru
pantofi <tfientali sau pentru botine
187
. Muncitorii purtau
de B",;emenea uu scurt mantou, himation, hypocann:sos1
88

Costumele claselor sus-puse constau in tunici, care
acopereau corpul in int:J,:egime in lenje,rie de corp, care
cadea pini"\, b pamint. Intrc> costumatia celor dou:1 sexe
aproape ca nici nu existau diferente. Hutprand observa
ca, spre deosebire de franci, grecii poarta mantouri care
atirnr" pe 11amint, cu mineci lungi, iar parul lung ::wcen-
tueaza caracterul ferninin al acestui costum
189
. Cind, in
secolul al X-lea, basileul pleca in expedttie,lua cu el hnbra-
caminte de parada., destinata dB.iVUrilor : Skaramangos-uri.
de culori diferite impodobite cu teme decorative teJ'lute
in i:it9fa imprumutate din fauna (pauni, vulturi, lei) (se
dadea acestor numele subiectului ce le ornau),
in colobict, imbracantinte de interior de dii'erite nu-
ante lBo.
Daca piesele costumului ramineau moda varia
destul de mult in decursul t impului.
Donatorul unui evangheliar, functionar de thema din timpul lui
Vasile al II-lea, proximoscul * loan, de origine armeana, s-a reprezentat
lmbracat intr-o tunica azurie lunga pina la gcnunchi, cu .mincci lmagi
strimte; pe dedesupt, un mantou grcu de purpura, impodobit cu ceapra-
zuri de aur, cu mineci largi despicat in.partea de jos pentru a
mersul: in sflrsit bustul este imbriicat cu un fel de vesta brodata cu aur,.
en mineci scurtc increiite ca plisate, ascmauatoare
cu o carcasa de aur, dar Adontz, care a publicat acest portrcl, vcdea in
aceasta partca supcrioara a mantoului
1
9
1
].
Sub impamtii Comneni, imbracamintea atinsese milux
ce-i frapa pe cali:'ttori, ca Beniamin din Tudela
192
. Crorti-
carul francez Eude de Deuil, care i-a vazut pe ambasadorii
de :Ylanuel Comnenulla regele Ludovic al VII-lea la
Ratisbonna (Regonsburg),scria ca ei purtau
de matase, scurte, ajustate pe corp, cu mineci strimte, ,;ceea
ce-1 face sprinteni dcgajati ea atleW'
193
. Este vorba,
!n acest caz, de o moda nona. Aceastaimbri:'waminte scurti:'t
scamana cu cea pe care o purta Andronic Corn:nenul in
annl 1182 : o roba viol eta din pinzit de Iberia, dcscheiata
in fati"L ajungind pina la genunchi, neaco})erindu-i hratelo
clecit pina la coate
194
. Termenul de pouxoc; (romhos ),
'' PHOXIM OS. inferior, insarcinat cu transmiterea or\iluelor
con,mndan tului garzilor, imperiale,
42
prin care Niketas Choniates aceasta imbradi-
minte, ar veni din cuvintul genmtnic rock, ceea ce ar indica
un occidental asemaniHor bluzei 1
95
.
Aceasta moda trebuie sa fi fost trecatoare, caci pe
vrmnea Paleologilor hainele devenisera din nou lungi
se api'opiau din ce in ce mai mult de n10delele orientale :
tunica aurita bogata, mantie verde, larga, presa.rata cu
floricele purpurii ( Teodor Metochites, pe timpanul in
zaic de la Kahrie Geami, pe la anul1300) 1
96
; caftan lung
de un verde.:bronz inchis strins in talie impodobit en
medalioane,. impresurate cu grifoni spate in spate
(megaducele * Apokaukos, 1341-1345, pe frontispiciul
unui manuscris al lui Hipocrat) 197.
Dupa Nikefor Gregoras, edictele lui Andronic al II-lea,
cu privire la reglementarea costumului a coafurii nobill-
lor, au fost uitate pe vremea succesorului sau Andronic al
III-lea (1328 -1341),-cind cei adoptau costume
straine : in curind nu se mai vazura decit haine si caciuli
dupa moda dupa moda tribala (sirba), dupa cea
siriana, italiana
198
era skaranikon-ul, in mai
multe culori separate prin benzi pe fond alb, conside-
rat ca fiind de origine persana 1
99
.
1\eo1lerirea capului. Bonetele, folosite in anticlli-
tatea clasica, in afar a de voiajuri, erau de curenta
in Orient, de unde moda a venit in La se-
colului al X-lea_ proximos-ul loan purta peste parul sail
lung blond o boneta supla, bleu deschis, fixata printr-o
panglica in partea din fata
200
Mihail al VI-lea
(1056-1057.) a impus tuturor sai purtarea unei
bonete de in vopsita in culoarea pe care o purtase el
in
201
. Boneta facea parte din insemnele denmi-
tariloi' era, prin urmare, reglementata cu severitate.
Cei ee-l inconjoara pe Nikefor Botaniates pe frontispiciul
unui manuscris (1078-1081) poarta bonete sau albe
prevazute 'cu ciucuri, care le ascunde fruntea
20
2.
Un capitol din Pseudo-Codinus descrie bonetele demni-
tarilor : forma, culoarea, dimensiunile, brode-
riile, impodohirea cu perle sau cu pietre pretioase, totul este
reglementat aici cu zos. In secolul al XIV-lea,
dintre aceste palarii atingeau dimensiuni' extra-.
* 1\IEGADUCE. Comandant suprem al flotei (titlu creat in vremea
lui Ale:dos I Comnenul, dupa 1085).
43
vagantP, ca aeeca a lui Teodor J1Ietochites de la Kahrie
Gearni : este un fel de boneta inalta din matase. alba,
ctt benzi i, din ee in ce mai in partea. de
sus
204
Tonpha era o mitra paipal:':'t avind un :pompon
de pene atirnind in jurul mtpului; Iustinian o purta iri sta-
tuia sa din Forum Augustaeon
203
Skiadion-ul era o bon eta
comuna laicilor cloricilor
206
. Kalyptm, in forma de pira-
mida, fusese imprumutata de. la turci, insa
Conmenul, uzurpatorul, o purkt dejl'!J,
207
. Xamelaulcion-ul
era o calota inalta, inl]_)artita in seeFuni reunite in
virf printr-un nasture mare, cu un bord lat sprc spate i;\i
pe frunte, unde forma o viziera lunga. Este palaria pe care
o poarta .loan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) pe
bustul san de la Vatican, pe o medalie lui PisaneUo
pe ml relief de pe catedmlei Sfintul Petru dill Hon1a.
biserica Pantanassa, a :Feeioarei-Hegina, din Mistra,
un personaj poarta pi1li1rie, care este o pMarie civm1
fara earacter oficial a eanli Ol;igine ptl'C Sa fie foarte
veche; a fost eon<parat:':'t cu paEtriile de fetru cu boruri
ridi.cate la spate en virf in fava
208
, aflate la moda in
Fra,nfa secolului al XV-lea ; asemanarea este sigura
acesta ar fi un import din Franta, probabil prin interme-
diul :M:oreei france zo9.
rruul barha. In perioada veche, cla::;eJp
urmind obiceiul romanilor, radeau barba f7i ptirtau
parul scurt. Numai iilozofii purtau barba se cite
glurne a provocat ce::JJ a im])i"\ratului Iulian. tntimpullu
Iustinian, au provoeat scandal purtind barba
mustati, l{tsind sa creasca parulla ceaH1 scurtin'du-1
pe frunte dupa moda hunilor
210
Primul imparat a
purtat barba, ceea ce i-a atms porecla de Pogonatos (Bar-
b081.d) a fost Constantin .al IV-lea. ( 668--685 ), de:;;i, pe
mozaicul de la Ravenna, el apare complet ras zn.
Puterea publica,, biserica statul, acordau cea mai
mare atentie acestei probleme

OoneiliUo se ridicau
impotrtva care purtau parul impletit in.cozi
ca femeile sau cu bucle (obtinute cu ajutorul bigudiurilor),
atlrnind pina la briu
213
AJtii Yopseau 1)aml p;crrba .
innegru cu ajutorul oualor de eorb
214
Constantin al Y-lea
44 .
ar fi ordonat sai rada barba 21
5
iar 'I'eofil,
care era chel, se spune ca ar fi luat masu:ra in pri-
vinta parului, dar, cum a :1ratat Bury, era vorba de un
regulament militar
2
16. Cert este ca intotdeauna problema
barhii a ocupat un loc in disputele care au dus la schisma
dintre patriarhii Constantinopolului Biserica romana
217
.
La greci, reprezenta semnul demnitatii care deose-
bea barbatul de eunuc 2
18
,
Se radeau barba parul criminalilor
219
, intr-o cu-
rioasa conversatie, pe care Pero Tafur, la 'intoarcerea sa
din Orient, a avut-o la Ferrara cu loan al VIII-lea
tul anului 1437), basileul ii spaniolului ca ras
barba pe care o lasase sa creasca in timpul calatoriei sale,
spunindu-i ca ea este pentru un barbat un semn do demni-
tate de onoare
22
o.
fmninin.' Din perioada veche, costumul
feminin s-a schimbat mai decit eel al barbatHor,
el nu mai avea largime punea mai pu\Jin
in evidenta formele corpului. Monumentele cu asemenea
reprezentari sint rare, pentru ca nu se cunosc decit por-
trete de imparatese de, prin\Jese, in costumul lor oficial.
Ce le doua pi esc principale sint tunica ( sticharion) cu bar-
dura mai mult sau mai pu\Jin bogata o mantie (hirna-
tion ), de forma variabila: cind o piesa patrata sau drept-
unghiulara, cind un segment de cere ( paenula), a carui
margine de sus se punea pe umar lasind-o sa cadit in fata.
Daca era suficienta stofa, se trecea pulpana de pe urm\rul
sting pe eel dre'pt invers, marginea superioara acoperind
capul. Acest mod de aranjare a costumului a deven:i,t cu
timpul semnul femeii cinstite a fost folosit pentru a o
reprezenta pe Fecioara Maria. Un alt fel de mantje, asem.a-
natoare cu hlamida 'masculina, era prinsa pe un umar cu
o fibula
221
.
Pe coroana trimisa de Constantin Monomachos unui
rege al Ungarit:i sint reprezentate doua Smerenia
Adevarul, precum dona dansatoare in flutu-
rind cite o deasupra capului. Aceste patru figuri
poarta costum : o mantie scurta strinsi'JJ :pe talie cu
o centura impodobita cu pietre o fusta lunga
})ina la picioare. Raina strinsa pe corp a dansatoarelor este
rnai, scurta iar fusta de o largime inai mare, dar. piesele
co.'ltumului sint culorile la fel de stralucitciare
omam.entele la fel de bogate
222

45
Toate aceste erau (lin matase, din care se
cunosc rmti multe varietaM, dar femeile elegante foloseau,
de asemenea, inul adus din Egipt, din Pont sau.din J\Iace-
donia. Se cautau stofele fine, va.poroase (
in pofida faeute de prcdieatori im:potriva inde- .
ceutei costumelor prea transparente 2
23

Coafura feminiuJl. Intotdeauna, coafuri'!e eompHca,te
ale grecilor erau stigmatizate fara succes de la inaltimea
amvonului
224
. Femeile din Antinoe netezeau parul pe
virful capului, coborindu-l in partile lateralo in cocuri
enonne
225
In sccolcle al V-lea al VI-lea a prcdominat
la ch1sele sus-pusc coafura in rulou pc frunte, sus1,!inut3, prin
conloarie"de perle fine ; s-a vazut in aceasta, fara. prea 1n1r1lte
dovczi, o peruca
22
u. in toate timpurilc, folosi:rea
de peruci era destul cle prezenta la ambele sexe
227
La fel,
femeilor le-au pHicut intotdeauna parul coafat pe frunte
buclele atirnind in ciorchini la timple, separate ptintr-o
earaxe
228
. Pfmtl era uneori prius intr-un fileu, lucra,t din
de aur sau de argint, sau prim> la ceafa cu piepteni
mari din din baga sau cu o pangliciJ., din in
229

SoHa lui Filaret r"l 'VIII-lea) purta pe cap un
phakiolion, un fel de turban
230
!n sfiqit, oricare ar fi fest
coafura, ofemeiecumsecade, in afara loeuintei sa1e, tre1}\1ja,
acopere capul cu un voal
23
1.
lntre buintarca })arfumurilor, a car or fa bricare constituia
a imparatesei Zoe
232
, afar;clurilor intmu
in conrpletarea a toa1etei feminine. 1Iocla era
cu sp:tincene subtiri, colorate in negru, insotind ochi ncgr'i,
miirit,.i cu kh6l ob1,!inut prin incompleta a clivers<tJor
plante gmse
233
!n secolul, al XV-lea, loan Evgenikos,,
JJOfl1ofylax * de Tesalonic, adresa, in mod inutil, o violenta
untstnl!re femeilor cal'e dadeau cu pe buze pe obraz
eu negru lle sprinecne pe pleoapc; e1 spunca se 2vS-
euwl e_u grija, pentru ca nimeni sa uu le deranjczc in tim-
pul ll!Cestei operatiuni
234
.
. Podoabe bijuterii. Bijuteriile, fine pieh'ele
}Jn;tim1se erau cu mult mai raspindite in soeietGJtea hizan-
decit in Occident. Pentru a in:tpiediea monedei
imperiale in India, eon I ( 457-47 4) a publicat o lege
* NO.t.IOPHYLAX. (,Pazitor al legilor"). Functie cteata in 1045 de
Constantin al IX-lea :Monomachos. Conducator al ;>colii de lnsiir-
cinat '.cu conservarea textelor juridice.
46
cu privire la lux care arata ca sai impodobeau cu
perle, cu smaralde cu _ametfste eapastrul, chiar
pinala zaba1a cailor, precum centurile fibulele cu care
i!;!i prindeau hlamidele 2
35
.
Monumentele'figurative arata ca cele doua sexe cautau
in egala giuvaeruri, care valorau de altfel, mai mult
:ptin prelucrarea lor artistica decit prin ina-
pretioase : aur in lame subtiri,- perle minuscule,
pietre fara valoare
236
Colectiile publice sau particulare
detin rmmeroase exemplare de bijuterii care. eorespund
eu acelea de pe costumele reprezentate pe monumente.
sint cele din tezaurul de la Merssina (Asia Mica), co-
Here cu medalioane cu pandantive, cercei in de para
'imimdobiti in filigran, cu diferite animale, descoperite
in mare numar in alte centre (vechiul Muzeu Ermi-
taj). Tezaurul de la Kerynia (Oipru, colectia Morgan) con-
o Qentura 9-eaur confectioilata din 16 medalioane,
dintre care cele mai mari reprezinta un imparat pe o cva-
driga (cu numele Mauricim; Tiberius, 582-
brMari de aur impodobite cu vita de vie struguri,
coHere de frunze ajura,te, de care sint suspendatc cruciu-
lite1 cercei impcdobiti eu pasari afrontate
237

Acestea nu sint decit citeva modele de bijute:di atraga-
toare, care impodob,ef\;u costuinele. Trebuie adaugate la
acestea inelele din aur, frumo& incrustate cu frunz(l sau cu
:tnimale stilizate, eu inscriptii continind numele proprie-
tarilor lor
238
, obiecte cu specific religios (inelC' cu tome ico-
noghtfice, cruci de atirnat pe pit'pt, mici enkolpia sau re-
licva.rii)
239
in fibule ..
Fibulele ocupau mai putin loc in costumul bizantin,
compus mai ales din 11iese cusute l;li ajustate, decit in
mtratele drapate ale dar sefoloseau ca podoabe
se distingeau Tc<:pov"I'J agrafa in forma de arc Tcopc:"I'J
(la Roma jibtila), disc, Prima folose.a la fixarea
hlarnidei pf:l umar, in secolul al VI-lea
240
, cea de a doua
folosea ca inchi?Jatoare pontru a fixa o mantie pe piept.
Aceste fibule erau de aur, de argint, de bronz, seoase in
de perle pietre pretioase,-impodobite cu orna-
ment.P chiar cu figuri; prevazute cu pandantive ca acela
eare Jlrinde hlamida lui Iustinian de pe mozaicul de la
San' \'itale din Ace:-;tea erau privitcj adesea ca
insigne cu toate ca hlamida a fost abandonata, in seco-
lul al XII-Iea, ele nu au disparut din costumul imperial.
La ilicoronarea imparatului Balduin, in anul 1204, ,i,-au
47
atir-nat la gtt o piatrii mare fi .fonrte elegcmtii in locul agrafei,
peeM'e impiiratul .Manuel o cumparase cH 7' 200 de 1narcc 241.
IV . .Masa
1\Iasa se lua in familie, dar -in cazul invitiirii de
straine, femelle nu luau parte
242
.
Ohiecinri pentnt mnsa .. Existau trei mese :
, (progheurna), micul dejun yc:v1J.o: (gheuma), h11 mijloenl
zilei: (deipnon ), cina, la zilei. Se m:J,i
numea &pw-:ov (ariston), masa de la prinz
243
.
Stapina casei masa o acoperea cu o fr.ta
de masit, mai mult san mai pntin eleganta


Pe masa se puneau ( nwndylia), pre cum cas-
pentru spalatnl rniinilor, ceea ce face?" dovada lUHli
bune educatii
245
. Obiceiul de a minca intins 11e un pat in
jurul unei meso rotunde sau in fori11a de sigma s-a
casele pina in secolnl al X-lea a fost abandonat,
pa8trindu-se numai la banchetele solemne ale Palatului
Im1:;erial. Procopins o arata pe Teodont sosinu la un nohi1,
in timpul mesei instalindn-8e pe un pat
246
. In acest eaz,
locnl de onoare era la stinga amfitriomilni
247
.
Invitatu schimbau incaJtarnintea inainte de a se
la masa. :::Je spnnea chiar ca Alexios Oomnenul, in
momentnl in care a afl:J,t de invazht lui Bohemond ( octom-
brie 1107), tocmai desfacea de b pantofi
pentl'u 1nerge la acum, cc spus el, sa ne
la 'rt?.asii''
248

pe scaune san pe banci, mesenii rostean mi1i
intii o rng{tcinne ca.re corespuudea unei bineeut'intari, zii
9

Se int!mpla ca la mesele oamenilor mai putin instariti ::;a,
nu e:xiste uecit un blid de lemn sau de pamint din ca,re
fiemtre lmlj m1ncs,rea cu mina, de uncle s-a ivit necesik;,ta
de a spiHa pe miini inainte dupa masa
250
.
lingurilc se dar cele care s-au .putut descoperi
(tezaurele de la Lampsakos la Kerynia) sint tacimnri
scmnpe Cle argint, decorate cu animalc inscriptii inerus-
tate cu email negru. Probabil ca acestca nu erau de folo-
sinta curenta
251
.
'Exista, dovadru ca furculita era cuno,;;cuta. 0 funm-
lit(t mare cu doi san trei dinti (fnscinulct) era, de folosinta
curenta in jertfele practicate la eyrei la pagini. S-a1:.2
confectionat a poi altele mai mici, care se folosean la n1asa.
48
incepind dirt ant.ichitate
252
. Furculita s-a pastrat in Orient
. si a fest adusa in Bizant.
' Ba figureaza in mod pe mesele reprezentind vi::l.ta
publica, a lui Hristos, pe frescele bisericilm cappadociene
(Nunta din Oana, Oina cea dElt::l;in{t)
253
. Un regulament
arata folosirea ei eel putin la curte. 0 printesa imperiala
care se cas{ttorise cu dogele Venctiei aduscse in noua ei
patrie toate rafinanwntele de la em-tea din Bizant; in
special pentru a minca, ea folosea furculite de aur cu doi
dinti, dar a fost dez!tprobata cu severitate de principalul
propagator al reforrnci ecleziasticc, Pietro Damiani 2
54

.
Vesda !ji sticlaria. Picturi de pe manuscrise reprezinta
banchete la care mesele sint incarcate cu veseli't obiecte
din sticla, platouri, farfurii, castroane, vase de toate
marimile, cupe, sticlute etc.
255
Numele acestor obiect.e
sint date de catre scriitori vadesc o mare varietate de
vase, unele de lux, altele
256
. Numeroasele sapa-
turi arheologice executate in ultimii zece ani la Omlstan-
tinopol in teritoriul vcchilor provincii ale Imperiului au
permis sa se cunoasca mai bine aceasta ceramica, datorita
numeroaselor cioburi dezgropate
257
. Oa in epoca romana,
se folosea pamintul ars nesmaituit pimtru vese]a
ca : oale, farfurii, amfore, flacoane, uneori din pamint
cafeniu cu reliefuri (terra sigillata), alteori eli figuri
in negru pe fond alb (anim8..le, capete de oameni)
258
In
familiile instarite, yasele smaltuite, originare din Orient,
se pare ca erau singurele pe 1nese. Alaturi de piese de mu-
zeu, ca celebm a lui Constantin (Hristos tronind
intre imr1arat Fausta)
259
, castronul, de culoareverde
deschis, ornat cu un rttzboinic alergind, cu lancea scutul
'in fata
260
, sau ligheanul de l:;t Muzeul Louvru, la care
fondul.este ocupat de un cap grotesc cu barbie tripla
20
1,
s7au putut reconstitui, din ntii de cioburi descoperite, prin-
cipalele modele curente, remareabile prin varietatea colori-
tului lor prin ornamentrutie : teme geometrice
1
impletituri,
spirale, table de frunze, animale reale sau fantas-
tiee, ma,i rar figuri de muneni. Anumite piese datind din
epoca macedoneana au un a.spect metalic ce le face sa se
asemenc cu faianta hispauo-maura 2
62

StieHiria era, de asemenea, remarcabila. Fabricile si-
riene pastreaza vechiul lor renume. seeolului
al occidenta.l Teofil lauda superioritatea
sticlariei 1}izantine, frumoasele cupe fiale din sticla
4-c. 115 49
colorata, impodobite eu frunze, cu :mimale oameni.
Din pacate, nu se cunosc decit piese de mare lux, dintre
care cea mai frumoasa colectie exista in tezaurul de la San'
Marco din cea mai mare parte a pieselor fiind
montate in opere de orfevrarie
2
6
3

IUnduiala la masa. Hrana. Teodor Prodromos descrie
in mod ironic mesele sumare dar substantiale ale vecinului
sau, cirpaciul. In zori el merge sa cumpere brinza
vlaha, bea patru pahare de vin pline ochi incepe sa
lucreze. La prinz arunca sculele ii comanda nevestei
meniul : rasol, plachie de tocana.' Se spala pe miini,
se bea vin dulce dintr-un pallar mare, o
rugaciune incepe sa manince.
2
64. . .
In casele instarite exista mai multa ceremonie. Se
serveau trei feluri sau gustari ( :aperitive bune pen-
tru deschiderea apetitului (-rcZ npoa6pm01;), carne fripta
(-r6 desertul (-r6 constind in
fructe dulciuri
265
Un mozaic descoperit la Dafne.linga
.Antiohia
266
reprezinta platouri de argint ale unui
pe o masa de marmura neagra aranjate astfel :
anghinarii mari sosiera cu alb; pulpe de pore la gra-
tar ; oua in cupe de email albastru, cu cu (loada
lunga; cu carnea alba zis capitan; jam bon;
fripta; prajituri preparate din straturi de biscuiti f.ructe
frumoase. Pe masa, piini rotunde un mare cantaros *
de vin .
.Aceasta masa bogata, de o alura foarte moderm, nu
ne ofera cu privire la mincarurile favorite l}i la
bucataria claselor burgheze. Iat1osophistul (medic) Hierofil
(secolele XI-XII) a adaugat la un calendar de regim, de
hipocratica, un oarecare numar de retete carac-
teristice pe care le putem completa cu cele ce apar in
Batita impotriva egumenilor, pamflet atribuit lui Teodor
Prodromos 2
67
. Se vede, dupa aceste ca buca-
taria era foarte picanta, cu mult piper,
usturoi, cum se arata ill' pentru friptura de pore
stropit cu vin indulcit cu miere. Placeau, de asemenea,
maslinele conservate in saramura, garum-ul, .sos preparat
cu singe de garus de mare). Pe linga carnea de ma-
cela),'ie l}i carnea de pasare, se adauga in meniJ.lri friptura
de vinat. La un banchet imperial, ambasadorul Liutprand
* Vas de baut la greci la romani, cu picior toarte. (n. trad.)
50
de ht N ikefor Fokas un ied umplut cu usturoi,
cu ceapa cu praz, inotind in saramura
268

indicati de Hierofil sint. skorpias ( seorpen pro-
vellilal ..,...- drac de mare), chefalul, dorada cu
condimente aromate. Se prajeau in frtina de se
ungeau cu un sos de nard coriandru. Dupa cum rnentiona.
Satira !impotriva cgztmrnilor, sc 1nincau ficrti, eu un sos
gros de piure de batog. lucrare a testa consumul de
Scombridele (macrouri) })alamida erau dis-
pret,uite ea ca:viarul. sturionii, limanii erau,
in sqhi:inh, foarte cautati iar tonul era privit ca' o hran&
comunv,
269

Hierofil .sa se mani:iwe legume salate
ala,turi de carne nu recomanda decit iarba grasa fiart8,
cu sos de garum, laptuca, fructele rascoapte, varza, pepe-
nele, smochinele albe cu sare, bobul, o specie de trifoi,
fasplea tn1nsformata i!,l faina, lintea, sparanghelul,
cile. Ca desert, el pro1mnea fructe uscate, stn1guri, mig-
dale, fis'tic, eonuri de brad, mere coapte pentr'u gur-
manzi, compot de gutui; rodii, cunnale, crema .cu 1niere
cu naii:d
270

Ecgumenii incheiau masa cu fLov6 xu6pov, un ghi-
v-eci. con1pus din eotoare de varzi1, srLr9,t afumat
de Transoxiana, 14 oua, mai multe feluri de brinza, ulei,.
piper, 12 de usturoi, 15 scrumbii useate, totul
stropit cu o strachina de vin dulce
271
Zilele de post mai
ales postul erau cu scrupulozitate respectate.
Ca o adcvamta eiudatenie, }Jropriu..,zis era inter-
zis, ca alime.nt (de dulce), in tim}) ce crustaceele r;>i
scoicile erau considerate de })Oi-lt. Brinza era permi:,:a in
timpul saptaminii anterioara postului npocpkyou
(saptamin3 brinzei) interzisa ineepind din
prima duminica a postului mare 27
2
.
},1edieH, de doctrina lui Hipocrat asupra umo-
rilor, calendare indicind pentru fiecare a not imp
chiar pentru fiec0xe lun:lJ mincarurile fav-orabile sau
noci ve. J:i"aima loT pare sa fi fost mare
2
7
3

In afara vinurilor indigene, se cautau virintile din Cipru.
din Si:ria, din Palestina, din Africa de Nor d. In secolul al
VI-lea, datorita coloniilor de sirieni, vinurilor
de Gaza ajunsese pina, in Galia
274
, dar expansiunea Isla-
m11lui, incepind din secolul al VII-lea, a ruinat viticultm-a.
meditel'aneana. Pentiu ai conscrva vinurile din
51
se punean in ele smoala, ceara chiar gips. Lintprand de-
clara ca acest vin nn se pntea bea
275
. ':
Piinea din faina curata de grin indigen xa.6a.F6c; &pcoc;,
era cantata peste tot figunt aproape pe toate mesele
hizantine, in afara de acelea ale saracilor. Se deosebean
trei calitati de piine. Primele doua difereau dnpa firietea
sitei cu care se cernea faina, eea de a treia, dnpa culoarea
de tarite continind era considerata im-
pura
276
Egumenii mincau. piine de ( crs r.ui>&f_wov),
calugarii o piine grosolana din tarite (m-rspchov) sau
tavalita in 277.
v. Baile
!n afam palatelor a easel or foarte mari, unde
hai private, l)ersoanele particulare continuau, ca in anti-
cl:litate, sa foloseasca bai publico uncle, dupa cum am
. vazut, la anumite ore erau primite femeile. Gustul foarte
pronuntat al bizantinilor pentru bai este atestat priii nu-
n1arul mare de terme construite in aproape toate epocile
de catre imparati, la Constantinopol in de pro-
vincie. Acestea purtau de obicei numelo fondatorului
lor 278.
Acest gust pentru baie era atit de accentuat ineit ado-
sea se imbaiau de mai multe ori pe zi, in secolele ?,1 V-lea
al VI-lea, chiar ecleziasticii aveau acest obicei, con-
clamnat de medici ca Alexandru din Tralles
279
. .1\.poi,
incepind din secolul al VIII-lea a aparut o reactie accen-
tuata impotriva abuzului de. imbaiere, da.torita mai ales
progresului ascetismului. A renunta la bat a fostprivit
ca un lucru meritoriu, cu toate ca in incinta manastirilor
au continuat sa se construiasca b:1i 2
80
In seeolul al XU-
lea a ajuns sa se c0nsidere ca fiind ceva excesiv daca se
face}lu trei bM pe saptamina
28
\ hn calendarele de regim
recomandau de la 3 pina la 8 bai pe luna in funct;ie de
a.qot:tmp. Ora preferata pentru baie era 1n general 34 O})ta
;/san a nona in mijlocul zHei, iiw femeile se 1rnbaiau numai
't$ ora a zecea
282
. Organizarea termelor nu so schimbase
deloc din vremea romana. Celmai rnarelux era
in baile jmportante : fatade impodobite minunat cu eoloan.e
cu seulpturi, adesea cu mitologiee; in iiitei'ior,
moz;1icuri mur:1Je reprezent1nd scene de teatru sau pales-
trice, portrete de impil,rati sau de filosofi, sub forma
52
de oa.meni iar la tcrmele lui Zeuxippos
1
o intreaga, <le
statui antic e
28
3.
\estibuluri mari con<lueeau spre galeriile care
principale, cu vestiare. chiar cu closet e.
se Htcea baie avea, ca vechile sali de aburi, forma unei
rotbnde acoperite en eupoUi (tholos). Apa era incalzita
intr-un recipient de bronz fixat 'intr-un cuptor de fiei: sau
de etre ignifuge. Vasul, din care apa curge3J in baie .J:ri:n-
tr-o terminata cu un cap de om sau de ani.Q:J.al, se
asemana cu un butoi mare, care intotdeauna apa
cal(lrt
284
In in scrieri se do sali destin'ate
bailor de abur t;i incalziLe ea in epoca romana, cu ajutorul
unor focare S1].bterane (hipocaust-uri)
285
Termele aveau,
de asemenea, piscine, fie cu apa calda fie cu apa rece, in
care se putea inota
286
Aceasta institutie, care fU:nc'viona
admirahil pe vremea lui lustinian, mai exista inca in seco-
lul al X-lea, dar dupa aeeea i s-au pierdut urmele.
'. ;''
OAPl1'0LUL Ill
Viata de zi cu zi a imparatilor
I. IntroduceJe
oficiaH1 a unui hasileu a fost descrisa in Istoria
inHtitupiilor *. Aici se poate vedea numarul impunator de
serba,ri t;i solemnitat,i la care se participa; dupa ritualul
unei adevarate liturghii, mai vechi decit aceea a Bisericii
a fost pil,strata pina ht sfiqitul imperiului .
28
7. .
. de aparente seama exclusiv de ritua-
ludledela curte, ca cele din Oarteaceremoniilor**,
istorici, ca de exemplu Rambaud, au prezentat
um1i basileu ea pe o ceren10nic ne'intrerupta, o viata cu
adeciirat pontifir)(tla, care. nu-i li",sa nici uu moment de
ragaz. 0 eticheta obligatorie ,i-ar fi dictat modul de folo-:-
sire a fieearei zile din an. El petrecea viata in mijlocui
,* Yolumul 4 din tripticul Lumeo bi::anlina (n. tracl.).
, ** CARTEA t:,;EREMONIILOH, Tratat compilat de impara.t111Ccn-
stantin al VII-lea Porfirogenetul (945-959). Este .u:h important izv!J.r de
informatii asupra institutiilor bizantine a vietii de la curtca impei:ialiL
cintccdor religioase, al psalmilor
288

Apro}l'ierea facuta uneori intre viata zilnica a unui basileu
accea pe care o clucea I-'uclovic al XIV-lea la VersaHh''s,
este un adevarat anacronism. Eticheta de la curtea Fran-
tei ent de originc feudala : ea provenea din serviciile cas-
nice, considerate cu totul onorabile, pe care vasalii le
dato}(l.u suzeranultti lor. Doar ca o metafor.a s-a clat deYlU-
de . A v
In l'eahtate, nata oflcmla a mm1 unparat, ca
publica,. ocupa nici toate clipele, nici macar toate
zilele. El nu era intotdeauna ocupat cu ceremoniile, cu con-
siliile, cu silentia (sfaturi de taina), ci, in afara preocupa-
rilor el ducea o viata .de familie ca toti supUl;iii
sai. in Bizant nu se nici marea nici mica discri-
minare. Subalterni, eunuci, foloseau, in
koiton-ului * de servicii rezervate la V
de vita nobila.
Fara indoiala, ceremoni.ile
moniilor san in Cctrtea fncla
pareau. sa fonneze un numar
acestea au fost introd
perioade: difetite, 'iar altele au
rt:st, istoria viefii de la curtea
perioade, .. separate pdn .inc
secolaL'al V-lea pina 'in secolul al ... ,__.._L-vu ...
consolidata prin preluarea etichetei de la em-tea
a con&tituit izvoruLceremonialului imperial, c8xe a
Sub imparatii Oonmemh
occidentt:Lla, datorita nmltiplelor contacte cu
Oruciatii precuin abandonarii :M:arelui Palat pentru
Blacherne, rvu avut ca rezultat shnplificarea eti-
. suprimarea multor ceremonii. Aceasta
mai accentuata sub Paleologi, pe masura ce se
l'iuau veniturile statului 2
89
.
""ltOITON. Dormitoml imperial.
I
** PSEUDO-CODINUS. Scris !n sec. al XIV-lea, tratatul Peri ton
offikion to'll palation a fost atribuit eronat unui au tor Gheorghios Codimui.
Of era informapi despre ierarhia din ultima perioada a cl:lt.rtii
imperiale bizantine.
54
II. Din secolul al pina in secolul al XII-lea

Apartamentul imperial. in Marele Palat se l:J,flau' sali
de ceremonie destinate rcceptiilor ( Chalke, Magnaura, Tfi-
clinium-ul ce1or nouasprezeee paturi) apartament'ele
instalate la palatul Dafne, inconjurate de ziduri inalte .
.Alte sali de receptie, cladite dincolo de palatul. Daifne
(Chtysotriehnium, Iustinianos) nu s-au confundat nici-
odata cu locui nta. ',
secolul al VI-lea, Iustm1an contmua sa locmasca m
casa, relativ modesta, situata pe Propontida, unde loouise
inainteaurcarii pe tron. El se scula ina.inte de
soarelui, se foarte tirziu far a, sa-i pese de :Vreo
eticheta, se trezea noaptea pentru a lucra sau a se plimba
meditind
290
"
In secolul al X-lea, in apartamentele impefiale se
o eticheta foarte simpla. Pttppias-ul
dea palatului in zori de zi. Un cubicula1' * il
ea pe impl1ra,t lovind in de trei ori cu o cheie.
esta, dupa ce se imbraca, intra in. sala tronului, se
. in fata unei icoajle, apoi acorda audiente consilieri-
Rai sau unor straini. tn momentul in care ii conce.dia,
pias-ul ;r,dranganea chcile pentru a-i face pe oaspeti
inteleaga ca .trebuie sa plece, iar la ora trei palatul se
incuia
29
1.
Renuntarea la ctichetl.i.. Libertatea de deplasare a
. unor imparati, care noapt.ea din palat, fara nici o
suitii, pentru a inspecta stra;r,ile din ConstantinojlOl, a
produ:'l uimire. Leon al VI-lea a vrut, in felulacesta, sa-se
convinga el daca posturile de politie instalate la
intersectu pentru a aduna vagabonzii a-i inchide pina
a dona zi, datoria c:u
din palat, a intilnit un prim })OSt s.:.a rascumparat cu 1.2
galbeni. La doilea post s-a rascumparat din nou, dar la
al tl'eilea a fost dezbracat de hainc, batut arestat. A
doua zi el a fost recunoscut de portarul a
putnt sa fie eliberat. tutors 1a palat, i-a pedepsit 'Pe'ceiJ
care 1-au \asat sa treaMt i-a recompensat pc cei
are:3tnsera
292
.
* CUBICULARI. ai Palatului Imperial, iecru-
ta,tl dintre eunuci. Cubiculum insemna ,dormitor", dar, prin cxtc.nsie;
ter.nemtl s-a aplicat intregului scrviciu de casii al Curtii.
55
impamt i-a luat prin surprindere intr-o
}Je caluga.rii cle Ia n1anastireft Ps<tmathia, al earei duhov-
nic, Eftimie em higumen. l'entru a intra, el <':i 1Jatut in
cu ciocilnelul, ca. un ;;imiJlu trecator <1, vrut
Cilleze CU CalugUl'ii ZH
3
. .
'rrristrtl l\Hhail 8..1 Paflagowiamtl (1034-1041 ),
sim'tindu-se inconju:rnt de comploturi, face8;, de
expedi!>ii nocturne. El pleca din Jmlat calare pe erti
pe striLoi. Locuitorii, care 1l r<1m<lncac1
<icasa si c6nsfatnirilo secrete deyeneau in felul aecsht im-
de org;mizat 294.
llasa impel'ialti. Numeroase marturii arata ca in roLHa
ba:nchetclor solemne, fixate prin de la cuJtte,
impi'iratul minca imi1l'euna cu t>a, fara alta cere-
lnonie decit aceea, sai, servit, nu irml\)i dem-
nitai'i ci de catre schwi.
De altfel, nu s-a vazut C8, imperiala, fi :fost
mai bogata decit cer" a oamenilor din popor. Cea lui
Iu2tinian era m8.i saraca : el nu minca niciodata
carne nn bea vin; se hri:\,nea ,cu ier1mri salbatice conser-
vate in sare f!i otet uneori dona zile consecutiv
in to:junul s}i.rb<1torilor
295
fel, Nikefor Fokas, ea:re
duecrk la palat o ,.ht\a de ascd, nu consimtea s(:, manince
carntYdecit at unci cind ii recomanclan sfetniciL lui spi:rri-
tua1Um6. Vasileal II-le?. traia simplitatea unui soldat w
1

@a trasatma c?,racteristica, .aratind cit de putin se
a;;;ernanau obiceinrile bizantine cu etichekv dela Verss,mes,
imJJaratii cinau in farnilie em CO})iii
1ol'
298
, rnai aJes, onoare pe C<tl'e I,tHlovic aJ :XIV-lea nu
iu f:'icut-o niciodat;\ nimanui, invitau sa ig l11['iJf:1a
imprenna eu ei. Este ca negustorul de CCft,l'{L re
cal'e Nikefor I l-.a invitat 1ft cina, a. trebnit sa
aceasta, favo:>.te aprm1pe cu intreaga avere 2
99
, drcr aie.l
rsto vorba de un car, din comun. Pe Mihs.il al III-lea
il vedem in cunml unei seene de dnatoare, a:)ezlndu-se la
masa cu Teodora, mama sa, nu1i multi senatori eu SCll-
tit'Ylll sau Vasile, viitorul :JOO, Leon al VI-lea 1-a
invitat la masa, in cea mai frumoasa saHt a palatului, Ile
Constantin Dukas, care scapase din inehisoarea din Bagdad,
unde, tatal san, A.ndronic, fusese masaerat :l
01
.
Fokas a primit pe J.,iutprand, lui Otto eel
1f?,l'e, la Palatul Izvorului l-a inYitat la cina ; in timrrnl
nH':sei, el a citit o omilie a Bfintului loan Hrisostom
56
f;'c.tptele aposto1ilor :
302
. Cit<1m in continuare masa
cue Nikefor Botm1iated, tronul siiu Slilhit,
i-a nvitat pe marele domestikot;' ( emnanclantul armatei de
usca.t), Alexios Omnuenul pe fratele aeestuia,
pc unul la dreapta pc ceHUalt la sting-a sa.
Alti invitati completau locurile la masa iar serviciul em
asigurat de eatre sclavi, sub conducerea ]WfSOllli-
lului
303
.
Uneori, nici mai mult nici mai putin decit la 1uicii
burghezi, un papagal inveselea invitatii intr-o asemenea
impiejmaloe -viitorul I1eon al VI-lea a din inchisoarea
in Ctre Vasile, tatal sli.n, il 1nc1liscsc
304
. In im}1ah1-
tii :< invitau f{tl'a vreo CC'remonif\ Sa Cineze la Supui)i.i" lor
:S2!,J.: ;'LCCeptau ospitalitatca. acestnra. r,-am citat pe Leon
ai \c I-lea la 1nas::t e{tlugiirilor de la Psa.mathia,
i 2Jl'C i-a luat prin smprinderc intr-o seara
305
.
1n!}'oh"at aeccpta in a nul !lOK in1.-ih,,tia unuL Con-
8ta ntin Lips, sa asiste la inau:.nn:1rca unei biserici 1w care
a cDnstrnit-o in apmpierC'a hic:ericii Sfintii AJ)OStoli de-
juneazii cu el
30
G Mihail al III-lea, in frun.tea
escortei sale, obscrva o biata fcmt;ie de fa baic,
de pe cal ii cere sa-l }Winwasea R{l rnanlnce
piinc de t.arite brinza picanta; femeia este jenata ca nu
a\-Hi: ])l'ovizii, dar Jnt}Jaratul J;reia roh1l de
eht<l:tr, dejuneazii cu gazdJ :-;;i ;--;p intoarce pe picioare ht
1)(,.. 1 307
Imle ltltnif'iri personale. in pofi.da unui cahm.-
dar incarcat en numeroase serbari si obligatii cerute de
condncerea impcriului, imp{lratilor le inca destul
timp pentru a face loc in viata lor unor ocupa"\Jii cu totul
personale, care vaTiau in de gustul acestorl-l:. !n
afara celebrarii sarbatorilor la biseriea, evlavia 11ers0-nala
deti.nea nn loe important in majoritatii suveramlor.
:Marele Palat avea . sanctuarele sale, uncle preotii ca,pelei
ofk\au slujbele, iar unor 1milamti le placea sa intre in eorul
bhr,rieesc, ea Leon Armeanu1, asasinat in timp ee dnta,
in noaptca de 26 deccmbrie 820, sau Teofil care
dlr' el eoruri exreu\a inmuri compuse de el
308

, ca Nikefor Fokas l\lihail al IV-lea, duct:au sub pur-
o viatii deascet :
109
. Multi :o;uycrani datorau
11rintite gustul pentru litcratunl., pentru oratorio, 1wntru
teologie, pentru arta, pentru muzieii. Teodor:iu al
petrecea o parte din noapte citind, iar pentru a pel'i:itite
servitorilor sai sa doarma, se folosea de 0 lanlpa pet'fec-
57
tionata, auto:tnat. El sa
modelezc, sa picteze sa caligrafieze
310
. In secolnl al
X-1ea, Constantin Porfirogeneh1l avea Jneomi}Jari,
dar cu o varictate de aptituclini mult mai mare: pictor,
orfevricr, sculptor, muzician, priceput in artele mcca,nice,
istoric, arhoolog de o cultura encielopedi(_la.
311
. I,ucYrnile
scrise de el san sub conducerea sa constituie
unul din izvoarele esen\iiale ale noastre des-
pre lumea bizantina
312
. Leon al VI-lea, tatal sau,
de t11:1emenea, un intelectual, dar de anverguri.'t mai
al\ii impara\ii, el adauga gusturilor sale liter:'vre :pe
aceJa al ocultc
3
13.
Har t;;i preocuparile mai frivole enn1 destu] de rnulte.
Astfel ca in nwi toate epocile Evului. Mediu, exist an la
Palatul imperial nebuni, pitici, bufoni care ii
pe suverani prin nazbitiile lor prin 1ibertatea kr de
lilnooj, ca nebunul lui Teofil, Denderis
3
14, ca favoritnl
lui. Constantin Monornachos, Roman J3oilas, a, carui
bilbliala eomica nazdra;Yanii de un gu:-;t induielnic t11lu-
ceau veselia la curte 315.
:AJti" imparati se recreau jucind zaruri. 0 epign1rna din
Antologia palatina descrie o pa,rtida a lui .('jenon la un .ioc
ce se asemana cu htblele
316
In :-;.ecolul al
bilul Constantin al VIII-lea era atit de pasionat de acest
joe, 'lncit 11etrecea cu el o parte din_ f:1ce.a pe
amhasadori sa pentru a nu 1ntreru}JC o }JaYlicH\,
inceputa
317
Jocul de venit din India prin inteune-
' diul' Persiei era, de asemenea, cunoscut in Bizany, din
sect)lul al VI-lea
3
1
8
.
Cea mai mare rmrte a irrrpara\ilor timp pent1n a
practica diverse sporturi chiar in ineinta 1\Jarelui Palat.
Se spune ca Teodosiu al II-lea, care se antrena la tiJi cu
arcnl cu ai'ummrea suli\ei
319
, a introdns moda umxl }nc
de.origine iraniana cu mingc?", care se juea de-a eahore
care nu este altul dec it polo, irnportat in tlm])
in Ohina, iar la Bizant sub numele de tzykam . .'!terio':
220
Acest joe a devenit sportul favorit al imparatilol',])G
practicau impreuna cu demnitarii, intr-un manej amena-
jat 'In intcriorul palatu1ui
321
. Jucatorii, pentru a J;n;r-:a
mingea, se de un eiocan lernn tenninat in fori na
de :tach eta curhata (tzykam:on). in doua eehipe,
ei pc rind mingea
322
StarlioP,ne rezucvate
acbr,iui joe existau la Eft's h1 'l'rapezunt
323
.
le pHiceau, de asemenea, oina
3
24
de lupte atletice, boxul, pancratiul etc.
3
2
5
58 '
hipodromul situat la intrarea in Bosfor, in cartierul
Si'intul Mamas, pare sa fi fost rezervat acestor jocmi, cunt
o exemplul lui Mihail al III-lea, ce condu<>ea
aici de lupta in uniforma
326
. Vina-
tmr/cea constituia intotdeauna divertismentul favorit 'al
nnjoritatii imparatilor. Mihail al III-lea, Vasile I, Roman
H-lea, Isaac Comnenul sint citati ca mari viiL:"ttori.
Imp{tratii aveau la indem.ina lor agrea1)ilul pare Philopa-
tion, situat in exteriorul Marelu.i Zid, cu forti-
ficatii, impa.durit, l)Opnlat .cu aninmle de vinat, irigat
32
?,
ei plecau, de a,semenea, in expeditii, escor-
tap: de cetate, in Tracia sau in Asia Mica. Roman alII-lea
eri!i vazut prczidind, dimineata, jocurile de la Hipodrom,
luind masa cu senatorii, apoiA jucind tzykanisterion:
mai nmlte particle. In sfiqit, seara pleca sa
vineze in Asia se. intorcea la palat numai dupa ce vi nat
patnt mistreti
328
. La fel de pasionat de vinatoare, Isaac
Conmenul c{tEtrea scotind tipcte, ciinii
vinatul din plina alergare, strapungindu-1 cu s{t-
geata. vina, de asemenea, eu lansa sulita
imnotriva ursilor si a mistretilor
329
. Denarte de a locui
tirrqml la' Palatul suveranii se duceau ado-
sea Ba se oclilmeasca in numeroasele palate pe C:;J,re le ::liVC'<tu
la periferia ConstantinO})Olului, fie in apropierea :M:arelrii
Zid (Palatul Izvorului), fie in vecinatatei:'J Cornului cle Aur
(J,acul de Argint) sau pe malul european al Propontidei
(Hcbdomon) sau, in fata, pe coasta Asie.i ( Ohalkedon, Hie-
ria, uncle s-a tinut consiliul iconoclast din anul 754f3
30
.
Ca SU})Uf;ii lor, im}Jaratii vizita u izvoarele cu a pa ten:nala
din regiunea vulcanica, situata .la poalele Olimpului: 'din
Bitinia, intre Brusa Eski-Sel:iir (Dorylaeum). Acolo se
gaseau Tennele P'ythice reeonstruite de Justinian, li!lde
Teodora se ducea cu o escorta de 4 000 de oameni'
331
.
Aceste bai au continuat sa fie vizitate. de imparati pin{v in
sc.colul al X-lra
3
32.
HI. De la Comneni la imperiului
Tnmsfonnail'a vh1ii la palat. Urcarea pe tron a Cp{n'-
nenHor aduce cu sine mari Echimbari in vi2,ta oficialj'i a
basi}Pului, devenita din CB in ce mai putin
Eticheta nu clispare, pompa ccrernoniilor nu e n1.ai micf't,
d21r numarul acestora s-a reclus, iar concluita impal'atilor
anturajului lor este mult mai libera,
59
:Aceste schimbari s-au datorat contactelor rnai. free-
vente mai strinse cu occidentalii, cu fmncezii, pe atunci
la. tree ere putin grijulii fata de eticheta. Influenta
lora crescut mai mult dupa cele doua casatorii succc,sive
ale'lui Manuel Comnenul cu printcse franceze, Bertha de
Sulzbach in 1146 M()Jria de Antiohia in 1161.
Pe de alta parte, primii trei Comneni sint barbati :diz-
boirtjci; aflati mai rp.ult in campanii rnilitare de cit ,Ia Con-
stantinopol ; ei sint de niuuetoasele lor rude,
frati, nepoti etc., carom le-au dat cele mai inalte slujbe,
de l.mde o cordialitate mai mare int:re basil en subo:nlo-
naW sai o viata maisimpla decit cea de la curtea imrdiJ;:a-
tHor macedoneni.
Blachente. In, un everiiment, a c3rui
importanta nu se poate nega, este ab::mdonarea sanc!ua-
rului religici imperiale, a Marelui Palat, de catre Alexlos
Comnenul mutarea curtH la Palatul Blacherne, situat
, la extremitatea dinspre continent a Cornului de .. Aur, pe
o irialtime de unde domiim cimpia, iar zidu] ex-
terior sc confunda cu Marele Zid. Somptuosul palat Tek-
cu o fatada atit de bogat decoraUi, trebuie sa.
fi cuprins in incinta sa, dar el se numai din
descrierile lui Eude de Deuil, istoricul rcgelui Fra.,4ei
Ludovic al VII-lea, care a fost oaspete aici in 1147,
de ca,tre Beniamin din Tudela, de Guillaume din Tyr
de alti calatori
333
. Calugarul teolog Iosif Bryenni<Jfl a
in fata imparatului, intre anii 1416 1425, douazeci
u:pu de discursuri asupra TrinitMii , in divei;se sali
acestui palat, caruia manuscrisclele mentioneaza numele
0 34

})ovezile sint unanhne asupra maretiei aJJartament2lor
sale decorate cu picturi ,unde aurul pe;,;.te
tot'', despre marea sa curte pavata eu n1arrnura: ,Nu
:;;tin; spunc Eude de Dcuil, ce-i da lui. mfoi nmlt pre\' fiau
frumusete, subtilitatea artei sau yaloarea materialuh;i".
Cel mai laudat era Marele Triclinium din porfir, unde a
avut loc Conciliul din 1166
335
, in continuarea caruia ma-
nusm'isele lui Bryennios citcaza apartamentul imptldal
(koiton), separat de camerele de rece11tie, o biseriea a Sfin-
tilor Apostoli, triclinium-ul lui Ilie Secreton-ul *
tului
336
. Spaniolul Pero TaJur, care a yazut acest palat
pela anul1439, il ga,sea prost intretinut, in afara aJJGii't,a-
* SEKRETON. Departamenlul financiar al bizantine.
60
rnentelor imperiale, undo suveranii locuiau, de altfel, in
cele mai modeste conditii
337
0
( -' ,, . ,
Blacherne, pe vremea cind Oomnenii s-au
insta1at aici, era }Jentru ei mai agreabila; mai
confortabila, declt Marele Palat, cu labirintul sau de apar-
tamente sali de receptie adaugate de-a lungul secolelor :
in acest cartier indepar\at ei se bucurau de un aer mai
curat, de o mai mare securitate duceau o viata simpla
pHicutao Marele Palat taminea mai ales sanctuarnl mo-
narhiei im11erialeo Tot de aici pleca h1 Sfinta
Sofia, in zimt incoronarii sale. 9i aici, in snJao Ohrysotricli-
nium, :Manuel Oonmenull-a primit in mod solemn pe regele
Amauty al Ierusalimului in a nul 1171, i se pregatise
o primire cu nmre pompa h1 Blacherne
3
3
8
_
Viafa lui Alexios Comnenul. Alexios Comnenul a locuit
la Palatul Rlacherne chiar de la urcarea sa pe tron (1 081) 0
Aici a; reunit el Senatul in anull9S3 a tinut un conciliu
in Marele TJ:oiclinium in 1086
3390
In viata sa de familie, se
constata un curios amestec de eticheta, nepasarco Emm-
ctll de paza intra in camera basileului inaintea trezirii sale,
se apropiau de el fara a fi opriti, iar un
al hasilcului a patruns in clonnitor }Jentru a-1
cloar dBJtorita curajului _unei servitoaJ;e, aceBta nu
d11ce planul pina la capat a4oo
In relatiile sale cu strrtinii, Alexios \inca la pompa tra-
. ditimmli't la respectarea eticlletei
341
, dar in palatul sau
o adevamti't viata de familie in ace:J sta
nu se constata nici eel mai mic indiciu de claustrare
femeiloro Impa.ratcasa fiicele sale stiiteau la capatiiul
lui Alexios bolnav, iar Anna Conmena jum1 rolul de arbitru
intre medicii ale caror pareri erau contradictorii
342
0
Cu. toate ca Alcxios a fost unnl dintre imparaW cei
mai activi care au conc.lus Bizantul, el avea numnoase
alte!ndeletnieiri cind loeuia la, Constantinopol. iLa shtul
medicHor sai, facea exerciW fizice, calarea pc cal, juca polo
in palatului practica cu pasiune vinatoarea
343

Dimii;leata cind se scula, juca en vreuna dintrerudele
sale
341
0 El intretinea o ntemtjerie in care, printre
animale se afla un leu
345
0 Asista la jocnrile de la Hipo-
drom;, iar la unul din acest.e spectacole, fiindu-i frig, a
contractat boala ca,re avea sa-t rapuna
346
0 In sfir-
gasea timp sa, citeasca sa studieze, mai ales teologie,
se ocupa cu solicitudine de pe care o intemeiase
'61
:in apropierea bisericii Sfintul Pavel pentru copm prizo-
nierilor de razhoi sau ai familiilor nevoiat?e
347
Dupa .oxem-
l)lul san, printi printese citeau din autori greci, purtau
diseutii teologice sa aibil. uneori pootii lor
l)referati
348
.
Eruditia fiicei mari a lui Alexios, Anna Porfirogeneta,
nt; era prin urm3re un caz izolat, era de un niv.el ex-
ceptional.
Manuel Cmnnenul. Curtea lui Alexios cea a luiioan
Conmenul 11astmu o anumita nota de severita.te, care a
diSl)arut sub donmia lui Manuel (1143 -cll80 ), marcata prin
trlumful in Bizant al modelor ideilor din OCcident.
In afara ceremoniilor oficiale, care cunosc sub COIHlucerea
. sa o deosebita stralucire, indeletnicirile personale au sporit,
iar varietatea.gnsturilor sale era decoucertanti:'L. Hazboinic
inainte de toate, instruia el solda\ii pxrta o
lance :;;i un scut atit de grele, incit Raymond ilin
Antiohia se temea sa le mancvrrze
34
9. Ji placeau aleR
turniruriledupa moda franccza, in prezenta doamntqor de
la curte,. :;;i cohora uneori in aren{t
350
iJuea
de 1J()lo en oamenii sai de la curt<'
351
avea o pasiunCJWn-
tru Yinatoarea ;de anima.Ie salbatice, cu eretele, cu
l}i. 0hiar cu leoparzi dresati
352
In timp, acest om
de actiune avea o adevarata predilectie pentru lit'ere :;;i
Citea lucrari de geografie, de tactiea, de
naturale astrologie. Era priceput in medicina cliirur-
gie : el 1-a ingrijit pe cumnatul sau, imparatul al
III-ka, imholnavit in eruciada dtn 1U8; la o vinatoare
in 1mprejurimile Antiohiei in anul 1159, regelc Ierusali_.
nmlui, Baudoin al III-lea, bmtul, Manuel a
coborit de pe cal in uimirea tuturor, i-a Etcut operatia

353
. Amintim, in sfiqit, ca era pasionat deteolo-
gie com1J1mea lucrari pe care le citea in sinoade a caror
indrazneal:l ii pe contemporanii sM
354
.
VietH oficiale de la palat, Manuel ii prefera escapadele
la casele sale de vacanta de la Propontida, uncle se succe-
clau serbi"irilc combinate cu ospetc, cu concerte, cu dans,
cu exercitH de jonglerie :;;i mimi ca. N u exista nici o eticheta
la mesele in time la care :JVIanuellua parte cu fra :;;i cuverii
srti. Ei se distrau la farselefavoritului san, marele logothet
loan Kamateros, capabil sa goleasca di.ntr-o data o enorma
euprt de l)()rfir, datinu din vremea lui Nikefor :B'okas,
m'Lre con tinea cinci litri Q.e vin. Aceste betH degenerau une-
ori in certuri intr-a zi, s-a intimplat ca irnparatulsa fie
62
ranit 'de o sabie, pe cind vroia sa-i desparta pe cei ce se
incaierau
355
.
Dinastia Anghelilor. Isaac Anghelos Alexios al III-
leafM otrisi.a figura alaturi de Oomne;ni: ei nu visau deloc
sa se abata de la viata oficiaJa. Isaac locuia mai ales in
minuuatul palat pe care il construisc intr-o insula din
Propontida. El traJa acolo, inconjurat de concubinele
bufonii sai, pe care ii admitea in timp cu printesele
imperiale : la masa lui vorbele erau dintre cele mai lib ere
356
.
Purtincl mai putin interes treburilor imperiului, Alexios
al III-lea era trindav in toata puterea cuvintului, ocupat
numai de placerile sale risipind banii publici penku a
le satisface. Obligat, inanull202, sa se duca in Asia :Mica
pentl"'i a lupta impotrivfl; unci revolte, el a renuntat la
urmarirea capeteniei revoltei, care se refugiase la un sul-
tan dih Iconion, a trimis inapoi trupele, s-a oprit la Erusa
a organizat o calatorie de placere la Propontida. Intreaga
s-a adunat pc galera imperiala, uncle s-au succedat
jocuTi, ospete, dansuri, concerte. Dupa aceea, in momentul
in care nava se apropia de Oonstantinopol, a fost prins
de o furtuna violenta s-a refugiat la Ohalkedon. De acolo
basileul oaspetif sai au sa se duca la una di11
portile Marelui Palat, unde se insi.aleaza. Alexios vroia
se iiitoarca la Blacherne, dar astrologii 1-au avertizat ciJ,
pozitia planetelor era nefavorabila. Atunci el a
ducindu-o in petreceri participind la jocurile de pe Hipo-
drom. Data de 4 martie i-a fost anuntata ca o zi fericita,
cu conditia sa plece inainte de rasaritul soarelui. La ora
fixata, o nava era pregatita la ancora familia imperiala
se imharca, in rnomentul in care s-a produs un cutrenmr
de pamint. Mai multe perso:meau fost ranite iar Ull cubi-
cular a disparut ; nava a plecat readucindu-1 pe
la Palatul Blacherne pr'in Oornul de Aur
357
.
.i\iceei a Paleologilor. In existenta atit de
activa a imparatilor din Niceea m.we, atunci cind nu erau
in ca.mpanie, petreceau timpul ocupindu-se de
afaceri, nu exista loc nici pentru ceremonii nici pent:ru pHt-
distractii. Ei gaseau mai putin timp pentru a
dezvolta a organiza
358
.
Dupa recucerirea Oonstantinopolului, ceremoniile so-
lemne au reapa:rut, dar erau nmlt mai recluse. La m.arile
sarbatori, procesiunile la Sfinta Sofia au devenit mai rare
63
slujbele erau celebrate in interiorul palatului, prer.idate
mai des de catre protopappas * decit de patriarh
359
Sara-
cireavistieriei imperiale explica simplificarea banchetelor
de gala, uncle imparatul, nemaiintinzindu-se pe pat oi
zat la o masa, era singurul care minca in prezenta demni-
tarilor care stateau in picioare in jurul lui primeau,
1wtrivit rangului fiecaruia, o farfurie de aur sau de a:rgint,
1)e care trebuia sa o restituie dupa ceremonie ?
60

simplificare s-a aplicat la a1l.diente, care se tineau de dona
ori pe zi, iar demnitarii erau in ordine ierarhica,
fara.alta ceremonie
3
61.
Basileul dispunea priri urmare de o mare parte din zi
1)entru a se ocupa de treburile publice pentru satisface-
l'ea unor placeri personale. lVIihail Paleologul a restaurat
orfelinatul de la biserica Sfintul Pavel, intemeiat de Ale-
xios Comnenul, conducind el administratia acestuia,
cerind rapoarte asupra mersului studiilor, 1nergind chiar
in anumite zile sa asiste la lectii sa imparta recompen-
se 362. ,
Cu Andronic al II-lea, statul a cunoscut o situatie
financiara lmotica. Suveranul ducea o viata sohra
zilta ; masa lui era frugala simpHi : o bucata, de carne
de vacii era adesea mincarea prhlCipaHi. Andronic suporta
foamea setea. Petrecea nopti intregi in rugaciuni,
citea scria mult raspundea el la pamfletele in-
dreptate impotriva stapinirii. El crease la Palatul Imperial
o _c\cadmnie pe care o prezida unde
1
la zile fixe, se reuneau
carturarii care discuta1;1 probleme de tot felnl in special,
de Aici a prezentat Nikefor Gregoras un de
ll'eforma a calendarului iullan. Dupa acest model s-au for-
mat academiile italiene ale
3
6
3
.
Spre deosebire de bunicul sau, Andronic al III-lea
(1328-1341) a fost un soldat, comandind el trupele,
antrenat in exercitii fizice, cu un gust pronuntat pentru
turnirurile de moda frantuzeasca, unde el rupea
lancile adversarilor.
Cu toata lipsa de bani, pastra un fastuos echipaj de
vinatoare, la care Ioan Cantacuzino avea sa renunte
364

Dupa el, imperiul, ejmizat de dona razhoaie civile de
atacurile otomane, are de luptat pentru existenta sa
pierde toate resursele. Pietrele preticase ale coroanei
sint amanetate la Venetia; la incoronarea lui loan Canta-
* PROTOPAPPAS. Prcot care asista patriarlmlla liturghic, In altar.
64
cu (1347) pietre fabe ornameJd:ele inl}HTiale
farfurii de cositor inlccuiau vesela de aur l;'i do argint
365

Ultimii Paleologi nu mai aveau deloc nici timp, nici
JJentru a mai organiza serbari ; dar, pina la caderea finala,
ei a acordat cca mai mare importanta mPntinerii unei
anumite etichete, ceea ee tm-i OJH'ea sa' primea'sca cu sim-
plitate l;'i cu cordialitate pe strainii aflati in trecere, cum o
dovede:,;c rapoartele spaniolului Pero Trufur, despre loan
al VIII-lea
366
. Ei pierdut insa gustul pentru litere:
rezeryfm o 11arte din timpul lor liber protejari i literatilor
inY{itamintului superior. :Manuel al II-lea (1391-1425)
a fost nn numai protectorul 1lman i!;'tilor, procum
Gheorghios Scholarios, Gemistos Plethon, Bessarion, dar
el 'lnstll;'i a fost unul dintre ultiinii l;'i cei mai cunoscuti
scriit ori din Bizant 367.
' l\Hirturii, eare intilld pe o pcrioada istorica milenara,
arata ca toti imparatu, fara exceptio, alaturi de o v1ata
oficiaHi, mai mult san rnai putin incareata de
Spteiflee epoeilor respectiye, dueeau o via\il de familie
care 1111 trebuia sa se deosebeasca mult de aeeea a inaltei
aristccrat,ii.
5-c 115
I I I
C.artea a doua
VIATA URBANA
Constantinopolul
European asiatic in acela;;;i timp, Constantinopolul
era in Evul J'de(liu o 1mnte de legatura intl'B lumi.
Tntr-o ClJOCi"t]neare Ul'hana aprmtpe ca dispaTlHk\ in
Occident, cind locuitorii vechii Rome se retrageau in
ruinele antice, transformate in fort?urete, Constantinopolul
era, sinr-urul oras al erestinitatii care mer ita numele de capi-
btla, sh1gmnl a' carui populatie, la adapostul zidurHor de
de neeucerit, a putut cre;1 o eidli-
za,1,;ie originala, care stdHucea in lumea biza,ntina dincolo
de sa1e.
N enum{trate sint dovezile ce a testa admiratia
saUi, de C<tt'e tiC bueura Constantinopolul. Efectul pe care
marctla sail producea asupra stri1inilor in tot deanna
tot ceea ce se rmtea imagina. 'l'oti sint de acord in ace'asta
privint;1, de la ci'ipeteniile barbare din secolul allV-l..:;a
368
,
pini'i. l::t cruciatii"din anii 1095
369
sau dinl204
3
7o.
S-a l'C}Jl'Odus adesea marturia lui Villehardouin asu-
pm uimirii priinitivilor cavaleri din Occident la vederea
imensului ora:;;, cu ziduri inalte,
,cu care era inchis de jur imprejur superbde sale palate, accste biserici
1nalte, ... lungimea laFmea Ei nu puteau sa creada cil ar
mai fi pe lnme un alt atit de p,uternic, sa ca nu a exhtat om
atit lle inllr[tznet in cit sii nu-i 1i tremurat curnea".
Pentru Robert de Clari, nn s-a rnai yazut niciod?.ta un
atit de frumos nici pe timpul lui Alexandru, nici pe
timpullui Carol eel Mare,
en nu creel ca a existat vreodata atlta cum am gasit in
inima Constantinopolului. )i grecii marturisesc, cil c!oua piirti dirt
ciYerea lumii se aflau in Constantinopoi''
68
R,eputatia Constantinopolului patrunsese pina in China,
uncle respectiv era confundat cu Imperiul nun1it
in textele fu-in nu thun (statui)
3
71.
Pentru greci, Constantinopolul insemna prin exce-
lent,a, sau imperial,


Dar eel mai frumos elogiu care a fost scris despre
incomparabil, dateaza din ajunp1 caderii sale: este eel al
lui l\fanuel Chrysoloms, (Lintr-o t:crisoare adresata lui loan
al VIII-lea (1425-1448), marturie cu atit mai impresio-
nanta cu cit arata, contrar opiniei mai vechi, cit de ]JTO-
fund simteau grecii pericolul ce-i arneninta pe ei intreaga
lume
373
.
Scriitorul situapa care prive9te Ja douii conti-
ncn\e joaci\ rol de punct de jonctiune a miirilor :t\'ordului Sudului,
veritabil eentru a! Iumii (otxou[L<fv't))*. Portul s.iiu este eel mai rhare din
lume peale sii adiiposteaseii un numi\r foarte marc de corabii. El este
inconjurat de o coroana de ziduri comparabile cu cele ale Bahilonului,
flancatc de numeroase lurnuri, remarcabile prin iniiltimea lor, iar fiecnre
luat in parte eonstituie deja un obiect de aclmira\ie. ,Douii popoare pnter-
nice lntelepte, dintre care unu1 poseda Imperiul, iar celalalt H stapinise
mai hminle, nmbele in toate artcle inzestrate cu ambitii nobile,
rom,mii elenii, au crcat acest en ajutorul altor popoare au ales
un Inc ce Je permiten sa comandc intreg t;niversul. Katura piirea cii le-a
prcgatit o -im;ulii de marmurii pentrn constructia lui'
3
'
4

01ryscloras descric in continuarc cu generozitate monumcntele sale
mi\re\e, coloanele triumfale, portieurile, palatele, ltipodromurile, arsemi-
lele, sta\iunile nr.vale inconjurate de ziduri, turnurile ziclite in valurile
mi\rii, :pcductul, hazinele subterane eu bol\.i sprijinite tmeori pe piichui
de colcnne, numeroascle sale tcrme, fintinilc publice. El lauclii frumusefca
lmprcjmimllor (-rd-. rrpocxcr-rdcx) uncle cladirile rivalizau in splendoare en
eele din eras. Aminteste, in sfirsit, cii acest oras imcns se lntinde de la
Galata de' la Scutt:;i pinii la l
0
ontul Euxin3'i5. '
m iuile Din IJi:icate, accast r" descriere
nn ma1 corespundca epocii in care Chrysoloras scria, ci
am.intca un trecut deja indepartat. Pinala catastrofa din
1204, nici un pop or strainnu put use s?u imprejmui-
rca eo:nstruita de Teodosiu al II-ka, eompletata, cu tre-
ccrca tinl]JUlui, cu noi fortif'ic2"tii. Av:::,Tiat de cutrernmele
de pihnint, de ineendii fmtuni, Constantinopolul ras-
tra, cu toate acestea, aspectul monumental ee-l datora
rcconstruct,iilor lui Iustinian ale sai, 11in8J in
>remea Comncnilcr, cind ora9ul a atins cea mai mare
:prosperitate.
* OIKt-J\lEKE. Lumca locuiti', in sensu! de teritoriu al lumii eivi-
lizatc gnco-rcn:r.ne, prin opozi\ie cu lumea barbarii.
69
JJar jaful din ar:ul 1204 i-a cL1t o lovituri1 iar
neglijenta care l-au ocupat timp de 60 de ani,
l-au ruirtat complet. CaliHorii din secolele al XIV-le:J, al
X\'-1ea care l-au vizitat, arabul Abul-Feda
376
, spaniolii
f'1;tyijo Pero rr:tfur 11'rezinti1 cartier0le centrale d:::>popula-
ac:Jperite de ruinf', cu mari gradini chiar en terenuri
i'<1 BiHeriet Sfinta :::;of'iit se ]n mijlocul
wwi c,1rtier dttrilrttm.',t, bazinelesint astupate plantate
cu dta de Yie, Marele Palat a devenit un izlaz
377
pe care
a a11arut un cimitir al saracilor
378
. Manuel Ohrysoloras
in ineheierea scrL;;orii sale, mentione:1za disparitia
rnum:1oaselor rorLieuri, care alliid,icta permilcau stL par-
t intrep:ul ferit .de noroi de soare, pneuru a
nenumamtelor ;:.tui mue dceorau cladirilc din care
n-au 1na1 rilmas dccit soelurile :
379
Hipodromul, de ase-
menea, era in mare parte ruinat.
As!leetul orasnlni hizantin. Jn afartc de citev:1. biserici
1nai .sau putin desfigurate departc% ecntrala
n hipudromului (l'iata Atmeidan), bizantin a fost
proape in intTegi me acoperit 1le constructii t case
particulare, moschei marete, eladiri puhlice. :tn urma cu 0
jun11'ttate de secol nu se putett faee nimic in incercarea de
restituire deeit cu ajutorul textclor : eroniei opere lite-
rare, relatarile cilJiJtorilor, eom-pilatii anonime din secolul
al X-lea, veritabile ghiduri arbeologiee sub tiHnl de P<JtTia
Constantinonpoleos :
3811
, pline de inform.atii topografiee, isto-
ri<:l, legendare aKupra eartierelor cladirilor.
La aceste dovezi pretioase putem ad(mga, astazi peace-
lea ale terenului insu:;;i, datorita numeroaselor sap:'lturi
pB care rnarlle incendii le-au faeut posibile dupa anul 1918.
TI:nii, ease}P lor (cea mai mare parte de lemn) pe
ruinele cladirilor bizantine, fl-au putut gasi nu numai
temcli ile;ei fragniente importante de constructii, mai ales
in amplasamentul .Marelui Palat, in cartieral J\ilanganon,
pe Hebdomon etc.
38
1. De la vechiul Serai de la Ministerul
de Justi(ie, eare erau cu fata spre Sfinta Sofia,
fJinala Pomta de Aur, se intinde un cimpde sapaturi ne-
1utrerupte, adeYftrat ,pare iU'heologic" care aseunde inca
rnulte scerete :>
8
2.
Descopcririle au permis mmia dintre cercetatori i cci mai activi, Ernest
Mamboury, sa puna In yaloarc planul In relief planul pe sol al Constan-
thwpolului bizantin
383
c u prindea pe de o parte zonele de jos: coasta
Propontidei :;;i tarmurile Cornului de Aur, iar pe de alta parte zoilele ina!te:
70
culmea en colinele ti'iiate de depresiuni. Locuitorii puteau cli'idi casele
declt pe, tercnuri plate, de u.ndc a aparut nevoia amenajarii de tcrase,
Pantele rambleia te erau sprijinitc cu ziduri sustinute ele de arcade,
care ascundcan adesea zidarie din epoca turceascii. Zidurile .de rambleu
puteau atinge 14 metri grosime, de exemplu deasupra Cornului de Aur.
AsUel intre Forum Tauri mare s-au descoperit cinci mari terase
nate pc in:\lpme comnniclml prin sciiri. Multc eliidiri crau construite
.pe lJ.aziJie subterane (de cxemplu biserica Pammacaristos, (moscheea Fetiye
regitmea a XIV-a). Sapatnrile demonstreaza ca fundapi!e zidnrilor atin
geau stratu1 devonianumcd.al solului aceasta justiiicii piirerea lui Malnlas,
dupii care era eonstruit pe piloni.
Pliniul pe sol era acela al unui elcnistie sistematizat la. fel ca
Priene san l'crgam: mari linii directoare inLrc care se dcschideau strazi
mai pUti!1 largi, ulite strimtc piete. De la Forum-ul: Tauri porncau douii
mari tlrihnuri descnind un Y, o direetie mergind spre Vest, Ia Poarta de
Aur, cealalla spre nord-est, la biserica Apostoli
3
S
4
Ca Priene,
Constantinopolul era construit in amfiteatru.
' '
II. Popula!.ia
Ciirele. Numi'kul populatiei a variat de .. a. lungul scco-
lelol'; urmind vicisitudinile imperiuh1i. Desigur ci1 nu se pot
g8.si in sursele de infonnatii cifre exacte, dar nnele ]:mnete
ue reper bine stabilite permit
Dnpa N otitirt Urbis, din secolul al V-lea, cuprin-
dea 322 rici (strazi ), 4 388 domus (ease pentru loeuit ),
20 publice, 120 brutarii particulare. N u este vorha,
Bormt, de 1:nsu7ae, CaRe ue inchirlat izolate prin patl'U
strazi, s-ar putea pune intrebarea daca 11rin domus tre-
buie S<l intdegem un p?vlatari:-;tocratie. Oricare ar n sihm-
clint de 25 locuitori pe domus, mentionata ttdesea
care ar d<'1109 000 loeuitori, pn,re mica,, daca, 11e gindim hl-
marele nmnar de servltori sclavi care loouiau aceste case.
'l'retmi e eyaluat la cPl putin 500 000 sau 600 000 locuitori
3
85.
Un discurs allui Th.emistios pronuntat in acea vreme a.rata
rapida a populatiei care se sufoca. in ineinta
strimt.f'L a lui Constantin
3
b
6
. Ea ar n deiJa?it eifra de ua
milion pe vremea lui Justinian
387
, dar cifra. de 70 000
imigrrii, pP eare o da Procopins pare relativ mi-
31>8 .
ca ..
:M:'isurile luate de lmdinian pentru a ora::;ul de
procesomanii din 1novincie de r.wenturierii de tot felul
care Yeneau la in masa,, lasa sa presupuna o popula-
tie flotanta numeroasa, :
89
.. Imprejurimile erau, de aseme-
nea, foarte populate. ln anul 617, twarii au capt mat
270 000 prizonieri din zonele suburbane
3
90.
71
Cauzi'le !lcpopuUnii. ln rel'tlitate, nimic nu era !m1i w-
si:thil ca cifra acc_stci popuhttii, cleoarece o deciman eala-
Jnit(tVi perioclice (cutrcnnne rlP Jl(tmint, ciuma, in{;emlii,
ri:'ioElmerii)c inso(,ite de masacre, iar imigrantii veneau sa
com11leh'ze golul)
2
91.
R.'partitialoeuiLorilor in interiorul era, dealt-
feJ, fmtrte inegalil. Densitatea cea mai mare t-w gasea pe
tarmuri, de-a lungul Cornulni de Aur al Propontidei,
in cartierul Psamathia, pe calea Mese in jurul Forum-
-urilor, in regiunea celor pte Coline. In secolul al VII-lea,
Jl01)Ulati?, se concentra in cartierul Bla.cherne,
inglobat in de Hen.telius si dincolo de Gornul
de \ur, in suburbiile RykPs. In fiehimb; valea riului J1yeos,
al drui eurs era subtemn, nu '" fu:-;t niciodata foarte popn-
laFt; ea a p8xut favorabi](i, ellturiilor aecea
de hL I.ibis, interneial;vt in !)eeolul al X-lea restaundi'i de
TuJdora, vaduva lui :\Iilmil al VII f-lea Paleologul, pentru

392
.
In timl), ca UIJOT noi flageluri, ea de
exen11Ju eimna flin anul 1076, inso\ita de foamete
393
,
cifra Jmrc sa fi fost mult mai mica in anul1_204.
Ylllebxdouin, rclatind incendiile care au avut Ioc in llina.
ar::ilie a acelui an, spnnc ca m1 ars mai nmlte C9So dec1t
e=\i-;tau in trei din cele mai mari ale Frantei. Or,
llO}n:latia Parisului in.aeea vrenw PT fi fost delOO 000 loeu i-
tnri ;]
94
. Orieum, Comdantinopolu1 irebuie sa fi avut mai
put.ir: do 600 000 niciodata, dupa restaurarea lui Mihail
Palcologul, d nu a mai putut atinge vechea sa cifra. De
altfel, popula1.ia a mai fost decilmtttt de altc
dlntre care eel mai teribH a fost ciuma neagra, canl a facut_
ra\'agii in timp de doi ani (1348-1319)
395
, de ;noi
epidemii care au Hicut. victime in 14J 6 in
1447-1 i48, ell iar in ajunul cuceririi
396
. !n tim-
pul a:-;ediulni din 1463
1
o buna parte a era pustie,
chr nu Jmtem acCP]li a negustorului florentin
rrdaldi, care reduce la n13ixim.um :16 000 cifra locuitorUor
c;ra;e;ului, daca este adeT:Ira1 ca }.Iahomed al II-lea Htcuc;;e
tiU dOO prizonieri. Crii ohuios estimeaza la 60 000 num(n'ul
'Cl<nciJor de ambe Rexe


Eicmentele pe1m 1ajiti. In toate timpurile, aceasta
pcJ;ulape era in parte cosmopolita. Fara indoiala, maselc
uau formate din grcci, considerati ca autohLoni dar, ca. in
tcate rna rile rnulti ,bizantini din Bizant"
72
descindeau din provinciali sau chiar din strainii imi-
granti
398
, care nil 1ntirziau, inCE'J)}nd de ]a a doua generat,i r,
sa se patrunda de spiritul lcmtl, s:1 .manifeste o
mindrie de a se fi nascut in arog.e titlul de poli-
tikoi in opozitie cu thematikoi (provinciali), s-a nawut
guBtul pentru glmne, penin.1 satira; eare se intilnese in tmJte
ca pitalele, unde persoanele cu functii publice sint foarte
rar crutate. La Constantinopol, aceasta glU1Ju'i mani-
festat in toate tjmpurile, de la cele de prost gust, care-1
agasau pe im:paratul Mauriciu, pina la anecdotele caroL.t.
J\fib,,il Stratioticul; poreclit . Batrinul, le era victima as9.
S-a <>bservat, de asemenea, umorul legat de patriotismnl
loca,J, datorat unci veritabile admiratii pentru
natal. Psellos .nu ieise niciodata din ora pina la virsta
de ani : el nu vazuse niciodata zidur:ile de apa-
rare a,le cu atit mai })uti:r. zona rurala 4oo.
Printrc imigrantH straini, cei. mai in toate
timpurile au fost armenii, care fugeau de pm"secutiile per-
ilor mai tirziu de ale 8Mtbilor, fau erau de am hi-
tie pentru a intra in ierarhia imperi:;tltt
401
. 0 dovada eu-
legatura cu eforturile lor de a se eleniza il consti-
tuie un glosar armeano"grec sub forma unui manual de
conversatie, descoperit pe un papirus grec de la Fayurn,
din prima jumatate a secolului al VII-lea 4.02.
Aee-asta s-a intimplat mai ales in ultimnl sfert al seco-
lului al IX-lea, cind strainii au navalit, fie pentru a i'e
angaja in armata imperiala, fie pentru afaceri comercialc.
Probabil ca dupa prima invazie rusa, in anul 860, negus-
torii din Kiev au ohtinut o prima colonie
4
0
3
, transferat;'i,
apoi in cartierul Sfintul 'Klamas, unde au fost bui-
garii in secolul al X-lea 4.04.
in seeolul al XI-lea sosese georgienii, clerici, calugnri
nobili, ca Grigore Pakurianos, unul dintre cei mai btmi
generali ai lui Alexios Comnenul
405
. Chiar ambii posedau
ei o colonie dotata cu o moschee
406
sub Comneni,
prizonieri turci ca loan Axouchos, au fost la Con-
stantinopol convertit la
407
. Dar mai ales
in acea..'3ta perioada s-an format coloniile .de occidentali:
varegi anglo-saxoni aveau bisericile lor distincte ->Gs,
cavaleri normanzi veniti pentru a se angaja in armata im-
Jieriala; francezi de Comneni, care le in-
credint.au functH publice
409
inainte de toate, stabi-
limente permanente ale eoloniilor comercialea.lerepubliei-
lor italiene $i catalane
410
. Dupa ocupatia a
73
tinopoluliii, in timpul careia venetienii s-au bucurat de un
ade,'arat monopol comercial chiar politic, toate aceste
colonii au fost restabilite de Paleologi marit cu noi
im.igranti, precum castilianii, pe care Pero Tafur i-::iJ gasit
in anul 1438 la Bizant, la intoarcerea din ciUatoria sa la
tatarii din Ho;uda de Aur
411
. Se observau, in in
o parte din Gasmouli, proveniti din ?,mestecul occi-
clentalilor cu renumiti prin inteligenta indraz-
neala lor
412

Constantinopolul era, cleci, in ,Evul :M:ediu, cum a ra- -
mas in epoca _moderna, uncle se imbulzeau toate
rasele, uhde se auzeau toate graiurile, dar uncle elenismul
pastra intotdeauna suprematia.
III. si viata de zi cu zi
!) _,
In toatetimpmile, ca1atorii au fost frapati de car.aeterul
foarte populat al strrLzilor Constantinopolului, a caror retea
densa, intrerupta de piete largi, circulr,tia.
lUesc. Strada centrala ( /1 Mf.:crf),) era marglnita pefiecare
parte de porticuri cu doua etaje. Ea pornea din Ji'orurn
Augustawnrn, traversa Forum-ul lui Const.antin, o piata
circulara, cu doua intrari cu arcade construite din mar-
nmra de Proconez care avea in centru, colmma .de
porfir pe care er;a statuia lui Constantin, avind
capcll aureolat. Strada Meso travcrsa in continuareForum-
ul Tauri, Forum-ul lui Anastasie, Fol'urn-ul lui Arcadius
depi19ea vechiul zid al lui Constantin.
De aici ea conduce fie la Poarta de Aur, dupa ce tra-
versa cartierul Psamathia, confundata astfel em Calca
triumfala, fie, dupa ce schimba directia spre Nord-Vest,
la poarta Selymbria
4
1
3
.
Stra.zile principale, dintre care nn1lte porneau din :M:ese,
erau pavate, masurau eel putin cinci metri in latime
. erau marginite de porticuri, uneori cu un etaj impodo-
bite cu statui. Fiecare din aceste porticuri ( avea
nmnele s::iu particular : Porticul Sf. Gheorghe, P-orticul
rus etc.
414
.
In secolul al V-lea, rmui porticUl'i aveau deschi-
dere spre sali publice ( cmditoria) ; in alte parti aici se
puneau mese p\3 care se etalau spre vinzare tot felul de
. marfnTi
415
.
74 .
Pietele. Adediratul centn: ;tl ilfaecrilor eom(TCi8Je se
afla in partea intre Pal8t si Pumm-ullui
Constarilin, pe o lungi;ne de 570 motri. I ;.,,;dad use dem1-.
n1irea cie agora
416
. Acolo era eoncentrat comertul
cu pretioase. Si,i:i,pinirea ii oblig?c pe aurari argin-
tari sa-si instaleze Jduite Ri fcl'80 f>ub Iusti- .
ni<tu h{ timpul r8scoalei Nika *, aceste 'pra.viilii fost
reinstalate in acela9i loc, curn o a rata Cartca prcfectul1.t1:
in a1 X-lea
417
. Nu departe,de alci, zarafii (trapez-
tai) i9i instalau fara indoiala tarabelc lor (tr?.pezai) pline
de moncde de aur 9i de argint care St]TllE'l1U J)Ofta
rilor.
1;n cruciat flamand din armata rcgelui Ludovic al VII-lea, uluit la
veden'a acestor bogiipi, s-a aruncat pc tarahe strigind Huro a adunat
tot ce a putut, In timp c:e zarafii fugcau lnspiiimintati cu comotile lor.
Regele 1-a reclarnat pe vinovat Contelui Flandrei 9i acesta 1-a
condamnat la spiniuratoare
418
.J
In 1403, zamfii ocu:pau tot strada df!Jr, du:pa
Chwijo, in tarabelor lor crau instalati tutuci, de care
emu legati delineyentii
4
19.
1n secolul al XIV-lea, calatorul arab I!m-Batuta no-
teaza existenta unor piete se:parate pentru fiecare me:;;te-
(in timpul noptii le inchideau) descrie birourile scri-
bilor 1mhlici, instalati in apropiere de Sflnta Sofia sub o
llolta de vita dP iasomie; in chio9curi din lenm pe
estrade stateau bCrfbii, fiecare grup fiind com1m: de un :;;ef
investit cu titlul judecator
420
. Un secol mai tirziu,
tirgul d'' produse comestibil? a invadat imprejurimile ca-
tedrnlei Sfinta Sofia. Se vindeau l:lJici piine, vin,
molm;te, permise in zilele de post, aecste minca:ruri se
puteau consuma chiar pe loc, caci se instahtsera mari mese
de piatra unde nobilii mincau amestecati eu popmul
42
1.
1\Iicilc StrazHe ConJ;ta.ntinopolului er:c .. u,
de a.semenea., a.nirrm .. te de negustori a.mbula.nti, ca.re cereau
de lucru ::mu striga.u ca. vinda ma.rfa.. Teodor PTo-
dromos enumera pe cei C2.IC broda.u lll a.ur, 'CiSm&rii, Ylll-
* HASCOALA NIKA. (in gr. ,sii invigi") Yn anul 532, din
Constantinopole s-au rasculat contra iui Justinian, care sprijinea aristo-
cratia scnatoria.la (9i care, la rindul ei, se afla In frunteademei
- mai jos). A fost condusii de ,Verzi", dar au luat parte. alti locu-
tori. Reprimata cu ajutorul armatei lui Belizarie.
75
zatorii de zer; cu tigvele lor atirna,te pe umar, negustorii
de tesaturi, fabricanW do pentru piper,
ca,re, dupa ee v.u trudit introaga. zi, primea.u ca simbrie Uh
pahar do vin o portie de tocana
422

JDxist:::m, de pe strazi, a.strologi, ma.gicieni,
, ghiei.tori. Uneori profeti crea.u o adevamta pa.nica,
sfiqitnllumii. Numarul impresionant de straini
care vizita.u Constantinopolul a facut sa ia, natere banoa.sa
profesie de ghid.
[ha Comtantinopol, spnnc pelcrinul rus :;>tefan din Nov go rod pe la
anul 1350, este ca lntr-o mare piidure nu pop merge fiiril eiiliiuzil. Dacii,
din zglreenie sau sadcic, nu dai bani, nu pofi nici sii vezi, nici sii siiruti
sfintele 423 .J
S-ar fi putut ::.lcatui un nmre volum cu toa,te absur-
ditaWe pe care ghizi improviza.ti le poveste::.u
clientilor lor mnn : broscutele care pa.rcurgeau stra-
zile devorind resturile menajere
244
, st2otuia lui Iustinian
luata drept a lui Consta.ntin, pe c::.re mwigatorii o vad de
pe rrmre pina la o distanta de o zi
425
, legendele despre
monumentele de la hipodrom
426
, cea. a lui Carol eel Mare,
care, dupa ce a cucerit Ierusa.limp1, s-a in tors prin Constan-
l-a fortat pe impara.t sajure ca va respecta. pos-
tul Pa.telor nu va mai pronunta. condamnari lao mo::.rte
427
,
cea a. 'ingerului care biserica. Sfinta. Sofia
428
etc.
l'iata de soeietate. Predomimmt::. tmdiviei ele.,nice se
afirma. prin c::.mcterul prietenos a.llocuitorHor c2.re
lor, gustullungilor convers21W discutH in
a.er liber. Pc vreme2o lui Iustinian, societate21 buna sc
intilnea. sub porticurile Augusta.eon-ului *. .Aceasta se
numea a-:;i fcwe agora ( Beliza.rie . facut
aparitia. in acest loc la intoa.rcerea. sa din Itali2o
429
Libmrii
a.veau 2oici pravalii uncle expunea.u noutatne. Se in-
tilne2.u colportori de care discuta.u politica
teologie, a.jung1nc1 uneori sa so ie. la. bata.ie. Cintece impo-
triva. circulau pe
430
Chi2or :;;i oamenii
din popor emu p21sionati de teologie de pe vremea ma.-
rilor concilii ecumenice, incit discuWle despre Trinitate
:;;i natura lui Hristos 2ovea.u loc in mod deschis in pietelo
publico pina in pravaliile brutarilor
431
Se :;;tie, de&ltfel,
ca in toate timpurile a exista.t la Constantinopol o opinie
* Piata in Constantinopol, in fata bisericii Sfinta Sofia (n. trad. ).
76
publica potriv'it careis. trebuiau .)i aees.s-
ta :::,t;rager. 0 r.devar:?.sta solidarit::>.te intre locuitorii sai,
o colectiva.
nrcnla!ia. Strazile, largi pentru ace:?.s epoca, dP.r care
ar parer, strimte, in zilele noastre, erau strabatute in
secolul al V-leP. al VI-lea de numeroase trasuri fara ar-
cmi, cele nmi bogate vopsite aurite, cu un atel::r.j de
catiri in .. Sfintul Io21n Hrisostmu descrie
carole somptuoP.se ale doamnelor de rang inalt,
de eunuci in livrele straiucito2.re, sau pe nobilii ciWhi
pe e:r.i- :?.slbi cu brodate cu aur, de servitori
inarmati cu bastoane pontru a da in laturi pietonii stri-
gind : ,F2Jcoti loc, loc !" Cei care' so duceau la baie
trimiteP.u inainte sclavii pentru :?.s le anunta sosire:?.s
le pwgati tot ceea ce em necesar
432

!n :;:ecolul r.l XU-lea, Beniamin din a fost fra-
pat cle luxul de catre nobHi. El rem8Jrca hainele
lor de stofo str.cojii r.coperite de broderii gaser,;te ci1.,
incalecati pe cr.ii cu bogate aratau ca.
printi
433

Ci"mtl'astelc. Alaturi de r.coasta opulenta, calatorii
secolului r.l XII-lea observa cartimele sordide mizere,
ulicioarele strimto intuneca.te, unde IJU poti sa VOZi
in pUna zi, unde furturile crimele sint free vente : cocioa-
bele se r.flau h:, doi de palate
434
Serviciile de salu-
brit2.te emu aici necunoscute. Benhmin din Tudel::. a vazut
tabacari r,runcind in fatr, portE lor ap:;, care. scrvea
tabaoirer. pleilor
435
curtu imperiale la p2,latul
Blz,cherne a.vusese drept rezulta.t formarea urmi nou car-
tim' aristocn?Jtic, mai curat, ma.i :.;o,ernt decit im1uejurimile
Marel.ui P21lat. .Acest cartier, locuit })ina a.tunci,
cuprinzind mari parcuri v21ste bazine, a. fost inzestrat
cu vile somptuor.se, cqnstruite de cei. bogati. Palatul
Tekfur-Sen:oi este, poate, un vestigiu in :.;o,cest sons
436

care em inca destul de bine a.provizionat cu apa
la secolulni r,l IX-lea
437
, in perior,da, Comneni-
lor r,cePJsta nu-i m21i ajungea, ca. urmaro p, insuficientei de
a.peducto. La plingerile ce Hm fost adresMe, ma.i ales de
din Tesalonic
138
, Manuel Comnenul pus si1
se c<1ptezc noi izvoare sa se construiasca un non ape-
duct 439.
.7.7
Corteuii SIJectacolc de strada. In toate timpurile,
a.nim21tia strazilor era. sporita prH1 trecerea de proeesinni
solemne c2 . re atri:Lgea.u multimi compa.cte a.desea.
a.cciclente.
La hirotonisirca patriarlmlui Ghermm1os, in anul 715, a 2sut loc
u ascmenca imbulzeala tncit mama Sfintului eel Nou, pc atunci ln-
siircinati'i, a prin a fi striviti'i
440
. Jn primiivara anului 972, loan'
Tzimiskes, inaintc a de plerarea sa pc frontul rusesc de la Duniirc a mers
descull de !a Marele Palat pinii Ja Sfinta Sofia, apoi Ia Sfinta l\Ia:ria a
Blachernclor. Impiiratul, care tinea o cruce, era precedat de m1 imens
cortegiu de preoP de demnilari, cintincl cu voce tare litanii. ,Poporul
care sta pe marginea strazii, pe Ia feresb'e, pe zicluri pe 8cope-
risurile caselor, relua in cor, en cclc o sutii de mii de voci ale sale: aceste
n;gilciuni, fi\Jii lntreruperc" 441.
0 plucuta de din secolul a! VI-lea reprezinti'i o proecsiune cu
Un patriarh, recunosei1t dupa odiijdiile sale, tinind o racla pe ge-
nunchi, este intr-o trasuri'i tiasa de dcii cai inhamati unulltngi\ altul,
pc care un dernnitar ii ducc de capastru. 1n fata, trei personaje pur!iitoare
de luminiiri sint primite de un basileu. privesc scena, m1ii
de sub porticuri, altii Ia primul etaj, din spatiilc clintrc coloane sau urcati
pe
412

0 curioasa pictura, dintr-un mannscris a! Omiliilor calugarul.ui Ja-
cob, nc aratii un marc numar de oameni in un corte-
gin : cl estc format din persoane de toatc virstelc de am be sexe
in unele in spatele altora 443.
Cind era. vorb21 de un evcniment a.tit de importi.mt cum
a.r fi trecerea. ieo2,nei din Edessa. in a.nul 944
444
sa.u de tre-
cerea triumf&la a. mwi ba.sileu, afluenta. oa.menilor em
mai m&re tot era. in sarbatoa.re.
[ Cartea ceremoniilor nc-a pastrat o descrierc protoculara a int:rilri i
trinmfalc in Constantinopol a lui Vasile I, dupa infringerea Pavlidenilor
in amJl 872. :lmpi1ratt1l a pctrecut noaptea Ia milnilstirea Avramitil0r in
afma incini.ci. A cloua zi, insotit de printul amindoi ci\lare pe
eai albi .:;u hamuri impodobite en pietre pretioase, basilenl estc mai intii
aclama:t de populatie, apoi, sosit la Poarta de Aur, il pc preJectul
care ii 0feri\ o cnnunii de lauri. Apoi, in mijlocui unei multimi
imense, el continua sa inainteze pe Calea Triumfalil, presaratii en Uori,
ale ci\rci portictlri sint aeoperite eu stofe pre\ioase decorate cu l:l't:chete
de tramlafiri de mirt. In snita sa mergeau principalii p1 i:wnieri
arabi en carole pline de pracli\. In Forum-ullui Constantin avea loco op:rire,
unde impi\ratul intra in Biserica Fecioarei sehimba hainele militare,
pentru a imbvilca tunica de purpura hlamida brodali\ cu aur. Cortegiul
era primit in continuare Ia Sfinta Sofia de ciitre Patriarh ajungea, in
Ia J\Iarele Palat 445.]
Povestirea desprc intrarea lui Nikefor Fokas in Constantinopol, dupa
proclamarea sa ea imparat, este mult mai intcresanHi
446
El a cobmit de
pc nava imperialii de riizboi (clromon) Ia Hebdomon, uncle a inciilecat pe
un cal alb, acoperit eu o mantic de purpura de aur. 1naintea lui erau pur-
tate stindardc din stofe pretioase. Pentru a ajungc la Sfinta Sofia
78
pe Calea triumfalii, el a trebuit ctoiascii drum prin valurile multimii
care-l aclamau. ,Mari mici, bogap siiraci, cei din nobilime ca cei
din factiuni, en sutele de mii, ciilugiiri, soldati marinari,
tarani din Tracia din Bitinia purtau, en toata ciildura soarelui de varii,
aprinse, arzind tiimiie, fluturind stegulete. Pretutindeni rasunau
trompete, timpane, tobe, .timbale. Peste tot izbucncau, neincetat, acla-
matiile nemaipomenite ale acestui popor. Sane imaginam intrarea acestei
multimi galiigioase pe sub boJtile sublime ale Catedralei Sfinta Sofia, unde
stri'ilucin;a luminilor facea sa vibrcze tonurile mozaicurilor pe fond de aur I]
D21r aceste festivitati triumfule avea.u un cr..mcter de
exceptie. Alte specta.co'Ie mad modeste stirnea.u curiozi-
ta.te81, in specia.l cele cu animale exotice ca de exemplu
cornaci *, cilmile calarite de negri etc.
447

:pe ::.semenea., fo21rte de.s, strazile emu strabatute de pro-
cesiuni dezonorante, cu. la. moarte sa.u la.
mutil2Jl'e, crimina.li, conspimtori, adesea. de rang ina.ltr
in de-a.-ridoa.selea. pe magari S,i cu nuiele.
Departe de a fugi de acestf3 pa.razi sinistre,
le caut2. is,i manifesta cu aceasta ocazie cruzimell.. Prin-
tese imperiale, neindraznind sa se a.rMe in mod nu
se sa privea.sca acesto spectacole pe ascuns
448

IV. spectacolelc
Hipodromul, a carui organizare a.dministmtiva a. fost
aratat8j in alta pmte, diversele destinaW s,i fac-
sa.le, s, de"t;inut pina in secolul a.l XII-lea. un loc
"Com!iderabil in Const:mtinopolului. Este neeesar,
prin urmr.re, sa expunem ceea. ee s,tim despre amena,ja.rea
sa, s,i despre speeta.colele care se a.ici.
Pasiunea pentru cuTse. Cursele de care de lupta., tmse
de doi p'ina la. pa.tru ca.i (bigae quadTigae ), 2, caror ori-
gine se pierde in vechile joeuri elenice, erau sportul preferat
al grecilor a.l romanilor. Locuitorii Consta.ntinopolului,
oricare a.r fi fost nmgullor social, de la. impara.t pina la
ultirnul dintre calafatuitori, emu de succesul
conducatorilor de care prefera"t;i, ale caror culori le a.dop-
t::Jtu in timpul jocurilor. Devenise o regula de bonton in
cercurHe a.ristocmtice preocupa.rea. pentru cs.i s,i .pentru
curse. Acesta. era. subiectul principal de
dH.;cutiile asupra. din arena emu. frecv:ente
449

* Conduciitori de elefanti (n. trad.).
79
[Gdgore din Nazianz descric acqt.i amatori de cuise cape ni',ec ade-
V{tra\i furibunzi, topaind, slriglnd, imiliJ](]u-i pe vizitii, biciuind ,,,;i ima-
ginari, schimbind lntrc ei aurigi ", cai, grajduri adesecc slnt
atit de silraci lncit nu au mli1care nici penlru o zi"


Mozaicuri africa ne reprezinta n18.i multe gra.jduri
intretinute intr-o cunltenie desavin;;itiL Acoperiti cu
cuverturi scumpe, mii sta.u in fata. ieslelor, m:uca.te cu
numel(r ficcarui8. : Delicatus, Polidoxus, Alcides etc.
ur:uea. Vincas (Sa invingi)
4
.51. Se ca pt;siunea. lui Oml-
sta.ntin 2,1 V-lm;, pentru ca.i ii a,dusese porecla. de Kabal-
linos ca dupa ce a. pus sa se distruga moza.icurile de la
Rorn:::. de Aur, ca.re reprezent::m consHiile ecumenice., le-a
iniosmit cu portretele vizitiilor Rili 45
2

Inca m::ai uimito:=>,rc en', pasiunea. pentru ca.i a.
2,rlmlui reofil::Jct (933-956)
453
, fiul impamtului Ronl2lllOS
IJenos.
Vizitiii dob:indi:;era o :M1evara.ta impotta.nF1 in
J<Jrau de onornri de bogatn. Prin seeolu!
n,l Y-lea. li se ridica.u dupa momte st:?.tui de bronz, m;eol'i
chia.r la. p:?.l::atul Sen::atului
454
Pe soclul, pastra.t, ea.re sus-
tinee, st::atuir, lui Porfirios, ba.soreliefuri reprezinta vic-
toriile a.cestui ::aurig2., in picioa.re pe ca.rul san, imbrae21t
in tunica scurta fara mineci, picioa.rele acopcrite de mole-
tierc, centum impoclobitfi, cu bcnzi de piele
sustinindr2.mum de si emmna
455
Poetii celeb;r;.:.u
succcsullor
456
d2.t::m migin'e;:. color pa.tru fa.ctiuni de IJ0
Yremez, victoriei lui Alexandru eel ::\Ia.re la J ocurile OHna-
pice
4
"
7
Una din temele fa.vorite :?.le decorarii tes:1tmrilor
scumpe in secolul al VI-lea. era.u meda.lio2.nele cu vizitii,
conducind cvadrigc in plina -cursa
458

Vizitiii, l<'J inceput, cr::aurecruta.ti dinrindulcl2,solorde jos,
d::ar in :::ecolul a.l IX-lM, gasim a.ce::ast'a mcscrie pmetica.ta
de nohili, cum este unul dintre cei 42 martiri djn Amo:rion, _
in :?.nul 845
159
in mod exceptional, de br,silenl :Mih&il
e,l III-lea. in hipodromul sau din c.a.rtierul Sfintul JVJam2.s,
obligind oa.mcnii de lr, eurte tia jache2, diH-
tre faetiuni
480

Edificiui. Hipodromul din Bizr,nt fusese construit de
Septimiu Sever ( dupa 195), :?.sem8.n{,TGl
a.rcnci Cirmts de la Homr., d2,r terenul fiiml ]n
p;;,nt(t au fost neces2.rc gr.Im'ii de S})I'ijin pentru a.
* Conduciltor a! unui car de curse in antichitate (n. lrad.).
80
maSUI'lll Ill jur de 500 metri in lungime
pe 117,5 metri latime, incluBiv grr.denurile, cr.re Be pre-
supunc ea eel putin 30000 de locuri. Actm',l:>. pic.ta
Atmeidr,n pf"tstrea.za monumentolo principr.lo so iniU-
tau in :nul cdificiului pe spina, in jurul caruia intmcmm
carele. ]'ylrui intli oboliwul inaltat de Tutmes al III-lea. la
Heliopolis, in anul1700 i.e.n. adus la Oonstantinopol din
lui 'I'eodosiu eel Mare in 390 ; el este
pe patru cuhmi de bronz, fixate pe o baza decorata in
relief, care il reprezinta pe impa.n?,t prezidind jccurile.
Urmca,,.;a coloaua de bronz provenita din Delfi, confec-
tionat3, din tHJi ale caror capete w ridicau
altadata pentru a sustine trepiedul de aur dedicat h1i
Apolo dupa victoria de la Plateea (anul 479 i.e.n.). in
mai este o O)loana din pietre zidite, acoperita
odinioara cu placi de bronz restaurata, dupa o inscrip-
tio, de catre Constantin PQrfirogenetul ( 944-9591
461

tntre aceste monumente se vedeau numeroase grupuri
sculpturale, ca. acela al Lupoaicei alaptindu-1 pe Romulus,
statui : opere smulse din templele pagine, ca. Herakles al
lui Lisip, alaturi de statui imperirule, ca. aceea a Irenei,
pe o coloana, in mijlocul ornamentului unei fiale *
462

Un rest dintr-o fint'ina de acest gen, din m:u"mura alba,
'impodobita cu reliefuri reprezentind jocurile, a fost
gasita in anul 1845 ; orificii circulare deschise 'in peretH
laterali dadeau la un jet de apa care cadea intr-un
ba.zin
463

1nainte de secolului al XIX-lea, hisinclla o parte m6numen-
tele din p}ata Atmeidan, nu se deloc aspectul hipodroniulni clccH
dupa gravurile din secolele alXV-IC'a :;;i al XVI-lea, care nu-i rcprezcntau
decit ruinelc
464
Cea mai importanti\ cste accca pe care Pavinio a extras-n
dintr-o Topografie a Constantinopolului, alci'ituita pe Ia ann! 1450. Ea
reproduce Ia sud, spre mare, extremitatea hemiciclului cu arcade, Ia nord
un zid en deschiziituri care dade au sprc grajduri. In arena se observii
obcliscurilor coloanelor, precum numcroase denivclilri, provenind chJ
Ia demo! area gradcnurilor a easel or construite in interiorul
4
"
5

In zilele noastre subsolul hipodromului a fost explorat
'in mai multe rinduri. In S:k'btele Muzeului Ienicerilor, spre
vest, gradini in terase lasa sa se vada zidurile de caramidi1
oa.re formau curbura terminala ( sphendone), iar terasa.-
art.ificia.le marcheaza lccul . gra.denurilor
466
La
nord-vestul mowheii lui Ahmed, Adolphe Thiers a des-
* Cupii fiira lorti filri'i picior (n. trad.).
6-e. 115 81
coperit in anul1907 o serie de grf!Jjduri acoperite C1J
de caramida pe ziduri paralele, de-a lungul vechii
riste '167.
Sapaturi mai adinoi au fost exccutate in anii 1918
1932 de Mamboury Wiegand. Suo sphendone au fost
Ecoase la lumina 25 ca.mere corcentrice dind intr-un cu-
loar circular, luminat de fcrestre mari, la un nivel inf&rior
pistei. Camere similare se intindeau de-a lungul J;idurilor
M:uelui Palat : din acest leo, pornirea. oelor doua arcuri
pare sa fie o a colonadei, care mai exista inca
in secolul al XV-lea. S-a recunowut existenta unei fintini
baza obeliscului lui Constantin al VII-lea;cufcurgerea
:pe cele patru laturi s-a ga!:;it ha.za eoloanei din Delfi,
f:J.cuta dintr-un simplu capitel, aceasta coloana wobita,
fusese tmnsformata, de in fintina
468
.
In anii 1927 i}i 1928' Casson i}i Ta.lh<}t Rice au faout mai
multe sonda.je in axul monumentelor. In mod cmios, ei nu
au gasit nici o urma a vreunei temse a.semanatoare celei
de la Circ1ts 111aximus, ci pam.int nivelat pentm a com-
pensa inclinatia. solului. Spina, d:>Jca putem num1 astfel
linia axialaamonumentelor,nu ar fi prezentat nici o deni-
velare
469

Kathismu carcercs. Ca Circus 1vi axi,nius de la Romf1.,
hipodromul din Constantinopol era alaturat P21atului
Imperial imparatH trecea.u direct din :>"par1amontele
lor in tribuna mHe le em rezervata, kctthisma. :Ma.jorit?"tea.
r;jrheologilor, de la. Laba,rte incoace pina, la Ebersolt,
yedeau a.cea.sta tribuna dea.supra gra.jdurilor ( caTce'res)i
care forman, la extremitatea. urientala, o per-
pendiculara pe gradenuri. Pentru a ajungein kathisma,
basileul, plecind din Palatul Da.fne, 8JTfi trehnit sa pa.Tcurga
o galerie lunga, inconjurind un sfert din hipodro..:
. mulni, ccea ce este pni;;in verosimil
470
Cartect cere.,moniilor
il arata peTeofil, trecind pe sub kathisma. pentru a mergo
la, Pala.tul Dafne, ceea ce :u fi fost imposibil d31c3, ::"cceptam
teoria.lui l1a.barte
4
71.
Piganiol Yogt ::m a.rat2.t ca kathisma, construita
dupa modelul tribunei imperiale de la Roma,, era un
adevar,a.t pa.la.t, alaturat; Bisericii Sfintulf>tofa.n dill Dafne
pe latura. dinspre sud-est a hipodromulUi. 0
a secreta in spira.la (cochlea) I ega biseric;;J, de tribuna,
dar ba.sileul intra aici pe o wara larga de piatr3, care da
spre de hronz ale lojei imperiale
472
1n fata acesti
82
loji se afla,-o teras:, Pi
473
s:>ou Stama, de<,supra unui portic.
Una din fatetele de la baza obeliseului il prezinta }JC
imparat in spatole- grilajului ormnnentat al unui ba1con,
stind in picioare in fata gi'trzilor im"rma,te cu .
atanjate in linio, iar ali:ituri de ol, df:'mnitari purtlnd pungi
cu br,ni
474

ers,u amonfl,jate turn flancat de
doua aripi, dm;,supra aflindu-w o cva.driga de bronz luat:"'v
templu din im;ula Chios, in timpul lui Teodosiu
al
475
Irnpunatorii de bronz au fost la
Venetia, in anul 1204 dea.supra mflxelui portal
de la.
- In fiecaro ::>oripa so deschideau porti pentru l?J lasa
Sa intre carole. 0 alta poarta, Rituata la baza turnului,
:.wea acces spre o curte mare, deschisa pe partea dinspre
( dihippion), cu grajdurile factiunilor p(l la,turi. Aici
se aduceau, in preziuPu curselor, caii care trebuiau sa
alerge, adevaratde grajduri fiind mad departe. Deasupra
portii so afla o tribuna unde statea conducatorul jocuri- .
lor; aceasta a fost considerata din drept tribuna.

476

0 reprezentalie Ja hiiHalnnn. In afa.nh monumentelor
figurative, izvorul principal il constituie capitolelo Oar-
tii cenmoniilor compilata de Constantin Porfirogenetul.
Printr-un studiu critic al aeestor texte, G. Millet a. re-
cunoscut urmele a doua luc1<iri distincte, din cp.re unele
pasaje au fost combinate in mod arbitrar: 1, Oartea maes-
trului de ceremonii, al carei rol era. esential, reda.ctata pro-
ba,bil in timpul lui :Mih8,il al III-lea, dar cu clemente din
diferite epo( i, uncle formule datind. de pe vrernea lui
Iustinia.n, iar altele din secolul al VIII-lea.; 2, Oartea
fac}iunilor care contine in2Jinte toate coruri ,acla-
m:J,tii nu indica despre cenmonie deeit ceea ce
trebuie sa pentru a interveni la momentul oportun.
Se recm1osc aici formule care nu pot fi decit din secoluL
al V-lea, iar numele aurigilor corespund celor din rorna,nul
lui Alexa.ndru
477
Constantin Porfirogenetul a. combinat
aceste doua elemente intr-un singur tra ta, t, in dorinta de a
constitui.un oficial de celebmre a jocurilor
478

I'regatirile unei HlprezentatH durau doua zile. Cu
doua zile inainte, fa.ctiunile veneau la. imparat sa-i ceara
autoriza.rea de a. celebra serbarea de a executa seam un
83'
cu tm to. In jocurilor, cind stindardul C1He
anunta reprezentatia fmese arborat la pmn'ta hipodro-
mului, factiunile se duceau la carceres achMxum pe
imparat, fiecare factiune victorie. Dupa a.ceea.
avea loc in grajduri inspectarer. cailor, ca.re. trebuiau sa fie
sanatosi si nevatamati
479

. 0 sosita ziua. 'cea mare, l2.. poarta hipodromului,
un tessemrius * a,duna jetoanele de la spectatori tri-
hunele se umplu. La palatul Dafne imparatul imbraoa
podoabele, s-a prosternat, cu luminarea i"!l mina, in dife-
ritele pamclise ajunge in triclinium-ul kathismei care
precede tribumJ,. Acolo avea loc primirea solemna. 9, demni-
tl11Iilor care au favoarea sa asiste la jocuri din tribuna im-
:Ma,estrul de ceremonii, prin intermediul prare-
JlOsitnlui ** il anunta pe basileu ct1 totul este :
ca,ii sint inhrmmti la care, poporul sta in online in gmde-
nuri, demarhii demokratii ***factlunilor sint la locurile
lor, garda imperiala este aliniata in jurul stindardelor
sale.
Momentul este solemn: la. un Femn r,l imparatului,
pmtile se deschid, ma.estrul de ceremonii ridid-1 o pulpa.na
a hlamidei face h', tribuna,
urea :r:e estmda pe cr.re este tronul, binecuvantell!za
de trei ori poporul, trasand o cruce cu pulp!m:>,
ridicata, mai intii in mijloc, !llpoi llll dreapt:c:. spre
i l& stinglll spre ,verzi ".
Sa incercam sa ne imr..ginam : impresioimnta
incinta cu porticurile sale, en str..tuile monumentele sale,
cu obeliscul ce virstele unei r.ntichitatilegendare,
trofeele de :pe urma unor victorii -"-- P.Jle grecilor :>ssuprr; ba.r-
ba.rilor, r.le asupm. paginismului __;!>,
gradenurile pina w 'pierd in zare, indircr..te en o
multilne numeroasa, aplecata lr. binecuvintarea auto-
* De Ia cuvlntul latinesc tessera, de metal folosiUi ca bilet de
intrare Ia spectacole. (n. trad.)
** PRAEPOSlTUS. Titll!. onorific de rang inferior cunucilor.
(n. tra(l.).
*** DEMARHII DEMOKHATII DEMELOR. Aturtci cind demele
:m fost subordonate autoritatii Imperiale, ek au capMaL concilt-
catori core faceau parte din ierarhia palatului (lncepind din sec. al IX-ka).
Cci cloi demarhi crau scctiunilor urb<tllc ale demclor. ccupau de
crganizarca jocurilor hipice. Cei doi demokrati erau conduci'itorii partilor
n;rale (din zona suburbana1 ale celor patru demo. Ei crau ofi\eri snperiori
ai garzii .impeiiale, deoarccc demelc rurale erau formathmi militare.
84
('.1T.turului * si facind sa r{vsuno eriificiul din cauza t.une-
telm de aclamatii; a poi, intr-o absoluta, corurile f?,c-
tiunilor, insotite de orgi de argint, aclomrea puhlicrt a
irrq)ttmtului de caMe dcmnit::Hi, ca.re ia.u loc in continua.re
"&latmi de el; in obiceiul antic, ilnpar::>,tu1 arun-
ca fanionul, rnappa, in arena, la acost semn::'.l, portile
de h'J carceres se doschid timp cu ::mrigii care se lan-
sea.za pe pista, insotiti de tipetele frenetice 21le spectatori-
lor, fiecare ?-oclDmind culoa.rea sa. fa.vorita, huidumd
provocind a.clvcrsa.rii _sM.
S-a. recunoscut fa.ptul ca lume::', acelor timpuri nu
de putin 1m alt specta.col a.tit de grandios
:;;i am inteles adrnir::>.W)J pe care a.cesta o suscita din parter,
striiinilor, pe care biz3.ntinii nu uitau niciodata sa-i invito
pentru -a. so bucum do el
4
so.
Cursa ( missus, palma) cuprindea. pa.tru cva-
drigo de pa.tru culori, earo trebuiau sa fa.ca tnrc de
pisb'L De o grinda de portic er2.u suspenda.te oua de strut
r;;i so scotea, cite unull2. fiee:;,re cursa : in fata se afla.u
delfini de hronz, aruncind apa.
Ordine::>.-in c2.re carele era tmsa 12, sorti cu aju-
torul unei urne continind bile cu nurnere, fix:.J.ta in mijlocul
unui portic: o sculptura reprezintadoi aurigi c::>.re ofacsa
se bal2.nseze cu ajutorul lov1turilor de bici 4
81

:Multe rnonurnente ari..ta oprind c:uele la termi-
m,r';, cursei pe invingator 1:;, borna ridicind br:;.-
1c1e, in tirnp ce un personaj ofieif.l irnbraca.t intr-o toga,
costurn ofici::>.l al prefectului ** ii intinde o ra.mura
de pa.lmier
482
Victoria. era. sublinia.ta prin rit-
rnice ale factiunii cu raspunsuri ale
norod in onoarea a.urigului a. ba.siloului, ca.re era. r{lgat
sa a.corde recOinpensa., constirid in trei nornisrne_ o
cununa
483

* A LJTOKRA TO H. Initial era doar versiunea grcaca a tcrrnenului
Impcrator. Ulterior, A. a devenit titlul purtat de imparatul senior, alnnei
clmi mai cxista un alt imparat asociat Ia domnie.
"* PREFE:CTUL .. (EPA.HH). Inalt functionar al
tnlui, insarcinat 'cu administra\ia Capitalei. i\Iembru de drcpt in Gtmsis-
toriwn Principis. Exercita antoritatca suprema in Constantinopole. Has-
de ordinii :;;i avea dreptul de a pedcpsi toatc iufrac-
pctrccute in Avea clrept cle judceata in Constantinopol pe
o razil. de 100 de mile. De ascmenea, controla activitatile economice din
Capitala. Puterea e. a sci:izul atunci cind uncle cartiere ale Conslantinc-
au devenit colonii italie.lc, flc sub autoritatca sa. Dupa cu-
cerirea Conslantinopolului de ciitre latini; in 1204, e. a riimas un t itlul
rific.
85
Cursele eontiuuau t.oata zim:,, intle-
]:10lltru ll121S:?,, pe cr,re lx:,silonl 0 lu21n
in triclin{n,n-ul l,athisnwi, :in limp co 1:;;i eon-
Sqinau proviziile do Existau opt curse, p:,tru
din:Jiner,t?, tot r,titcf< dnpa-r,mir,za '
184
In serolul :>,1 XI-ler,,
imrv'irate<Y'f', (!;a.mi:elc pr,lo do onc;,ro f?,si;;tau hJ jocc.ni
(lin Sfintul din D;;,fne, uum o
o f+mwa de la Sfinta Sofia tlin Kiev, n:dind o reprezent<t-
tie l.:t. hipudrom J
85
; dm estc sigur c:i mai imJintc nu em
a.;a., cmn &e pca.te obseryp" pe un ubelise ::JJllui Teodmtu,
unde ,se di:,tinge impaittter,s:' ,,El,turi do in1pLSnn
48
n.
Diverti<>meutr !o din vmze. C'unele de care emu in-
trernpte de diverse p1ogTa.me a.rtistice, foarte 2.preciR.te
de :popor, ia.r a.cest o bicei venea. tot de la Homa.. A loc
rind 11e rind prezentari de exotice, scene cornice,
tablouri cu scene istoric;e cuuoscute, 2.crob2.'yii de tot felul.
. . La inferior al fa\elci clinsprcc .sud-est a qbeliscului, doua bde-
rine danseaza, in tirnp ce rloi muzicalln cinta, imul din nai, aJtul dintr-uu
syrinx cu mai mnlte tub uri. Pe relieful fintinii, dntareti din fluier din
psaltcrion* :mtrene:1z:'i la clans personajde: in ro]\.uri, cloua orgi cu fod<C
sint aqionatc de copii
487
Anastasie ar fi interzis viniitoarea 7i lttpte]e ''e
animale care fiiceau aclesea victime
4
88. Totn:;i pe dipticul consular nl ne-
_potu}ni sau, datat e\1 anul 517, unfle figmeazi'i arena, un pic!ldor cill;,re
int:hita animale, carora doi oameni sint pe puneltll de ale arunca :,rcaJ:nl,
tn timp ce altii incearcii. sa so puna la adapost
489
Picturile de la Sfinta Sdia
(]in IUev rcprezinti\ nnele scene de aeest fel 490.
. Sub .Roman al JI-lea, in anul 960, c;cutierul unui c\.mnilar, PlJJl,J-
raios, in picioarc p.e unui cal aflat in galop, jongla cu o sahil', iu apl,m-
ze}e spectatorilor
4
'n. Limp dupa aceea, Nikefor Fokas, uzurpind tro-
nul simtlnrl ci\ ii scade popuiaritatea, a oferit splCclatorHor fle la hi;>:J
drom O<-;electie de scenete, organizatc cu mare chc!LuiaHi, cu striji;Ji:
saltiinbanci din India, .bufoni arabi, dansatori scandinavi lm-
bri\cafi in piei cle animale. Aveau, de ascmenea, ciini imbracap In costume
ale tututor popoarelor cunoscute, miimale salhclice cu paznicii lor,
crocollil in o catircii cu douii capete un ciine nmHit
Python, care putea sa, descoperc obiectc ascunse sa indicc persoanele
cele mai zgircilc cele mai gcneroase din multime
492

,::Vlai put in inspiratrt a fost initiativa ace stu i lmpilrat la !ntoarce?<ffl.
sa di . .;) -Siria (96'6-967), simul!nd o.luptii in plin hipoclrom lntre soldatii
din garda sa : spcctatorii inspiiimiutati an vrut sa fugii :;i mulp dintre ei
au fost strivip de multime 4
9
3.
Uipodromul in ur-mea <:mnnenUnr. a Anffhelilmr.
Exist{t doyezi ca jocurilor continmJt cu 1ogula.-
rit2.te pina in 2.nul 1204, dr,r :se :pare ca nu !!.u ma.i r.vut
* Vcchi instrument de muzidt cu co3.rde. (n. trad.),
86
in vil*::' Constantinopolului c2.o insecolul
al X-le21. razboinici din urmato21re nu
mai au deloc timp sa prezideze cursele. In plus, .n:mt2.rea
b21sileului a curtH Pal2.tul Bl21cherne trebuie sa fi
2.vut re:percusiuni asupm hipodromului. .,
Marturii des pre menpncrca jocurilor exista. Sint acclca ale strainilor,
ale printilor scandinavi, culese in sagas4
4
, ale lui Beniamin din 'Tudela
495
,
ale arabului Edrisi
496
Factiunilc continnau sa existe : Tcodor ,Prodromos
adrcscaza cezarului Nikcfor Bryennos o scrisoare despre frumnsetea
lorilol" Yerdc si rosu, mult mai nobile decit albastrul si albur'
497
1nlucrarile
sale figurcad, de' altfel, imnuri ale clemelor *in lui loan Comne-
nul (1118-1143)
498
Manuel (1143-1180) organizeaza joeuri in onoarea
suveranilor aflati in trec:erc pe la emtea sa, precum Kiliclj Arslan, sultan
de Iconion in anul1162, sau Amaury, rege al Icrusalimului, in arrul1171;
dar, alaturi de cursele de care, apar cursele de ciilarie chiar tnrniruri
dupa moda francezii
4
99. 1n timpul lui Kilidj Arslan Ia Constantino-
po!, un om din suila sa pretinse ca ar fi descoperif secretul zboiuh1i: lm-
briicat intr-o tunica larga, ale carei poale era prinsc in a fel inch forman
buzunare im,cnsc, pe care a inccrcat sa ie umfle cu aer, s-a urcat pe
balconul care se afla dcasupra portii centrale a carceres-urilor, s-a arun-
cat dintr-o data, dar s-a zdrobit lovindu-se de piimi\nt, in risul, spectato-
rilor 5oo. De9i in timpul dinastici Anghelilor, se pune din nou problema
reprezentapilor pe hipodrom, atunci cind Alexios a III-lea organizeaza jo-
cmi cu ocazia disatoriei simultane a celor dona fiice ale sale, s-au
tinut la palatul Blacherne 501.
llipodromului. Dupa ocupareP. Oonstl?.nti-
nopolului de cuMe 12. 12 a.prilio 1204, Robert de
Clari .a vazut se numoa. J ocurile imparat1tlui,
cele 30 sa.u 40 gradenuri destinate tribuna
ini.reril?.la monumentele de r;e
502
, da.r in t.tursul
ja.fului care a urmat dupa victorie, l;Iipodromul 2 fost
pradat de bogatule s2.le abandonat
503
Resursele impe-
riului restaura.t emu prea i:rifime pentru ca Pa.leologii sa
mZii poata vreodata visa 12. restabilirea costisitoarei insti-
tutH a jocurilor publice. Hipodromul pustiit cade in:ruina.
In secolele al XIV-lea. al XV-le2. se vizitatorilor
c3.. o curiozita.te. Olav!jo in lomul 1403
50
4, Buonde.lmon,ti
* DEME. Subdiviziuni ale populafici Constantinopolului, care. s-au
con:stituit pornind _tie la simpatiile fatii de una dintre cele dona factilmi
de, >uporteri" din hipodrom, Verzii (asoeiati cu 9i '(usociati
cu .'\lbii). Aceste fac[.iuni au capatat o tenbl politica, dcoarece
sprijinea cl una san alta dintre elc. In linii mari, rivalitatea dintre d.
traducea un clivaj social 1ntre aristocrane (Albar:;trii) populatia, de Iind
(Yerzii).Pe de alta parte, demeJe aveau atributii militarc. Pentru a,f.i oprite
frecvcntele tulburari provocate de rivalitatile dintre d., in sec. 'vf!I -IX
a fo>t accentuata organizarca paramilitara a d., care astfel au ajmis sa fie
su!Jordonate auioritiitilor.
in :nml1419
505
, Pmo Tr,fur 'in :Ynnl 1439
506
. la
sml 30 color,ne imense impreun:;.te prin 2.rcuri in 1m.rtea.
cir15ulara, reproduse' in descnul 2.nortim publicat de P::mvi-
nio a&
7
cum sc z,fi::,, hipodromul tot mr.i ern folosit de
:particul8ori cr,re orgai1iZfl1l r.ici curse de calihie, cum se
nwutioner,za iutr-o :scrisome emioz,si:'t trimis{c de :l'iul
Tneg;:,ducelui N :,s, lui . J\' ikoh,o,s Karistenos, care se
la Concilinl din Flmentr, cu Jm,n r.l VIll-lea. (1438-
1439)
508

Ultimii occidentali care mai vazura ruinele hipod:ro-
mului ll!U fost art1stul ol::mdez Pieter Kueck Van
carer, facut o xilogravUl'a in r.nul1533 Pierre Gylle d'Albi
1
la a.nib21s::Hlr. Jui G&briel I,uetz d'.An:.mon (1544-
1557). El a. rcma.rcr.t colmmcle de m2.rmuri:'L alba, care
enm risipite pe sol. tiebuit sa fie rasturnr.tc pentrn a
cons.trui un sultr.nului Soliman
509

V. Teatrele
Ji1Iport::mtr, a.cord2.ta jocurilor de pe hipodrom in
Bizant, i-a detormina.t :po istorici sa lz.se in umbra
s:pectr.cole in SJlOOi:::.l .

Dc?i denumi.Iea. de
tea;tru Wccrpov ar fi putut indies. o sa.H1 de reuniuni aa.-
recare "
1
;, exista dovada. ca a.cer,sta. sc z.plic:::., de
edificiilor rezmvr,tc pieselor dr2,mr,tice.
Nu se prea. mul t des}1l e un mare 1 ea. tru con-
struit de Septirniu Sever dupa modelul antic in cea rn:a.i
a.l CUI'Ui EO mz.i vedes,
i.nca<i:n- ecolul a.l V-lea., da.r Sflntul Io::m Hrisostom n
arat.3.. frecventa.t de imparatea.sr, Rvdochi:;,
512
ecte
in EO(.lolul r,l XI-lea. de ciltHl Psellos
513
. .Alte tea.tr&
rama.se de la. Const2.ntin se :;,pro2.}:Je de Bise:rica
Sfinta. Irinr,, in er.rtierul Bl:J,i::herno in cmtierul Sykes
(z.cesta-din urma:;, fost restaumt do.Iustini21n)
514

In progir.mul serbarHor re ca.re un nou consul ue-
buia. sa le ofero popmului, Iustini2.n mcntionee.za pro\lle
siune'::S ,c:;,re se indie!hpta sp1e ter.tru" rezerva.ta comedi0I,
tra.gediei, corurilor ?i tuturor genmilor de srJectr.cole


In lixnbajul juridic, termenul de r;ou7tou/,apcc: indica aceBte
ccremeitii
5
1
6
, cee:::. ce p2.1e sa li ::c dc2. un prin
celen:1fa. plebeian.
A..:;est termen cmespundc genului de pier;:e e2.re se IJ:t'-
r.ici. De niulta vreme tcr.tlul clm;ic cazuw in diz.:
38
fmcsc inloeuit <u mirnul
517
, fr,rsa in
I Calista UU?,ghicr,sCt. i\ctmii jueau farrt ma:;;ti,
f, puter, hm h'! l;li jocul de fizionomio,
dotineau locul predomimmf.,, -de unde
z, 2>lJil.Jut rerwm.jul Sannio (eel ca.re EO
Un ?.lt ri1oment cu fost introdu-
cm.ef, de aetrite l;li chir.r de copii in Rcenrt. Actorii l;li 8ictri-
grinmu eu ajutorul fr.,rdmilor J:Oil[Hl 2. lCprezenta
}lersonr.jelf:\ cele nwd diferile
5
1
8

0 :>,Ita e?.meteristica a mimului 2. fost eror,rm;, de per-
.sorl2.je tipice, cme rer,pareau cu tri:\$aturi, cu
2,cc:lc?.l;li costume, en cmr.ctere: Arifalion,
JW2.gul frivol, Scholr:stidus, pcd;',utul stramol;li
lui Polichinelle s::m r.i Arleel1inulni \Jomediei dell'A1to
it?.Htne
519
Subiectele enm int:pin,te din vir,ta cotidi}:,na,
unoc:n din mitologio. IJovit miln
1
ofemele, obscenitit\.i!e,
cuv ntele eellivoce, bnfororiilo imorr,le constituir.u Ieguh,
gmt'.Llli. Existr,u, de . vivr.ntc, defilGritto
tl Uf e, procesiUIJi
1
r,pwi\,i l do fr,ntmnc, pi Osupnuind 0

52
o. . .
Dm noi cunm',stem mimul mr.i r,les''din textele r,ntice si
din r.tr,curile Paiintilor Bisertcii lr, imorr,litatii
t{li<'i
521
. ;tvem put{ne inforrnr.w despre mimul epoca
bizr, ntina
522
'sa si "wresul obtinut piru1 iu
secrlul al XV-lea sini: doveilite. '
intii, prin legisla1ia c;are d<'fillea <:ondipa social a a mimilor, Codul
Teodosiun, care intcrziceu scoaterea actritelor din teatru, lcgindu-lc de
meseria lor
533
; eel al lui Justinian, sot alunei aclritc cle pantomima, care
legalizcazi\ ciisi\toria unci actrite, cu toate.consecin\ele pentru copiii


In schimh, Conciliul Quinisext * (692). cxcomunica mimii, autorii, actorii
act:ritelc inierzicca accste spectacolc preoplor ci\lngarilor.
. In pofida prohibitii, mimul continnat cariera s.-a i(nbo"
gatit cbiar en tipuri noi, ca Arabnl san Armcanul, dntoriUi imigrantilor
striiini
505
. S-a viizut ce loc de tinea mimul_ in specfacolde de la hipod1om,
unde prin bufoneriilc sale, scrie nn rctor, ,el tempera furia factiunilor""
2
"
JV!nzk'l dansul ocupau un loc important in atc.ste rcprezcnlatii ilatnri
de ap3rea intotdcauna uu nn:.zle:-tnl, preg?Hil sU-I acorr;pa.nie?:t'


autoritatea de care se bucutaii, m imii luau uneori mari lihcrli\\ i,
ca Ul ln care is-a dczYi\luiL i>elp{>ratu!ui Tcofil prcfcdr;lni
.1\'ih.:.,r, invinuit de a fi confiscat o corabie apar\inlnd unci vaduve. Tl.'cfil
a s1-l arcstezc S:l-1 ard{l de yi;_l in n1ijlccul hipodro1nului 5
2
S. Bist'rica
me era deloc respectatft api\rean pc seem'i calugari calHgi"iri\e.
* CONCILIUL QUINISEX.T. Tinut in li91-692 la Constantinopol<o,
in sa!a hollilii (in Tmllo) a Palatului (,al doilea concilin trullan''). Deou-
rece hotaririlc luatc le-au completat pe aele ale Conciliilor Y (553) !li VI
(680-681), a primit accst nume.
89
0 J)les;'i_ dezgustatoare, Liturghia birbalului (clrii barbii

era o parnc
1
ie. a
l iturghiei ; pe aceastii temii tlnarul J\Iihail al III-lea se distra cu
sai defihizati inpreoti,_ parodiind cercwoniilc reHgioase
530
.
Snpravieluirea mimului in secolul al Xl-lca este atestatii de mtt' turia
lui Psellos, care notcazii cil.lui Constantin Monomachos, fiincl bolnav, Tiu-i
fiicea .. njci o pliicci'c muzica, dansnl jocurile de mimic!, rcpro')ind disci-
polilor siii cii frecventeazi1 ma:i curind teatru.I clecit a
53
1, dcpl!ngind
faptul cii ginerele sau, in discordant a cu titlul de patri<;ill protospatlwros *
cu mimi en farsori 623.
In secolul al XII-lea, Teodor Prodronios dcplinge dcsconsiderarea In
care a ciizut cultura: cartile nu mai a due bani diei ei nu mai cxista astiizi
decit pentru lmfoni pentru mimi
533
In Zonaras
Bali!amon fac comcntarii tendentioase dcspre al 51-lea canon al Conciliu-
lui Quinisext, sm;tin\nd ca el nu interzice mimulla moclul categoric ci nmnai
risctdc necuviincioase, indeccnta costumelor gesturile lascivc ale :.:dri"
1l'lor 521.
Astfel, depa.rte de a fi dispiirut, mimul a.ntic a.
tuturor prohibitiilor, tutmor cenzurilor
denta. spect&colelor do IJO hipodrorn i-a. conferit, po:o.te, UIJ
plus. de vitalitate. A<loptr.t de eiH1e cuceritori
535
, el a.r
fi supra.vietuit in spech;,colelc de ma.rionete : protill-
. gonistul lor, Kamgoz, inconjmat de
din tm: .. te tarile, a.r au ten tic a.l }Jersonr,_jelor mi-
mului biz&ntin, de la care :1 preluat bufoneriile obsceni-
tatea536.
Viata urbana in provincn
Prestigiul de care se bucvra., Consh>ntinopol<:l il
datoratitlului statutului "au juridic : Noua Roma,
metl'OpoHt a Imperiului, stapinirii
da.r in rea.litate el nu se situ:o .. dccit :pe ultinmlloc iJ'tre
elenistice. Cu mult timp 1na.intea, lui, fara r .. mi'i
vorbi de vechea Roma, cdo trci : Alexa.ndrifL _,\n-
tiohw, Carta.gina. emu eomidm?..te ca de ta.lie n:;m-
. * 'PROTOSPATHAROS. Comandant al gilrzii imperjale cle spalharoi
(purHitC)i:i de spadil). A devenit o .tcmnitate onorificilln icrarhia eunucilor.
Tilhll a dispiirut prin sec. al XI-lea.
9()
.
;::.: , mr.i intinse si rnai puntilr.:n decit orai'<ullui Consh'Hl-
un. uom;truit dup'a :,, e::,torr.. '
i'e do r.ltil pl'nto, 'in timlJ cc ln Oceidentul devz.stt1t de
. navi"Jirile a.le carOl' ziduri de apitmre se
restringor.u din co in ce mr.i mult, r,juns si"'t dispz.ra,
in Orient eivilizr,tia. urba.n8" 80 mentinm;,, S-:o. C3lculat ca
mz,,ele eu 100 oo'o de locuitori numonmse in .Asiz.
Mie'a, ).n Siii:o., in lVIesopota,mir,, in ljjgipt pinii lr. invazia
amba, .::i chH1r in provinciile de la Dunare in Ilyr'icum,
'in.2.1nte do invr,ziile 21vmilor Hi r. :slavilor.
In socolclo Y-ler, r,l VI-lor., dep:::.rte de 21 se rednce,
w:l<iTul orr . din (hiont ;, (;Ieseut, dr,torita ctitmlilor
ujr,le, ptecum n,,m .Alm,tasie (r.nul 505) ?i Ius-
Prima :;, lui Iustinir.n, !u anul 535
537

_\lexaudl'ia. Alex.::.n<lrir, bi pastm in seeolul r,l VJ!>.lC<:'t
intnmgz, irGporUmta po cr,r;c . o in
PopulFW sr, emnpusa din greci; pierduti in nU'l11.arul in&re
2,1 indigenilor - nw.rile colonii de cvrei de sirieni -
at!1Hzcr, z,prm,pe 600 000 loenitmi
538
l'lr,nul sau simetric,
cnH; dr,ta de pc vro1mm 1ntenwimii, Ee 1)astrase intnct.
turilc exeeuta te in r,n u}187 cb au permis sa se deF-:eol;Cle
stmda, flr.ncati"'t de monumente, care leg::. ::\Ir.rele
Port
1
de portul fluvi::.l r
1
ll:;1eului Un zid incon-
juratnr, din epoer. bizr.ntina, porum;, de If, Poartr, Lunii,
veeini"'t, lr, vest, cu portul Eunostos se iudreptr, spF.e est,
Hisind in 21fr,r:1 :mburbir. Rlmkotis l:o, :md-vest, vechiul
BruclJion, u:.rtierul K&nopikos, suburbir. Eleusis 1&; est.
Hipodrornul em situat in :>,cer.sta regiune, uncle, de JMO;e-
mener., E-:e eartierul . evreiesc
539
lVIinunr.tul. F21r,
restaumt in secolul al V-ler,. de eatie pr.trieiul Arnmonios
;;;i df'spre cme se mf,i vorbec;:to inea in sec. r.l
5110
,
;senumlizf, tot timpul intn,rm, in !lllarele Port.
Ulimii pagini. Triumful CJ 2. avut ea
rezultr.t clistrugerca r, numoro;,,so iemple pagine, cum:>,, fost
Ser,.peon in c.nul 389
5
M construirea de biserici ma-
n;1,c-:Uri locuite de numen);;;i ei"'tlugari. Pe locul Ser?J!Jeon-
ului aparuse o biseriea de<lie:::.t8J S!intului loan Boteza-
torul, ir.r pe locul -.unde a existat 1'emplum Caesaris, ri-
die01t de Cleopr.trr. in 1\farelui Port, s-21 eonstruit o
91
c:r.tedmla
54
". A.m sublini:>Jt in r,lta lucnne :?,totputernicia.
pz.tiiarhului .Alexa.ndriei r.supm bisericii 1;\i rolul sau im-
port::;.nt in a,dministr::,rea.
5
'
13

In timp, paginismul er& :;,tit de puternic imrt-
dacina.t in Egipt, incit opunc:>, o ma.re rellistentii, in ,;,;]JC-
cia.l in mediile intelectua.le, printre filosofi' :>,le caror fz,-
milii form:?,u a.devamte eomunitati si se easi:Ltorm',u 1111tre
ele, emn a. fost fz,milia. '(la. sfiqitul secolului
r,l V-lea.), cr,re a.daug::, h:, cuno;;;tintele filosofiei neopl:c.to-
nieimw pe a.cele::, 2.le doetr'inelor ;;;i ritur.lurilor Yechii
religii egiptene
544
PrinciiJl?,lul eentru neopaginisnmlui
se a.fl::. in publice, unde o figun'L m2orca.nta 2. :fost
:.:Jcecr, a. HypP,tiei, fiiea. lui Theon Geometrul. De o repu-
ta.tie irepro;;:a.bila, e:.:J pmt:;, m::mtia. filosofilor \ine::-.
lectH publiee. Synesios, viitor episcop de Cyrene, en::, unul
dintre discipolii ci
545
, iBor nmgistia.ti ca. prefectul f!.ugusta.l
Oreste, ii cere&u a.desea. sfa.turi. I2.tii cc p, dus-o c:>, la.
pieire: in cursul unei raseor.le impotrivr, evreilor, Oreste,
ins.W.t:;,t de eiilugari, 1-a. prim; }JC unul dintre ei l-r. tor-
tun',t pina 1::;, mo:c.rte. Poporul cx:c.spen:,t s-r, rii11hunr.t pe
Hy]p,tiu, care in a.eel moment din locuintr, sr, intr-un
ca.r, omorind-o i.n mod siHb::,tic (r,nul 415)
546

In pofid& edictelor imJOCri::,le, in :c.nul 486 existr, 1lld1,
l& :J\II:;;.nuthis, in :c.propiere de Alexa.ndri&, un tcrnplu
zeitei Isis cu preotii str,tuile en orr,eolele cu
credinci09ii sai c::,re-zi molestr.u }JC Cl "
4
'. In timpul
lui Iustini:.:Jn s-2, intreprinR o ea.mpm1ie sistmm>tica
triva. pa.ginismului egipteflln, dr,r :.:JceRtr. nu in
intregime h:, inceputul oeeolului &l VII-ler,
5
'
18

IAH'uitmii. Popullllti& euprindea p:::t.tru clemente : po-
porul nota.bilii &(',u1f.LIX7cY.ot, ,burghezirJ" 7:o?,t7::-
u6IJ.<:Voc ;;;i 2ornmtorii viXu x/,r,Fu, corpomtie inlportr,'lta,
ca.re detine,l:'J monopolul tmnsportnrilor reeoltei twur,)c
a.l comertnlui cu Occidentnl. Aceste elmneutc f.Yll fost
vazute co'r,lizinclu-t'e pentru p, conduce 0 B.ctiune politiea,
ele exemplu in anul 457, eind incemea Rii se justifice in fr4:>
impa.ra.tului Leon pentru ca 1-r.u a.les pe Timoteu
Acluros
549

Cea. ma.i mme r, locuitorilor trair,u din
gm'i fli din comet, si a.nume din mestesuguri de lux ("ti-
eUtrie, tesatuii din' matr,se din lina', t8,pHerie, sculp-
tura in porfir in pietu1 dure), comertul eu
din ma,rele cmnert en Indir, p1in portu-
92
rile de la.
550
To&te izvoa.rele cad de 2oconl
a.snpra dificuliatii de P. a.cm'.sta populr.tie, intot-
dea.ml:JJ gz.t& sa W revolte. ,lu ::;,cest din C8.UZ2; .::>.ti-
tudillii libemlo popula.tiei, funetionarii nu ?,dminis-
treburilc publice decit cu tc::.ma", scri& un &nonim
in. secolul a.l V-lea.
55
1, im secolul :JJl VI-lea.,
arhiepiscop de Ravemm, rema.rca nea.m mindrn,
razvra.tit, intotdea.m;::. intitr.redo razboi civil
552

Raseoalele a.-ver.u un nwtiv religios ss.n porne::;.u de
la. hipodrom. Coptii * a.vea.u, in afara de senti-
mente ostile fa.tii do clonism, po Impmiul li-l a.min-
tea, ia.r in secolul r.l VII-lm:., in limba. lor na-
tiona.li1 em principr.lul idiom ssa.
. str.rc de a.gitatie perma.nenta a.junsese sa Ieuuea .
se forrnr,::,e o ir.penfia clasa de proletfn'i lui:'l,-
niti 1'ic de cMre ,:-;t:;t, fie de
554

Proviuciik. Pl'in popilla.tH, :,;(', prin relati.ilo
pe care lo aver., AlexB.ndrir, cu mult in impor-
tanta loer.litatne de provineie : civiliza.W' urba.na err. evi-
denta in intregul Egipt inr,inte de inv8.zi<' a.raoba, du1)a cum
o doveuesc pa.pirusurile nccropolele explorr,te, cr.re
seoi< la ivea.la organiza.rer..
555
, i:'i
:r;mita.tea. (lin Delt21 i:'i din V<".lea Kilului. Lista.
intoemita de (ina.inte de c. nul 535), Inentioner.za
73 de orr,;e in 6 provineii
556
r insemn&rea. lui Gheorgios
din Cipru (domnia1ui l\hmrikios, 582-602) mentionea.zi1
53 de pentru 7 provincii
557

Aeeste om:e rc6/,t:cc;, locuite la origin& ma.i r.les de greci,
fusesera intenwi<'ite de La.gizi * t!i de impamtii roma.ni, con-
:-;truHe dupa un ph;,n generp;l :1:-emanator cu eel liin Ale-
xandria, eu strazi marginite de porticuri cu colonaue )i
tMa.te in nnghi drept, eu piete spa.tioa.se, cu .edificii de
folosinta publica, bai, apeducte, hr.mbare fortificMe
558

Imensele lor cimitire atesta existenta. unci popula.tii inca
nun1mor.8e in momentul '
Antinoe, metrnpol:1 in Tebaida, illluneiati\ de Hadrian in ann] 132,
era construiLi\ in jurul a dona striizi principale care se intersectau \li Imghi
drept, 1argi cle 14,61 m. Acestc stiizi 'erau flancate de vorticuri boltite,
cu. frumoase coloai:Je corintke. Siipiiturile lui Gayet (1890-1900) au :;cos
* din Egipt. (n. tracl.)
'' Dinastic egipteani\, avut ca pe unul din gcneralii lui Alc-
Macedon. l'tolemeu, fiullui Lagos. (n. trad.).
93
"la iveali:i numeroase morminte \jill epoca bizantina "de o Jr. are v.aloare,
portrrte funerare tesiltnri impodobile en scene istorice. Existnn nume-"
roau" biscrici. 'fn rata pe IUDlnl drept :;l Nilului, ::Je gast'a
Hermopolis 55
9

In J;:giptul de sus, Akhmin-Panopolis cste cunoscutmai ales l)rin ci-
mitirnl S>'iu, cme a scos la iveala existent a 11nci rle tapi;:crii !carto
infloritoare numeroase portrete (]e defnnqi, indiclnd o populajic; foartc
bogata Gno.
Oxyrhynchos, mctropolii din Arcadia, poscda un hioodrom bine or-
ganizBt. Papiri1smile care provin fle aici ne cl:m informa\ii asupn grajdu-
rilcr pentru caii de curse despre adtnlnistn_lrea lor, pretlUn cer-
turile violcnte cliutre facpuni, care aYe au repr:rcusiuni. pin a in ,::impiile
invccinate 561.]
H. Antiohia
_\illiohia. de Seleuem; Nieator in anul301
i.e.n . .Antiohia nu a intirzi3Jt sa devina eel mai mare oras
din Orient rivala .Alexandriei. In timp, cu. tot
caraeterul eterogen al poJrula}iei, clenismul era aiei maJ
pur dcca.t in Egipt. Greaea era limba
de filqsofi oratori erau renmnite, cu rriult inaintea
intemeierii Constantinopolului
562

topograi"ia. Fluviul Oronte, veni;d dinspre
snd, iese din ga adinca Pe indrea]Jta spre mare
la :mel-vest, intre Kasios Amanus, printr-o falie undo
rocHe de bazalt alterneaza cu, formatiunile tertiare.
Antiohia este situata pe malul sting al fluviului, naviga-
bil in Evul ediu pii1a la varsarea in mare
563
Ineonjurat
de gradini irigate, dispus in amfiteatru, era etajat
pe muntelui Silpios, care urea spte inbinta lui
Iustinian, sarind peste prapastii, aleatuind astfel o puter-
cetate
564

Ruinele impunatoaTe ale acestei lucri1ri sint eonservate.
dar din capitala Orientului n-a mai ramas decit un sat
665

Antiohiei era grandioasa locuitorii g3:i;
or:::.torii Ri1i,. ca. Lib:::.nius, eint:m aerul curat, prospetimea
izyoarelor gradinilor fermecato:::.re de e:::.re em inconju- .
La o depart::ne de doua ore de se c:::.rtierul
Dafne, unde, la umbm centenari oe,rotiti
de lege, se :::.fl:::. un vcehi templu .Apollo un 1-t::!.nctuar
:::.1 Nimfelor, pe c:ue le frecvent:::.u pa,ginii inca in secolul
94
a.l V-let1,
567
Dintr-un hemiciclu in forma de tmtru, preva,..
zut cu un din ohme, sustinuta pe coloa.ne din
ma.rmura a.lba, o ca.sca.da, forma.ta din cele doua izvoa.re,
Ca.stalie .. Pa.lla.s, strabatea. trei gradini pentru a. cadea
apoi in piscin2l in forma de exedra ce constituia., pa.rca,
orchestm ?.cestui te2.tru de apa
568

Planul construetia. Denumita Antiohillt cea. frumoasa,
a.poi, la recoma.nda.rea. lui Simeon Stilpnicul lui
Dumnezeu, 1'heoupolis
569
, era construita dupa un pla.n
bine sta.bilit, cu strazi lungi drepte marginite de porti-
curi ; una. din strazi tmv(1rsa. dintr-o parte in alta,
avind o lungime cit 36 de stadii ( 4 kilometrj). V2.stul sau
teatru en'!, taia.t direct in roca pe pantele muntelui
Silpius
570

Inca din antichitate el em impartit in patru ca.rtiere,
imprejmuit fiecare de zidmi (tetrapolele lui Strabmi),
dar inehise intr-o incinta comuna. Cel de a.l cartier
fusese cre?,t de catre Antiohus Epif2tnes (175 -164 i.e.n.)
in insula fluviului Oronte, unde se a.fla in epoca. biz?.ntina
Pa.latul Im}Jeria.l, precedat de minuna.tul portic Tetrapyle,
proba. hil de statui a Fortunei din Antiohia. ( Tyche).
Teodosiu 211 II-lea imfrumusetase cu noi monumente
construite de a.rhitecti de la. Consta.ntinopol (anii
408-450 )
5
71.
Splendidul IJavaj de moza.ic descoperit la vila. Yakto,
in cartierul Da.fne, este decorat in centru cu scene de
vitejie a.le unor vinatori celebri, da.r interesul principa.l il
constituie bordura. sa. de minia.turi reprezentind edificii
din Antiohia. scene de strada57
2

El cum era in secolul a.l V-lea., cu
monumentele sale, cu portHe de acces, cu piete impodo-
bite cu sta.tui, cu fintini, cu sta.dionul olimpic, cu biserici,
cu cladiri ca.re purtaunumtrre proprieta.rilor lor, cu a.teliere,
cu pravalii cu ha.nuri. .em construit in piatra
a.pa.renta, edificiile a.coperite in cu i:rivelitori
de olane, cea. ma.i mare parte marginite de porticuri ca.re
evomm strazile cu!eolona.de. Uneori se vedea.u ga.lerii -
deschit:e la primul eta.j, fara exceptio, a.ces1:ea. emu
95
cme te f.pijirm:m re colc21re. Cupolele insa
sint r2ore
573
. '
Exista o piata publica, cu un ::lrbore mare, din
se mrd Yede un trunchi noduros si statui ramr.se
fara cr,pete, pe socluri, uriul, mr.i 'inr.lt, sus\,inind
efigir. unui razboinic sprijinit pe lr,ncer, sr,574.
Peste Oronte, eel cu vr.luri verzui, exista un pod pe
{:iwe o femeie, ducind de n:lina un copil, fe
sa-l traven:eze
575
. Mai exista si un edificiu sub forma de
poligon, acoperit de o cupola' cu profil, c&re r.r fi
putut s(L fie catedmlr, construita de Constr.nti:n
576
. Nimic
mr.i insufletit decit scenele de stmda care, cu tol'.ta stin-
gacir, desenului, pr.r rJ fi reproduse dupa nr.tura nu difera
cu mult de ccer, ce tHH' puter, fotogn:,fir, r,stazi
577
. Aici
so pot obwrvr. doi catiri legr.ti unul in s1mtele celuilalt
i purtind baloturi, cu conducatorul lor cr.re ridica nui:cma
cu un gest fcarte fircsc
578
. Mr,i departc se vad tun,be des- _
chisc pe stmda cu nuwfa cu clienti : o pesdirie, un negus-
tor de ulei, o macelarie sr,u o cirnatarie
57
9. Un hr,mal,
Du tunic::-, scurta strinsa, pc talie, cu bmtcle picicr.rcle
gur.lc, sustine cu .o mina un hmg eolet infaumt,
re spim.re, ir.r cu cer.lr.lta tine 0 fringhie atirnl:?lta pe umarul
l"tiDg
580
.In alta pmte figure&za cr.meni c2.re beau,
judtori la o nmsa plina de jetom:e tinind in
m1na cornotul cu zr.ruri
581

l
3
opulat.ia. Cartier ole din centru for.rte populate
in t:eeolul r.l V-le2 . Populatir., cv21lur.ta lr. 500 000 de
locuitori in epocr. romr.na, ar fi scazut la 200 000 pe vre-
Ine& Sfintului lean Hrisostom
582
i lr. 300 000
in fecolul &1 VI-lor,
58
3.
Aeor.sta populr.tie, fcarte agit:?Jta, impresionabila tJi
SUJ2erstit,ior,s{t, era. Ienumita pentn1 Spiritul sau razvratit.
Impan:?.tul Iuli2.n, care ii fusese victima, se revolta.
impotriY2 tinerilor Hira ocup&tie c2.re mi se interes2.u
dec.lt de curse de spectr.cole se dedlm lr, un continuu
d.ezmat, precum impotriva libertatii ferneilor impotrivr.
lil)f'ei de respect:;-, populr.tiei fat.a de printi fr,ta de zei
58
i.
GuRtul pmtru gmndim:.se em principr.la grija
f, poporului5
85
razvratirile OI2JU frecvente in sinul :::tcestei
populatii cosmopolite compusa din greci, sirieni i evrei;
2'.ceea din 2tnul 387' cind rasculr.tH r.u distrus. statuile
imreriale c2.re p, fost pedepsita cu cruzime de impiiratul
96
Teodosiu, ramasese C21 0 amintire sinistra
586
Sirienii,
care continu:J,EertL sa limha lor
locuiau mr>i r.les in suburbii, ce :purh:.u, de ::.ltfel, denmpiri
siriene
587

spNo,taeoJ(Jle. Sub 1mparat;ul Commo-
dns (180-192), Antiohw. cumparase de la elenidreptul
de :;, org::mizll. dfn pP.tru in patru 21ni Jocurile Olimpice.
Primul p, avut loc cu un fp,st extraordin:J.r si 21 durat
patruzeci cinci de zile, dm 2.u foRt suprimate in anul
521 de catre Iustin P
88
AceRte serbal'i r.verm ca. tea.tru
Dafni unul din moza.icmile' de l<'> Yakto prezinta sta-
dionul cu poarta sa incadmta de doua turnmi, pista
alba g2.lbena precum gradenurile strajuite la. curbura
de un turn mult mai inalt
58
9.
D1c.r Antiohir., incepind din Hecolul al IV-ler,, ave<'> un
hipodrom
590
violent::- disputelor dintre fa.ctiuni o ega.la pe
cea. de la. Oonsta.ntinopol. Sfintul loan Hrisostom predica
in zadar impotriva. cmselor. Auditorii lui ii a.sculta.u cu
adrniratie predicile, da.r a dou2, zi so intorceau ia.r la hipo-
drom.
Totusi. dintre a.c'este institutii eel m2d frecventa.t em
tel:!Jtrul. Pe vremea lui Liba.Jlius' (314-'391), 2.ici se jucau
inca piese cla.sice, ca. de Aristofa.n
591
In schimb,
inseeolul urmator, mimul, a.l carui loc de era in
Siria., ajumose sa ia. locul te:J,trului cl&sic
592
La :::.tacurile
ca.re il considemu de origine demonica,
Dratoiul Oori,cius din Gaza opunea, o :J.pologie in toata
regula, in care a..rat2. :::.vantajele de tot felul pe care putea
sale 21duca mimul (vindeca.re l;) bolna. vilor de mel::m-.
colie, grr.tieri obtinute de 12. .caruia numaimimul
ii 1;nte2. vorbi in mod liber)
5
93.
lil.!"ligin. r ... a. secolului al IV-lea., doar ceva. mai
mult de jumata.te din locuitori era.u da.r in 2.cest
al placerilor, dupa prcdica.tori ca Sfintul Ioa.n
viata religioasa detinea. un loc neinsemna.t.
Re2.Htf>,tea trebuie sa fi foAt en totul alta.. Oultul aposto-
lilor mai r.les acela al Sfintului Petru, crJIe a intemeiat
biserica din Antiohi:>J inaintea celei de la Roma, em sarba-
torit cu zel si antiohienii am.inte:::m cu mindrio ca denumi-
rea de so nascuse in lor
594
i;lcoala teologica
din Antiohia dotinme un loc important in controversele
religioase din secolele a.l IV-lea al V-lea pat:t;iarhii,
97
de:) era.u ma.i putin 1mterni<:i deeit cei din
se bucura.u de o nmre ::mtorita.te
595

In secolulal VI-leB,, ;:ndo::uea. religioa.sa a. popula.tieidin
Antiohia se mr.riifesta. prin cultul ma.rtirilor, 2ole caror
relieve, venerate in edificii speciale (rnmtyria ), a.u primit
mad tirziu un loc in biserici, unde se inmorminta.u perso-
nalitati de se&ma, 21proa.pe de corpmile sfinWm, care
atrageau o multime de pelerini
596
Biscricile emu
eonstruite cu bv..nii unor burghezi boga.ti, la Antiohia ca.
in lntrea.ga Sirie
597
Manastirile era.u m1meroaEe, r.tit in
cit 'in imprejurimi.. Calugarii? in s:pecir,l stilitii*
pustnicii, care locuiau lB, et::,jul al doilea. din turnul
de faiada al unei b2.zi1lei, er::;,u ohiectul unei ina.lte cin-
stiri
598

Unul dintre cei rm;,i celehri asceti em Simeon eel
J')i'iotdn, care traia in virful uuei eolun;ne, nu depa.rte de
fluviului Oronte (Pmtul Sfintul Simeon,
Qal'21t Sem'an). Pe vr.emea. cind traia, el 2.tragea
pelerini, caror8J le tinea predici. sa.
era a tit de mare, ind.t. se auzise despre el pinrv in Lutot,ia.**,
unde trimitea. salutih'i Sfintei Genevieve, prin negnstorii
sirieni c::J,re veneau inainte de pleea.rea spre
Ga.lia. 0 manastire mare se intemeia,se in a.propim::ea
aeestui loc: dupa momtea. sfintulni, in a.nul 459, s-::.
ridicat in jurul columnei o curte circulara
care se deschideau pa.tru ba.ziliei, dintre care cea mai m:ue,
situata in p2.rtel'IJ de est, se tennin2. printr-o absiua
599

Viata. Sfintului Simeon eel N oil, care a, trait
de ani pe o colm:pna (524-592}, la J\Jont Admirable, la.
ore de Antiohia, rJ reprodus-o exact pe c.eeea a.
primnlui Simeon, da.r, din c:;,uza lipsei de rcsu.rse
1
monumentul, ridie:o.t dupa modelul celui de la Qal'at
Sem'an, n-a. avut nici amploa,re niei
frumusete
600

Un curios episod din istorir. Antiohiei l:H'ata
religioasa a locuitorilor ei. La. un cutremur de pamin t care a,
deyastat in anul 588, toa.ta populati2.,
cu 0 ramura de maslin in mina, a. plecat in procesiune
pina la o depa,rta.re de o mila de pe un frigingxozitor
pe ninsoa.re, cintind litanii rugi"cciuni
601

98
* Sihastru petn:Qea viata In virful l111d columnc.
din Galia, situat pe loculactualului Paris. (n. trad.)
In schimb, spiritul satiric razvditit al locnitorilor
nu crutv, nici elerul nici cbiar pe patria.rhi.
In an, t'omes *-ul de Orient, Astcrius
602
, invrajbit en patriar-
lml G1igorc, a incitat poporul impotriva lui, acuzindu-1 de a fi participat
1a Dafnc la sacrificil pftginc. Grigore a fost insultat de populatie :;;i ridicu-
lizal. In teatre. hnparatul Maurieiu l-a rcvocat pc Asterius, dar noul conte
de Olicnt, loan, a Jiisat sa fie atacat in contiuuare patriarhul, pe care un
.bancl!cr l-a acuzat de incest. El nici nu mai indraznea sil iasa din palatul
siiu, ce a pus sub interdicti<'. A sil scape, :;;i sil
sc hasilcn pcntrn a sc justific2, determinlnd condamnarea calom-
nialoJu!ui silu la JJiciuirc
603

cm}!.ercinl. Datorit11 situatici s8,le geografice,
..Antichia. em, pina la ocupz.rea. r.raba, unul diiitre cele mv.i
importante a.ntrepozite ale Imperiului. Prin cele dona.
l)orturi ale s8,le, Seleucil,,, in aval, pe malul drept al fluviu,..
lui Oronte, Sfintul Simeon pe malul sting, la. gurile
flnviului, el p1Hticipa la mediteranean, legat in
ace.st fel cu punctele de sosire & cs,mvanelor 2.si:c,tice :
drumul de 1111 Oilicia prin porturilc siriene (pasul ..Am2.nus
la. 670 n1etri 21ltitudine). Mati spre nord, ..Ama.nus, strapuns
de 0 larga lasa. sa treaca drumnl dinspre
:Mesopotamia, folosit in zilele noast1e de ca.lea. fera.ta ca.re
duce la. Ba.gdad
604
Punct de legatura intre India.
Extremul Orient, pe de o pa.rte, tarile din Occident
{)CU}:a,te de ba.rbi:H'i, re de z,Jta pz"rie, ..Antiohia. em, prin
comert.ul riva.la. .Alexa.ndriei
605

Dezitstrele si def'adenla. Djn nefericixe, a.ceste izvoa.re
de a.u secatultc in seco1ul a.l VI-lea. de nenoro-
cirile c&re s-a.u a.batut in repetate rinduri asupta. ..Antiohiei :
cutremur de pamint 29 mr..i 526, ca;re 21 distrus a.proape
intreg a facut mii de victime ; noi seisme in anii
528 539; 3.poi ata.ca.t prin surprindere de catre Oosroes,
incendii, j8,furi, supmvietuitori in captivi-
tato in Persia intr-o N oua..Antiohie ( 539-540
606

Iu.stini::m a. reconstruit ora.sul din care numa.iramasesera
decit meterezele, d21r zidul de api1ra.r;e a 'trebui't sa fie
,... ____ _
* CO:'<iES. Mcmbru permanent al Con,iliului Imperial (Consisforinm
Principis ), avind responsabilitilti precise; prin generalizare,' inalt func-
tionar lnsilrcinat cu conducerca intr-un domeniu economic, militar etc.
Exist au astfel comites : comes rerum ]Jrivatarnm (care adminislra
bunuri!e personale ale impilratului), comes Orientis (care conducea dio-
ceza r!'spectivil) etc. In primele secole, titlul era foarte rilspindif in ierar-
litia. militarii.
redus; lasind in a.fe.ra. se. insula. Oronte l;'i e:1!sele constluito
in mea.ndrele fluviului, earuia. i s-a. croit 0 noua a.lbie
drea.pta. Procopius enumera. cu darnicie marile constructii
ale lui Justinian, dar, cum a remarc::iJt Jean La.ssus,.
a@estea. sint localuri publice nu este vorba de bisorici
sau de palate. Justinian a. constru1t b&zine, cane.le, forti.fi-
dar nu a cautat sa noul Fnsese
prea. distrus :pentru l:'J mP.i putea fi resta.ura.t intr-un timp
a.tit de scurt. Pentru el cea.sul pieirii sum.se
607

Straveche in Siria., Mesopotamia. in via.ta.
urbana atinsese provinciile a.mbe din primele mo:pa.rhii
ale Imperiului roma.n. Departe de a fi disparut in secolul
al VI-lea, devenisera mai numeroase mai pros-
perc. Fapt semnifica.tiv, fusesera eonstruite hipodromuri
in centre urbane ce.re nu cunoscusera niciodata ceva.
608

hvoare istodce. SynekdemoS-itl lui Hierokles enumera
145 de ora.;;;e in dioceza. civila din Ortent
609
i::JJr intr-un
teritoriu mai intins, in 2J s::JJ Descriere a universttlui
roman Gheorghios din Oipru cite::JJza 197 de fara :>.-..
mai socoti castra clim::JJta. mici regiuni intemeia.te d(}
Iustini::JJn
610

din Siria . ..Antiohia.. fusese distrusa de catre
IJei'9i ::JJtit de gmv, incit n-2. mr.i putut regasi nieioda.ta
vechea. ei bunast::JJre. Printr-un contrast impresiom:mt,
celelalte ora.9e din Orient, crut::JJte de invazie, n-au fost
niciod::JJta :J.tit de bog&te, viata urbana n-a fost niciod:JJta
21tit de ca. in a dou::JJ jumatr.te 2l secolului al
VI-le::JJ. 1n ace::JJ vreme s-r.u infrumuset?,t omsele eu cdificii
f21stuo2Jse, in construcfi::JJ carom preclomina. grija. pentru
stralucire eleg:J.nta : in. b::JJzilicile, in mormintele
monumenta.le, in manastirile, in cr,sele particul::JJre ale
aristocmtiei municipa.le domnea a.ceea9i maretie
611

.Am descris deja foarte populate din regiuneat
b::JJzaltica Haman ale carei ca.se, construite solid 9i bine
amen::JJja.te, a.u fost evacuate in e.cee2J9i zi l::JJ apropierea
ara.biXot 9i astazi se ana in plin unde au fost des-
. coperite sub nisipuri, a.pi'or.pe intt:.cte
612
Alte ne
100
s'int cunoscute dupa. ruinele lor, sco?.sc la. ive2.la p1in
sapatunle a.rheologice.
em .Ar-amee& pe Oronte, intemeia.t ca. Antiohia
de ci:'ctre Seleucus Nica.tor, explora.t in mod temeinic demisi-.
une& &rheologici'1 belgia.na, sub conducerea. lui ]'. Ma.yence.
ca.re se intindea. pe 20 hecta.re, em traversat
de o stra,da ma.re marginita de porticuri, la.ta de 23,50 m
lunga de 2 km. Pa.va.je de moza,ic cu teme mitologice
trotuarele sub porticuri. Cel ma.i frumos este eel
care inrpodobea. o cr.sa, intr-o sa.la ce masura. 130 metri
!ntr-un splendid ca.dru de verder.ta se
pe un fond deschis, gl21tlia.tori a.nim:a.le in miJ,rime
na.tumla de o ve:ridicit:a.te impresiona.nta. 0 d?.ta.re
in era inscrisa pe una. din a.ceste opere cores-
punde a.nului 539 din er::.


!n :a.ceste boga.te, gusturi pentru placeri
pentru sporturi se cu frenezie ca. in Antio-
hi:o . ItinemruL unui occidental, ca.re a. vizita.t Siria., remr,:rci:i;
ta.lentele deosebite, noi a.m zice vedetele, pe c3 .re le produc
fieca.re din sa.le. La.odiceea. este renumita prin
a.urigii sai, Tyrul 13erytul prin mimi, Cesa.reea. pehtru
p21ntomima, Heliopolisul pentru din fla,ut,
G21za. pentru boxerii sai (jucatori de pa.ncmtiu*), Asca-
lonul pentru luptatorii sai
614
._ Bmytul (Beyrutul) da.tora.
prestigiul sau ma.i f,les de Drept, ca.re riva.liza. cu
cea. cle h:. Constz.ntinopol
6
1
5

Palestina Arabia. 1n timp cu Ierusalirnul,
Sfint, care trecea in Evul Mediu drept centrul
lumii., ornphalos spre care se en totii sa se roage,
cclelalte din Palestina mentineau })restigiul de. a
fi fost loeul vietJi piiminteneah1i Hristos GIG. Se construit>e-
ra sanctuare pe locurile unde se evenimentele
hotaritoa.re povestite de : B:o.zilica, unde a
a. vutloc la. Bethleem, cele trei biserici de la. Thz. bor,
chia.r in 1ocul unde Petru vrusese sa ridice trei corturi
617

PentnF3. retri'ii cit m:;,i bine a.ceste a.mintiri, pictori sculp-
tori creea.za o iconogra.fie nona, reprodusa pe micile obiec-
te pe care pelerinii le u in lor.
urbana se intindea pe vremea aceea dincolo de
Iorda;n. in provinciile din Arabia, dupa cum o
mozaicul de la .Madaba (descoperit in anul 1897), care
* Exereitiu atletic la greci, compus din trinta pugilat (n. trad).
101
reprezenta cu mare exactitate din Palestina,
de la dupa toate aparentele, dupa dimensiu-
nile sale, pina la Ant1ohia. 'J'ara se intinde in acest spaviu
de la vest la est, eu muntii, vi1ile riurjle sale. Muntu din
Iudeea sint redati in negru, cu straturi orizontale pietroase,
mi:lxcate eu linioiwe. Valea Ghorului si Sinai sint
de un alb mat. Marea l\'Ioarti'1 este de' o mianta verde, cu
benzi negre. In apa Iordanului se joaca galbeni
negri: lasa impresia de realitate : de exemplu,
zidurile I eTihonului au trei turn uri de inllltime inegala,
separate prin porti cu fronton. Apare, de asemenea,
o strada din Gaza cu porticuri, conducind la o bazilica,
cele trei obeliscuri ale lui Ascalon, eomemorind martiri
egiJlteni, in un adevarat plan al Ierusalimului,
cu strazile marginite de porticuri in mijloc, turnul
monumental al Sfintnlui Mormint. Se inspre
partea de nord Sfintului incadrata de
doua turnuri, in fata ei o esplanada impodobita cu o
coloana, in continuare marea strada longitudinala, in
coltul dinspre nord-vest numeroase case iar la vest, poarta
,Jaffa .. O din ahsida bisericii, pare sa dateze din
vremea lui Iustinian6
18

In Transiordania, o pardoseala in mozaic la biserica
din Na'im, localitate neidentificata pina acum, reprezen-
ta c'indva un gl:JAliator, imagine care, dupa o inscriptie,
a fost inlocuita pe la anii 729-730 cu teme geometrice
619
,
dar ceea ce-i interesul descoperirii sale este o
topografica, ce de eea de la Yakto.
Aici, monumentele bisericile din Palestina, cu numele
lor, sint separate prin arbori. Nu ma,i exista decit 12
tablouri miniaturale, adica jumatate din bordura primi
tivaszo.
La Bostra, metropola a provinciei Arabia, s-au putut
explora ruinele unei catedrale, eonstruita in arml 512
dupa un plan circular ... Cupola cu plan avea un
diametru de 37 metri se sprijinea pe o piatra cilindrica
de opt stilpi, facand loc la un deambulatoriu.
inelar inscris 'intr-un patrat, eu patru exedre la colturi.
Baldaehinul care adaposte:;;te altarul se iniilta in centru,
sustinut de o colonada in forma de patrulater
621

In aceea:;;i provincie, Gerasa (Djemsch ), un
important, era foarte infloritor in epoca rom.ana. Fortifi-
cat-iile sale au fost refacute in seeolul al V-lea sub
Iustinian, comitele Fl. Elias; a teconstruit partial marea
102
strada ou colonade, care duceau la :Forum. Exploran\a
ruinelor a scos la iveala a unsprezece monumente
printre care un grup compact de edificii, unite
intre ele, au pe o de 30 de metri spre aceasta.
strada, pe care axullor este perpendicular. Mai intii este ca-
tedrala, dupa un plan bazilical secolului al VI-lea),
urmata de o curte cu porticuri, eu o flntina minunata
in centru, alti1 bazilica, martiriul Sfintului Teodor,
ridicata de preotul Eneas in anul 496.
Acest comunica cu un baptisteriu en un
atrium dreptunghiular(m. Un grup similar, de o complexi-
tate mai mica, pe cuprindea rotonda
.Sfantului loan Boteza,torul, inscrisa intr-un carm1
marginitl1 pe cele doua laturi de dona bazilici dedicate,
una Sfintului Gheorghe, cealalta sfintHor Cosma Damian.
Acest ansamblu data aproximativ din anii 529-5.33
623
,
Ultima biserica ridicata la Gerasa a fost probabil cea a
episcopului Genesios in anul 610, cu douazeci doi de ani.
inainte de invazia a,raba
624
Acest mare in care greaca
era limba predominanta
7
greu incercat de cutremurul de
pamint din anul 7 46, pina la caderea.
dinastiei Omeiazilor (750), dar a dupa mutarea
ca1ifatului la Bagdad.
Acest ansamblu de lucra,ri grandioase a presupus snrse
materiale considerabile, specifiee unci mari prosperitati
economice, care nu a disparut o data cu ocupatia araba.
De altfel, in Siria s-au initiat cuceritorii in problemele
civilizatiei urbane.
1\ilesopotamia. !n l'Yiesopotamia, solidul .Dara,
construit de imparatul Anastasius in anul 505, in fata
orasului persan Nisibis, constituia un adeva,rat model
de 'urbanism
625

Edessa, capitala Osroenei din ep{)Ca romana, era locuit
de sirieni, dar, sub dominatia seleucizilor, patrunsese
elenismul care propagase arta literatura sa. Edessa a
ram:a,s tot un oriental tocmai aceasta. paiticulari-
tate il de marile siriene. Vasal al regilor
elenistici, el traia, de la secolului al II-lea l.e.n.,
sub dinastia Abgarilor, carora titlul regalle fusese recunos-
cut, dar siriaca a ramas mereu limba oficiala, cum o dove-
dose inscriptiile
62
6.
O:taul era situat !a poa.Iele unui masiv stincos, 1ntr-'o
cimpie roditoare irigata. !n incinta un iaz
103
alirnentat de aw:le Rnbtcrano i>tHUsului din S1H1vest ii
conferise Edess"ei nu:niele de cu ape
frumoase", dupa Pliniu eel Batrin. Pe lui se
ridicau palatele de vara ale iegilor :;>i nobililor, precum
cea mai veclle- biserlca. VerRantii rnuntelui forman
un sistem de ap8ntre naturala, ]a care se adaugau un clu-
llln zid de incint.CL Ri o cetatB. in interiorul careia era
Palatul iarna. J)ouazeci cinet de piraie
traversau alimentau riul Skirtos
627
, curs de apa
neregulat, afluent al Eufratului. In timpul lui Iustinian,
una din revarsarile. sale a provocat o inundaW' dezas-
tnwasa car.e a distrus o parte din Imparatul a
EdeRsa, a indreptat albi:J riului Skirtos :;;i a
sapat un tunel in roca muntelui, pentru a-i schimba
cunml la din


Edessa era construita armonios strazile sale dadeau
spre port;i fortificate .. Era inzestrata en piete frumoase,
precum Forum-ul, inconjttrat de. porticuri, . pe . malul
riulni Skirtos, avea numeroase monumente : bai, un
teatru, un hipodrom, un mare Rpital numeroase
biserici
629

patrunsese de multa vreme la Edessa
cu to ea data adoptarii sale nu este prea bine cunos-
cuta, este sigur ca aceasta a avut lac inainte de an$1 200,
dc>ua.reee convertirea, lui Abgar al VIII-lea, dupa o cala-
tori.e Iu, Hon1.a' iu annl 207, e;;Le un fapt atestat i;.;toric.
Edessa. este, prin unnare, unul dintre primele state care
facuse din o religie oficiala
630

N u ne vom ocupa aici nici de clezvoltarea bisericii
din EdeRsa, nici de puternica sa teologica, zisa
deoarece primii sM dascali venisera' de la Nisibis.
He\inem doar faptul ca literatura, teolog.ica din Edessa
era in limba 'siriaca, ea BiblhL

Caracterul
sirian si oriental al orasului se rnanifesta in arhiteetur::t
sa religioasa. Un imn in onoarmt eatedrah3i din
Edessa, reconstruita de Iustinian dup:1 inundatia din
524, recent reeditat tradus in limba fmnceza a permis
lui Andre s-o reconstituie in liniilc' sale ma,ri
si si"H inteleaga :-;ensu1 simbolicu
32
Ea, era dedieata intelep-
ciunii d{vine (Sf1ma Sofia). Construita in din
piatr:1, de forma eulliea, era aeoperita en o cupola oarba,
cu trompe la colturi
633
, ineonjurata de piatete completate
cu trei porticuri mi coloane .. In intmior, zidurile erau
imbracate in marmura alha, ,luminoasa ca ,Sfinta
10
l<'ata" din Edessa". Cupola un cer im;tehtt era
inconjurata de mozaicuri pe fond de aur: imaginea
universului, in pofida, dimensiunH sale red use.
Edessa era, de altfel, celebra ill lumea.
facea parte din lcourile sfinte vizitate de pelerini. Ea
detinea relieve imporhmte : o wrisoare pe care
1
Hristos ar fi scris-o unui rege .1:'\bga.r, care a fost arMata
Sylviei Aetheria, Itt sfiqitul secolului al IV-lea un por-
tretminuna.t a.llui Hristos imprimat pe pinza (mand.ltlion).
Vom mad amihti de aceasta mai
6
34.
in afara de masivele din centru, regiune de cultura de
a animalelor in epoca bizantina, rnari monu-
mentale populate, datind in majollita.tea cazurilor din
epcca elenistica,, se ridicau, in numar mare, mai ales in
coa,steior miirii in insnle. Dinastia attalida
inlpi'tratii romani Hlsasera aici unnele lor. Hieroclos enu-
meri"'t 172 de orn,9e }]Cl}tru Anatolia, din care 48 numai in
provincia a.siatica
635
In torute aceste unde em vor-
bita mim;,i limba groaca, monumentele antice erau inoa
intacte, iar din secolul al IV-lea numcroase monumente
le sporisera splendoaro2l. Multo din a,ceste edi-
ficii, la Efes, la, 1\iiceea, la _Ancyra., evoc,J,u amintirile
rnarilor concilii.
EfN-mi. Metropola a provinciei asiatice, Efesul r{tma-
sese liD important port fluvffil, pe Caystros, la 5 km de
la tarmul marii, la intrarea a patru vai
636
Ca in anti-
chi tate, cornercial, situat in 11ortului,
in partea cu1 mai inalta o acropola. In epoca bizan-
tina, acolo so gast:au principa.le1e sancttmre
aproape toate recladite de catre IustinH-m. Cel mai impor-
tant er:i al Sfintului loan Evanghelistul, un simplu ciboriu
in aer liber in secolul al III-lea, edificiu in forma de cruce
iil se@olul aJ V-leaj, cu mormintul sfintului in centrul
geometric, in eel pe care 1-a ridicat dupa
plan, dar cu cinci cupole, dnpa modelul ,Sfintfior
A postoli" de la Constantino pol
037
0 data cu sarbatoarea
sa patrqnala de la 2'7 decembrie, avea loc Bi UI1 tirg care
atragea la Efes un numar considera.bil de negustori, incit
taxele de vama atingeau in aooa zi 100 livre de aur
638

105
!n catedrale so afla. martiriul color :?apte
obiect unui cult zolos. El cupriridoa. grota
.in ca.re fravi de persecnW-ll lui Dccius in 250
se refugiasera adormisera, pentru a se trezi in vremea
lui Toodosiu. Deasupra se a.fla, un. vast compus
dintr-o biscrica :o;:Jli funora.re unde so ingropa.u n
39

Alte martiliur:i, mergind pina intr-o epoca foarte
vecho, so gasea.u intr-o incinta silb cerulliber
640
In
do jm;, in ];'orum, Rapaturile intreprinse de nemvi au desco-
}Jerit biseTioa. dubla, dediolllta J1'ecioa.rei, compusa din doua
ba.zilici eu naosunle inguste, coniune odor doua edifieii
. construite 11e ac)la9i ax.
A.ici a avut lee eel de al treiloa, conciliu ecumenic iu
anul 431
641

Bitinia. Provincie asiatica, cea rrmi aproph1ta de
Constl:mtinopol, Bitini:3,, deveniti1 in secolul al VIII-lea
thema Opsikion, avea doua mari: Niceea, metropola,,
tea.trul celor mai importante evenirnente din istoria Biz3dl-
de la. prirnul Conciliu ecumenic pina 'la stramut?ul'Hlo
in interiorul zidurilor sale a. guvernului imperial a.
curtii, pe toata durata linperiului latin. CeHHalt
mr.re era Nicomedia, port in fundul unui
fiord, strimt infipt in
Niceea a fost intemeiata in annl 316 i.c.n. po malurile
laonlui Asmmios, 1n cimpia, situata, la pm1lele Olimimlui
din Bitinia. Oonstruita in intregime, ea avea un plan
simetric OR. o tabH1. de eu patru mari strazi centrale
intersectato in unghi drept dind spre patru porti forti-
ficate, care se puteau za1i din intersectia centmlti,
642

Acest plan s-a pastrat in epoca bizantina, pe cind in zilele
noastre n-a mai rama.s din gloriosul decit un sat in
mijlocul unei vasto improjmuiri aproape pustu, care
masoara 1200 metri 9i un kilometru lungime
643

Incinta in forma do poligon nerogtilat, a fost modificata
de romani, de bizantini .;>i de seleucizi; oa, se compmiea
dintr-:un zid marginit de turnuri semicircularo, de un a.l
doilea zid de aparare jalonat de turnuri asemanatoaro
de un in care se revarsa. a.pa. lacului Asoanios.
Acea.sta imprejmuire, construita in carainida, este in mare
parte oonservata. tn zidurilo sale sint inoa.strate cole pa.tru
port,i, decorate ou wulpturi datorate marinimiei impara-
tilor roma.ni. Oea. dinspre est reprezinta un frurr;tos aro

cle. triumf, ];lC care o im:criptie onorifica o atribuie lui
Hadrian.
644

In epoca bizantina, Iustinian a reconstruit 'in mod
splendid palatul, a rept!lrat apeductul care arlucea apa in
precum baile publice, linga banul poi;itei
a inzestra t Niccea cu biseriei cu mana,stiri
645
Din
toate aceste minunatn n-au mai ramas astazi decit ru1nele
bisericii Sfint:J> Sofia, construita un plan bazilical.
Explorarea sa l-a ajutat pe Brounov sa recunoi!,sca patru
perioade de constructie, l11ccpind din 8ecolul al v.:lea pina
in vremea PaleologiloT
6
4
6
Exista inca astazi, destul de
bine pastrati:J,, o minuscula bisericuta, cu cupola IJe posta-
ment poligonal t'ii;inind 11arca dintr-un r;l;drat masiv, cu
urme de stil arhaic, dedicata ,Ad&mirii ]'ecioarei",
ea dateaza, probabil, din prima, jumatate a secolului
al IX-lea
647

Frigia livei'sele }novincli. Ancyra (astazi Angora
san Ankara,) ora,, diJ1 :1,ntichits,tea. rormma, o metropola
in Frigia, celebra prin templu1 lui Augustus
care amintea de cariera sa politica ..
Oonstruita pe un ferita de influentele mari-
time de catre munti 1n2.lti, Ancyra n-a ajuns nicioda.ta
sa fie un centru. Olimatul sau continental era s.,ldi.-
tuit din contraste, fiind intotdeauna. urca,t (26 ern de
ploaie pe ::m). In epoca biza.ntina, singura bogatie atarii
era vitelor in stepele cs,re exista astazi. Prin-
tr-un adevara,t paradox, turcii a,u filcut din aoest ,ora::;
auster din depresiunea. de iniHtnni izolate" capitala
republicii lor
648
Din epoca. bizantina au mai ramas puter-
nica/ cets,te construita pe nwntele care domina
ruinele Bil'.ericii Sfintul Clement, bazilica cu CUI)ola,
destul de aFcmi:inatoare cu Adormirea Fecioaroi din
Niceel?., numeroaE.e resturi de Eculpturi, in special
tel uri cu vul turi
6

19
ee poate spunc ca nu se a.proape
, nimic despre viata lccuitorilor din Arcym,onumai faptul
ca ei ::.m avut de suferit din cauza dintre cali-
f?.,tul ria gdadului Impmiu ca. or;c;,9ul lor, ccupat
jefuit de IDl Motassim in anul 838, a fost lCl:cerit restau-
rat in anul 8E59 de Mihail al III-lev, s:pa.tharo-candi-
da,tul* Vasile
650
In templullui Augustus, transformat in
* SPATHAHOCANDIDAT. Demnilate In irrmhia eunndlor cie Ia
curtc, infcri(laril ccki de protospathaz os.
107
biserica, o lunga inscripyie funerara evcca numele lui
Enstayiu, turma.rc * a.l themei Iiucel:uilor, a oli.Ior
ta.U1 era la Ancyra 651 .
Nu mai doyinem nici un fel de informat;ii despre modul
de via.ta al locuitorilor din interior, )n afa.ra de
note episo()pale de OXJ>lorare a bis(.lricilor. In
cia, tra.ditule hitiWor se pastreaza in arhitectura .. In
regiunea Urgub, parintele de Jerphanion a semua.lat ca,
fara a vorbi de manastiri, majontatea locuint;olor
cul:;H"e erau part;ial subterane. De exemplu, la Urgub,
undo casele escaladeaza o faleza a.rida par a. fi prinse pe
stinca la poalele careia. se intinde o cimpie
manoasa
652
1.\utorii bizantini le zic lccuitorilor
Ciei troglodiyi povesteSC Ca ei traiCSC SUb pamint Go:l.
florlurile si orasehl Tarmurile Anatoliei,
atit de bogat' scobite de ape, incon.huate de insule, de
arhipelaguri, de peninsule, emu fa.vombile construirii de
portnri ancora.re a. navelor, amena.jate chiar
partata. a.ntichitate inca inflmitoare in epoca. bizantina.
Se a.desea. in documente despre fa.ruri construite
sa.u restaurate, la. Cesareea din Palestina
654
, la. Smyrna.,
in anul 671, de ca,tre IJ.ll ina.lt demnitar, Ambrozius
soeus, anthipatos
655
; In Pa.mfilia., mD,rele port, de origine
elena, em Attalla., centrul themelor tactice ale
tHor. Sapaturile de la. Turkanbey- a.u scos la. ivea.la ruinele
biza.ntin, care trcbuie sa fi fost splendid
656

murile Marii Egee se confunda cu cele ale Eladei. Sub
acest raport, nu exista porturia.ntice, Smyrna, Rhodo,sul,
Thfiletul etc. a caror explom!e sa nu scoata la. ivea,la citeva.
construcW bizantine. 'f'armurile Marii Negre era.u marcate
de porturile Hcracleea., Amastris, Sinope, Trapezunt
dincolo, de partea. Ca.uca.zului de porturile Crimeii, iar
dincolo de gurile Dunarii de cole ale penimmlei Ba.l(}anice.
Existent;a ,acestor porturi presupune existent;a unei vieti
urba.ne foarte a.ctive, despre care nu avem decit informaW
razlet;e.
Trapezunt. Dintre toate :!_)Orturile Marii Negre eel mai
era Trapezuntul, veche colonie greceasca, a
carei la. capatul dmmtuilor Caucazului P,>i ale
* TUHMAHCHOS. Comandat al unci turma (meros) - unitate
subordonatii themei (ca mare unitate militara). Ofi\(crul eel mai important
dupa stl:atcg, cu rang de pro/ospatharos.
108
ii admose multa prospmitate in toate epocile din
iRtori"' Ra. dupa in simpH1
de thema a unui stat orga.nizat dupa modelul
statulni imperial de la OonstantinOl)ol, dinastia l\!Ia.Iilor
Comneni, Tr:apezuntul, devcnit oapitala, a atinR cea nmi
irmlt.:i dezvoltare a sa,
657
DeasurnYJ "."a.lurilor Marii Negre,
ca ;:.i oum ar fi fost ,construit pe cer", i;;:i otaja.
C3.i;olD, bisericile, turnurile, sa domimuta de pala-
tul imperiibl, la oa.re se putea ajunge" pe o scara impuna-
" toare. Zidurile de aparare cohorau spre mare,
sibile din cauza unor prapastii adinci. Prin imprejurimi
gasegi are curgatoare, stojmi, livezi, vita de vie
pc coline depitrte spre sud, munti inzapeziti.
erll, pe trei tcrase. Deasupr::>", vechea Acropola
pal3,tul imperial dominau cea de a doua incinta ,0 f-LScrov
qJpoupwv, pa.rtea. cea mai veohe a oraf;'ului, despartii;a
printr-un zid de oraf;'ul de jos -ro xchw centru
comercial c:)municind cu de mijlcc prin dona mari
portL Agora, la, est, era priDcipalul bazlJ,r iar circiumile
si pensiunile se in afara incintei. Mai exista de ase-
;uere3J cartieruJ f;'i 1wgustorilor, vindcau
htcnuile cele mai pretimM;;e din lume"
658
Linga Poarta
Digului se aflau intreprinderile genovezilor, aparate de o
adevar::;.ta fortareata. In piata mare unde se adunau mar-
furile din ]jjuropa din Asia, din cauza. ingustimii ora-
:;;ului, avoau. loc petrecerile. popuh1,re f;'i Ohi2or sorharile
solernne ale curtu, it'!.J in dmninica Paf;'telor omagiul
solemn adus basileului
6
"
9
,
propriu-zis, cu ulite strimte, unde se a,fla,
0:1tedmla en ciud:l.tul san de Pam1.ghia
OhrysokefaloR, era locuit de i:oaltul cler, de aristocra,tie,
de functionari mihunti de negustori
660
Bisericile,
;;ehimba.te astazi in moschei, emu numeroase a.proape
tm1te emu conRtruite in fonnCu de bazilica in cnwe gre-
ou cupola, <far cu o prelungire a laturii vos tice
661

Sporirea numarului de lcouitori; datorata extinderii
-comertului, facuse sa se dezvolte in afara incintei
dincolo de ripe, peste care so construisera poduri. Se
intimw Ruburbii, inconjura.to de de
'CU C::Lrtierele ou bisericile lor.
ca.z de primejdie, se refugia in ora:?, undo
.em inghosuita, cu toate imparatul Alexios a.l II-lea
(1297 _:1330) a largit in.cinta prin lucri1ri pomplic2lte,
a si't reduca l:'trgimmJ, ripelor r;r.
2

109
Sub domnia, :M:a.rilor Comneui, era pi'O'i}!<'T
bine a.dministrat. erau pa.trula.te noaptea tit) paz-
niQi care platoa.u agenWor de impozite
o cota pentru pute;l. ex:ercita profesia. Fra.-gmente de
insmipW arata ca Alextos a.l II-lea, la pHngerea acot'tora,
a resta.bilit scutirea de :Lceasta taxa, ca.re le fu!Sese acor-
data cindva.
663
.Apa era adusa din printr-un 3.J)C-
duct construit de IustJnian
664
dedicat Sfintului Eughe-
nios, patronul venerat al martirizat in vremea lui
Diocle\Jian ;--cultul sau de\Jinea un loo asemanator en eel
al Sfintului Dimitrie la 'l'esalonio. Nu numa.i ca i se dedi-
ca,sera o biserioa o manastire
665
, dar efigia lui era sculp-
tata pe turnurile de aparare gravata pe moriede
666
r
cea. n:1a.i mare a eopiilor primea.u b, botez munele.
lui
01
;
7
, scrierile cu priYire la minunile ce i se a.trihnlau
erau citite cu zel
668
, un teatron, situa.t in partea. de sud
a ma.rii pieye, era folosit la. pa.negiriccle celebrate in onoa.-
rea, Ra. 669. . . .
Nu depa.rte de acest, loc, un tz!fkanisleron era
curselor de mue jocuri10T de polo. _
Astfel, in timpul dina.stiei. Marilor Conmeni, Tra.pe-
zuntul oapitala. 01ientului, marea. piata a Mikii
Negre unul din principalele centre intelectuale alo ele-
nismului, dar cu olteva. clemente straine venite din pro-
vinciile inveoina.te din Asia, cum o dovedesc
expresii folosite in toponimi:>" mba.na.
Crimeea. Ca. in vremea lui J\Iitridate, 'l'rapezuntul.
a.vea. relaW comerciale cu Crimeea., unde pa.rtea maritima
era, ocupa.ta de un trib do goti, sub autorit,:;,tea.
in timp co in stepele de nmd ::Hm stabiht in
mod succesiy hunii alte populatE de origine tura.nica *,
care cauta.u drumurile Occidentului
670

Nu vom reveni asupra. curioa.Rei constituW municiva.lo
a Ohersonului
671
, dar, ceca ce impo.rtant de semn<1lat,
este indelunga.ta existenta a vit>W urbane in .
veche colonie bizantina. De a.ltfel, foa.rte putin
viata a.cestor ciudate, unde limba gotica s-a pastrat
multa vreme
672
, dar undo gre<J,ca. s-a impus indigenilort
lu1nd o populatio poliglota : un got din
venit la Novgorod in seoolul al XII-lea, vorbea
latina rnsa
673

* lfcnun1ire datti popofirclor trrcic:c :;.i uralo-aUaicc. (n. trad.),
110
1n aceste cl2osa. dontina.nta o constituia.u ncgus-
torii cr;re faceau lungi calatorii pentru a, a.duce produsele
din nord in portmile Crimeei. Aceasta
era turbulenta iar ,a urla ca. un got" devenise proverb
in sccolul a.l VI-lea, 674.
Iw<tinia.n a. lmJJt din Crimeea sub protectia sa.,
a. recimstruit fortifica.t,iile actJstora., a ocupa.t Bosporosul
{Kerci) uncle, dupa cu-q1 rezulta dintr-o inscriptio, resta.-
bilise ::mtoritatea. imperiali1. in sfiqit, el a ridica.t a.ici
biserici chiar in peninsula Taman. Proco-
pius no informeaza ca la Dory, gotH, care furniz::m impe-
:riuly1 razboinici, nu .erau inca in
675

Grija admiuistra.tiei imperiale pentru Crimeea a conti-
nuat sa se manifesto Iustinian, dupa cum _o a. testa
:urmatoarele marturii : descoperirea.la Cherson in anull906
a. ruinelor unei hiserici in cruce grecea.sca, din secolul
al IX-lea
676
ihscriptia., tot de la. Cherson, cu numele lui
Comnenul, datata in anul 1059, care
.restaurarea. ,portilor de jier ale praetorionului" a a.nsam-
blului Kastron-ului (cita.delei) de catre Leon, patriciu
strateg * al themei Cherson
677
Via.ta urbana ma.i era.
inca infloritoare in Crimeea. in momentul invaziei
!i'i so ex:tinsese in Rusia moridiom:tla.
V. Occidentul : Illyl'i(mm, Heleada
!n secolul al VII-lea, contrastul era. mare intre Asia,
. bogata 'in Occidentul depopulat din cauza. inva.-
ziilor: distrugerea de catre huni a. Sirmium-ului, ma.rea
a. Dunarii (a.nul 448)
678
, ruina.rea. dal-
mate de catre ava.ri de catre sla.vi, sub al caror tropot
de ca.i au disparut episcopa.tele Salona.,
martirilor, ca.pitala. a. Adriaticii, a. fost distrusa
in timp cu a.ltele despre care nuse ma.i
in istorie. 0 parte din locuitorii sai s-a.u refugia.t in pa.la.-
tullui Diocletia.n, care era. fortificat, a dus a.ici la. inceput
o viata de popor asedia.t. Mai tirziu, barba.rii, devenind
mai ostili, au crea.t un a.dovara.t care a pastrat
* STRATEG. Comandantul militar al unei theme, similar unni loc-
tiitor al imparatului, <;i'ici lui ii erau subordonate autoritatile civile. Dupa
batalia dezastrnoasa de la Mantzikert (1071), o parte a themelor au dis-
parut, iar altele au fost reorganizate. in aceste conditii, de s. a
Jost treptat inlocuita de cca de duce.
lU
nurnele sau primitiv, Palatul (Spalato, SpW), transfor-
mind in biserica monumentul al lui DiocleWm
alto monumento pagine, respectind liniile principale
in special frumoasa colonada a vestibulului impuna-
toarea a palatului propriu-zis
6
79.
urbana, care dispunea acolo de un cadru cu
totul pregatit, s-a restabilit, prin urmare, cu usurinta la
Spa.lato. Nu tot au stat lucl'lU'ile la Sirmium (111itro-
vitza ), reluata de la gepizi in anul 567 de catre Tustin al
II-lea, dar care a ramas timp de cincisprezece ani miul
din principalele puncte strategice, in indelungata lupta
care s-a dat intre Bizant; avari slavi (anii 567 -582)
68
0.
La fel s-a intimplat cu toate de la Dunare, dintre
care eel putin uncle, ca. Belgradul, n-au disparut ..
Tot la fel, de limba latina Ad:riaticii, Raguza,
Za.ra, Dyrrachium, Aquileia, au ajuns sa sc apere impotriva
invadatorilor, in timp ce, in insulele Rialto, Venetia
devenea un organizat putin cite putin dupa modelul
Constantinopolului, a carui civilizatie o adopta, dar
limba liu.
Tesalonicul. !n peninsula Balcanica, datorita situatiei
sale geograifice rezistentei sale in fata b::Hbarilor, Tesalo-
nicul a devenit, dupa distrugcrea de pe DunaJ:E,
capitala "lliriei, centrul strategic eel mai important a,l
Imperiului, dupa Constantinopol. inteweiat de
eleni
68
\ cladit in forma de amfiteatru pe pantele muntelui
Kortiach, probabil dupa un plan in forma de tabla de
1;1ah, el a pastrat din vechea sa lunga strada, act.uala
Vardar, care prelungea Egnatia, care a.jungea la.
maretul arc de triumf al lui ridicat pe la anul
306 e.n.
Pozitia sa la gura Vardarului facea din acest un
port fluvial de prima a unei bog<.&.te
activitati. Tirgul sau anual, care se deschidea in ziua sar-
batoririi patronului Sfintul Dimitrie, la 26 octom-
brie, dura zile atragea negustori de toate rasele
de toate lim bile. Era in timp epoca marelui .peleri-
naj, frecventat in tot cursul anului. Cultul Sfintului Dimi-
trie em la fel de zelos ca eel al Sfintului Eugen la Trape-
zunt, al Sfintului .Andrei la Patros al Sfintului l\Iarcu
la. Venetia.
:Minunile Sfintului Dimitrie erau in gra.n-
dioasa bazilica ce-i era dedicata, iar culegerea lor, care
112
avea o valoare oficiala, este unul din principalele izvoa.re
istorice ale cetatH, indeose bi a.l eforturilor ale
sla vilor de a-1 cuceri
6
8
2

in elena, cuprindea de fapt
slavi Tesalonicul era un centru de
studii slave probabil aici s-au pregatit 1)entrn misiunea
lor Chiril :Metodiu
68
3.
'l'esalonicul a aparut, 11rin urmare, dupa secolul al
VI-lea, ca una dintre marile capitale ale Imperiului, ora*
come:rcial, centru religios inalta cultura. El nu numai
ca pastT9J o parte din monumentele siJJe antice, dar era
un centru de arta cre9tina, aproape tot de bogat ca'
9i avea un numar impresionant de
biseriei de sanctuare decorate cu mozaicuri, azi foarte
bine restaurate de comi.siei elene a monunten-
teior istorice
684

Filiplli. Construit intr-o cimpie roditoare de eatre
Filip, t:JJtal lui Alexandru eel Mare, situat pe liD contra-
fort aLBalcanilor la nord, incadrat Ia vest de muntele
Pangeu la est de Orbelos, al carui virf forma acropola,
acest ora9 a datorat dezvoltarea sa faptului ca repre-
zenta un segment din Via Egnatia comunica cu
portul Neapolis (in I;rezent Kavala)
685
Aici a debarc::tt
Sfintul Petru 9i prin el a fost creata prixna biserica
tina in Europa
686
Filippi era pe atunci un prosper
a ramas prosper, dupa cum o atesta monumentele sale
1
forum-ul cele dona mari bazilici originale, una din
secolnl al V-lea, cealalta datind din timpul domniei
Iustinian, dar niciodata terminata
687
Dupa aceea,
a fest ocupat de bulgari pe la anul 836
688
, recucerit de
dar nu a putut fi rec9nstruit niciodata. Ultima
pe care ne-a furnizat-o dateaza din vremea lui
NikeforFokas de unei noi incinte
inanul 965
689
Listele episcopale arata declinul metropolei
sale, ramasa fara episcop titular un intreg de ani,
incepind din secolul al XIV-lea. titlul de mitropolit
de Ji'ilippi a continuat sa fie conferit pina in anul 1721,
trecuse multa v'Teme de cind nu mai exista
690
,
au fost necesare sapaturile in adincime ale lui Paul
!.Jemerle, intreprinse int.re anii 1935-1939, pentru a-l
, scoate la lumina zilei. Din nefericire, cum spune el, s-a
cunoscut mai putin istoria sa anterioara decit evenimen-
tele ale carui teatru a fost acest ora9.
8-c. 115 li3
Helada. Grecici, atit de numeroase in antichi-
:tate, au disparut in mare parte din cauza devastarilor
1uovocatede goti,a surprimarii de catre Iustinian (anul529)
a oracolelor, a jocl!:rilor, a sanctuarelor pagine a miiver-
din Atena. In secolele urmatoare pirateria sbvilor,
a narentanilor, a sarazinHor occidentali, a saracit tara.
care au continuat sa poarte nume celebre, pareau
decazute san chiar recluse la starea de tirguri. La Atena,
Parthenonul a fost transform at in biserica dedica ta
-.Fecioarei 7tap8zvo:;;
691
.iar impar:'"'oteasa Evdochia (Athe-
naisa), casatorita cu Teodosiu al II-lea (anii 423-450),
a dotat sati natal cu douasprezece sanctuare
tine
692
Atena, inca foarte prospera la inscaunarea lui
Justinian; nu mai era, in secolul al VII-lea, decit un
foarte mic, din care acest imparat facuse o fortareata,
folosind monumentele trecutului
6
93.
Printre salvate din ruina, Teba devenise eel
mai important acesta a fost ales ca sediu al themei hela-
dice, creata la secolului al VII-lea.
Cind Irena s-a casatorit cu I1eon Khazarul, Atena,
patria sa, nu mai era deeit Ull de provincie
694
,
legat cu ardoare de cultul icoanelor. Irenei i se atribuie,
insa fara dovezi sigure, constructia elegantei biserici
.,Panaghia Gorgoepico" (zisa Veche:::tJ Metropola) cle la
Atena, care existenta unui putin populat
695
,
cum o confirma celelalte biserici medievale de la Atena,
al caror stil si dimensiuni sint asemanatoare:
Populatia zdrobita adesea de impo-
zite, pare sa fi fost foarte In anul 1040 ea a
recurs la chemarea bulgarilor, care au ocupat Pireul
i-au maltratat pe pelerinii din Occident. In anul 1082
comerciale in consecinta prospere), enumerate
in chrysobul-ul acordat de Alexios Oomnenul venetienilor
sint : Teba, Atena, Oorint, Nauplia, Ooron, Corfu, Euripe
{Negroponte), Demetrias (golful Yolo)
696

In secolul at XII-lea, industria matasii se instalase
la Teba. Pescuitorii de purpura din J\1area Egee erau scutiti
de taxa militara. Amintim ca Teba a fost jefuita de nor-
manzi, care i-au dus la Palermo pe cei mai indeminateci
tesatori de matase. Dupa plecarea lor, industria matasii
a fost reorganizata reluat intreaga sa activita.te
697

in schimb, locuitorii ignorau total gloriosul trecut
al tarli lor vorbeau un limbaj de neinteles de catre un
literat de la Oonstantinopol, cum era arhiepiscopul :Mihail
:114
Choniates; el simte ca a deyenit barbar in n1ijlocul lxtr-
barilor, al sih 69
8
.
Peloponesul. Dupa invazia triburilor slave se
instaleaza in secolul al VII-lea, in regiunea ( .1lJilingi:.
Rzeriti)
699
, urbana. intra in declin in interio-
rul Peloponesului nu se mentine decit pe tarmurile-
peninsulei, la Corint, la Patras, la Coron, la Monemvazia.
Orai;iul, care deyinea un loc atit de important in istoria
Gredei. antice, Sparta, nu nmi era deeit un de
provineie, de;.abia amintit in eronici cunoscut numa.i in
legatura cu. Sfintului Nikon 1\fetanoitul, (Pocaitul) un
obscur taum<1turg * din secolul al X-lea
700
, Originar din
Pont, Nikon consacrasc viata predicilor datora pore-
cia faptului ca predicile saJe ineepeau cu fraza rituala :
,JJ!l etanoiete, ciHti-va". Bl datorcaza primelo succese con-
vertirii cret!:milor remJgayi, redeveniti ai Imperiului
dupa cucerirea insulei lor de catre Nikefor Fokas in annl
961 ; dupa aceea a vizitat Grech s-a stabilit definitiY la
Spmta, unde o 1nare popularitate
701
. Biogntful
sau, care pare sa-i fi fost discipol, plaseaza la sflqitul vieW
sale prezicerea revoltci celor doi Bardas irnpotriva lui
Vasile al II-lea capitularea lui Sklcrcs
702

Tabloul pe care bie)graful Sflntului Nikon 11 face Spar-
tei este acela al unui orafl destul de neinsemnat, fiind,.
in acelai)i timp, a unui episcop a unui
strateg
703
Populatia sa cuprindea not0Jbili
704
, multlmea
o colonie de evrei pe care, la interventia lui Nikon,
autoritatile ii expl!.lzeaza din incinta la
unci epidemii care facuse numeroase vietime
705
.Aceste
eolonii israelite erau numeroase prospere in secolul
al XII-lea so eompuneau uneori din. agricultori
706

La Sparta evreii faceau chiar comert maritim., mai ales
cu Venetia in secolul al X-lea. Acest comerl;i em alimentat
de industriile locale : Yopsitorii de purpvra, fabriearea.
industria mrtta:sii
707
era inq}artit,.
de altfel, cu privire la problema evreilor, unul rUn pro-
tectorii lor, Malachinos, renumit pentru cultura, sa laicar
708
B1cea o violenta Sfintului Nikon introdurea :pe
furis evrei in oraft 709.
l'ela anul 99S, cind bu.lgcvrii au inccrcat sa inYaLleze
Peloponesul, el a fost acuzat de (incerca,re de
'' Pcrsoanii care prctinde ci\ ar putea fDce rninuni (n. trad.).
115,
dezertare). ReFnnt inchis
1
a fost nevoit sa rccurga la
interventia lui :Nikou pentru a obtine gratierea de la
Va.sile ai IT-lea no. - ' '
Din trecutul s:m glorios,. Sparta pi"istrase Agora, ear'e
se .folosea ca pista pcntru Clll'Sele tie cali:Lrie jocul en
mingea
711
Str<1tegrll, foarte sportiv, venea fa.ra mofturi
sa jnace oina, cu subalt.ernii sai. [n acest loc, dupa 0 pro-
cesiune solemna a, clel'lllui a l)oporului, Nikon a pus
phttra fundamentala a unci biserici, la constrnc\Jia ca.reia
au contrilmit toti locuiLorii. si mina de lucru
fusesera furnizate de catre regiunea. res})ectiva. In ziua
tirnosirii, s-a observat ea existau uncle defectiuni
712
,
c1nd jucatorii de oina au vrnt reia partida, in timp
ce se oficia slujba religioasa, ei atms o severa mus-
tf"{l,l'B din nartea lui Nikou. care a avut o altercatif. f-1pdnsa
cu gu \'err,; torul
713
' '
A.ceasta era via.ta care se desfl1sura in secolul a1 X-lea,
intr-un orrtsel de provincie. unde' citiva literati. yorbeau
inca de leglle lui Licurg, a' d:Lrui iniclepciune 'ei o com-
:parau cu indemnurile unui calugar conving:Hor
714
.De
t'l!ltfel Sfintul Nikon nu so limita sa pn>pov{tduiasdi, IF'ni-
tenta in Sparta, ci el pal!rundea, de asemenca, la slavii
din Tayget : milingi ezeriti
715
, . preeum la mairwti,
paglni, a sa faca printre aceste popoai'e
numeroase convertiri la
716

1n fata ]mterii imperia,le, Sp<trta in8emna mai ales
un -loc de razboi. in anul1209 ea a fost oeupatDJ de
catrc franci si a devenit o fem.lrL a Cremonei
717
Cncerlrea
Peloponesului a continuat. nu fika rezistenta. Asediul
Monemvazia, astazi sat de pescari, care era in
aecolul al XIII-lea, unuJ din ma1ile porturi de escala ;.1le
.1\'Iediteranei, a durat doi ani (1246-1248)
718
1n anul
12Mi, Guilhmme de Yille1mrdoain cnceri:;e Corintul
Nauplia. Pentru a veni ue hac clanurilor mainote,
el a constrnit pe lL'l contrafort din Tayget castelul Mistra
9i a restamat JJiag r1-e
719

Se ca Guillaume de Villelmrdouin, luat prizonier
in bi'1ta1ia de la Pelag-onia (anull259), a trebuit sa cedcze
castelul J\Ustra Imperiului, incit Constantin, fmtele lui
Mihail a1 VIII-lea stabilit aici cf:'1 pe la
anul 12()[) locuitorii Spartei, de un non .. ?.tac
ai lui Villch<trdouin, sc refngiaza sub meterczele castelulni
Oeupat de imperiali
720
Un nou oras lua ::si -sub
gnvernarea unnl despot, sit de'>lna capitah Polc1pO-
,.L1.16
nesului, eel mai recent exemplu al unui construit
in intregime .
.Astazi, Mistra rm mai este decit un cimp de ruine, de
cind in a,nul1779 o revolta a albanezilor a distrus cet.:.,tea,
iar grecii au reeladit o noua Sparta in cimpie. in anul
18.'34. Construit pe ru1 deal, pe al dtnii virf se aflit casteb,1J
Villehardouin, la o altitudine de 621 metri, Mistra cuprin-
dea mai multe cartiere despartite prin pante abrupte.
Ansamblul eel mai bine conservat il constituie Mitropolia,
cu a sa catedrala dedicata Sfintului Dumitru, reclailita
in anul 1302, .JJl'ecum atrium-ul in s,arpanta, cu dona
etaje. El se ana la o altitudine de 380 metri si face narte
din de jos, cu manastirea sa ciudata,
pe un teren in 11anta (a dona jurnatate :ct Reco-
lului al XIV-lea). BolWe absidiolelor sale se sprijina pe
diafn1lgme de zid, care amintesc de cele ale artei romane
auvm'gnat *
721
. "
Str2>.da principala din partea de nord, dueind spre
metro:pola, era pavata cu piatra de riu, aeoperita de urzici
;;;i de copaci crescuti la intimplare deforxnata pe o lun-
gime rlestul de mare
722
0 incintatoare se
deschide spre c1mpia Laconia s,i lasa sa se vada portul
Gythaeion. Ajungem, astfel, la un cartier mai bogat,
dom.iuat de bisericuta sub fonna de cruce greceasea, Evan-
ghelistria, lasind la stinga drumul colinei Pantanassa.
Ija dreapta, grupul lui Afend'ilw, suveran al Brontochio-
nului (1290-1295) s,i al sfinWor Teodori (1366) 7
2
3.
Strada principala ducea spre Oras,ul de Sus in serpen-
tine s,i ajungea la Palatul Despotului, inconjurat de un
zid, preyazut cu pori;;ile Nauplia
724
s,i Ivionernvazia.
Thbi dainuie o din zidul indreptat la est spre
Pantanassa iar aeest zid cobora, formind un coli;; retras,
aparat de dona turnuri. Poarta principala, Sideroporta,
e ana linga Biserica Sfintul Nicolae s,i era inchisa cu
un dublu canat. La aeelas,i nivel se gasesc ease cu baleoano
la primul etaj, sustinute de corbi, eare unesc areele.
Multe nu au aeoperis,. Tmeii transformasera aeest eartier
in bazar si au ridicat o moseheie in locul biserieH de la
curte, dedicate Sfintei Sofia 725.
Palatul stapinului este dominat in fmsamblul sau
de terasa Bisericii Sfinta Sofia. avea o serie de suli,
* De la regiunea Auvergne, situati'i in Masivul Central - Franta
trad.).
117
dintre care -doua., mai ales, ta.iate in ungh1 drept
forrniiHl un 1101 mare, uneau zidurile cetatii. Zidurile din
aripa dreapta, cea mai veche (secolul al XIV-lea), emu
preva:zute cu ferestre in arc ascntiL Aripa st!nga, care are
mai multa unitate de stil, .contine diferite etaje cu sali
boltite pe o lungime de 40 metri, c11 fcrestre n,rcnitc !}i
cu peret,i decorati in stuc pictat. Pe fatada, un
sculptat iarr in interior, un du blu portret, al unui despot *
al sotiei sale, pare sa indice sala tronului
726
Mai sus, lao
inaltime de 512 metri, se ina.lta baziliea Sfinta. Sofia,
construita, de despotul Manuel Oantacuzino (;;nul 1350)
prelungita cu un pronaos 7
27

Doininind Ora:;ml de Sus, de la inaltimea de o S11tfi, do
metri, cu turnurile sale crenelate, cu zidurile cenu!}ii !}i
cu numcroase castelul Villeha.rdouin este
pe o stinc.:1. inalta !}i ascutita, la baza peretelui muntelui
Tayget. constructiei din perioada frnndi sint
putiue, } iar lucritrile actualc dateaza din cpocile bizan-
tina turca
728
La Sud-Vest, o curte mai jmM:;a, (baile al
forWteteloc din Occident) cuprindea locuintele garni-
zoanei, o capela, un turn de pinda rotund, 'in -virful stincii.
stinga era,u apartarnentele printulni ale printesei.
ln. stinca era sapat un bazin de apa 72
9
.
In linga. zidul casteluhli, sprc sud-vest, manasti-
rea Fecioara-Regini:i,, Pantanassa, este legata printr-un
drum cu oras;ml .de jos, coborind pe pante abn1pte spre
Peribleptos. Pantanassa a fost intemciati:1 :intre :.1nii
1428___,1445, de loan Frangopulos, protostl:lJtor ** al despo-
tului Constantin DnlJgases, pe un pinten din ct?le mai pito-
ale de Sus
730
, incit face rnai frumos- piid-
vorul cu colonade, insotit de o clopotnita, cu
doua etaje, fiecare cu cite trei cea din centru fiind
mai inalta, Ijn. etajele Stlperioare, coame de zid patrund
intr-o turlit
731
Nuse poate ignora aici munca unui
gotic originar din Champagne nz .
.Astazi, doar datorita unor. ruine diforrlle m:o"i poti sa-ti
imag1nezi cum arMa aceasta ultirna creatie mban:istica,
* DESPOT. Titlu creat de Mrmuel (omnenul in anul 1163 pcntru
ginerele siiu, Bela al linJpriei. f:l semnifica o suveranitate limitata,
dar drcptulla succesiunea imperiala. In epoca Paleologilor, ela fost acor-
dat conduci\torilor principatelor vasalc sau indcpendentc, ca 9i principilor
de singe.
** PHOTO STATOR, Com:mclat al scutierilor (stratores ).
118
Nu se Gemistos Plethon, ultinml dintre
eleni, dascal al lui Bessario.n, propovaduia invat;il.tura sa
s,i visa sa reinnoiasca Grecia: trebuie sa ai multa imagi-
ca sa mai vedea printre aceste ruine pustii,
procesiunilor, activitatea industriei s,i comertului,
ultimul efort de vitalitate dat de catre Bizany.
VI. Oceidentul bizantin
In Occident, oras,ele au disparut treptat la contactul
cu popoarele barbare sau au rezistat doar printr-o supra-
temporara a antice, ori printr-o restau-
rare bizantina. A.ici nu se vede insa nici o traditie pastrata,
pe care sa o l)Utem compara cu aceea a oras,elor orientale
san elene.
Cartagina Africa. Cartagina, privita ca o capitala a
Imperiulni, nu suferis12 de pe urma vandale din
perioada 433-5.38 s,i mai pastra pe vremea lui Justinian
splendorile trecutului sau roman : apeductul lui Hadrian,
venind din masivul Zaghonan, Forum-ul; amfiteatrul,
teatrul de pe colina Odeon, palatul consular de pe virful
colinei istorice de la Byrsa, largile sale strazi intersectate
in unghi drept, in special cea a bancherilor.
. Oras,ul s,i portul, pina atunci deschise, fusesera incon-
jurate de pe vremea lui Teodosiu al II-lea in
anul 425
733

Arena, situata la sud-vPst de Byrsa, avea aproape
dimensiunile lui Circus Maximus de la Roma. In sfirs,it,
mari bazilici cres,tine, amintind de martirii de la Cartagina,
cea de la _Damus-el-Karita, cu ale sale noua naosuri, sau
Sfintul Cyprian, descoperita in anul 1915, dar datind din
secolul al IV-lea, iar Iustinian le sporise numarul
734

bizantina, care a urmat dupa caderea
regatului vandal, a fost, de. altfel, perioada cea mai fer-
tila a dezvoltarii urbane in Africa. La adapostul fortare-
ridicate de Justinian, o mare prosperitate domnea in
regiunile, astazi pustii, iar porturile favorizau un comert;
activ cu Constantinopolul, cu Galia s,i Italia
735

ocupa porturile Tripolitania Byzacene, puternicele
din interior, cele doua Mauritanii pina la Septem (Ceuta ).
La Africa se adaugau Balearele, Algesiras, Corsica,' Sar-
dinia
736

119
Pe tltrmuri, stilul constructiilor era in intregime bizan-
tin, in vreme ce in interior se IJ:lstreaza traditiile latine
73
7.
1nvatamintul fusese reorganiza t est(' curios sa
constati ca limba gread1 detinea aici un loc important 7ss.
1\imic nu lasa sa se intrevada ca in citiva, ani o eivili-
zatie atit de avansata ar fi putut sa chspara in :fata
Islamului.
Jloma ltalia. La Homa in Halia, razboiul gotilor
a Hisat ruine, fata de ca1;e. distrugerile aduse in Africa par
mai putin importante. Pradaciunile lt1i Alaric, jefuirea
Romei de d1tre Genseric, razboiul lui Totila, expeditia
au ruinat san devastat un mare numax de
''ora:;ie. In secolele al V-lea al VI-lea, Roma antica a dispa-
rut :;;i populatia reduf!_a a inceput sa se instaleze in rninele
fostelor monumente. In timp, in special sub Sfintul
Grigore eel Mare, ca in toate aru:ninistratia nnmi-
cipaHi, problemele de aprovizionare, de justitie de
aparare revin treptat in sarcina episcopilor, iar aceasta
ia cu atit mai multa amploare cu cit este vorba
de pontif, care detine intlietatea de onoare in cadrul
Bisericii universale.
LaHoma in italiene se contureaza deja trasa-
turile regimului medieval, 'in care ducii nu mai sint repre-
zentanti ai basileului pe linga ci aceia, ai populatiei
fata de putere. Hegimului urban ii urrneaza puterea feu-
dala. L{t Roma, columna triumfala inaltata in Fcnlll
in onoarea lui Fokas este ultima manifestare :JJ
mentului ramas de imparat
731
l.
stau lucrurile in toate de altfel, 1mtin
dupa aceasta epoca, in perioada persecutiei iconoelaste,
populatia Romei este compusii in parte din emigr<anti
greci sau sirieni, dintre care unii ocupa chiar tronul in
catedrala Sfintul Petru introduc in calendarul liturg-ic
de la Roma practicile de la Constantinopol; Biserica
Santa-Maria-Antica decorarea" sa constituie o dovada
concludenta in acest sens 74.
Spredeosebire de alte Ravenna este, de la Hono-
rius incoace, imperial, a imparatHor din
Occident, de la Honorius la Himmlus Augustulus, de la
anul 395 la 476, du11a aceea de la Teodoric de la Ama.
120
lasuntha (478--534), in de la reprezentantii guver,.
nulni <'xarhii *, pini:'t 1n anul 7 54 7
41

Succedin<l uuei stat,ii navale din epoca I'rineipa,tului
Ravenna, in l)erioada respeetiva, treeea drept eel mai mare
al Italiei, fiind infrumusetat mai' de Galln, Pla-
cidia, fiica lui Teodosiu eel 1\Iare, do Teodorie, de l11Sti-
nian, cu concuTsul lui Iulia,n .Argintarul. l{avenna. repre-
zintil, astfel, UJla dintre l)CTioadele decisive jJJle a;rtei
bizantine. in afara de aceasta, cartierul sau Classis este
ocupa,t de o- colonie de sirieni
742
, care posedil, nwnopolul
comertului en Orientul. de unde se aduc in Italia nu nurnai
prod use naturale ci opere de arta <;>i obiceiuri. Open; ca
])OCIEele lui Sidonius Avollinari11s, in seeolul al V-lea, san
Gran ica,, ccyu, mai tirzie, a episeo1)ilor de Havenna, a lui
.Agnellus, ne permit sa activitatea
care fost mulU vreme cert mai mare colonie
din Italia.
Izgonit in secolele al VIII-lea al IX-lea din acea,sta
Italie; care a fost 1eaganul irnperinlui l3izantul a pas-
trat eel putin o adevi1rata suprernatie spiritual!'t l;li "'artis-
tica, ce s-a transmis pina la Rena9tere asupra Venetiei,
asupr;1 Italici Meridionale asnpra fcrmeci1Loarei Sicilii
a. regilor normanzi. Dar eivilizatia care stra-
lucirea sa in aces.te reg-iuni 1m m8Ji estc cea a Bizantului
in purltatca sa : a pare un nou tip de monumer1tal,
eliberat de' inspiratJia exclusiv:1 a unci culturi unice, care
reunc-;;te in aceea:;;i incinti1 tot cc civilizatia.rpopoarelor
a. produs mai frumos, pregiitincl, astfel, cadrul pentru
uu non mnanism.
Loctiiior al irupiiratului penLru un tcritoriu, lncan; excrciUi
o putcre absoluiii: d))nmitarii civili, militari; chiar edelliastici,
raspunde de apiil'll,1'Ca teritoriulili, flc justitie finail{:e. Au exi.l!tat doua
exarhate, de Ravenna (a! Italici) al Africii, infiintate in ''Vl'emea lui
Mau.rikios (582-G02), pcmtn. a consolida recuccrirea OcciclentuLui de ciHre
tustini!m.
121
Cartea a . treia
VIATA ECONOMICA
Satele economta rurala

I. Domeniile rurale
Zona ruraUi (z(0pe<) se deosebea de (n67,tc),
n era subordonata din punct de vedere administrativ.
Ea cuprindea sate ( x&if-Lac), mici organisme foarte nllmle-
roase pina la prima dezmembrare a Imperiului din secolul
al Vl:I-lea, slujite de chorqn:scopi *, precum (tO-
menii npoe<.rrrb:, zcvp (cr
5
x-n} i-LCY.'CCX, ayp 0 t, lllCepind de
b 11ro:prietatea senioriala pina la lotul de pamint al
taranului Adesea, satele erau cuprinse intr-un
mare donieniu, cleosebirea nefiind clara intre
functionarii municipali (protokornetai ), care primeauordine
de hv guvernatorul provinciei,
vataJul unui domeniu particular 7
43

Fiecare domeniu forma o unitate desemnata printr-un
nume propriu. Astfel, dupa abdicarea sa in annl '730,
11atria,rhul Ghermanos se retrage pe domeniul sau 11atri-
monial de la Platanion
744
Micile domenii, mglobate
mai tirziu intr-o mare proprietate, prin sau
cumparare, pastrau numele lor initial : o donatie a lui
Mihail Paleologul de 7 48 modia (in jur de 62 hectare)
douazeci dona de nume de
745
1n
secolul al IV-lea, un tip de dorneniu mijlociu este repxezen-
tat de Annesi, proprietate a Sfintului Vasile, situata la.
1)oalele unui munte inalt acoperit de paduri, intr-o cimpie
roditoare bogata in ape, taiata pe ambele laturi de vai
adinci. Casa era adapostita de o alta trecatoare, care se
observi:i, de pe o movila de uncle se vede panorama cirnpiei
a unui rin plin de care se in cascade

746

Do'meniul Boskytion, situat in regiunea Olim1Jului
din Bitinia unde egumemtl Platon, unchiul lui Teodor
Studitul, ridicase o manastire, avea stralucire
747
!n
* CHOREPISCOPI. Episcopi a ciiror jurisdictic se limita la mmmite
zone rurale. Subordona1l episcopilor urbani. Destul de In sec.
a! IV-tea, numarullor a sdizut tn;ptat, dispar!.ml prin sec. al VIII-lea.
124
.Asia 1\He*,, loemile cu apa eran, in mod firesc, eauta!;e
eeea ee eonferea valoare eelor 48 de domenii pe care Flla-
ret, wcrul lui Constantin al VI-lea, le poseda in Pont
in secolul al VIII-lea erau izvoarele de apa })e care le con-
fiecare din acestea
7
4s.
Vai.iafia pretului tereumilor. N u e:xista infor:rnatii 5n
afara de documentele de lft care indi.ea prrturi'
foarte diferite. La Ohilandar, tarani din Serres vindeau
mici de pamint arabi1, al caror pret varht intre 2
9 dueati. Intre l 296 1333, pi'ctul unui mo(liws de. vie
( cr-rpeuf.w:) putea oseih1 de la 1 la 24 nomisme, da.r
deschiderea intre mjnim si m.axim era uneori chia.r si maf
mare
749
. Terennrile emu' masnrate en fringhii c{l ate-
laje eu boi, de d1tre un apographe-tw imperial
750

0 miniatura din Octoihul din Serai prezinta tarani
1ntinzind eorzi in :proprietarului terenului imbriieat
en o hlamida: un alt personaj scoate bile dintr-nn sac;
pentru a, inregistm masuratorjJe 751.
Regirnul proprietatii bii antjne nu a fest niciodata
stabil, ca urmare a confisearilor, razboaielor, invaziilor,.
Ia care era expus.
[Nu sc poate ere de ca taranii din Serres ar fi vindut din propric voint:l
o Dllt de mDre suprafa!il de Yie milnasiirii Cbilandar lntre anii 12H3-13:13


lata alte exemple caractcristice. Domeniul Mesolimne de linga Tesalonic,
apmtinind lui Stefanos Maleinos, a fost dat de Kikefor Dotaniates unui
mercenar franc, Otho lui Leon Baasprakintes. Dupa ac<'ea li s-a confis-
cat, ca urmare a actului lor de tradare, de comun acorcl cu Raoul de Pon-
t.oise. In acea vreme, Alexios Comnenul, venind la putere, recompenseazii
.partizanii si\i ou pi:iminturi confiscate. Unul dintre ei, Leon Kephalas, rc-
zistase ase luni in Larissa asediata de catre Bohemond i-a permis astfel
basi!cului sa clibereze locuL Alexios, afltncl cii Leo11 tatill sau fusescril
printre primii siii partizani sub Nikefor, ca Leon fusese gratificat
de catre acesta cu un domeniu, In posesia ciiruia d nu intrase niciodati'i, li
doneazii printre altc bunuri, dcmeniul Mesoli.mnc

Don:itiile de tcrenuri
.ca recompensi:i politica au devcnit moneda curcntii.]
1n . seeolele urrna,toare indica
amirnite averi ra:rnase fara fie in intregitne,
fie doar pe jumatate. N eglijenta cu c<we se intocmeau
actele ducea adesea la procese. In secolul al XTV-lea, in
tirnpuLrazboaielor civile, dezordinea domnea in cancelarii.
0 anumita avere putea fi donata cu buna credillta, la doua
persoahe. diferite, de exemplu xwp klv, donat::'u. oeu
titlu de de .Andronic al J:V-lea unui membru
apropiat al familiei, Manuel Tarchaniot!'s (mai 1378),
125
teren fusese deja; impartit intre alti doi favo-
riti ;;,i sai, l'?vU - alt exmnplu - darul pe care 1-a facut
Manuel al II-lea uncia din sale, const.ind intr-o
eladire (on) la Tesalonic, pe .care bunicii Ana de
SaYoia Andronic o donasera deja dHugaritelor din
ac,,st oras. anul1H5, ei tUiruicste aceasta ca:;:;il matuc;ii
sale, apof statului, apoi manastirii Lavra. ln ca
urmare a unei reclamatii facute de maici, el anuleaza cele
trei acte irnpartc totul intre eele doui"'t manafltiri, din
Tesalonic t;i .Jin Lavra 75
4


, .S-[L putut vedea in primcle dona volume ale Ltirnii
bi;:a,dine ci'\, istoria social& a Bizantului a fost o lupta con-
tirnli1 intro marii proprietari fmwiari autori1 atea cen-.
trala. Cucerfrea puterii de catre nrhon;ti * a pus capat aces-.
tei lnptc. 0eea ce n>latam :1Jici e eu totul aUceva : viata
coucn3ta dr:sa in rt!'este domenii, a,dmiuistrarea lor, ele-
mentele popula,tiei exploatarea lor sint aspectele pe care
incerc?hn sa le descrimn. Marile proprietati au aparut in
Orient ca ,;i in Occident, duna m<1rea criza, economica din
secdul al :iii-lea. Comasarea' tereJ:u:rilor s-:.1 datorat deva-
Iorizarii hanilor impozitelor eare ap8.sau asupra micilor
proln'ietari, obhgati sa se plaseze, prin contracte; sub prci-
tef \ ia celor mari sa devini:J, coloni culscn:pf'ic1:i
755
:
}}atronul capata dreptul de a incaba impozitele de la tarani
si a 1e varsa direct Ia fise. Statul a incercat 11mUa vreme
sa cludeze aeeasia legisl<JJtie .. care eonstituia rcgimul de
{J1tiopragi(t a facut diu inaltH fnnctionari, in
arist0cratie, detinatorii puteTii t}i ai bogatiei
756
.
Bmneniik Apinnilor in Egipt. Situa\ia cea nmi bine
cunoscutrt e8te ce<:t a Apionilor in Egipt, auevarata dinas-
tie despre care papirusurile ne ofera informatii, aproxi-.
mativ intre anii 488 - 625. Este o familie de inalti func-
tiomtri, care nu slnt neaparat de origine egipteatla, dar
ale caror intei:'ese a fi legate de regiunea Oxyrhynchos,
rnetropola Arcadiei.
* ARHONTL In sec. XIII-XV fcndalizarea Imperiului, combinata
en erodarea autorita\ii centrale COl pierderile teritoriale, a dus Ja con-
stituirea unor rlomenii aulonome, conduse de a., care ('rau, de fapt,
prindpi aproape independenp. Titlul a mai fost acordat l)i unor
principi vasali sirbi, cioati dinzona Caucazului. Termenul a. a continuat
si1 aiba sensul de membri ai conducerii unui oraJ!.
12G
Prinml cunoscut este Apion Teodosie-Ioan, come!'!"
illwst'Ns al Gonsistoriului sacru * praeses (guvernator)
al provinciei Arcadia
7
5
7
Fara indoiala, el este
care, monofizit, a fost strateg al lui Anastasie in Persia in
anul 503, apoi s-a alaturat ortodoxiei sub Iu><tin I a fost
facut prefect al pretoriului 75s.
Fe vremea lui Iustinian, familia se afla in plina ascen-
siune. Fiul lui Apion I, Strategios (I), comes al garzii de
domestikoi ** mare proprietar in Oxyrhynchos (497)r
a fost prefect augustal *** inainte de anul 523. Iustinia,n
il in anul 533 sa-l reprezinte la o conferinta
tinuta intre <episcopii cei monofizitL Aflam
dir1 procesul verbal al Conciliului ca dupa ce a, fost magister
ojjim:orum ****, a devenit comes sacrctntm larg1:tiomwn *****
cu titlnl de gloriosissimus patTicius
759
El exercitat
functiile 'in cea mai frumoasa perioada a domniei. lui
Justinian, in momentul promulgarii Codului, al marilor
victorii ale lui Belizarie, a,l reconstruirii Eisericii Sfinta
Sofif1 al pacii cu Persia. Procopius landa originea sa
nobila intelepciunea sa: el il arata drept unul din cei
doi demnitari insarcinati sa tempereze certurile dintre
arabii aliati ai per:;;ilor cei ai romanilor
760
Edictul XIII
(reforma Egiptului) elogiaza administratia sa
761
Strate-
gios nu neglija, de altfel, proprietati}e sale punea pe
intendenti sa-i trimita rapoarte la Const::mtinopo!, in
* CONSISTORIVL SACRU (COKSISTORI"l'l\T PRJNCJPIS). Con-
sHin de stat $i tribunal suprem, specific pentru cpoca veclle a Bizantului.
Organizat de Dioeletian Constantin eel Mare. Campus din magister of[i-
ciorum (vezi mai jos), Prefeetul mai multi comites spccializati:
in diverse ehcstiuni. Tinea regulate.
** DOMESTIKOI. Comandanti ai regimcntelor (logmata) din gnrda
imperiali\. J'.Iarele domestikos era suprcm al :umatei de uscat.
*** PREFECT AUGUSTAL. 1nalt funcOonar aflat in fruntea dio-
cczei Egiptului, care, dupa domnia lui I, a cumulat atiibutii mill-
tare. 0 dati\ cu reorganizarea administrativi\ a Egiptului fi\cutii de Ipsti-
nian, P.A. devine o functie mai mult onorificii.
****MAGISTER OFFICIORUM. 1n perioad1 vechc, !nalt func\ionar
aflat in fruntea administraPei imperiale (s,ef a! cancelariei, membru al Con-
sistoriului Sacru, comandant al garzilor imperiale).
*****COMES SACRARUM LARGITIONl'M. iri1pe-
rialc inceplnd din vrem('a lui Ccnstantin eel Mare. f:Jacrae largitioncs e.n:m'
de fapt prin care lmparatul manifestn genuozitatea fatil de
Fonclullor era alincentat de impozitele
127
timp ce la cele mai inalte functH din stat el o aflauga pe
mai nwdcsta de pagarchos * din Oxyrlrynchos.
762

Apion al II-lea, fiul lui Strategios, unul din ultimli
partieularl care au primit consulatul (5
1
10), se p::ure cit
F?i-a facut intreaga sa carierr1 in Egipt, uncle a fost dux de
Tebaida ( 549-550) fiind semnalat in mai multe rindmi ca
tribun, defensor civitatis sau pagarchos al unci localitaF
situate pe domeniile sale
763
Dupa el, Apionii au redevenit
in intregime egipteui. S-a regasit un proiect de partaj
a succcsiunii sale, intocmit la moartea lui de catre
nitori (577 -579). Ultimul Apion mentionat in papirusuri
a fost Stratogios. al III-lea (615-625), iar dupa lnvazia
})ersana 1m se 1nai vorbeste closure aceasta f::-,milie
764
.
ApionH nu sint, de altfei, singti'rii mari prpprietari din
Egipt citati in aceasta perioada : ei sint in orice caz cei
mai inS('nmati. Alaturi de ei, alti citiva aveau dmnenii
dispersat,e in mai multe norne **, unde erau reprezentati
1win intendenti sau, prin fermieri generalL 0 lista de
clouazeei de IJcrsoane notabile, printre care mai multe
femei grupuri de mo:;.tenitori, enumera platile efe{:tuate
la fisc in anul 570
765
Toate acestca sint, insa, o nimica
,toata in comparatie cu veritabilul stat ee-l constituiau
domeniile Aceste domenii erau repartizate
in 1)atru nome, cele mai importantc aflindu-se in jurul
Dx_yThynchos-ului in ]'ayum
766
Oiteva cifre ne dau o
idee a,snpra hogatiei lor. :In aceste domenii, excedentul
incasarilor asupra cheltnielHor este evaluat la 178 livre
de aur pe an, ceca ce reprezinta salariul unui prefect
augustal. Apionii avean, pentru adrninistrarea acestor
terenuri, eel douazeci de imputernieiti, care aveau
drept de semnrttura ( pronoetes ). Cln<l locuia11 pe un
domeniu, de grin' cuvenita pentrn serviciul
,seniorului stapin'ului nostru" este mentionata intot-
deauna, ca vinul cPielaltc provizii (cellat'J:ca) 7
6
7.
Fnnct.ionarii care aceste domenii forman 1m
.corp binc constituit, in afara agentilor statului. Doeumen-
tele easieri (unii cunoscuti cu numele lor),
chaitulari, .l Scholastim!,8- ul Teodor din
Oynopolis primea un dar annal de 50 atiabae de grin
768

Smviciul transportnrilor' cu corabii, Cll cai, prin mesa-
'
* PAGAHCHOS. civil, conducator al unei pagr:li'Cili-i, sub-
diYiziune a eparhiei, care, la rindul ci, era o unitate
pl'iu rcorganizarea administrativa a Egiptului cfcctuata. de IusHnian.
** j'mpar\irc mlministrativii in Egiptul antic.
128
gerie, era bine organj_zat. in anul 612 un barcagiu a fost
insiircinat sa conduca un retor la Alexandria
769
Irnensele
grajduri adaposteau cai pentru curieri rapizi ( 8p6r-wc;)
sau pentru mesaje
Docum.entele mentioneaza, de asemenea, camile, catiri
o intreaga flotila condusa de stolarhi ( capitani platiti)
1}entru serviciul pe apa intre Oxyrhynchos Alexandria 77.
Princ1palii slujitori erau, bineinteles, cei insarcinati cu
stringerea impozitelor in bani in natura, casierii pentru
bani barcagiii pentru grine. Exista, de altfel, un fel
de banca domeniala, caci se vad barcagii eliberind grine
imprnmutate unui sat de catre un Apion san ordonind
l)lil,ti in grine in contul stapinului lor. Vinul era livrat direct
de eatre podgoreni la crama domeniului, administrata de
un chelar un negus tor de vinuri
otvc,r:p,h'Y)c; ( o parte din cantitatea de vin era vinduta,
restul fiind folosit pentru consumul domeniului). Exista
o organizare similara pentru productia de ulei
771
,
Autoprania Apionilor. Atributule statului cedate aces-
tor mari proprietarl erau dintre cele mai importante.
Banii datoratdiscului erau expediati direct la Alexandria
far:a a .trece prin miinile functionarilor pagarhiei. Aceste
t:rJ,nSl)orturi de bani sint de soldati particulari
de casieri ai domeniului
772
In pofida prohibitHlor
impe:riale, de fapt, cu exceptia militari, marii ,pro-
prietari funciari au inceput in Cappadocia, ca in Egipt,
sa inroleze btwcelarii *, en scopul de a remedia incapaci-
tatea politiei imperiale, fiind adesea mai puternici
deeit politia imperiala
773
Un obicei mai abuziv era
acela al inchisorilor particulare, care au aparut la
secolului al IV-lea cu toata severitatea legilor, au deve-
nit o practica curenta pe vremea lui Justinian, in special
pe domeniile A.pionilor 774.
document din anul 538 aratii cii exlstii 139 prizonieri care pri-
mesc Yin la marile siirbiitori ale la Boboteazii, la SHntul
Mihail, Ca in inchisorile publice, cii ace*tia sint coloni fugari sa.u sii-
teni asupra ciirora se intentioneazii a se face presiuni. Un petitionar,
caruia i s-a arestat _sojia i s-a sechestrat proprietatea cere ca pamin-
tul sa i se elibereze dar sa piistreze in !nchisoare nevasta pina cc el
va a chi ta datoria 776
* BUCCELARII. Soldati facind parte din garda personalii a unui co-
manc'i'ant sau din armata privata a unui mare proprietar. In se al VII-lea,
ei devin un corp de elitii, cu stindarde proprii.
9-c, 1Hi 129
n-Iarii proprietari aveau prin urmare uh rol sm,eran
in intreaga viata politica,. administrativa, sociala eco-
nomica a Egiptului. Impuneau unitaWe lor de masura i
etaloane, pina i moneda proprie, celo:r cu care aveau lega..,
turi de afacei'i
776
Ei se ocupau de iiigatH, ridicau diguri
private, puneau sa se sape bazine apa de catre corpo-
ratii de speciali'lti Intretineau numeroase
industrii, mori, teascuri, brutarii, bai etc.
777
: Ei emu folo-
siti ca arbitri, s-ar putea spune ca judecatori de pace in
litigii
778
Se ocupau chiar i de serbari publice, intreti-
neau un hipoclrom la Oxyrhynchos i se pare ca favori-
zau in mod impartial cele dona factiuni. Se pare, de altfel,
. ca aici ii aveau principala lor reedinta sediul admi-
nistratiei
779

Acest regim domenial, ce de eel ce avea s&
se implanteze in Occident, de altfel cu mari deosebiri, a.
clispamt odati'L cu cucerirea araba, care a restabilit in
EgiJYb birocratia centralizata din epoca Ptolemeilor
780

Pcntru celelalte regiuni periodele urmatoare, sintem
departe de a dispune de documente a tit de complete
sJnt arhi\'ele domeniale ale Apionilor. Dupa o anecdota
eule'<tsa in Gctrte(t Themelor, Justinian ar fi primit de la
Thornas, ?ef al satului Lykandos, 10 turme a cite o mie de
oi, fiecare de o alta culoare 7
81

Secolelc al VII-lea si al VIII-lea. - Unele lucrari
despre vietHe sfintilor 'ne furnizeaza informatii. Viata
Sfintului 'l'eofan din Sigriana, nascut pe la anul 760, indica
o concentrare a proprietatii printr-o uniune matrimmJiala, .
care face din acest personaj, fiu al imparatului Leon al
IV-lea (775-780), unul din cei mai bogati
din Arhipelag, pina cincl a aderat la viata monastica, dupa
ce a eliberat tarani dependenti ?i a impartit
averea sa la saraci 7
82

Unul dintre exemplele cele mai semnificative de m,::tre
proprietar din epoca este eel al lui Filaret }Iilosti-
vul, a carui fiica .a fost nefericita a lui Constantin al
VI-lea
783
Domeniile sale se intindeau in thema AI"me-
niakos, in valea fluviului Amnias, care se varsa in ?d:a:rea
N eagra intre Sinope varsarea Halysului
784
El detinea.
48 de domenii bine .delimitate npo&crno:, fiecare avind
cite un izvor de apa, care cadea de la o anmnita inaltime,
ceea ce permitea sa se faca irigatu. Cirezile sale insumau
100 de boi pentru inunca pamintului 600 la
precum i 800 de iepe, 80 de cai catiri penttu caJarie,
130
1.2 OOD de oi, un foarte marc numar de stupi d,e alhine ;
din ii mai ramasesera inea 250 dupa ruinarea sa
785

Cajsa, lui era o constructie antiea, splendida spatioasa,
cu L:.ll mobilier frumos, continind, printre altele, o masi1
rotunMt, pentru 36 de persoane, lucrata in incrustat
cu aur
786

Familia lui Pilarot, care traia pe acest tpritoriu in
anul '778, se compunea din parint,i, un fiu dona fiice
copiii acestora, in total 30 de persoane
787
,
rnoartea sa a n'1rit rindurile acestei familii patrial'hale,
care cupriridea in plus un mare numar de serV?tori (servi,
scla;v1, eoloni t 7ss.
Dnpa ce araUi care emu domeniile bunicului pe
sale, biograful sfintului Filaret, ncpotul. s<lu
Niketas, descrie cauzole care l-au dns la pieirc
789
:Vedem
aBtfel cum pu,tea dispara in eitiva ani un falnic dome-
niu creat vreme de generatii. .
1n :Mica, principalul pericol venea din partea
incursiunilor arabe, raiduri periodice, in timpul eatora
tm;ennrile eran devastate, tecoltele incendiate iar popu-
dusa in eaptivitate. biograful nu preci"'eazB, el
face aluzie la atacmi de acest gen care au vatamat gra-v
domeniile lui Filaret 7
90
Si mai interesant este tabkml
recrctarii oamenilor cailor serviciului militar
pentru pregatirea unei expeditii impotriva
Corpul imperial, delegat de eomandat del un ehi-
liarh1 un centeniat, un cinquantenar, se i:ntr-o
tabara ( cr-rpo:-r6r::saov) taranii veneau aici cu caii catutele
lor. Cei erau pasibili de pedeapsa cu lovituri
de hici. Un taran amarit, murindu-i snblt ealul, s-a dus
la FHaret care i-a dat propriul lui cal
791

Acest gest arunea o privire
relatiilor dintre un mare proprietar tiiranii care
ii erau mai mult sa,u mai putin subordmmti. Este drept ca
Filaret MHostivul este prezentat ca un caz de exceptie
't;\i ca virtutile sale au meritat onorurile sanctificarii luL
Nu mai putin se constata,luind in consideratie conduita sa
dint r-un punct de vedere mai lumesc, ca marea propritltate
nnhraea in unele regiuni un earacter patriarhal, ea, pe
de o parte, o generozitate prea rnare a binefacatorului, iar
l1C de alta liJ!Sa de Scrupule din partea celor ce bel'lefi-
eiau cle aceasta a ajuns sa duca la pieire o mare proprio-
tate; In vremea in care incepe povestea lui Niketas, Fila-
ret nu mai poseda decit casa parinteasca, o mica avere, un
.131
singur iobag, o. singura servitoare citeva animale domes-
tice
792
Bl a continuat insa cu generozitatne sale, pina
cind a ajuns, impreuna cu intreaga familie, la cele :mai
grele lipsuri, pina la momentul in care un eveniment
teptat a reconstituit avert>a sa 793.
Oceidentul. tn majoritatea provinciilor din Occident,
concentrarea marii proprietati este de asemenea SPmna-.
lata inainte de secolul al X-lea.
Protospatharos-ul Leon, care a terminat in anii
87 3-87 4 Biserica Skripu din Beotia, inceputa de Yasile
Macedoneanul cei doi fii ai sai, Constantin Leon, era
dupa toate aparentele proprietarul unui mare domeniu
situat pc locul vechiului Orchomenos 7
94

ceva mai bine amploarea bogatiilor binefa-
citioarei lui Vasile Macedoneanul, Danielis
795
, vadu.va
bogata, care de1jnea 80 de domenii in regiunea Patll'as,
cu .cimpii, cu intregi, turme de oi cirezi de vite,
in care femeile teseau matasuri, ta.piserii, p:inza
de in. In locuinta sa erau ingramadite cufere pline cu lin-
gmwi do metale pretioase, imbradtminte somptuoasa,
ve::;ela de aur de argint. Ea calatorea intr-o litieJta.,
inso1>ita de 300 de tineri sclavi, care se inlocuiau t1nd
mergea in vizita la Vasile pe la anul 880
796
.A donat toate
lmnurile sale lui Leon al VI-lea, care a pus in libertate
3 000 de sclavi si i-a trimis coloni in Italia.
Ia secolului al XI-lea, dupa perioada in
imiJiirati clarvazatori se straduiau sa puna obstacole in
calea dezvoW'irii marii proprietati laice ecleziastice,
ma,rile domenii, mai putin intinse, au redevenit regi-
mnl normal al pamintului. Lucrarea unui contemporan al
lui Alexios Comnenul intitulata A6yoc, de Kekaumenos
face descoperiri curioase asupra starii de spilit a parerilor
unui proprietar de paminturi din aceasta perioada
797

Fast funct,ionar al themei Hellada, el s-a retras la tai'a,
pentru care avea o adevarata predilectie. Dupa parerea.
lui Iiu exista un mod de viata mai bun decit acela de a.
lucra pamintul; ,sa produci gtiu, vin, sa pui culturi t.life-
rite, sa animale vei fi fericit"
798
tnzestrat cu un
simt practic, putin inapoiat in primul rind econom, el
dezaproba atit primirea cit darea de bani cu imprurnut,
chiar daca este vorba de a intreprinde o afacere avanta-
joasa. Filaret n-ar fi omul lui face un portret nostim
folosite de cei ce imprumuta bani pentru
132
stringe o suma pe care apoi vor uita sa o
restituie. El are, ma,i alt>s dorinta de independenta
numai la te poti bueura de aceasta. Duprt parerea
lui, imparatul n-ar trebui sa rezerve titlurile de curte,
patrici; protospathari etc. decit seniorilor proprietarilor
locali. Prin ei aduniJ, el ta:-,:ele de la tarani, dar aeestia ar
trelmi ,trafuti ca ca oamerti nu ca ani-
male". Seniorul trebuie sa fie pen:tru ei ca Ull l)arinte,
sa i se adreseze cind au greutati. El extim1e acest
mod patriarhal de guvernarc la intregul irnperin: in loc
Sa Stei inchiS in palatul sau, basileul ar trebui Sa vizitGLC
the11J:.de sa, repare nedreptatne
7
9.
9

In aceasta epoca imparatii favorizeaza ascen-_
marii l)roprietati. Doi frati originari din Georgia,
imigrati in Imperiu in a doua jurnatate a secolului al
XI-lea, cum11ara aiei o proprietate funciara. Apasios
Pakoutianos, Dtt:JJ al Antiohiei, cumpara bunuri pe care
le schimba cu imparatul pe un dorneniu situat in thema
Tesalonicului; dupa ce a extins accst domeniu, doneaza
aceste l)I'Olirietati fratelui san, Grigore, Dnx Trape-
zuntului
800
Acesta, proprie-5ar al m9Ji multor domenii in
provinciile Caueazului, primise de la Mihail al VII-lea
(1071-107 8) imt)mtante domenii in regi nnHe balcanieo
FHip]JO}JOlis Mosynopolis,printre 0are rnai multe man:'i.s-
tiri, castelul Pettitzos, vila Zautzi in regiunea An1phipoHs,
sa,tul Stenimachos
801

Avem aici un exemplu al procesului care a d11S la fm-
ntarea marilor domenii la disparitia micii prtzyrietutL
Pa1nintul ftpartinea, de acum, exelusiv cclor putr:rnici, *
arhonlilur sau manastirilor atttonom.c. Aceasta este situa-
1,ia pe care o gasesc euceritorU franci ai Peloponesului
in anul 1204, este de remareat faptu1 ca cea mai mare
parte familiilor care impart int,re de pamintul, l\Jelisse-
nii, Cantacuzinii, sint aproape cu totii rude ale
e:u;eJ imperiale
802
Atnnci cind, . m1 secol mai tlrziu,
Paleologii recueerit o parte a .Mureei fhmee, au regttsit
aici familii de ar-honjt:, stabilite mai putemic ca.
. * DYNATOI. (Potenliores) (,Cd puternid"). ::\Inri propridari fun-
ciari care, in sec. IX-X, au inc!'put sa mauireste tcndinte de autonomic
In iata autoritaj.ii centrale. Ascensiunca lor a insemnat.declinul comunitii-
tilor de para ikoi, ceca cc submina baza de rccrutarc a arrnatei im-
perialc. 1n aceste !mpiiratiidin dinastia maccdoneana au lncenat
sa-stiiyileasca accst proces de feudalizare, dar in sec. a! XI-lea dynatii de-
vin loJ, mai puternici, ajungincl, ln cele din urmi'i, nn id de priucipi save-
rani pe domeniile lor.
133
niciodata, uncle, ca aceea a lui Ghem:isthos (Plethon),
dreptul sa perceapii ele insole ta:s:ele de la tarani
803

In perioada lmperiului de la 'Niceea, a fost luata o
initiativa interesanta de diMe loan Vatatzes (1222-1254)
care, dupa- ce a incheiat pacea cu sultanul din lconion,
s-a straduit sa repopuleze paminturile parasite in timpul
si ca urmare a abuzurilor fiscului. I;Jl si-a
organizat m1 vast domeniu rural p0 care l-a cultivat' cu
cereale cu vita de vie, pastrind o parte pentrn padtlri
populate cu animalo cornute marginite de
terenuri intinse destinate arendarii. El a vindut produsole
obtinnte po domeniul sau cu banii incasati din vinzarea
oualor a putut sa ofere imparatesei 0 coroana de aur
in pietre pre1joase so4. .
Detinem citeva infonnatii in legatura cu averea aces-
tor mari proprietati de la epocii bizantine, care
l)U tpseril, sa. scape de fisc de razboi. De palatullui Teodor
Metochites, mare logothet al lui Andronic al II-lea pe la
annl 1328, clepindeau numeroase podgorii, acoperind tere-
nuri intinse plantate cu vita de vie. Existau, de asemenea,
numeroase cu vito dP toate speciile, cai, pol'ci, oi,
capre, un nutie de camile de dromaderi, anib:1ale
de mundL FitJcare fermier avea domeniul sau care ii
pormitea sa dnca un trai confortabil
805

Dln perioada dateaza enumerarea bunurilor
pe care le poseda loan Cantacuzino pe terenul de la P]lcres
in Tesalia care au fost confiscate la inceputul razboiului
chil, in 1341, de catre guvernatorul Guy de Lusigiian.
Ayca animale numeroase.: 500 de boi, 2 500 de iepe,
200 de dimile, 300 catiri, 5 000 de magari, 50 000 de porci,
70000 do oi, maJgazii pline cu gr,iu cufere pline cu lin-
go uri monede de aur ii argint.
Toata aceasta avere, acumulata vreme de mai multe
geHcr3Jtii, a fost supusa distrusa in citeva zile
806

III. Conditia si rnodnl de viata al taranilor
.J , ' ., _,
Problema rnicii proprietati a constituit dra.ma
care a tulburat imperiul pe intreaga dura.ta a
existentei Disparitia tari1nimii libere a fost una dintre
cauzele profunde ale uecE'tderii sale.
Ioha!Jia colonatul. :In secolul al V-lea, ;marile doine-
nii erau cultivate ue rnai multe categorii de lucratori care
134
se reouceau in ultilni'i instant:'\, la doua : taranii liheri
ca persoane fizice dar de glie: colon( sau paroikoi
pe de o parte, sclavii. a diror
persoana este proprietatea stapinului. cuvint
( i3ou/,dx) descmneaza Rervajul sclavajul. Istoricii au
adoptat termenul de serv pentru a desemna pe sclavii
stabiliti pe o parceU1 de pamint pe care trehuiau sa o cul-
tive f!i de care crau legati ca animalelEl de m1mc::i,. Paroikoi
sint deci practic in situatie nu pot
parast lotul de care sint lega\Ji. Ei nu se deosebesc decit
in ochii fiscului, care-i privesc pe paroikoi ca pe peT-
soane supuse impozitarii iar pe douloi ea pe obiecte, pro-
prietate a stapinului. ExpnSsiile xov,
din unele acte monastice arata ca
cele tlona, categorii de conducatorii lor sint c.on-
ca facind, de asemenca, parte din jn8trument1Mn
fundi .807. .
.Aceasta o dcmonstrcaza in secolul al VI-lea' epitde ca
svcmcpyxq;o<; yswpyoc; (colonus adscripticius ), a plicate colo'-
nilor care nu erau sclavi, lcga\Ji de pamint, liberi, tnt-
cili sclavi 'in t:ara in care s-an nascut"
808
coloni
sint uneori fo:;;ti oameni liberi, dizuti in mizeric, ncaYind
personal decit un neinsemnat peculium, fUnd obligayi .sa
se vinda celor. boga\Ji. Singura deosebire intre ei sclavi
este accea ca sta.p1nul lor nu poate sa-i duca in alta parte.
. [ln secolul al VI-lea,, coloni erau desigur numero:;;i pe marile
domc!iii ca acelea ale Apionilor din Egipl.Evacti\rile era numeroase '?i t:xistii
liste coloni fugi\.i care se mutau de pc un dorncniu pe altul. Pentru a-i,
tmpiedica sa fuga, se stabile a intre ci o solidari'tate ci trebuiau sa riispundii
prin unii de al!ii. Astfel, Aurelius Pamuthis, muncitor plumbuitor
din Oxyrhyncos, dupii cc a clepus juramint pe Dnmnezen pe lmpilrat,
rledai:i\ ci:'t raspuncle de A nrelius AJJraham, cvlonns adscripticius. El pro-
mite oii acest colon va locui in domeniul lui Tarutllinos cu' familia
animalele sale fiira schimba loeul. In caz de. lleStlpunoo:e, Pamuthios
se o):)ligi\ s:l plateasd\ 8 solidi de aur si\ se lase are stat in lnchisoarca ;;lo- .
case 89.] . .
'._,.
Ehberarea iobagilor era pri dta ca o opera r1e binefac.cre.
Cind in anul 780 Teofan proprietar vei>tit
al unor insule din .ArhiJ)elag
1
a intrat la manastire, el a
eliberat toti servitorii sai (-rb otxsnxov rJ:TCx'l
le-a conferit <llplome /.sy<X-ro:, care le
dadeaudreptulBa mearga wtde vor dori sw.
135
MuneHorH liberi mieii proprietari. Exista toto{hH{t
do\czi di, in pofida extinderii marilor domenii, mica
Jll'llprietate n-a disparut niciodata in intregime, iliei de
nici de drept. In lcgile luiiustinian se despie
rwre<.;-ro:L ( ), liberi care plateau
puteau lua in arenda terenuri in schimbul unei taxe in
natura sau in bani. Atunci cind expira contractu! ei se
puteau muta in altrL parte
811
Aceasta uzanta era prin
lirmare legala, dar nu se !}tie in ce masura se respecta.
Legislatia i'iscala, qeserisa in volunml II al L-umii
hzan#ne eontrariul, in sccolele al VII-lea l}i
a1 in commiitatne de lihcri m. Jmgea
aQTara (nomos georgilws ), care no inJormeaza despre viata
acestor mici comuniti"l\i, ne-}t panenit prin nnmeroase
manuscrise, clintre eare eele mai veehi nu sint anterioare
secolului al XI-lea. !{ia apare aproape intotdeauna in
ane"a Eklogai impari:'4ilor isanricni intr-un mare nunl<\r
de alte culegeri juridice, ea Procln:ron-u1 sau Epanagoga .
.J. de Malafosse, care a intreprinc; un studiu critic asupra
ac?stor manuscrise, le urmarel}te tnmsmiterea pina in
seeolul al XVII-lca. El eonstata ca cele 85 de artieole ale
Legii agrare sint clispuse aproape in ordine in
toate epocile, dar d1,- in cu textele cele mai
Y\c:ehi, acestea sint pline de adaosm'i de m\}ltiple
comentarii, care. modifica legislatia in de starea
sue.iah\ economica s
1
:
1

Dats, probabila a redactilrii actuale trebuie sa se siCueze
pe la sfiqitul seeolului al VII-lea, inceputul secohilui al
VIII-lea
81
', dar, eu toate ca autorul san invoerL
lui Justinian, ea este mai degraba o redactare a unui ('lrept
cutumiar foarte inraclacinat, in de modul <le 'v;iata
de prosperitatea agricola
815
Aceasta lege pri-
inai.nte detoate pe liberi nelegat,i de glie
816

Legea agrara este deci o lege de garantie, care nu are
nimic con:nm en regimnl mirului comunitar de origine
sh.t1:'i m. Dimpotriva, ea asigura fiecarui propric-
tah'<\, asupra bunurilor sale, o serie de mafmri
}Wturn a le proteja l}i un cod penal pentru
tknte persoanelor partieulare satului
818

8atnl constituie de fapt eomunitatea
Ftranilor proprietari ai parnintului, care se intrunesc svre
a lua hota,riri, impreuna
819
, raspund in mod
culeetiv de fisc pentru plata impozitelor
820

Dar satul Legii agmre nu est.e o sim.pla unitate fiscala.
imagina inconjurat de livezi de vii, ale caror
136
garduri c11 ca,re sint inchise indica proprietatea indi.vi-
dua.Ht. l\tfai departe, cimpii cultivate, neimrrejmuite,
fac de asemenea, obiectul proprietatii private. In sehimb,
p;'illurile, sint proprietate eomuna a satului, IJe
ca,re l.ocuitorii le exploateaza in coHmn. Aceste proprietati
comune sint protejate impotriva jafului prin pedepse.
Sint aplicate amenzi iinpotriva color ce lasa vitele sa
intre pe. terenul vecinului inainte de str:ingerea. recoltcei,
Pe de alta parte, cei care o parte din proprie-
tateAa pot deveni proprietarii acelui teren
821

In aceste miei colectivitati litigiile eran
mai ales in cazul unui teren dimas indiviz. In
acest caz, avea. loc un proces reclamantul, fie ca era
sa,u de un membru al ei, recurgea la un
obicei foarte primitiv al strigarii de protest ho6r,m.c;,
al d\rei efect determina intrarea in actiune
a tribunalului s22.
De exemplu, daca un locuitor un teren bun pentru
unui atelier sau a unei mori, el poate sa dis-
puna de acest teren daca nu exista nici o impotrivire.
Dar, daca -rou x(t)pLou xow6v"Y)c; revendica acest
loc ca fiind un bun comun, in urma unui vot, care trebuie
sa fie unanim, ea va permite constructorului sa exploateze
intrepi'inderea sa, dar va fi coproprietar cu acesta
823

Altcineva planteaza un arbore pe un teren neimpartit
il intretine. Daca se acel teren sortH atri-
buie acest lot altcuiva, eel care a plantat arborele
prioritate. Dar daca deposedat de lot striga ca
este nedreptatit, i se atribuie proprietarului arborelui un
alt lot
824

Aceste probleme erau aduse in fata judeca1orilor
&:xpoor.-rott, auditori, nume caracteristic desem-
nindu-i pe cei care-l ascttlta pe protestcttar
825
, care tre-
buiau sa fie din cadrul comunitaW respective.
Nona a iobagiei. Mica proprietate s-a dezvol-
tat deci in secolul al VII-lea in detrimentul iobagiei.
Muncitorii agricoli liberi, care se angajeaza sa munceasca
o vie san un cimp, dupa ce inteles cu un proprieta:r,
IJe baza unui salariu &pp0!.6wv0!. sint in Legea
agricola, care nu decit oameni liberi sau. sclavi
826

Iobagia nu a intirzia_t sa reapara o data cu nona 'inflorire
a marii proprietati. Paroilcoi-i despre care se
in acte, in secolul al XIV-lea, sint de origine libera,
137
sint iobagi de pamint, Sa plateasca Uri. tri-
but -:-s/\oc;, statului acelora;;;i corvezi ca


Taxele par,sa fi fost cu loturile de patnint
i cu animalele cuvenite unui paroikos dar este greu de
aflat regub dupa care se stabileau impozite
828

. [In satul Mamitzona, loturile de p_iimint au o triplii originc: 1 prin
mo$1enire : Leon, finl lui Kaloioannes, poseda un lot pe care-] avea cte la
tatiil de la. bunicul sau ;2o prin donape (7tetprtcr6crzwc;) de la un proprietar ;
3 ad us ca dota din partea unei sotii; Teofilact a primi't de la prima sotie
un. modi us de vic de la a doua ciisiitorie 5 modii 1 j2 de tcrenuri &rabile.
Accste au riimas adcsea far a san aun1mas nclucrate 8
2
9.
Vcdcm, de ascmenea, un paroikos, lV!anuel Pandeios, cumparind de la
Ioan Vatatza 2 modii de vie, ceca ce demonslreaza cii iobagii aveau drep-
tul sa posede avere personah1 8"
0
.]
'l
1
oate docurnentele Llin aceasta cpoca prezinta iobrt-
gia raspindita in intregul imperiu. :l:n regiunea
<.mlni, alaturi de greel, existau slavi :-;;i
vlahi. Strainii se deosebeau prin tcrmenul de
.Anurnite acte atribuie denurnirea de paroikoi io'Q<agilor
de pe mitnastirilor de impozite numesc
douloparoikoi pe cei de pe proprietatile laice
831

l\iodul de viata a taranilor. l\Iiniaturi din secolul al
XI-lea reprezinta ingusLele corpuri de cu acope-
prevazute cu dona versante cu deschizatnri
minuscule, care serveau drept adapost
832
.Mar-
turiile cele mai exacte despre casa taraneasca voi'Qesc
despre cabanelc patlate, adevarate cuburi de piatrlt ale
caror ziduri laterale suporta dale de piatra drept acoperif},
in explorarile de la Hauran (Siria centrala).
1n interior, emu eel mult una sau doua camere. Uncle case
de forma dreptunghiulara aveau in interior o areada
rnediana din piatra, destinata sa sustina dalele acoperi-
l;inlui. Existau de aserncnca calle cu un etaj prevazute cu
scad de piatra in exterior. In accst caz, parterul era
rezervat vitelor etajul familiei
833
In secolul al V-lea,
anumite siricne, forrnind o agiornerare in jurul
unci posedau o saHi desLinata cultului
numita, deja bazilica
834

Din pacate aceste marLurii rm se refera decit la o zona
la o epoca. Problema locuintei rurale in n-a fost
nieiodata tratata iar suprapunerea diferitelor rase c.are
ocupau teritoriul dificultaWe de cercetare.
138
Actele din secolul al XIV-lea enumera familiile
locuiau in acestc case saracacioasc; in general, ele nu
nurneroase bunurile lor sint neinsemnate :
.[Exemplu de ferma bogata la Eunuchos pe Strymon in anul 1318:
Teofan Alodoubinos sotia sa, Kali; cei doi fii ai lor, Mavropoulos so-
tia sa Maria, Sarakenos sa Eunostia. -Propabil cii trebuie adi\ugati
la copiii de vtrstii fragedii. Averea lor consta in 10 modii de vie
un modius de griidinii. Vitele lor lnsumau : douii perechi de boi de jug
4 &:pyoc (animale de prasilii}, 2 cai, 20 porci, 120 oi.
de fermi! in sat: viiduva Kodresa, fiica sa
Maria, ginerele si\u Nikolaos, nepoata sa Ana. Avere: doi modii de vie in
douii locuri diferite, o griidinii, un miigar un cap de vita.
Fiscul tl impune pe Aldoubinos la un impozit de 7 hyperperi pe Ko-
dresa la o jumiitate dintr-o astfel de moneda sa&.
Se lntimpla mai rar ca taranii sa locuiascii in atunc.i dnd tere-
nurile lor erau situate prin apropiere. La Tesalonic, tn secolul al XIV-lea,
arhiepiscopul Grigore PaJamas constatii cii bisericile sint aproape goa-le,
deoareee se aflau tn sezonul in care locuitorii erau ocupati cu munca dm-
pului s3s. ]
Conditiile de munca. Fara a mai vorbi de catastrofele
naturnJ.e: grindina
837
, epidemiile la animale,
rele de pamint etc., munca .pamintului s-a izbit GOntinuu
de numeroase. obstacole, din cauza situatiei politice
sociale a lmperiului. tn multe regiuni, cu toata organizarea
politiei de stat, tilharia era foarte raspindita. Picturi din
Illanuscrise prezinta plugari conducind atelaj' cu hoi,
atacati de tllhari calare pe cai
838
. Acestea sint reprodu-
ceri dupa intimplari adevarate.
In secolul al IX-lea in prima jumatate a. secolului
al X-lea, se pro<J_ucea adesea o emigrare fortata in fawa
invadatorilor ; raiduri arabe in Asia Mica, pirati ai Medite-
ranei, care obligau populatia insulelor sa se refugieze pe
continent
839
Se poate chiar presupune ca tulburarea
inevitabila adusa in IJroprietatea pamintului de aceste .
. exoduri fortate, a stat la baza diminuarii micii proprietati
libere, care s-a manifestat in secolul al XI-lea.
In in ultima perioada,
1
cea a agravarii situatiei
iobagilor, povara impozitelor care apasau clasa agricul-
torilor, asprimea fiscului au ajuns sa ruineze agricul-
tura. 1ntr-o scrisoare adresata arhiepiscopului de Vi din,
Teofilact, arhiepiscopul de Ohrida se plingea de recrutarea
fortata, a unui baiat din cinci pentru a-1 face sclav s4o.
,Cumanii, adauga el, pusti.esc cimpiile, dar ce sint ei pe
linga cei de la Constantinopol, care vin peste noi, cei
din Ohrida
139
-------------- --- -
:In secolul al XIV-lea, raul se accentn<1SE'. In timpul
razboiului civil al celor doi Andronici (1321----'-'1328),
cultivatorii de la periferia Tesalonicului au fost jefuiti
rind pe rind de cele dona tahere. Paminturile au ramas
necnltivate in 1322, nu s-a putut incasa impozitul
841

Pentru rceultiva terennrile achiLa impozitcle,
paroilcoi-i au trebuit sa contracteze imprumuturi oneroase,
devenind prada camatarilor, care cereau dohin?>i de
peste 12%
842
. Un contmnpomn despre lnmuri
sechesLrate, debitori luati de guler, tiriti in strada em lovi-
turi de baston
843
Cind, in timpul celui de al doilea razboi
civil, bande de turci au strabatut l\Iacedonia, taranii s-au
refugiat in provocind epidemii care in anul 1348
au eontribuit h1 raspindiroa ciumei negre
811

IV. Mnucile cimpului
Tra,tatele de ale. anticilor au facut do mai
multe ori obiectul unor traduceri :;Jl unor Gompilari,
dar nu au avnt nici o influenta.asupra practicii existenteB
4
5.
Accasta, tinind de o traditie milenara, a ramas tot foarte
primiLiva. Informatule npastre provin mai ales din izyoa-
rele figurative, in special din pioturile de manuscris
din uncle filde9urL Aceste figuri reprodnc adesea modele
antice care au incetat sa moJi fie folosite. Altele, il><sa, m1
trasaturi caracteristice epocii in cl:'.re a fost executata
pictura respectiva. sint de exemplu, in ilustratia
Octoihurilor, miniaturile care prezinta impartirea rales-
tinei intre triburHe lui Isrc1el
8
1G.
Cultivarea pamintului. Un manuscris al pocmului lui
Hesiod, .lri unci zile, datind din secolul al XIV-lea,
reproduce, desenate cu pansJ, citeva unclte agricole:
plugul secera opZ7rlX'!OV, coasa u),czo:u-: r;rwiul
en capete crrpiJpa, de plcmtat
}'urea ocxpcbov, jugnl 84
7
. Pe miniaturi pe
caseto de Adam izgonit din rai tine in mina o sapa-
liga eu doi dinti, simbol al cmuhtmnarii sale la munca
pamintului
848

. Mai rnulte picturi de manuscris prezinta costmnul
sumar al taranului: lunga, uneori fara mineci,
strinsa pe talie, plisata in fat.a,; o pelerina scurta, legata
cu un nod gros, acopera, mnerii; pantaloni, in picioare
purtau incaltari fara toe, iar carmi era descoperit
849

140
Cind impingea plugul, taranul nu era imbracat decit cu
o farrt mmeci, peste care se purta o cazaca,
despicata in ambele laturi ca scaramangos-ul
850

Asistam de ast>menea Ja printlipalele lucrari agricole.
Mai intii are loc muncitorii doboara arbori,
altu incearca sa le scoata radacinile, alW, <:Ietaliu impor-
tant, sapa gropi se pregatesc sa fixeze marl borne de
1wop:rietate, in for:ma de coloane cu capiteluri
8
5
1

Scenele de arat sint numeroase. Plugul reprezentat
este totdeauna dt> tipul aratrum, plugul cu roti fusese
deja cunoscut de romani. Plugul fara roti in
picturi consta dintr-o prajina curbata, fixata de jugul
atelajuh:ti, la care erau fixate coarnele de care
tinea plugarul
852
Aratrum-ul este inca foarte raspindit,
nu nmnai in Orient, ci in Franta : in Auvergne in
Midi. Dupa parerea unui specialist, aratura plugului fara
roti nu este de calitate .inferioara celui cu : acesta este
doar mai greu de condus 85
3

Initiala H dintr-un inanuscris al Omiliilor Sfintului
Ioau Hrysostom este alcatuita din doi tineri in intregime
goi
1
cu exceptia unei de pinza alba in jurul
rHor. Fiecare dintre cei doi scoate dintr-un sac
seamana griul
854
este mai rar. Pe
Octoihul din Serai, doi \;arani cu tunica lunga aduna spice
intr-un Ian de grin
855
0 caseta de din colectia
Morgan (New Yosk) il prezinta pe Adam, imbracat intr-o
tunica cu guler brodat, taind griul cu 0 secera; la dreapta,
Eva, intr-un mai lung, poarta un snop de grin
pe umeri
856

Pentru treieratul griului, se poate presupune ca grecii
din Evul Medin foloseau unealta preistorica la fel
ca predecesorii lor chiar ca lor din timpurile
moderne. Ea consta dintr-o sanie alungita prevazuta pe
partea inferioara cu virfuri de silex grupate cite cinci.
Griul este intins pe o arie circulara pe sol tare. 0 pereche
de boi trag unealta respectiva pe care conductorul sta in
pieioare pentru a-i spori greutatea. Acest atelaj se depla-
. seaza in cere mai multe ore; copitele animalelor zdrobi-
rea spicelor provoacBJ separarea boabelor de paie. Aceasta
une0Jta, al direi nume se in toate tarile meditera-
neene, este acel tribulum ( bine cunoscut de
greci
857
de agronomii latini
858

l\Iunca la vie, taierea pomilor fructiferi figureaza de
asemenea in picturi
859
Culesul viei oferea ocazia organi-
zarili unor ample serbari, vestigii ale cultului dionisiac ..
141
Am Inentionat in alta parte serbarea ciJiciala pe c.are o
prezida impiiratul la aceasta ocazie
860
In aceste cu
precipitatE slabc, intretinerea gradinilor a livezilor pre.,.
supunea o grija continua. Oticit de putin ar fi fost negli-
jate, acestea ar fi imediat invadate de cum
s-au vazut asemenea exemple in Egipt in secolnl al
IV-lea
861

CrestNea vitel()I'. PaRunile detineau un loc foarte
impmti:mt in economia a,grara a Bizantului: Pina la ocupa-.
tia turca, Asia, Mica era renumita ca teren pentru
rea animalelor se ca aici se afla principalul centm de
rexnonta al cavaleriei imperiale. Se gaseau de asemenea
mimmate regiuni favorabile vitelor in
inalte ale Peninsulei Balcanice, strabatute de imensele
turmc ale vlahilor, bulgarilor cumanilor, care au p:rovo-
cat un scandal* in timpul'lui Alexios Comnenul, din ca11za
relatiilor acestora cu calugarii de la Athos, a caror rwrolta
impotriva masurilor fiscale ale lui Isaac Anghelos a stat
la originea rascoalei vlaho-bulgare din anul 1186.
Exista, prin urmare, o populatie de nomazi raspindita
in in muntii Rodopi Balcani. Ei practicau
transhumant,a, de unde apareau numeroase neintelegeri
en proprietarii terenurilor pe care le traversau.
Pentru anotimpul de vara, stinele 0rau
instalate in apropierea a padurilor, de catre
mal'ii proprietari de eatre stat in schimbul unei.
dijme, pastorii puteau locui aici cu fa,rnil!ile lor puteau
pasca nestingheriti turmele
862

Sc poate constata ca cifrele fabuloase date de
en pri vire la marimea turmelor, cum ar fi cele zece mii
de oi pe care 'l'homas, satului Lykandos, le-ar fi dat
lui Justinian
863
, provin adesea din amintirile patria,rhului
Iov, a earui imaginatie era excesiva. Un tablou al co-
mentariului. lui Olympiodor asupm Ciir#i ltli Iov re-
prezinta in patru compartimente oi, magarite,
en un ingrijitor pmtind turban
864
Sub Evan-
* SCANDALUL PROVOCAT DE LA ATHOS. Dintr-un
schimb de serisori intre. patriarhul Nicolae lmparatul Alexios I, aflilm
cii piistorii vlahi primisera dreptul de a folosi domeniile manastirilor atho-
.nite, In sehimbul aprovizionarii lor cu lapte !ina. Scandalul, iscat pe
fondul nnei tcndinte de liberalizare a vietii monahale, privea relatiile in-
time stahilite de calugilri en femeile vlahilor, care intrau prin mani\stiri
travestite in. ciobani. Scrisorile sint reproduse in Fontes Hisloriae Daco-
Romanae, vol. IV, Editura Academiei, 1982, p. 51-59 .
. 142
gheliei, meseria cle pastor era idealizata a patruns in .
.arta religioasa, cum o demonstreaza admirabila repre-
zentare a motivului ,Bunul Pastor" din mausolcul Gallei
Placidia din Ravenna sau ,David l)azind turmele". din
Psaitirea de la Paris, precum numeroasele figuri de
pastori, din reprezentarilc Domnului. Ilustra-
i;iiile unor manuscrise reproduc temc dar intr-o
maniera mai simpla mai apropiata de realitate
865
.
. [T."n tablov cle un accent cu totul idilic, prezinta inlr-un. manuscris <tl
I ui Op!lian unci zile de muncii : in prim plan, stiipinul, cu bastomll
In mimi, supravegheazii muncitorii ; doi servitori descarcii un car cu
griu, un altul dejugii boii, un paznic de viniltoare recupereazil un iepure
din ll0tul unui ciines66].
Metodele de crcstere a animalelor erau adesea dintre
eele mai simple. Porcii traJau in libertate. Viitorul ascet
din Olimpul din Bitinia, Ioanichie eel Mare, originar din
satul Marykatos, fiullui Myritziko al Anastasiei, pazea
porcH la virsta de ani. El ii ducea la facin-
du.,.le fiecaruia semnul crucii, apoi ii lasa sa umble la
intimplare. Porcii se intorceau singuri niciodata nu
s-a 1)ierdut nici unul 867.
l;nparatul Mihail Gingavul dintr-o familic foarte
modesta din .Amorion, in Superioara (820-829),
o serie intreaga de reyete ernpirice care erau la
mare trecere prin sate:
[Retete pentru a-i lmpiedica pe cai pe miigari sii arunce cu copitele,
pentw a dac:l un purcel se va sau va slilbi, care vaci oi
vor fi recundate vor avea lapte bun. Se de la prima vedere
catirii apti pentl'u a transporta poveri cei care erau buni pentru ciilarie,
caii care erau buni de curse sau pentru a firechizitionati de armata
868
.]
0 alta preocupare fructuoasa foarte raspindita era
aceea a albinaritului, cum o demonstreaza exernplul.
Filaret
869
Picturi cle rnanuscrisc prezinta stupi
in forma de mici cabane vopsite in culoare galbena, cu
acoperi9 cilindric, cu ferestruici in faya, in rnijlocul
uncr a.rbut;lti
870

Carausia si atelajele. Transporturile necesare muncii
la fe.rri'la' era b. facute cu ajutorul caruyelor trase d3 boi
in j:;g, miHati cu biciul. Absenta potcoayelor ii sporea
boulu.i superioritatea de tracyiune faya de cal
871
Con-
voaiele erau foarte multe: in secolul al XI-1ea, numeroase
143
earnte aduceau la Rodosto, centru al comertulu'. tu
griul ce se vindea ellh1r din carute
873
'o
de seena figureaza in Oetoihul Seraiului
873

J\11aiorul I1efebvre <1es :Noettes a demom;trat
inferioritatcr. randamentului atelajului antie, datorat,
mai zgardei flexibile care i:pconjura grnmazul ealulni
pentTu a inainta, 11 forta sa traga de zgarda cu
gitul, ,c?o un dine in lesa". In afara de aec asta, caii emu
inhamati peste frunte iar potcoavele, cunoscnte deja
in Occident nu au fost adoptate in Bizant inainte de
sgcolul al IX-lea; persistenta sclavajului s-ar fi <latorit
mentinerii accstui model primitiv de atelaj
874
in t'ra.ns-
portnrile publice, in secolul al V-lea, greutz,tea
nutxima pe care o putea, incarca, o caruta era
1 500 livre, respectiv 492 kg, eifrit neinsemnata
8
75.
Oricit de juste ar fi acEste concluziile ir'c'lpun
auurnite rezerve. Atehtiul ln f;ir era cunoscut la vu:hii
grcci: eel :putin pent/u tmnsportul materialelor ,,,hJ-
minoase, atelajul C}'a compus din perechi de c:>ui
unii dupa a,ltii
876
In nus-a vazut clV scalvii s::1 fi
fost vreodat(t folositi la tractiune . .In a,nnl 1453 :M:ahome{l
al II:-lea a tra,nsportat tmml san gigant de la
1a Constantinopol, cu llll atelaj campus din 60 de boi.
Ohiar dupa marturisirea lui Lefebvre des .. Noettes, 1n-
cepind din secolul al VIII-lea, picturile bizantine
at\'hje scot in ciieva perfectionari, 8ol cfii<li'
rezult:tt era de a elib<c'n" cit de cit gitul calului
877

. Calul de diHhie. Pina in secolul al IX-lea, monumen-
tele. impodobit,e cu figuri prezinta mentinerea
Inentului antic, compus din velinta strinsa, en chinga
friul cu Scam miginare din China, au
fost raspimlite in Persia au fost adoptate de cl"ttre
arabi, a,J)Oi catre Bizant
878
Potcoava cu cuie a apll.rut
. in Oceident in Bizant in secolul al IX-lea, CUl!l o do.:.
vedef:te o pictura dintr-un manuscris biblic
879
In
'l'aclict< lui al VI-lea, sdirile si
eu euie in echipamentul cayakiului
88
o. '
Forja. Forjn, era o eompletare a unelte1or
agrieole ea figura 1nintre nnmeile impuse lui .A.J.l;H-:1
Eva dupa izgonirea din rai. Ea, este reprezentat8, eel
mai adesea pe casetele de din secolul al X-lea.
jos sau in genunchi, actioneaza foalele care dau.
intr-un cuptor zidit, llriga care .Adam, imbri'icat in costum
144
de taran, cu ciocanul intr-o nlcovala, tinh1cl un
obiect cu un lung
88
1.
J\l(mile hidraulice. In n1oara de apa, cm1oscutrt
de aritici, de la Mitridate
8
&
2
descrisa cu exactitate
intr-o epigrama a lui Anti pater din Tesalonic ( epoca erei

883
nu era nicidecum nccunoscuta in Bizant.
Kedrenos ca, pe Vl\eniea lui Constantin eel
Mare, persanul elenizat, Metrodor, a facut o calatorie in
India a construit acolo mori de apa, pina atunci ne-
cunoscute de brahmani
884

Dovezile hotaritoare cu privire la moara de apa in
Bizant se gasesc in Typika (regulamentele manastiret;..ti)
si in actele de fondare a azilurilor sau a i11anastirilor.
Ele confirma observatia lui Marc Bloch asupra folosirii
acestor mori, la origine pentru a. hrani un personal nu-
meros, fara ca celelalte metode de macinare sa fi dis-
parut
885

[Typikonul lui Grigore Pakourianos pentru manastirea Petritzos
azilul din Stenimachos (Macedonia), rc-dactat in anul 1083, prezintii o
moara hidraulicii pentru ospiciu ; ea va fi supravegheata de catrc un pa-
roikos 'scutit de oricc obligatie, intrc morilc imper.iale particu-
lare care existau deja la Stenimachos. Typikonul prevedea, totodata, con-
struirea de mori actionate de animale ss6.]
Dupa cum a aratat Marc Bloch, consecinta economica
?. adoptarii morii de apa a dus la o nona specializare.
Pilla atunci, pistorul era in timp macinator
(morar) brutar ; de acum inainte cele doua profesiuni
vor fi distincte. Pe de alta, parte, pentru prima data,
tiacth:mea animal?" este inlocuita de un instrument me-
canic
887

V. Vinatoarea
Pe m1 sipet de din nmzeul din Reims se poatc
vedea un vinator, purtind tunica cu poalele ridicate,
avind intr-o mina un iepure apucat de labe iar cu cea-
lalta tine pe nmar, o bita in care este infipta o capatina
de pore mistret. Omul se intoarce acasa, eu figura suri-
zatoare, exprimind bucuria produsa de o zi de vh1atoare
norocoasa
888

Vinatoareg, era de principal9, placere a tuturor
claselor soeietatH bizantine, distractie oferita prin -ex-
10-e.115
de mediul satesc. S-a vazut deja timpul pci care
irnparatu il consaci'au vinatorii
889
, dar acest gust se ras-
pindise in in toate rnediile sociale, de la
pina In, cei mai puternici seniori. Fara a mai vorbi de
rnonurnentele impodobite cu figuri, exista 0 intreaga
literatura cinegetica . ce ofera informaWle cele mai eom:.
plete asupra obiceiurilor practicilor Nemrozilot* din

890

Dicllismi de vinatoare fluiere de mmnit .
lVIetodele cele rnai modeste erau cele pe care le foloscau
- taranii pentru a prinde vinatul in capcana. 0 pictura de
manuscris prczinta un fel de echivalent al vinatorii
noastre cu de nuiele in terenurile Sub
un cort, un vinator intins pe un pat, rnanevreaza capcana
sa cu ajutorul unei sfori lungi, care se intinde intl'e
tile pline de pasari destinate a servi ca morneala
891
Se
folosea drept capcana o plasa avind intrarea strimta
8
9
2

Se de asemenea, vinatoarea cu fluiere de momit
pasari, pentru prinderea pasarilor cintatoare, folosind
ramuri de copaci unse cu clei, colivii cu pasari destinate
sa le atraga pe cele din specia lor s
9
s.
Echipajele de vinatoare. Marii proprietari printii
echipaje _ eostisitoare euprinzind oUtcari
valeti pentru ciini, sclavi san liberi, printre care multi
cum era skopeus . ( crxone:vc;), insarcinat. cu
depistarea vinatului, valetii
})entru ciini dres()rii de sau
de leoparzi 9i de africani (specii de pisici salbatice)
894

Vinatoarea cu ajutorul pasarilor de prada, ulii;
vulturi etc., binecunoscute de greci de romani, era
foarte in Bizant. Ijucrari despre
folosirea pasarilor de prada erau intocmite de
cum a fost Constantin Manasses, autor al unei descrieri
a vinatoarei de cocori cu ajutorul

Dresol'ii de
Oimi purtau pasarea pe punmul sting pentru a se
de ghearele lor, purtau de piele, care le
protejau mina cotul. Picioarele pasarii, prevazut,e cu
clopotei, erau legate cu curele tinute sub dcgetele
torului
896
Aceasta metoda se foloseUJ mult pentru vina-
toarea de potirnichi, pe care le scoteau din cul-:
* Hcge legendar al Caldeei. Scriptura il , un puternic, vina-
tor in fa!a lui Dumnezeu". (n. trad.)
146
lor. Dresorul lansa pasarea de prada, care li'
vinatul, iar ca recompensa, el ii daruia capul
'pasarii eapturate, pe care il tiiia cu sabia
897
Vinatoarea
cu ajutorul era atit de populara incit copiii,
erau initiati in practicarea ei. Viitorul apostol al slavilor,,
Constantin, avea un cu ajutorul caruia vina pasarile
mici: intr-o zi, lansat a fost 1uat de un vint foarte
, putemic nu s-a mai intors; copilul a fost a tit de decep-
tionat incit nu a mai mincat timp de doua zile
898

Potirrdchile erau vinate, de asemenea, cu arcul cu
Stjutorul ciinilor alergatori. Pentru se folosean in
timp ciini se vinau uneori de pe cal
899

Vulpea era vinata pentru blana. Cerbii, capriorii, gazelele,,
porcii mistrcti existau in numar mare in Peninsula Bal-
canidi. Se gaseau; de asemenea, in Asia Mica 9i in
regiunea Olimpului din Macedonia
900

Ciinii de vinatoare se imparteau in doua categorii :
ciini alergatori 9i copoi. Ciinii din insula Creta erau re-
numit.i .pentruflerul lor, cei din India, de o talie foarte
mare, erau buni pentru vinato'arca de animalc mari
901

Sc adul',eau ciini din alte tari si s-a vazut un membru din
familia imparatului loan' al VIII-lea solicitind ciini de
talie mare regelui de Aragon, Ferdinand,}n anull416


Se dresau de asemenea cai pentru goana. In ajunul caderii
Oonstantinopolului, marele duce Lukas NotaraE; a facut
cadou fiului sau trei cai invatati sa mearga pe drummile'
cele mai grele so3.
Rhu!uiala in tim1ml unei mari vinatori. Vinatorii,
imbrac.ati cu scurte, cu capul descoperit sau
purtind o boneta de forma conica, porneau la drum
inainte de rasaritul soarelui. Armele lor erau arcul, tolba
cu saget.i purtata in banduliera, o sabie sau un pumnal
la cingatoare, adesea un bici sau o crava9a, uneori o
n1aciuca, un topor sau o tepu9a pentru vinat mistreti
o piasa atirnata pe 'umeri
904
Ajun9i la locul de intilnire,.
se in ordine 9i in Un epoptes (inspector)
in:::,rmat cu. un. baston, veghea la pastrarea ordinii. Peste
putin tilnp ei se in rind la mici intervale; uneori
formara un semicerc spre care era indreptat vinatul, .sau
se imJ)artmm in patru grupuri pentru a incercui prada
schimbau aceasta ordine dupa imprejurari.
Pescuitul. Viata pescarilor nu ne el;lte cunoscuta
decit din legi sau de la scriitori, cum au fost Tzetzes
14T
altii, care folosesc terrneni vechi pentrtl a compara obi-
ceiurile antice cu metodele cu uneltele de pescuit din
vremea lor: barcile, plasele prevazute cu plute, uneori
instalate in mare pe stilpi vinatoarea nocturna de
crustacee cu harponul, la lumina tortelor. Dupa cum s-a
aratat, locul detinut de in alimentatia bizantina
demonstreaza ca pescuitul trebuie sa fi fost 0 indeletnicire
rentabila. Pescarii forman corporatu sub patronajul
SfinWor Fokas Gheorghe, protectori ai marinarilor
90
5.
OAPITOLUL VII

Fara a reveni asupra doctrinei economice . care domina
in Bizant
906
, amintim doar ca t}i comertul
erau controlate strict de d1tre stat, care reglementa,
producea, cumpara, vindea
907
, . rezerva monopoluri,
supraveghea intreprinderile partl.culare. Statul pretindea
productie de buna calitate ii fixa atit cantitatea, cit
pretul.
Aceasta orientare data de stat nu avea, ca in zilelt
noastre, un scop de rationalizare.
Preocuparea imparatilor era, indeosebi, de a asigura
aprovizionarea Constantinopolului cu alimente, apro-
vizionarea atelierelor Palatului cu materii prime, frinarea
lacomiei negustorilor precum sa incaseze cit mai multi
bani pentru vistieria statului. .
cum a remarcat Gheorghe Bratianu, acest reg'im a
durat atit timp cit conducerea centrala a fost puternica.
Oind aceasta a slabit, piata libera a predominat mono-
polurile au disparut, pina in ziua in care au fost conce-
coloniilor straine, care au ruinat statui bizantin
908

Incepind de la Comneni, acest regres al economiei dirijate
a devenit din ce in ce mai evident. .
Nu vom reveni asupra acestor lucruri, dar vom cauta
Sft ariJ"tam ce a insemnat viata industriala si comertul sub
aceste regimuri diferite, -instrument de schimb,
drumurile cornertului de mari proporW, tehnicile indus-
148
triale, intr-un cuvint bizantina sub aspectul ei
ecotltJmic.
I. De Ia migini !>ina Ia cuce1irea araba
Doctrina etatista, de la a dtirat
faraj ])rea multe piedici, pina la secolului al XI.:.lea.
cauza a dumtei sale a fost unei
monede sanatoase timp de opt sute de ani. .
De la reforma lui Constantin pina la domnia lui
Alexios Comnenul, solidus-ul de aur al avea
intliotate pe piata internationala. 1n Ceylon, 1n secolul
al VI-lea, el era preferat fata de moneda persaria
909

1\loneda. Sistemul monetar al Bizantului data. din
vrernea lui Constantin, care :1 inlaturat moneda de argint,
devalorizata a adoptat monometalismul in al1r 91.
U nita tea uzuala a fost ,galbentd" (solidus aureus),
v6!.HO'fLa care cintarea 4,52 la 4,61 grame.
Dintr-o livTa de aur 7,hpa se confectionau 72 de
astfel de monede de cont, ceea ce reprezentau in greutate
327 grame
911
. Pentru plaWe de valori importante, sumele
enm evaluate in livre san in (100 de.livre).
l1a secolului al IV-lea, raportul aur-argint era
de 13,71. Livra de aur valom 1000 de piese de argintsau
miliaresia. cintarea 2,24 grame valora
12 cri ma,i putin decit moneda cle a,ur. Mai exista, de
. a;,emenea, in circulatie kerationul de argint, care valora
jum{ttate dintr-un miliaresion
912

Constantin stabilise, de asemenea, un raport . precis
intTe jollis, moneda de arama moneclele de argint; dar
se fabricau prea putine monede tie arama de proasta
calitate, fara marcarea valorii. Aceasta a dus la reforma
lui "'-\nast2.sie din anul 498 : ol a batut jolles mari de bronz,
marcate cu M valorind 40 de sesterti ( obol) preciun
monede cle 20, 10 5 sesterti 913. .
. ,In eadrul plaWor, monedf>le de. aur nu se nun'titrau,.
ci r;e cinti1reau, fiindci1. multo dintre ele erau
iar roeseria. de cintaritori de aur era. rentabila
914

Desi so crede cit ar fi existaJt sub Iustinian o eriza,
eeonornica in Egipt, descoperirile 3JU aratat ca ba.terea
monedelor sale era abundenta, ceea ee :presupune exis-
unui eoinery inflol'itor. Procopius pare sa-l fi a.euzat
pe nedrert de a fi falsificat monedele, pentru ca solidii
149
1:le a,ur cu efigia sa, care au fost descoperiti, nu jm;tific3b
deloc aceasta acuzatie
915

Cnmcrtnl in Extremul Orient. Dupa epoca alexand:rina,
cornertul eel mai rentabil era eel al I,evantului; impor-
tanta sa sporise inca din Bizantul secolului al YI-1ea,
unde, mai mult ca oricind, se cau'tau articolele sale dt> lux,
dintre care doua mai insemnate era.u mirodeniile si ma-
tasea. Negustori cura.joi;li, care, 1)e mare sau pe 'useat,
incercau sa ajunga la pietele Arabiei, Indiei, Chinei, sau
maea.t Sa Se apTopie de acestea cit mai mult posibil, riseau
mult pentru a obtine mult 916.
In secolul. al VI-lea, Constantinopolul a mmat Ale-
xandriei i;li Antiohiei, ca principal antrepozit al marfurHo:r
Orientului. Matasea ajungea aici sub forma de mateyie
bruta sau baloturi de tesaturi care aprovizionau atelie:rele
Palatului comertul de export.
Tot in Constantinopol era concentrat comertul cu mirode-
nii : piper, etc., foarte folosite in far-
maceutica de asemenea, ca moneda de schimb cu
barbarli
917
Dupa prima asediere a Romei de catre Alarie,
in anul408, prtntre lucrurile cerute pentru rascumpara:rea
au figurat 3000 de livre do piper
918
Pe de a.lti1
patte, aceste pro,duse, considerate ca 'venind din t
1
ari
e.xcitice, permiteau imparatilor sa ofeJie daruri unor
ducatmi barbari sau unor biserici din alte tari
919

Drumul pe uscat al miitasii. Din epoca romana, un
negustor macedonean, Macs 'Titianos, recuno:<.cuse eta1wle
acestui "drum. trinlis agcntii la Kashgar, in oaza
Tarim, princtpalul antrepozit al
920
Acolo soseau
caravanele venite din Chang'an. In partea occidenta,Ja,
caravanele plecau din Antiohia, traversau Eufratul Ja
Hferapolis (lrlabough ), strabateau tinutul partHor :prin
Ecbatana (Ramada-n), Rhages (aproape de Teheran),
Kelratompylos, oaza Jl!erv, Baetria, ajungeau in Pamir,
la poo,lele diruia se afla 1'urnu.l de piatra. Acolo se faceau
schimburile intre caravanele chineze si cele occidentale.
La J{ashga,r drumul se bifurca, spre 'nord prin Isse(lon
Scythica (Kucha ), Issedon Serica (Leo1t-l(tn) poa::rta
Daxata (Yumen-guan), iar spre sud, prin "Yarkantl;
IOwtwn, ]}!iran; apoi cele doua drumuri se reintilneau la
Throaona ( Touen-houang ). Caravanele patrundeau
150
. 'in China ajungeau la Sera Metropolis (Ohang'an) la
Saraga sau Thinae (Luoyang, Hencm-ju) 9
21

l'ie putem imagina cit timp le trebuia baloturildr' de
matase, plecate de la Chang'an, ca sa ajunga pina;. in
Antiohia. Greutatile erau considerabile. Caravanele aveau
de straN1tut mari intinderi de desert si sa travergeze cei
ai Asiei, Tian-Shan, Pamirul, Himailaia.
In legatura cu aceasta, in zilele noastre s-a facut () ex-
ciudata .. in anul 1931, Audouin-'Du-
breuil, organizata de firma ,Citroen", propus . sa
urnwze drunml milenar al matasii. Pornind din Beirut
in aprilie 1931 eu un echipament din cele mai perfec-
a trebuit un an, o luna 23 de zile pentru a
ajunge la Beijing, la 12 februarie 1932, dupa ce facusera
aproape 11 000 de kilometri, din care 6 000 pe teritoriul
chinez
922
in timpul lui Justinian caravanele faceau
150 de zile, din China pina la frontiera persana 80 de
zile, de la aceasta frontiera pina la cea
923

Moimrhia sassanida, traversata de caravane, nu a
intirziat sa acapareze monopolul asupra vinzarii matasii,
care ii sosea prin oaza Sogdiana (Buhara, Samarkand),
unde se opreau caravanele chineze. Mai multtl de
intre Persia fusesera recunoscuM ca
piete ale matasii: in sud, Callinicum pe Eufrat, in centru
Nisibis, la nord Artaxarta probabil Dubios. Aici se
intilneau negustorii persani, indieni bizantini. Mai mult
deCit atit, persanii se amestecau in transporturile
maritime indreptind baloturile de matase spre golful
Persic, unde emu imbarcate pentru Ale,xandria
924
Pentru
a se sustrage acestui monopol, Justinian a incheiat
cu regele din Aksum (negus al Etiopiei), ale carui nave,..,
plecate din Adulis, ajungeau pe Ceylonului; unde
chinezii aduceau matasea; dar aceasta. a dat
rezultate, persanii avind o privilegiata in
Ceylon 925. .
K u este deci de mirare ca al doilea razboi al lui Justi-
nian cu a avut ca rezultat o asemenea a
pretului matas1i brute, incit atelierele imperia.le au fost
incomodate in cumparaturile lor. Basileul a fixat atu'nci
un maxim de cumparare (15 solidi-livra)
926
, dar ne-
gustorii persani au reJuzat sa-l respecte au sistat orice
vinzare. Manufacturile particulare, lipsite de materia
prima, inchis atelierele un mare numar de
au plecat sa lucreze in manufacturile persan<:J. Atv.nci
151
sirianul Petros Barsymes, c01nes largitioman :;;i director
al atelierelm Palatului, l-a. determinat pe Iustinian sa
sat:isfad1 ]Jretcntiile negustorilor ]Jtrsani, in sehimh r<'-
z(irvind statului nwnc):polul cum:pararii n1atasii. Atelic:rde
Palatului rEluat intrcaga activitate in cmind m.1 au
mai iiteut fata,. c;: rerii, inc it ace st comes largitionwm a FUtut
-.,inile matase unor ateliere pai'ticulare. Cnmpara,:rea
matasii a fost in felul acesta dirijata iar st:'ttul, fii:nd
singmul cumparator, a p1:s mai capat cereri1or
negustorilor persani ( .540-546) 927.
Citiva ani du:pa aceea a avut loc m1 eyeniment ,care
sa confere o importanta considerabila indm>txid
matasii. Prin anii 552-554, doi originari lin
Asia CentraH1, au adus in Bizant oua de viermi de matase,
in int-eriorul unui baston de trestie si au reusit sa-i faca
sa eclozeze sa-i hraneasca en frunze de dud'.
d1ruia calugarii ii :propusesera de la inceput 'Inportarea
acestor viermi, i-a recompensat din a
plantarea duzilor
928
Dar rezultatele acestei pretioase
achiziW nu s-auputut Jace simtite .decit n1ai tirziu, ia:r
in care a_pus cll,pat razboiului cu Persia, vechile
prevederi :privind"'vinzarea matasii au fost reinnoite
929

Dupa moartea-1ui Iustinian monopolul persan a fost
amenintat. Turcii ( 'I'1t-lciu ai chinezilor), originari di11
Alta.i,.s-au rasculat impotriva mongolilor au intemeia,t
imperiul turcilor occidentali, care ocupa Tra:hsoxia1m,
punind>stapinire pe drumul matasii. Sogdianul :M:aniakh,
condue.ator de caravana (originar din Sogdiana), s-a
dus Sa"-l intilneasca pe Chosroes, din partea hanulni
Istami; dar ofertele sale an fost respinse negustorilor
..tpersani li s,..a interzis sa cumpere matase in Transoxiana.
Apoi Ista.mi l-a trimis pe Maniakh la Constantinopol a
incheiat o alianta cu .Tustin al II-lea (.565-578). F'b:a
indoiala, dupa i-:ritroducerea viermilor de matase in Bizaut,
s-au intemeiat manufactnri de matase, dar productia t?Ia
inca insuficienta. Turcii au avut astfel o piata pentm
vinzarea matasii (ceea ce nu putuse sa obtina Iustinia'n),
Justin al II-lea s-a elibuat de nwnopolul persan u
20

Industria comeftul matasii nu au ramas mai
prospere nici in Iran. Calatorul chinez Hiuen-tsang, cnJe
a mers de-a lungul frontierei Persiei, la inceputul secoluiui
al VII-lea, lauda 'i.ndeminarea tesatorilor de matase ;d
lina a fabricantnor de covmure, recrutati de altfel,
dintl"e artizanii provinciilor bizantine ale Siriei Asiei.
152
}'f;eL veniti de bun;1 voie san aclusi cu forta i'n timpul
razhoaielol: dintre cele dona impuii
931
,,,
if:alca a ctmwrtului Calea pe Marea
Ro9i13 prin Oceannl Indian era, cunoscuta inca dii1 cca
nwJi indcpartata antichitate. In timpnl donmiei impi!l,ra-.
i Augt:stus, un navigator, Hippalos, a desccipn'it
re;:;Lrnul nmsonilor din Oeermul Indian si, renuntind sa
mii mearga lungul coast1ei, avintat in n:lare
penlru a ajunge pe l)iat,BJ Ceylonnlui
932
. Dupa cum men-
tim Paza 1111 grec st<1bilit 1n Berenice la Marea in
timpul lui Claudiu al lui .Nero, din acest port pleca in
fiecare flota Indiei care vizita in primul rind portutile
Aflieii Orientale aroi traversa Oceanul Indian pina in
Cerlon
93
:'.
'Acestc traditii erau inca vii in epoca bizantin:'L Ca-
nabl Nilului nu rnai era i'olcsit, insa mai multe pm:turi
la .3Ja,rea i!rimea,u produ;e ale .Lirabid, Afrieii
Orientale ale Indiei. Principalul port U<1 Klysma {a-
l)roape de ampla,sarea actualrt a Suczului), aparat, de o
.A.iei se aducea,n tam!ie din ITymiar (Y exneiJ),
de pe coasta SomaHei, mirt, aloe toate p:,llr-
fmnurile
934
niai exista Aila, situat in fundul Golftllui
.Aktba, la intrarea earuia Sf' afb insula IoLabe, undo na
instcllata nmm irnperiaUL Aila primea vrocluse din Htte-
riornl Africii: haga din insulele Dioseoride (Suco-
\, a banos, sant:1l lemn vrctios, parfnmuri din Arabi8J
";_., pe eo as ta Aromelor (Somalia) in prod use
din India
93
n.
Regatul Aksum avea, dupa cum am vi'tzut, portp.l
Adu1is, la sudul _lYE\,rii 1m iucarca, marufri pentru
dar prj mea totoda tti, prod us? din Africa, pe. care
le e:xporta : tamiie, mirodenti, papirus, aur pe
care {'aravande il ofereau in schimbul sarii fierului
936
.
Piata Ceylonului. Insula Ceylon (Taproban) era tinta
tutmor acrstor flote din porturile 1\Htrii Rq;:;ii.
Aiei Pxista o piata i'reevt>ntata de flotele
chineze, care acluceau mataSc\ miroclenii de 'catre
navele din India i;\i Persia. Nu avem info1matu asupra
nmnilrului de bizantini care participau la acest
9orunt, Kosmas fiind aproape singura noastrn sursa
937

Intntdeauna, India i;\i produsde sale erau, daea se poate
spune ai;\a, la moda in Constantin(\)pol. 0 sala a :M:ateiui
Palat situata aproape de Consistoriu se numea at "IvSo/.'!
i53
(Ipcdienii)

iar la Lam1)sakos s-a descoperit o tava


de argint {eprezentind India prin figurar unei femei
zate, avind pe cap un turban, bri'1tari deasupra cotului,
tinind un arc mare, inconjurata de maimute cu eoada
lunga, de un papagal, o dropie, iar la picioarele ei; doi
gladiatori ingenunchind un leu un tigru
939
Mai tiry,iu,
bizantinii aveau sa se delecteze cu tribulatiile din tine-
retea lui Buddha, descrise in romam1l V arlaam I oasaj,
tradus inlimba greaca
9
4.
aveau prioritate pina in Ceylon. Ei tri-
miteau aici corabiile, care aduceau m.arfuri pretioase in
antrepozitul situat la yarsarea Tigrului Eufra,tului.
Fiind primiti cu caldura de ei se
bucmau de privilegii scutiri de impozite. In trJJnzactH,
moneda bizantina era preferata
941
.
Insula Ceylon producea ea ametist din abun-
dmtt>lL Ea primea produse din intreaga Indie iar flotele
sale se duceau in Indochina chiar in China, in cautarea.
matasii a rnirodeniil9r
9
4
2

Un negnstor: Kosmas Indilwpleus1es. Kosmas fm
tipul acelor negustori, poate in timp annatori,
ca.re nu se temeau de calatoriile lungi. El sustinca ett s-a
nascut in Egipt enumera calatoriile. bine
Marea Btiopia. In anul 525, in n:Jon1entul in care
regele Etiopiei pregatea o CXIJeditie impotriva homeritilor
(Yemen)
943
, el se afla in .portul Adulis. Dupa marturi1<1irile
sale, ,a, calatorit in Persia, Arabia ,in golfuTilc romane"
( Golful Akaba Suez). Mai mult decit a tit, a fost in India
intm!ioara {?i a trecut pe linga Barbaria_, unde eTa [il:t<tat
Zi1igionul, la deschiderea spTe Ocean. ]'l imic mai confuz
decit acest intrucit el localizeaza Ceylonul in
India interioara care, dupa Bury, ar fi coa,sta Ari1biei
sau cea a Africii, considerata Barburia. Ceea ce faee yero-
simila una din aceste ipoteze, este mentiunea de a fi na-
vigat in lungul coastelor Dioscorides ( Socotor1t ). Ex}Jl'>tSia
de l1ulii se extinsese in toate tarile mirodeniilor p<J,rfu-
mui'ilOr, pe coastele Arabiei 9i ale Africii 944.
. Rezulta de aici ca., in ciuila poreclei de Indiko-
plell:stEs* ce i s-a dat, nu este sigur ca el ar fi
Golful Persic ar fi ajuns pina in Ceylon. Toate det[l,liile
pe care le da despre aceasta insula despre piata de acolo
':i:
.::
.*: Cel care a navigat p!nii In Indii (lb. gr.) (n. trad.)
154.
. ar rrovcni din pmestirile altor navigatori
945
, ca de
Sor:atrcs.
["''rim is ln inaintca domniei lui Iustin, Sopatros are .o'razia
:sa W.i i kasca un arnbasador persan, care sustinea in fat a regelui Cey1onului
c(a stilplnul s{m ar fi fost ma. putcrnic dcclt imparatul roman. ...
h>trebat la rindul san, Sopatros s-a mnltnruit sa-i arate regel\\i un
roman o drahmil persan{t de argint. Singhalezul nu a czitat sa
ca suveranul care a butut ascmcnca nwncde de aur era eel n;,ai pu-
ternie 946. l
Ar fi omc prea eMegoriea afirmatia IJOtrivit eareia
Kosmas nu ar fi fost in Desigur, aceasta nueste
decit o ipoteza, insa multe pasaje pe care le putmn re-
man:: hi pun stirea sa, justifica bauuiala.
[Spirit curios, cl tot ce a viizut in Etiopia: aniniale, r:are,
arhorii en mirodenii, plnii monumenlde, de exempln, in Adulis, uri, troti
de aur, acoperit en o inscrip\ie in numcle tmui Ptokmeu'.' Re-
gele ,:in Aksnm i-a eerul sa i-o copieze. El a fi\rut a.:;casta en ajuloruiunui
alt negnstor, prietenul siiu Mcnas
047
, rclatind amintiri person ale ;;i op 6vcstc
trii.itii. Insa nu exista nimic asemanator in informa\ iilc p.e care lc fl.wnl.zcaza
desrr< Ceylon piata .sa. El fie cii Jllcntioneadt sursdc ca in vovestir.ca
Iui Sq;ratos, fie di riiminc confuz nu afirmi\ nici milcar ln mocl formal
di m ti intreprins accasta expeclitie. J
fartea din llU rste 0 poveste de ci
1m udcvarat tratat tic ccsmologie, pe care se stradtliel}tc
sa o puna de ttcord cu Vechtul Testament. S-a pres11pus
ca s,hmci c1nd a scris 1'opogmjia cre.Jtinii, douazeci cinci
de :uJi - sust.ine el - dup:1 9cdcrea la Adulis, adie:1 pe la
anul 550, se ealugarise ca prietenul san Monas

iar
cosmologia c:are se preda in monastice era expusa
l;ii fl
949
El de altfel, di doctrina sa i-a ft:ist
com.unicata de un oareeare Patrieiu, venit din tara cal-
d.eenilor impreuna cu discipolul sau Thomas d,in Edessa
l;ii cu ti.inpul episcop al 1ntregii JJersii !l
50

spingiud teoria sferieitatii Terrei, prin argumente,
ca imposibilitatea antipozilor, el indi.ea forma Teri'ei ca
fiini-l un d.reptunghi, cum ua eea a Tabernacoluluieon-
struH de Moise. Situat in centrul Gniversnlui, ineonjurat
de ocean, de care se intinde Paradisul terestru,
l)3Jmintul cste acoperit cu. un fel de CU.l10la, de catte cer
si f!nnament '
, Lcwrarea, astazi in douasprezeco earti, nu
cup;:indea la ()rigine dec1t cinci. Oelelalte ar fi fost
pentrn a ra.spunde parerilor contradictorii.
l55
despro Ceylon so gasesc in c<1rtea a care pare n, fi
fost .extrasa dintr-o alta lucrare
9
5
2

[Textullui Kosrnas a parvenit prin trei manuscrise. Valicanus gr. i199,
tn scriere unciala, nu contine dccit primele carp: este coilsiclerd ca
fiind eel mai vechi ar data din sc..:olul al X-lea. Sinaiticus1186, stct.<lul al
XI-lea, contine ccle douasprczcce darnltima c5le incomplcta. L,,u.ren-
tianus Plul. IX, 28 secolului al XI-Ira). Ac.estc trci manuscrise
sint i';ustrate cu harti desene, figuri episoade din Vechiul Noul Tes-
tament, de asemenea, cu .animalc cu plante. Uncle clescne pot si\ pro, ina
dinll-o tradilie care ajunge pini\ Ia Kosmas
9
5
3
.]
Comerf.u.l en popoarele din nord. JJrin porturile dm
Criineea, Ohersones f}i Bosporos, unde Iustinian restabilise
autoritatea imperiala
95
4, negustorii aduceaLl gotilor, huni-
lor avarilor mirodenme din Orient f)i 1nodusele indus
triilor din Constantinopol din Siria. Ei luau de aici) 1n
schimb, blanurile din Nord, probabil chihlirnbM' de
Baltic,3, 9i, din sclavii schimbati pe grin pe
vin
9
"
5

Principala dovada asuln'a r1ecstor relatii const1 in
obie<;tele de argintarie bizantina din secolul al VI-lea,
descoperite in Rusia in Siberia. Abundent,a desecrpe-
ririlor este renmrcata nmi ales in veehva guberniP I-'<c'l'ln.
Sint farfurii de argint putin adincite, de dimeusinni
diferite, impodobite cu o :cruce cu bratele lat.ite la,
mitati, im prejrnuita cu o coroana vegctala, impo<il; ;Jite
cu email pe un fond de linii concentrice oudulate. Pe
sint marcaje de control cu efigii inaperiale aureolate.
Au fost rccunoscuti :Maurikios, Fokas,, H<'raklios, ca
urmare a c.ompararii cu mmwd0le lor
9
5
6
.
. Alte descoperiri celebre au fost facute: la Sevas!U]10l,
un relicvariu de argint, impodobit cu medalioane ale lui
Hristos ale apostolilor
957
, la Kerci, in aimll891, scutul
avind in partea de sus un inel de atirnare, reprl"zentind
in gmvura un imparat, eu capul aureohtt, calare Jk eal,
cu o h1.nce in mina; el cste 11rccedat de zeit<1 Vidoria
fluturind o coroana urmat de un l)aznic, adapostit sub
un scut imens prevazut cu monograma h1i Hristos
958

Acrste obieete patrundeau pina departe:, cum o de-
monstreaza tava de argint, lucrata a'tt repmtsse care
prezinta doi ingeri adorind crucea impodobit{L cu
descoperita in anul 1867 in insulcle Berezoff pe fhrviul
Obi (Siberia)
959
; Originea sa siriana este posibila. l.:a fel
este cazul unci alte tavi tle argint deseoperita in ,.,"(chea
Perm. Ea il reiJrezint{t pe Hristos pc cruee, ]ar
156
in medalioane, reunite prin irnpletituri de linii, apar teme
evanghelice. Dar, in timp ce ingerii de pe tava siberiana
tin de arta cll1sica, crucificarea din Perm este tratata
intr-o mauiera care. arta popoarelor barbare.
Foarte misterioasa este originea acestei opere stranii
executatc poatc de un barbar pcntru, o comunitate
tina
960

Con1ertul cu Oeeidentul. In secolul al VI-lea . Occi-
dentul, ocupat in mare parte de popoarelc barbare, era un
bun pentru comertul Constantinopolului al
marilor orase din Orientul bizantin. Victoriile lui Iustinian
asupra vandalilor a gotilor ii redasera Bizantului
pinirea marii prin aceasta libertatea de navigatie, care
avea sa fie foarte acHva pina la invazia araba.
Oomertul intre Orient Occident era practieat de
negustorii din porturilc Sirici, din Asia Mica, din JLgipt,
ennoscuti cu totii sub numelc de sirieni. Ei dueeau in
Italia produsele ,;primite din Indii din China.
petreccau lucrurile de la. intemeierea Imperiului. Pina
atunci, negustorii italieni trimiteau flote in cautarea
accstor produse. Insula Delos, astazi stinca pustie, era un
imens antrepozit al acestor marfuri, unde fiecare negustor
roman avea pravaliile, hangarele sanctuarele sale; da;r
in timpul razboaielor civile acest eomert a fost ruinat
a,tunci a inceput na;vigath1 negustorilor sirieni spre ocei-
dent
961
Ei nu numai ci1 frecventau porturile din occident
ci intemeiau eolonii stabile in toate mari, la
Roma, la :0Teapole, la Ravenna, la Oartagina, la l\farsilia,
la Narbo etc. Unii sirieni practicau in aceste colonii toate
felurile de meserii, in special aceea de mimi. Ei erau in
geneml putin stimaF deromani 962.
Aceste colonii au supravietuit dupa ocuparea Occiden-
tului de eatre popoarele germanice. Aici a avut loc chiar
o renastere a comertului in vremea, lui
Iustinian : ceva mai irmlt, navigatorii, deveniti mai in-
d.Tilzneti, au strabatut coloanele lui Hercule, au infruntat
oeeanul au atins Insulelc Britanice.
Coloniile siriene. Una din cdc mai puternice eolonii
ale sirienilor era cea de la Homa, uncle s-a dezvoltat nn
cartier oriental la poalele eolinei Aventin
963
Sirienii
patruns in clerul roman iar influenta lor a devenit a tit
de puternica incit in secolele 'al VII-lea VIII-lea cea
rnai mare parte a papilor erau greci sau orientali
9
64.
;157
Foarte numeroase pros perc emu eoloniile slriene stahili te
in Galia, dupa cum rciese din inseriptiile funerare, in
Hmba greaca, mai ales din scrierile lui Grigore din
'Tours. Aceste colonii avusesera ca punct de plecare por-
turile Marsilia Narbo, dar ulterior avansascra .. foarte
adinc in inter'iorul tariL 1n galo-romane aflate inea
in pieioarc sub dominatia franea, sirienii formau corpo.
ratii (li se spunea pe atimei nationes ), care det;ineau cea
mai mare piilrte a comert;ului a industriei.
[Clntl regelc Gontran facut intrarea sole11lllii In Orleans hi 4 iulie
ccle trei nationes can locuiau ora')ul, latinii (gaJocromani), sirienii
fo\Teii i-au in intimpinare cu clrapelele lor 1-au aclamat, fiecarc ln
IimlJa lm
9
6
5
Un conciliu tinul Ia J'\arbo In anul 589 a interzis go}i!or, ro-
nc:milor, sirienilor, greeilor cvreilor sa lucreze cluminica
966
.]
Din porturile l\'I:editcranei, imigrat;ia siriana a urrnat
doua drumuri ; ;,;pre apus, eel al trecatorii. ?\au-
rouze s1 vaii Garonei, spre nord pe vaile Ronului, ale
Saonci Senci.
Un prim val a ajuns la Bordeaux inainte de secolul
al IV-lea, dupa cum o atesta inscriptiile funera:e
967
, iar
in secolul al VI-lea, Grigore din Tours istoria
negustorului sirian Euphron, perRecutat de episcopul din
Bordeaux, Berthranmus, rare era invidios pe bogatiile
pret;ioasa sa relicT a 8, Sfintului Sergiu
968
.
Cel de-al doilea drum eel mai important, era mareat
de coloniile din Vienne
9
tl
9
, din I1yon, unde un oarecare
Constantin nascut in. Germanicia (Commagene), practica.
meseria auririi argintarii metalelor ( ars barbaricaTia)
9
<
0
,
la Autun
9
71. ,;:
In valea I.1oirei, undeam.menyionat colonia din Orleans,
gasim sirieni la Tours, unde episcopul Grigore culcgea cu o
adevarata predilect;ie 'povestirile pe care ni le-a transmjs
despre Orient 9<2. La Paris, negustorii sirieni emu
l)i influenyi. Unul dinire s-a ales episcop cu ajutorul
darurilor, a dcstituit pe toti Litularii funct;iilor ecleziastiee
i-a inlocuit cu sirieni
973
in regiunea renana, in cpoea,
Jmperiului de Sus, Trier a avut o mare colonie sirianii
974
probabil ca de acolo Siricnii s-au raspindit in Germania
975

GUatoriile Jlen1ru importuri. in secoltll al
YI-lea, coloniile siriene din Occident erau aprovizionate
en marfuri orientale prin calatorii anul:l,le, ceca celasa sa
se presupuni:'t ca exista un comertdnfloritor : in acest fella
158
Alex;3tnclria armatorii erau specializati in comertul en
tari. Existau (vase armate pentru
portudle Galiei), (orientate spre Spania)
altele- destinate porturilor Italiei
976
. 0 flota comcrciala
aparti!lind Bisericii din Alexandria pierdut in Mal'e<>.
Adriatiea incarcatura, care consta in griu, argint, tesaturi
scumpe
977
.
[Alte- nave ale biscrici, inci\rcate en 20 medimne * de grin au
ajnns in Anglia dnpa donazed- de zile de traversare. un condncator anglo-
saxon a cumparat jnmatate din inci\rcatnrii la pretnl de nn solidus pe o
medimnii ccalalta jumatate cu zinc, care s:a transformat in mod mira-
culos in argint
978
0 alta navii alexandrinii, aruncatii de furtunii pe coasta
britanka, a rcveni t cu inciircatura de cositor
979
.J
Aceste curse regulate pentru Occident existau, de
asemen'ea, in porturile Siriei, dupa cum o arata dou,a
povestiri:
[A\Ia cum aratii Via!a sfintei Genoveva, Sfintul Simeon Stilpnicul !i
intreba pe negustorji care se intorceau din Galia despre sf!nta din Paris,
direia ii, transmitea salntul sau prin intermedin! lor oso (intre anii 4,51
459). 0 alta miirturie aratii cii aceste legaturi regulate pcrsistasera pina
In secol\JI urmator. Grigore <.fin Tours ca aproape de Nisa traia
un stint sihastru, Hospitius, care, in postul se hriinea cu
radiicini ea din Tebaida : in ficcare an, negustorii egipteni li
aduceau asemenca provizii os1.]
Marfurile importate. Existau, mai produsele
Siriei ale Egiptului. Vinurile de Gaza Sarepta erau
foarte renumitein Galia faceau concurenta vinurilor din
Italia; mai multe relatari arata ca acestea se bucurau de o
mare cerere
982
. Se importau, de asemenea, ulei cp,re era
solicitat la unde se fabricau deja sapunuri,
fructe: Urmau apoi produsele Orientului: papirusul din
Egipt:, singurul material folosit pentru scris
983
, cerneala
de purpura in mirodeniile, matasea parfu:-
+esaturile din bumbac, necunoscute in occident,
stirneau :JJdmiratia lui Grigore din Tours, care descrie
fructui de bumbac ce i se adusese din Palestina
984
. Se
cautau indeosebi matasurile care patrundeau din ce in ce
mai mult in portul civil ecleziastic care se foloseau
ca tapete. Grigore din Tours cumpara astfel o stravec1H>.
* MEDIMNA. Unitatea de masura greceasea pentru capacitate,_ ln
valoare de 51,79 lilri.
J.59
tesatura de despre care i s-a spus ca servise la.
1nvelirel:l, crucii lui Hristos ; el taiat-o. in buca,ti pe care
le-a impartit diocezei sale
985
.
Sa mai produselor fabricate, de
exemplu sticlaria din Sidon, destinata exportului,
cum o indica marca de fabricatie in latina, de
inscri.ptiile in limba greaca
986
. Constantinopolul exporta,
de ftsemenea, in regiunea, Meditem;nei, precum in Egipt
in Ita,lia san in Africa, capiteluri de marmura de
Proconez folosita la constructia bisericilor a palate-
lor 9.87.
Acest comert acti'V intre Orient si Galia nu incetase
inca in secolul a.i VII-lea. in 716, Ohilperic alII-lea
ii confirma manastirii din Oorbie I)ierderea a dona docu-
m.ente: lui Olotaire al III-lea (656-673) al lui
Cl1ilderic alII-lea (673--'--675), prin. care, la varna din Fos,
se excepteaza plata impozitului produsele alimentare
cumparate de oamenii Bai in portul cu
de a solicita cai de pentru a le transporta, dar su-
pnnindu-le la o anumita limitare. Lista acestor marfuri
!7i a cantiti'ttii autorizate ofera o imagine a amplorii co-
rnertului intre Orient Galia pina pe la perioP,dei
rnerovingiene 9ss.
[Uiei, 10 000 livre piper, 30 I - 2 l - 1 l
-chimen, 150 l -nard, 21 - orez, 20 l - hidrium (mirodenii), 30 l -
coslum (rildacinoa5e), 30 l - curmale, 50 l - migdalc, 100 l - smochine,
100 I, fistic, 30 I - miisline, 100 l - garum (saramurii de folositil
tn buciitiiria bizantinil), 30 de muides* - papirus, 50 de rame ** - ardei,
10 l - niiut, 150 l - piei, 10 buciiti, - piei de Cordoba, 10 bucati.]
Toate aceste articole nu veneau ne'apikat din Orient,
ci distingem in aceasta lista, stocurile acumulate de produse
aduse de negustorii sirieni. indeosebi, este demn de remar-
cat faptul de a se gasi acolo o asemenea cantitatc de
papirus, ceea ce ca ocuparea Egiptului de
de catre Amr ibn al-As (639-642) nu a pus capat ex-
portului acestei marfi
9
89.
* MUIDS. Vcche masurii fran<;ezii pentru capacitate (18 h.ectolitri).
** Unitate de m!isurii pentru vlnzarea hirtiei cu ridicata, compusil
din 20 legiituri (mlini) a cite 25 foi. (n. trad.)j
160
11. Cousecintcle cconomice ale cuceririlor arabe
.Arn vazut mai sus cum cuceririle arabe din secolul al
VII-lea nu par 'sa, fi oprit eomertul sirienilor. Numai dupa
cucerirea Spaniei vizigote de catrc Tarik Musa in anul
711 atacul Constantinopolului de catre califul Moslemah
in 718, S-a intimplatea navigatia Sa inceteze de a mai
fi lilH:lra, iar comert,ul sirienilor cu Occidentul sa dispara
990

Ince:pind cu aceasta epoca, papirusul nu a ajuns in
GaH:i, dupa epuizarea stocurilor, a inceput sa se folo-
seasca IJergamentul
991
. Portul atit de activ in
epomJ; merovingiana, devenise gol. Acesta este momentul
in C<:H'O s-au depopulat s-au incintele.
In timpul Carolingienilor economia galica a devenit
exclusiv rurali'1
99
2. Ceea ce este, de sigur este fe-
nomenul disparitiei coloniHor de negustori orientali, atit
de numeroase in timpul Merovingienilor. Sursele citeaza
eel nm1t citiva sirieni insarcinati de Carol eel Thfare sa
revizuiasca 'textul Scripturii
993
. Pe de alta parte, au
exii'rt.1t schimburi de ambasadori intre Carol eel Mare,
califul patriarhul Ierusalimului (797-
807)
11
"
4
. Nici una dintre aceste misiuni nu a folosit portul
Mars ilia. Evreulisaac, care aducea un elefant daruri din
califului, ciHatorca prin Africa, probabil din Tunisia
se imbarca ajungca la Port-Vendres
995
. Misiunile
califalui veneau llrin Italia r;;i acostau la Pisa
996

Dupa infringerea arabilor in. fata Constantinopolului
in anul 718, flotele bizantine controlau din non marea,
dar nu Italia san Sicilia.
Moncda. Comert,ul de amploare incetind, moneda de
aur a disparut aproape in intregilne din Occident, unde
aveo, prioritate in timpul epocii merovingiene. Carol eel
Mare a trebuit sa creeze o moneda de argint a carei singura
pieiSi1 reala a fost denarul
997
Dimpotriva, in Orient, mo-
neda irnperiala, besantul, a continuat sa aiba cautare ii!i sa
fie protejat de guyernul bizantin
998
; ea a ramas intacta
:pini:ij in ultimii ani ai secolului al IX-lea
1
in timp ce mo-
ned21 aralba, dinarul de is-a aliniat
999

[V!nzarea sehimbul aurului, argintului al pietrelor prctioase era
monopolul eel or dona COI1loratii din Constantinopol: argintarii
care viudeau ?i eumparau metale pretioase zaraiii ("\"pocrcs!;hoct) care
trebtiiau sii aduei:i un garant
1
ooo. Constantinopolul a devenit astfel o piatii
de capitaluri. Imprumutul cu doblndil, suprimat de Vasile I, a fost resta-
ibilit de Leon al VI-lea iar dobinda a crescut
1001
t
U-c.115
161
dtl cumpihare. Dtma uncle informatii furni-
zate de izvm1re studiate de puterea' de cmn-
parare a acestei momxle stabile n-a incetat sa fie mare,
pina la criza de la sfiqitul secolului al XI-lea 1oo
2
.
[Pretul grlului Iasincl la o parte perioadele cxceptionalc (foamet!'a)
specuiatiile, ca cele ale lui Fokas din secolul a! X-Jea. sc crcde ar fi
variat i:!estul de putin timp de trci sccolc. Dupa Anclreades, fa1a mo-
neda greccasca din 1914, ea ar fi valorat 78 de centime pc medius (6,.5 lq!:}
in secolul al IX-lea, 9i 98 de centime in secolul urmator. Un litru de vin
valora 2 franci 9i 86 de centime. Dupa Carlea Ceremoniilor sarazinii, }Jote-
zati r;>i agricultori, primcau pe an 3 nomisme ( 45 de franci), 6 gallwni de
acest fel pe perechea de boi $i 54 modii de griu pcntru silminta 9i pentru
hrana. Cnii 9i catirii furnizati armatei de catre taranii din Asia Micii erau
estimati de Ia 121a 15 nornismc (125 pina la 180 de fr.anei) 1oo
3
.
In t;impul lui Leon al VI-lea un negustor ambulant poseda 1000 de-
000 de franci). La acestc fonduri cl a adi\ugat alle sume apar-
tinind unor' terti a cumpil.rat un stoc de marfu:ri, dar a pierdut 1 5.0(1 de
nomisme (22 500 de franci) pc cm'e tinea lntr-o punga ,am 'ei\zut,
spunea ei, dintr-o mare liogiJ.fie lntr-o silri\cic extrema". Tiiranul care a
sit accasta pungii a fost considerat un om bogat 1oo4.]
Tlansformarea mardni (;Cmln'i Antbii, mue din 'inde-
partrtta antichit:cote ave:cJu experienta, negotului, au .a.ca-
parat monopolul schimhurilor cu Asia Oricntalrt .. . cu
interiorul Africli. Ca,pitalele lor, Damasc, Bagdad, Cordqba.,
s-au intrecut in mareFe cu ConstantinoiJOfui. Toate dru-
murile mirodeniilor matasii, toate porturile Siriei erau
sub influenta lor. N egustorii bizantini care au continm!Jt
sa frecventeze aceste porturi vazut iu
mod ciudat reduse din C?JUZ9J impozitelor pe ca,re
sa le plateasca ar?,bilor l005. .
In ciuda starii de r(lzboi continuu intre
calif,. in pofida interdictiilor hnperiale, ca cea a lui Leon
al V-lea 1oo6, a pini1 in secolul al XII-lea un
neintrerupt, adesea, de relPvtiile politice, de misi-
. unile diplorrmtice, de trat::>.tcle de paee, intre Biz:c@t
arabi. Antiohia au redevenit, ca Con-
stantinopolul, maxi piete internatiomtle
100
7. De aici s-a.
ivit o inrautatire a economiei dirijfl,te. J\fai nmlt nlCI-
. odata, a fost controlatit de in special cea a
matasii. I{eglementarile in domeniu lasa, de rdtfel,.
sa se presupuna existent:>., unui comert activ, nu m:1i
este ln intregime monopol de stc,t. Particular[ prcmn
1Jersoane din inalta societate finantau 'intreprinderi co,.
merCHtle, cum arata povestirea despre 1mvn, apartinind
imp:3,riitesei Teodora. 1mparatul Teofil r, incendiat-o
impreuna cu incarcatura ei, nu fiindca aed comert. ar fi
fost ci penlru ea il conf'iuera nedenm de 0 impara-
teasa <1 ronmnHor 1oo:J.
CautHr"a unor noi piete. Oricit de activ a fost co-
nterl;ul cu el a fost in timp foarte dificil.
De niei, incere8xilc pentru deseopt>rirca de noi drumuri
eomerciale in seopul de a atinge, prin. cele din nord,
piei,rJP Extremnlui Orient a rehm relatiilor conwrciale
cu Occidcntul prin ..Adriatiea
Porturile Crimeii au IJermis negustorilor greci sa intre
in cimtact cu khazarii, a caror capitala, Hil pe Volga,,
o piati't incepind din sccoli1l al
VHI-lea
1009
.
! 1;re Conshntinopol H<tgdad, renneau cele
don;\ mari tmse eornerciale indreptate, unul spre Baltica
l;!i tarilc sea celalnlt spre Marea N eagra Caspim1.
Datorita pozitii, ei au fost celor
doU'a nmri leagane de calif:J,tul Bizantul.
Ei dP\ineau, de :"ltfel, ele'mentelc mmi comert de
bliin wHe, n1ierea (care inlocuia zal1arul) selavii. Ei
dPsE,ceau repede acesi;e produse pe eele doua, mari piete.
bizantine arabe, de:scope:rite atit de frccvent
in R;ttsia, atesta existenta acestor dnunu:ri comerci::1,1e.
Consecinla activitati i comerciale a fost crearea de
antrepozite fortificate '(gorMtu.ri ), Construite de Varegi,
can' sl-au stabi1it ;:o,:;upn1. slavilor. Aem.:;lc autre-
DiU deveuit intr-!J in em.e Occi--
1m drcit econornir;, ftgrara,, in c'inq;i<t rusa
se dezvolkt o eivilizatic urbana 1010.
(;olnnia n;sa de la t:onst:mtinopol. cum a aratat
Y'""ijev, exisFt o itlentitate intn norma11zil care au
de,-a,t2t'G Imi)erinl carolingian varegi, fOillhtorii :pri-
rnulni stat rus Ion. Normanzii \'aregii ennt r8zboirtici
i corrl.ercianti de ocazieo Cn totH, de altlel, nu erau shnpli
pirati, ci multi dintre ei ct<utau sa creeze stabilimente
colonii de negustori in strainiHate. Portul ,-olin, pe c<-tt'e
11 ere la :Thiarz'a Baltica em, dupa spusele mmi istoric
col rnai mate eel mai bine r>vrnenajD.t din Europa
1
01
2
,
im;ii inainte de Loate piat3J Q'arigntdului (ConstanLinopol)
era tinta spre care jindniau ei. Pe la anul 839 o: Solie
popomlui (Rhos mtre spun ei su.ioni) ajunge
]!63
lft Teofil, care ii trimite la J ... udovic eel Pios pentru a fi
repatriati pe mare, drumul po uscat fiind ocupat de
popoare salbaticc 101
3
. veneau, cu certitudine,
de la Kiev, uncle varegii se instalasera dupa izg:onirea
khazarilor
1
01
4
. Nu se cunoaste cauza atacului rusilor
asup;ra Oonstantinopolului (26, iunie 860), care pare sa se
lege de incursiunile deja intreprinse de varegi in regiuneac.
Mediteranei
1015
; dar ceea ce este sigur, este faptul ca
dupa infringerea lor, au trimis o solie la basilel,!
pentru a incheia pacea a cere sa, fie botezati. Un tratat
a fost fara indoiala ii1cheiat, deschizind calea spre
comertul Imperiului probabil rindurile armatei im-
periale
1016
.
Primul iratat cunoscut intre rusi si Bizant este eel al
lui Oleg eli Leon al VI-lea in anul .91l ; nu este cu certi-
primul, deoarece el con tinea clauze referitoare la
colonia rusa instalata in cartierul Sfintul Mamas la Con-
stantinopol1017. Alte acorduri, precedate de noi atacuri
7
au fost inchciate in ftnul 945 intre R,omanos
Igor, in anul 971 intrc loan Tzimiskes Sviatoslav,
in anull046 intre al IX-lea Iaroslav; toate
conyin cltmze comereiale.
Oartierul Sflntul-l\ia,mas, unde se afl:>v colonia negus-
torilor situat in afara pe Bosfor. Erau
luate cele mai mari precautii pcntru a-i impiediea. sa
abuzeze de ospitalitatea imperiala. :Numcle fiecaruia
dintre ei al din care erau inregistrate
de un function:H imperial. Ei nu puteau sa intre in Con-
stantinopol deeit in nurnar de maximum cincizeci
printr-o singura poarta, fara anne insotiti de un func-
tionar bizantin. N u puteau s:"t cumpere matase deeit in
valoare de 50 de galbeni lasau marfa sa fie sigilata
de func\Jionarul imperial. Marfurile pe care lc aduce::t;u erau
supuse unei taxe de 10% acl 1'alorern. Nu aveau dreptul
petreaca iama la, Constantinopol, dar stapinirea le
asigura hrana pentru drum subventii in timpul
lor la Sfintul Mamas 1o18.
[La mijlocul secolului al XI-lea, marelc drum comcrcial al dru-
mul Niprului, a fost intrcrupt de invazia noilor popoare turanke, pece-
negii, cumanii, nzii. Comer1ul J\Iarii Negrc s-a concentrat la ClleJsones,
care a devcnit intermecliar lntrc Rusia Blzant. Folosirca drumului co-
mercia! de la Chersones la Kiev clepindea de relatiile dintre gotii din Cri-
meea nomazi. Unii negustori din Chcrsones croit drum ptm'i la Nov-
gorod. Prlntre ruticolele accstui comert en Constantinopolul, alimentele
sarate din golful nord-vestic al Miirii de Azov nn Joe impmtant
1019
J.
164
f:uhniia lmlgara. Spn dcosebil'O de Bnlg:trht
o tara in intregime <1gntri\. ; mai mult decit
ploat:wea minelor .asigurf" nmri yenituri statului. In af;tra,
de Bulgaria ern traversata de trei rnte comerciale
ducind la Marea Neagra, spre Europa Centrali1 la Tesa-
lonic, eu o deviere de la la Constantinopol. 0 mare
cantitate de marfuri traversa, deci, Bulgaria :)i-i imhog'il-
tea pe negustorii bulg;1ri, greci, armeni, ai
hului. Dupa hanul Tervel (701-718), rtha,t allui Iustinian
al II-lea, in Constantinopol exista o colonie bulgara, pro-
babil in suburbia Sfintul Mamas 1
20

TUizboiul indehmgat Sime_on impotriva, Irn-
]JC'Jiului (894-924) a diStl'UR 5'0n1Cl'\Ul bulgar, insa Jil tra-
tatele incheiate intre a,dversari in 900 924, livrarea
anuala catre bulgari a 100 de skaramangos-uri
eonstituia unul din ;corticolelc tl'ibutului pretins de Si-
meon
1021
!n schirnb, in tratatul incheiat in 927 intre Ho-
nmnos Lecapenos regentul bulg:tr, in numele tarului
Petru
1022
, nu se observa niei o clauza comerciala, cbr
legatura strinsa dintre cele doua tari, care a rezultat de
aici, 1asa sa se presupnna ca situaW1 comerciala a, bulgari-
lor la Constantinopol a fost restabiJita.
HI. Pdmele colonii italienc
Comertul mediteranean, intrerupt de invazia aral)a,
relua activitatea la secolului Hl IX-lea, insa
sub controlul musulman suportind marile riscuri dato-
rite eorsarilor operatiunilor militare. Porturile italiene
nu incetau sa faca negot deschis eu taTile musulrnane.
Romei. Donatifle papei catTe bisericile enumerate
de Liher pontij1:calis atesta faptul ea Rmna continua sa
produse din Orient . ..,iecRtea sint stofe historia-
te *, tapiserii, covoare. Uncle din tre aceste art1cole putca u
H pe loc sau sa pro>: ina din Spania araba, ins;l; cea
nmi mare parte veneau din Antiohia, Alexandria Con-
stmrtirropol. Oparte din tczn,urul papilor consta, de a1tfel,
din daruri facute de 'impi"lmtii bizrontini 1
23
.
_ * Ornate cu figuri de persoane, reprezentind scene istoricc sau reli
gioase. (n. trad.)
165
I:oma era dec:i o prudu:selorLevantului.EpLieo-
pii ubatH intregii cre;-;Unit(tti care se duceau acolo, se
aprovizionau cu parfn11uni, mirodenii, tesaturi
1024
.
Iiata Vmwtid. Prin situarea sa in insulele neeultivate
din laguna, m'l(le nu se gasea nici macar apa potabila,
Venetia nn }Wka supravietui decit devenind un stat co-
mercial. Ducat bizantin, incomplet emancipa,t, in legatura
permanenta cu Constantinopolul prin aceasta, observa
Pirenne, ,initiatii intr-o forma superioara de civilizatic",
Venetia a datoraL acestei origini prosperitatca comertului
ei
10
z
5
a cxportat in Bizan:t griul vinurile Italiei,
lenm nl Dalmatiei, sarea, sei:1yii cumpara acolo stofe,
nlirudenii produsde Orientului
1026
In acehlli timp
uegustorii venetienl piakt Homei si faceau m'got
u:' musuhnanu' din Africa din 6rif:nt. Negustorii
au fost cei care au furaL trupul Sfintului Marcu clin
AlP\aJ;dria
1027

YeHe1,ia a devenH in !itcolul al o mare pill;l,i'i a,
prcHlllsdor Orientului, freennhtta, de lombarzi chiar de
francezi. Un episod curios, extras dintr-o opera hagio-
grafica, rdlecta extinderea eomertului ci :
[Biografnl Sfintului Geraud, abatele mlinastirii din Anrillac (S7\l-909),
cii, aflindu-se la Roma (pe care a vizilat-o de ori),
a cnnmftrat stofc prctioase. La iJJLoarcerea sa, trecind prin PaviaJ s-a Yii-
zut inconjurat de ncgustori \'(:Hc\ieni de a!\ii, care i-an oferit miirfuri
oricniah. Elle-a ariitat eump,1rMuri1c pc care le facusc la Roma, dar, dnd
le-a sptJs prettll, un venejian lctl intormat di una din acestc valnra
mult mai mult cii. ar ti plii.tita mai scunip, chiar pe pia\a Constantinopo-
lului. Cup1ins de Geraud l-a despagubit pe vlnzator iJrintr-un
pelerin care mcrgea la Homa. Pavia era, prin urmare, o piata importanta
a venepan inca mai detinea acest rol Ia inceputul secolului
al Xl-lca JOZB.J
In :::nrui fH.J8 Llut.nrand int.ilnoste net:;ustori venetieni
la aceasta nu rehttille Io'r cu
musulimmii
10
"u.
[ 1 p1iEgcrealui loan Tzinli:)l;esj cure cava inccn,dia
cc Yur face accst tran:;port, dugl'lcc I'ktro Orscolo a impiedicat in anul !J71
a trei nave care avcau dcsi ia E1_.-:JJediah, port11l :;;1
Tr.ipnli 10'10.] .
in 1rmrtie Pi"Lro al ILlea
tiC plinsese de nm1l cxPreitate de vameBii
peria,li u,srqm negustorilor venetieni, a obtLnut de ht 'vas1te
al II-leu,, nu mmli1li satisfactie, ci i importante prhilegii.
166
Faptul negustorii venetteni t'rau sub jmisdictia excep-
tionaH1 a logothehcliti drornttltLi, arata cit, deja, .exista la
Constantinopol un germene de colonie venetiana 103
1

Haliameridionala. Sub domin:>.tia, lombarda sau araba,
ca 9i dupa recucerirea bizantina (876-892), porturile Ita-
Hoi merip_ionale, Bari, 'l'aranto, Iteggio, Salerno, Am2Jfi,
N eapolo, ::m fost piete de schimb ale produselor agTicole
din aceste regiuni, cu pTOdusele orientale
103
?. Acest comert
a fost din ee in ce mai prosper, pe masura ce navigatia a
redevenit libera. Negnstorii din Italia rneridion::JJa frec-
ventau asiduu Constantinopolul in prima jumatate a
secolului al XI-lea. nu cu1nparau numai stofe scumpe
"}i n1irodenii, ci 9i opere de arta 9i produse ale industriei
de lux, pe care lc aduceau in Italia. Cu putin inaintca
anului 1078, Desiderius, abate la, Thionte-Cassino, care recon-
struia marea bazilica a Inanastirii sa,le, a adus de la Con-
stantinopol mqteri priceputi in arta mozaicului murnJ.
El a trimis la Constantinopol un ealugar imputernicit sa
ceara basileului autorizatia de a fabrica 0 masa din aur
pentru decorata email uri p}etrc prctioase 10
33

In anul1066 el comandase in imperial porti de bronz
decorate. cu figuri incrustate eu m.etal pretios cu email,
2Jsemanatoare celor pe care un negustor din Amalfi, Pftn-
taleone,. primul din celebra familie, le oferise catedralei
iJJcestui Didier lc admirase mult l'vianrus, fiul lui
Pantaleoue, a preluat cheltuiala asnpra sa 1
3
4.
F::J .. ima acesiiei artc delicate em mare in rneridio-
m:tla in vreme au caPaniJa-
lcQne din Amrulfi sau un Landulf, nobil din Salerno, care au
conilribuiiJ cu banii proprii importarea aeestor obiccte
in tarile lor. l'rimilor li se datoreaza, por'vile de la f3an'
Paolo-Fuori le Mura (1070), ale ba.zilicii din
(1076) din .Atrani (1087); Landulf Butromil le-a
luat in S9Jrcina sa pe cele ale catedralei din Salerno
103
5.
mnallitani't in Familia Panta1eone,
care avea o la Constantinopol, a contribuit la acl1nci-
rea rel?otiilor intre AnwMi imperiu. Primul din familia
I\:tntaleone este autorul unei expuneri asupra evenimen-
telor care au dus la excomunicarca patriarlmlui Mihail
Kerularios de catre reprezentantul papei -Leon al IX-left,
la Sfinta Sofia in 15 iulie 1054
1036
Un aU ceilat,ean din
Amalfi, I1aycus, a raspindit in toata un tra-
167
tat tlcspre chestiunea azimci, iu care ii implora pe repre-
celor doua culte religimtsc si), ev:ite o ruptura
ire hila
10 37

In secolul al IX-lea, .Amalfi sd'1pase de sub
ducelui longobard de Benevento (839) devenise o repu-
blica indepcndcnta
1038
Marginit de munte, cu un.litoral
ingust ;;;i aspru, fara alta. comunicare cu cimpia din Cam-
pania deeit prin Sparturile deschise de Se na-
pusteau spre mare, teritoriul .Amalfiului nu oferea alta
pbsihilitate locuitorilor si'i.i decit navigatia. :Padurile in-
veclnate le furnizau lemnul necesar navale
f)i, de mijlocul secolului al IX-lea, marina lor era snpe-
rio;tra celei din Neapole. Transporturile lor se indrept}m
in primul rind spre pietde 1nusnlmane din .Africa,)nsa nu
au intirzia.t sa parcurg{t supmfet,e mai intinse. Ii gasim
I)t: aanalfitani la .Alexandria in secolt1l al X-lea, ceca CP nu-i
]mpietlie<-'t &\-;;;i puna flota in serviciul Sfintului Scaun,
apoi al Bizantului, fat,{u de care ei se considerau supuf!i,
atunei cind Imperiul Bizantin a pus piciornl in Italia me-
ridionala. !n anul 907 prefectul lor (prim magistmt) pri-
titlul de spatharoQandidat, apoi in 920, de patri-
. . .
mu .
In secolul al XI-lea insa, .Amalfi a a tins .eel mai inalt
nivel de prosperitate. Arnalfi era po atunci principa,lul
mijloeitor al comertului en Africa cu Spania musulma:.
na. El a.vea reprezentante eonwreiale la Cairo, .. in Sirift,
la Durazzo, in mcea Venetici chia.r
pe piata Constantinopolulut140.
[Nici un alt scrie Guglielmo d'Apulia, nu este rnai bogat in aur,
in argint, in stofe de tot fcluL El este locuit de marinari, la fel de
pricepuli in cerului cit *i a miirii. Aici sc aduc marfmi din
Alexandria din Antiohia, pot fi inttlniti arabii indienii, oamenii din
Sicilia din Africa 1ou.j
h< Constantinopol, eolonia anmlfitanilor a fost prima
italian::'t ereata eu caracLer permanent . .Aici locuia
1m mare numar de pexsomw i1nportante, dupa exemplnl
edor din familia Pantaleonc. in iutre-
gul Ori;;nt,, iar binefacexile lm nu se numai la
de ol'igine. :Maurus, fin] primului P::mtaleone, a fondat in
Antiohia, un spital pentru pelerinii din Occident. Gra11ie
legaturilor lor eu califul fatimid, ei au fondat Ierusa- .
lim azilul Santa Maria la Latina, rczcrvat ama.lfita.ni-
16H
lor
1042
Pe de alta parte, amalfitani s-an calugarit la :Mun-
tele Athos. !ntre anii 980 1000, pe cind traia Sfintul
Atanasie, s-au stabilit la inceput la Iviron,
apoi au obtinut autoriza.tie sa construiasca intre Lavra
Karakallou o manastire a amalfitanilor, pentru a trM
acolo dupa regula benedictina 1043.
Ast.fel, inaintea Genovei a Venetiei, Amalfi a detinut
pe pietele Orientuluiun loc preponderent, insa cucerirea
normamHi, a Italiei meridionale i-a ruinat comertul. Ajuns
vasal al normanzilor, care erau ai Imperiului,
Amalfi pierdut orice incredere la Oonstantinopol. 1n
anul' 1082 Alexios Comnenul a subordonat colonia amalfi-
tana Venetiei, care s-a bucurat de aici inainte de toate
privilegiile imperiale toM.
IV. Industriile de lux in Bizant
Dupa cum am vazut din exemplele anterioare, piata.
Constantinopolului toate pietele mediteraneene erau
aprovizionate in mare parte de catre industriile de lux care
luasera, din secolul al IX-lea pina in secolul al XI-lea, o
dezvoltare uimitoare. Nu vom reveni asupra controlului
pe care il exercita statui asupra aeestor industrii, dar vom
constata ca tocmai acelui regim etatist i s-a datorat buna
calitate a produselor precum mentinerea integritatH
monedei.
Industliile textile. Inul. Dupa invazia araba, Constan-
tinopolul industrii textile de la Egipt in spe-
cial pe cea a inului, atit de raspindita din epoca romana,
precum tesaturile din bumbac, a dtror intrebuintare era
foarte rara
1045

In secolele al IX-lea al X-lea, teserea inului avea
centru regiunea riului Strymon, pe cea din Pont
Cerasonte. Corporatia lintearilor (60wvonpcho:L) din Constan-
tinopol cumpara aceste tesaturi pentru a le revinde !5roi-
torilor de tunici chiar cetatenilor, cu conditia ca
sa nu le revinda. Ei depozitau tesaturile in pravalii (tpyo:-
dar nu le puteau vinde acolo trebuiau sa care pe
umeri baloturile pina la piata
1046
Pe unele pinze de in,
decorarea era pictata sau tesuta; altele emu brodate cu
fir de aur de argint
1047
La biserica din Hautvillers
(Marna) Sfintei Elena, aduse de la Roma in vre-
169
mei carolingiana, 'erau intr-o \;esaturrt de in
tors cu fusul brodata en mcdalioane reunite prtn
lacsuri, incercuind altern:11tiv vultnri en aripilt>
lei fata in fata spate in spate . .Acest deeor este
completat en fnunoase frunze dispuse sub forma de cruce
care: umplu spa\inl mechlioane
1018

Pos iavul Una. Dupa o inscriptio dirr Asia
Mief't osLo un eroitor Termenul folm;it
la Omistantinopol este 9i titlul de p&nqv
se rezerva croitorilor de lux, care luerau haine din lina
matn,se 1
49
. 0 pictnra din Octoihul Seraiului (secolul al
XII-lea) reprezinta un croitor cu pieioarel.e }ttir-
nate, pe o bancrt C\l picioare, sub care se obBerva stofa
la care lucreaza pentru a o impodohi l05o.
Arta tapisa:rli em de ealltate suneriomit a "'> euit
in timp din Bgipt din Iran. In e:pocile tapi-
seriile emu c:'tuta.te in Bizany, pentru tapetele draperiile.
de pus la (lldwn) mtre avmtu o largi'i
in ]Xblate biscrici.
[!Ieraklioc; ga.>ise in pa1atul loi Chosroes al II-Jea, Ia Dao!agect, f(>artc
multe covoar;o <lin linii calitate superioara allele brodntc eli acul
10
5
1

ii1 sccolul al X-lca, in marilor rcccptii de la Marcie Palat, se
neau pe ,jos pretioase covoare persanc
10

2
.]
in Limp, arta tapiseriei fusese introdusa in Con-
in provincii ca :Pclopones, unde protec-
toarea lui Vasile eom?unda.se covoa.re moi penLra nona.
biserica
10
"a. Acel:llsta industria s-a perpetuat pina irr se,colul
al XV-lea. La Tesalonic, in timpul Oomnenilor ea era, prae-
de ('\Tei
1031

[0 tapiserie en urzeala pe verticala din secolul al XI-lea, provrnind din
sa:int-Gereon din Cologne, astazi in Muzeul 'fesaturilor din Lyon, este fa-
cut{, din lin a eu in, ceca ce-i !Hun fond ecru. Pe acest fmJd se detascaza
cercuri inehizlnd un gr.ifon cu cap de leu cc o rumegatoare ;
sint unite de mici medalioane, marcate cu o tulpina de floare sati en un bot
de animal salbatic. Existii o adevarata arm0nie intre tentele galben des-
chis, verde, blcu pal violet eu conturnrile de ruginie lO&a.
Stilul monumental aparea intr-o opera, din care o americana
posedii doar fragmcnte 9i care,. dupa o inscripjic, il reprezcnta pc Sfintul
Teodor. Dupa dimensiimea fragmehtelo , in spec;ial cele alecapului aureo-
lat, sftntul era rcprezontat in picioare, in miirime nnluralil. Sliltil <icmon-
streaza o artii rafinata, prin dl'l ic8tetea modelului care am de nrta
p ictarii icoanel or.
170
Gama .culorilor cstc bogata nuantata. Aceasta llH:rare deteriorata
ar fi putut face parte dintr-un ansamblu, destinat unui pal at san unei bi-
scrici lOoG. .
Ircfj.ne, in timpul sale la Paris in1399, Manuel al II-lca Paleo-
logul a facut cadou ducelui Jean de Berry o tapiserie !mpodobita eu un
vultur cu doua capete ce figura in blazonul. sau 1057.]
Industria miWisii. Dupa invazia araba, industria mata-
sii, atit de infloritoare in Siria, mai ales dupaJmportarea
viermilor de matase, a fost acaparata de cueeritori, insa a
car)atat o mare dezvoltare la Conshmtinopol, unde era deja
activa in secolul al VI-lea 1o5s.
Alaturi de gineceele Marelui Palat, manufacturile par-
ticulare s-au inmultit, subordonate de altfel reglementa-
rilor draconice ale Eparhului. tn secolul al X-lea, cinci
se ocupau cu fabricarea S,i vinzarea matasurilor.
Ele aveau in fruntea lor un exarh Jiumit de catre prefect
10
5
9

Trehuie sa an:tintiin, de altfel, ca matasurile un
loc foarte important in bizantin8o, fiind vorba de
imbracamintea claselor privilegiate, de o anumita
minte, de tapete, de costume S,i s.tergare de liturghie, co-
de evangheliare, de stindarde etc. I06o.
xci-rapTocp(O\ fabricau matasea nealbita,
insa ei nu trebuiau siJJ cumpere mai IYmlta watase decit
cea pe care puteau s-o prelucrcze. Aceste cumparaturi
trebuiau sa fie facute in comun de catre membrii corpora-
tieL Negustorii de matase vindeau ma-
tasea ncalbita in Forum. r:resatorii de matase (
nu aveau voie sa stofe interzise
1061
Inspectorii :weau
dreptul sa intre in atelierele lor oricind S,i sa le controleze
munca. I1i se interzicea, pede alta parte, sa cumpere ma-
tase de la alW decit de la rnetaxopratai. AHi negustori
([3ecrnonp&-rat) cumparau S,i vindeau de ma-
tase, in afara de interzise. Ves.mintele pe care
leexportau trebuiau sa poarte pecetea de plumb a prefec-
. tului
1062

Utilizarea matasii era insa de raspindita incit
manufa.ctl1rile din Oonstantinopol nu puteau satisfaee
As.a se explica faptul ca in secolul al XII-lea au
fost create la Teba de matase
1063
. Ele au deve-
nit in curind foarte renumite
1064
si si-au reluat aetivitatea.
dupa incursiunea. normandru din anul 1146
tesatoarelor si brodezelor in atelierele din Palermo. ln
anul 1161 Be'htamin din Tudela a vazut acolo evrei, care
erau considerati printre cei mai buni tesatori s.i vopsitori
ai Greciei, iar in 1195 Alexios a1III-lea a trimis patruzeci
171
de skaramangos-uri din aceste sultil!nului
din Iconion 1
005
.
lnpsitorii. Vopseaua era apliehta pe toa.te tf;saturile
de matase linii ia.r uneori chiar pe cele de itL l n seco-
lul :'lll V-lca exista o corporatie (collegium) a celor mnniti
murileg1.lli, conohylilegttli. 0 lege a lui Teodosiu le inter-
zicea abandoneze meseria Ilentru a-i pastra. cu oriee
prot J)restigiul, h'lge reprodusa in Oodul_lui Iustinian 1
6
6.
1ll secolul al X-JC'a nu se mai despre ei in Omtea
CC('l], co ca in afara ginecedor din
J'ahtt, aceasta induslrie era lilwr:1. Novella 80 a lui Leon
al Vl-lC'a, ca.re abroga legile din secolul al V-lea, cpnfirma
aceasta, ipoteza, interzicind particularilor sa poarte imbra-
caminte impodobita cu platci sau cu borduri purpu-
ra.
1007
. Erau admiJW 'insa cclelaltf' culori care aipropiau
de J)nrpura, roz desehis san liliaehiu.
Din antichitatc, alaturi de lJUrpura veritabilll, extmsa
din JMtrexul vescuit pe coastele J Siriei, vop-
seaua so extragea din diverse plante
mai ales din de Polonia (bl(ttta) adusa in Orient
prin cimpiilc pc :I'vlarea. Neagra
10
68. Uneori se
vopseau batatnm urzeala unci tcsaturi cu dona culori
diferite sc tcse;nt pe ea filamcntde unei P'ina,
tnarina,
1069

in secolul al X-lea vopsitorii atiusescra in lor o
adevara,ta maiestrie prin amestecuri a doua
tonuri de purpura (stacojin ametist), creau nuantele
cele mai dclie:')lte: patru tonuri de roz (tonulg<.tlben, rozul
doua rmmri inchise). Accstea culoarea;
fructdor (caisa, picrsica, lamiic, rnar verde), Jolosinlj cind
tonnrile vii, cind smnitonurile
1070

[lata de altfel citeva spccimenc de de culori pe tesaturile
biza:htinc ale tezaurului catedralei din Sens: desen albastru lnchis, gal ben
deschis alb pe fond galben deschis (giulgiul S(inluh;i Victor) ; m{t!ase
alba cu desene de Damasc, cu accente din purpura violeta (giulgiul f>finlului
Savinien) ; desen :;;i amiu pe fond ecru (giulgiul Sfinlului
Leon)
1071
; fond alb, aec,,nte de pnrpur{, violela :;;i aur ( giulgiul Sfintului
Sil'iard ).J
. Decnrnl: modelele inmiene. Numarul fra.gmen:telnr de
dispersa.te in eolectH este infinit, dar nu detinem
nici mi'Lcar o singura piesa de mari dimensiuni 1on. ,
" Compoz!tia. deeora. tivi1 ar oferi o . idr('
erectnl stralucttor care-1 acest:;
de lor.
172
Modelul ca,re se impunea tuturor tesaturilor consta in
la a teme, amnjament in intrc-
gime oriental. Schen1a geometrica siinetria perfecta eru,u
legea gcnului.
. nu exista un cadru, dar snbiectul era repetat
sim.ct:rie intre benzile decorative; astfel apar imblinzitorii
de lei de la Muzeul din Cluny, care stau fata in fata fie-
care deschide gura unei fiare
10
7:>.
Dar, de cclc rnai multc ori, subiectul principal este
'intr-un cere san intr-o elipsa formind o banda .
. la,rga, impodobita cu mici subiecte decorative. A.ceste
cercuri sint unite intre ele de discuri, in numar
{]e dte patru la extremitatoa axelor lor. Spatiul care so-
para cercurilc estc ornamcntat cu animale afrontate sau
cu un decor vegetal. AceRt deccir este de origine iraniana
a f.cst aplicat in Constantinopolla teme dintre cele mai
variate: auriga conducind o cvadriga
1074
, imparati vinind
lcul Hl
75
, tdna pagina a sacrificiului facut Dioscurilor
1076
,
tema a Bunei Vestiri
1077
, animale izolate sau
afrontatc
1078

Am:st aranjament a fost imitat in cele mai vechi t,esa-
turi fabricate in Occident
1079
, undo matasurile bizantine
stirnean o admiratic fari"'L margini. Poctii care le descriau
povesteau ci"'L cle crau tesute de zinc ce locuiau in insule
'indeparta te
1080

Brotkrii mai ales hroilezPlo imlloguteau
:adeseft tcsaturile cu decoruri varia,te. Brodcria cu fire de
aur (ar.; barb(tricaTia) era practicata pina in Galia in seco-
ilul ai V-lea, de eatre sirieni
1081
se intereala uncori en perle
fine. Pe draperiile suspend:JJte intre coloancle de argint ale
-cibori?Hn*-ului aflat in altarul de la Sfinta Sofia, se bro-
trei de aur pe un fond tcsut in fire m.ulti-
Sub eel din mijloc aparea imaginea lui Hristos. re
lui, firele de aur erau cusute pe cu mici
puncte din fir de 10s2.
JHeseria. de broder in aur (-:szykr,c;) era inca fmute ras-
in secolul al XII-lea si foarte hiJ,noa.sa
1083
. 0 J)ic-
tura diutr-un cu anul 1368 reprezintrt
fem.ei intr-o gradina. inflorita, brodind cu acul o
stofa ornamentaltt; o 8.lta femeie, in fatft unui razboi de
t-esut, firnl pe fus 1os1.
* CIBORICM. Ediculii. ridicatii deasupra altarului, pcntru a adilposti
.masa. Tot c. se mai Sflntul Pctir.
173
Bmderia de ::mr argint, cu perle ginvae-
ruri, era a.plicata ornamentelor ecleziastice - a caror son1JJ-
tuozitatH ii uimea pe straini
1085
, 1)e vMurile litm'gice, in
speci?..l cu epitafuri pe Hristos mort, pa.zit
4e ingeri 10
86
- pe giulgiuri draperii mortuare 1os7, pe c;tin-
darde 1
88
. ln toate epocile, broderia servea la reprezen-
ta.rea, pe de mare pompa, a. I)ortretelor a
mf!.rilor ca triumful lui Iustinian acmpra lui
Gelimer - in fir de a.ur :pe un fond purpurin
1089
- curn este
Schimbarea la Primirea in rai a celor ImJla.r-
Apostolilor ,pe xmmtia, numita a lui Carol eel :.Mare,
de la Va.tiean
1
00.
AHe industrii de lux. Am eihtt deja de hronz
inerustate in argint, din seeolul a-1
1091
Opere im]J.Or-
tante, in bronz alte metale, dateaza din timpul domniei lui
Teofill0
92
0 tehnica foarte raspinditadupa secolul al V-lea
era cea a pla.tdurilor, a discurilor frnissoria, clypei
nelor * etc., in argint iimohilatc eu aur, lucrate in teh:nica
att repousse, cu reluarea detaliilor cu fljutorul stiletului de

Unul din primele centre de fabricare a a,cestor obieete,
marcate cu de control, IJare S{L fi fost Antiohia,
a1)0i aceasta ,tehniea s-a adoptat la Constantinopol undo
obieetele de aur argint au fost impodobite cu pietre
pretioase eu email uri 1093.
Industria obiectelor de arta care eel mal bine
despre splehdorile din este aeeea a emailurilor cloa.-
zo:l'!ate pe fond de aur, 3J caror origine iraniana este certa
i dintre care cele mai vechi <"xemplare cunoseute 1H'OYin
din prada popoarelor care au venit in contaet cu
Bizantul
1094
. ln cloaz9neuri de metal, formate din mici
benzi, care urmeaza conturul unui desen grava.t cu sti1eh1l
se aplica un amestec sticlos ineolor formind
transformat in pudra fina. Accasta pudra s.e amesttca eu
oxizi metalici de diferite culori. in continuare, se
la mai multe coaceri la tempemturi inalte.
Email:uea era. practica.ta la Consta.ntinopol in secolul
al VI-lea : cu emailuri crau decorate podoabele altaJ'uhli
de la Sfinta. Sofht
1
0
95
; dar epoca a rmailului bimn:.
tin a. fost cea a diD.c'1Stiei macedonene. N u exist a ceva. mai
strMucitor, mai plin de ca stauroteca de la Lim-
* Vas de form;\ circulara piaU\, folosit in cultu1 catolic pentru a primi
ptinca sfinptii. (n. lracL)
174
11
de asemenea. ceya mai
al idealului hiz::mtin a, artei sale in coloristiea
1
0
9
\\. Ninlic
mai original. decit potirul de aur din eoleetia Stoeklet din
J3rux:olles. al carui fond este decomt CU minuscule emi!JilUI'i
cloazonate, reprezentJ:nd Cina c(!a de Taina
1097
.
Trebuie, de asemenea,iunintite uncle delieate,
de la antichitate, cum sint prelucrarea pietrelor
fine, .taiate gravate, apoi montate in aur pentru a face
cered, bratari, inele, fibule 109
8
.
[Pielrcle prcnoasc veneau, aproape cxclusiv, din India. Sc spune cii,
pe lui Constantin, un avenlurier de origine pcrsanii, pe mnne l'vlc-
trodor, dlndu-se drept filozof, s-a dus in India practicind castitatea, a
d;;tigatlncredcrea bruhmanilor care i-au permis sa piitrundii in sa11ctuarul
lor. Acolo a furat tot ce putca sa ia eu cl dintre perle pietre pretioase iar
rcgclc i-a mai dat 9i altele, pentru a lc ducc impiiratulu i C<nistantin.
Astfcl se explicii importanLa cantitate de perle de pietre pretioase care
drculau in Impcriu 1099.1
Accstei telmici i so vJHttura cca a, prelucrarii pietrelor
dure, jasp verde sau alabastru, onix etc., din care se
[abrieau :amce, cupe frm:i1oase]e poeale din tezaurul de
la San' Marco din Venetia, in care se amesteea
diferite tehniei (monturi de argintario ornate eu geme) noo.
Remarcabilc prin delicatetea lor sint icoanele din stea-
tit teprezentind sfinti militari, ingeri etc., care rivalizea.za
cu prelucrat no1.
J"iiu existi"'t ceva mai placut docit rnunca sculptorilor in
ale caror lucrari pastrate ne ofera informvtii 8Jsupra
diverselor perioade ale sculpturii hizantine :. dipticuri
commlare din secolele al V-lea al VI-lea, :1,1 c::Jxor model
stereotip vine de la Roma, monumente polipti-
cttri, pixidc din epoea, imitatie de modele antice
Ble ])Crioadei ma.cedonene (sipete cu teme profane, tablouri
de ansa.mhlu, tripticuri, dipticuri cu reproduceri ale dra.-
l)eriei antice, remarca.bile prin fermitatea. stHului) noz.
[0 pieturii dint r-un manuscris allui Oppian din Cilicia; alaturi de vcr-
suri care descriu coltii unui clefant, prezintii un tiniir sculptor in tn
timpullucrului. El se afh'i in fata unci mese de lucru pe care se ob-
ser\'a un fel de grcblii o menghinii executatii din tije mobile, intrc care se
{Hstingc o bucata de un os abia pc care artistul pare cii il
Pentru aceasta operapune cl se ajuta, de asemenea, de un eiocan
de lemn, de un ferestriiu, precum un


Nileste:ri si lucratori. Care era soflrta lucratorilor ce
exeentau a.c'este obiecte minunate Pregatirea lor tehnica
se facea in ateliere unde intrau inc::!, din copilarie. Sintern
175
aeeasta prin eiteva contracte de
dintre care cele mai vechi, descoperite in Egipt pe pa piru-
suri, provin din vremea< imparatului :Augustus, de la. sfir-
secolului al Til-lea : multe din ele se ref era la industria
textila. Ucenicii sint minori de catrc
lor contra unei sume de bani platite de catrc eel care ii
Perioada de ucenicie em de doi ani
1104
. Clauze
simHare se gasesc pe un papirus din Panopolis (Akhmin),
datind din anul 605, sub domnia lui F okas 11P
5
.
[Contract tntre Aurelius Dioscoros Asynios mama sa, Tibeliia, din
Urgul 'rhinos, pe de o parte ;
Aurelio,o; Pachymios Psatlws, din Panopolis, pe de alttt parte:
- ambii ealifica\i cu titlul r:ocrcpupoitwzijc; (mc;-ter In
vopsitorie in purpura).
se obliga sa-l puna pe ucenic in situatia de a exercita aceasta
meserie in termen de doi ani cu conditia sa primeasca de la el 11 mawri de
grtu. De remarcat cii ai<;i ucenicul trebuie sii-i pliiteascii patronului o taxa.
Ca in epoca romana, o importantii suma de bani era prevazutii a pliiti
de catrc una din cclc douKt piirti, care ar fi reziliat contractu] inainte de
termen.]
La Constantinopol, iar aceasta se practica in mai multe
fiecare avea cartierul sau : sticlarii
la poarta sticlariei dind spre Cornul de Aur ; turnatorii
in bronz in cartierul Chalehoprateia, intre Sfinta Sofia
i Forum-ul lui Constantin; turnatorii in aur argint in
Mese, sub supravegherea directi1 a prefectului ; aurarii,
de mata.se, in apropierea Marelui Palat nos.
Statul controla marfurilor sa.Iariile. Dupa
de eiuma din Pnii 542-543 a avut loco
brusca a Printr-un decret imperial, Iustinil:m
restabilea veehile preturi ale marfurilor interzicea orice
de salarii, sub pedeapsu. aplicarii unci a1i1enzi
proprietarilor, ecl1iva.Und cu triplul lor llo
7
. De
fapt, nu exista deloc lucratorii nu puteau fi con-
cediavi decit eu mare greutate. Orice om apt de munca,.
gasit rara ocupatie, era dirijat spre o activitate de utili-
tate publica san de binefacere
1108
. In perioada
iconoclaste, un mare numar de ai industriilor
de lux s-au refugiat la Roma unde, dupa cum am vazutt
l}i-au instalat atelierele au adus in Italia arta Orientillui.
176
V. etatismului eoloniile straine (1081-
1204)
Nu vom reveni asupra tristei situatJii in care se a,fla
Imperiul la mcarea pe tron a .lui Alexios Comnenul. Spe-
cula asupra cursului grinelor sub 1\1ihai1 al VII-lea 1Hl&
zece ani de razboaie civile au produs o asemenea pertur-
bare in economia Imperiului incit pentru prima oara,.
guvernul imperial a fost nevoit sa devalorizeze pentru un
timp titlul monedei nomisma, care de acum incolo se va
numi hyperper mo.
F ara indoiala, Alexios I urmaii sai au redresa.t situa-
tia politica interna i externa, dar pe seama tezaurului
imperiului. Pentru a face fata normanzilor din Italia, ca:rt7
vroiau sa puna mina pe Constantinopol, ei au trebuit sa
incheie aliante cu republicile italiene, Venetia, Genova,
Pisa, care i-au pus flotele in slujba Imperiului, in schim-
bul concesionarii de intreprinderi permanente la Constan-
tinopol a unor privilegii comerciale, care au ruinat
industria comertul Bizantului. .
Prin tratatul incheiat cu Venetia in luna Inai 1082,
Alexios Comnenul crea un precedent periculos : acorda.rea
de avantaje economice din ratiuni politice. Urmaii sai
aveau sa profite de aceastalectie. Dupa domnia stralucita
a lui Manuel I, adevarul a ieit la iveala i Anghelii au dus
imperiulla ruina. In organizarea cruciadei asupra Constan-
tinopolului, motivele de ordin economic au detinut un loc
preponderent : Venetia a vrut sa-i recitige J)Ozitia sa la
Constantinopol i in Grecia, pusa in pericol de catre geno-
vezi.
economia dirijl;lta, etatismul, care contribuisera
la maretia i succesul intreprinderilor economice din :Bi-
zantJ dispareay pentru totdeauna. Industria i cm:nertul
erau de acumincolo libere, dar beneficiile acestei libertati
aveau sa-i imbogateasca mai ales 1)e straini sau pe marii.
prqprietari detinatori de privilegii.
Conseeintele erueiadelor asupra eeouomiei hizantine.
Una din consecintele cruciadelor 3 crearii de state libere
in Siria a fost deposedarea Constantinopolului de rolul sau
de piatacentrala litre Orient Occident. Comertul Indii-
lor i al Chinei aju:risese de acum la portile Siriei, de unde
flotele italiene 11 duceau in Occident. Cu produsele orien-
tale: mirodenii, parfumuri, matasuri etc., incarcatura la
12-c.115 17-7
:intoarcere m::trfuri din Siria din Pal<pstina :
vinuri, masliwco, trostie de zahar, humbac, matase, sticlarie
de Tyr, vops_elc ete. Aceste flote comerciale faceau in ge!le:..
ral doua eaH'ttorii pe an, la i$i la Sfintul Mihail. In-
ciircatura lor sc compunea din pelcrini din unele'produse
din occident cun1 erau grosohmele postavuri de Flandra
reptelucrate. 1n . Constantinopolul rm putea.
rezista acestei concurente: piata sa ramasese de r1.cum
in afara drumuri comereiale.
Trezirca Occidentuhd. S-a pctrceut de fapt unul din
evenimcntele eele nmi importante ale istoriei univerSf11e :
Occidcntului, trecerca de la cconomi2" prin
esenta rurala la o noua urbanrc, in care preponderenta
eorpomtiilor de de negustori.
In plus, in secolul ::>.1 XII-lea, Franta, dupa Italil:lJ, a avut
pietele sale printre care tirgul din Cham-
pagne, vizitat de negustori veniti din toate colturilc Euro-
pei, in importanta celebrul tirg de Sfintul Dumitru
de la Tesalonie.
N u sintem in stare sa acordam destula
acestei rcvolutii. +arile din vestul Europei sc pare ea
trezit dintr-un lung sonm orieit de mare ar fi fost presti-
giul Bizantului in lor, aceste:J au creat elc insole,
1)rin forta, o civilizatie care avea sa devina ?. lnmii
intregi.
In sccolul al XII-lca, mai existau industrii bizantine
iar reputatia lor era inca mare dar nu se mai zi.ireau deloc
negustori greci pe caile marelui comert, numai stri15nii,
nmi ales italienii, frecvcntau piata de la Oonstantinopol,
uncle importurile spores.ufara incetare, in detrimentul mone-
dei imperial e. La fel erli' situath1 pe celelalte piet'e ale
irnperiulni. Tirgul de la Tesalonic ii atragea nu numai pe
itnlieni ci pe franei, pe bulgari chiar pe popoarele din
nord. Alte tirgmi se tineau la Oorint, la Almyros in golful
Yolos la Negroponte, Ohios, Andros, Ohrysopolis, Hodosto,
Adramyttion, Attalia 1111.
Secolul n1 XII-lea reprezinta intr-adcvar epoca in care
se marelui eomert european, da.r
nu Bizantul profita de pe urma lui. Situata intre lumea
araba, Italia bizantina Occident, Sicilia rcgilor nor-
manzi pare sa fi acaparat toate arte\e, toatc industriile,
toate resursele intelectuale ale acestor societati, pentru
a face din elc in timpul domniei lui Roger al II-lC3 a
acestuia, una dinfre cele rnai stralucitoare, cele
178
mai soniptuoase care <oU .existat vreodn.ta in
Eurcrpa.
t:oloniile straine din ImJlfniu. De acum inainte, dupa
cum Nikctas, imparatnl sa-:Ji simprr,-
tia itctlionilor, care sa intre, au toate pfnzelo 81(,8,
in porttll reginei
1112
. Prima a aparut Venetja.
Ale>.'ios Comnenul ii seutire de impozite in toate
porturile imperiului iar Ia Oonstantinopol ii acorda uu
earLier situat pe Cornului de Aur, in fata debarea,.
derului pentru Galata, cele .trei schele situate pe acet:>t
<'heu :;;i o brutarie
1113
In acel timp Venetia avea intreprin-
deri in Corint, b Telm, la Negropontc, la Saint-Jean-d'A-
cr a, fostul Ptolemais, la Alexa;ndria. sale l)CQrdau
importante credite cu plata la termen intreprinderilor co-
merei::;le nH.
In ::mul 1111 Alexios I, aflindu-se in razboi eu Bohe-
mond, incheie o alianta <;u republica Pis<>i, cedindu-i, cu.
scutire de taxe, importul de aur argint, 9i cu o taxa re-
dusa la 4% pentru cele1alte articole. Pisanii vor avea la
Constantinopol un earlier, case, o schela in pmt;,.
locuri la catedrala. Sfinta la hipodrom
1115
.
Genovezii nu au acces la Constantinopol decit in anul
1Ui5, solieitati de Manuel Comnenul, aflDt in razboi cu.
normanzii din ltalia. Ei au obtinut o reducere cu 4% a
taxE>lor va;male comertului pe care il practicau, dar
cartierul care le-aJ fost concesionat so afla irll'egiimea deja
de venetieni de pisani. Aceasta a provoc:ut o
putcrniea, iritare v, pisanilor :;;i a venetienilor, care au jefnit
in n:wd salbatic ca.rtierul genovez in anul1162. Dupa lungi
negociri, Manuel a hotarit sa-i pe genovczi in afara
(1169). Nemultumi\i de aceasta m8sura, au reu9it
sa obtina cartierul Ko:parion . pe Cornul de Aur
(1170), dar acest nou amplasament a fost din non pradat
de veneticni in anul unnator, iar ca nrmare genovezii au:
fost in posesia cartierului lor 111
6
.
Majoritatea italienilor stabiliti in imperiu nu pHtte::m
def:;it 10% din taxele puse pe import uri, genovezii pisanii
pFi.teau 4% ia.r venetienii, care forman colonia cea mai
i ca.re erau cei Imti aroganti erau complet
scutiti de taxe. Aceasta nu putea sa dureze
mult l:J. avut ca urmare teribilul pogrom din anul 1182
impotriva colonmor oceidentale. Politica stingace a An-
ghelilor a faeut mai mult rau, ducind 12 ruillil,rea imperiu-
lui.
179
'VI. Exprop1-ierea cucel'il'ea economica a Bizantului
>(l2fH -145:1)
Dupa incompleta din anul 1261 :;>i cu toate
eforturile lui Nlihail Paleologul pentru a-1 redresa (1261-
1282), impetiul a devenit o datoa.re :;>i a cazut sub do-
politica :;>i cconomica n. strainilor. Doua cauze de
sUUJiciune s-au opus oricarei de redresare 9i
.annme: prabu9irea monedei bizantinecarea determinat ba-
terea monedei deaur in Occident, 9i de la Constan-
tinopol, devenit cimp de bataie intre genovezi 9i
care i9i disputau piata :;>i patrunderea in JVIarea Neagra ..
Caderea n\oncdei imperiale. Dupa emn. am vazut, deja
.ayusesera loc crize trecatoare ale monedei, dar acestea
intotdeauna. fusesera rezolvate. !n anul 1204, hyperperul
:inca mai valom 90% din curent anterior
1117
. Pri-
melc au aparut in Niceea in timpul lui Ioan
Vatatzes, care a biitut, pentru interior, piese de
16 carate din aur Hn
1118
9i piese normale de 24 carate pen-
tru exterior 1119.
Dupa reluarea Constantinopolului. in l.lnul1261, Mihail
Paleologul a. dat ordin fie retopite monedcle existente
dar a red us hyperpentl.la 9 9i a poi la 5 cara.te mo.
llatcrea monedei de aur in Occident. Aceasta moneda,
de proa.sta calitate, a adus cea mare ]XIguba eomer-
vnlni in momentu1 in care el atingea deplina.
Sfb dezvoltare iar accasta. i-a determinat pe oceidentali sa'
j)ata moneda de aur. Prederic al II-lea daduse deja. un
exemplu in acest sens cu al sau augustal. ln a.nul 1252,
batea florinul, floarea de crin, care a avut
imodiat un m.are succes. In arml1284, Marele Consiliu din
hotarit emiterea care nu a intirziat
sa fie crmtat 1121.
f:onsccinte asupra nwuedei hnpel'iak', inceputnl
domniei sale, Andronic a,l H-lea a incercat sa imbunata-
teasca hypmjyerul, dar in anul1302 arefuzatacea.s-
ta moneda, considerind-o de proasta calitate
1122
. Apoi,
in 130J, solda pe a trebuit s-o plateasca almugr.vari-
lor a grabit prabu9Irea morwdei. Ca urmare a
tezaurului, a erni.s hy_perperi din 5 aur 19 de
Dl. Adrien Blanchet, care a studiat monedele diu timpul
180

lui .Andronic II-lea., a eonstata.t ca ma.jorita.tea lor con-
tineau alia.j prost de cupru. monedcle cu dubla
eiig'ie (Andron,ic li-lea Milmil al IX-lea, tlrtr rnai ales
eele en Andronic DJ li-lea Andronic al III-lea,) au cu-
noscut o reaH1 imbLm;-ita1>ire a 1n conLinuare, se
pare ca S-ar fi stradUit Sa menti:Ra titlul, reducind s'TCU-
tatC3 monedci. 0 piesa de aur din vremea. lui loan a.l
V-lea (pe la a null391) rm cintarel}te d<::cit 1,88 gr
1123
, dar
titlnl sau este exeelent. Pe revers, efigia Sfintnlni loan
Botcz(ttorul este de tip ca eea. a florinu1 ui.
Aceste e:xpediente nu putean permite monetiei impe-
I'iale sa lupte . in'lpotl'iva florinilor 9i ducatilor, deveniti
instruri1ent de schimb a.l nmrelui comert.
Platue sc efectuau, de a,ltfel, dupa-greutate, astfel ineit
imbunatatirea titlului devenea ceva iluzoriu. Hyperperii.
nu ml:li erau cousideniti decit ea o moneda de ealeul, iar
la nu intmu decl.t evaluati in ducati sau in florini
1124

Ditt'- fundul pri'ipastiei inca nu fusese atins. M;tnuel al
a seas" o noua e,n:risie de monede eu titlu slab, d.:; tip
venetian. loan al VIII-lea a incetat sa mai lupte f}i nu a
ml'l!i emis deeit monede din a.rgint din arama. Guvernnl
traia din credite autorizate de Yenetta din pomeni pHt-
tite in moneda straina 1125.
strainl:' la l:onstanlinopol in :mull45:J; Sub
domnia ultimilor Paleologi regasim numeroasele colonii
straine, enumerate de ciitre negustorul itl?lian Pegolotti,
agent al easei Bardi din care a ajuns pina in Ohi-
m, iocuit in Cipru (1324-1327), a poi in1335 h.t Constan-
ttno_poJ1126. Dup:\ Initrturisirile SlJJe, un cadou bine plasat
raeea sa se reduea taxele de varna. Grecii, deplin-
geau aeeasta acaparare de c!'lotre straini a resursefor care
altadata asigurau bogatia economiei bizantine f}i
statului.
[La. origine, seria Nikefor Gregoras, s-a permis (latinilc;r) ridice
dLcva mici mizerabile constructii. Cu limpul ei au ajuns 1a striilncire
la putere. Discordiile dintre printi, slabiren armatei, slnt cauza acestei
prosperitap, carea adus in miinile lor ,nu numai toate
veniturile miirii, ci toate veniturile publice, care imbog:!teati te-
:raurul printului"
1127
.]
In anul1453 coloniile cele mal puterniceemu aie Ge-
novei Venetie[ care au organizat fiecare la rindul situ ade-
181
varate stat<', cu podest/t *, cu SL\tnllor, cu depozitc)e lor,
pl'inm ht Oalaht cealalUi viza-vi, pe Cornul de Aur


Acest(l eolonii. erau strins legate de lor : free-
ventelc eonfliete dintre ele guvernul imperial se terminau
intotrleauna in favoarra lor. Genovv eaut:t :faca aliante
cu turcii dar s:1. mentina rcgimul bizantin, (a1:e
em ca, foarte avantajos. Venetia, diu contra., men<J-
jindu-i pe turci, avt'a COIJvingerca ca Bizantului
nu-i va afecta pozitiile sale in Orient ; da.r in loc de a
salva, impcriul, ea continua si1-l H\rimiteze sa-i distruga
eomertul,.-eare nu mai era rep'ezentat dccit in 1\Jmeea.
Venetia, deja stapina la Tesalonic, jindui9, chiar duplrt
ultirmil loc de azil al elenismul'qi, a.J carui port principal,
Monemvasia, echipeazacorabiimaiales pentru curse rapidC'.
Ali1turi de genov_ezi venetieni, Paleologii gazduisua
negul'tori rUn 8,lte thri occidenhtle, dar lorlea-corda8rra
privilegii mai puTin avantajoase. In:1portul de produse
din. tarile acestora inca ma i lasa uncle beneficii vamilor
imperiale. Se puteau vedea pe piete postavuri de F1an-
dm, de Reims, de Flon'Hta alte produse
f fn felul accsta ducele de Bourgogne, Filip eel Bnn, a vindut la Rhodos
pe alte 110 buciiti de postuv de Wervicq, imbarcat\l pe unvas care
avea si'i-i ajute pe cavalerii din Rhodos (1441). Din 1444 pim'i in 1451 el a
mentinut o marc corabic Ia Constantinopol l12
9
.J
In sehimb, occidentalii cumparau produselc IJevantului
ale Greciei biz9.ntine, mai ales vlnul de :l\Ta1voisie (Jfo-
1letllrrtsia ), foarte a.preeiat in beeidtnt nso
Cea veche colonie era cea de 19J .A.liC:on?.) care da.ta
de pe vremea cind Manuel Comnenul oeupase acest
(1151-1168). Foarte prosper{t in secolulal XIV-lel:IJ, aceas-
ta colonie era, guvernati'i de un consul, nurnit de TnfH'o-
IJOHi. A.ndronin ii taxc de 2% la intrarea hv i'ico-
sirea '!narfurilor 11
3
1.
' Republica Ragu:<a, care independent&. fata
de Ungaria, s-a apro11iat de Paleologi
impotriva JKricolului tme.esc (al doilCf1 sfert secoh:lui al
XV-Jca). Mmmel al 11--lcp, a vazut in aceasta apropiae un
util impotriva razboinlui economie pe ea,re Venetia
il ducca in Moreen , dar nuruai in a nul 1431, Constantin
(1e:spot al Moreii, a aeordrtt privllegiiRagu,ei r;;i, .
in 14G1, un la Consta,nti.nopul11
32
.
* Primul magistral a! din centrul din sudul Italiei, In EVlJl
Medin (n. bad.).
182
0 puternieii colonie de s-a insta.lat la
tinopoi sub Andronic al II-le? . In 1290 consulul Dalmaccio
VClliBe Sa ceara 8-CBasta IJCrmisiune in llUil'lCle locuitorilor
Aragonului, Majorcili, ,lmrghezilor" din
Barcelona, Valencia. B9Sileul le-a dat, dreptul
de a .drcula o taxa de3% (1290)
1133
,
dal' noi oaspeti n-au intirziat sa devina indezirabili,
asoeiind comcrtului pirateria brttindu-se mereu cu geno-
vezii. Un a-1 doilea 11rivilegiu le-a fost acordat de Andronic
al II-lea ( octon1brie 1320), care tot n-a irnbunrttatit situa-
tta. Dupa pacea irnpusa de catre genovezi lui loan Oanta-
(mai 1352) toate porturile Irnpcriului all- fost in-
pentru dar o varte :;. eoloniei a riima.s la Oon-
st::>niinopol
1134
.
In anul 1438 aceasta colonie a fost reeonstituil.a. loan
al VIII-lea l-8, acceptat, in functia de consul al cata-lanilor,
pe Perc de Hocnfort, fost consul in colonia venetiana din
Modon. 0 trebuia sa fie construita la Oonstanti-
nopol, dar aceasta rm s-a putut in anul 14M>, din
cauza unui conflict a1)arut intre Oonsiliul din Barcelona,
care 1-a revoeat pe Hoe::J.fort, Alphons al V-lea de Aragon,
care il sustinea. Aceasta lucrare nu a fost terrninata decit
in anul 1451 iar noul consul, Joan de la Via, a riimas in
funetie pina in arml 1453 ll:l
5
.
Porturile din Provence, J'.fa,rsma, Mont pellier, Narbonne,
u in secolul Dl XIV -1 ea un comert cu Oonstan-
de aici irnportau produse h{digene.
[Riscurilc crau mari, din cauza corsarilor venc1ieni catalani. Inciircii-
tura unei singurc coriibii din J\Ionlpellier, capturatii in anul 1355, valora
1 000 scuLi de aur. Printre importurile cc se fiiceau in Orient semnaliim alau-
nul, pieile, ceara, griuJlHG.]
Uncle privilegii au fost acordate provertSfl.le de
catrc Andronic al III-lea : eartier la Constantinopol, consul,
taxe de 4% 11
37
. Oele de la. Narbonne au fost rcinnoite de
loan al V-lea in 1346
1138
Acest comert a fost mai putin
a.ctiv in seeolul al XV-lea : in timpul asediului se
ana la Constantinopol o nava provensala 11
39
.
Florenta, devenita in secolul al
XIII-lea, a inceput cxporte produsele ca .urrn::Jre
aici au luat mari companii eomereialo in
timp banei de credit :Peruzzi in anull27 4, ruinati in 1313,
principalul debitor, Edua.rd al III-lea, rimuntind la d9to-
riile sale; Bardi, devenita comp::mi.a cca mai puterniea
183
avea 346 de agouti, contabili, casieri, notari. .Aceste com-
:panii aveau un nume colectiv ofereau dobinzi intire 5
20 %, de:punatorilor n4o.
Pe de alta :parte, ocu:parea Pisei de catre florentini in
anul 1406 a avut ca rezultat desfiinta.rea coloniei pisane
de la Constantinopol11
4
1. Florenta ex:porta stofele prin
intermediul Venetiei, construirea unui pmt la
Livorno, dar ambitia sa era de a avea un cartier la Con-
stantinopol1142. N egocierile au inceput in anul 1430 au
fost dificile, .Abia dupa Conciliul de la Florenta, Ioan al
VIII-lea, caruia. republica ii avansa.se 100 000 d13 scuzi
pentru cheltuielile sale de calatorie, a. concesionat florenti-
nilor vechiul cartier al :pisanilor 11
43
.
.Astfel, departe de a se reduce, numarul coloniilor occi-
dentale 1? Constantinopol n-a incetat sa creasca. Ult]mele
coneesionari au fost acordate chiar in ajunu1 asediului din
anul 1453 dar multe dintre acestea nu au mai putut fi
puse in practica. Expro:prierea Bizantului de eatre negus-
torii din Occident era totala nici macar n-a sa-l
salveze de cucerirea turca.
Carte a a patra
VIATA SPIRITUALA
'
CAFJTOUJIJ \'III
Viata religioasa
I. religioase
!
. Centrul vietii religioase il constituia
salrt de cult, loc de intilnire a cu anexele
salfl.: 1)aptisteri:u, martiricon, monninte, azilc etc. La ori-
gine, toate servicii erau organizatc intr-o l1C1T-
tieulara, clorntls eclesine, cum. a dovedit-o descopcrirea,
intr-r.devar de a casei la Dura-Eu-
ropo:-:, din 25 decembric 1!:131, a sfintului sau baptisteriu,
decorat eu fresco simboliee 11
44
. Aceasta easa nu se deo-
cu nhn.ic l1rin aspectul sau de celelalte locninte
l)articulare. Sc presupune, cu destula justiflcare, ci"i sala
centrala putef!" fi rezervata adunarii
turi1e executatesub bazilicilemai mari de laHoma au ,:.cos
la iyeala vestigii de ease de locuit 11
4
5.
Dupa Paeoa Biserici( tip de cas<1 a cre,sinnor
s-a mtmtinut inca multa vreme, dar i s-a alaturat un ele-
ment nou care a ocupat locul principal. _,.\_ccsta fast
'bazilica, saH't dreptunghiulara, euprinzind in mod obliga-
toriu naosul pil.rtile laterale, separate printr-o
preccd2J,a adesea de un atriurn en portic, pl'clungitil
tr-un tnmsept, deasupra dtruia se deschidea o
S-ru vorbit mult t.imp desprc originile bazilieii
in zilele noastre acordul intre arheologi este departe de
a fi m1anim
1
1'1
5
. D<lr un fapt istoric a for;t pus in lun1ina,
se pare ca va incheht : l'rin hunavointa impa-
n::tnlui Constantin eel l\'Iare, biseric!le, pinii atunei d<"stul
de modeste, au inceput 8i"t fie constrnite cu ca
palatele imperiale . .Aranjarca unci bazilici cu.
atrium-ul marginit de porticuri, de siHile hJJ-
petre, destinate ceremoniilor solenme in pal::;.tele imperiale
din secolnl al IV-lea. Oelebrul mozaic de la Sant'ApoHi-
nare eel Non din Ravenna, care reprezinta o fatadrt deeo-
rata in mod nu este, cmn s-a crezut, fatada
11.86
exterioara, a palatului, ei a unci eurti mi::i.rginito de eo-
lonade, deasrq>ra earum se aflau tribune pentrn speeta-
tori
1
l1
7
. Aces tea put Ji cmuparate cu vast de cat1:hnmene
de la Sfinta Sofia din Constantinopol
114
8.
Hhel'icile hizan1ine. Bhwritile hizantine, ca hazili-
eile occidentale, fl'au constrnite in ideea de 'maretie.
PardoReli in nlOZl:tic, eoloane de marmura cu
capitPluri, ornamentate cu lambriuri de nmrnmril, ulo-
zaicuri murale in culori striUucitoare pe fonduri de
de aur, toate lucru.rile de valoare erau }olosite din bel-
9ng 1)entru a decora palatui Domnului. In zilele noastre
nnmai datoriti:'L unor interioare de biserici, cum este San'
Marco din Venetia sau ale unor edifieii religioase de la
no putem face o oarecare idee despre decomrea
imperial(, din care nki unul nu :o;-a pastrat pini"'t
h> nbi.
Or: planul bazilieal era reprezentat in palatele imperi-
!:l;le ttl toate diversiMtile sale
1
H
9
b\ra a fi rezervat unei
categorii speeiale de edifieii, el servea la oriee categoric de
trebuinte : sMi ale termelor, sali peutru religioase
1150
,
pentn1 asoeia1ii sportive 1151, edifinii funerare 11
52
, 8itli de
judefata. 'roate aee::ste eon4ructii purtau denumirea de
ba:oilica. nu au avut altceva de facut decit sa le
ada pteze eerintelor liturghiri lor 11
53
.
l'e de alti1. parte, de la originile lor, bhwricile hiz;n1tlne
1)rezinti1 un annmit nmnar de trasa,turi eare
S-auimnult;it de-a lungul secolelor, ca lU'liUtre a schimhi"'tri-
lol' ,.,t[use litmghiei.
S-:a observat mai intii ca sanctuare au fost
instalate in locuri de cult pag<'tn, la Olympia, hi saht nu-
mit:\ ateHen;l lui J?idias
11
"
1
, 18 De1Li, in satul ht
marele templu allui A polo, la Dodoua, aproape.de oracolul
lui Zeus ms, la Atena, pe Parthenon, devenit o Biserieil. a
Feciu:uei, )n 'I'heseion 9i in :ilte rnir'.i iJomrle 1156.
lln.pa somptuozitatea marnmni descop,,rite: in aceste
locuri, ,ca piteluri incrustate cu cruci, eca mai mare parte.
a acestor sehirnba.ri ar data din f'poea lni Arcadius a
lui 'Icodosin nl II-lea; ele sc expliea prinafeetiUll('a secula-
r:) a fata de izvoarele sfinte, de vechile oraeole,
fatade heroa (morminto deeroi). Ar fifost greu sa sclrirnbi
obkPiuri : cum a prouedat Sfintul l\tartin in
mi;:;ionarii s-au nmltumit doar si"i crel;\tineze
aceste sanluare pagine 11
57
. ,
planurHor bizantine. .Anumite obi-
cciuri sint comune intregii : orientarea biseri-
cilor; regulata numai dupa sec0Iul al V-lea
1153
, sepa-
rarea clerului de printr-o inchidere in forma
de balustrada; absida, in cmbura careia este. ali}Jit syn-
thronon-ul clerului, dominat de scaunul episcopal .
.Atrium-ul, curte patrata marginita de norticuri eu un
bazin in mijloc, care precede baziliea, era ceva
la Constantinopol
1159
, in in Macedonia, in biseri-
cile de pe litoralul din .Anatolia din Palestina, ca la
Roma, dupa imparatul Constantin. Pretutindeni, in alte
parti, in hinterlandul .Anatoliei, Siriei, Egiptului, atrium-
ul nu era folosit
1160
.Aceasta curte cu porticuri coloane
exista, sub denumirea de peristyl, in casele elenistiee de
tip pompeian. !n palate, dupa cum s-a vazut mai sus, el
avea un caracter monumental, pe care il regasim in atrium-
ul somptuos al bazilicii de la Filippi din Macedonia, ridi-
cata pe o terasa care domina Forum-ul. Sapaturile intre-
prinse de Paul Lemerle au seos la iveala ruinele propileelor
marete, dind acces la terasa prin dona scari care patrun-
deau in atrium-ul pavat cu dale de marmura, unde cele
patru porticuri erau prevazute eu coloane snbtiri,
inalte de 6,66 metri, sustinind arce o arhitrava.
La vest, peretele, curbat la centru in exedra, cuprindea
dona etaje de coloane, la baza in stil ionic, iar la partea
superioara in stil corinthic. Printr-o porticul ori-
ental este separat de narthex, care dadea acces in biserica
prin trei portaluri l161;
Nu vom descrie aici diversitatea de planuri pe cal'e le
ofera arhitectura bizantina : bazilica cu coloane, 1Jazilica
cu cupole, in forma de cruce greaca, octogonala etc., ci
vom arat::>. adaptarea accstor planuri la ritualul litur-
ghiilor orientale 1162.
Or, timp de secole, aceste ritual uri s-au dezvoltat
modificat, ceea ce a determinat amenjarea unor noi spatii.
Astfel, la origine nu exista decit un singur altar (bema)
pe c::ue se slujeau sfintele taine, dar, intr-o epoca mai ve-
che, liturghiile orientale necesitau dona altare secundare :
diakonikon-ul ( depozit ), uncle erau depuse odajdiile litur-
gice, pe care le imbracau rostind rugaciunile co-
respunzatoare prothesis sau proskomidia, in care se pas-
treaza darurile pe care preotul le binecuvinteaza, . .Acest
ritual a luat atunci cind au incetat sa
mai atluca darurile in natura, prin seeolul al VH-lea sau
188
al VIII-lea. in Siria, din cele dona camere laterale dispuse
ht extremitatile naosului, cea dinspre nord, care comunica'
cu sanctuarul printr-un culoar ingust, este o sacristie, iar
cea dinspre sud, inchisa spre partea sanctuarului, ada-
unui sfint da spre un naos lateral m
3
.
in bisericile bizantine, cele doua, aitare marginesc in mod?
simetric sanctuarul se afla in interiorul bisericii.
Halustrada ieonostasul. Dezvoltarea cultului icoa-
nelor a determinat o modificare foarte importanta a ca-
tapetesmei. La origine ea consta dintr-o simpla balustrada,
la inaltimea suportului. Dintre acestea la Havenna se
gasesc numeroase exemplare ::woperite sau desehisen64. In-
chiderea sanctuarului bazilicii din Forum, la Filippi, era
facuta din dale de marmura verde de Tesalia, marginita
de o balustrada fiJi de coloane din fel de marmurat
sprijinind un antablament de marmura gri 11
65
. Caracterul
monumental al acestei despartituri se accentua tot mai
mult. Ea a devenit partie cu antablament cu balustrade
intre coloane, de exemplu la Hosios Lukas sau la TorceUo
(secolele al X-lea al XI-lea). S-a putut compara aceasta
imprejmuire cu o fTons scenae, fatada permanenta de
palat, de pe scena unui teatru antie 116
6
. 'VIB-
deau ce se petrece in sanctuar fiJi in special pe preotul care
ofieia in altar, intors cu fata spre adunare.
Dar, in secolul al VI-lea, la Sfinta Sofia, pe coloanele
acoperite de argint ale acestei imprejmllil'i, Justinian a.
pus medalioane cizelate cu efigia lui Hristos, a Fecioarei,
ale eetelor ingerel;Jti, ale apostolilor fiJi ale altor sfh1ti, ..
marcate qu monogramele imparatului imparatesei m
7

Acest exemplu a fost urmat din ce in ce rnai mu1t,
CUl11 0 dovedeSC marturiile din epoca iCOllOC}asmuluiHtl!ll
dar in bisericile rupestre din Cappadocia, alaturi de sim11le
balustrade sapate in stinca (perioada veche) de porti-
curi cu arcuri ief;Jite in afara (biserica din Toqale,
secolului al X-lea), intre absida, naos aparut un ade-
varat zid despartitor care inaltimea imposte-
lor* areului triumfn-11169 .
.Liceste ziduri despartitoare,. care s-au raspindit 1nce-
pind din seeolul all XIII-lea in tot Orientul
1170
, nu -fac
parte din decorul arhitectonic al bisericii ca vechile ca-
* Bloc de piatra din zid, pc care se sprijina un arc, o boltil, sau
care sup'Ortii zidaria de deasupra unci Ul).i (n. trad.).
18!!
Elc comp1et sanctuarul corPRpund
UIWi ;:;ehimtari importantc in ordinca ccrcmoniilor litur-
f.riee. Executate din lemn, prcvazute cu trei ca:te eo-
l'eilillmd cwlor trei mcse de cult, din mijloe denurniU
iconostascleofei'eau un. vast it'ren pic-
turii do icoane. In secolul al XIV-lea, schimbare
a fmlt in lumea tizantina in eea dependcnta
de ea, in Rusia, in 18rile slave, ca de exemplu B11lgaria,
llreeum in 'Flrile Hornane. Ct>remoniile plincipale ale
liturghiei, de aeum 1nain1 e invizibile mirenilor, au un ea-
racter mai mistcrios. Pentru Simeon din Tcsalonic, ac.mstii.
inchidere mareheaza limita intre lumea sensibila (naosul)
lmnea iuteligibilii.. Icoanele 1m sint nici alese nki ase-
zate la ci 3,u t.ema centrab1 Df'isis-ni*,
rugikiunea de irnplorare a Feeioarci a Sfintului Ionn
Botezat oru1
11 71

1\:aosul. In fat.a catapetesmei, pc tteptelo sd\l'li care
{:lau spre altar, sta eorul dascil.Jilor. Acest loe se. numea
solw iar atnnci eind adoptarea iconostaselor a Went ca
synthronon-ul devinfi, inutil, aici a fost aezat scaunul
episcopal
1172
. In bic.(Tieilc manastjrqti cu tre-
flat, ca cele de la Athos, dUugarii, eare formEaza corul,
oc:upa cele dona abside sccund<:tre 117
3
.
erau phlsati in naos i in }1artile latcraJe
iar se1xtrarea iutre sexe constitttia o regula absolnHL In
parte?" cleuica <L. Irnperiului, majorlt1:1tca bazilieilor erau
preva?;nte en tribune rezcrv:JJte femeilor de unde nu-
de sau de cateh1wwne, atribuite aeestor ga-
lerii
1174
.
[in annl 139.1, ciHiitonil rus Ignat din Smolensk, care a .asistat la
Sf1nta Sofia la incoronarea lui al II-lca, a observat .in tribuna
fcmei ,in spatcle unor draycrii de miitasc. Nimcni nn putea sCt vau:l. chipul
:lor, in timp ce cle vedcau totul"
11
70.]
tatehum<nde de la Sflnta Snfia rrau at it de ineapa-
tiHre in ole se o capda imperi<.Hi care
se intruneau eoneilii 1176.
Amnmul era la o mici1 I)latfonn<l rotundi1,
ini'i.l\ata en trei sau })atrn trepte, care tJerve}t citir'ii 1'\erip-
190
* Tema fundamentali\.. in iconografia bi;r,antinil, rcprezentindu-1 pe
jucleciitor, tronind 1ntre Mnria loan Botezfttorul (n. trac!.).
turii, rugaciunilor colectiye :o:au chiar :pretlieii. A}Joi
forma a fost iniHtata in mod p_rogresiv incit a fost nevoie
de o scata pentru a ajunge la ea. In ea a devenit o
constnictie inqwrtanta de zid, aecrperita. eu pH'ici de mar-
muia impodobite adesea CU SCU]:pturi
1177
, CU Scarf
drepte . .Amvmml se afla intotdeauna in naos, mai
:pe de altar decit de nartex.
[ In bazilica Forufn-ului din Filippi, amYo!ml sc intindca pe o su-
prafata 'lunga de 7,76 m lata de 1,80 m. Platforma, a! direi centrn,
precum .unul din stilpii care o sHs\ineau le-a descopcrit P. Lemirle,
se afla la 2,10 m deasupra wlului. La ea se putea urea pe douii scari
previizute cu 9 treptell7
8
1n timpnl lui Iustini::m, amYonul de la Sfi'nta
Sofia, amplasat in centru sub cupola, scm ana cu un turn ,orbitor din cauza
scinteierii onumeroaselor pietre pre!ioase incastrate In marmura cu to-
nuri dintre cele mai alese". Era imbracat in argint adapostit
sub un baldachin in forma de cupcla, acoperit cu placi de /aur !mpo-
dobite en geme, iar in Yiri avea o cruce
117
". Era destul de spa\ios pentrli
a putca scrvi la incoronarra impara1ilor. Corul se instala uneodc
In acest Joe pcntru anumite cintece.]
Altand (masa) pcnhn jHtf't'. Denumirea de aHar
a fast ext in sa la ]ntregul sanctuar. A ltarul con-
sta dintr-o rm.ts{t patrata,, sustinuta in gennal de raiq:t
eoloanc; dar numarul coloanelor era variabil. I"a Nilwpo-
lis se nouii. .Aceasta masa rra intotdc::nma sco!Jita
$i hnpodohita cu figuri simbolice. Mesele eircu1are sau 1n
forma de sigma, asemanatoare meselcr dJn sufragniile
mai rare 1180.
fi'e vm,ul de impar.ta\anie din argint de la Hilla rmce eslc rrprezentatil
Apostolil 0r altarul cste omasa patratii acoperita cu o dnq:erie
grea brcllata care lasa sa 'e obEeJYe trei picioarc ale acesteia. Ea este aria-
postitil de un ciboril.Jm In forma c!e C1!polii in centrul unui antabl&n'cnt
susjinut de coloane
11
U .]
Sub altar,_se g{tsea, uncori o camera cu Ade-
sea; ::weasta. fiincl o sinrpla groapa. Ija Filippi (bazilica
Forum-ului), aceasta constituia un adevarat confesional
(in sens occidental), imbra.cata in placi de marmura in
care se oobora pe o scarU,. La Sfintul Dmnitru din
Ionic cste o imensa cripti111
82
.
In; valuri brodate impodobite eu figuri, fi-
xate 'pc stilpii baldachinului llrotejau altarul, cum se
poate vcdea la altarele de la San' Vitale din Ravenna,.
pe niozvcicnrile corului, care reprezinta sacrificiile lui :Mel-
chiseder.li, Abel Avraam ns
3
.
'191
Biserica bizantinD, mai eunol}tea, de asernenea, altarul
';[1lO:rtativ (antimension), dar, in locul pie-
trc'i de altar a clcrului occidental, greeii foloseau vo?.luri,
in care er:Jo o relieva l}i pc care era
rea lui Hristos. Acest obicei s-a raspindit mai ales in peri-
o:ada perseeutiei ieonoclfl ste 118
4
.
II. :M:obilimul si instrumentele de cult
. "
Del}i exista multe obieeiuri eomunc tuturor hi:c;eri-
cilor, liturghiile orientrale l!retind rnai mult materia,! de
Cl!.lt, care le este specific.
l'e altarul principal er::1 al}ezatil., o eruce rmne, de pre-
ferinta argintata :o<m ami til., f,li Etra Iisus rastignit 11
85
. 0
splendicl1 cruce din tezaurul de la J,avTa a putut servi in
accst scop. Contururile sale sint acoperite cu llltme de
argint, intre care ? lte htme de eupru aurit sint impodo-
bite cu opal, en .cristal de roc1t, cu ja.sp, ruhin, safir, sma-
ra.ld, ametist, dispuse in : in eentru, un meda.lion
al l\lntoctatorului 9i la e:xJremiti1ti, 1mtru medaJioo.ne, al
Fedon.rei, al Sfintului loan Rotezatorul (Dei sis) al arlu:m-
ghelilor Mibail Gavrnnso.
PeProscomicliar erau vilsele sacre, potirul
pw> i nu:trele de ( patena) Sfm diseul
(<litcrxo<;) en un voal, acr pentru potir un altul
pentru sfintul.disc, sustinut de un suport faeut din dona
tije incruei9ate, astcrismtl (&.crriJp[crxct;), apoi un cutit in
fonna de lance ( ;._6yx. t;) pentru fragmentarea piinii m?. Pe in-
sei'iptia de la .apostolilor", de pe patena
de h Rilm, se o1Jserva o previ1zuta eli un minor
: aHl,tnri de o llmfori"'l, elegant:1, ee l)oate fi o cupa
Hturgi.ca destinata. impartaf}irii credinciof}ilor nss.
[Fn adcYarat potir pentru slnjba a fost descoperit in timp
cu discul de la Hilm. Este o cupa de argint foarte adlnca, sprijinita pe
un picior compus dintr-un git foarte subtirc, dintr-un nod de o baza
mare. evazata. Forma estc simpla elegantii ; puritatea liniei
stilnl antic. lnscriptia in majuscule, care se intre doua plase
de aur, reproduce cnvini.ele consacrarii
118
". C:elebrul potir din Antiohia,
din vechea Kouchakgi, care a dat loc la atltea controYerse, este
11i mai adlnc, dar in ciuda dccorarii sale religioase (Hristos apostolii
tnm!nd in mijlocul unei gramezi de frnnze de vita in care se joaca di-
verse animale), nu pare sa fi fost destinat unei folosin\e liturgiee
779
0;J.
Hnguritele pentru diRtribuiTf'9 singelui Domnului <"re-
cHnelol}ilor au alli\rut in Siria. in secolul al vii-loa, dar
192
acest nou obicei a ajvns tirziu la Oonstantinopol nu se
vreun exexrtpht ina.inte de secolul al IX-1ea.
Frumoasele linguri descoperite impreuna cu unele tezaure,
ca cei de la Kerynia (Oirpu) l:weau o intrebuintare pur
profana
1191
.
Uhipida. ( evantaie, destinate sa
tele :;;i alte insecte, de pe sfinta erau de
asemenea piese importante ale mobilierului. Oele mai
multe co'nst::n1 din discuri de metal, prevazute cu un mi-
ner sub forma de coada, iar pe suprafetele lor erau gra-
vate figuri de serafimi heruvimi, cu cuvintele imnu-
lui 'Irlsaghion (Sa,nctus al messei latine). Exernplare din
evantaie de.acest fel, mai mult sau mai putin ornamentate,
E-':OHJ pi\strat in diferite colectii 119
2
.
C{tclelnitele vechi (thymiateTia ), care figureaza pe
mozDicurile din Ravenna, constau din caldari suspendate
cu hmturi 119
3
, dar dupa :weasta epoca, ele incep sa fie
de forme variate: cutioara patrata de bronz, ajurata
1194
,
cupi't de bronz sau a,rgint, cu capacul ajurat (Egipt),
lighean de argint, cubust iconografic pe fiec::>.re
fatet:1
1195
etc.
' Ol)iceiul de a folosi in biserici cu luminari,
imprumutat de lf!J obiceiurile pagine, este atestDt in sccolul
al IY-lea 11
96
, dar numai in epoca moderna s-a introdus
obiceiul de a doua cu luminari apr'inse pe
aJt:u in timpul slujbei 1197.
Ihuninare:J, bisericii se asigura cu c:::mdelabre de bronz
( polpcdndela, polyelaia) prevazute cu luminari sau cu
lanrpi. Ele const:1u din cercuri de bronz mai mult sau mai
11utin decorate, prcvazute cu lanturi pentru suspendare
1198

[Printre obiectele prctioase expuse de Constantin Porfirogenetul cu
ocazia receptiilor organizate pentru ambasadorii arabi, figurau 21 poly-
candela de argint, provenite de la Biserica Sfinta Maria din Far. Cali'itorii
Ariton (1200) din Novgorod (1350) erau uimiti cle ilumi-
natul surprinzator de la Sfinta Sofia, realizat cu numeroase Iampi 9i can-
delabre de argint .incarcate cu luminaril1
99
.]
Clopotele, cunoscute in din secolul al VI-lea,
nu s-au folosit de eatre biserici decit mai tirziu. !n oraseca
in manastiri, rolullor era indeplinit de toaca ( O""f)fL&v-rpov ),
o scindura lunga sau un baston prevazute cu orificii, in
care r:;e batea cu un ciocan de metal sau de lemn1
2
oo .. Un
astfcl de sistem se gasea la Sfinta Sofia in anull200, iar
13-c. 115
193'
IW la, anul 1437, la Constantinopol, inca se mai folosea
tmtca in timp em clopotelc.' Alatu:ri de toacrv de
mina, care se astazi in manastiri, erau fixate
pe tmle pe cite o toaca mare
1
201.
Costumul odoarele liturgice. Caracterul solemn al
liturghiei se exprima prin somptuozitatea costumelor pur-
de catre oficianti. la inceput nu a fost
In viata civila, episcopii preotii nu se dcosebeau de laici
prin costum, iar in anul 428 papa Celestin I s-a scandalizat
aflind ci1 mormhii, la rangul de episcop, continua
sa, poarte costumul lor monastic, mantaua centu:ra 1
202
.
doctrina exista in Bizant, dar s-a intimplat
eu trecerea timpului,. costumul civil sa se transfonne, !n
timp ce clcrul pastra rnoda de alHidata, care s-a
de.,enind imbracamintc liturgica
1203
.
Aee,3te costume, devenite insemne ale functiei
ziasi iee, au fost mulU\, vremc de o mare simplitate. In
anul 784 Tarasios, a secretis, ales in fruntea patriaTlJiei,
a schimbat costumul de purpma c11 mai i':.lmpl9
decat ale unui patriarh 1204.
tu tabloul cortegiului lui Iustinian, de la San' Vitale
din Ravenna, arhiepiscopul Maximian poarta o tunica
hmgrt de culoare alba (8ticharion) pe deasupra, pla-
netn ::;au epitl!ahilul verde. 0 panglica de stofa alba, :;c;,J'lm-
eata pe umeri cade peste piept, impodobita cu o tTuee
ncagra. Acesta este omofonil*. incaltarile sale .sint negre.
Preotul diaconul, care il sint imbracati simplu
cu o tunica eu mineei largi.
Incepind din seeolul al IV-lej1, omojorul este prinL exce-
lenta insemnul episeopa1l205. in jurul gitului,
atirna in fata intr-o singura banda. La inceput a fost tesut ..
din in sau din lina.
De-a lungul secolelor, acest costum simplu s-a complicat
s-a imbogatit 12
6
. Diaconii purtau de aeum incolo sti-
harvJ de matase orarul, in jurul gitu-
lui atirnind. in partea stinga, 1
2
07._ Preotii nwntin
sWwrul de lina; un nou insemn este epitrahilul, care eo-
respunde stelei romane, dar strins pe talie cu o centul'a
(((:JVf)). 1:ncheieturile miinilor crau acoperite de min<teute
purtau. epitrahil (phelonion). Episcopii se distingeau
ptin stiharul de matase, epitrahil omofor iar la
* purtatii pe umar de un arhiereu in timpul serviciliJJui re-
ligios (i:J.. trad.).
1:94
nH'9, genunchilor purtau o. hueata de stof:':i foarte impodo-
hiL1, epigonation de forma unui romb cu
ciucuri la Pe cap purtau mitra in
o cirja; pe pierJt, un encolJYion, mic relicvariu, care
corespunde crucii pectorale latine.
--Patriarhul a avut multa vreme privilegiul exclusiv de
de a inlocui epitrahilul cu saklcos, tunica scurta croita
in partne laterale cu brodate foarte ele-
gant. Mai tirziu, sakkos-ul a fost atribuit mitropoliWor,
apoi episcopilor 12os.
Tezaurele bisericilor pastreaza podoabe
litrr;::ice scumpe, care sint considerate printre capodopc-
relc ;:.rtei biimntine, Jll'in bogi"'ttia coloritului lor prin
perfPttiunea broderii1or. Temele iconografice sint frec-
incepind din secolul al XIV-lea.
[La muzeul Vaticanului, lmcata de stofii cunoscutii sub denumirea
de ticlmatica lui Carol eel JYiare cste in realitate un sakkos patriarhal
din ''"colul al XIV-lea, din miHase alhastrii, brodat cu aur cu matase
de ciiferite Pe fondul presiirat cu stele se remarcii intr-o parte
Schimbarea Ia fatii iar iil alta Slava lui Hristos cei drepti primiti
in rai. Dubla a Apostolilor este brodatii pe


Unul dintre cele mai frumoase ansambluri de acest
fC'l il constituie colectia manastirii P11tna (Bucovina) con
struita de E;)tefan eel Mare (1457 -1504). Toate orm:unentele
lit urgice sint reprezentate aici prin piese' de o extraordinara
bogatie. in limba greaca a numeroase exem-
plare indica originea lor bizantina 1
2
1o.
Ill. Liturghiile slujba
Liturghiile. In vastul teritoriu al Imperiului, cum
era el in secolul al exista un mare numar de litur-:
ghii practici cu specific regional, atit in bisericilc orto-
doxe cit la heterodoqi.
disting trei tipuri, atribuite .Apostolilor san
I>iJrintilor Bisericii, de altfel fara nici o dovada :
1 - Tipul siricic : liturghia greaca Sfintului Iacob, ,
liturghia greaca a lui 'Timotei, patriarh al .Antiohiei (518-
533 . .Aceste dona liturghii au fost traduse in limba siri-
aca : tacobitii au compus peste de liturghii in
aceasta limba 1211.
195
2 - Tipul egiptean : liturghia greaca a Sfintului J\Iarcu,
care datfaza din secolul al V-lea, dar s-au descoperit
texte mai vechi : liturghiile copte, printre care cea zisa,
a Sfintului Chiril a inspirat liturghia etiopiana munita a
celor Doisprezece Apostoli 1
2
1
2
.
3 - Tipul bizantin, derivat din liturghia siriaca.
Adus in l)?,triarhiile din Orient de catre (mel-
chiti*), aceasht a inlocuit celelalte ritualuri. Ea cuprinde:
Liturghia Sf'intului Y asile, la origine liturghia nor:mala
zilnica , ce nu se mai dec it de zece ori pe <m 121
3

Liturghia Sf1ntului loan Gura de Aur, devenit?" zilnica.
Slujbrt Darurilor, in postul in sim"betc-
lor duminicilor 1
2
14.
In sccolul al VI-lea liturghia bizantini"iJ inca mai era
Biserica armeana, separata de Bizar1t in
qJOca respeeth:a, i-a pastrat i'orma, pe e::;..re a
dczvoltat-o in mod liber.
<:aracteristicile si evolutia ritualmilor hiz:mtine. in
comparat,ie Cll simplitatea roman, ri-
hlalurilc bizantine s-au cornplicat de-a lungul sccolelor
au primit numeroase adaugiri. Astfel, in secolul al
VI-lea nu so facea lunga pregatire a darurilor in altarul
prothesis. Cintecele s-an inmultit, oferind un
toren minunat comentatorilor de mai tirziu, cum r"u fost
Pseudo-Ghermanos, Teodor, episcop de Andida (Pam-
fylia) pe la 1'mull240, Nikolaos Kabasilas (mod intre 139]
1400)
1215
, Simeon, arhiepiscop de Tesalonic (mort in
1<129).
Pentru ei liturghia, era o drama sacra, ce se desfMura
intre eel ceo cclebreaz9", unicul diacon poporul, reprezentat
prin corul dascMilor. Diaconul servea 02" intermediar
intre 1)reot popor, ale carui litanii le conducra 1)e rare
il avertiza, prin scurte exclamatii, asupm momentelor
urmatoare ale slujbei 121s.
Adoptarea iconostasului a determinat, de asemenea,
schimbari importante in ritualurilor. Alta-
* MELCHITI. egipteni .ortodoqi care, spre deosebire de
cei monofiziti, simbolul de credintii al Conciliului al IV-lea
Ecumenic de la Chalcedon (451). Cuvintul (siriac) 2\!Ialka inseamnii ,!m-
piirat" le-a fost dat ca poreclii, de ciitre ereticii pentru cii
urmau religia impiiratului.
196
d:1Ut, dupa cum s-a vaz,ut, exist a (secretariurn) uncle
prcopi pune::mpodoabele uncle penlru jertf(t
piinea vinul aduse de credintic;7i. De acum incolo tot ul
se va pregati in sanetuar, tn:insfonnat in sccretariu'fn.
Misterul cste a bsolut. A<;lesta este taccTii
1217
.
In liturghi9J romana, accentul estc pus pe jertfa lui
Hristos sub forma, piinii vinului; ritualul bizantin se
bazeaza pe prezenta lui Hristos inconjurat de ectelc inge-
de la Evanghclie pina la consfintirc.
l.imhHe Htmgice.:In secolul al VI-lea,limba greaca era
de uz universal, chiar 9i in bi::;eticile hctcrodoxe. Nu e:xiP-
h u exceptii dec it rwntru biscrieil e rurale din int u ior,
ucrc se rugau in lim1m }or natlmmla. Gotii din
c;e foloseau intotdeaun:JJ de Jui Ulfilas in limba 9JJ-
ms. In secolul al Salmk Mesrop au tra2iii"
bi blia in limha armeana, IW Ja a nul 523 Qardast, s-
cop r1n Harran, i-a eyanghelizf"t pe huni a ereat o 1i-
turg1de hunica 1219.
Ole1u1 grec avea multe restrictii impotriv9" introducerii
limbilcr straine in liturghie, cum o arata rrglcmentarile
impusc !iirienilor iberilor la manastirea Sl'intul Sava,
in secolul :;J VI-lea
1220
, Sfintului Ilarion Georgi-
anul (827-880) 1221.
Apostolii slavHor, Constantin Methcdiu, au cci
care asigurat victoria iiturg]Jiilor nationale, eu tu,:Ja
rezi,.,;terrta pe care au :intilnit-o la 9i 'in :Moravia.
Ei t><' pregatiscra, de altfel, sa creeze o 1iturghie in Jim-
ba slavona, din nmneroasele liturghii mttionale ]18 cate
le in timpul in Crimeea 1
222
.
'
iiturghtei bizantine. ln fmma. m actm,la,
liturghia bizantina, dupa liturghia Sflntului Jonn Hri.:
sostom, nu s-zu schimbat deloc dupil secolul al XV-lea..
E:t tuprinde trei parti : !li.x, liturghia ccdelmme-
ni!or, ma Proscornidia (ofr;lntl<t)
la orhtine avea loc litun:hi::t catelmmenilol'. ccu1
ce em''mai logic
1224
. Ea . de J)rin secolul al v:n
<kr forma sa aetuaHi, a fost
:;ecolul al XIV-lra. rrcotuJ, (u ajutorul unui cut:\
torma de lame, inq:;u'te ';t dospiHi in patru IJilr\i,
fieeare parte primind 12.;-XC- NI- IZA
1225
.
El ia' bucata cu XC, o pune pe sfintu1 disc o ercster:.za
adirlC. Aceasta reprezinta jertfirea :l\Jiclului, inso1.ita de
197
rngaciuni. Apoi o imparte in bucatele in onoarea Fecioarei
7
1ngerilor a sfintilor, fi ecare buca,tica purtind un nmne
7
uneori al ctltorului bisericii t;au al vrcunui defunct 1226.
Potir'ul pentru este pregatit mai simplu :
diaconul toarna vinul o picatura de apa : preotul bine-
nrdntcaza . .c\tunci au loc aduccrea darurilor (prothesis),
rugaciunc precedata unnata de Hlimiiere, recitare::J
.L (Doamne, binecuvintarea finala a
chrnrilor
122
i.
Liturghia catehumenilor incepe printr-o rugaciune eo-
leetiva condusa de cliacon, care sta in fata ieonostasului.
El adun:'i ( colligit) dolcantele (pentru bise-
ridt, pentru pace etc.) care, la ficcare vcrBet al acestor
li.tanii, raspnndcau: Xyrie eleison (Doamne
Urmeaza cintarca celor dona antifoap.e (psalmii CII
XLV, laude aduse Domnului Fericirii), care rrecede
_Mica intrare. Preotul da cvangheliarul diaconului ies
po dinSJ:,re nord a iconostasului,_precedati de1mrtatoril
lumini'trilor ai celorlalte obieete liturgice reintra in
altar, prin imparateasca 1
228
.
Corul se duee atunci la amvon cinta indclung Trisa-
ghionul, in timp ce preotul in taina o rugac1une,
inaintca citirii Evangheliei de catre un lector in mijlo6ul
bi::;ericii
1229
, a11oi diaconul, ridicind evangheliarul dea-
sur;ra capului din altar prip dinspre nord, ul'ca
in mnvon cinta din evanghelie. In continuarc, car.tea .
rreotului spre a 0 saruta, altarului se inchid_ atunci
are loc intoarcerea catehumenilor 1
23
0.
Liturghia creilincio$ilor incepe printr-o scurta pregatire
(litanii), a poi are loc J..'J.IaTea intrare, ritualul eel mai
eel mai original alliturghiei bizantine. El consUl,
in purtarea solemna a darurilor, in potir ve
sfintul disc, de la_ masa proscomidei la bema. Procesiunea
iesc prin dinspre nord, face un tur prin biserica
intri"i 1n altar prin in timp ce corul
cinti:L heruvieul. Acest imn, introclus in liturghie sub Ius-
tin al II-lea (565-578), anunta intrarea in biserica a
lui HI'iRtoB a cetelor 12
3
1.
Aeest ritual n-a fost introdus clecit la secolului
al VI-lea rm fara dificultati. Patriarhul Eutychios s-a
rldicat impotriva iirmului heruvieul in fatalaicilor necon-
sacrati 1232 .
. 198
discul potirul de pe masa
din altar. Diaconul, in fata
conduce rugaciunea litanic:a ofrandei, care
sacriiiciile din Vechiul Testament. Dupa ritualulsarutulu,i
de pace, iconostasului erau inchise sc recita Crezul
de la Niceea, introtlus in Antiohia in anul 471 de catre
Petru Fulon, patriarh monofizit *, adoptat in anul 510
la Oonstantinopol
1233

Anai'ora (jertfa) corespunde canonului latin, dar difera
in cele doua liturghii bizantine, insa nmli! mai dczvoltate
in CPf1; a Sfintului Vasile. Ea inccpe printr-un dialog 'lntre
preot cor care, in toatc liturghiile, precede Ptdata,
unnata de cintul Trisaghionului (Sanctits).
Cu toate ca o Novella. a lui Justinian ar fi ordonat
se evoce jertfa cu voce tare 1
234
, obiceiul recitarii secrete
a persistat in Bizant, ineit a inspirat mirenilor venera\irL
credinta 1
23
5. In timpul aeestor rugaeiuni rostite in
taina., care comemoreaza Cina eea de taiba triidarea
lui luda, iar in liturghia Sfintului Vasile se intoarce in
timp, :pina la crearea omului, dvera iconostasului ramine
coborlta. Pentm orientali, rostirea ep1:clcsei (inYocatie)
constituie actul adevarat al sfintirii. Sfintul Dull este
implorat sa sfint.easdt Darurile
1236
. in secolul al XIY-1ea,
se intercala dupa rugaeiunea de invoeare un tro1xn in
onoarea Sfintului Duh, apoi preoiul coinemora Feeimmt,
in::tintemergatorul ( Sfintul loan Botczatorul), sfintii, ci1.-
rora li se a(lreseaza rugaciunea, iar diaconul citea dip-
ticc, placut.c care con tin pomenirea mort. nor a viilor.
!)ipticele slujbei Sfintului Vasile erau deosebit de hmgil
237

Ira.parr.:tii, armata, patriarhul, episeopii figu-
rau. pe aceste tablite la loc de cinste se r;;tie ca f;ltergerea
nJ*melui.unui papa din aceste diptice insemna manifestarea
unej .schisme.
Apoi Pater (rugaeiunea ,Tati'il nostru") era recitat de
cor, draperia (dvera) ieonostasului era_ridicata }Jreotul
vene?. sa binecuvinteze Intors in altar, el
rh1ica piinea deasupra votirului ]Jl'oceda la fractiom:rea
ci; dra.periile fiind eoboril e. ,Re sfarma f;li se imparte nddul
* MONOFIZITI. Adep\i nl ereziei monofizite, care sus!inea ;cxls-
tenta unei singure mituri (cea divinii) in persoana lui Hristos. Foarte ri\s-
pindHa in Orient, ea a fost combatuta mai ales Ia al IV-lea Conciliu
Ecumenic (451).
199
Domnului far(t a fi divi7.at" ... ", preotul . .A.ceasta
e::;te melismos (irnparlirea ), pc care pictorll konografi o
figureazi'"t in pH.soana mmi copil intr-o cupa pe un ..
altar 123s_
l)reotnl pune o bucMic(t de piine in potir 1
239
, in care
toarna citey8J picaturi de ap(;, calda. A.cesta m;te
ritualnl unic in felnl sau al zeon-ului (zelului), legat de
dogma potrivit careia apa care a curs impreuna cu singele
din rana lui Hristos, fi:i;cuta en hmeea, este simbolul Sfin-
tnlui Duh, care a. ferit tru1ml sfint de stricaciune pina in
m.omentnl invierii. Aeest 'ritual s-a introdus in liturghie
la i-ifiqitul sccolului al VI-lea cu toate legaturile sale cu
aplltartodochetismul* 1
240
, <'J ramas definitiv 1
2
41. In secolul
al XI--lea, in tixnpul polemicii qsupra azimelor, cler1tl grcc
a inc ere at si)J justifice zemit1.l in aceasta perioada pictorii
ieonografi 1-au reprezenta.t pe Iisus mort re cruce 1242.
rugitciunile 11rcgatitoare, preotul se
pe dnt apoi po dl.acon, dup2" care are lee
laieilor, dupa de::;ehiderea impara-
te,'iti. :La) origine. preotul depunea niinea sJ'intita in mina.
dr:'opti!, de m'ina stinga.L credinciosului., care
in eontinuano dil'GCt din l)Otir. Incepind di:ri srcolul
al YII-lea., diaeonul ptmea bueatne de piine in potir
otul uedincioii eu o lingurita, in eare se
o de piine imbibata de vin, in tin'ip' ce
eorul cinta Trop:crul din joia mare 1
243
.
Slujba se termina prin purificarea preotnlui in altarul
Pro;;comidiei prin plecarea (apolysis )-
into de secolnl sJ XV-lea, diaconul recit:JJ o cuvintm'e
in :-;patele ::HlJ.vonnlui preotul, din imparateasea, ii
binecuvintsJ pe
12
4.
I-'itnrghia Darurilor s-a ado11tat sub p0Jtriarlml Ser-
gi.us I, in anul Glf5, chr rnanuscrisul sau eel mai vechi da-
teaz8. din secolul al .JX-lea
12
'
15
. Dura legislatia eonsiliu1ui
Quinisest, ere er;>, rczervata tuturor zilelor din postul
tf:lor, cu exce:pthl simbetelor, cluminicilor Bunei Ves-
tiri Durninica, preotul slujba SfinLului Vasile
din ca
o re;,eiTa de <\p;t de vm . .A.ceaskt este
in mod. solemn p'ini"v la 1\[area intrare era,
* AFTARTODOCHETISM. Erczie de tip monofizit care sustinea
ca l.rnpul lui Hristos era incoruptibi!, din momentul intruparii Sale. Doc-
trina a fost ini(.iatii de Iulian din Halicarnas (inceputul sec. al VI-lea).
200
prii;t urmare, pe deplin justificata
1246
. IJiturghia Darurilor,
in ,7temea bizantina, era celebr8ti"i la ora h'ei du})a, amiaza,,
ora J.VIintuitorului a t ( nnimtrii postul11i
Q(rcmonia se confunda eu ofiei na hesperinos (ncernifi),
care constituia prima parte. Bucatelcle de piinc pE"ntru
erau pastratc intr-un fel de tabernaeol
(artophorion ), pe polita unde preotul facea })rega-
tirea, apoi ritualul se in mod ca la sluj-
bele obisnuite 1
247
. In vinerea Pastelor nu se oficia nici o
slujba
12
4
8
\
Cartile liturgice. Cele }Jrincipalesint Euchologiul (Litur-
ghierul), care contine textul celor trei liturghii fji pe
necesare pentru administrarea celorlalte taine;
Evangheliqntl (pericope sau extrasc din evanghelii })en-
tru fiecare zi din an) : Apostolul (Apostolos) cuprinde epis-
tolele apostolice 1
2
49.
Forma veche a acestor in epoca bizantina era
sulul, seris pe ambele fete, adesea de ilustratH care
intrerupeau textul fii prezentau diferitele ritualuri cu
lor simbolica. Sulul (
1
2
50
destinat
eelui care oficia slujba era pe un cilindru de
lemn. 0 picturii reprezentativa il aratii pe preot la ru-
gaciune in fata altarului, un sul cu o mina
cu cealalta 1251.
Cele mai vechi suluri sint facute din pal)irus, dar din
acestoo, nu mai exista decit fragmente, cum este anaphom*
liturghiei Sfifltului Marcu de la Biblioteca Universitara
din Strasburg
1252
. In schimb, colectiile pastreaza mai multe
excmplare din pergament. Se poate cita biblioteca :Manas-
tirii f:;\fintul Ioan din Patmos, care douazcci noua
de asemenea pergamente
1253
. Un pergament bine pastrat
foarte bogat 'ilustrat est.e eel de-la manastirea
carecontine liyurghia sfintului Vasile. Acesta are 7,65 m
lungime este Rcris in minuscule pe la inceputul secolului
al XIY.Jea. Ilustratia cuprincle initiale decorative 13
imagini intercalate in text, interpretind in timp
litera sensul simbolic : intrarea lui Hristos in biserica,
erearea cadel'ea omului, Domnului, Cina cea
de taina etc.
1254

* Repetarea cuvlnt la lncepulul unor fraze care se succed
(n. trad.).
201
Slujha cauomca. Olericii repartizati unei biserici;
precum calugariiynei manastiri, erau obligati sa ofieieze
slujbt'll zilnici:t
1255
. Incepind din secolul al VI-lea se
tro1xtre ritmice datorate melozilor. La origine slujba era
impartita in trei: mesonyktikon-ul (utreniile), orthros
(in zorii zilei), lykhnikos (ziua) dar incepind din secolul al
VI-lea clupa orthl'os se psalmodia la orele mici, urmat de
. hesperinos (vece!'nie) de apodeipnon (dupa cina sau
dupa vecernie.) In afa,ra de psalmodierea in antifoane, se
citeau pasaje din Vechiul Testament, din faptele marti-
rilor, din vietHe sfintilor se cintau imnuri (ode) din
Vechiul Noul Testament, insotite de tropare 1
25
6 .
Principalele ca,rti fDlosite pentru serviciul canonical
erau Psaltirea, impartita in Kntisme (parti liturgice),
cartile muzicale oferind exemple de oficieri pentru fiecare
din cele opt glasuri (Oktoechos, duminica ; Pnrakletilce,
in timpul saptaminii; Triodon, in postul Pente-
kostarion, in timpul in cartne destinatelec-
turilor (lectH): 1VIineiele (vietHe sfintilor orinduitepeluni);
Sinnxare sau JJ1 inser:nnari istorice despre sarba-
torile l:nartirilor sfintilor, rezumate pentru sinaxarul
zi.lnic. Horologhionul, de data mai recenta decit cartile
rwecedente, contine rinduiala slujbei, descrierea duratei,
fara imnurile sarbatorilor sfintilor 1
2
5
7
.'
Calcndarulliturgic. Biserica.bizantina se sluja de calen-
darul iulian, aflat inca in folosinta in bisericile ortodoxe,
la Omistantinopol a fost propusa pentru prima, data
lui .Andronic al II-lea, reformarea lui de catre Nikefor
Gregoras .1
258

incepea, ca anul civil, la 1 septemhrie,
ziua indiction-ului. El era impartit prin 4 posturi : postul
Oraciunului (de la 15 noiembrie pina in ajunul Craciu-
nu}ui), postul mare de 48 de zile inainte de al
.Apostolilor (din lunea Rusaliilor pina la Sfintul Petru,
la 29 iunie), al Adormirii Maicii Domimlui (de la 1 la
14 august). Sarbatorile erau impartite in trei categorif,
duva importanta lor. 81:na;;;arul Sfintei Sofin, compus din
note asupra sarbatorii celebrate in fieeare zi, arata obi-
eeiurile de la Constantinopol1
259
De aici se vede ca sarba-
torile sfintilor Vechiului Testament sint mai numeroase
deeit in calendarul roman 1
26
0.
Dar un mare numar de sarbatori a fost adaugat
calendarului in perioada bizantina uneori chiai; de
catre impaJ'ati : Purificarea (Hypapanti) creata de
Iustinian in a nul 542
126
1, Adormirea 1VIaicii Domnului,
muta,ta. de de la !8 ianuaric la 16 august, acce}i-
tate si de Occident
1262
. In ruml 1122 loan Comnenul,
pe pt:cenegi, a ereat 0 sarbiltoare pentrp: a
comemora acest eveniment
1263
Siirb{rtoarea ortodoxiei,
ereata in anul 843, eelebmta in p1ima duminica din postul
c9memoreaza infringerea re-
stabHirea, cultului icoanelor
1264
.' Era comemorata iusaiji
istoria Constantinopolului : la 11 mai, aniversarea con-
sacrarii sale 1
265
, in cursul anului, patru aniyersa.ri ale
atacurilor barbare in fata carora, in mod miraculos, fuseBe
salvat : la 7 august (asedierea din anul 626 de catre avari),
la 25 iunie (asedierea din anul 678de eatre arabi), h1 16
august (a'sedierea din anii 717-718, de asemenea de catre
::vrabi), la 5 iunie (asedierea din anul 860 de catre 1
2
6
6

Viat.a religioas$ a era
legi e-eleziastice civile, dar mai ales prin datini care &e
impuneau tutm,'or ._
.\si.starea Ia liturghia dnminitala. Fa11ta de a lipsi de
la biseriea trei sapti'imini consecutive atragea, dnpa
ConeHiul Quinisextus, excomunicarea pentru laici cate-
risirea pentru clerici 1
2
67. conciliu interzicea cre-
sa ingenuncheze dupa vecernia de s'imNi.ta
pina la cea de duminica, precum la toate slujbele de
pina la Rusalii, di.ci te ruga, stind in picioare
insemna sa onorezi invierea''
1
26
8

(Foarte rnulte abuzuri au fost !ndreptate de acest Coneiliu.
Se vindeau rn!ncaruri sau alte rni'irfuri sub porticurile bisericilorl
2
H
9
Fe-
rneile discutau in tirnpul slujbei
1270
Se distrugeau Ci'irtile sfinte pentru a
fi vlndute Ia parfnrnerii unde se fiiceau.din ele cornete
12
71. Se rnai prac-
ticau obicciuri vcchi, ca eel de a prinzi in biscricii inainte. de lrnpar-
din joia rnare1
272
Altii, de foarte buna credinta, aduceau la altalr'-
laptc 5i rniere
1273
sau struguri, pe care preotulle lmpartea cu euharistia
12
74.
Dar eel rnai mare scandal era provocat de cei care, preoti sau laici, luau
loc impreuna cu nevestele lor in catehurnene sau in alte parti ale un.ei
biserici
1275
Leon al VI-lea, care a reinnoit acest decret, cii a
fost fennitatea tatalui sau, Vasile, pentru a se pune in aplicare
hotarfrea Conciliului127& .]
203
s,, pa,re ca, in sceolelo urmiHoare, s-a impm; mai rriulta.
decent:'\, ii1 biseriei, dupa cum ra,porteazrt pelerinli' din
Occident, des pre comportarea, 1
2
77.
l'dmirea tninelnr. Botezul trf'bnia oficiat cxclusiv in
ba}Aisterii, un pGcgin neputind amestece in atlnnarea
Ba pti;,;teriul deNCOJHrit la Dura-
ca aeea;:;ta era praetica la inceputul f;ccolului
al III-lea. Din. secolul al IV -lea baptisteriile erau adcsea
constructii independente d:1r invecinate bisericii eate-
drale, constTuita in general in plan uri ccntrate ( octogo-
nale, atnintind de funcrara 127s. In
schLmb, intr-un mare nmnar de baptisteriul con-
tinua sa Se intr-=lgTC;t,(; in planul de COUStructie a bisericii,
cu. care comunica I
2
7D.
Oricare ar fi fost planul, edificiul era adaptat la li-
turghia acestei taine cuprindea in I)fincip<tl o saUl, unde
se ofieiau ceremoniile propriu-zise, vestiare pisejua in
can avea loc tripla scufundare. Pina la seeolului
rd TV-lea, rituahuiJe se aplicau mai ales la llotezul adul-
\Uor, oficiat de eu ocazia marilor sa.rbatori., .
Intr-o simbata, in care Sfintul loan Hrisostom . :}J fast
unui atentat chiar in biserica sa, el botezase 3 000 de
catehumeni iar un mare numar de barbati femei inca
mai rind
1280
. In secolul al VI-lea, in sthimb,
botezul adultilor em m8,i rar. In vremc, prin
stropire inlocuia a!kSea tripla pare ca
aee<c:-;t?, se prac\ ina inca din seeolul al V-lea, caei ]_..emerle
riu a gilsit nie.i o urma de piscina in Forum-ului
din Filippi
1281
. De altfel, hoLezarea adul\ilor n-a disparut
niciodata la Oonstantinopol unde era aplieata conduca-
torilor barbari, erdicilor
1282
, evn;ilor. :bupa botez, neo-
fitul, intr-o aD)i'", era conduil solehm in
bisf:rica ..
. a fost eonsiderata intotdeauna in Orient
ca urmare fireasca a botezului, darul suprem 1
283
, coliferita
a tit eopiilor cit adultuor. Ea. consta in ungerea, bine-
euvintarea en mina semnul erueii pc f1;unte ( crppayLc;,
(con8ignatio ). Aceasta avea loe intr-o sala aliiturata
lxq;Listeriului 1
281
se ofici8J de ui'\tre epii'leop, dar la
ueyoi(c acest drPpt S<' :worda, Nim}ililor preoti 1
285
. .
Penitcntele publice nu sc mai 11racticau din secolu1
al IV-lea, dar spovedania canoanele secrete erau obli-
gatorii toti. Se cautau calugari asce.H ca duhov-
n;ct wr imparatii di.'tdeau exemplu in aceste practici 1
2
86,
care au devenit un monopol monastic. Doua tratate
asupra tainei penitent;ei, atribuite pe nedrept patriarhului
Ioari Postitorul (582-595), sustin ca doar episcopii
ii 3iYC<lU dreptul de a propovadui iar ealugarii . de a
stabili penitenta deaasculta spovedania. In anul1274,
Ghenrghios Akropolites, reprezentant al lui MihaH al
VIII--lea lu Oonciliul de la Lyon, declara ca stabilirea de
penitente este o taina. bisericeasca, pe care numai un
calual: este imputernicit sa, 0 hotarasca 1
287
.
Nu vom mal reveni asupra ritualului
al casatoriei religioase care au fost descrise mai sus 1
288

Singnr epir::copul avea imputernicirea sa eonfere tl3Jna
ret:pectiva 11rin punerea miiiiilor
1289
. Sfintul Maslu era
aplic?,t bolnavilor, fara ca sa se afle in pericol de
moarte, pentru a, vindcca raul fizic s!Uhiciunile sufle-
tului, dupa cele spuse de un eucolog din secolul al
IV-lea
1290
.
ale cucemiciei. in istoria cucerniciei bizantine
faptul predominant. il eonstitnia influenta exercitatf't de
catre ealugari asupra laiei1or. In sec0lul al IV-lea se vad
deja inalyi demnitari ducind o viaya monastica, fara a
]necta exercite lor. U n Gratissimus, prae-
posl'tus cubiliculi* in anul 4G2, rm loan Vincomalus,
magi8tcr vfficiorum consul in anul 453 : dupa
Senatului la care asista, em condus la manastire de catre
m1meni din anturajul san; acolo se dezbraca de
insenmele sale pentru a imbraca rnandya 8J se ocupa
de cele mai grele indeletniciri 1
291
. vietmia cultului
icoanelor' eare era in mare parte aeeea a calug'arilor'
autoritatel;IJ acestora a crescut mai mult iar datorita
lor dezvoltat cele douit forme de evlavie
car;;:,eteristice lumii ortodoxe : cultul sfintilor al
tel or' venerarea icoanelor.
\T. Cultul sfintilm al
(J;ltu] marthHor. :ln epoca bizantina, cultul :msrtirilor
importante etape din timpurile antice, unde
* .PRAEPOSITUS SACRI CUBICULI. administratici Pala-
tului: Era e1muc. Adeseori exercita o putere ocultii. Treptat, uncle din
atrihv\iile sale au fost prcluate de alti denmitari, dar a crescut rolul
siiu in cerernonii. Functia a dispiirut in sec. al XI-lea.
205
aee.'>ta, consta in praznice senite pe mormintele :rni1r-
tirilor 1
2
92. Sub numde de mart.71ria (marturii), se ada-
post.eau ih edificii fnnerare construite
diverse planuri, unde se oficia liturghia la
martirilor 1
293
. Apoi, incepind din secolul al V-lea, cultul
martirilor a pi1truns in biserici, raminind SCJY.rat de
liturghia S-au ridicat biseriei - martyria, (ro-
tunde, octogonale), precum eatedrala din Antiohia,
mai multo biseriei din Siria, iar la Constantinopol SfintH
a lui lm;tinian, SfinW Sergiu Bacehv.s
12
94,
In Palestina se venerau ea marturii (martyria) lom.uile
istorice ale vietii lui Iii:ius unde avusesera loc aparitiile
diYine 1
295
. Corp.emoratc in biseriei sau capele, teofanme
respective erau reproduw prin picturi in absidele aees-
tora 1296.
Cultul Comun intregii cult11i
mmu5telor a prilejuit in Bilmnt manifestari extraordim1re
ci'\,patat o asemenea, importanta, incit a deveuit o
afacere de stat, pina intr-acolo incit a ocupat un lor in-,
negocierile cu musulmanii 1
297
: Nimeni nu s-a, gindit sa
puna la indoi:1Ja autenticitatea lor. Hteratum bizantina
nu a produs niciodata o lucrare comparabila cu De p-igrH>-
1'ibus sanctorum (Despre do,;cezile Rfintilor), a lui Guihe:n;
de N ogent, iar jefuirea din Ckm-
stantinopol de catre crueiati in anul 1204, ca 1m2:,
<lin principalele plingeri ale grecilor impotriva occiden-
talilor, a contribuit la producerea schismei ireparabile.
La Constantinopol Fecio.arei, patroan<\. a
o irnportanta imensa. La Sfinta a
Blachernelor se p8.strau giulgiul i tunica Sa (map]'bo-
1'ion )1
298
, la, Sfinta Maria din Chalk:opratia, centura


Aceste relieve, privite ca un paladium ap:'irator ;o,]
erau plimbate pe metereze ori de cite ori Gon-
stantinopolul era asediat, iar aceasta. manifestai'e ext:n Jt:::.,
o influenta binefacatoare asupm moralului aparatorilor
. cetiiFi t3oo. . .
Cultul Prea Sfintci ( Pww.ghict) JYiaica Domm:hn
( Theotokos) s-a dezvoltat din ce in ce mai mult : nullh'-
roase sanctuare au fo:-;t ridicate in onoarea sa precun; t;i
pentru a moa?telc o;;i icoanele sale facatoare &lt>
minuni 1
3
01. Cea mai relevanta expresie a pa.tronajuh]i
sau este admirabihil mozaic din vestibulul ca.tedralei
206
Sfinta Sofia, care o prezinta stind intre Constantin
Iustrnian, unul oferindu-i macheta iar celalalt
lJe cea a bisericii 1
3
0
2
.
Relicvele lui Hristos. Cea mai venerata dintre aceste
relieve este Sfirita Cruce, care fusese adusa de la Ierusalim
la Constantinopol, cind invazia araba ajunsese inPales-
tina
1303
. Pastrata la Marele Palat, ea a fast literalmente
taiata in bucatele in decursul secolelor, din cauza obi-
ceiului eare se stabilise de a se trimite la sanctuarele din
Orient Oecident, manastirilor printuor straini particel
din aceasta eruce . .Aceasta practica dateaza de demult,
caei. in anul 569, la rugamintea Radegondei, sotia repu-
diata a lui Chilperic, Iustinal II-lea ii expedia unfragment
din Sfinta Cruce, inchis intr-un minunat relicvariu,
pastrat in manttstirea Sainte-Croix din Poitiers
13
04.
Din secolul al X-lea, aeeste fragmente erau inchise in
scumpe, stralucind in aur cu email uri
pietre pretioase, numite stauroteci. In rame somptuoase,
pretioasa relicva era intr-o cavitate avind forma
de cruce cu brat dublu
1305
. Rama, decorata cu figuri, era
prevazuta uneori cu obloane, ceea ce ii dadea o forma
de triptic . .Am avut deja ocazia sa semnalam stauroteca
din Limbourg-sur-Lahn din atelierele Marelui Palat.
Crucea eare contine fragmentul sfint este margiuita de
douazeci de pH1ci de aur emailat, reprezentind ierarhiile
(in numele lui Constantin Porfirogenetul Roman,
948-959). Capacul, decorat cu scena Deisis ornamente
variate, poarta numele lui Vasile Proedros (963-985)
1306

Prin splendoarea sa, aceasta stauroteca reprezinta capo-
dopera acestui gen de relicvarii 1307.
[Importanta acordata Sfintei Cruci era atit de mare incit in anul
924 Romanos Lecapenos, vindecat de o boala,. a vrut sa doneze manastirii
Xeropotamou (Athos), o minunata stauroteca. La reclamatiile Senatului
:;;i ale populatiei din Constantinopol, care nu voiau sa fie privati de gratia
divina conferita de aceasta relicva, basileul a dat ordin ca ea sa fie
adusa !a Constantinopol, la fiecare trei ani, sub protectia unui grup de



JUte relieve ale Patimilor, Coroana de spini, Singele
Sfint, Lancea Sfinta erau pastrate la :M:arele Palat. lmpa-
ratui latin Balduin al II-lea, avind nevoie de bani, a
vindut l:weste relieve regelui Ludovic eel Sfint care a
eonstruit Sainte-Ohapelle la Paris pentru a le adaposti
207
(1243-1248) 1309. FI'agmente importante din Sfinta Cruce
erau imamate intr-un. tablou relicvar prevazut e:u trei
adineituri in forma de eruei : dedl'subt cei patru arilan-
gheli in bust iHr la picioarele crueii centrr,lt, Constr:ntin .
Sfinta Elena
1310
.
cu toata vinzarea, masiva', mai erau biE:erici la
Constantinopol care paRtran relieve legate de
lui Jisus. La J\1arele Palat se paKtra pinza cu care i '-an
:picioarele, giulgiul de la Sfintul Mormint, manhma
de ]mrpura trm;tia
1311
Toate aceste relieve se aflau la
Sfintul loan din Petra la inceputul secolului
al XY-lea tot aici se inchisa intr-o caseta de aur
piinea 110 care Tisus i-a) dat-o lui luda precum lama
Lancei Sfinte 1
312
. Stilpul flageHirii, care la s-eco:-
lului al XI-l-ea, se afla la biserica Sfintii Apostoli, faeea
parte din tezaurul Sfintei Sofia in anul1439, ca Lail!Cea.
Sf'intrt. Acestc relieve i-au fost ariltate Spaniol
Pero Tafur' clr eatre despotul Constantin Dragases, p;:1tTi-
Superiorul Sfintei care detineau fiecare eite
o cheie a tezaurului
1313
Se expuneau la biserica Blacher-
nelor clliar minunii inmultirii piinilor, ir.r h1
Sfinta Sofia seutecele lui Iisus
1314
: G'redulitatea pt1ni-
nilor nu era mai mare decl.t a poporului grec
l[oastele s lin til or. Cultul sfintil or si al relic"\' dor
aeest.ora nu era putin fervent dec it in' Occident. Li se
co.ea lor spirituala ocazionala. Povestirile vieW
lor, faptelor lor de ascetism, ale minunilor lor au d;1ct
oca,;de la o rrodigioasa l)roliferarc a biografiilor c:T\1,
si a. panegirieelor. Cautarea moaste}or sfintilor semana cu
adevars,tii, vinatoare. Se diRputau cada-v:rele ascentnor,
imediat du11a moartea lor.
[ ,\9a s-a lntimplat dupa moartea lui llarion Georgianul, care tn'\ia
lingCt Te,alonic, In amtl: 880, e!ml lmparatul Vasile, informat clespre \'i:'-
tutile sale, a vrut sii-i transporte. trupul la Constantinopol: imediat a
izbucnit in Tesalonic o riiscoalii, dar guvernatorul a tinut piept
rebelilor, sa ridice trupul in timpul noptii sa-l trimitii pe mare
la Constantinopol, uncle a fost primit cu mal'e pompft de catre bllsileu
patriarhul Pholius (noiembrie 882)1315.]
Constantinopolul era, bineinteles, principalul ccntru
al relicvelor sfintilor, pastrate in casete . splendide in
form:t de ease, 1wevazuLe cu cu dona ape


biseriei cu 011pole 1
3
1
6
. Exi:o;tau, de relicvare 1n
form(L de capcte san a unui membru oarcca,re: l:n:;,1.
208
mina, pwwr etc. Toate Rceste variante au fost create in.
Orient, inainte de a :>.junge in Occident
13
1
7
Bngolpioantlc
(:l:yxoA.rdot) emu mici relicvare de pus de piept.
La cultui sfintilor din N oul Testament se adaugc1
toiagul lui Moise, la Chrysotriclinium
1318
; h'll
biserica ale lui Isaia ; 1:1 ow1
biserica a lui Vasile I, pretinsa nmntie a profctului Hie,.
obiect al unui cult zelos in Bizant
1319
.
Vremurile apostolice crau reprezentate de moai}tele
Sfintilor Inocenti
1320
i}i de capul Sfintului loan Botez{fu-
torul, cunoscut de]a in secolele al V-lea si al VI-lea. Se
.. . '
spunca ca cl ar fi fost ascuns la Emesa in timpul persecutiei
i}i ar fost descoperit pe vremea lui Mihail al
III-lea ad us la Oonstantinopol in timpul patriarhatului
lui Ignatie. Depus la M:arele Palat, apoi la ntanastirea,
Studion, el a devenit una din relicvele celebre din Con-
stantinopol1321.
0 biserica dedicata sfintului loan EvanghelistuJ
fusese construita de imparatul Constantin la Hebdomon
restaurata de Justinian 1
32
2. 0 rtlta biserica ii fuses.c
consacrata linga Sfinta Sofia : aici se expunea o piatra,
a mormintului sau situat la Efes, unde atra.gea
pelerini
1323
.
Constantinopolul a fost primul unde s-a ridicat
o biserica in onoaret1 celor Doisprezece Apostoli. Edifieiul,.
ineeput in anul 330 de imparatul Constantin terminat
sub Constantin, care a adus 3ici corpul tatalui sau, se afla
in unei vaste incinte inconjurate de porticuri,
cu gdi.dini cu terme. Biseriea, incendiata in timpul
Ri"iseoalei Nika (anul 532) a fost reconstruita de Iustinian
sub forma unei bazilici in cruce libera, 'acoperita cu cinei
cupole, inaugurataJ in anul 546. apostolilor .erau
plasate sub un altar de argint in timpullui Constantin
al VII-ler" s-au aclus lor, fiind tr;1nspor-
tate cu mare pompiL f3fintii Grigore din Nazianz, loan
Hrisostom, nwj multi imparati patriarhi erau, de ase-
menea, ingropati aici 1324.
Printre sfintii cei mai venerati se afla protomartirul
Stefan, al citrui corp a fost descoperit linga Ierusalim in
anul 415. sale au fost in
Consta.p.tinopolul a primit mina dreapta:
de Pulcheria in anul 428 in hiserica Sfintul f;jtefan
de la palatul Dafne, apoi in anul 459 Evdokia a, adus de la
Ierusalim 15i alte relieve ale sfint 1
325

14 -c. 115
209
)fartirii antic nu erau prea
1326
,
{iar Constantinopolill prim0a relic-vele martirilor strilini,
ea aeelea ale Sfintului J,aurentiu, aduse de la Roma in
timpllilui Teodosiu al II-lea 1
327
, ale Sfintului Eufemios,
martir din Chalcedon in timpul lui Galerius
1328
, ale celor
Patruzeci de Martiri din Sebasta, Mica Armenie

3:1e
sfintilor Sergiu Bacchus, martirii din Resafa (Sergio-
polis), pentru ale caror relieve Justinian a construit fru-
moasa biserica ce le poarta numele 1
33
o.
Nu mai celebre erau relicvele pastrate in uncle
orae de provincie. Pe primulloc trebuie plasat Tesalonicul
eu al sau cult pentru Sfintul Dimitrie, patron al oraf;iului,
fusese martirizat la Sirmium pe vremea lui Maxi-
mian
1331
. El detinea un asemenea loc in viata
inc it s-a vazut in el succesorul unci divinitati-poliade, Hira
a se putea oferi cea mai neinsemnata clarificare asupra
::leestei metamorfoze, a unui zeu pagin in .eroil crel;ltin
1332
.
I-a fost dedicata cea mai mare biserica a ; din
n1ormintul sau se scurgea un ulei miraculos care vindcca
bolile, dar el era inainte de toate conducatorul razboiului
(heghemon ), protector al pe care il sal-vase de
multe ori in fata asalturilor barbarilor. El este sal-vatorul
patro'nul soldatnor, marinatilor dilatotilor,
,,soarele care raspindel;lte raze strMueitoare; el este.pentru
noi soarele, pamintul marea ... " striga intr-o predica
arhiepiscopul Isidor Glabas (1379-1393) 1
333
.
Nu vom mai reveni asupra cultului, deja amintit,
al sfintilor Evghenios din Trapezunt loan Evanghelistul
din Efes.
Una din intimplarile cele mai ClU'ioase ale istoriei re-
licvelor este cea cu privire la inutarea trupului Sfintului
Nicolae, de la 1\fyra la Barr, in aprilie-mai 1087.
[Cuftul Sfintului Nicolae era deja foarte riispindit la Constantino
pol, in intreg Orientul in Occident. Mormlntul siiu, la Myra
in absida unui martiriu
1334
, atragea numero:;;i pelerini renumele mimi-
nilor sale era foarte mare. Dar situat lingii tarmul marii, fusese
de mai multe ori tinta jafurilor piratilor, iar evacuarea uhei mari parti
a Asiei Mici, de ciitre armatcle bizantine, 'dupii biitalia de la Mantzikcrt
(1071) a fiicut ca situatia sa sii fie mai g'rea. maritime dirt Italia,
care aveau relatii comerciale cu Anatolia,' au hotiirit sii punii in sigu-
ranlfl pretioasa relicvii. Astfel, marinarii din Bari, unde cultul Sflntului
l\icolae era dintre cele mai infloritoare
13
:'\ intrecind In vitezii navelc vc-
netiene, aU SU puna mina pe IiJOas,tele sfintuJui J?i sa le adUCii in
mod triumfal in unde au fost in cripta unci noi hiserici,.
in prezenta papei Urban al II-lea, la 1 octombrie 10891
33
6.]
210
sfin1ilor vindecatori._ (Haghioterapia). Ca in
Occident, mul\;i sfinti enm invocl'tti pentru puterea, ce li se
atribuia, de a vindeca anumite boli. Vindecarea se Hiee<1
fie prin atingerea relicvelor (inelul Sfintei rregfan pus
in apa a yindeeat de epilepsie pe mama biografulni
sau) 1
337
, fie, cum am vazut mai inainte, prin uleiul care
se scurgea diii corpul sfintHor purtatori de mir (miro-
fori), fie prin lampile care ardeau in fata mormintelor
lor, fie prin izvoarele miraculoase care eurgeau chiar din
martiriccnul respectiv sau de 11rin apropiere. Inainte de
secolul al VII-lea, exemplul eel rnai edificator de folosire
a unui iz\'or de aeest gen era sanctuarul sfintului Mina,
pe lacul Mareotis de linga Alexandria.
[Sfintul J\Iina, grec al unei legiuni, fusese decapitat pentru di
era in anul 296, Ia Kotyoeon in Asia Mica. Relicvele sale au
fost aduse in Egipt ::;i intr-un martiricon construit in locul unde
se oprisera camilele care transportau corpul sau. Cultul acestui sfint era
foarte raspindit Ia sfirliitul secolului al IY-lea lii imparatul Arcadius a
pus sa se construiasca o biserica linga martirkonul siiu. ln apropiere, s-au
ridicat miinastiri astfel s-a format in jurullor un important, care a.
devenit ulterior un mare centru de pelerinaj. Sapaturile intreprinse de
Kaufmann in anul1906, pe amplasamentul actual, au scos la ivealii
o vastii cripta cu un bazin lii inscripita: ,I a apii de Ia sfintul Mina dace!
vrei sii-!i inceteze durerea". 0 piscina comunica cu bazilica, in care se aflau
doua fintini frumoase de marmura. Pelerinii duceau en ei aceasta apii in
mici flacoane (evloghia) de pamint ars, impodobite cu icoana sfintului
rugindu-se intre dona camile ingenunchiate. In secolul al VI-lea peleri--
najul Ia Sfintul Mina era cunoscut in intreaga _crelitiniitate
1
3
3
S.J
I-'a Constantinopol, in cursul sapaturilor intreprinse .
de francezi in anul 1923 in cartierul Manganon, s-a des-
coperit, 'i_n ineinta :Manastirli Mintuitorului fintina mira-
culoasa (ayasnta) (&yta:oy.oc), frecventata de pelerini pina
inanul 1821. Nisipul imbibat eu apa sa bolnavii
de guta 1
339
. 0 eladire in fonna hexagonala, ineonjurata
de abside mari adinci, cu o piscina centrala, dedieata
]'ecioarei Calauzitoarev, ( Panagia Hodigitria) ar fi maL
curind o ayasma, de gen decit un baptisteriu 1
340

Practiea pagina a incubatiei era inca in folosinti1.
Bolnavii ramineau culeati mai multe zile in anumite
biserici, ingrijiti de un pe.rsonal format din preoti
infirmieri, care primisera un instructaj. medical. Aeeste
practici :we:;tu loc in sanctuarele Sfintilor Anarghiri
(Fara de Arginti) Cosma Damian
134
\ medici de origine
araba, decapitati in anul 303 pentru ca erau
Trupurile lor fusesera ingropatc la Oyr in Siria, dar
211.
cnltul respectiv fusese propagat la Const.antinopol
1
unde
H se dedicasera mai multe biserici
1342
0
In Sfintul :JVnhail era considerat el ea un
sfint vindecator 0 Era invocat in sanctuare sau in nmrtiri-
coane, construite pe 1ocurile unde se spunea ca l}i-ar fi
fi:lcut : la Khonae in Frygia, la Michaelion la
Sosthenes pe Bosfor, in in grota de pe muntele
S2'.nt'Angelo din Italiao Michaelion-ul. era un ma:rtiriu
de forma circulara atribuit lui Constantin reconstruit
de Justiniano Aici se celebra sarbatoarea Arhanghelului
la 6 septembrie 1
3
430
1/I. Cultul icoanelor
Cultul icoanelor, trasatura caracteristica religiei orto-
doxe, pare sa fi fost, incepind din Evul Medin, mai zelos
chiar decit eel al relicvelor, fata de care el este, de
altfel, independent
1344
0 Am vazut ca acest cult era asociat
liturghiei mai ales dupa crearea iconostasului. f;ltim ca
cxista casa care sa nu fi avut micul san iconostaso In
sfiqit, exista acum un obicei, care dateaza din vre-
1
murile bizantine, de a expune in biserici, in fiecare zi,
pe un pupitru (analoghion), icoana care se
referea la sarbl1toarea celebratao
'
Origh1ea icoanelor. Oele mai vechi icoane reprezinta
portrete pictate pe le11m in tempera san in encaustica * 0
Ele provin din portretele funerB,re egi:ptene din epocile
elenistica romana, ca1e se puneau pe sarcofagele mumii-
loro Aceste portrete, descoperite intr-un mare numar la
Antinoe san la Akhmin, au un caracter individual foarte
marcat 0 sint reprezentati din cu ochii
asupra vizitatorului, privirea lor iiltensa,
care te cu parca vine dintr:..o alta
lmne 13450
:Intre acest stn si al celor mai vechi icoane crestine nu
exista deosebire, Aceste icoane erau la origine portrete
de martiri, reprezentati cum adtau ei inainte de
supliciuo Iilleau devenit dupa aceea creatu picturale, dar
nu au incetat sa fie privite de ca portrete
* Pictura realizata din culori diluate in ceara (no trado)o
212
autenLice aceasta, in ochii lor; trezea scntimenlii* de
. . . .
Da1' ieoana are propria <''i lege. E::v nucautit, ca pictura,
sa dea de realitate, ci sa, produca un .. de
ordln spiritu:1l. Ea nu este nicl realisHI., nici pur naratrtva,
ci i::nl)I'umuta de la real trasatmile neeesare pentru a. f!lce
Sa SC I'CCUnoasca Ull personaj S;;Hl 0 SCena prin ace<a,sta,
se aprople de arta istoridL .Ea cauta inainte de toate ex-
prec;ia prin jocul fizionomiilor, comhinarea liniih)r, a
l)eisajelor: din realitate ea face un simbol.
Aceasta este o arta, plina de nuanye, delicata
subtila. Caracterul ei religios i-a conferit popularitate,
dar acest succes la multime a favorizat cri:stalizarca
decadenta sa 1346.
Icoanele con:::;iderate a fi cele mai vechi sint ccle pe
care Porfir Uspensky le-a adimat din n1:'lnastirilc din
Sinai care au fost pastmte la Muzeul Academiei din
Una ilin cele mai frumoasc prezinta un portret eu
bmturile a doi soti martiri, cum o demonstreaza crucea
impodol>ita cu geme, care apare intre ei ale d1rci raze se
indreapta spre capetele lor 1
3
47.
Icm-ma pietata in tehnica encaustica a sfintilor Sergiu
Bacchus, in costume ale imperiale din secolul al
VI-lea, demonstreaza crearea de tipuri de virste profe-
siuni diferite. Un nimb de aur le inconjura capul, care se
profnPazit pe un fond verdc-albastrui. lntre ei se obserd1
o iconiya a lui Hristos cu nimb crucifer I
3
4s.
lemma religioasa este reprezentata de un portrct in
pieioare al Sfintului loan Boteza,torul, remarcabil prin
stilul lui viguros puterea de expresie a gestului cu care
el. icoane in medalion, cu lisus eu
Fecioara
1349

li)Oanc aeheiropoicte (Ifoccxccutate de mina (;mu.ini).
Din perioada. secolului al VI-lea pina in al IX-lea., exista
abia citeva fragmente de icoane, dar, in schimb, exista
up nl?,re nurnar de portrete pe fresra, in Rgipt in capelele
lui Baouit si in mai multe manastiri. Unele dintre aceste
portrete reproduc icoane, eonformindu-se legilor acj:lstonc
prin reprezentarea din a figurilor, prin tentele pla-
te Cit eva resiiuri provenind din Egipt (
etc.) arati:1 aparitia de seene istorice
in art.a ieoanelor seeolului :1J VI-lea 1
351
'
213
ln pfus, in acea,sta epoca au inceput sil circule portH'te
ale lui Hristos ale Fecioarei, des1)l'e care se declara ra
sint autentice dupa texte apocrife, }Jrecum scrisoarea lui
Lentulus catre Senatul roman, in care el descria
:Mintuitorului 1
352
la Panagia Hodi-.
gitria, se venera o icoana a Fecioarei, trimisa de la Ieru-
salim Pulcheriei de catre imparateam Evclokia, de:,;]Jre
ca1e ie spunea ca este executata de sfintul Luca J353.
Dal' in timpul lui Iustinian au existat portrete ale lui
Hristos, acluse la Constantinopol din Cappaclocia, care se
vener<m ca fiind acheiropoiete. Cea principal{L dintre acestt3
icoane -provenea din Kamuliana. 0 pagina zisese ca ea nu :;;,r
crede in Hristos decit daca l-ar vedea, cind cleodata i-a
observat icoana intr-un bazin de apa. Nu se nhnic
deS]Jl'e aceasta icoana in afara de cele spuse de sfinhll
Grigorie din Nisa anume ca ea fusese probabil distrnsa
de
1354
.
La Edessa, cum s-a vazut, exista o scrisoare a lui
Hristos adresata regelui Abgar al V-lea : la seeo-
lului al V-lea s-a ra.S])indit zvonul ca se pastra, de asemenea
portretul san achei1'opoiet, dar legenda atribuita
acestei icoane nu estc altceva decit prelungirea legemlf'i
.despre scrisoare.
[Regele Abgar I,a invitat pe Iisus sa vina Ia Edessa. Iisns a refuzat
j,a trimis o scrisoare prin discipolul san Thaddee (Addai) care l-a
convertit pe rege pe poporul san, iar mai tlrziu a fondat aici biserica
din Edessa. Pe de alta parte, regele a poruncit unui pictor sii-i faca po:r-
tretul lui Hristos, dar el n-a putut prinde trasaturile i\Iintuitorului
reeunoscut neputinta. Atunci Iisus a pus mina pe pinza pictorului
9i imprirnat pe ea chipul. J
Aceasta este legenda populara,, dar in lucrarea numita
Docttina lui Addai se spune ca un trimis al lui Abgar
f:\cut:. portretul lui Hristos 1-a aclus la Edessa, Nu se
nici o mentiune despre aceasta legendi1 inainte de
Evag:l'ios, care a scris l8toria sa pe la anul 600
1355
. Dupa
mutarea ei la icoana a fost numita maniiy-
lion ( dupa cuvintul 11rab mandil carejnseamna


Du}Jikafirmatiile lui Evagrios, mandylionul, multa vreme
ascuns, a fost, :regasit in anul 544, in timpul asediului
Edessei de catre persani. lui i s-a datorat

1357
.
[Cind Heraklios luat rarnas ,bun de la popor, la catedrala Sflnta
Sofia, inainte de plecarea in intrcprinsa in Persia in anul 622,
el tinea in rntna un stindard _pe care era brodata o icoana acheiropoieta
a lui Hristosl36B .]
214
Criza iconoelasta. Intre sccoluJ al VI-lea al: IX:-lea
zeluJ 1)entru cultul icoanelor a atins un grad
incit ajunsese la practiei care amintesc de paginism.
Pro;:,ternarea nu mai era deloe eyoeanta
in unci icoane, ci mai curind in basileului, .dar ce
sa n1ai zicem despre unele excentricitttti : parul celor care
intl'au intr-o miinastire depus in icoa.nelor,.
razuind icoane pentru a face sa cada praful in pot;i.r a
eu el altii luind icoanele drept
pentru eopiii lor 1359.
dintre cele mai extravagante circulau despre
minunile Htcute de icoane, privite ca fiinte vii, proferind
vorbe, varsind valuri de singe atunci eind evreii le stra-
pungeau cu o lance 1360.
Doctrina teologica a cuHului Atacurile 'im-
potrha eultului ieoanelor i-a u obligat pe aparatoril siH la
instituirea unei doetl'ine teologice, m.enita sa jnstifice
a tit pictarea cit venerarea icoanelor. Tratatnl De
Imaginibus al sfintului loan Damaschin (pe la. ar;ul
730}
136
\ a inspirat hotaririle OoncniuluL din Nie'ea (787 ),
care a combatut Conciliul iconoelast din anul 754.
In cea de 11 IV-a sesiune a sa, el a adunat toate pasajele
bibHce patriistice care justificau cultul icoanelorl3
62
.;;i
in profesiunea sa de credinta (<lpoc;) Oonciliul a declarat :
[Reprezentiirile crucii, precum ale chipurilor sfinte, fie cii, slnt fa-
cute din culori san din piatrii, trebuic puse pe vase, pe imbriiciimil;lte, pe
ziduri, pe case l,'i pe drumuri. Cu 'Cit ele se vor privi mai mult, cu aUt vor
fi pomeniti cei pe care ii reprezinta, cu atit mai mult ne vor iildemna sa
le, verieriim, sar,utlndu-le, prosternindu-ne In , fata lor (&o"rcacr[lh\'1>
7tpocrxuV"IJO'LV), farii a le miirturisi veritabila adorape
/.a-rpdav), care i se cuvine numai lui Dumnezeu . ,LC)r li
se vor oferi insa tamlie luminari cum se face pentru Sflnta Cruce
:,i pentru Sflntele Evanghelii . . . Cine venereaza o icoana, venereaza
persoana pe care ea o reprezinta 13&3.] I
Pe timpul celei de a doua perioade iconoclaste, aceasta
doetrina a devenit mai sistematica uneorimai dezvoltata.
a patriarhului Nikefor (896..,_815)
stahilea Yaloarea imaginilor a oricaror arte re1igitlase,
ce e.m considerata ca o predica figurata : , Vederea con-
duce la credin}a mai bin.e decit auzul", scria el, spriji-.
nindu-se pe psihologia neoplatonica a lui Pseudo-Dionisie
Areopagitul, el demonstr:eaza ca ceea ce este in
fata oehilor se imprima mai puternic in suflet l;li p(ttrunde
215
r)rin pe:rceptie in partea afectiva a omului.Jmaginea se
adresenza, prin 'ttrmare, n111nm' cmalfabefilor, ci
celor ca.re iau paTle la ia.inele 1
364
.
Scrisoal'ca eelor treipatriarhi din Orient adresati:i lui
TeoiH (836) adanga acestei apologii noi argurnente, 1n
special faptul <.:a 'Fiul Domnului intru:pindu-se,
normal ca Iisus sa, fie prezentat in viata sa paminteaua ;
dai' 11atriarhii se bazEaza mai ales pe ico::mele achetro-
pciiete miraeuloase, pe care le enumera
13
fj"
fAcestea sint: .1. Icoana din Edessa: 2. Fecioara din Lydda (JDios-
polis); '3. Fecioara sfintului Luca; 4. Fecioara sculptatii de Sfintul Petru
la Aenea lingii Lydda ; 5. lroana Mlntuitorului de la Beirut, pe care un
evreu a tmpuns-o cu o lance din care a curs singe; 6. 0 alta icoani\
a lui Hristos pe care a striipuns-o un evreu cu sa,Pia dupii eare a
cat-o fntr-un'put Ia Sftnta Sofia, de unde s-au reviirsat valuri de singe;
7. Icoana lui Hristos aruncat:\ In de ciitre patriarhul Ghermanos
pe vremea persecutiei lui Leon al III-lea care a fost purtata de valuri
ptna.la- gurile Tibrului; de unde a fost dusii papei Grigore al II-lea, care
a depus-o ln bazilica Sfintul Petru.}
Dar Teodor Studitul me:rsese rnai departe. FeHci-
tinch1-l pe spatharsw-:ul loan pentru faptul ca a ales ca
pentru fiul sari. icoana Sfintului Dimitrie, el compan1
credinfa. aces.tuia cu cea a Cent urionului. Copilul devenise
in arestfe1 fiul spiritual al sfSntului : ,Este !f.11sn?i 1narti,nil,
prezi;rn:ks1tb aspect spiritual, eel care C<t na? copi-
lului"
13
&
6
, doctrina inteligibila mLrnai pentnt ce1:
adauga e1, i naccesibila nrechiloT profane. Pentru el
doctrina icoanelor independenta de teologie.
evident.ca Persoana Cuvintului o ee apnre in natn:m,
umana, este p:rezenta in In acest fl:l, prezent>:1
ream a, diviniti'itii ar fL identica in icoana :Mintuiton;lni
in 1367.
Dnpa victoria ottodo xiei (st>c. IX- X\7), Victoria, d<'-
finitiva a ieonodulilor s-a solclat cu clezvoltarea IJrodi-
gioasa a fabriearii a cultului icoanelor, care a trecut :pe
primul :plan 1n praeticile Crcarea iconosiase:k:c
demonstreaza, cum am va,zut mai inainte, lo<cul pe <care ii
ocupau icoanele in cadrulliturghiei. Cultul icoanelor faee.a
parte integranta din dogmele Bi:-;uicii ortodoxe m]si.c>-
narii bizantini J-au introdnR in toate tarilc pe care le-au
convertit la 1.n Bulgaria, in Serbia, in f'a.rl.!e
Rom[me in Rusia, uncle au un teren deoRebit (Je
favo:rabil. 1n plus, icoanel..e, clc trani-lJJOrtat, au fost,
216
intrLduse in Ualia in tot Occidentul, uncle au exercitat
o influentil asupra dczvolti'irii artoi a iconografiei
l'fli ''"i O'tSC 1
3
il
8
tn'< Orient, noi reveneau de aeum incolo
: sa faea din imagini privite ca subiect istoric,
un r,imbol pHn de idei, subordoneze naturalismul
1mterii de e:xpreRie sa fie in legatura em doctrina
Bii'eritli cu zrlul care vegheaza cu gelozie
rei. puritatii tipurilor. Se resping acf'le icorme care au
o ('''P'e;:;ie prca omoneasca, cum era Feejoara alal'l.tind
Pruu:l!l13c9.
ieoanelor acheiropoietc s-a propagat, iar cultul
lor t'o cnnoscut un triumf stra,lucitor o data cu mutarea la
Con"tantino:pol a icmmei din Edessa, mandylimml, in
vremea lui Romanos Lekapenos, ca m'mare a victoriei lui
IoP,n Kourlwu;-:.s in Orient (p-imi:'tvam anului 943) a
unor lnngi tnct<ttive care au cl!;rat aprohpe un La
15 9,Li Romanos fiind 1w1n;-cv, cei doi fii ai s,ai
Con:-<tautin PorLirogenetu1, dup8 ce au plimbat in Jnod
solemn ieoana in jurul Marelui Zid, au (.l;c:pus-o b
SoiL, apoi la biscriea Bouco1con, unde so gaseau relic-
vole Yatimilor
1370
. ' '
!ne.epind din aeeasta repntatia ma11dylioxirt,lui
ra"pindit in l.ntreaga Enrop;'l.. S-a reprodus in biserici,
C:.11padoeia
137
1, in Ruf1i:ct
1372
. I s-au fi'teut mai
copii, ht, fel de venerate ca originLlu1, h'.r una dintre elo,
la Renna, a devcnit edcbra suh nmnele de Ckipul
Sfintci Veronica, dospre care nu podc fi vorbf1 inainte de
inceputul sccolului al X1V-lm
1373
. una dintre eele ri:mi
frumoase ma1 bine pastrate fo::;te Sjint11l Chip de la
din Laon, masca intr-adev8r tragiea, eu o
inse1'i11tie slavor1a. Se presupune ciJJ ea 8. fost adUl'la de
Giacomo (viitorul papi!L Crban ::d
nun\ln apostolic in Polonia, de unde s-a inters in anul
1248 a fost data sorei Sibylla, a unci
mani1stiri di:rt Ijaon 1374_
venera, de asemenca, Sfinta cari:\mirla, adusa la
Constantinopol in vromeft lui Nlkefor Fokas in anul 968
:;,i pe care figura lui Hristos se imprimase dupa cont::i.ctul
ei cu ;tianclylionul din Eclessa
1375
. In sfiqit. in anui 975
Ioah 1'zimiskes flJ adus din cam11anifl. in Siria icoana de ht
Beirut, citata mai sus, stra11tmsa, de un evreu ci'irei
singe, dupa spuscle unui pelerin rus, se nmi vedea inca
in secolul al XV-lea 1376.
217
lcoanele in secolele IX- XV. Incepind din secolul al
XII-lea, s-a instaurat obiceiul de a se prezenta icoanele
in rame SQumpe t;i, in curind, acestea au fost acoprrite
literalmente in argint, impodobite adesea cu pietre pre-
tioase. Aceasta imbracaminte nu lasa uneori sa
se vada dec it figura t;i miinile subiectuJui. Obiceiul acesta
este atestat inainte de anul 1204
1377
. In biserici se
neau. sub icoane valuri de tesaturi scumpe, cusute pe
t;i pe care erau puse cruci pectorale sau iconite
13
7
8

N-au mai ramas nmlte icoane care ar data din secolul
al I:X-lea sau de la inceputul secolului al X-lea. Un E'X('m-
plar din aceasta epoca este pastrat la Manastirea Vato-
pedi (Athos) t;i se spune ca sx fi apartinut impaT<'itt>.tsei
Teodora, sotia lui Teofil (moarta dupa anul 856). Ea o
reprezinta bust pe Fecioara (Glykofilusa ), tiniml cu
tandrete materna pruncul pe bratul drept, obrazul sau
lipit de allui Iisus, ochiul sau drept indrcptat spre od1iul
sting al Fiului ei se uita spre mama. Expresia lna-
terna este insotita de o gravitate trista: Flgurile se deta-
eaza pe un fond galben-portocaliu, menit sa In
evidenta figurile t;i pliurile voalului t;i ale mantiei
1379

Din vremea Comnenilor dateaza ,Fecioara la
Vladimir" CMuzeul Istoric din Moscova), adusa d<:' la
Constantinopol la Suzdal de catre printul in i',nul
1155, una din capodoperele epocii bizantine. In aeeailta
icoana regasim atitudinea enwtionanta a cclor doua
obrazuri, unullinga altul, dar Mama sta intr-o :pozitie mai
dl'eapta t;i expresia ei este mai trista. Este Fccioara :Milos-
tiva (Eleousa), care prevestet;te saerifieiul insingerat, 'in
timp ce expresia de tandrete a Pruncului, care incearca
consoleze Mama, este cu adevarat


Aceasta icoana este contemporana cu
artis.tica din secolele al XI-lea si al XII-lea si cu crr2,rea
stilului monumental in decoratia inspilata,
adesea, de modelele antice. 'l'otnt;i, icoana, este
influentata de aceasta evolutie, care ii da un plut; de no-
bleye, pastreaza pinala capat legea sa proprie. Pentru a-ti
da. seama de aceasta, este suficient sa com1)ari
subiect; tema coboririi in J:,imb (Anastasis) tratata intr-o
icoana bizantina din secolul al XII-Jea
1381
t;i in mozaicul
mm"'ttl de la biserica din Dafne. In cele doua
compozitia are echilibru : grupurile celor dxepti
formeaza doua mase, cu Iisus intre ele. Dar in mozaieul
de la Dafne Mintuitorul, vazut din semi-profil, poarta in
218
rnirdl crucea cu dubHt traverHa. El inainteaza cu
Imihri, d'ikincl in picioare portile Infcrnului, undc zace
H:JAie,.; in lantnri, il apnea pe Adam de o min a. /ili il
scoil'.te, dintr-un sarcofag. In icoana, insa, Iisus este
v8,z;Jl din fata, tin:ind ambele miini. intinse.: Adam se
seoalii singur din sarcofag, iar cei trei profeti, in , loc sa
fie dizuti ill perspectiva, sint la; clreapta lui
Hrhtus en ochii atintiti spre Ill'i vitor
1382

In continnare, transformaxile artei s-au
xna.rl:I'Pstat in arta icoanei. Astfel, in epomt Paleolegilor,
a rlobimlit notiunea de spatiu; peisajele B1nt ma,ib.ogate
in ele se un sens mai real al se
pastreaza totodata tradiWle, fi netea desenului, s;imbolis-
mul liniilor cautarea

Capodopera ace'stei
se afla in Husia anume Sfinta 'l'reime de Andrei
Ru.bilov, ,,liafaelul rus", formar la artci hizantipe.
Sf'inta Treime este figurata, .ea in Bizant;ul acelei epoci,
lWiu eei trei. ingeri de A vraam. Cele trei figuri,
de o aproape feminin{i, sint dispuse cu o sW:w-
tric care nu este nici exigenta, nici minutioasa iar inclil'aarea
eapf:lflor Jasa irnpresia unei <onyersatii intre (Wi trei
ingcri
138
'
1
In acea epoca arta icoanei nu numai d1 a atins
apogeul sau, dar chiar s-a substituit artei monumentale
in (}ecorarea bisericilor, pe la jumatatea secolultli al
XIY-lea. :Noua a luat in Creta, tara a
pietori de ico'ane, dintre care Inulti au emigrat
la Venetia. Acolo s-a n{tscut, in ;;:eeolul .urm<ltor, eel care
avea &1 fie numit El Greco
1
3
85

Mattlrialul din care .se fatNm icomw!e. Icoanele consi-
derate capodopere au fost piotate in tempera, conform
eele; mai vechi traditli, dar, din secolul al X-lea, s-au
facut ieoane din alte matcriale : ieoane din mozaic cu
Rrnaltt1ri de o finete extraordinara., ca Sfinta Ana din
Vatnpedi, Sfintril George de la Luvru ete.
1386
; ieon,ne in
relief, din marmura
1387
, din steatitl
388
, din piatra dura
1389
,
din pi'hnint ars
1390
, dar ele n-au eunoscut niciodata fainia
chi.purilor pictate dupa procedeele anlice.
1Edavia rata de Cultul ieoanelor in secolul
al nu ca nimie sau,
dar, in devotiunea intima, el eomtituia practi.ea principala
de\-inea un loc considerabil in manifestarile publiee.
Putem judeca acest lueru dupa informatiile pe care
219
ca1<1torii care au vizit8,t in \1C1Lea
Palcologilor, ca t;ltefan din N ovgorod in 13::JOl
301
,
Clavijo in anul 1403
1392
, Pero Tafur pe la anul 1438
1393
,
ni 1e-au . dat despre procesiunea saptaminala a icoa,nei
Sfinhclui Luca. in mijlocul unei mu1timi imense preeeScla.:.
ta de un numeros cler, care cint;1 rugaciuni, un
orn .p:urta icoana pe umerii sM, fi1ra nici un senm
oboseaHt, in pofida greutaW ei.
CAI>ITOL IX
Superstitii
.Devierea sentimentului religios, care f:e manifesta
adesea in cultul rclicvelor al Icoanclor, se ck.tora su:pra-
pagjne, pe care 1n1. le
eliminase. In Biza,nt, aceste practiei crau numeroase,
fad1 deosebire de clasa soeiala,, atit ht ariRtocra(ia cere nmi
rafinata cit la oanwnii din popor. In z:<dar
Bisericii Oonciliile timau fulgerau impotrint Jm
1394
;
cei emu de ele, !mpant\ii, care
coni!amnau magia o asemanau, in legile pe c:aYe le
prunmlgau, cu apostazia, <(veau ei o marc incredt'l'e in
astrologie in

Oamenii enlinPnti
Psellos; Kerularios, Niketas Choniates credeau in puterea
rnagiei, in prevestiri in oraeolel3
96

:\iiagia Yd\ji.toria. ::'.Jagia se tragoa din religia
din .. Iran
1347
Printre deportati in se
gasea secta Euchitilor ( cei ce se roag8,) care pnl!eticau
cultullui Satana, considerat ca fiul eel mare allui Dumne-
zeu, :;;i al demonilor sih
1398
Prin magie se intdegea 1.o1ali-
tatea) procedeelor care permiteau sa-i eheme, Ci:'t-i intrehe
si si;t ob\;ina s.ervieiile lor, pentru a se razlmna pe aJtcineva.
Psel1os, eare a eompilat toate lucrarile despre mr.gia
aniiba,, impaytea demonH )n categorii care tr1Hrm
220
in sase medii si anume : in aer, in eter, in foe, in pam in t,
in i1pa
1
in subteran1
3
99.
Cretlintele populare. De fapt, eredinta in existenta
unor fiint,e raufacatoare, care interveneau fara incetare
in viata oamenilor, era universala. Poporul eredea in
existenta lui Gello, demon femela, rapitoarede copii, carora
le sugea singele. Vrajitoare inaripate absorbeau )luidul
vital al pruncilor copiii astfel devitalizati erau denumiiJi
yLf.f.oopcuTcc Dar, impotriva acestor pericole, mamele aveau
formule de descintece chemau in ajutor anumiti sfinW
400

[Intr-o zi a fost trimisa la tribunalul unui judecator, care era tatiil
patriarhului Tarasios (784-806), o biata femcie acuzata ca ar fi ucis
prin vrajitorie copii sugari, strecurindu-se prin rosturile incuiate
ale unci case. Judecatorul; neputind admite aceasta versiune, a achitat-o
pe acuzata; lmparattil, care le urmarea pe vrajitoare, a cerut recurs, dar
a fost obligat sa recunoasca sentintei tribunalului
1401
!n anul
717, locuitorii.din Pcrgam, asediati de catre arabi, au ucis o femeie care
sta sa nasca, impreuna cu pruncul ei, apoi au fiert copilul intr-o calclare
cu apa fiecare razhoinic a fost pus mina ln aceasta apa inainte
de a porni la lupta. Aceasta crimii monstruoasa nu a impieclicat, insil,
cucerirea
Se eredee", de asemenea, in deoehF
403
iar
infernului, Charon, a devenit un nocturn
1404
:
Vdilitorii si rHualurilc lor. Cele mai vechi informatii
asupra' acesto'r praetici, posterioare erei
tablitele magice de plumb descoperite in toate provinciile
impetiului, in special in Africa in provinciile
Minuscule strins, in fet incit sa poata
fi cu ascunse intr-o haina, acestea au fost studiate
cu o adevarata istetime de catre. A. Audollent. Aceste
t.abellae defixionum erau destinate a face rau unui
sau unui rival a obliga puterile supranaturale sa infap-
tuiasca aceasta razbunare. Numai vrajitorii de profesie
erau in stare sa, redaeteze aceste texte, dupa un vocabubr
special, grec latin, sa deseneze figura victHnei pe
cea a demonului invoeat, Hecate, Persefona, l\fercur zeul
egiptean Seth. Un mare numi:k din astfel de tr<blite
au fost gasite in morminte. Oamenii se foloseau de ele
pe:htru a indeparta un rival in dragoste, pentru a cii;)tiga
un proces, pentru a obliga un sa restituie ee a furat.
Vizitiii de la toate hipodromurile lmperiului se foloseau
mult de acestea pentru a-i;li 'intreee riv:JJliil4
5

221
ImparatH romani bizantini n-au incetat niciodata
urmarirea autorilor acestor vrajitorii, dar marele numar
cle legi precum hotariri ale conciliilor demonstreaza
cu ineficacitatea lor.
Despre aceasta aduce marturii lui Sever,
patriarh de Antiohia ( 512-518 ). Studiind la :Beirut, el
avea magicieni printre colegi : unul dintre
loan Foulon, nascut la Teba in Egipt, fiind a
antt multe necazuri pentru a evita arderea pe rug a
trebuit arda toate cartne de magie ; acest incident
a avut ca rezultat o serie de perchezitH la totE studentH
de magie confiscarea lor, .care au fost
transformate intr-un rug imens
1406

Cronicile din epoca iconoclasta se refera adesea la
intimplari de acest gen. Vedem, de exemplu, vrajitori
tinind in mod deschis adunari intr-o din Oonstan-
tinopol i:h pofida edictelor lui Constantin al V-lea140
7

Mai tirziu, imparatul Nikefor incalca legea, de
la paulicieni formula prin care s-ar putea veni de hac
lJrln procedee magice unui patriciu rasculat: un taur era
injunghiat intr-o gToapa, in timp ce basileul macina de-a-n-
doaselea intr-o moara 0 haina a celui rasculat, recitind
formule de vraja 1
108
. In patriarhul Ioan Hylilas
(Gramaticul) (837-843),un oriental, pe numele sau adeva-
rat Morocharzanios, era versat in to ate metodele de vrajito-
rie
1409
El amenajase un laborator subteran intr-o casa
situata dincolo de Bosfor, fratelui sau, patriciul
Arsarber prin reluarea unor procedee ale anticilor
(examinarea unui ficat, lighean_ inel, formule de vraja,
evocarea mortnor), incerca sa prevada viitorul. Se po-
ve.stea ca prin practicile sale sa vrajeasca pe
capeteniile unor banditi care ingrozisera imperiul,
nind disparitia acestora
14
10.
In toate timpurile, magia a intervenit in publica
a In timpul patriarhatului lui
Fotios, au profanat mormintul unui pagin
pentru a gasi bani. In acest scop au omorit un cline, pe
eare 1-au mincat, crezind ca astfel vor obliga pamintul
sa le dea comoara. de miarojagie
(consumare de alimente splircate), marturisit gre-
au primit o
Aproximativ in timp, in anul 913, basileul
Alexandru, cu din cauza
s-a confesat unor vrajitori care 1-au trimis la Hipodrom
222
t-:a a.prinda luminari sa arda trm1iie in fata statuilor
semnelor zodiacului, acoperite de sale. El moa-
re Ia intoarcerea din aceasta expeditie
1412
. . .
in secolul al XII-lea, vrajitoria se mai folosea ehiar
la curtea lui loan Oomnenul unde imparateasa Zoe, de
origine rusa, a adus vrajitori de la Kiev, caront ea li se
incredinteaza in timpul unei boli grave, ca apoi
sa fie acuzati de moartea ei
1413
. Sub Manuel Oomnenul
cazurile de vrajitorie au fost mai numeroase ca niciodata.
Ou toate acestea, pedepsele au devenit mai putin aspre, iar
credulitatea s-a. mentinut. Ohiar favoritul basileulni,
AlexioF> Axouch, a fost acuzat ca ar fi vrut omoare
pt! imparat, en ajutorul puterii pe care o de a z bura
a patrunde in urmare, el a fost inchis
intr-o manastire
1
411.
A:adronic I Oomnenul, Alexios al III-lea mai aleR
imparateasa Bufrosina erau inconjurati de magicieni
de astrologi
1415
. In secolul al XIV-1ea Nikefor
Pachyme\res, Tcodor JYietochites, reprezentanti ai .elitei
intelectuale, se interesau de ghicirea viitorului, de oraco-
lele caldeene, de enigmele Oabalei
14

16

viitorului, iata ce n-a incetat niciodata
sa. pasioneze Bizantul.
II. si exorcisme
,
Impotriva vrajilor se foloseau amulete talismane.
Mamele atirnau aceste obiecte la gitul copiilor, le
miinile picioarele cu stofa iar la incheietura miinH
le atirnau clopotei de metal etc
1417
. care urcau 11e
colmma, din Delfi de la hipodrom, erau considerati ca talis-
mane impotriva confratilor lor14
18
.
:Moda acestor practici reiese, de altfel, din muna.ru
considerabil de amulete descoperite in cursul sapaturilor
adUJiate in eolectu. Unele, datind din primele secole ale
erei noastre, provih de la see.tele gnostice
1419
. Acestea
sint uneori sub forma de bratari en inscl'iptii inserm:;e
dar eel mai adesea erau medalioane cu gauri
de at1Tnare. Existau formule impotriva deochiului, eu
irivocarea lui Solomon, reprezentat gonind demoniiuzo,
precum retete impotriva dul'fll'ii de stomae, pentru a
impiedica vinul sa se altereze (versetul 8 din psalm'nl
Jr"XXIII: gustafi gi vedeJi ca bun este Domnul), impotriva
223
bolilor la magari etc . .Acestc lna,te de ht autori
antici, sint extrase din Geoponik(t Hippiatrika dedicate
lui Constantin Porfirogenetul. vorba, prin urmare,
de amulete posterioare secolului al X-lea14
21

[0 curioasa formulii profiladicii o reprczinta careul magic, compus
rlin cinci cuvinte a cite cinci litere fiecare, ce se pot citi in toate sensu-
rile care par a fi lipsi te de orice scmnificatie. l?escopcrit pe inscriptiile
pagine din Galia, in litere latine, pc la anul 1837
1122
, a fost regasit in ca-
raclere pe cioburi (ostraka) pe papirusurl din Egipt,
lnsofile de 1m .alt careu de formule de rugaciune destinate vindece
llolile, cu invocarea a trei demoni : E1 ouch, Barouclz, Barouchal1
2
3.]
CAT.QP
A PEnn
TENHT
nnEPA
PGTAO
a i .. cpa
AS(.;V
rptN'l)
Ct'rtjp
SAT OR
AHEPO
TENET
OPERA

[Mai recent, parintele de Jerphanion a descoperit formula
In mc>.i multe capele n1pestre din Cuppadocia ceea ce este straniu,
prlmele trei cnvinte sint date ca nume cclor trci piistori in reprezentarile
Domnulnil424. J
Oareul magic a mai fost descoperit la Dura-Europos
(1932) f,li \<t, Pompei (1H37)
142
\ inceput11l seeolului al
:XIV-lea, Manuel Moschopoulos, discipol al lui Maxjmos
Plalludes, dind ear:1eterelor eareului valoarea lor mimeri-
caH26, a studiat mijloacele de a construi cu numereeareuri
asemanatoare, da:r fara a le conferi 0 ,-aloare


ExplicatHle date in zilele noastre (senm de recunoaf,ltere
a cref,ltinilor san a evreilor) nu reuf,lePe sa; eonvingiJ14
28

Ceea ce uu se poate nega este faptul ca avem ue-a face cu o
formula profilactica, creata intr-o tara de limba latina,
- dar rasp1ndih1 in Orient ca si in Occident si folosita atit
de catre evrei cit de 0Tiginea evrciasca este
mai vero'<imila, dar popularitateacareuJui magic in Occident
era)nea mare in epoca moderna14
29

UI. Ashologia
OrifJinile .. Astrologia ca magia, este 'intr-un felr:JJma-
unei vechi religii do originc caldeeana, foarte rasptln-
(1ita in lumea greco-romana la .
Principala sa dogma. era in solidaritatea, in simpa-
tia universala; sint divinitati, exercita influenta
224
lor asupra caracterelor umane
1430
. Astrologii
constituie horoscopul unui copil dupa a13trllor
existenta la sa. Caracterul jovial se datorel3te
copilului in zodia lui Iupiter, care se opune celei
a lui Saturn. Venus favorizeaza Mercur pe
oamenii de afaceri. stelelor hotarasc destinele
oamenilor l3i ale obiectelor
1431
. Dupa moarte, sufletele
traverseaza diferitele e-eruri. Luna este o barca celesta,
Dare strabate cele douasprezece semne ale zodiacului, 'ii
protejeaza pe marinari l3i pe dar ea este privita,
de asemenea, ca locul u;nde stau morW
1432
. Dogma simpatiei
universale coincidea cu doctrinele stoicHor, care au con-
trihult la raspandirea astrologiei in tarile elenistice, apoi
in lumea romana1433.
Astrolnoia iu Bizant. Astrologia a fost la inceput tot
atit de diu vazuta de stapinire ca l3i magia. 1:mparati, ca
Honorius, precum 9i conciliile au eondamnat-o, dar pe la
sfir9itul secolului a,l IV-lea, autori cre9tini au incercat sa
puna de acord religia lor cu astrologia. De altfel, tratate cum
este Compend,ium-ul lui Hefaistion din Teba (pe la anul
380) sau Dialogul lui Hermippos (secolele V- VI) nu fae
decit sa reproduca opere egiptene din epoca J..Jagizilor,
ca cea a lui Hermes Trismeghistos, presupus autor
de referitoare la natura f3i la eelor doua-
sprezeee semne ale zodiaculuiH
3

1
Manuserisele sint
de comentarii ale astrologilor ( mathernatici), care stabilesc
horoscoape in legatura eu Se pot eiti aiei
horoscoapele uni1i mim, al c:'ixui talent este favorizat de
constelatia eel al unui baie9, al unui pesear
de toni, al unui dansator, al unor inalti functionaril
435

In astrologia a fost asimilata incetul eu :ineetul
In viata curenta s-a bueurat de favoare in puterii
imperiale. Din secolul al XII-lea dateaza doua poeme
astrologice, eel al lui Teodor Prodromos dedieat Irenei,
sevastocratorului Andronie, al doilea fiu. al lui
loan Oomnenul ceva mai tirziu, eel al lui loan Kama-
teros, epikanikleott
1436
, dedieat lui Manuel Comnenul.
AHituri de aceste compilatii sa\Tante, care,descriuplanetele,
zodiacul, eonjunctHle 9i opozitia stele1or, existau tratate
populare, la indemina tuturor
143
7.
Doetrina. Din aceste tratate rezulta ca astrii nu .. mai
sint zei, dar ei au prlmi t de la anumite
. il.5-c.115
225
cum pi<1tra :magneticiJJ a,tmge fierul, a';ltrii
actioneaza asupra oamenilor. Oele planete le deter-
mina destinul, dar alte influente pot modifiea, aceastil
actiune. Puterea planetelor depinde de natura lor, de
asocierile sau de aspectele lor, de locul (casa) din cer pe
care il ocupa in mornentul nnei Exi sta douasprezece
case ale cerului care corespund celor douasprezece sem1le-
ale zodiacului. Fiecare din acestea corespunde unei virste
sau unui aspect al vietii umane : boli, e(Lsatorii,
putere imperiaU1 cte. AsC'endentul ( xp6.1:o:;) punctul
zodiacului care rasarea la orizont in momentul unei
_care permitea sa se determine _horoseopul unui
copiP
438
In aceasta nu era nimic nou. lntreaga, aceastii
doctl'ina determinista, eare prezicea ceea ee ar insenma
viat;a unui om incepind de la na:;;terea sa, fusese elaborata
pina .in eel rnaimic detaliu la sfir:itul antiehitatu conti-
nua sa, aiba in Bizant sucees ca laHoma .Alexan-
dria . vremea cezarilor ..
Jlra<;tica. Oonsultarea astrologilor' nu era la indemina.
oricui. Astfel, mai ale:::; aristoeratia era cea care le furniza
o elientela in prinml rind, impihat;iL De exemplu, in
arml792, Constantin al VI-lea, fiind pe punctul de_1, dao
batalie cu bulgarii, a eonsultat astrologii care imoteau
arma,t.a. Unul dintre ei, Pankratos, i-a prezis victoric :
in realitatc, impuTatul '" suferit o grf'a, infringere ?i
Pankratos s-a numarat printrc

Inutil saamintim
ca de acest fel nu afectau credulita,tea publica,.
ln secolul a:l XIT-lea astrologi furorL
Alexios Oomnenul ii era potrivnic ii ca f;,hate
oamenii de la credinta in Durnnezeu, dar, n-o reco-
rna,nda, el 11-Pu incc>rca,t Iliciodata sa 0 pl'Oi'CI'ie
1440
De altfel,
este interesant de co anume gindea fiica sa, Anna
Comnena, despre astrologie. Ea o prezinta cape o
descoperW1 recent, pe cn,re anticii Platon sau }\'Ia,nethon
o ignorau, dar aici erudit;ia ei flSte <kficitara. Ea a reeunoscu t
dlJ acear:;ta a progreBtit mult sub dorn-
nia tatalui sau ca ea insa,1}i se ocupa de
eeva, dar adaug{t ea, lJentru a-i inutilitatea
. ( .
Oa urmare a acestor reflecfii, care denota incertitu-
dinea, ea dii, infornwtii asupra pri11cipalilor aRtrologi
ai. timpului sa,u. Seth' ( dup{t nume, prubabil un sirian)
prezisese moar'tea lui Robert Guiseard in anul .1085 .
22\3
Un din Alexandria mmnta viitorul cu ajutorul
zarmilor fara a se folosi de astrolab ; basileul 1-a exilat
la Rodosto, ;o;uportindu-i intretinerea. Un aU egiptean,
EleutJmros, era, de asemenea, eelebru }Win prezicerile
sale. _:c\.tenianul Katanakes })l'ezisese un deccs in familia
illl]_)el'iala, dar de fapt a murit doar un leu din menajeria
pa!atului. -Altathtta el a anuntat rnoartea lui Alexios,
dar in realitate a nmrit mama basilctllni, Anna Dalassena.
Alexim; nu l-a alungat din Constantinopol, deoarece
,fabitatea prczicerilor sale era suficienta pentru a den<on-
stra acestora144
2

l'l:Ianuel Oomnenul, spre dcosebire de bunicul san,
ave;Jj rnai nmre inercdere in astrologie, ca de altfel cca mai
mare parte a, eelor din jurul sau a curtenilorl'l
43

[In anul 115'1, Manuel, aflat in riizboi cu rcgele Siciliei, trimite im-
potriva lui o flota comandata de unchiul sau Constantin Anghclos dar ,
nu o lasa sa porneascii decit dupa ce consultat astrologii. Plecarea
a avut loc, dar dat seama de comiterea unci. in cal-
culele lor. Manuel a trimis imcdiat pe urmele lui Constantin o galera ra-
piclii, cu ordinul de a-l1ntoarce din drum flota nu reluat expeditia
decit dupa observarea minntioasa a Expedipa a Constantin
a fost luat prizonier Manuel a trebuit sa !ncheie pace en Guillaumell4
44

basileu l-a pus pe cronicarul l\lihail Glykas sa redacteze o Aparare
a Astrologiei impotriva unui calugar de la Mani:\stirea Pantokrator,
care H a tacase ;>i ll acuzase de sacrilcgiu
1445
Cind a avnt un fin, in anul
1180, cl a ccrut sa i se faca horoscoplil, iar cind a fost vorba sii-i dea un
nume, amintit de o prezicere, potrivit careia clinastia Comnenilor
Va da imparati cite litere VOl' intra in cuvintul aima (singe,
neam). Existascrii deja trei impi:\raP cu muncie Comnen: nonl nascut ar
fi al patrulea, dacii numele siiu va incepe cu litera A : l-au numit prin ur-
ma,re, Alcxios
1
H
0
Cu putin timp inaintea sale, astrologii i-au prezis
ca va rnai trai inca 14 ani iar el credea in aceasta chiar in timpul ago-
niei, pe clnd patriarhul il indenma sa se gindcasca la mintuirca sa
1447
.]
Daca Manuel, spirit luminat foarte instruit, era
.atit de superstitios, ce sa mai spunem de mediocrii
incapabilii sai Alexios al III-lea (1195-1203)
era ineonjurat de astrologi, ntra permisiunea carora el nu
indraznea sa faca un pas, ajungind sa scmne
hvorabile chiar pentri1 a so putea deplasa de la Marele
Palat la Palatul Blacherne
1
'
148

In 8ecolul al XIV-lea, Nikefor Gregoras a incercat sa
dea locul pe care il ocupin-
du-se de prezicerea eclipselor
1449
, dar acest fenomen era
privitla Hizant ca un semn. premergator unui 'CYeiliment
important. Or, Andronic al II-lea, care ii ceruse lui Ore-

goras sa-i prezica viitorul, a murit la 13 februari(1332
7
in virsta de 74. ani, la H, de zile dupa eclipt<a de t>oare
\lin 30 noiernbrie 1331
1450
Aceasta coincid>nta a fost
remarcata. Nikefor Gregoras a fost unul din prlmii greci
\lin Evul l\lediu care a denuntat def'ormarea astronomiei
de ditre astrologi, de unde ura pe care atras-o
asupra sa
1451

IV. Oracole, 1uezicatori, explicarea viselor
Se poate spune ea in Bizant superstitiile en1u multi-
forme. Toate mijloaccle erau bune pentru a
viitorul : zarurile, boabele de grin, examinarea
aspectul icoanelor. ,Nu lipsea dintre ace:':tea decit zatul
de dtfea"
1452
.
Dar profetiile nu erau intotdeaui1a inofem:ive pentru
stapinire. Erau accia carora prezicatorii; uneori
persoane respectabile, le prevesteau puterea suprema, ca
patriarhul Eutychios eare a preyestit aeest lueru lui
Iustin II-lea en trei ani inainte de urearea sa pe tron
1453
,
sau ca un calugar C:?ure le-al prezis acea,sta lui Armeanul
lui :Mihan al II-lca, Gingavul
1454
Un alt calugar i-ar
fi prezis lui Leon o domnie de 72 de 8jni, en eondi-
tia ca el sa snprime din nou eultul icqanclor
1455

Teofil, care avca un gust prommtat pentru l;ltiintele
oeulte, l-a seos pe viitorul patriarh Metodiu din tetnnit:ru
unde il inehisese pe motivul ca era ieonofil, dnpa care,
datm'ata s::o1e, 1-a trimis intr-o expetHtie
impotr'iva sarazinilor. Un prizonier sarazin i-a prezis
ea fiul sau ii va urma la tron, apoi ea familia
ar ocupa tronnl pe o de multi ani
1456
Imediat,
basileull-a obligat pe capul acelei familii sa se calugi1.reas-
ca1457.
r. .. eon al VI-lea, al earui caracter capricios Be ajBerrdina
cu eel al lui Teofil, eondamna magia, dar avea ineiedere
in prevestire sc dadea el drept profet, eum o
dovedese oraeolele e?ure ii sint atrilmite. Pe patul sau de
moarte el i-a prezis fratelui sau Aleaxndru ca nu va mai
trai deeit treiRprezece luni1
458

Este de la sine inteles c:'1 nn mare numar dintre aceste
prevestiri erau invm1tate postJactum, emn o
preeizia cu care NiketaB, episcop de Klwnae in F:rigia,
ar fi dezvaluit lui Comnenul tot ceea ee unila sa
se intimple in timpul domniei sale
1
Mi
9

228
la .]udeeata lui AdverParii
ocultismului, care doreau sa, cunoasca ViitOrtll,
recurgeau la judecata lui DuJnnezeu. Alexios Comnenul,
ezitind intre doua planuri de lupta impotriva turcilor,
le-a inscris pe doua tablite pe care le-a in mod
solemn in prezenta clerului f3i a armatei in altanu
Sfintei Sofia, dupa care lJetrecut noaptea in rug-aciuni.
A doua zi dimineata, un preot a luat una dintre tablite:
era cea care recomanda ofensiva impotriva tureilor, iar
rezultatul a fost vietof'ia 1=le la Philomelion (1095)
1460

La fel, Andronic al II-lea, temindu-se pentru viata
unei fiice nou-nascute (el pierduse mai multe), a aprins
douasprezece luminari in mwarea celor doisprezece
apostoli, fiecarc luminare primind munele unui apostol.
Copilul a prilnit numele de Simonida, luminarea Sfintului
Simon stingindu-se ultima
146
1.
Intmpretarea vise lor. Visele detineau un loc important
in preocuparile oamenilor. Am mentionat deja ca, printre
cartne pe care un 'imparat le lua cu el in expeditHle raz-
hoinice, figiua Oneirokritis (Explicarea viselor) a lui
Artemidor, contemporan cu Marc Aureliu
1462
, precum
Expliearea prez'icerilor {Ji a japtelor intimpliitoare (
cruvo:nYJ[LOcn x6v ). Se gaseau oricind persoane sensibile,
care l)retindeau ca sint in stare sa explice toate
visele. Armeanul Vardan (Bardanes) a fost exilat de Tibe-
riu al III-lea, pentru ca visase ca era baBileu. Dupa ce
consultase un pustnic, s-a laudat de un prieten,
care 1-a divulga,t1463.
t;li mai dramatlc fusese visul lui Leon Armeanul, cincl
acesta il tinea, inchis la palat pe :JVIihail Gingavul, acuzat
de complot. Acest vis, in c'are el l-a vazut pe patriarh
dind ordin lui :Mihail sa-l omoare, avea sa se realizeze
chiar in noapte (24 spre 25 decembrie anul
824)1464.
'J'eofanes Continuator, care a povestit aceasta intim-
plare, a recunoscut puterea mtei divinatorii justetea
interpretarii viselor, dar el vedea in aeeasta actiuni dia-
bolice, care nu trebuie puse pe seama u;nei inspiraW de
origine divina.1465
In Bizant, ca la ronmni, Se acorda
importanta prezicerilor, pe care o imaginatie ratacita
le nascocea. debarcarea lui Belizarie in Africa (532),
229
nn iioldat, a descoperit un izvor iar
a fost ca o prezicere a victoriei
1466
In iulie
811, imparat.ul Nikefor, intrind in Bulgaria in zodia cline-
lui, nici o prez:i;cere nu-i putea fi mai dezastruoasa el a
fost invins omoritl
467
Daca in timpul unei proeesiuni,
crucile purtate de preoti se Teodor din Sykion
prezicea mari

Un biet zdrentaros se
in fata, unci ma,nastiri, egumenul aude o voce care
ii spt;me : ,Du-tc deschide-i imparatului !" El nu a
tinuL de accasta s-a trezit stilcit in bataie. Atunci
s-a hotarit, sa deschidtL a intrat viitorul imparat,
Vaiiilel469.
pro:i'etice. In biblioteca imperiala exista o carte
care J1l'Czicea destip.cle Bizantului, cu picturi reprezen-
tind imparatii. Existenta unci aberatii de acest gen este
de stralnii ci'irora le-a fost aratata
1470
Dnpa
martuTisirile lui .L<\nton, episcop de Novgorod, Leon
Inteleptnl copiase o astfel de carte pe un sul pe care el
1-a descoperit in mormintul profetului Daniel1
471
Leon
.Armeanul, care tmnea ea va fi asasinat de Mihail
Gingavul, a consultat cartea oracolelor in care s-a des-
coperit preschimhatintr-o fiara salbatica, pe care un vinator
era pe punctul de a o strapunge cu lancea in ziua de Cra-
eiun. Cum accasta so intimpla in ziua de 24 decembrie, a
refuzat sii-l ierte pe MH1ail, dar se ca el nu a putut
evita destinul sau1<1
72
Pina in ultimele zile ale existentei
Bizantului profetiile cu privire la destinele sale. cireulau
}1CSte tot
1473
nu fiieeau decit sa inncbuncasca populat,ia
in pericolnlui suprem.
Inte1iorul l<;euintei mmi Jlatrhula al
ocu.Ht' In l)Ofida caracterului sau partinitor DiSC1.Iirsul
de acttzare, compus de Psellos :impotriva patriarlmlui
Milu11il Kcrularios, descric in tcrmcni foarte sugestivi
aspectul interiorului unui adept al r;.tiintelor oeulte. Patri-
arhulni ii pliieea1.t obiectele rare pretioasc primea eu
placeie n\:lgustori eare ii aduceau farduri, parfnmuri
montate 'in aur, perle foarte albe, rotnnde san ovale, o
eupa de eristal transparent, un vas de Tl:ericles, ,:care
face mai frumoa,:;;a o alegere

ete. In eontinuare,
unnau astrologii, apoi ghieitorii de mare prestigiu dupar
lor, unul iliriarl, eelalalt persanH
75
.
Printre ei se aflau doi c31ugari, Niketas Iohanne:;;,
care traisera multa vreme ca schimniei pc un munt.e din
230
insula Ohios . ci:t.rau dupa ei o ghicitoare, Dositheea,
care prevestea viHciruP
476
dar se pare ciJ, era isterica. tnso-
de cei doi protee1ori ai Rai, a prezentat patriarhului.
o care 1-a, convinf'. Ea ineepea prin a, vorbi J)O un
ton jos, pronuntind fraze intrerupte, pe care calugarii
le repetau drept oracole ; in eontinuare, ea Sibilla din
Delfi, ,neputind suporta intensit3Jtea spilituln1" se ridica
de pe pamint deseria, universului, viitorul
lumii, ierarhia Prin voeea, ei vorhNm profetii,
martini, :Fecioara, Sfinta Treime, in cuvinte ineoerente.
Ii vedea pe cei doi eMugart transformindu-se in animale.
In realitate era Yorba de imagini d6 autosugeRtic. Duhmile
erau evocate in maniem Rpiritisniului Dositheea servca.
ca medium
1477
. '
lVIihail Kerularios riu nmnai ca aceepta ca fiind
adevarate profeW1e celor trei dar i-a mai luat
c:nb sa, punindu-i sa se produeit in publie ca.
feliomene rare. Ei se introduceau in suita pina in sane-
tuar. Oartile in care pastrau omcolele au fost examinate
de tribunal, in fata d:t.ruia Teodora ii adusese au fost
gasiti vinovati de elenism chaldaism. Psellos insui, eu
o. cvidenta rca-eredinta, il acuzase pe paMiarh ca ar fi
adoptat filosofia neoplatoniciana
1478
' ca, ar fi eautat piatra.
filozofala
1479
. crt i-ar fi frecventa.t pe cei .t:e prezieea.u
viitorul dupi\ studierca omoplatHor h1 animn1e
1480

V. eretici
ln princiviu, nici o dizidenta religioasa nu era pernnra,
in imperiu, iar ereticii care contntvenei:m cdietelor impe-
riale etau asp"l'U pedepsiti, chiar cu ardcrea pe rug. In
practiea nu se 'intimpla Evreii, foarte
aveiHl un stfdut legal 13i uneori rwvoile politicii externe
ii 1)e imparati pe patriarhi la o anumita tole-
ranta. In timp, ei nu renunta,u la. propaganda
: pe linga misiunile externe exista o intreaga
opera de propagaiJ.da pentru a-i converti botez11J pe
de orice categoric.
Paginismul. Primele doua volume ale triloglei
bizantina au despriR masmile luate impotriva paginilor
a ereticilor. Nu vom reveni, dar vom cauta adunam
dovezHe. despre mo9.ul de al
in h1Ipel'iu; des pre doctrinele praeticile lor,
231
I"i:iginismul veehile crezii (ncstorieni dnja refugiati in
F'ersia, iaeobi!i, samarit<'ni), 11isparut din il11Iwriu
o data en irrvazia araN1 . .Am va,zut ce urme lasase paginis-
mul in mmmite serba.ri pu blice precum Brttmalia nemar-
turisit, in pmcticile superc.titioal'e. !n schimb, paginismul
s-a rei'ugiat in literaturi1. in arta, unde nu mai pre;o;enta
nici un pericol. Un evhemerism naiv, expus in secolul
al VI-lea de catre Malalas, cohsidera zeii paginismului
nicidecum ca demoni, ci ea regi, adorati pentru
scniciile pe care le-au adus oamenilor
1181
Literatura
savanta este plina de amintiri f)i . de aluzii mitologice.
J3izantul creat miraculosul pagin, pe care avea sa-l
transmita promotorilor J\ eo-evhemerismul a
1norlus pietnri de m::musctise, care-l arata pe Zeus
costwnat in lHlSileu, jar :c:tatuile zeilor Oiimpleni
po eoloane
118
".
Noile a'rezii. incepind din secolul al IX-lea, au aparut in
imveri.u doctrine care proveneau dintr-o r:ontamirmre
a cu dogmele imprumutate de la veehile
religii . .Avea loc un fel de ai gnosticis-
mului si mai ales a vechiului maniheism din vremea
Sfintuh;i Augustin, care provcnea din dualismul persan,
din <;redintao- in existenta zeului Orrriuzd, cu ingerii sai
a lui Ahiiman, eu demonii sai.
Partizanii acestor doctrine, paulicieni, athingnn1:,
bogomili, respingeau .dogrnele Bisericii ortodoxe pro-
tindeau sa-t;;i formeze eomunitilti separate, cu dogmele
lor, cu ierarhia lor, eu cartile lor sfinte, faceau uneori
o propaganda indrazneata. Bxpansiunea lor in Peninsula
Balcanica in special in tarile sb;n,, se datont deportarilor
de populatii orientale imbibate f.u aces to doctrine, de
catre imparatii

de Io:1Jn rl'zimiskes, care
a adus la Filippopolis 2 500 de ra.zboinici
din M;litene din 'l'heodosiopolis, rcnumiti prin fanatis-
mnl :;:i eruzimea lorH
81

I'aulicteni1:. Paulicienii, fugind de peri:iecutiile la r,are
erau snpu0i, ernigrasera sub Teofil in teritoriile arabe
t;;i intemeiasera aici un stat teocratic pe care l-a distrus
ulterior Vasile MacedonmmuP
485

doctrimt acestora prin intmruediul p:rinei-
palului lor istoric, Petru din Sicilia, pe care Vasile
lVIacedoneanul 1-a trimis intr-o misiune la seful lor
1486
.
El a, fost eel care ne-a informat ca denumirea de I>aulicieni
232
'
vine de la unul dintre primii lor apostoli Paul, crescut
in regiunea Samosata de ei1tre o 1nama maniheiana
148
7.
Doctrina pauliciana nu este, de altfel, dccit un neo-
maniheism, dupa care exista doua principii. Parintele
ceresc intruchipat in trei persoane a creat ce:rul ingerii;
influent;a sa se exercita asupra lumii suprasensibile.
Greatornllumii vizibile, al pamintului al oamenilor este
in timp zeul raului. este u:n inger,
pe care TatM ceresc 1-a trimis pe pamint pentn1 a combate
raul. El s-a nascut dintr-o femoie, dar ea,reia nu trebuie
sa i se atribuie nici un c.mlt. Termmiul de 'l'heotolws (mama
lui Dumnezeu) -se a plica Ie:rusalimului Ceresc, in care
Hristos a intrat din dragoste pentru noi.
Pa,ulicienii respingeau Botezul apre-
ciind cuvintul lui Hristos ca fiind unicul mijloc de a
connmica cu el, dar ei acceptau sensul nu litera evan-
gheliei. Priveau crueifixul ca pe o opera hlestemata.
Numai Hristos era considerat pentru ei adevarata cruce.
ProfeW apostolul Petru, slujitori r"i zeului pamintean,
nu aveau, dur,a ei, niei o participare la mintuire.
Ei deelarau ca doar Biseriea Universala era eomunitatea
adevaratilor credinciosi. Biserieile lor nu aveau niCi
un caracter sfint; acestea erau simple locuri de reuniune
destinate ruga,ciunii ( Nu aveau nici o ierarhie:
conducatorii lor, synekdernoi, notarioi nu se deosebeau de
prin nici un c:tracter exterior
1488

Perioada cea mai infloritoare a acestei seete ar cores-
punde cu apostolatul lui Sergius' (801-835), care, sub
numelo de 'I'Jchikos, discipol al Sfintului Paul, a reorga-
nizat comunitatea i;li' a intreprins 0 vasta propaganda
in Asia Mica in Europa. Existau in acea vreme pina
la biserici pauliciene, printre care eea din Corint
era considerata biserica-mama, deoarece.fusese intemeiata
de Sfintul PauF4so.
Athinganii. Athinganii (&-fkyy&vsLv), a ntt se atinge
erau inruditi cu paulicienii, dar, chiar dupa numele lor,
ei priveau ca pe o i:t;ttinare contactul cu un numar prea
mare de obiecte. Ei se bazau pe un verset din epistola
Sfintului Pa,ul catre colosseni, care- enumera interdict;iile
leg::-.le, insa pentru a le lua in bataie de joc
1490

erau in numar mare mai ales in Frigia. Chiar despre
Mihail Gingavlll (820-829) se eredea ca ar fi facut parte
din aceasMJ sectal4
9
1.
233
Bogornilii. Unii clintre _ paulicieni se in
Bulgaria chitn in perioada in care bulgarii tocmai se
convertisera h ortodox: sccolului
al IX-lea, inceputul secolului al X-lea). AccaKta }1 stirnit
o a cerut un efort din partea tinerei hise-riei
bulgare, pentru a-i convinge pe sit se
supum'L botezului. 'farul Petru i-a cerut patriarhului
Teofilact o formulrt de renegare pentru noii converti1i.
Rrtspunsul acestuia ne despre doctrin.ele pe
care le profesau : erau cele ale lor pauli-
cienilor, pe care trehuiau sa'le renege, condamnind formal.
apostoHi pe scctei
1
492. .
In mediu a luat erezia Bogomililor (de la
Bog, Dunmezeu, mile, prieten) 14
93
Fondatorul ci ar fi
ales aeest nume fi inceput apostolatul sul) tarul
Petru
1491
, iar doctrinele sale s-au raspindit imediat din
prineipalul Sl'iu centru;l!"ilippopolis, in intreaga Peninsuli't
Balcanid1 in sccolul al XU-lea, pina la Constantinopol,
unde au fost in mod violent reprimate de Alexios Comnenul
sai
1495
Succesele hogomilHor au fost 1nai evi-
dente in Bulgaria sub dinastin Asanilor iar in Serbia sub
Nemania. IzgonHi de vii in m.are numar in
acesi!t> dona ti'tri, ei s-au refugiat in Bosnia l-au con-
vertit ht credinta' lor pe banul Kulin (1191-1204)
familia acestufa, precum pe alti 10 000 de Bogo-
milii au organizat aici o recunoscutit in 1ilod
oficial de tre ban uoa.
Nu doctrina hogomililor decit de la adver-
sarii acestora, ciilugarul Euthyn'lios Zigabenos, autor
lucrarii Panoplie rlogrnatica, compusa din ordinul lui
Alex:ios Comnenul14
97
, din Predica impotriva ereticilor
a preotului hulgar Kosmas, prommtata dupa anul 972
1198

Aceasta doctrina nu era altceva decit o nona fo.nnit a
sistemului dualist, o combinare a maniheismului, :pauli-
, cianismului a vecliii erezii massaliene*, ciireia -i s-au
pierdut urmele prin secqlul al V-lea, dar care s-a .perpe-
tuat in n:wd obscur. 0 regasim h orientalii imigra1i
* MASSALIANISM. ascetica aparuta in sec. al IV-lea, in
Mesopotamia. Numele provine de la un cuvint .siriac insemnlnd ,cci care
se roag1i". Combatutil de Sfintul Vasile eel Mare. Se ci:tracteriza prin Te-
nuntarea totala la cele prin viata in promiseuitate. Adeptii ei
credcau cil orice om se cu un demon unit cu sufletul san; cil bo-
tezul este insuficicnt pentru m!ntuirc. Doar printr-o rugilciunc perm:inenta,
care duce la disparipa pasiunilqr a vointei, ar putca fi cxpnlzat demo nul.
234
in Tra.eia, care, in seeolul al XI-lea, purtau nmiwle de
Euchi:ti (rugato.rii ). termenul de massalian este
un euv:int sirian care inseamna a se ruga; R,ugaciunea .
co:otim1a parca necesara :pentru a rezista inll!fata ri'ti1lui
a iertarea, soeotitil, ca prefera bHa tainelor
1499

Bogomilii erau, de altfel, in mai multe seete.
Dragovicienii la est, propovaduiau un dualism radical,
marcionisrrmlui* credeau in eternitatea raului.
In schimb, in Bulgaria propriu -zisa, doctrina mintuirii
finale se grefase pe dualism. },-;i aratau ca IlumnezPU avea
doi fii, pe Hristos pe. SatanaeL AcBsta era administra-
torul necredincios al' Evangheliei
1500
; el se ridica impo-
triva lui Dumnezeu dar, de:;;i' eRte invins de ditre ingeri,
pastrcaza puterea creatoare, opera eelor
zile, eere de la, Dumnezeu pcntru omscinteia vietii, apoi
devine gelos. pe. creatura sa o instiga la rau.At1:mei
Dumnezeu il trimite pe pamint }Je !ngerull\Iarelui Con-
siliu, din care 1-a facut pe Fiul ;;;au. Hrist()s se intrupcaza
in aparenta
150
\ il ataca pe Sa,tanael: sfarma puterea
acestuia prin victoria asupTa Satanael, devenit
Satan, continua sa lupte impotriva Spiritului care-i
incurajeaza pe in combaterea ra:ului. Spiritul
Ht inspira,t mai intii pe eci doisprezece apostoli, apoi pe
bogomili, care primit prin punerea miinilor (hiroto-
nh;ire)
1602
.
Aceasta era singura taina pe care o aeceptau res-
pingeau, ca botezul, cuminecatura, cultul
Fecioarei al icoanelor cru.cea
1503
Nu
teau ierarhia aveau in fruntea lor un d1"d a"istat
de strainiks (administratori). Bisericile lor nu aveau nici
altare, nici dopote. Ei respingefm jura.mintul, ura u ei:isa-
to-ria, dar duceau 0 ascetica, ce presupunea saracie,
post rugaciune continua. Fugind de invecinarea cu
ei se i:mnormintau hl cimitire separatc
1504

Doctrinele maniheiste, pnulieiene ale bogomililor sint
in thnp erezii ale mazdeismului.
De la prima religie ele au a:doptat solutionarea problemei
rauhH, iar de la alta doctrinele gnostice din primele seeole,
care f'e alJI'OI?ie de <lualisnml iranian : marcionisrnul,
* iMARCIONISM. De la Marcion, unul dihtre cei mai importanti
eretichlin sec. aliJ:I-lea. Erezia s-a caracterizat prin respingerea -a tot ceea
ce tinea de Vechiul Testament. ln fond, era o doctrinii duaiistii, de inspi-
ratie deoarece contrapunea pe Dumnezeul Noului Testament,
Dumnczcului Vecltiului Testament.
235
1nass(dtcmisrnul, dochctsmiul.* Diftrenta esentiaHt flintm
aeuhtc erezii ortodoxie nhLC refuznl <le a acc'e:pta dogma
'intruparii lui Hristos, precum realitatea PatiTuilor.
Do(3trina l::Jtlgomila, din contra, se prezinta ca o tciHativi1
suprema de a renni intt-o sinte,za rnonstruoasa dnalismnl
din Iran mantuirii.
VI. Evreii
Spre deosebim de eretiei, evteii musulmanii ear,e
1ocuiau in tcritoriile :inrperiuhii av(au un statut legal, b
drept vorbind destu1 de preear, dar niciodata abolit de-
fiuitiv.
{rueiiou. EvrPii aven.u ,l)l'ivilegii incl\. de pe
vreTHCi1 lui Iulius Caesar care ;Hl .fost re-
innoite dupa rascoalele din anii 70 135. Bi se bueurau
de drepturi civile, de lib('rta.tea de asocierc, de ckeptul
de proprietatc asupra sinagogilor, care erau adeRea edi-
ficii unportantc de o mare valoare, ea cele de la Dura-
Europos, din Antiohia etc.
1505
Dupa trium.ful BisericH,
nu s-au nicidecum sa le Le vri-
veau cape m::lrtmii ale realiUt(ii Vechiului Testament
ah faptului ca HriHtos estP adE'\'iiratul Mesia.
cl\derea, lor demonstra adcviiiT!l E\ ana;heliilor. Jn
timp, favorurile acordate de catie Iulian ordinul
san de a se reeonstrui Teinplul lui Solomon
1
;;
06
au atras
dupa moartea. sa, o reactic violenta, eare a condus la
legile prohibitive ale lui Teodosiu al H-lea.lfara ali se lua
dreptul de cxcreita cultul, le-a fost organi-
zarea em1tralrt ; au fost din func\iile publice dar
nu de h sareinile fiscale
1507
Maltntti"irile eoinisc 1mpo-
triva lor aproa1)e nepedepsite au fost chiar
ex1mlzati din unelc or::.u,c, iar uneori erau impiedicati p,}l.-si
cxercite'eultul 1508 ' '
Sti)Jr}anirea, :-;n;11mt de aeeste rczistente eare
GliCPaU la dezordini, a uiJJinat Ol'D ::de ai)liCe pede l!Se
tutmor celor care ar euH1;l ebraic 1
509
>
* DOCHETISM. De la dol:w = ,a parea". Erezie apih:uta inca de
prin sec. al II-Iea, care sustinea ca trupul)ui Hristos era doar apare.ntreali,
ca, deci, J>atimile au fost aparente. Se afla la originea
monofizite, deoarece contestS. existenta unei naturi umanec'in persoa:na lui
Hristos.
236
Acosta a constituit punctul de plecare in politica evrchts-
ca i), imparatiJor bizantini, caracterizatiJ., in secolele urrna-
toare alternare intre persecutii tolerantiJ.,, dupa
cum :s-a mentionat in primele doua volume ale Lurnii
bi.zttnfine. S-a ci1 atunei cind imperiul era tul-
burat, supravegherea autoritatnor slabea, dar imediat
ce puteretli centrala rcdevenea, o forta, ca ineerca
din nou Bi1 restabileasea unitatea religioasa, obligindu-i
pe eyrei sa se boteze
1510
s-a intimplat dupa victoria
lui Heraldios asupra peqilor in anul 630, dupa cea a lui
Leon al III-lea asupra arabilor in 723 sub domnia
a lui Vasile I (anul 814). Aceste date mar-
trei tentative de, a-i fortft pe evrei sa renunte la
credinta lor. Se poate afirma, de astfel, ca in pofida aces-
tei eonstringeri, evreii au fost mai bine tratati 5n Bizant
decit in Occident; s-a cautat intotdeauna sa fie eonvertiti
la ere,}tinism nu prin forta ei mai ales l)rin convingere
1511

f.f,loniilc in sccolele al \'I-la - al VII-lea.
lnainte de in ntzia numeroase eolonii de negus tori
evrei se instalasera in intreg hazinul_ ntediteranean r;;i de-a
lungul frontierelor In Antiohia ri1scoala
lor, 'care s-a terminat cu U:eiderea patriarhului .Anastasie
(septembrie 610) lasa sa se presnpuna existenta unci nu-
meroase colonii, ca; la Edessa unde, dupa pleearea
lor in anul 528, ei au infruntat, rmterea imperiaHt, ca
l:1 OG>nstantinopol, und<,> au partieipat in mnnar mare la
rascoala din 28 septemhrie impotriva patriathnlU:i
Pyrrlms 1512.
.
Prozelitisnml Pvniesc in afa1a Imprriului. In J>Crioa-
dele agitate, cvreii emu cuprinr;;i de o adevarata .ardoare
de face prozeliti si -trimiteau misiuni in afara imperiu-
lui. i!_{ epoea iconoclasta. Un eveniment important a fost
con vertirea la iudaism a hanului a prineipalelor cape-
tenii khazare. Data nu este bine precizata. Trebuie inla-
turate sursele care o fixeaza in anul 730, dupa o
pretinsa eorespondenta dintre han un ministru evreu
din calii'atul de Cordoba, operiJ., a unui i'alsificator. Sursele
prccum MasmHr indica domnia lui
(786-809)
1513
, dar un occidental, Drutlnnar, ealugar din
Corhie in anul 850, serie ca eonvertirea khazarilor. este
contemporana eu botezullui Boris (intre anii 862 866)
1514

Pe la anul 903, un autor arab prezinta adoptarca iudais-
Ihlilui de catre khazari ca i'iind de data receni:;a


,237
:Misionarii evrei prozeliti, de asemenea,
in Qrirneea in Peninsula Taman, unde ar fi intemeiat
un evreiesc, ca la bulgarii negri la turcii du-
na,reni (unguri). Chiar in imperiu ei au convertit la
iudaism vlahii din Pind *' carora Beniamin din Tudela l1>Hl'
le--a cunoscut, in secolul al XII-lea, descendentii, care
purtau nume traiau din tilh(Lrie 1
517

Vinta coloniilor in Imperiu. Tentath-e de con ...
vertire a evreilor. Propagandei in rindmile
i-.a propaganda in rindu:rile e-
vreilor. In loc sa-i distruga pe evrei, Vasile Macedoneanul
a incercat sa-i atraga prin convingere. El a initiat discntii
contradictorii, in care evreii ar fi fost siliti sau sa dove-
deasca adevarul religiei lor sau sa primeasea botezul.
Celor care se lasau botezati li se acordau scutiri de ilnpo-
zite functH inalte. Prin anii 871-875, Vasile Macedo-
neanul sa boteze in acest fel aproape pe toti evreii
' din Imperiul sau, dar aceste convertiri nu au fost
iar multi. membri ai clerului le dezaprobau. 0 scriere
anonima amintea regulile stabilite de catre concilii pen-
tru convertiri autorul era indignat de avantajeie pe
care le obtineau hticii ( demnitarii lui Vasile )
1518

0 formula de renegare a iudaismului, impusa ca.tehu-
menilor, ar fi, poate, o reactie impotriva acestor practici.
Ea ofera prilejul de a obieeiurile po-
porului evreu din acea epoca.
convertit trebuia sa declare ca &l actioneazii in mod liber, sincer
;;i nu din frica ori in scopul de a dobindi onoruri. El -aruncii anatema a su-
pra ereziilor (saducheice, fariseice) asupra cartilor posterioare
Vechiului Testament, T'almudul, mai ales Mischna. El condamna siir-
batoarea Purimului celebratii annal In memoria lui Mardocheu, care se
referea la splnzurarea lur Aman pe o spinzuriitoare previ\zutii deasupra cu
o crnce
15
1
9
Chiar condamnarca serbiirii cornitilor, cind se anunta ziua
* VLAHII DIN PIND CONVERTITI. LA JUDAISM. Afirmatii
fantezis te ale lui Beniamin de Tudela, bazate pe faptul real al unci predilectii
pentru numele luate din Vechiul Testament, atestatii la romanii tran-
silvaneni. Autorul respectiv nu i-a cunoscut pe vlahi decit indirect, din
relatii.ri care le erau ostile, care erau tentate sa sublinieze carac-
terul marginal al vlahilor, sa le construiasca o imagine stereotipa a Celur-
lalt. Vezi George Murnu, Studii islorice privitoare la trecutul romllnilot de
peste Dunare, ed. de. N. Ed. Academiei, 1984,
-p. 119-120. Oricum, ramlne obscura problema numelor biblice, ltn care
N. lorga (Hisl'oire des Roumains, vol.- III, Bucarest, 1937, p. 7-8) vedea
manifestarea unl.ri fenomen religios nec-imoscut.
:238
noului an evreiesc, a comemoriirii distrugcrii Ierusalimnlui, marcatii: prin-
post citirea .Plingerilor lui Jeremia. Repndierca ammlitor cre-
dinte, cum era legenda lui. Ziz
1
52, a- pmcticilor magice a filacleriilor,
Ycrsetr din Bihlic purtatc pe imbnkamintc. Blcstemnl era pronuntat
asupn .rahinilor asupra falsului l\Jesia de entre evrei. Urman
profcsitmea de credinp ortodoxa fornmlele. de blestem irnpottiva celor
care 1mprumu1alc din Dellleroiwm'52
1
. j
frmditia eneilor iu X- XV. Dupi1 domnia
lui "{asile Macedoncanul, Leon al VI-lea mal
dintre tmccesorii sM au promulgat legi aspre impotriva
evreilor reeazuti in crezie, dar in practiei1 s-a plin
.a-i tolera.
1:u seeulul al X-lea s-a creaL o Junetie de imputernieit
'CU probletnele pe care o detinea adesca, un epiR-
Pe la 1000, Ilie din Nitiibis a scriR ca mmei'i *
admit evrei pe teritoriullor, li protejeazili, le permit
celehreze eultul Ra-9i construiaRci1 sinagogi
1523
. Un so-
col mai tirziu, Renlamin din Tudela prezinti1 situatia lor
mult mai buna. Bi nu puteau locui. in ineinta Oon-
stanl;inopolului, emu expulzati Ja Pera, unde oamenii
de rind ii injurau ii maltratau. Erau in jur de o mie de
hwr:1tori in matasii .. sau negustori bogati.
Nici unul dintre ei, cu exceptia medicului basileului, nu
voie Sa incalece pe cal1
5
24.
Dupi1 cum s-a. observat, aceasta ostilitate dateaza din
timpul primei Orueiatii }1U fost aceia care au
introdus antisemitiRmul in .Bizant, de altfel intr-o forma
unde nu s-a pus niciodati1 problema expulza-
rilor in masa . eu atiL mai putin a pogromurilor
1525

Se multumeau sa-i J)C evrci in afara cum
era ht Sparta in seeolul al X-lea
1526
, r;;.i sa le pretind:1, o
capitatie speciali1, nmniti1 didralnni1, obicei ramas din
'Cpoca romana, care se adi1uga la impozitele
acea.,'JLa mai era inca in Yigoare in secolul al
1527

bmciatu din annll204 nu mai erau tolen'l,nti cu evreii,
ca_eul dil;laintea lor, iar la 6 iulie 1203, lui Bacu-
douin, stapini ai Turnului din Galata, au invadat .car-
tierul evreiese 1-au ineendia,t
1528
. tirziu, 1m s-a
mai inLirnplat ceva departe de a-i I)c:rsecuta, impi1-
rafii latini au pennis comunit<'tW :-;a, se extiuda.
* 1-I.Ol\IEI. (Romaioi). Numele pc care dadeau locuitorii Impe-
riului Bizantin, deoarece acesta continua vechiul Tmperiu Homan, iar
Constantinopolnl era a Doua Rom a, capitala Impcriului universal
De alt!el, ti tlul complet al lmparat.iJor era basil em ion Bomaion. ,
.. 239
pe ni.Mul de vest al Conmlui de Aur, la m;1rginea i::a:i:tic-'-
rulUi Ei continuan 8a ocupe aceasta })Ozitie in
vremea lui Andronic al cu toate protestele p&,triar-
huhti Ana8tasie
1529
, au intemeiat noi colonii in aHe
posesiuni latine
1530
. .
Forme ale propagnndei Impitra,tiJ bizantini
nu urmareau sa-i maltrateze pe evrei, f'i sa-i hoteze. Se
poate spune ca ill toate epocilc, din secolul al VII-lea,
incoace, eforturile pentru a-i determina pe evrei sa adopte
cre:;;tinismtll au fost neint:rerupte. Se organizau uneori
contradictorii mtre episeopi 9i rabini. lTn fel ae
proces verbal al unei astfel de controverse, Trofeele d:in
Darnasc, reproduce un colocviu, care a avut loc in afani,
irnperiului, intre un calugar un rabin, in timpul dom-
niei mmi Constantin, care ar putea fi ConstantinaliV-lea,
pe la anul 681.
Aceasta lucrare ne infonneazit asupra metodelor apo-
logetJce ale celor dona parti, care discutau in jurul tex-
telor Vechiului Testament mai ales, ale ProfetiJor. Au
avut loc patru prHna in secret, eelelalte in pre- '
zenta urmi numeros public, format din greei, evrei, musul-
mani, sama:riteni, care interveneau adesea in dezba.,
tore 1531. .
In secolul al XII-lea, antorul unui tra,tat de alehimie
Pascalis Romanus, a transcris liD dialog purtat mtre un,
evreu un numit Anastasios Sinaiticos, ,De ce',
intreba evreul, adora Iemnul 0rncii - De ee,
riposta evreii adora Cartea Legii, 1n}bracata
in piele de 1saz.
In administrath.t imperiali:l, <t fost :primit un evreu,
Astafort, pe care "Wlanuel Comnenul 1-a din UngaJcia
9i pe care 1-a insarcinat cu stabilirea unui impozit
pra francilor care locuiau in Imperiu
1533

In secolul al XV-lea.un evreu convertit, devenit ealugar,
era parintele spiritual al lui M?.nuel al !I-lea execu-
torul sau testamentar (1425)
1531
In 1436, loan al VIII-lea,
ia el sarcina de a discub1 eu lin evTeu, Zenon,
care, convins de argumentele s-a botezat cu
numele de Emanueli5
3
5.
Viata interna a comnuitatilor evrdesti. Spre deo-
sebire de eoloniile CaJifat din .alte state
ambe, eele din Impcriu nu aveau niei o organizare cen-'
trala
1
niei un organism comun. de in
240
san risipiti prin evreii traiau in
destnl de diferite. Soarta lor depindea de autoriti1We lo-
cale :;;i delocuitori'! Multi emu iobagi pe linga manastiri
1536
:;;i traiau din munca lor; dar majoritatea timpului enm
liberi.
In Grecia, multe din coloniilc lor dateaza, din primul
secol al erei cre:;;tine. Sfintul Pavel a predicat in sinago-
gile lor, la lmippj, la Tcsalonic, la Corint, la .Atena; dar
iu epoca bizantina, numarul sinagogilor a eresmit in mod
considerabil :;;i erau prezente in eele mai mici centre, in
seeolul al X-lea 1537.
Majoritatea evreilor care locuiau in aceste regiuni vor-
limba greaca,, ebraica deven_ind doar o limbii litur-
gica
1538
:;;i, de altfel, Iqstinian nu ceruse el ca tex-
tele Vechiului Testament, citite in ebraica in sinagogi, sa
fie traduse in limba greaca
1539
S-au gasit glosare iudeo-
:;;i chiar latine
1540
Sensul cuvintelor in acestea 8int
uneori schimbate : putere desemneaza regimul ro-
man, in timp ce cuvinte noi, de origine barbara sau altele
sint introduse in vorbire 1541.
Sinagoga era centrul comunitatu :;;i constituia, ca
biserica primelor seoole, 0 cladire cu mai multe sali' des-
tinate diferitelor oficieri. Se cunosc mai alefl cele din pe-
rioada romana, prin sapaturile ce s-au facut, sau din de-
serieri. SoJa destinata cultului avea uneori forma bazilicaHt;
cu frumoase colonade cu tribune deasupra partHor la-
terale. Ornamentatia era de o mare bogatie valoare .
.Aveau pardoseli in mozaic cu animale, plante, simboluri
cum ar fi candelabrul cu :;;apte brate chiar teme mito-
logice, ca cele ale Victoriilor sau mitullui Orfeu
1542
Desco-
perirea sinagogii de la Dura-Europos, cu picturile saJe
care ilustrau capitolele Vechiului Testament, datind de la
illceputul secolului .al III-lea, dovede:;;te ca evreii n-ali.
condarnnvjt illtotdeauna. reproducerea figurii umane, pe
care o intilnim in uncle bazilici din Galileea din aceeasi
epoca
1
M
3
, In Galileea, patriarhul Hanassi-Iuda a scris
Mischna, culegere de datini orale care completau :;;i inter-
pretau Legea lui J'VIoise. In secolele al V-lea :;;i al VI-lea,
perioada a redactarii !Talmudttlui, reprezentarea figurilO:r
in sinagogi era inca permisa
1544
Cultul il prin
intermediul Novellei lui Iustinia,n, citata mai sus, care ii
reglementeazacuminutiozitate detaliile, prelumd punctul de
de vedere al Bisericii ortodoxe, dupa care acest cult nu
trebuia nici sa fie stinje11it, nici redus. Astfel ca, mai
!ley-c. 115
241
tirziu, s-a hotarit ca slujba cintata in sinagoga sa nu poata
fi auzita din bisericile invecinate
1545
Limba ebraica era
autorizata pentru acm;te clnMJri, de cor de
t:rompeta, precum pentru rugaciulli, dar rabinii
care refuzau sa citeasca textde Pentateuhului in limba
grcaca erau paslbili de pedepse aspre. Imparatul mergea
pina la a impune pentru aceste lectuii versiunea Septua-
glnta san pe .cea din .A.quileia. Ca Evangheliile, Penta-
teulml trehuia in pcricope, dar in fcl incit
sa poata fi citit in intregime intr-o perioada de cinci ani.
Predica-ce urma dupa lectura trebuia sa fie doar un co-.
Inentariu. 1.11 ischna si Talmtidul erau interzise 1
546

Se intelege de la sine 'ca multe reguli din legisla-
j;ie au cazut in desuetudine.
Cihtile cauoniee. Tal1nudnl (invatatura) o culegere
de precepte doctrine apartinind celor mai in-
din secolele al V-lea al VI-lea ale erei noastre.
El cuprinde dona parti: Mi8chna (repetare) Ghemara
{completari) .. din Iudeea Caldeea au. avut fie-
Talmullul lor distinct, cu variante.
JJUschna este cea mai veche codifieare a regulilor des-
tinate pentru a interpreta Thora. Ba este impartita in
capitole : Semin,te,. J!lernei, Pacate, Sacri-
ficii, Pttrijicari.
Ghernara nu este alteeva deeit eomcntarea eapitolelor
din 1liischna. Cea de la Ierusalim, redactata la Tiberiada
pe la anul 350 din era noastra, nu eontine decit primele
trei capitole; eea de la Babilon (pela anul500) comenteaza
.cele eapitole 1
5
47. ,
Cabala (traditie) reprezinta misticismul gnoza; ea
a fost ermtta dupa ocuparea Ierusalimului, in anul 70, de
Simon ben-Iokai, care, perseeutat de romani, a trait doi-
Rprezeee ani intr-o grota din Galileea, linga un izvor
un smochin, vizitat de ingeri, care i-au dietat Zoharul
,(eartea ma,retiei). Gratiat de un proconsul, el a redeschis
sa la Safed, ineonjurat de diseipoli. Dupa
el, doetrina lui s-a transmis printr-o serie de initiati a
.stirnit in seeolul al XVI-lea curiozitatea eruditilor occiden-
tali 154s.
Cabala era in realitate o forma evreia"\ea a misticii
neoplatoniciene. Fata de Taltnud, comentariu al Lcgii
veehi, ea reprezent;a o mistica a numerelor a literelor
242
,care sint semnele cu ajutorul c8rora 1ntelepci:unea se'
face cunoseuta oamenilor". :Metoda- alegorica permitea
8a se vada in fiecare cuvint al Legii un mister subHm, cum
ar fi ierarhia puterii i;'i a ingc!'ilor, i;'i de r., inmulti inter-
mediarii 9-intre Dumnezeu creaturl. Ouno8cuta deja, de.
Filon. din Alexandria, ea ar fi fost adinisa de esenieni,
pentru a ajunge la un panteism grosolan. tn Evul lVfediu
ea rt fqst discredib1t{t prin speculat,iile a doi evrei egip-
teni, Isaac Israeli (845-940) Sandja (892-942), care
au determinat pl1rtea de ratiune pe cca de inspiratie din
I.ege, dar aeeasta eclipsa a fost de t<eurta durata Ca,bala
a redcvenit clementul unic al gindirii
1549

nu este, de altfel, decitun aspect nu eel mai
interesant, al contaetelor acestei gindiri cu filozofhli l?i al
intelectuale a evreilor in :Kvul Medin. Benialnin
din Tudela mentioneaza existenta adunarilor, un fel de
academiL Discutule provocau sectele. La Consta,ntino-
pol, eillatorul nostru a gasit dona dintre. aeestea care se
reciproc: Rabbanitii discipoli ai
care acceptau .rabinilor Talmudu,l, care prefe-
rau chiar Legea veche., keraitii care se tineau en in-
dirjire de Lege, in afara de cind Talmudul epneorda
en ea. Fata de 2 000 de rabbaniti nu existau decit 500 de
keraiti, tar in colonia de la Pera erau despartivi .
printr-un zid
1550

;mesianice. Oricare ar fi fost soarta lor, evreii
din se considerau intotdeauna oprimati
un Mesia care trebuia sa-i elibereze de necredinciosi. Ei
il numeau pe imparat Buz- u z ( dispretuitul asupritor)
1551

Bra, prin urmare, inevitabil sa apara din timp in timp
oameni luminati sau aventurieri, care se dadeau drept
Mesia eel provocau rascoale dezordini: Un
mesia de acest gen a aparut in Siria in timpul lui
Isaurianul care s-a dat drept Hristos, Piullui Dumnezeu
1552

0 scrisoare Qurioasa a comunitatii din Tes3tlonic,
descoperita in, Egipt, datata in anul1096, invierea
in acel a profetului Ilie minunile care 1-au insotit,
,despre care marturisesc atit evrei cit Locui-
torii, care-i detestau pe evrei, au devenit dintr-o data foar-
te cu ei ii sfatuiau vinda bunmile. .Aceasta
scrisoa.re da informatii cu privire la cnlCiada populara care
.a traveTsat ImpeTiul Bizantin clescrie grupulile de
243
>!llani, de neveste copil cu tot avutullor, grabin-
dn-se sprc Ierusalim li>'>
3

t'XiNua a cvreilor. Spre deosebire dccore-
ligionarii lor occidentali, evrt;Jii bizantini nu faceau comert
cu bani, ci practicau anumite indnstrii erau mai ales
negus tori.
Beniamin din Tudela (Aben 'Ionah), plecat din Sara-
gosa in alTnl 1165 pentru a vizita comunitatile lumii evre-
, a fost frapat de prosperitatea evreimii bizantine
in special a celor din Constantinopol
1554
Bl semnaleaza
in cartierelc lucratori in matasii, co-
mercianti medici, (lintre care unul, Solomon, medic al
lui Manuel Comnenul, proteja coreligionarii. :m rega-
seste evrei in manufacturile de matase din Teba. La
'Tesalonic fabricau covoare erau protejati de clerici.
El evrei agrkultori in Parnas iar pe alW, pas-
tori in Vlahia Mare (regiunea Pindrilui)
1555
Alte meserii
sint mai rare. In , Mica erau folositi in seeolul al
XIII-lea in meseria de calau
1556

La inceputul secolului al XIV-lea cea mai mare pi1rte
a evreilor din Constantinopol practicau meseria de bHt-
nari tabacari de piei ( pelaminrt, coria). lDi forman o
corporatie sub controlul statului in care crau primiti
evrei, ai Venetiei, care erau scutiti de impozitul
pe capitatie. Pe in anul 1319, Andronie al
II-lea a ordonat evreilor sa abandoneze aeeste meserii,
}lC care voia si1 le rezervc grecilor. Evreii, ai hnpe-
riului, au respectat aceasta dispozitie, dar cei provcniti
din Venetia nu au tinut seama de ea. Pentru a-i constringe,
a trebuit sa le asedieze atelierele, sa le arda marfurile sau
sa le aruncc in Cornul de Aur, in sa-i expulzeze,
condanmindu-i la amenzimari. Grecii evreii basi-
,leului au primit autorizatia reia lor.
Din aceasta a rezultat o indelungata neintelegere intre
Venetia Andronic, cu privire la despagubirilecerute de
evreii venctieni. Disputa inca nu se ineheiase in momentul
izbucnirii razboiului civil dintre Androni'c al II-lea ne-
potul san (1320 - 1322) 1557.
Dar, de-a lungul. secolelor, evrcii au participat la
comertul international intre Buropa :;;i Asia. Araqu1 Ibn-
.Khordadheh secolului al IX-lea) ii arati),, ,stra-
.batind Orientul Occidentul, vorbind cea mai ,mar1;1parte
a, limbilor folosite in cornert vitnind eunuci, sclavi, ma-
tasmi, })iei, sabii, mai ales la Consta.ntinopol
1558

Hblatiile comercialc au fost aeelea care au faeilitat
comunieatii regulate 'intre eoloniile lumii evreiel;lti. l\Iai
multe documente atesta faptul ca intre ele;exista 0 ade-
varata solidaritate ca se sustineau reciproc cind
una dintre ele se afla in primejdie.
' [0 scrisoare a evreilor din Alexandria, adrcsatft celor qin Madaura
tn Lydia, redactati prin 1030, anunta .ca vor sa plateasca o rasenmpiirare
a din Mastama care au fost riipiti de pirati, dar cii ei inca n-an adu-
nat fondurile necesare. Captivii au fost, fiira lndoiala, rascumpiira\i, mai
tlrzin. cle catre evrcii din Cairo1G5". ,
0 alta scrisoare a cvreiior din Negroponte, ciitrc comunitatea din
Homa, scrisii pe la anul 1300, ii cere sa-l implore pe papa pentru a inter-
veni pe linga Venetia in favoarca evreilor, ai lombatzilor, din .:are
maJoritatea erau iobagi, sa lc facii o rcrlucerc a taxclor exorbitan!e, pe
care lit! le puteau pliitil&Go. J
VH. Coloniile musulmane
!n cosmopolit, care era Oonstantinopolul,
bii ocupau un anmnit loc, in baza tratatelor incheiate
cu cahfii, iar mai tirziu cu sultunii turci, mus'ulmanii
putea u practice aiei in mod liher religia lor.
Duvezile. Faptul este at.estat prin rare pasaje ale ero-
niciior bizantine mai ales de catre caH1tori geografi
arabi veniti la Constautinopol, ca. Ibn-Khordadbeh
:;;itul secolului al IX-lea)
1561
Harun-ben-Iahia, prizonier
de razboi
1562
, Masudi, in secolul al X-lea
1563
, Bdrisi, pe
la anul1153, Abul-Feda :;Ji Ibn Batuta (in secolul al XIV-
lea) I&si. . .
. ln cronici este vorba uneori de musulmani eare locuiau
la Constantinopol, uncle auluat par_te .la rascoala. impotriva
favoritei lui Constantin lvionomachul, Sklerena (9 rriartie
1044) 1>65.
l\tl0.scbeilc din Cor,stanliuopol. In baza trata lclor
inchot;::,te cu stat<:Jle musuhnane, moschei si altc institutii
de eult H,u fast inaltate mai mu1te l'fincil{ri la Const:lnti-
nopoL Prima mentiurtc dateaza din vremea lui
IsaurianuL :tn anul 717, dupa infr1ngerea sa in fa\a ora-
.Moslemah ar fi obtinut de la invingatorul san .per-
misiunea sa construiasca un fel de oratoriu
1566
mai
245
exista inca dupa dou{L !'ecole, caci, dupa tratatulineheiat
de regenta Zoe en califul Al.<Maqtadir in anul 717, Nicolae
Mistieul dezminte intr-o scrisoare adresata acestui calif
ca moscheea ar fi fost inchisa
1567

In urma aliantei incheiate cu sultanul seleueid To-
ghrul-heg, .Constantin Monornachul a pus sa, se riclice o
nona mot<chee si i-a furnizat toate obiectele de cult nm-
sulnmn ; rugacitmea era facuta aici in numele sultanului
1
"
68

ln. timpul Oomnenilor nu se mai de aceasta
moschee,'iar istoricii arabi o considera ca fiind disparuta,
fara incetarca celehrarii cultului care avea loc in pa.latul
lui Magisdion. in momentul in care Isaac Anghelos s-a
aliat cu Saladin, in timpul cruciadei germane (1189), sul-
tanul i-a cerut sa stabileasca la Magisdion ritul sunit. 1\iJos-
cheea a fost prevazuta cu un minaret lm muezin, a,poi
ambasadorul turc se ruga pentru califul n,basid
1569

N u se mai de moschee pin a la Peco-
lului al IV-lea am aratat in alta parte cum in anul1396
Baiazid i-a cerut lui Manuel alII-lea instalarea unui eadiu
construirea unci mosehci care a dispttrut insa dupa, ha-
taha de .la Ankara 157o.
]JJ'OPMJanda in colnniile musuim:uw. Cal!t1nd
sa,-i atraga Ile eretiei la ortodoxie sa-i boteze pe
impara'\Jii bizantinii au atacat Islamul, pe care il con-
siderau ca o erezie derivata din arianism
1571
Da1 difi-
culta,yile erau mari. Dupa parerea unui print selgindd,
fondator al' manastirii Kutlumus (Athos) sau a mmi
Axouch, eonvertit de Alexios Oomnemil, care 1-a fftcut
maredomestikos
1572
, numarul de trecuti la Islam
il pe eel al musulmanilor deveniti
Propaganda a inceput prin tratate de apologetica, din
care primul este eel al Sflntului loan care
limba araba se folosea de un text al Oomnului.
Islamul era pentru el erezia cea mai reeenta
1573

in secolul al IX-lea, Fotios, Mihail al III-lea Vasile
au acordat Islamului un loc in programul misiunilor lor.
Un sarazin i-ar fi scris lui :1\Iihail al III-lea pentru a-i
cere explicatii cu anumite dogme. Un rat>puns
foarte amabil, i-a fost dat prin Niketas din Bizant, <e:a,re,
sub Vasile J, a respins Ooranul1
574

tn vremea Ooninenilor, Euthymios Zigftbenos cuprinde
Islamul in Panoplia sa, folosindu-se in acest scop de surse
anterioare. Lucrarea mmata de o povestire a unei
246
pe care a avut-o la cu Ull arab
151
;; rn
Tezonrul ortorlo.viei, scris la Nieeea, dupa anul 1204, Nike-
tas Choniates im;ereaza o formula de renegare, in care
catehmnenul trebuia sa condamne versetul 12 din Coran :
,Ahh este singurul dunmezeu holosphyros" (Dumnezeu
)Jltl'P;.;'), pe care :Manuel Comnenul, pentru inlesni eon-
verLirUe, a, sa o iulocuiasc:1 eu o formula geue-
raHi 1576. .
In practica, toate aceste eforturi duceau la converti-
rea turcilor de la a mu:mlmanilor prizonieri de
r;1,zl;')i, carora, li se ofcreau nnmeroase avaniaje.
Oum se intimpla uneori pentru alti de asemenea,
importan\,i, respingerea Islamului devenise un simplu
litemr, ca trata,tul scris de Ioan Cantaeuzino
dup:yt abdica,rea sa. Ec;tc un adm'arat roman in il
adn_ce in scen:1 pe prietcnul sau, ArehemenideR, musnlnum
convertit calngi'ir sub nurnele de Meletios. Unul dintre
sai, Sampsates din Ispahan i-a scris pentru a-1
determina sa rcvina la Islam, incercind sa-i arate supcrio-
ritatea asupra AeeaRta scrisoare,
iu greaca vulgara, este in mod evident neautentic:1. La
cererea lui Meletios, Cantacuzino ii adreseaza lui Samp-
sates patru apologii ale patru referiri
.asupra :;;i minciunilor C0ranului
1577

Poate B;-au petrecut luerurile eu Dialogul pe care
JVfanuel Paleologul pretindea ci'i l-a avut in timpul cap-
tivit:"'<tii sale ea ostatec la Ankara
1578
, cu oaspetele san, un
profcsor intr-o medresa
1579
Secna era foarte
frumoasa. 1ntreaga fal_Uilie mai batrini asista la
discuw. Seara, dupa cina, Manuel se linga camin,
ht fpl ca membri din suit:1 sa, discuWle se poarta
prin intermedin! unui interpret. lVbnuel. aproape d\, reu-
convinga auditorii dup:1 douazeci de in-
tilniri, dar ei n-au putut sa se renege reli-
gia mso.
Ultimul tratat apologetic al adresat
de tUl bizantin musulmanilor, a fo8t eel al lui Ghenadios,
devenit patriarh al Constantinopolului, scris la cererea lui
:Mahomed al II-lca, eare cerea lamuriri asupra unor punete
ale religiei 1581.
Cartea a cincea
VIATA
CAPITOLUL X
Literatura bizantinii'
Dupa incercarea de a I'econ;stitui modul de viata pe
care n ducea soc:ietatea bizantina luata in ansamhlnl ei,
este necesar sa ne I'eferim la elita sa intclectuala, li-
ginditori, profesori, ale diror opere, atit
cit le putem vor adinei informatiile noastre des-
pre lumea bizantina despre influenta pe care acE.asta
a excrcitat-o timp de un mileniu. ,
I. Viata intrlectuaHi si conditiile sale
.!J '
Este un fapt sigur ca invatamintul era foarte r:'lR}Jin-
dit in Bizant era cu atit mai apreciat eu cit el aducea .
demnitat,i, atit in Biserica, cit in Stat . se explica,
existen1>a unei literaturi bizantine foarte hogate ; era su-
ea un eopil, provenind dintr-o familie modesta,
sa fie do tat, ca el sa poata urma studii, in perioade in care,
in afara manastirilor, occidentalii traia,u intr-o ignoranta

In imensa literara din Bizant, 11u totul era
demn de admirat, dar niei nu trebuie ca totul sa fie dispre-
tuit, cum s-a intimplat adesea ; vom incerca sa dovcdim
acest lueru.
literatilor. In societatea bizantina un literat
nu putca sa traiasca numai din lucrarHe sale, daca nu
era sustinut de un protector, de un inalt demnitar, de
un sau de o printesa de singe, uneori ehiar de c;ltre
imparat sau imparateasa. Chiar numai gustul pentru
i;itiil*'1 al claselor sus-puse oferea autorilor dl:' sub-
zistPntiL s-a intimiJlat ci:'t in secolul al XI-lea Mihail
rseUos, Jlrieten intim al lui Constantin J\'fonom;1.<;hul,
250
apoi ?.l lui Constantin a d<evenit, datorita ';'Liintei
sale talentnlui unul din marile personaje din l:-:ltat.
Dar, incercarile de guvernare ale literat1ilor, in secolul
al XI-lea, mai. tirziu, in Imperiul de la Nieeea sub Teodor
al Lasc:aris, au fost, d upii. cum se foarte efemere
:;;i de exceptie in istoria Jlizantului. savant;i privi-
legiaf.i erau, de altfel, rm\Jini la numar, iar pensiile oferite
oanJe;,ilor de litere do Catl'O lor admir:lltori
nu enm nici regulate sufitiente.
Dei;!i m1 detinem informafii dedt .din scrierHc satirice,
in Bizant rxista un J)roletariat Sub de
Teodkr Prodromos, poem dedieat impi.\.ratului Joan
Conmenul1
582
, nulorul cu in copilaria sa,
tatal sih1 la.uda avantajele mesel'iei de literat :
[Un om oarecarc, care mergea descu]\., a devenit un frumos cavaler
cu parul ing1ijit, cu un costum minunat, inciHtat cu pantofi la modiL Teodor
a studiat litcrcle fiiril multil: truda, dar le-a blcstemat dcoarecc nu-i pot
ofcri 11id milcar piine. V ccinul sau, cizmaruL sub nasul lui
prlnzuri copioasc ; cufiirul lui cste plin cu provizii savuroase ; in
eel al poetului nu sc gilscsc dec it tiiblite pentru scris saci. plini cu. hirtie.
N-ar fi mai bine pcntru el sa-.?idea jos hainelc de literat sa se facii sala-
hor? ns:;]
Un alt boem eontemporan cu Prodromii, Imm Tzetze::::,
unul d.intre filologii cei mai remarcabili ai i:\ecolulni al
XII-lea, comcntator al lui Homer al .principalilor
greci, dedica in zad:ar ::::ale lui Ioan :.lui Mannel
Cmnuenul, imparatesci Irena unui oarecare Kotertzes:
.el SC: intotflPauna de SarUeio i;li a DjUnS intr-0
asemenea mizerie i:l;lCit vindut to;tte in
aJara, de un Plutarh. ,Biblioteca mea, scria el, este ereierul
meu. Bu nu Jnai am care ,:ufereau eumplit din
eauza saraciei mele"
1584
Ji'a.ra indoial:1 ca, ue aiei, inerc:
zindu-se prea mult in memoria sa, de care era mindru, au
apand erorile grosolane pe care le-a comi::::, f(tc:ind din Ser-
''ius Tullius un impamt romau, sau eonfundind Nilul cu ..
Enfratul. Milmit de faptul ca nu a fost apreciat la justa
lui Vl'l!loarc Cf1 >edea ignoratc cartilP sale, declara oa, nu
mai ::<Tc deeit un singur SCOJ1 : Ra-i procure hrana pentru
a putea srL traiasci.\, i;!i Sa-i pese de treburile publiCO ,tot a tit
cit le l)asa. de vulturilor de legile lui
Platon ., 1585
D<:l.r, in co.p.tra::;t cu ace:;;Li oameni de litere ef1re. o.du-
.ceau greu, persmme importante se ocupau de
251
:;;i de : in inaltul .cler Gheorghios Pisides, di:a,con la
Sfinttt Sofia l;li clwrtophylax *, istoric al razboaielor lui
Hemklios iar, sub Oomneni, Teofilact, arhiepisCO}) de
Ohrida :;;i Eustathios din Tesalonic ; printre .inaltH dem-
nitari, Teodor Metochites, mare logothet al lui Andronjc
al II-lea, savantul eel mai calificat al vremurilor sale.
traditii se intilneau la pi'intii printesele Jegale,
de la Atenaisa-Evdokia, sotia lui Teodosiu al II-lea
(421-460), pina la Anna Oomnena, pentru a cita doar
citeva exemple. In doi imparati, loan Cantacu-
zino Manuel Paleologul se numara printre cei mai mari
scriitori din Bizant.
: malerialul de preztmtare. PaJYi'l''usul.
Bizantul moi;\tenea, pentru confection-area caftii, materiale
procedee folosite in antichitate. Incepind din Eecolul
al IV-lea pina la invazia 'araba, cartile se prezentau sub
forma de suluri de papirus, preferat pergamentului. Oo-
mertul cu papirus, de altfel, nu a incetat o data cu pier-
derea Egiptului, dar s-a indreptat mai ales spre Occident
1586
;
in Bizant mai era inca folosit in secolul al IX-lea pentru
diplomele imperiale
1587
In epoca bizantina, in timp ce pa-
pirusul necesar pentru acte era un monopol de stat
trebuia sa poarte pe prima fila a unui caiet (protocol)
lui comes sacrarttm largitionum, nu lucru
se cerea pentru carti, scop in care editorii se adresau
atelierelor particulare
1588
Foile de papirus erau mai mult
lungi decit late.
Singura carte intrcaga, scrisa pe papirus, care a
ajuns i)ina in zilele noastre, este o culegere de pn::dici
ale Sfintului Augustin, copiata in secolul al V:I-lea, im-
partiti1 intre Biblioteca Nationala din Paris (vechiul fond
de la Saint-Germain-des-Pres, parte descopcrita in seco-
lul al XVI-lea), Biblioteca din Geneva
1
"
89
In schimb,
s-au dcFJcoperit se descopera mereu un numar irnportant
de fragmente ale Vechiului Testament
1590
, ale JLvangheliilor
canonicc, logia sau sentinte ale lui Isus, culegeri liturgice,
papirusuri magice etc. 1591.
Unele dintre aceste carti erau ilustrate cu miniaturi.
Puten1 cita un de rulou al unui roman, datind
* CHARTOPHYLAX. Directorul bibliotecii eyi arhivelor patriarhale,
iar, din sec. al IX-lea, principalul denmitar al Patriarhiei; ecl1ivalent cu
un vicar. Ca rang clerical, era diacon. A tribu(iile sale erau legate a tit de
conservarea autentificarea documentclor ecleziastice laice; cit de
controlul disciplinar asupra clericilor.
252
din pl"inml secol al erei
1
5
92
, mai <tles ccle 49'
fragmente in.lG file alf; 1111<'i eronici alexandrine, in lirnba,
copta, descoperite la Gizeh. Este 1m fel de almanah popular
care eontine figurile alegorice ?ole lunilor rom?unc evre-
cataloagc ale profetnor, rcgilor Hoxnei etc. 0i o
cronica r. evenirnentelor din anii 382-393, care are o
foarte mate asemanare cu cronie3J latinr" numita Barba1us
Scal1"ger, Picturile, (lintre eelc mai mediocn', un fd de
din 11rtml.nt in culori tipatoare, sint <qvzate fara o
ordine, in mijlocul textului, sau pe m.aigine.
Se pot vedca :JJici povestea lui David, portretul patrhor-
hului Teofil un fr::tgn:tent din Serapeum-
ului
1593

PergamcnttiL Perga.mentul, a carui folosire provine
din Asia, a pastrat vechiul nume ( iti::py:x:J.-r
1
v6.;),
tind de Perg<:lJm, principalul sau ccntru de difuzare din
lmnea anti ca. Pieile de oaie, de ( 1:elin), do {1e
seroafi't 9i, 11entru mRnuseris<'le de mare lux, l)ielea de
antiloiJft si de gazela erau fulmlito ht concurent;i1 cu uapi-
rmml, dar m.ai ales in provinoiile din Asia ale


Se jgpnne ca impamtul Constantin i1r fi eoplat l)O
pergament cele 50 (le Bibli1: destinate celor 30 de hiscrici
pe care lc ctitorise. Cel milli vechi nmnuscris al b?:bl-iei
110 pergament, celobrul Codex SinaUimw, deseoperit de
Tischendorf h1 Man;'h;tirea Sfinta Beatc.rim:j din Sinai
(1844-'-1859), aJlat ail,tazi Ia I3ritish Museum, d:;vteaza
de la seeolului al IV-le:;t. Este seris pe patru co-
lmme in afara de citeva file, de o singurit
Din acea;;;Hi epoca incepuse sa se pcrgamen-
tul in loeul paJpirusului, aJe carui foi subtiri fragile erau
greu de conservat. IJa seeolului al IY-lca, doi
preo\i din Caesarea (Pales tina) s-au hot.arit su, reinnoiasc&
o minunata biblioteca, fondata in secolul al III-lea de
Sfinhil Pamfil pcntru 9eoala sa de apologetiea. EL ::m
tranSCl'iS pe pergament cartile SCrise pe pHpirUS pe e::tre
le-au gi.losit in stare proasta Jo!JG.
Exmnplarele de lux ale Sfintei Scripturi sau ehiar ale
autoTi1oi profani reprczinta, deasemenea, o trt(litie antic:&,:
text eu litere de aur sa,u argint pe porgamcnt purpurin,
impodobit cu pieturi
1597
Citam l)I'intre <ele niai
BnJlia hii Ulfila (Codex Stockholm), Genezu
de Ja, Viena, fragmentele Ei:angheliilor din Sinope (I>aris),,
Evangheliarul din Rossano, ce reprezinta capodoJJero
,atelierelor" de eopiat ( sG-r1:ptort"ct) din seeolele al V-lea
253i
?,l \'I-lea. In zadar nnii rigori13ti', ca loan Hrisostom
Sfintulleronirn, an blamat lux, care ii impiedica
ve cititori Hii se pMrunda de sensurile Evangheliei, pentru
a hlfb in eonsifh'l';.J;tie numai sornptuozitatea d'trtilor.
ttwea manu:::;criselor frumoac;e, religioase profane a fosL
totdeauna la loe de cinste in
1
5
93

1Irtia. Se deosebeau hirtia de bnmbac si lnrtht do
einepi"'t san i11, ;;i mm i eunoscute de dem11lt
1:;, ehinezi transmisc in Euwya de dttre arabi. Oele mai
vechi manuscrise arabe JlG hirtie ar dab de JlC la
secolului al IX-lea, in timp ce in hirtia de bumbac
(bmnlrymnns) nn s-a foloflit deeit dona secole nmi tirziu
1
5
99
,
hn im11inic de secoJul a,l XIII-lea nu pare sa fi intrat
1:n uzul curent
1600
.1:n sehimb, l.n secolul al XIV-lt'a,manu-
scrhele J'(' de bnmbac crau nnmeroasc.
:HP}nnd ncena ci.h!ilor, Pe toa to biblioteeile laiee
sau. cxistau ateliere de Spre deo-
sebil"-' de c.eea eo s-a potrecnt in Occident pina iu secolnl
al XIII-lea, nu erau nurnai preoti, ci apar-
tineau tutumr profesiilor. Fnnctionari, in secnlul rul
XI-lea un incarmtor de impo.r.ite, notari, profesori de
nniversitate completau pe aceaRta cale modefltele lor
lefnTi
1601
. Uea mat marc parte a manuscrisclor autorilor
antici fara semnatma copistulni din atelieTele
laice, in tinrp ec indican in general pro-
. fesia lor de baza : oiilugar, predic(ttor, 1'eromonah.
l}n atelier de caligrafi<, coJn:rnnl din 4 greei B latini,
a fost atasat de eatre Valens Bibliotecii din
nopol1602. Copierca m:.muBeriselor em privit8: in nwdiile
'inte1ectnale, in toate cpocile, ea, o eSBntiala
sa1utari1. Prirrtre import;n,nti . este pomenit iro.-
paratul Teodosin al II-lea; Arethas, profcROI' de filozofie.
la univerRitatt, arhiepiseop al Qaesareei
in anul fi07, a CO}.liat pc cheltuiaht n1anuscrisele lui
Euclid, :J,le rctorului Aristide, ale lui Dion Hrisostonios,
ale lui Phtlon. siut care au salvat OJ)CTele
anLlchiti1,tii Un Demctrios TriclinoR a.; enpiat
1.vomnnlo lui lhiiiod in rwnll:U6 (i\hrcianus, '164), 1'mge-
Ai1:ie lui .l!Jsehil (Biblioteca din :Neapole: II, Ii\. 31)
eontf'diile lui Aristofrm (Vaticanus 87).'Vatrn mari bibHo-
teci (Vatiean, Escnrial, Ambrosi<:1na,. IJaurc11ziana
impart intrc ele eopiile f'llutorilor antiei exeeutatt> intre
fHlii 1421-1136 de eatrc dhwonul Gheorghios .'Ohryso-
cocccs (Odiseea, Batrachomyomachia, Strabon, Xenofon,.
Plutarh) 1
60
3. In anul1441, un medic, Demetrios Xanthopn-
los,.. a copiat operele lui Sofocle, Enripide, Aristofan,.
Hesiod (aflate asti'tzi la Biblioteca Bodleiana deb Oxford).
Reproduc0rea em, de asemenea, importanta in mani'is-
tiri, dar se rezuma la Sfinta Scriptura, ]a operele Parh1-
tnor Bisericii, la OIJerclo spirituahi. Ia, Vatopec1ias
dupa caderea sa in anull355, Joan a execut<1t
mai rnulte copii, printre care operelo Sfintului Atanasie,
inca pastrate la "'i/atoiJedi. El se oeupa eu aceast,a
indeletnicire ,se considera ca autograf minunatul manu- .
scris al opuseuJelor sale (Parisinus, 1242) cu
sau J10rtret i;n costume de hasilou de calugar, po fron-
tispiciu 1
604

E(litarea cartilor. Fonna cartii scrise po papirus o
constituie sulul' xu?\cvip&, volu.rnen). Termenul
clo torn indica un sul al unei dirti in mai multo parti : noi n
mai folosim astazi. Pentru a sc citi, so (lerula sulul cu
min::-" dreapta se rula, po masura ce era eitit, eu mina
stinga: papirusul era seris, de altfel, pe o singu:dl.
parte
1005

Forma de sul era folosita pentru pergament
1606

Am mentionat mai sus sulurile liturgiee ilustrate. Multe
dintre acestoa erau acoperite cu picturi, fiira intrerupcre :
sulul lui ,Josua (Vaticanus gr. 431 bis), de 10 metri lun-
gimo, nu este decit o a unei serii de sulmi, pe ca,re
era ilustrata toata Biblia, La fel se prozinta frumoasa.
ilustrare a eitaniei Ji]xttltet din Simbata Man:, l'lpecifica
pontru biserieile din Italia rneridionala
1607

In timp cu sulurile so eclitau, sub denumirca
de codwi (codex, codices), foi indoito in doua grupate in
caietc de la trei la foi duble : "PLcrcr&, ternimies;
-rc:-rp&aw, qruaierniones
1608
:Folosirea pergamentului,
greu clecit papin_sul, tt facut nccesara, pentru comodi-
tatea legatorului, cartilor. La origine nu depa-
seau 360 de file sau 45 tetradia
160
9.
' Form.atele erau foarte variate, uneori gigante, alteori
minuscule. Un evangheliar din secolul al X-lea sau al:
XI-lea (Biblioteca Marelui Seminar din Strasbomg)
masoam 15 centrimetri pe 12. Textul este scris eu minui:l-
culo foarte fine fiira nici 1111 ornament. Este un vohu1.1
de htumnar.
Se int'impla destul de.cles sa se editeze operele complete
ale unui scriitor celehru. B1"bliotem lui J?otios citeaza multe:
255
asernenea excmple lGlo. DupiJ un obicei antic, portretul
autorului figm:a in cartea sa pe frontispici"u. Am vazut
mal sus exernplul eu Opuseulele lui loan Cantacuzino.
1n aeest fel s-a format ieonografia celor patru evanghelii;iti,
9Je caror portrete precedau adesea textul; ei crau repre-
fie stind in picioarc, fie in fata unui pupitru,
a vindlinga ei instrumentele nocesare unui scrib
1611
( crTax(u fLX ).
Arta legatoriei era deja foartc dezvoltata in
Se prindeau tetradia uncle de altde i;ii se inveleau cu placi;
pentru forrnatelc1 niari se prefera lemnul de stejar, im-
ln;acat cu piele sau stofa
1612
Ferec{tturile Evangheliei
ale sfinte erau adesea impodobite cu frumoase
placi de i;ii orfevrarie, en pietre pretioase,
emailuri rnedalii. Placa de aur de la Luvru care
zinta vizita fcmeilor sfinte la mormintul lui HriHtos are,
,cu certitudine, aceasta origlne
1
6
1
3.
[Un Euanglzeliar din secolul al X III-lea (Muzcul din Chicago) piislreazii
.coperta sa de la cpocii bizantinc. Ea constii din douii plil.ci din lemn
de fag, acopcritc cu pick. de ied, de culoare cafcnie. Este decoratii cu
cadre concentricc, impoclobite cu palm etc, cu o roatii intre dona romburi
marginite de vulturi cu palmetc, oblic sprc unghiuri. Pe copertii
se poate citi numele Iu.i Mihail din Adriano pol (probabil legiitorul) anul
corespunzatc r lui 146()lll4.J
U. Limha Hteradi vorhhea cmeuta
Liinba xorxf; a Hcriitorilor din Bizan1i, nu era 3Jta decit
xwrf; (limba eomuna), independenti1 de vechile dialecte
'(doric, eo lie, ionic, a tic), folosWt in epocile clenistica
rom,ana. Bra limba lui Aristotel, a lui Polibiu, a lui Plu-
tarh, iar in secolele al IV-lea al V-lea, a lui Iulian, a
Bisericii, a, lui Libanius, care s-a prelungit pina
in secolul al XV -lea, en citeva tendinte ale unor
ca Lucian in antichitate, Amia Comnena in Evul
Mediu, de a folQsi dialectul atic 1615.
Dupa cuceririle lui Alexandra, aria de folosire a lirnhii
elene a devenit nelimitata. Cu toate ca idiomurile indi-
gene, ararna,ica, persana (pehlevi),, araba, s-au pastrat,
greaca a devenit limba oficiala a statelor a adminis-
tratiei diadohilor ca urmare a fondarii marilor biblio-
teci sau limba literaturli a In sfirl}it, ea a
inlocuit aramaiva folosita pina atunci ca limba interna-
jlionala .
. 256
Aceast:1- lirnbii eru, forma xow+,, rcglemcntaUt gra-
mat:eal, prcdaHt in 0eoli, transmisit de seriitori, <tdoJ)tatit
de dminbtra (iile eeatral izate de negus tori.
AsUel, s-a ajuns ca limba greaca sa devin(t limba eu-
rent'1 a unui numarimprC'siomint fk straini, sirieni, egip-
ten , ;trabi, l'1'l'Ci etc., Cit pronuntarea acestei limbi sa fie
foa.rte variati1 :oi ca integritaLea ei s(L fie amenintatii, :
sunete diferite, 'iotaci::iine, confundarea cazurilor, rtegli-
jent' in conjugan, anumitor timpuri
modctri: viitorul, infiuitivul. Ali1turi de limba,
in care euvintele piistmu a luat
terP n limbi vorbiti'l, cu caT;tcter In func-Fe de
reg;nni, s-an fornnt dialect.: vorbite in mod eurent :;;1
tnmscri;<,e in acte pe papirusuri sau in inscriptii, frag-
;mente diverse, nneori lii)Site de orice valoare 1iterari1
1
"
16

idiom vulgar a apii.rut pe papiru:mri din seco-
lul al II -lea. Limba a N oului 'l'estanwnt il folo-
;:;este :rnai mult decit forma
1617
.1-;;1 era folosit in uncle
ciilt,ce in medicina etc. 16lS
Astfel, limba literara din Bizant nu este eea fol-
sit;!; in conversatii. Este o limbil. artificiala pe care po-
}}OHilnuo intelegea pe care nici literatii nuovor-
beau in via zilni<:<:L. 0 dovadi1 poa te fi gi1sita cu oea-
zia aeceimlui de furie pe care patriarhul Mihail Keru-
la,rlos l-a avut in anul 10G9 impotriva lui Isaac Com-
al drui limbaj tridal a fost repmdus dt Sky-
litzes : {( z(;) (J(;; q;oupvs, f:t0 crs:: xoc),occrcu >> ( eu te-am
ri<licat, mizembile, eu am sa-ti vin de lute)
1619

tn Oceident, clegPncrarea limbii latine a produs lim-
bile nationale care s-an dezvoltat si au devenit li1nbi lite-
rare rahnate. Latina epmata in _perioada carolin-
gianrt. a, fost mulb\ vreme limba internationala a. teolo-
giei, a filozofiei, a :;;tiintei. 1n afara de' ea a
ramas si limba oficiali1 a Bisericii romano. In Bizant,
a fost eu totul diferitiL Limba antica a, riimas
tim_p 'ae un mileniu limb<1 literariL Dintr-un adevarat
amor prop:riu national, grecii din toate timpurile au tinut
silj o vastreze ea pe o rnetlo!tsa pe care le-a la-
sat-(1 antiehitatea pe care trebuiP s<'t o alJei'e de contac-
tut cu idiomurile bar bare IG20.
Limba })Opuhtra, in. schimb, nu a inceta t si"'t 'fie dis-
pre\.uW1 de literati. Ea nu poseda niei macar o denumire
occidehta,lii au fost aceia eare au numit-o limba: ro-
meica;
17 -;;, 115
2o7.
Evolutia liugvistira. Chiar si in conditiile unui puism
deosebit de intrasigent, nu sa se stabilizezc
complct o limba. Contaminarea considerabila s-a pro(ltlS
incepind din secolul al VI-lea in Cronica lui :Malalas, in
secolul urmator in viata sfintului Ioan l\:filostivul din
in secolul a,l IX-lea in croniea lui Teofanes,
in secolul al X-lea in operele lui Constantin Porfirogene-
tul 162
1
Ouvinte strMne, latine, arabe, armcne etc., s-au
introdus inevitabil in limba scrisa.
Limba populara nu a obtinut insrL vreo
Inca in secolul al XU-lea, patriarhul Nikolaos JVIuzalon
arunca in foe o carte despre viata unui sfint scrisa in
greaca vulgara
1622
Pede alti'l) parte, limba litemtiio:r nu a
pastrat regulile gmmaticale antiee in totalitatea lor.
I.imba lui l'scllos. Po la jumatatea seeolului al XI-lea
a avut loe o adevarata refonnrl a limbii bizantine,
aJ earei promotor era Psellos (1018 - 1078). In poemul
sau asupra gramatieii el reeomanda folosirea

adiea a vocabularului formelor antice in predarea
ei, acorda o importanta capitala ortografiei
1
6
2
3.
Limba pe care o seria cl dupii piirerea unui bun
cunoseator in rna terie, Emile Remmld, pi"'tstrcaza in liniile
ei mari traditia elasica ; el ehiar adesea. for-
mele antice. Dar exernplul sau permite constatarea dezorga-
nizarii partiale a decl'inarilor ?i a conj'ugiirilor in forma -
bizantina. Pentr-q substantive adjective, el admite
in acehti timp forme a,ntice forme mai noi. Bl suprima
timpul mai-mult-ca-pcrfcct eonfundk\, eonjugiirile
1
624.
Sintaxa este mai corectrt ca,ut{t sa-i piistreze limhii pu-
ritatea precizia, prin folosirea articolului a locut,i-
unilqr substantiale, . dar nu sa evite intotdea-
una neelaritatea stilului eu toate eforturile lui pentru
a o ocoli, sufera uneori influenta limbii populare. El i-a
redat formei koine ,eite eeva din suple-
tea oratorilor atiei"
1625

Psellos a facut a, prelnngit folosirea lin1bii
El le-a transmis urmasilor ealitatile si defec-
tele lui. Anna Oomnemt s-a inspirat eu sigun1ntii din
exemplullui, cu toata tendinta ei spre purism, ea a ea-
zut in 'gtqcli similare adesea ehiar mai grave
1626

Dupa invazia latinil, in tarile in urma cru-
ciadei din anull204, au a,p}irut primele opere importante
serise in limba vulgari'i, precum Ctonica
258
iar in secolul al XIV-lea, poernt'le lui Constantin Anag-

1627
, care altminteri, sei}a tot in koine. rup-
dintre cele doua limbi s-a prelungit pina la sfir9itul
vieFi Bizantului. Departe de a face cea mai neinsemnata
coneesie celor care scriau in demotiki, literati preoum
Teodor Met)oehites visau sa readtica limba la puritatea
antici'L ,Prin rasa prinlimba, spunea el, nu sin tern noi,
oare, compatrio\;ii vochilor eleni
1628

Admiratia pentru limba antichitatii trebuie .sa fi
a tins un ni've1 tli rnai ridieat la promotorii renasterii ele-
nisnmlui iu secolul al XV-lea : un Joan .Arghyropulos,
un Plcthon, un Bessarion, care, in corespondentf1
lor pcbrticulara se folosean de idiomul atit de
pe care n vorbeau cornpatriotii lor
1629

IU. HhrahHii bizautine
Preferinta literatilor pcntru liinha antica a, fixat des-
tin:ele operei din care a fost pe drept
cuvint definit<\ ca literatura din Alexandria transpusa
la Bizant am ad:'1uga noi, de Bizant IGso.
mzantul i\lexamlria. Caracteristicile comunn celor
<douttc sint numeroase : impor1;anta formei, in fata
adesea este sacrifieat fondul, cind acesta nr1 este
simplu frtvol; ci:'mtarea limbajului ales, imprumutat
de la marii autori; gindirea turnat:'1 intr-o fohna antica
srt so exprime in mod siinplu ; chiar abuz
de mitologie, dovadi1 de prost gust la aJexandrini in
plus, '! adevitmta interpretare greij>iti'L din partea cref}ti-
nilor. In felul acesta Teodor Hyrtakenos (secolul al XIV-
lea) o pe Sfinta .Ana cu Niobe, iar in panegiri-
cul mmi pustnic el face sa intervina .Athenei Pal-
las a lui Bacchm;
1631
In legatun'1 cu o carte pe care
fl, l;wprumutat-o medienlui Kalarchontes, care un i-a
mai restituit-o, Nikefor Gngoras il compara pe prictenul
srm cu Dionis Tiranul
1
care l-a retinut pe Platon pe Hngi'b
el
phl{lial ut era eel mai nein-
dintre aceste defecte : in prostul gust i;;;i
da friu
259
[Tcodor Hyrtakcnos, pwfcsor de gramatic{t retoricii
lului al X III-lea, inceputul sccolului al XIV -lea) avca a titca cm1o;;tinte
desprc anlichitate, !neil el nu pntea, in nici un fel, sa scrie nici :miicar
un rind Iara sa !mprumutc termeni de Ia un autor antic. Topica frazelor,
stilul sau, totul era copiat de Ia antiei. In Panegiricul sau pentru P<maghia
(Maiea Domnului) se recunose versuri din Homer, din Pindar, din Cali-
machos ; in peiorat.ic, invocarea de catrc au tor a Fecioarei amin de
invocarea lui Artemis intr-un irnn al lui Calimachos
1
6
3
". El sau careva
din discipolii sai a compus acel straniu poem despre Bunavestire, !n care
fiecare vers este prcluat fie din I/iada, fie din Odiseea (exemplu: Diswrsul
fngemlui). (V. 28-32). Bucur{t-te, fcmeie plina de gra\ie; inainte ea un
an sa fi trecut. Od. XI, 47. S-a nascut eel ce va clonmi peste
Il.XIX, 104. Oameni care fac parte din singele din rasa ta, ILXIX,
111. Eu IP voi spune adevarul 7i nu-\i voi ascumle nimic, Od. XIX, 2690
Gloria sa va fi foarte mare sub cer, Od. IX, 264H;:J4 etc.]
!Vlitologia se regasea pe frumoaselc easete de
cizeiate, care ll ariHau pe micul zen Pln-
tos allui Aristofan, intre Adam Eva la munei'J,, precnm
muncile lui Hereule, sau pe Centauri
1635
Aluziile
mitologice sint frecvente, chiar in vietile sfintilor :
lae Studitul este corn para t cu eampionii joeurilor olim-
piee
1636
Istoria antic;\ detine locul ci: Sfintul Ilie
eel Nou predicind venitenta \dat,i'J, CUlTtpiltattt la 'I'aor-
mina, ii da ca exemplu pe Epaminondas :;.i pe Seipio
1637

Sfintul Atanasie din 1\Iethona prin ini;dep-
ciunea sa, de veehii leghdatori Zamolxb<, Solon,
Clisthenc etc. J\loartPa sa, este tot a tit de frumoasa ca lui
Socntte
1638

Uncle dovedesc o anumiti't cnnoa :;.tcre a ,-ocas
bularului 0i a frazei operdor clasice, indcoscbi ale dialo-
gurilor satirice imitate dupa Lucian, eare au fost im;erate
in manuscrise de autori antiei
1039
Tot de la Alexandria
provenet1 in literatul'a bizantim\ dragostea nem:'isuxatii
pentru elocint;t, pentru amplificare, penTru dialectica :
orice lucrare, fie ea teologidt, filosofiea sau iRtoricii, Re
prezenta C{1 o demonstratie. :Pline de vorbiirie si obscure
diseursurilc, paneglrieele, envinH1rile funebre etc.
stilul epistohtr nu sdipa de tirania acer.;tci mode
De asl'mcnea, in poezie, a,l(;,turi de lungi IJoemc, pH:t-
ceau in Bizant ea si ht Al0xandria texiccle usoare, dp,";vrie-
rile de peisaje' sau' de opere de arti1,
de dragoste, pagine Ran AccRt gen litcrar
zenta o adevi'irata trasiiturib de unire intre eele douii
: dupii cum vom vedea ceva ma,i departe, AlJtolo-
giile bizantine contineau in culegerile lor de epigrame n1ai.
inulte Antologii elenistice.
260
Prtslrarea litcrahaii :mliec. Tot de ht alexandrini,
fonda tori ai filologici ni erit,icii literate, au prcluat litc-
ratii din Bizant procedeele de eonserva,re de exegeii't
a litetaturii antice, multipliearea copiilor s,i a editiilor,
pastrarea lor in biblioteci. Biblioteea de la Constantino-
po I :1 devcnit in curind eca mai importanta din Orient,
in timp ce se forma, de o mare biblioteea
triarhal:'i continind, aliituri de opere oelezias1;ice, un inueg
fond de antori profani. Rxt'geza, alegereft
calJodoperelor neeesn.,re studiului, care a grabit disparitia
unui impresionant de revizuirea copii-
lor de catrc eorectori insarcinati Ri'L asigure puritatea tex-
telor, obserw1tiile eritice rnarginale, cmnentatorii, com-
pilatorii
1640
f<1catorii de extrase, toate existau
deja la, Alexandria. 11robahil la Pergam, la Roma, la,
Oartagina 7i in tuate marile centre clenistice.
Forma fondul. Ar fi, de aJtfel, gres,it sit condanmi
ca fiind m1 joe a1tificial literatura, al dl,rei rol
istoric a fost imen.s. Lasind Ia o ]Jarte e:xagerarHe pros-
tul gust ale unor autori, seohserva cit aceastft forma an-
Uci't nu este aUeeva decit 1m costum somptuos care im-
bmca gindul'i noi. Ne rderim la un secol al XVII-lea,
mai pedant s,i mai pretios, dar refleeti.nd epoe:a, sa.
ratura bizafitini'L, pagin[t prin forma sa, este, de fapt,
tin'' prin inspiratie. Primdn sale monumente si:nt scrierile
Parintilor Bh;ericii, a eilror acthme asupra gindirii bizan-
tine a fost profunda datorita lor detine a,pologetica,
un rol atit de im]Jortant in la
perfeetie a Sfinte Scripturi de c:1tre literati em eel putin
tot atlt de importanta ca s,i cea a textelor antice; nu
dam ca cxcmplu un Psellos, nn Tcodor
ur1 Nikefor GregoJas atitia :;Jtii.
Da,r aceast2, nu este totul. Interesul pe care il prczinta
lit,eratum bizantina se bogatiet, varietil.tii
insr,iratiei Departe {k a, fi oxelusiv;1, liter<ttnra ss,-
va,nta a, prlmit povestirile cxotice, legendclc Indiei, ale
Persiei, ale Siriei, chiar canLilenele arabe c:.He trans:par,
dupi:i, cum Yom Y<dea, in epopeea sa, precum inultin1_de
seeole, izvoarele occidentale ale anumitor poeme.
Trchuie mers chiar mai devarte sa-i
litera.turii bizanUne o parte destul de impol'ianta db
:Multi .autori au sa descrie in trasaturi
societatea e1Jocii lor. PamHetele, scrierile sati
2ol
riee ;:,u avut intotdeauna. un m<1re succe:o; in Bizant. Unde
opere istorice, ea Alexiada san povestirile lui Ioa,n dan-
tacuzino, au valoare de tnemorii personalc. In o
now1. poezie lirid1, multi1 vrcmc de eruditi, a,
fost creata de melozi.
IV. : 1noza rttorica
'
Genurile literare erau celc din antichitate en deoBc-
bina ca, intr-o mare ele erau strict subordonate
regulilor retoricii.
Este mta de a vorhi fruntos. Ba contine
codWcarca metodei, a proccdeelor observate la marii
ora tori, pentru a-i emotiona convinge pe auditori, adre-
Rentimentelor si ratlunii JN1ri'L indoiali1
m\ chtrul vorbiril presuinnu: o dotitre de la nat.ura, dar
aceasta. n-ar folosi la nimic, daca nu s-ar conduce dupa
anumite rcguli t>xistente din toate timpurile.
era punetul de vedere al an torilor bizantini,
adoptat in Europa, de la pina la, romantism.
era :tplicatrt in Bizant tuturor genurilor literare,
in proza ca in poezie, dar ea avea genul sau propriu :
. c1iscursul, laic sau religios, vast domeniu al Tetorilor.
Rcguli!e genu rile. Bizantul a descoperit. aecst instru-
ment perieulos in antiehit7vtii. bizan-
tina de la metode, ea, sa spunem mecanice,
codifieate de catre un retor din vtemea Antoninilor, Hcr-
mogene
16
n, eatre unul din suecesorii sM, 1\phtonios
(secolnlaliii-lea). In tratatcle lor asupra artei
( p1ogy mnasta.), nu exista maear un singur proeedeu, o sin-
fignr(t de gindire sau de stil care Ri'"i nu fie definit;1
cu elarita,te, dar cu o descrlere cxcesiva. Aeeste progra.me
toatc genurile de elocinta care au fost folosite
'in Bizant. fiem1re cu regulile specifieo: elocinta de
ceremonie (panegiriee, discursuri funernire), elogii, de-
serieri pove8tiri
1
11etitii etc.
1642
.
_\eestea nrau Tegnlile 1)e care lc aplica eel mai celehrn
dintre retol'ii de la sfirsil,ul antiehiti1Lil, Liba.nius din
Antiohia (314 - 391), care a predat la Atena,
la donstantinopoL la Nicee:cl!, la Nicomedia, in
'in s:\n nalal auul :JG:L Pi1gin conYinsr prie-
262
ten corespondent al impiir;;ttului Iulian, el demonstre?,za
la c:e nivel de reput<ttie la ce onoruri putea sa ajunga
uu sof.ist cu trecere la mute
1
M
3
.
In:west mod s-a ffxat, pentru mai bine de un mileniu,
arta oratoriei in Bizant. Dar Lib:.u1ius era pagin : o
de retorica crestin:'JJ s-a infiintat la Gaza in secolulal V-lea.
Directorul P'rocopius, eu Anastasios,
al earui panegiric lea pronuntat, eu Iustin cu Iustinian,
em in. timp teolog inlocuia exemplele mito-
logice eu referiri la cartile sfinte. a tr:tit viata
la Gaza, reputatia sa era mare, iar suceesoml srm, Chori-
cius, care i-a, tinut discursul funebru, i-a eontinuat me-
toda; care a exercitat cea mai mare influenta asupra reto-
rilor din Bizant. Aceasta arta de a vorbi,
prolixa, bombastica, baroca, de elocinta asia
nidi, din antiehita te, cu lungile Rale fraze, .cu repetitiile
eu poantclc sale : in marc parte la fcl em arta om-
torica din Bizant
1
644.
l\ilal'ii ntori din Dizant. AeeRtia sint prea numero:;;i
pentru a fi citati toti
16
4
5
In 'fata acelor discursuri-
fluviu care au fost te simti descurajat de
prolixitatea goliciunea lor. In masa acestor insa,
ale caror productii au adesea valoarea unor bune tem.e
nume mari ics la suprafata, demon-
strind continuarea 'in Bizant a genurilof' oratorice ale
antiehita tii.
In secolul al IX-lea era Fotios : . limba omiliilor
sale a putut fi comparata eu aceea a lui Isocmte;
tintele sale asupra antichitatii clasice erau prodigioase,
cum o demonstreazilj Hiblioteca sa, dar elocinta lui nu
era goala ; el sa emotioneze nmltimea sa traga
din evenimentele contemporane : cele doua
omilii ale sale en privire la atacul asupra Con-
stantinopolului constituic unul din izyoarele impor-
tante ale aeestui eveniment
1
6
46

l<"'otios era un om de ::tctiune : discipolul sau, Niketas
Paflagonianul era Ull simplu retor. Panegirimtl sau }1Cll-
tru Sfintii Petru Pavel era un uiscurs impersonal, f:\rit
referiri istoriee, incercind sa se apropie de greaca antica,
Iolosind topica bizantina. Perora tia estc o prozopopee, *
care incepe prin cuvintul : Xa'i:po:, salut
1
6
47
!
* PROZOPOPEE. Figura retorica prin caTe autorul pune sa vor-
beasci\ o persoanii dccedatii sau un personaj alegoric,
263
Psellos, este, de asemenca, un retor de profesie, dar
;;;tiinta sa c'.ilcie!opedicti, personalitatea sa au dominat
seeolul al XI-lea. Dupi1 cum vom nu exlsti1 nici
un gen 4e elocinp, pe eare cl sit nu-Ifi cultivat, de la eele
mai grave pina, la eele mai frivol!'. El este unul dintre cei
rnai striilueiti istorici din Bizant, dar, din respcet pentru
reguiiie antice, multumca adesea eu aJuzii prea dis-
crete la evenimentele nu1re importantrt
1648

Nikefor Basilakes era unul dintre cei mai procluctivi
retori ai seeotului al XU-lea. Intr-un fel de antohiogra-
fie, spunea crt ,a apelat la izvoarelc originale ale anti-
chita\ii m1 lao fintina, dar pe care dispretuit-o, pen-
tru a o sacrifica, muzelor moderne ". El ii eultivase mat
ales 11e Platon pe Aureliu, dar inccrease toate
genurile : diseursnri pentru impilratul loan Conmenul,
pentru printii de singe, pentru marele domestikos Ioan
Axuuehos, ali1t1ui de discursurile lui Danae ctttre Zeus,
al lui Hades dnnit imrierea lui I,azar. al unei fete din
violatit de un rl'\.zboinic ( ethopei ), elogiul pentru
un ciine ete. Bra retorul eel mai reprezentativ al vrenm-
rilor sale
1619

!n1pa.mtii nu dispretuiau retorica, dupiJJ eum o
doYedeRe nnmeroasele discursuri ale lui Teodor alII-lea
htsearis (125:1 -- 1258) : elogii fnnebre pentru tat:H
sau pentru :E'rederic al II -lea, elogiu pentru
Nieeea, diseunmri pcntru sarbMoarea Imnului A.catist,
unde aminteste de iuvaziile rusesti. Discipol al celor mai
renumiti Gheorghios Akt:opohtes Nikefor Ble-.
mydes, ::wea o puternid admiratie pentru antiehitatea
elen:l asimilase toate regulile lui Hermogene. Stilul
san corect, care a, fo:T[j apropiat de eel al Pi\rintilor lHse-
ricii, Ruprainc':ircat in primele sa,le luerari en inflorituri
de retoridi,, abuzind de hipcrbola, devenit mai seurt
ma.i eoneis in ulthnii sai ani I65.
Niceea fusesc in timpul J.Jasearizilor un eentru de cul-
tura : in Paleologilor asist:h11 la o adeva-
rata nmastere rctoricii. J\lai mult ca oric1nd adminlm
armonia lhnbajului amploarea perioacle ee se dezvolta
l;'i reeade eu gratie, ea faldurile unci draperE antiee. Elo-
cinta n, ajuns din non sa-l fac:1 celebru pe un smiitor.
Oameni de valoa,rea lui Nikefor Gregoras simteau pla-
cerea si"'t se ocupe de excreitfi de respeetiv s,;\ re-
daeteze preambuluri de diplome imperiale. de
ceremonie era, de asmnenea, foarte dmtata. Se crease
264
obiceiul de :1 tine un discurs elogios pen.t;ru basilcu la
annmite s{u'biHori. Gregoras a seris in aeest scm; trei
elogii 1wntru _i\_ndrmlie al II-lca, din ea1Y unnl ln dialect
ionian, un elogiu pentru al III-lea, ehiar
pentru un rege al Ciprului, care fi liugueal IV-lea cle
IJttsignan (1:-324 - 1360), precum diseur:mrilo fundJre
pentru Andronic al II-lea (1332), Teodor Metoehites
(ae\'Ial;\i an) Xenia, mama lui .A.ndnmie a l IIT-lea.l'la,.
nul t,uturor acestor elogii, tesa,tnr:1 de locuri
eomune, era, tradi{ional. Mai interesante sint luerilrile
polcinice ale lui Nikd'or Gregoras iu,potriva a(lversarilor
sau, sfini;ilor predieile h1i in care fondul este
sacrificat in b:voarca formei, sint tnt a tit <lc banak ca
elogiile sale impcri;:le 1651,
In ultima jum:'Hate de secol a existen\;ei Bizantului,
elocinta nprezPntatil prin patru per;,:unaje l:t fel de
ilmstl'c : Manuel Paleolo,:;ul (1350 - 1425 )
1
Ge1nistos Ple-
thon, Bm;sa,rion', Gheorghios Seholarios. Basileul Manuel
al H-lea, de un inaJt ni\rel int,lectual si moraL se oenna
mai ales de problemele teologiee, dai: a, eompus mufte
luc,n\ri de retorie{t, nnele l)entru ecremonii oficia)P, ca
cliscursul funebru pen (.ru J:ratde Teodor I, despot
alPeloponesului, nwrt in anul140'7
1652
Celelalte emu scrise
din plN,eere, adev;hate exercitii cum ?v fost
discur::rul lui 'J'amerhm d'itrr Baiazid, invim si fi'icnt
priznnier, :mtit.ezit banalii <h alti'r fnl.-s:'l, in putN'"
nieul suveran ambitiosul ineurc.i'i-lume,
ean 1-a dar 2v umileasc:t in fata
in\"i11gi1torului &tiu
16
"8.
G-nnistos Plet1wn (13ti6---'1450) este mai
putin retor deeit si prol'ewr; d a :Lvut ea di'-ci-
poiila Mistra pe Bessarior1 pe Scholarios. El
preda lil aceJm.\i timp retorica lGM, tlV.J' iULflfSU] Jlfe (U,J'E' il
preiiintilnH_moriJ1e en privire la refonm:, siY t-rJni a soeie-
tatii, adresate, unullui 1\Ianuela,l II-lea,, eeli1la1t des:potului
Mo1'eei, Tmdor:. III-lea, in ere area unui nun gen de
elocin:t.:a, cea politica. Yom rc:vEni asqHa doctrinclor ;:;;ale
filosofice.
luainte de fi eltv al lui l'letlltill, Btn arion,
ince:puse studiile la Tm1wzunt, a invatat arin oratoriei la
Coristantinopol, uncl0 a urmat eursurile lui Chry::-bcocces,
in timp cu :Filclfo
1655
. Diseursurilo sale nu re})Ie-
decit o :parte neimtmnaH'u din orera h1i. Compuse
du11i1 I'et<:tdc tnJditioJmle, acute a f'1nt toi.IJ mai intcre-
265
sante rnai bogate in detalii precise cum nu sc mai inW-
nisc pina atunci. JlionocUa (discurs funebru) scristdamoar-
tca lui Manuel alII-lea (1425) urma pas cu pas intimplarile
dmmatice ale domniei acestui basileu si_ li"mda dragostra sa
pentru litcre pe care a acordat-o studiilor
1656

La fel este lucrarea sa Elogiul Trapezuntului care, pe linga
oratorice, numcroase cletalii istorice
1657

Dar discursurile care i-an dat reputatia de orator sint ccle
la Conciliile de la Ferrara (14:38-14.'39)
Enm:oz1:oa pentnt greoi, pentn1 primit, in 1463, ilu-
zoriul iiitlu de patriarh al Constantihopolului
1658

!nainte de a cleveni teolog un polemist de temut,
Ghcorghios Scholarios a studiat iar primele sale
lucr{tri genului oratoric. In calitate de judeditor
catolic al romanilor
1659
, el tinea in triclinium-ul
imperial, in fiecare vineri, in prezenta basikului a scna-
tului
1660
Ne-a n1mas de la el un discurs funebru pentru des-
potul Teodor al II-lea Paleologul (anul 144.'3)
1661
o mo-
nodie la moartea lui lVIarcu, arhicpiscop de Efes, cap al ad-
versarilor Unirii cu Roma, unde polemistul aparea. sub
masca oratorului (anul1449)
1662
De atunci propaganda sa
impotriva Unirii eu Roma s-a manifestat prlntr-o scrie de
scrisori discursuri, dintre care ccle nmi violente JJis-
apologetic lui Constantin al XI-lea, probahil
pe la anul1452, in care sa foloseasca ironia, scrima
rea adresata despotului Demetrios Impotriva adversarilor
serviciului divin si m: dogmei nrxtionale si adevam,te, care
contine det:alii istoricc despre de la oonoil1:u si
lui Constantin Dragases
1663
. - '
GcnurHc. Gcnurile literare, care sint domeniul prppriu
al rctoricii, enumerate in progymnastiea (manualc), se
reduceau in practica la einc:i clase :
1. Panegirioele imperale al carol: earacter stereotip a
fost deja aratat. De la pancgiricullui Traian scris de Pliniu
eel Tinar pina la ultirnii Paleologi, nici un impara t nu a, fost
OD1iS
1664

2. Disaursurila funebre pentru
impar{1tese, printi, patriarhi, clcmnitari au caracter.
Toate aeeste opere fJC aseamana intrc cle. Autorii lor.nu se
ingrijeau sa adune detalii biograficc eale sa fie : < U
citeva exceptii, ei incercau inainte de toate sa raspunda
chestionarului fixat prin traditie asuiJra virtutHor t:aui is-
prav-ilor celui pe care-lliludau iar fat)tele precise le. iJ;lt;<'au
in aluzii mai mult sa-u mai putin obscure. A8tfel, in
266
sul funebru pe care Leon al VI-lea 1-a, yinut ht moartm tat:\-
lui sau, Vasile I, pentru a aminti cearta dintre lgnatios
Fotios, el ,de lupta dintre slujitorii lui Ilum-
nezeu", 'prezinta ,pontifi razboindu-se cu pcntifii", iar pe
Vasile, la urcarea :;:ape tron, readucind armonia in Biserica
etc.
1665
in discursurile sale funebre, rselios
toate regulile tradiyionale ale genului, el datorita
talentului, sa-i faca sa retraiasca pe cei dirora 1i se aduce
elogiul, sa evoce trecutul celor trei 11atriarhi pe care i-a
, cunoscut
1666
, sa reaminteasca metoda de invatamint a lui
Niketas, ,dascalla Sfintul Petru". 1n elogiile fune-
bre pentru mama pentiu ::::ora sa, se simte o emotie sin-
cera, iar pe care le da asupra familiei sale ne
cum se prezenta un interior burghez din Constantinopolul
secolului al XI-lea
1667
.
:3. Tratatele parenetice, amintind indatoririle suwrani-
lor, model de opera de pura retoridi, au fost recopiate de
la U:tl secol la altul, incepind cu eel al diaconului .Agapet,
care se crede ca ar fi fost adresat lui Justinian, pina la eel
alluiManuel Paleologuli66s.
4. DeBcrierile z adevarate exerciyii
propuse de retori discipolilor lor. Subiectele erau dintre
cele mai variate : descrieri de fluvii celebre, de mari, de
munyi, de monumente, de etc. Unele dintre aceste
descrieri sint foarte fnnnoase, dal' aproape in toate cazu-
rile trebuie cautat modelul antie din care se impirau. Cele
mai scurte erau, de obicei, ee1e mai personale.
[tntr-una din scrisorile sale, Demetrios Kydones descrie farmecul
Constantinopolului primavarl!'. Atunci, marea este navigatorii,
acosttnd peste tot, umplu pietele cu produsele 1arilor pe care le-au vizitat.
Paji:;;tile din interiorul
16
6
9
gradinile incep sa infloreasca tn
curin.d, umbra frunzelor va acoperi Il1icile drumeaguri atit de bine mcit
cei care le parcurg vor crede ca bulevardele nu au fost croite intr-un
ci zona montana 1G70.] "
.. Aeest mic tablou care ne depopula,rea ConstantJ-
nopolului la. secolului al XIV-lea este surprins pe
viu : elconstituie 0 marturie foarte Nu se JlOate
lucru despre descrierca primaverii cu eare se
inchete un discurs al lui Leon al care, de altfel,
esteimitat dupa o prediea a Sfintului Grigore din Nazianz.
Perifraza inlocuiel;lte aiei detaliile concrete. Marea ,,i
arata fata iluminata puternie de un dulce surs", pasarile
sint
11
loeuitotii aerul,ui"; cele migratoare ,'lYin sa primeasca
dreptul de cetate in tara lor natala"l67l.
261
---- ---- -------- --- -
lnea mai artificiftle sill t te x:tele fanteziste, ad('vil.rate
jocuri de spirit cum s1nt apologia eulorii verzi, de
Prodroinos
1672
san Discurs'ul icoanei protomartiruhti
vindnta de Glitre clerici 'l)enet1'enilor
1673

0 ekphrasis de-a dieptul edebra cste Inunoasa dese:riere
faeuta de Manuel al II-le<t unci tapiserii pe care a vazut-o
la Luvru, pe cind em oaspetele lui C8xol al VI-lea, l}f care
avea ca subiect trezirea natui'ii primavam. JiJl prezintil
gazmml care pare ca se la a.dierea zei'irului, Jiuletele
reintrind in albia, lor, rltsiirile eocotate prin cor:aei al
c{tror ciripit anunt;a timpuri mai bmw, insectele umplhlCl
vazduhni, copiii incercind sa le prind{t eu. bonetele, zbur-
dind prin gradinile infloritl'
1
67
4

FJpistolografia. Arta episto1an't era 1ji ca, subordonata
retoricii inca din antichitute. Hctorii hrmgina:;;ei'U modele
de scrisori, care trc,buia.u sa servea;:;ea in oiice imprejurare a
vietii : eonsolari, ecreri, anunt pentru o bueurie
san pentru o nenoroeire etc. Existau forrnule pentru
pentn1 a te adrPsa unui superior, unui prieten, iar aC('asta
retorica patrunsese cancelarii :era prezenta in preanl-
bulurile edictelor imperiale, bulelor cle aur, actelor de nota-
riat etc.
1675
S-au atrihuit din lui Demetrid'S (]in
douazeci una de modele de Rcriwri, care S(.1 ga>:'.esc
1ntr-1m manuscris din Florcnta. Aecasta crcatie este cu
mult Jnai veelw emloRc'uti't de veehii grceL Uncle
scrisori h!i 1:->oerate adYeRatP lui Filip sint adev:\rate
tratate de morala de politiea, destinate puhlicarii
1676

Dar aceste poncife eunoscusera apogeul, mai ales intre
secolelc al V-lea al VII-lea. Iu operele retorilor din aentsta
epoe:'"'t, :1laturi de scrisori au!entiee trimise prietenilor, Jigu-
reaza Ki scrisori fictive adresate m1or corespondenti imagi-
nari : scrisori de dragoste ale lui Aristerretos
VI-lea), scri8ori montle, df' la tarani, de la. curteni, imaginate
de Teofilaet Simocatta Hm.
Un manm>cris de la "'Viena, datat in secolul al XI-lea,
contine un mare numar de serisori chtsate sub
exartapii, inourajiiri, reoomaniliiri etn., pe numelc Sfintu1ui
loan Heisostom, al patriar1mlui Nicolae I, al unor denmi-
tari :;;i a,l altor versonaje. 1\IulLe dintre 0le nu poart:'t nu-
mele celor care le-atl scris
1678
.Aceste exercitii sofistice sc
gasesc, alMuri de serisori autentiee, in operelc lui loan
(intre 1118--1 Hi5)
167
9, ale lui Nikcfor Ohmn-
nos, Nikefor_Gregoras, in Rt'eolulal XIV-La. In tratatul :-;au
de Tetorica, filozoful Iosif rccmnanda sa :-:e evite tonul ora-
268
to ric sa SB caute acela al nararii. El, recomand:t stilul
silllij)lu, eomJiderilid, totodat:\, posibil:l folosirea unor inflo-
titm:i, citari, mai ales din Homer, iar ea modele pe l'arintii
Bisi:n'io::ii, pe Libanius, Psellos
168
n.
t:lnespondcn}ele in cazul unci serisori bizan-
trebnie :intotdeauna eereetat dar:'t cstc vorba de un
sofistie sau de o serisoare autcntie:1. Chiar si in
.acest {tltim caz, in afara scri:>orilor de afaeeri, se intimpla
de,;tul de mr ea autorul :>crisorii sa nu fie infuentat de moda
s:'l, nu uncle dintre poneifele pe care le-a inv{t-
tat de la retorL ::;e intirnpl{t di o perf'oana serioasa, cum
era Cabasilm;, s:l introduc:l in corespondenta in-
[orrtmpii dcspre ::;tudiile ::;ale deSIJI'e evenimentele. con-
temporane, dar sitlul sau e cautat iar nmlte din scrisorile
lui, alcatuite din fraze armonios construite, sint printre
iCele mai deficitarc l6sl.
Simplul fapt e<1, in afara corespondentelor ofieialc sau
diplomatice, c:ct eea patriarlmlui Nicolac :Misticul, nume-
roa:-;1, eulegeri de scrisori figureaza in operele marilor au-
tori, ca P8ellos. Mihaildin Attalia, Tcodor alII-lea J_,ascaris,
Nikcfor Grcgoras, Bes:;;arion, Gheorghios Scholarios etc.,
htsa s:l se pre::;upun;1 ca in gindul autorilor lor acestc scri-
sori en1u scrise pentru a fi publicate, iar acensta explica
falJtul ca, orieit de practic fi seopul lor, ele se supun,
totuc:i, regulilor retoricii. Coresponden\;ii nu numai din pru-
denta. cum s-a crezut, se limitau doar la aluzii discrete, in
loc rclateze evenimentele in rnod deschis, astfel ca in-
form:ltlile lor sint adest>ft greu de inteles. De::otul de putini
sint :weia, care, ca Demctrios Cydones, corespondent al
celor mai inaUe personalit:lti de la curtea lui loan al V-lea
2, lui nianuel al II-lca, au l:'isat un tahlou a tit de viu des-
pre opoca lor, ineit aceste serisori conHtituie adev:lrate do-
cnnwnte i::otorice, cu atit mai valoroasc cu cit sint
s.iru:ere


V. Istoria
G:;nulliterar cel111ai remarcabil al prozci bizantine este
<eel Litoric, C<:Ll'e el o a antichitil,t,H, daradap-
tat lJ un rnediu nou cultivat intrerupere pina la ca-
dt(rea: Bizantului. Timp de zece secole, de la Procopilis la
]fr:il!ntzes, seriei de cronici, de istorii politicc, de
W?:grafU, de memorii, comervate in numeroase in cea
?69
mai mare parte a cazpxilor, in excclentc manuscrif.:e, nn
ne S(lapa nimic din istoria Bizantului. }'iecare Ercol a }Jio-
dus o cronica sau un istoric. Nu exista lacune decit ir1 JieTi-
oada dintre sfiqitul secolului al VII-lPa ;;;i ince1mtuleelui
de al IX-lea, din timpul invaziilor arbe ;;;i al luptelor ico-
noclaste. Cronicile din aceasta perioada s-au pierdut, dar
lucrari ulterioare le-au redat continutul
1
6
83

Valoarea monumentelor istoriei bizantine este en atit
mai mare cu cit ele sint uneori singurele care au pastrat
informayii despre numeroasele popoare de toate I'afl,ele
care au venit in contact cu imperiul. Aproape toate popoa-
rele din Orientul Apropiat actual, bulgari, iugoslavi,
unguri, considera izvoarele bizantine ca fundamentul isto-
riei lor nationale. Un istoric al popoarelor turco-mongole
declara ca, daca nu ar exista aceste izvoare, s-ar
putine lucruri despre migratii despre istoria primitiva
a })Opoarelor turcice 1
6
84.
l<'ormarea elementele !Jenului istoric. Istoria bizan-
tina deriva mai intii din modelele antice, 'l'ucidide, Xe-
nofon, Polibiu. Ea le reproduce limba, procedeele de com-
stilul narativ pentru povestirea unei actiuni, dis-
cursurile, refacute mereu, care rezuma o situayie premei'ga-
toare unei actiuni importante, militare sau politice. Ca
in antichitate, retorica are, prin urmare, acces la genul
istoric, dar este echilibrata prin grija ca istoricul sa
fie veridic sincer. S-a intim.plat de altfel, ca cei care au
scris istoria Bizantului sa nu fi fost intotdeanna profesio-
ni;;;ti, retori san ;;;efi de ;;;coala, ci oameni de actiune, inzes-
trati cu. o temeinica pregatire sitnati in posturi inalte.
Multi dintre ace;;;tia fusesera martori ai evenimentelor pe
care le povesteau san, datorita situatiei lor de la eurte,
putusera sa intre in posesia unor informatH mai bune
chiar sa consnlte docnmente de arhiva.
Trebuie, oare, sa amintim de Procopius, secretar al
lui Belizarie pe care 1-a insotit in e:x:peditiile sale, de Leon
Diaconu! care a asistat in calitate de cleric la razboaiele
lui Vasile al II-lea impotriva bulgarilor, ;;;i de atitia altii,
care, cantind stilul viguros ;;;i forma eleganta, tineau ne-
aparat sa transmita posteritatii tot ceea ce se datora infor-
matiei lor personale
1:n aceste istorii pragmatice, dona categorii de fa pte sint
predominante. Mai mtii de toate este vorba de tot ceea ce
il pe imparat, curtea, conducerea statnlui, dupa
is to ria, in general deUtliajt;:}, a rfizboaielor
1
ole-
mente preluate de la Ho1na. Istoriei ca Sueton.iu, Tacit,
Plutarh au crcat intperi:tlf1, Hizant
ea 'lcr--:-opLtX, istoria propriu.:.zisili. In'lpan:ttul se afla in
centrul evenimentelor dupa ce i sP clescriau trasatnrile
fiziGe. h;toricul facca un st.udiu psihologie <11 can:tctemlui
san l!'>-,.
Rl!mentul Ou toate trasaturile care ii de
antichibtte, ifltoricii djn Biza,ntJ s-au r-;ituat pe o po:dtJie
'Cres.tilJ<1, S,i au creat doua genuri noi : lstoria Bisericii
Cron ica. 1.inivcrsaW. Nmnelo lui EusehioR din Caesaren
(265 -329) este de am bel e. lstoria Bisericii, in zece
"Carti, pc care a scris-o, de la lui Hristos
merge pinit la victoria lui OonBtantin asupra lui Liei-
'nius in anul 323
1686
'l'radusa 'in limba latina si continuata
de flfintnl Jeronim pentru Occident, 1n Bizant au conti-
nuat-o doi avocati din Oonstantinopol, Soerate, de la
anul 305 pinil la anul 4:39 Sozomenos de la 321la 425 ;
'Teodoret, episeop de Cyrus (Siria, d.e nord) (393--:>457),
alto izvoare, a continuat-o pina in anul 427 1
687
Oi-
t;i'\,tn, de asemenea, Istoria eclczia8ticii a lui Evagrios, avoeat
din Antiohia, care merge de la anul 431 la anul 593 are .
pentru secolul al VI-lea valoarea unui izvor gcner;;111
6
B
8
,
t;:i pe eea a lui Nikefor Kallistos Xanthopulos, in
zece cikti, care se la moartca lui ]'okas (anul HlO).
,Autornl, scriitor prolific al secolului al XIV:-lea, avea
aei:co:; ht Arhivele Patriarhale se pare ca ar fi reprodns
o htorie anouima din secolul al X-lea, dirt eare exista
unele fragmente 1689
Cnmicile univetsale. Oronica universala a luat nas.tere
din 11evoia de .a ineadra istoria sfinta) aceea a poporului
evreu, dupa Veehiul Testament, pe cea a Bisericii, in
istoria lmnii, stahilind Rincronisme intre eronologiile sta-
telor din antichitate, arhontii Atenei, fastele consnlare
(lt(?. ;:i acelea ale Bibliei ale 0 primal'ncer-
care de acest fel em Canon'ul Sfintului IIipolit (martiTizat
in anul 240)
1690
; unnl diu cei mai violenti adversa,ri ai
tinilor, Porfirios ( 233-304), . facuse luerare
})lmtru antichitatea pagina; Eusebios afacut din lstoria
et1reilor centrnl if-ltoriei universale, pornind de ln crearea
hu.r:ii, urmind .relatarra genezei. In Cronograjia sa, el are.:
cronologia fioearui popor in Ca.non1<l (
-271
a stabilit sincronismele pina la domnia lui Con-
stantin 1691.
Euiiebios a ereat astfel Istori(t uni1cr8ala a ar;\tat,
in lucrarea sa Pregatiren evanghelica, c;), :-oint
efectul unui plan divin. Cronografla a coustituit pundul
de pornire al unui nou gen istoric foarte diferit, la origiJw,
de istoria propriu-zisa, care reda, an de an, povestea, eYe-
nimentelor, ineepind de la lmnii
1692
(Jronic3Xii
urmi1tori aureprodus, far{L Rehimbe nimic, textele
tasilor lor si s-au mult;umit doar sa le centinue. In seeo-
lui al IX-lea; Gheorgliios Syncellos duce cronica sa pina,
in anul284 dupfi, Hristos; Teofancs o r0b de la aeeaHta
data o contir!ua pina la lui ,Mihail I (anul Sl3)
in ultima parte, poveste
1
tc evenimentc contempc1n>ne
lui; dar cei care au fost cont1:nuatori ai sai s1nt
in reaJ.itate istorici, autori de biografii imperiale, de la>
Leon Armeanul pini:i, ht moarte:11 lui Homan al Il-lc;:,,: de
la 81:3 la 963. /
Unele din cronici au un aspect cu totul polJuJar
nu se adreseaza public. este eea a, lui Ma-
l:>ulas, 1m sirian, elenizat, din Antiohia, a earei limba
anunt(JJ deja greaca carei aluzii la ic-\;ria.
san Ja mitologia antica sint pline de gTe,)eli grosolane Hms.
Pare sa fi fosti scrisi1 pentru un publie inenlt. Inform<l,tiile
pe care le di1 despre natal din Antiohia c<int
interet>ante sint expusc fara nici un artificiu de limbaj.
nu trebuie generalizat cazullui Malalas.
de cronici universale ea Teofanes

mai ales, ea pat:riar-


hul Sikefor
1695
, apartin nnui modiu ma,i eleyat decit _al
lui Malalas folosesc o greaeit co recta, de17i mai
Teofanes. Departe de a cadm1 in genul populm,
cronica se apropie de istorie nu se de ea.
de cind este tratata in seeol'ul al XI-lea de
Sky1itzes san in secolul al XTI-Iea de ZullaTas, arnindoi
fiinll dernnitari <tviml o temeinidt pregatire.
1\ilarii istorici. Paralel Cll cronicile universale, istor-iile
1mparatilor, tratate in rnaniem antic3. de ca.tre eruditi,
formeaza o serie aproaJJC eontinutL, de Ia, origini la
caderm1 Bizantulni.
1n lipsa Istorici bizantine a lui Priscus, diplomat de
meserie, din care nu mai exist,i1 decit un fragment 1
696
,
serht incepe eu Procopius din Caesarea; Becretar lui
Belizarie, pe Ci:tre }-a insotit in cea mai mme parte a (am-
paniilor sa.le
1607
lm:arcinat cu redaetarea ordinelor de zi,
272
cu fonnatiile de lupta, cu corespondenta, eu rapoartele
catre basileu, el t1YC::t posibilitatea STh adune element,ele
unci informari vastc. Aceash1 explie:1 importanta infornm-
tiilor safe asupra geografiei tarilor pe care le-a traversat,
asupra etnografiei ft orinduirii politice a popoarelor cu
care venit in contact : vandali, goti, franei, sirieni, arabi,
armeni, ljjl a nu numai sa observe sa retina,
ci, datorita temeinicei sale instructii elasice, a prezentat
incele optearti ale Istorici rdzboaielor, eu claritate, cu ve-
deri largi. intr-o maniera vie, adesea emotionanta, 'tm
'minunat tablou al expeditiilor militare ale lui Justinian.
Limba sa este clasica, dar sa se vada deja degra-
dari ale sintaxei antice H
198
El imprumuta adesea expresii
de la Tucidide Herodot iar procedeele sale de COIYlpo..:
zitie sint lm1te dela Polibiu. Cu toate aeestea,
:pentru modelele antice nu-l intr-atit ineit sa dena-
tureze fondul povestirilor sale 1
699

Istoria sereh'\, pe care tot el a scris-o, cstc un pamfkt
care, cum a :procedat mai tirziu Saint-Si-
mon, prezinta partea nev:lzuta a nnei insemnate domnii.
In uncle exagerari se simt calomnia, furia, chtr poate, de
asemenea, deceptia provocata de modul in care a fost
eondus razboiul impotriya lui 'l'otila
170
0.
Procopius scrisese istoria ra,zboaielor pina la 552 .
.Agathias Scolasticul a intentionat sa o termine, dar, mu-
rind la virsta de patruzeci de ani, in 582, n--a putut
s-o continue decit pina la anul 558. ,Jurist poet, autor de
epigrame, el era departe de a dis:pune de o informare a,tit.
de F<igura ca Procopius
170
1.
Un ofiter din garda imperiala, protectorul * Menander,
a continuat istoria imperiala, de la anul 558 pina la urea-
rea pe tron a lui l\fauriciu (582), dar din aceasta lucrare
nu mai existadecit un fragment, de altfel important, care
se refera la :primele legaturi ale ava,rilor turcilor cu Bi'"
zantul
1702
Un grec din Egipt, Teofilact Simocatta, a
adaugat la a,cest ansamblu istoria domniei lui Mauriciu
(582-602). 1nalt demnitar in vrmnea lui Heraclius, el se
bucura de o buna informare, insa era -retorul cu stil pre-
tios, g:randilocYent, plin de aluzii mitologice, fata de care
stilul lui Proeopius eel al lui Agatia,s par simplitatea
* PHOTECTOR. Ofiler de elita din garzilc im:periale, subcrdonat'
lui magister o[ficiomm.
18-c. 115
273'.
:lntruehipat:1
1
"
13
El et>te uUimul it>toric <tl Imperiului ro-
,man univenal, alearui ultim reprezentant a fostimparatul
Mauricin.
Marea lacuna istoriografici:'L a timpurilor ieonoelaste
,eo;te acoperita de Oron,iau lui Teofanes de eele
biografii de la, JJeon Armeanul 1a Rom<tn al
ll-lca, considerate a fi o eontinuare la opera lui Teofa-
-nes 1704 ..
0 varietate originala, a genului i'ltoric este Yiata
Euthyrnios, patriarh (907 -912), 1'\crisi:'L de un calugfh!' de la
manastirea Psamathia,
1705
Autorul n-a vrut stL }:;erie o
lucrare hagiografica, ci un fel de JYI ernorU asupra istoriei
timpul1ti salt, de o importanta capitala pentru istoria lui
Leon al VI-lea .'li conflictelor lui ('U Biserica .. Deserierile
de moravuri, detaliile dialogurile alerte, relata-
rea intrigilor de la curte, formeaza un tablou foarte viu al
soeietatii bizantine 'din epoeiL
Istoria imperiala se reia, en Leon Diaeonu1, la moartea.
lui Com;t<1ntin Porfirogenetul, pentrn a se termina la cea
.a lui loan Cl'zimiskes (959-976). Autorul, corpttlui
de preoti tnilitari in timpul campaniilor lui Vasile al !I-lea-
in Bulgaria, a vaznt la fata locului. Istoric al
epopdi bzantine bueurindu-se de o bnna instruire elasica,
el alterneaza i.."l istoria sa relati1rile de bata1ie, discursu-
riie, descrierile de moravuri, care .compun un ansamblu
colorat foarte viu
1706

Cronografia lui Mihail P:::ellos cste o urmare a
acesteia
170

7
Opera, eare cuprinde douasprezece domnii
imperiale, de la Vasile al II-lea pina la caderea Iu' Mihai
al VII-lea (976-1077), conRtituio uua dintre cele mai
importante istoriografii bizantine. Retor en o cultura enci-
clopedica, ajuns la cele mai inalte titluri bine apreciat
la curte;:t imperiala sub majoritatca suveranilor, Psellos
S-\1, ingrijit mai putin d0 istoril:IJ din afara de ra,z.boaie
deeit de viata interna din Bizant mai ales de faptele
i ispravile stapinilor Palatului sacru, Constantin a,l IX-
lea, Zoe, Sklerena, Teodora etc. Se pare ca, Psellos, ca
autorul Vief'ii lui Enth?;mios a vrut sa serie o ist.Qrie a
ermcii lui, insa el punea in IJl'im plan tot timpul propria-i
persoana, fika sa omita, .bineinf,eles, Ruceesele pe care le
avusese pe linga suverani. Oartea sa poate fi considerata
memorii pmsonale tocmai ii
confera, o mare valoa.re Werara., Jn pofida vanitaW auto-
rului
1708

'274
din .Attaliates, inalt functionar care a adunat o
a:vere pe care a investit-o in fundatii utile 1
7
\l
9
t
a scti& ,istoria perioadei tulburi care a marcat
tul epoeii macedonene, urcarea . pe tron a iml)fu;atuor
din familiile Dukas Comnen (:l.-034-1079). Povestirea
sa dedicata lui Nikefor Botaniates ajuta, la verificareacelei
scrise de, Psellos : el este eu mult impartial mult mai
sever fata de politica de abandon a lui Constantin Mono...
machul. a succesorilor sai. Marturia sa este cu a tit mai
importanta cu cit relateaza evenimente pe care el
le-a trait mo.
La .cererea soacrei sale Irena Dukas, imparatul Nike-
for Bcyennos, casatorit cu Anna Comnena (1197) a scris
un fel de cronica a familiei, amintind originea Comnenllor
pina in vremea lui Vaslle al II-lea, pr.ecum ascensiunea
lor, justificind venirea la trona lui Alexios I Comnenul
1711

La sugestia sa, Anna Comnena, exilata de fratele saur
loan, la Manastirea Maica Domnului cea plina de har
a consacrat memoriei tati'ilui sau o opera
monumentala, care tine loc in timp de paneg:iTic,
de istorie de memorii personale. Titlul pe care i dat
seamana cu eel al unui poem : Alexiada. Era in
anul1138 : Alexios Comnenul murise de 20 de ani prin-
tesa avea 55 de ani. Se poate presupune, de altfel, ea ea
alcatuise deja un dosar important, eaci nu intotdeauna
scria din amintiri personale. Ea avea doisprezece ani ill
1095 nu putea, la aceasta virsta, sa noteze ea
trasaturile de caracter pe care le-a atribuit lui Bohemond
capeteniilor eruciatuor. Prin urmare aadunatinformatiHe
de la martori oculari, iar uneori de la descendentH aeestora.
Documentele la care se refera pe larg demonstreaza ea ea a
avut acces la arhi:vele imperiale.
Cartea sa este, deci, valoroasa prin informatiile pe
care le da despre propria-i pe1soana, despre familia sa,.
despre razboaiele despre politica lui Alexios, despre
cruciada. In timp, cu toate declaratiile rasunatoare-
din prefata; ea nu nici cea mai mica impartiali-
tate daca elogiul permanent pe care il aduce tatalui sau
este in mare parte justificat, trece sub tacere tot ceea ce
se refeira la fratele sau indeosebi intrigile la care ea a
recurs pentru a-1 priva de tron, in timpul agoniei tatiHui
lor.
Se gasesc in cartea sa inexactitati, largi
care aduc a 1: xeferinta :pentnl purism, ade8ea
275
'dezminlit p1in de termcni populari a sin-
.ta:--J' deja defonnate. In pofid_a tnturor a<leRtor d-e;Jeete,
f't orgoliului srm, a pedanteriei sale, Alexiada. r}Hrul.ne, cu
.certitudine, unul din izvoarelo de informa.tii eele mai im-
:portante aln istorici (}mmenilor ;-;;i llllil Uutre 9P JI''l<:
n'lllt''C.uhile pe can: produR Biz:1;nt.ul
1712

Continuarea, Ale:n:Mlei se da,toreaza, unor istorici care
nn :-111 ::wnt talentul Cormwna, dar care, prin inaltele
fnnc\ii ce le excrcitau, au fost in varte nwrtori oeulari a-i
intampErrilor relatate, dispunand astfel de o bum\ iufor-
_mare. loan Kinn:1mos, seeretar intim al lui Manuel Com-
nennl, 1-a insotit pe acesta ]n campaniilP Rale.
sul'ise de ol euprind dornnia lui Comntmul (1118-1143)
F;>i pe cea a lni Manuel, pa.nii la a11nl 117G
1713
Nil;:etas
Chouiates, i.m]Prial, dux al tk'm(i de Filipro-
polis in annl 118H in vrPnwa lui I"aac Anghelo--;, refugiat
1a Niceea in 12{H, adeseris evenimentele la eanl participa.se.
1'ovesUrea sa ( Xpo'Jc 3L 'lttvnr;) in cepe de ]fl, urcart"a pe tron
a lui loan Comrwnul pentru a :'le termina, in an11l 120G.
El a descris in termeni emotionanti jefuirea Oonstanti-
nopolului de eutre crueiati a. tinut mai multe dise_ursuri
in logaturi1 cu aerl evenintmrL
1
7H.
lstoricul diu Nieeea este Gheorghim; A.luo-
poli-tes, m.are logothet preceptor al lui 'I'eodor al II-lea
I"asca,ris. Cronica !'<-< ( Xp'ovc ine<pe cu a.rml1:203
t;i sP cu ncucerirea Cou;.:;tantiHopolului in anul
1261 1
715
Istoria restauTarii im:periului este de
ascmenea, nnui inalt functionm:, Gheorghios Paehymer0s,
dil;:(dophyla,, *
1716
Luerarea sa. Pove.'!iiri istoriee ( l;uyypcu;n
tG-rop[w.) este o eontinuare la Cronica lui Akropolit.es de la.
1261 la 1308, euprinzmd domnia lui l\fihail Paleologul
(1261-1202) printii ani din ce:J; a lui Andronie al II-lea.
'Om de 1nare eultura, el a compus opere de mt.orici1, de
fizica, de filosofie a avut un rol important _in Utera-
tnra
1717

Istoria irnperiulni in sceolul ai X1V-lea a fost tra-
tata de doi dintre oameuii (.dehri a,i timpului lm', Ni.ke-
for Gregoras Ri Ioan Cantaeuzino.
Nikefor G1:egoras este, inaintn do toate, un IMtvant
d1ruia nici o din vremea sa, nici un .literar,
im-i emu striline datorita spiritului sau filosofic
1
do-
mina cunostintele pe care le dobfu1dise. Vasta Iitol'ie
1'o:nana, in. 37 'de earti, descrie e;venimentele dinLre anii
* DIKAIOPI-IYLAX. Memhru al tribunaltJlui edeziastic.
276
1204 135\J, la, cMcya lnni inaintc de nwartca sa.
Perl 'Jada d intre 120,1 t3i cste tratat;1 in mod :-;umtw
in 7 carti, emnplctihtd i;,l eontinu{\nd cronica lui
In :-;chimb, :30 de ci'irti consaerato :-;ale .
.Amr1loarea JW ean; o di1 cmJlrovorRei iRihss!c, in care d
a jueat un rol altrt de mare, are valoar1\ nwmoriipcrRo-
nale. Insist a, asuprn evenimeutelor interne, asupra . d\,z-
boinlui civil neglijeaza cvenimentele --..Xterne. I.Jimba
imW1 pe cea a lui Platon. Urmind metodelc
predeecwrilor sai, folo.,sm;;te, pentru a complcta povestirea,
diReursurilc imaginare pe care le eonsidera ea pc o ,oglinda
a actiunilor", dar inccarca Ra prezinto 0i canteterul
1)erc>o11nelor earom le atribuie aeeste diseursuri.
sa a fost serisa in inchisoare in conditii grele el a
murit fara a putea o puna la punct
1718

Cele patru ca,rti ale Jstoriei seriRe de Ioan Cantaquzino,
care lJovestesc evenimcntcle dintre anii 1820 1856, au
fost serise dup{t ahdicarea, sa sint memorii destinate sa
.lustifiee actele sale eombata adversarii politici.
el il ataea la modul violent pe Gregora:s, pe
care 1-a protejat la itwe}:mt, dar pe care l-a abandonat din
motive politiee. Istoria sa eea a lui Gregoras pov-estese
evenimente, dar Cantacuzino omitc mod voit
amunitc detalii jenante pentru rcputatia sa
1719
In sehitnb,
stilul sau este mai viu mai alert. El a putut sa se folo-
seasdi de un juri1al de dHatorie a inserat in povcstire
doemnente interesante
1720

In secolul al XV-lea, doi istoriei, Dulms E'rcyntzes
au la;;at o relatarc a Bizantului.
Dukas, figura enigmatiea, care, dup:1 informatiile pe
care le da, era in Rerviciul unor familii genoveze iiUluente
din Gahta, apoi din I.1esbos a seris o eronica populara,
de la Adam pinala anul 1204. De la aceasta data pina la
anul 1859 el prezinta aseensiunea otomanilor eo11.tinua
istoria lor pina in anul 1391. apoi domniile
ultimilor trei Paleologi dupa povestirea caderii Constan-
tinopolului, evenimentele pina la
Leshosului in Bl este mai ales istorie al turcilor
tocmai aeeasta face ea marturiile sale sa fie interesante.
Stilul sau este lipsit de retoriea. 1nvatatura sa de
nivel mediu ii eompara, pe turei sau pe eu
eroii antiei, ceea ee produce un efeet eam ridieol. Vocabu-
277
larul folosit este plin de cuvinte straine de toate prove-
nientele
1721
.
:.Glworghios :b'rantzes, nascut 'in anul 1401, in
schimb, un elen veritabil din Constantinopol care, dnpa
ce a. Bteut studii temeinice, l1 eariera onorurilor
:;;i a .ocupat posturi importante in eeea ee mai era inca
Statui bizantin, :mb ultimii Paleologi. Bl s-a l<'gat mai
ales. de Constantin, despot al Moreei, care avmL sa fie
ulti:mul imparat al Bizantului camia i-a fm;t
pinala capat. De-abia in anul1478, la de 77 de ani,
refugiat la Corfu, unde s-a calugarh, a scris, la cere1ea
priet(milor sai, o Oronica in patru carti, istorie a dina.stiei
Palcologilor, de la anul 1258 pina ht anul 1477. Prima
carte este un rezumat al istoriilor anterioare, care se
la anul 1425. Dupa aceasta daM., el scrie dupa
amintirile, notele doeumentele sale pe care le-a pastrat.
.A WJ,'ticipat personalla eyenimentele pe care le relateaza
sau It .fost mart or ocular 1
722
.
.Atenianul Chalkokondyles, nascut pe la anul 1432,
reprezinta prima generatie bizantina raUata la puterea
otonw.na. in .cartea sa PoveBtiri, care cuprinde perioada
de ia anul1298 ht anul 1463, istoria statului turc otu.pa
primul loc, dar, fidel istoriografiei din cl i- a
luU:t ca modele pe Herodot pe Tucidide
1723

Prn;eBtiri, amintiri, biografii. Literatura hizantim1 este
bogata in povestiri de evenimente irnportante in hio..,
grafii; care sint, 1n general, izvoare de prim ordin, ea de
'exemplu povestirea ocuparii Ierusalimului de catre
in anul 614, scrisa de Antiohm; Strategul
1724
, cea a oeu-
pMii. jefuirii Tcsalonicului in anul 904 de catre corsru:ii
arabi.(serisa de loan Kameniates) i inl185 de catre.nor-
manzH din Sieilia (povestire de arhiepiseopul Bm:ta-
thios)
1
7
2
1!. Citam, de asemenea, discursul lui Nikolaos
despre tentati va lui Joan Comnenul de a uztU'pa
tronullui .Alexios al III-lea la 13 iulie l201
1726
, mai multe
biogm;fii ale epo(ii Imperiulni de la Niceea : a lui Nikefor
Blemmides
1727
, a patriarhului Grigore din Oipru
1728
, a lui
Mihail Pa.leologul
1729
Amintir11e ( ci.r.of1.V7Jf1.VE:uf1.-rcx}
lui Bilvestl'OS SirO}'lUlos, maTe eeleziarh in timpul Conci-,
liulhi de la Ji'lorenta 11ao. '
278
VI. Hagiografia
Ol"ifjinile. Biografia sfintrror are la origine Actele marti-
rilor (procesc verbale de la judecarea lor, marturii despre
torturile la care erau Aceasta a devenit, ince1)ind
din r;eeolul al IV-lea, un gen literar, supus unor: rcgnli
in care s-a opera retorilor: titlul
{3fry:,, xd TCol,v:-da, (viata f,li aetivitatea publica), .P[n:tetc
(tatal nostru dintre sfinti), ( o f.v . h!twv,
prefafii, rurlele sjintului, 1ta{Jim:ea sa, numele, con11acrarea
sa inca de h1 nai;>tere, situafi(t materiala, edncat'[ct, faptele
sale cle ascet, istoria sa, semnele pTevestitoare
1
9i :mp1ej1tra-
rile 1n care ct murit, minttnile pe care le-a infaptuit in
conclu,zict ( comparare fr()(;venta cu eroi din Vechiul -
Noul, Testament) 1731.
Aceasta era schema aproape obligatorie; dar, din
punct de vedcrc istoric, trcbuie sa distingem vietue scrise
la pu\;in timp dupa moartea sfintului, uneori de unul dintre
discipolii sai, care da numele precurn detalii asupra
familiei sale, atmpra sale, in care
a seris biografia indrumatorului san
1732
, pede alta parte,
panegiricele scrise la mult timp dupa moartca &flntului,
pure de retorica, compuse uneori pentru a obtine
un grad universitar
1733
Operelc din prima categoric ofcra
adesea istoricc sau detalii traite in
lega,tura cu societatea instituWlc
1734
Panegiricele sint
simple amplificari declamatoare, din cele mai banale
Bint lipsite de valoare istoriea sau literara
1735
Culegerile
de Miraeole, la zi, precum cele ale Sfintului Dimitrie
din 1'esalonic, au in schimb, adesea, o mare valoare, IH'in
datelepe carele dau dcscrierilc de moravuri pe carele-au
pastrat.
V aloan\a istorici't lilerara. Cea mai mare parte a
vietilor sfintilor, rnai ales cele din prima categoric,, sint
datorate calugarilor' sa perpetueze memoria
ascetilor care aduceau o manastiriUor,
l)i sa 'incurajeze chemarea intru calugarie. populari-
tatea de care se bucurau calugarii se extindea asupra
acestor scrieri, care forman lectura favorita a sociot.:!1tii
bizantine, mai ales dupit triumful cultului icoanelor. Vie-
tHe un loc important in cataloagele de hiblio-
teci care ne,-au parvenit
1736
In afara de aceasta, in: ciuda
upui plan stereotip, far1i1eeul acestei liter:otturi se
279
acceJ1telor variate, rnetodelor celor mai diferite care sc
manifestau, <le ht ohserva,rea e:xa{5ta a realitat,ii, pini:i la
povestiri fantastice, opere de pura irnaginatie .. hdo-
iaHi, _vietile sf'intHor erau 1nainte <lo toate serit>ri ziditoa.re
de dar pontru a-:;:i cm:eri cit mai bine eititorii,
hagiograJii prezentau intr-o formi\, :<.greahilU, iirvaiatura
ce se desprindea din elc.
Aee::Lsta uxplif'i't diversitatea ca.re domina productia
respectiva ; numai romanele noastre mai pot da despre ea
citeva, idei: 1abloul f:'ocieHttii, monwurile diferitelor
studiul aprofundat eyi IJsihologic al unui caraeter, pmel)ti
de ave:nturi, banne fi1ntastice, tm1te gemnile c;int re:pre-
zentate, toti eititorii, potrivit virstei, gusturilor l)i gra-
dului lor de im:truire, gil sean aiei povestea lor r
37

Anumite biog-rafii care .R,('ordau un loc . impoita,nt
descrierii moravurilor, etapelor carierei mondene a :viito-
ruhJi sfint, puteau construi un tablou pitoresc al Jumii
bh>:a.ntino. 'l'oa,te clasele, tm1te conditiile sin1; reprezen-
tate. Scew1 Re uneori 'in Palatnl Saern mode
se v.ad. demnitf1rii tuate c3Aegoriile, sa,u pe strazile
in mijlocnl 11111Itimii pcstrite, in p:ro-
vindi, unde patrunzi in interioare. burgheze din
pe donwniilc rurale, 1n mil.nastiri. Yiata slntului Hi!arion
Georgianul (822-880), isLoria pelerim1jelor sale, a primirii
. ostile pe care i-a facut-o nn egumrn, ne ofcra informatii
despre monahisrnul nom au, bogat in . <lef'pre
viata. din interiorul unci u18nastiri
173
R. Cra n, sflntului
Fihu'et e<l la :l.nceputul seeolulni al
descrie viata, unui mare proprietar fnnciar
Asia, obieeiul eoncursului de frumusete, care preceda c'isa-
toria mostenitorului tronului si fabuloasa fwe.re :_l.
tilor celei care fusese aceast{t povestire, serisa
de 1m nopot allui I1'ilaret. nu iutr:'t nici un element sunra-
natural : eRte 0 istorie realif, care ajunge pJ.ntt la casafnria
lui Constantin al Cl! Maria de iu anul 788
1739

Viata Sfintului llie, martirizat la Damasc in anul 795,
prezinta, desi.inul tnigic al sclavului cre,)tin apaTtini:r,d
unui hogat negustor sirian, convertit cu forta la islan1ism
torturat ea un eretic. Narathmea, shr1pla sincera,
prezinta un tahlou pitoresc al vietii care se dncea in Siria.
in timpul lui 1
740

Viata Sfintei Teodora din Tesalonic, serir;a de ci'itre
eontemporanul preotul Grigore, ne introduce intr-o
manastire de calugaiitc din SN'ulul al IX-lea, an'itindu-ne
280
diver:c;ele ReiTicll si ocuna tii. Interesul poYei:itirii efmtJti1
mai ales in care autorul il face Teodorei,
deilcriind intrarea ei progresiva in viai;a religioasiL Vitduva
la virsta de 25 de ani, mt aecept}L cele mai grele eanoa.ne.
Marmo ei se afl;;, deja, in dar, pentru
a le pune h1, inecrcare, lo-a interzis orice legatura
,;;i, astfcl, tirnp de 15 tmi ele niei nu s-an vi'iznt. Teodora
suporta toate aeeste neajnni:iuri. Astfcl, pentru ca
muto,t in sala ineiHzita rogojina pe care dormea, ca, s-a
la;3at;, pedcpsit':\, eu petrecerea nopt;ii afarii, expus0, lit vint,
ht ploaie ninsoare. biografic, care abundi't in
detaclii pitore1;1ti, prezinta, in tiimp, cu multa deli-
cate\e, psihologia unci sfinte
1711

de aveuluri. In aveniiurile romanef7ti,
poYe3tirile nu,seute din purii imagina (;ie, s1nt freevente in
hagiografie, indeosobi in secoh1l at IX-lea. Uneori, ca in
povesUrile diil 0 1nie \9i ile nop,ti, ea in romanelc 1lica-
ref;iti1 fiecare personaj introdus in text propriile
sale aventuri, iar aceste digrcsiuni, care sint adcva,rate
nuYele, n-au ni.ci o legatunv1 cu subiectul. apa.re, in
Sfintului Nicolae Studitul (mort in anul 868),
poYeiltea unui sihastru, care, fiind scholaros * in
imperiala, a asistat ca prin minune, fari1 sa ia parte, Ja
infringerea lui Nikefor I la nmsacra,n:a, armatei romane
de cittre bulgarl in anul H L l, :1 viiznt loeul mule el
.ar fi eazut daca ar fi participat la biiMJie
1742

Din toate aeestc povestiri, mai minnnata este viata
Sfintnlui Teodor, arhiepiseop de Edessa, eompusa pro-
in limba araba intr-o m:'in:J.stire mesopotamiani:'t.
un adevarat roman, in care Re sueecd digresiunile
.aventurile : istoria martirului din Iernsalim, vie-
a unui rege a nnei rugine din Persia veniti in Pales-
tina pentru a vizita Sfintul 2\lonnint ; istoria, pustnieului
Teodosiu care tr(tia de 95 de ani o eoloani'L din apropiere
de Edessa; convertirea unui calif din de eiitre un
arhiepiscop de Eclessa; o nouii poveskl facnta
de e:ltre stilpnienl Teodosin, care ii der;crie minunilc din
India pe silmf;ltrli de pe malul Gangelui, refugiati in
am fore rastnrna te pe o parte, pe care le fabri-
caser<"1, oamenii de