Sunteți pe pagina 1din 2

Oda (in metru antic)

Analiza literara
Poezia "Oda (in metru antic)", scrisa de unul din marii clasici al literaturii romane,
Mihai Eminescu, a aparut in editia princeps realizata de Titu Maiorescu in decembrie
1883, dupa ce a parcurs un proces complex de elaborare de aproximati noua ani poezia
isi modi!ica atat tema, cat si tonalitatea lirica, cunoscand o succesiune de ariante, prima
!iind dedicata lui "apoleon, erou al istoriei# Titlul "Oda (in metru antic)" indica specia
$enului liric in care sunt exprimate sentimente de admiratie pentru o persoana, idee,
eeniment, adica oda, care insa se poate atribui doar primelor ariante ale poeziei# %esi la
baza a existat intentia de a crea o asemenea specie literara, poezia nu este o oda, ci,
datorita exprimarii unui sentiment de tristete, melancolie, datorita tonalitatii $rae, se
poate a!irma ca poezia este o ele$ie# Exista, deci o antiteza intre sensul titlului si
sentimentele ilustrate in ersurile poeziei, iar metrul antic se re!era tocmai la tehnica
!olosita in scrierea poeziei#
&Oda (in metru antic)" este o poezie !iloso!ica pe tema iubirii, un discurs liric
re!lexi orientat sper sine, lirismul subiecti !iind eidentiat prin prezenta marcilor eului
liric care denota !aptul ca se orbeste despre o experienta personala, erbale si
pronominale de persoana '( "credea", "ochii mei", "!ocul meu", "pe mine ) Mie reda*ma"#
Poezia este clasica prin normele stilistice clare utilizate, dar si prin echilibrul
compozitional, putand !i impartite in trei parti, etapele eolutiei !iind su$erate si prin
schimbarea timpului erbal# Prima stro!a este corespunzatoare etapei anterioare
sentimentului iubirii, deci trecutului, su$erat prin !olosirea modului indicati imper!ect
("credea", "naltam")# Poemul are un incipit brusc, !iind mai de$raba concluzia unei
meditatii, care surprinde prin alaturarea celor doua erbe "sa*nat" si "a muri", care duc
initial la ideea de moartea !izica, dar in cadrul poeziei primesc o alta semni!icatie# Eul nu
credea ca a cunoaste sentimentul iubirii, cu su!erinta pe care o presupune, ca a renunta
la idealul si principiul sau de iata, $uernat de ratiune si sin$uratate#
Trecutul este surprins prin sinta$ma "nepasare trista" si este caracterizat prin
liniste, libertate ("pururi tanar", "sin$uratate"), asadar o stare de ataraxie in care su!letul e
in deplina armonie, cel putin aparenta# Eul este supus unor dorinte contradictorii, date pe
de o parte de aspiratia poetului de a !i senin si de a ramane "pururi tanar" care tine de
partea rationala, de $andire si urmarea unui principiu de iata, al sin$uratatii, din ratiuni
de cunoastere+ pe de alta parte nepasarea este "trista", denota deci o implicare prin dorinta
irationala de a se implini in plan a!ecti, propriu uman, !apt ce ar semni!ica insa pierderea
independentei si sin$uratatii, considerate propice cunoasterii care reprezinta un ideal
pentru eul liric( "Ochii mei naltam isatori la steaua ) ,in$uratatii"#
-rmatoarea etapa (stro!ele .*/) este corespunzatoare cunoasterii sentimentului
iubirii si exprima "su!erinta, dureros de dulce" a eului poetic proocata de aparitia
surprinzatoare a iubirii su$erata de !olosire modului indicati prezent simplu, "deodata tu
rasarisi"# in iubire se combina dulceata si durerea, eidentiate in text prin utilizarea unei
sinta$me oximoronice, prin alaturarea a doi termeni aparent incompatibili# 'ubirea este
echialata mortii "Pana*n !und baui oluptatea mortii ) "einduratoare" deoarece
semni!ica s!arsitul unei etape din iata in care eul s*a dedicat cunoasterii rationale, $eniul
insin$urat, re!u$iat in lumea ideilor aand totusi sentimentul neimplinirii in plan uman,
adica erotic# ,per deosebire de "0ucea!arul" in care instaurarea sentimentului iubirii se
!ace intr*o etapa lenta, !iind deci o dra$oste procesuala si pentru care 0ucea!arul are
dorinta rationala de cunoastere a iubirii, pentru care este dispus sa sacri!ice propria
nemurire, in "Oda (in metru antic)" aparitia iubirii surprinde si demonteaza principiul de
iata ales, tocmai din cauza ca eul nu este pre$atit pentru aceasta experienta si nu este o
dorinta din cunoastere#
'ubirea inseamna, asadar moartea libertatii din trecut si presupune o dependenta
su!leteasca care aduce, pe lan$a !ericirea trairii sentimentului, si su!erinta a carei
proportii este su$erata in stro!a a treia, cand sentimentul s*a instaurat, !apt indicat de
utilizarea modului indicati prezent( "ard", "nu pot"# Poetul !ace trimitere la persona1ele
mitice, 2ercule si "essus, care si*au $asit tra$icul s!arsit tocmai din dra$oste# "essus,
unul din centauri, !iul lui 'xion, se indra$osteste de %eianira, sotia lui 2ercule, !apt
pentru care 2ercule il raneste mortal cu una dintre sa$etile sale otraitoare# inainte de a
muri "essus ii daruieste %eianirei un !iltru miraculos, care ar trebui sa i*l aduca inapoi pe
2ercule, atunci cand el a dori sa o paraseasca pentru o alta !emeie# imbracand esmantul
de la %eianira, haina i se lipeste lui 2ercule de corp si ia !oc, iar eroul isi inalta sin$ur un
ru$ si se pre$ateste sa moara# 3mbii su!era din dra$oste, "essus !iind expresia dorintei
ardente, dar neimplinite# 0a !el ca si cele doua persona1e mitice, eul este mistuit de
patima erotica care o percepe ca un chin, !ocul ce il simte neputand !i stins cu "cu toate
apele marii", ers ce indica tocmai intensitatea acestui sentiment#
,tro!a a patra indica su!erinta cauzata de pierderea starii de liniste anterioara#
Prabusirea idealului sau de iata si su!erinta trairii sentimentului iubiri ("%e*al meu
propriu is, mistuit ma aiet ) Pe*al meu propriu ru$, ma topesc in !lacari") su$ereaza
antiteza intre conditia omului de $eniu, $uernat de ratiune, si existenta omului obisnuit
care actioneaza la nielul materiei# Eul se simte detasat de propria persoana prin dra$oste,
poetul eidentiind conditia duala a !iintei umane, paradoxul omului, care aspira la iubire
in sin$uratate, iar in iubire cauta reintoarcerea la liberate si independenta, la sin$uratate#
Eul spera la o reintoarcere la starea de ataraxie din etapa anterioara experimentari
sentimentului de iubire, stro!a a patra incheindu*se cu intrebarea retorica( "pot sa mai
reniu luminos din el ca ) Pasare Phoenix", trimitere la pasarea !abuloasa despre care
e$iptenii credeau ca s*a aruncat in !oc pentru a renaste din propria cenusa# Pasarea
Phoenix reprezinta un simbol, al sperantei recasti$arii unei ieti puri!icate#
-ltima stro!a su$ereaza dorinta de eliberare de starea de !apt prezenta prin
!olosire imperatiului "piara*mi", eul ru$andu*se la o puri!icare si o intoarcere in prima
etapa, a "nepasarii triste" si de recapatare a proprie identitati, de care se simte instrainat
prin dra$oste "Piara*mi ochii turburatori din cale"# Eul isi doreste o reenire la libertatea
pe care o aea, sperand la re$asirea eului( "4a sa pot muri linistit, pe mine ) Mie reda*
ma", omul de $eniu respin$and sentimentul iubirii#
"Oda (in metru antic)" este, deci clasica, prin normele stilistice clare( stro!a
sa!ica, stro!a alcatuita din trei ersuri de 11 silabe si un ers adonic de 5 silabe, !ormat
dintr*un dactil si un troheu# Eminescu ale$e un model ri$uros pentru exprimarea
sentimentelor, metrul antic !iind o concretizare a !rumosului de tip clasic, considerat un
simbol al per!ectiunii#
&Oda (in metru antic)" este, asadar, o poezie !iloso!ica pe tema iubirii si
sintetizeaza marile probleme ale existentei umane( cunoasterea, dra$ostea, moartea, intr*
un cadru ri$uros, aand ca sursa de inspiratie antichitatea $reco*latina#