Capitolul I

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

I.1 Anatomia aparatului digestiv
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor care asigura digestia alimentelor, absorbtia
nutrimentelor si eliminarea resturilor nedigerate. Prin digestie alimentele sunt transformate pentru a fi
asimilate intrand in cmpozitia mediului intern:
-lipidele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor lipoliticelipaze! pana la acizi grasi si glicerol"
-proteinele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor proteoliticeproteaze! pana la aminoacizi"
-glucidele sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor glicoliticeglicolaze! pana la
monozaharideglucoza, fructoza, galactoza!.
Sistemul digestiv este alcatuit din:
-tub digestivin care se varsa secretiile glandelor care produc enzime digestive in care are loc
digestia!
-glandele ane#e
$%&%' (I)*S$I+
Are o structura unitara , peretele lui fiind alcatuit din patru tunici :
-mucoasa care tapeteaza lumenul este formata din tesut epitelial "
-submucoasa este formata din tesut con,unctiv la#contine vase de sange, glande de tip mucos si un
ple# nervos--eissner!"
-musculara constituita din tesut muscular striatin cavitatea bucala, faringe, treimea superioara a
esofagului si la nivelul sfincterului anal e#tern! si din tesut muscular neted , ma,oritatea cu dispozitie
circulara si longitudinalala nivelul stomacului apara si al treilea strat , cu dispozitie oblica!. Stratul
intern , circular , prin ingrosare in anumite zone , formeaza sfinctere , care inchid si deschid anumite
orificii.
In tunica mucoasa se afla un alt ple# nervos Auerbach.
-e#terna, formata din tesut con,unctiv la# si numita adventicecu e#ceptia organelor abdominale, la
care stratul e#tern este reprezentat de seroasa peritoniala cu rol de fi#are!.
$ubul digestiv este alcatuit din mai multe segmente succesive: cavitate bucala, faringe, esofag,
stomac, intestin subtire si intestin gros.
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv , care comunica prin orificiul bucal al
e#teriorului , iar posterior cu faringele. In cavitatea bucala se gasesc limba si dintii.
-'imba , inserata pe planseul bucal, este un organ musculos, a carui radacina se fi#eaza pe mandibula
si pe osul hioid. *ste acoperta de mucoasa si indeplineste mai multe functii: organ de simt gustativ,
tactil, termic, dureros!" intervine in vorbire, masticatie, formarea bolului alimentar, deglutitie .
-(intii sunt organe dure, inervate si vascularizate, infipte in alveolele dentare. Sunt in numar de ./ la
adult si /0 la copil.
1aringele este un organ musculo fibros in forma de palnie, de circa 12 cm, este un organ comun atat
sistemului digestiv cat si celui respirator. Comunica superior prin coane cu fosele nazale si inferor cu
esofagul si laringele. Pentru a evita ca alimentele sa intre pe calea respiratorie, glota orificiul de
comunicare cu laringele!, se inchide prin coborarea unei lame cartilaginoase, numita epiglota. Astfel
bolul alimentar trece in esofag producand o unda peristaltica de contractie.
*sofagul este un organ tubular de circa /3 cm lungime, care stabate cavitatea toracica, traverseaza
diafragma si intra in cavitatea abdominala, unde comunica cu stomacul prin orificiul cardia.
Stomacul este un organ cavitar, cu capacitate de circa 1,2 litri, situat in partea stanga a abdomenului,
imediat sub diafrgma. Comunica cu intestinul subtire prin orificiul piloric.
Prezinta:
- o fata anterioara , acoperita cvasicomplet de ficat , si o fata posterioara, in contact cu splina si
pancreasul"
- o margine dreapta curbura mica ! si o margine stanga curbura mare !"
- o portiune verticala , in care se afla formi#-ul camera cu aer ! si corpul stomaculuil" si o portiune
orizontala, ce cuprinde antrul si canalul piloric.
-ucoasa gastrica prezinta pliuri , care apar prin contractia stratului muscular fin , prezent intre
mucoasa si submucoasa. (e asemenea , mai prezinta si orificii pentru deschiderea glandelor gastrice.
)landele cardiale si pilorice secreta mucus , iar cele din zona forni#ului si a corpului gatsric secreta
pepsinogen proenzima ! , acid clorhidric , mucus , hormoni gastrina , glucagon , secretii de celule
speciale ! .
-Intestinul subtire se inchide de la pilor pana la orificiul ileo-cecal . Are lungime de 4-3 m , un
diametru de / pana la . cm si este format din duoden portiune fi#a ! , ,e,un si ileon portiuni
mobile ! , unde se termina digestia si are loc absorbtia .
-ucoasa intestinala prezinta plici circulare care evit vilozitati intestinale ridicaturi de forma unor
degete de manusa ! , in interiorul carora se gasesc , central : un vas limfatic sau vas chilifer , vase de
sange si nervi .
+ilozitatile sunt adaptate functiei de absorbtie , avand un epiteliu unistratificat ale carui celule
prezinta la polul apical e#pansiuni citoplasmatice numite microvili , care formeaza polul striat si cresc
suprafata de absorbtie a acestui segment . In spatiile dintre vilozitati se deschid glande tubulare , care in
fiecare zi secreta . litri de suc intestinal glandele 'ieber56n ! si mucus glandele &r6nner ! .
-Intestinul gros se intinde de la orificul ileo-cecal prevazut cu o valvula ce impiedica intoarcerea
alimentelor in ileon ! pana la orificiul anal , avand o lungime de circa 1,2 m si diametrul dublu fata de
al intestinului subtire. Cuprinde mai multe regiuni :
7 cecumul , primul segment al acestuia , are aspectul unei ampule si in partea sa inferioara prezinta
apendicele vermiform .
7 colonul , are patru segmente : ascendent , transvers , descendent , sigmoid .
7 rectul se deschide la e#terior prin orificul anal .
-ucoasa intestinului gros contine celule si glande secretoare de mucus si este lipsita de vilozitati .
)'A8(*'* A8*9*
Sunt reprezentate de glandele salivare , ficat si pancreas .
-)landele salivare sunt de doua tipuri : mici , raspindite in mucoasa bucala , si mari , situate in peretii
cavitatii bucale sunt de tip tubulo-ancinos , perechi si sunt reprezentate de parotide , sub ma#ilare si
sublinguale ! .
-1icatul este cea mai mare glanda e#ocrina din organism , avand o greutate de 1200 gr. *ste situat sub
bolta diafragmatica , in lo,a hepatica , si este acoperit de peritoneu . Prezinta o fata inferioara si una
superioara .
7 1ata superioara prezinta doi lobi stang si drept ! , delimitati de un ligament al peritoneului .
7 1ata inferioara prezinta patru lobi stang , drept , anterior , posterior ! , delimitati de trei
santuridispuse sub foma literiei : : santul longitudinal drept , care anterior prezinta vezicula biliara
colecist ! , santul longitudinal stang si santul transversal , care prezinta hilul hepatic prezinta locul
de intrare a arterei hepatice , venei porte , a nervilor si locul de iesire a doua canale hepatice ! .
+ascularizatia ficatului este dubla :
-8utritiva este asigurata de artera hepatica , ce se desprinde din trunchiul celiac se asigura aportul de
nutrimente si o#igen "
-1unctionala este asigurata de vena porta , ce ia nastere din unirea care colecteaza sangele de la
stomac , pancreas , intestin , splina si care transporta sangele cu nutrimente , absorbite la nivelul tubului
digestiv . Sistemul port este un sistem care incepe si se termina cu cate o retea de capilare , intre care
e#ista o vena . In acest caz vorbim despre : capilarele de la nivelul tubului digestiv ; vena porta ;
capilarele sinusoide .
-Pancreasul
*ste o glanda mi#ta , situata retroperitonial fata posterioara a sa adera la peretele cavitatii
abdominale , iar fata anterioara , vine in contact cu peritoneul ! .
Prezinta trei regiuni :
-cap cuprins in curbura duodenala ce patrunde in cavitatea duodenului ! "
-corp si coada ce vine in contact cu splina ! "
-acinii pancreatici portiunea e#ocrina ce secreta suc pancreatic ! .
Prin unirea canalelor acinilor iau nastere canalul principal <irsung , ce strabate pancreasul de la
coada la cap si canalul accesor Santorini , ce dreneaza acinii din regiunea capului pancreatic si se
deschide fie in duoden , fie in canalul <irsung .
Secretiile glandelor ane#e :
-glandele salivare ; secreta saliva care este un lichid incolor sau usor opalescent , cu p: usor acid
2,3-= ! ce contine apa ,saruri minerale , mucina , lizozim substanta bactericida ! si amilaza salivara
sau ptialina enzima glicolitica ! .
-glandele gastrice ; secreta suc gastric care este un lichid incolor sau usor opalescent , cu p:
puternic acid 1,2-/,2 ! ce contine apa :Cl , cloruri , fosfati , mucus cu rol protector ! si enzime :
lipolitice lipaza gastrica ! si proteolitice pepsina , gelatinaza , labfermentul - la sugari !
-ficatul ; secreta bila care este un lichid galben provine din ficat ! sau verde provine din colecist !
cu p: alcalin =-> ! , ce contine apa , electroliti , pigmenti provenind din degradarea hematiilor
bilirubina si biliverdina ! , colesterol , lecitina , saruri biliare . 8u contine enzime , dar are rol in
digestia lipidelor activand lipazele si reducand tensiunea superficiala a lipidelor .
-pancreas ; secreta suc pancreatic are p: alcalin =-> ! , pentru neutralizarea aciditatii chimului
gastric si contine apa , bicarbonati , enzime : lipolitice lipaza pancreatica ! , glicolitice amilaza
pancreatica ! , proteolitice tripsina , cimotripsina , cabo#ipeptidaza , elastaza ! .
-glandele intestinale ; secreta sucul intestinal care este un lichid incolor , inodor , cu p: alcalin >,.
! ce contine apa , bicarbonati , enzime asociate enterocitelor ! : lipolitice lipaza intestinala ! ,
glicolitice dizaharidaze - maltaza , lactaza , zaharaza ! , proteolitice peptidaze ! .
II./ 1iziologia aparatului digestiv
(igestia cuprinde totalitatea proceselor fizice si chimice suportate de alimente consecinta a functiilor
secretorie si motorie , pe care le au organele digestive .
Cavitatea bucala digestia bucala ! cuprinde :
-masticatia faramitarea , zdrobirea , macinarea alimentelor cu a,utorul dintilor si limbii ! "
-dizolvarea in saliva a unor alimente "
-deglutitia impregnarea cu saliva si formarea bolului alimentar ce va fi inghitit ! .
Sub actiunea ptialinei are loc hidroliza amidonului , formandu-se de#trine si maltoza .
Stomac digestia gastrica ! cuprinde :
(epozitarea temporara a alimentelor , amestecarea alimentelor cu sucul gastric si formarea chimului
gastric rezultatul digestie gastrice ! , evacurea fractionata a chimului in duoden .
Aceste procese sunt consecinta functiei motorii a stomacului , ce se realizeaza prin doua tipuri de
contractii : peristaltice contractii si rela#ari ale muschilori circulari , propagandu-se spre duoden ! si
tonice de adaptare la continutul gastric , deci miscari nepropagate ! .
'a acest nivel are loc hidroliza proteinelor si lipidelor .
-proteinele sunt scindate pana la peptide , sub actiunea pepsinei secretata ca pepsinogen si activata
de :Cl ! "
-cazeinogenul din lapte , in prezenta labfermentului si a ionilor de calciu , se transforma in
paracazeinat de calciu coaguleaza laptele ! .
-lipidele emulsionate se transforma in acizi grasi si glicerol sub actiunea lipazei .
Intestinul subtire digestia intestinala ! cuprinde :
Amestecarea chimului cu sucurile din intestin si formarea chilului intestinal lichid laptos care
constituie continutul vaselor limfatice intestinale ! si inaintarea alimentelor spre intestinul gros .
Procesele fizice sunt consecinta activitatii motorii a intestinului . Acesta prezinta unde lente electrice ,
care se propaga de la duoden spre ileon si creaza conditii pentru aparenta a trei tipurri de contractii :
-de segmentare , care apar la intervale neregulate "
-peristaltice , unde de contractie circulare , ce se propaga spre intestinul gros "
-de pendulare , contractii ritmice ale anselor bucle intestinale ! .
In intestinul subtire are loc absorbtia nutrimentelor : aminoacizi , acizi grasi si glicerol ,
monozaharide . Procesul chimic este actiunea combinata a bilei , sucului intestinal si pancreatic :
-peptidele , sub actiunea proteazelor pancreatice si intestinale , sunt transformate in aminoacizi "
-lipidele neutre sub actiunea lipazelor pancreatice si intestinale , sunt transformate in acizi grasi si
glicerol "
Amidonul crud si cel neatacat de ptialina , sub actiunea amilazei pancreatice , este transformat in
dizaharide , iar acestea , sub actiunea dizaharidelor intestinale , in monozaharide .
Intestinul gros prezinta mai multe tipuri de contractii :
-stationare , in colonul pro#imal , care favorizeaza absorbtia apei "
-peristaltice si segmentare , in colonul distal "
-in masa , in colonul descendent si sigmoid , care propulseaza continutul colic spre rect .
(efecatia este un lant de refle#e in urma caruia bolul fecal rezultatul activitatii fiziologice a
intestinului gros ! este eliminat din rect . Se realizeaza prin contractia muschilor abdominali , a
diafragmului si prin rela#area sfincterelor anale .
Procesele chimice care au loc la nivelul intestinului gros sunt :
-fermentatia bacteriana , la nivelul colonului pro#imal cel mai apropiat ! , prin care glucidele
nedigerate sunt transformate in acizi organici si gaze , de catre bacteriile aerobe "
-putrefactia , la nivelul colonului distal , prin care aminoacizii neabsorbiti sunt transformati in amine ,
amoniac prin dezaminare si decarbo#ilare ! si in gaze , de bacterii anaerobe "
-produsii de putrefactie sunt to#ici si vor fi deto#ifiati in ficat , dupa care sunt eliminati prin urina .
Capitolul II. (ate descriptive despre boala
II.1 (efinitie
%lcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac , pe
portiunea superioara a duodenului , partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului
operat .
II./ *tiologie
Clinic , ulcerul gastro-duodenal se manifesta prin sindromul ulceros , bolea interesand intreg
organismul , de unde si denumirea de boala ulceroasa . In incercarile de a cunoaste cauza acestei boli
sau emis mai multe teorii si ipoteze :
- teoria localicista a atrebuit formarea ulcerelor unor tromboze vasculare in peretele stomacului sau al
duodenului sau a unor spasme arteriale prelungite " si trombozasi spasmul ar produce o ischemie
localizata persistenta , care ar scadea rezistenta mucoasei .
- teoria mecanica sustine ca microtraumatismele care actioneaza asupra mucoasei gastrice ar fi
responsabile de formarea ulcerului " aparatarii acestei teorii se bazau pe marea frecventa a ulcerului pe
mica curbura gastrica .
- teoria inflamatorie este bazata pe observatia ca ulcerul se insoteste adesea de gastrita , sustinea ca
gastrita premergatoare ar determina eroziunea mucoasei .
- teoria clorhidropeptica afirma ca ulcerul s-ar produce prin autodistrugerea mucoasei sub actiunea
sucului gastric " si de aici denumirea bolii de ulcer peptic .
- teoria neuro-vegetativa sustine ca provoaca tulburari in circulatia si in secretia gastrica si creaza
astfel conditii pentru aparitia ulceratiei .
In prezent se considera ca in aparitia ulcerului gastro-duodenal intervin doua serii de factori :
- factori de aparare : integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector "
- factori de agresiune : secretie peptica si :Cl "
Pentru intelegera etiopatogeniei ulcerului gastric si duodenal trebuie sa retinem si faptul ca secretia de
:Cl este stimulata de trei substante :
- )astrina
- Acetilcolina
- :istamina
In cea ce priveste ulcerul , gastritele si afectiunile inrudite , la originea lor se afla cel mai frecvent o
bacterie , :elicobacter p?lori , care lezeaza in timp mucoasa gastrica . &oala apare si unii consumatori
cronici de antiinflamatoare nesteridiene AI8S ! .
%lcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de /0-40 de ani pentru localizarea
duodenala ! si la .0-20 de ani pentru cea gastrica ! .
Se poate intalni sisub varsta de /0 de ani si la cei peste 20 de ani . *ste mai frecventa la barbati fata
de femei , raportul fiind de .@1 . %lcerul duodenal este de doua ori mai frecvent decat cel gastric . >A
din populatie sufera de ulcer duodenal sau gastric .

II.. Clasificare
- ulcerul gastro-duodenal acut
- ulcerul gastro-duodenal cronic
II.4 Simptomatologie
%lcerul gastroduodenal consta intr-o pierdere de substanta a peretelui gastric sau duodenal , de forma
rotunda sau ovala avand un diametru care varioaza de la 0..-. si chiar 4 cm si mai mult ulcere
gigante ! . (e obicei sunt unice , insa pot aparea simultan in doua sau mai multe . %lceratia patrunde
pana in submucoasa , insa cand ulcerul este penetrant , ea poate depasi stratul muscular a,ungand pana
la seroasa si chiar in organele vecine pancreas , ficat ! . %lcerul poate fi acut sau cronic . *l evolueaza
in .-3 saptamani , apoi se poate croniciza , insotindu-se de o proliferare a tesutului con,unctiv cu
retractia cicatriceala si peretii grosi ulcer calos ! .
%lcerul are trei faze de instalare :
- acuta "
- de stare "
- de refacere a zonei ulcerate .
%neori ulceratia ramane cronica .
)asrita este sub forma discreta pana la severa . 'a barbati predomina secretii crescute de acid . B
mare parte din probleme se datoreaza stresului , a bacteriei :elicobacter p?lori , consumului e#cesiv de
alcool , tutun .
Simptomul cel mai constant in mod obisnuit il determina pe bolnav sa se prezinte la medic este
durerea :
- durerea este localizata in zona epigastrica
- intensa
- senzatie de arsura
- iradiaza in spate .
Sediul durerii pare sa aiba o legatura cu sediul ulceratiei : durerea localizata in partea superioara a
epigastrului sau in stanga liniei mediane a epigastrului si iradiind in stanga vertebrelor $11-$1/
toracele ! este intalnita in ulcerul micii curburi a stomacului " durerea localizata in dreptul liniei
mediane , cu iradiere spre rebordul costal drept sau in dreapta vertebrelor $11-$1/ apare in ulcerele
localizate piloro-duodenal .
Caracterul durerii :
- durerile apar in perioade de 1-. saptamani , separate prin perioade de liniste in care bolnavul nu se
plange de dureri , chiar daca nu respecta regimul alimentar "
- periodicitate sezoniera
- ritm orar in raport cu orele mesei
- durere precoce imediat dupa masa !
- durere tardiva in localizarea piloroduodenal a ulcerului !
- foame dureroasa durerea poate sa fie insotita de o senzatie de foame !
- senzatia de arsura retro-sternala pirozis ! , este un semn des intalnit care uneori inlocuieste durerea
si are un caracter ritmic si periodic .
- eructatii acide gust acru sau amar in gura !
- varsaturile care pot aparea postprandial , precoce sau tardiv dupa localizarea gastrica sau duodenala
a ulcerului , in functie de mesele consumate .
- pofta de mancare este normala sau crescuta " uneori bolnavul scade in greutate si perioadele
dureroase isi pierde apetitul prin frica de a manca pentru a nu avea dureri.
II.2 Investigatii paraclinice
*#amenul obiectiv :
- arata de obicei o stare generala buna " uneori bolnavul apare slabit , nelinistit cu tulburari de somn .
*#amenul abdomenului nu arata la inspectie semne deosebite , iar la palpare poate e#ista durere
epigastrica care nu ofera date concludente .
*#amenul sucului gastric :
- in general se intalneste hiperaciditatea si hipersecreti in ulcerul duodenal si cel piloric , iar in ulcerul
gastric e#ista normo aciditate , mai rar hiperaciditate sau hipoaciditate .
*#amenul radiologic :
- este obligatoriu in ulcerul gastro-duodenal . %neori acest e#amen nu este suficient si se recomanda o
radiografie cu clisee repetate seriografie ! . Semnul radiologic direct este nisa care se prezinta ca o
umbra in plus pe conturul stomacului sau pe duodenului , din fata apare ca o pata persistenta , in ,urul
nisei apare o zona mai clara , determinata de edem.
Semne radiologice indirecte :
- prezenta unor pliuri convergente ale mucoasei catre nisa , spasmul musculaturii gastrice imitand un
deget care arata spre nisa si modificarile cicatriciale , aderentiale , care deformeaza contururile
normale .
In ulcerul gastric nisa este localizata pe mica curbura , ea are tendinta de regresie , pana la disparitie
completa , intr-un interval de .-4 saptamani . Cand nu dispare , apare suspiciunea de ulceratie maligna .
%lcerul duodenal provoca spasme musculare si procese de cicatrizare care modifica aspectul bulbului ,
dand-ui diferite forme : CtreflaC , CciocanC , CsteaC , CdiverticulC , etc.
)astroscopia :
- este un e#amen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure benignitatea sau malignitatea unui
ulcer !
- poate arata e#istenta unor ulceratii multiple
- permite biopsia prin vizualizarea directa si e#amenul citologic .
Cercetarea hemoragiilor oculte in materiile fecale Adler , <eber ! *#amenul este concludent numai
daca nu e#ista nici o alta cauza desangerare pe intreg tractul digestiv si s-a tinut un regim strict lactat
timp de . zile . *#amenul poate fi pozitiv in perioada evolutiva insa rezultatul negativ nu infirma
diagnosticul . (iagnosticul pozitiv al bolii ulceroase se bazeaza pe e#amenul clinic , in care anamneza
,oaca un rol important , diagnosticul evidentiand nisa la e#amenul radiologic .
(iagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni ! :
- gastrita cronica boala cu evolutie capricioasa unde durerea este persistenta . *#amenul sucului
gastric arata hipoaciditate sau normoaciditate si mucus in cantitate mare iar la e#amenul radiologic
lipsesc nisa si modificarile cicatriceale , aparand doar modicficari ale pliurilor mucoasei .
- cancerul gastric apare mai frecvent dupa varsta de 20 de ani , boala are un istoric mai scurt , apetitul
este scazut pana la inapetenta , scaderea in greutate iar durerile au un caracter aproape continuu .
Bbiectiv se constata ca bolnavul este palid , slabit , iar laboratorul arata :bD , +S:E , radiologic apar
aspecte caracteristice .
- colecistita cronica este mai frecventa la femei manifestandu-se cu dureri fara periodicitate ,
declansate de alimentele grase , par,eli , oua si care nu sunt calmate de alcaline (icarbocalm ,
-aalo# , etc. ! . (urerile predomina in hipocondrul drept si iradiaza spre epigastru si mai ales spre
spate si umarul drept .
- duodenita prezinta o hipersecretie acida si inflamatia mucoasei duodenale e#amenul histologic al
tesutului arata infiltratii cu mononucleare si ulceratii microscopice ! .
- sindromul Follinger-*llison este o tumora pancreatica a insulelor 'angerhans , caracterizandu-se
prin ulcer gastric si mai ales duodenal , secretia fiind hiper acida si avand diaree . (urerea este
epigastrica , secretia hiperacida este enorma . %lcerul este localizat postbulbar . $ratamentul este
chirurgical gastrectomie ! , etirparea tumorii fiind aproape imposibila .
%lcerul gastro-duodenal are o evolutie caracterizata prin alterarea perioadelor dureroase cu cele
liniste . Perioadele cu manifestari dureroase sunt determinate fie de paritia ulcerului sau de
recrudescenta unui ulcer cronic
Complicatii :
:emoragia gastro-duodenala este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal fiind un
semn ocult obisnuit al bolii ulceroase "
-hemoragia acuta constituie una dintre cele mai grave complicatii ale acestei boli . :emoragia
ulceroasa poate surveni in oricare dintre momentele evolutiei ulcerului gastro-duodenal . 8u sunt rare
cazurile in care hemoragia este prima manifestare a bolii si se intampla , uneori , ca ea sa fie chiar
singura manifestare . Alte ori , hemoragia poate fi declansata de diferiti factori : mese copioase , boli
intercurente , abuz de alcool , traumatisme abdominale , sonda, gastric , e#amene radiologice , AI8S ,
cortizonicele , fenilbutazona . :emoragia se manifesta prin hemateneza si melena . In hemateneza
sangele provenit din stomac are o culoare rosie inchisa uneori rosie neagra . Sangele poate sa fie sau nu
amestecal cu mucus si resturi alimentare . In cazurile de hemoragii mari , fulgeratoare , sangele poate
avea si o culoare de sange proaspat . Cand sangerarea este mai mare peste 30 g ! , apare melena ,
scaunul are o consistenta lichida sau pastoase cu un aspect asemanator cu pacura . In functie de
cantitatea de sange pierduta prin hemoragie constatam la bolnavi semne generale de diferite grade . In
hemoragiile mici bolnavul prezinta o stare generala de , lipotimie , transpiartii reci abundente ,
e#tremitati reci , paluare accentuata , puls foarte rapid si slab , scaderea tensiunii arteriale . Cand se
pierde o cantitate de sange mai mare de .00 de mililitri se instaleaza si anemia care va fi cercetata cu
a,utorul hemogramei , prin urmarirea hematocritului si a cantitatii de hemoglobina . (e semnalat ca
dupa hematemeza si melena , daca bolnavul este in perioada dureroasa , durerile se atenueaza sau
dispar in urmatoarele zile .
Perforatia este o complicatie a bolii ulceroase ce se formeaza in peritoneul liber . Aceasta complicatie
se intalneste mai frecvent intre -perforatia este o complicatie a bolii ulceroase ce se formeaza in
peritoneul liber . Aceasta complicatie se intalneste mai frecvent intre .0 si 20 de ani si apare mult mai
des la barbati decat la femei . 'ocalizarea duodenala pare mai predispusa la perforatie decat cea
gastrica. Perforatia se manifesta clinic destul de brutal , bolnavul acuzand o durere violenta in epigastru
, aparuta brusc , asemanatoare cu o Gimpunsatura de cutit G sau Glovitura de pumnalH si care depaseste
cu mult ca intensitate durerea cunoscuta de ulceros . &olnavul se incovoaie , si isi tine pumnii in
epigastru ridicand coapsele pe abdomen durerile pot iradia in umeri iar mai traziu se e#tind in tot
abdomenul . 'a e#amenul obiectiv se constata un facies an#ios , cu ochii incercanati , paloare ,
transpiratii reci , e#tremitati reci , puls rapid si slab , pana la puls imperceptibil , scaderea teniunii
aretriale . Semnele cele mai importante le obtinem la e#amenul abdomenului :
-aparare musculara peretele abdominal are musculatura contractata in epigastru , contractura Gde
lemnH !
-hiperestezie cutanata la atingere tegumentelor epigastrice durerea este e#arcerbata !
-pneumoperitoneu superior disparitia matitatii hepatice si aparitia unei benzi luminoase intre
diafragm si ficat , la e#amenul radiologic !
-latactul rectal se evidentiaza o durere intensa a fundului de sac (ouglas
-temperatura poate fi normala sau sa e#iste hipotermie , crescand pe masura ce se constituie peritonita
-leucocitoza atinge de la inceput valori mari , de 10000 pana la /0000 , cu polinucleoza
-evolutia decurge catre stadiul final in 3-1/ ore , cand se constata tabloul clinic al perinonitei , cu
sughit , eructatii , varsaturi , balonare , stare infectioasa , alterare din ce ince mai intensa a strarii
generale , paralizie intestinala colaps .
*#ista situatii cand perforatia este mica si acoperita rapid de peritoneu care poar?ta numele de
perforatie acoperita . Simptomele acestei perforatii sunt :
-debutul este tot violent
-contractura abdominala , insa cu evolutie spre un abces localizat , cel mai adesea sub frenic
-durerea ramane localizata
-bolnavul are frisoane si febra si prezinta stare generala si semne de laborator ale unei supuratii
-acest abces poate evolua spre resorbtie cu procese aderentiale sau se poate rupe provocand o
peritonita generalizata sau sa progreseze spre organele vecine .
-acesti bolnavi trebuie supraveghiati permanent , urmarundu-se aspectul lor , pulsul , tensiunea
arteriala , temperatura , varsaturile , emisiile de gaze .
%lcerele recente , mai ales cele care apar la tineri , se pot vindeca fara sa lase cicetrice importante .
%lcerele cronice , mai ales cele caloase , se vindeca tardiv prin procese cicatriceale insemnate , care pot
provoca stenozari la nivelul stomacului , pilorului sau al duodenului bulbar si postbulbar ! . Acestea
sunt :
-stenoze cicatriceale organice : mediogastrice , pilorice si duodenale !
-stenoze functionale , care au o simptomatologie mai moderata : senzatie de plenitudine , varsaturi
alimentare , varsaturi acide , balonari , eructatii , aceste simptome cedand spontan in cateva zile sau
dispar dupa administrarea de medicamente antispastice , de aceea inainte de e#amenul radiologic aceste
medicamente vor fi administrate pentru a putea diferentia o stenoza functionala de una organica .
Stenoza mediogastrica pare in ulcerele micii curburi a stomacului , in orocesul de cicatrizare , poate
provoca ingustari , care la e#amenul radiologic dau imangini caracteristice de stomac Gin ceas de
nisipH , Gstomac biloculatH , de stomac Gin melcH sau ca o Gpunga de tutunH . Stenozele gastrice ale
pilorului si ale duodenului se caracterizeaza prin tabloul clinic al stenozei pilorice . &olnavul are dureri
epigastrice cu carcter continuu si acuza o senzatie de plenitudine , afirma ca Gnu se goleste stomaculH ,
are greturi , eructatii , regurcitari alimentare cu gust acru . +arsaturile il usureaza , iar uneori si le
provoaca singur . Pe masura ce stenoza progreseaza , varsaturile devin mai abundente si contin restutri
de alimente consumate cu 3-1/ ore sau chia /-. zile mai inainte . &olnavul nu se mai poate hrani decat
cu lichide , slabeste , se dezhidrateaza , acuza sete , devine oliguric , starea generala se altereaza , apar
semne de alcaloza pierderi de :Cl ! . Poate sa se instaleze o uremie e#trarenala .
'a e#amenul abdomenului se observa uneori in epigastru miscarile peristalttice ale stomacului . Se
pune in evidenta clapota,ul epigastric . In cazurile avansate se paote constata o mare dilatatie a
stomacului . Pentru precizarea diagnosticului , metoda cea mai buna este e#amenul radiologic , care
evidentiaza un stomac dilatat , cu mult lichid de secretie pe nemancate , cu aspect de Gfulgi care cadH ,
uneori cu resturi alimentare . Substanata de contrast se depune la fund , dand un aspect de farfurie .
Peristaltismul stomacului este viu , iar prezenta antiperistaltismului este considerata ca un semn sigur
de stenoza . *#amenul radiologic se face repetat , la diferite intervale de timp , pentru ca poate arata
prezenta bariului in stomac pana la peste / de ore .
-alignizarea : multi autori nu sunt de acord cu malignizarea ulcerului gastric , ei sustinand ca a fost
de la inceput un cancer ulcerat sau ca este vorba de un cancer independent de ulcer . Alti autori admit ca
ulcerul benign al stomacului se poate maligniza mai ales in localizarile portiunii orizontale a micii
curburi , pe antru si pe marea curbura . 8e vom gandi la posibilitatea cancerizarii ulcerului gastric cand
se modifica simptomele : dispar caracterele de periodicitate si ritmicitate ale durerii , apare inapetenta ,
bolnavul slabeste devine anemic , +.S.:-ul creste . *#amenul sucului gastric arata o trecere spre
anaciditate . (upa un tratament ,udicios de .-3 saptamani , e#amenul radiologic nu ne arata ameliorarea
, iar pentru precizarea diagnosticului se va recurge la fibroendoscopie gastrica , citologie e#foliativa ,
biopsie diri,ata , interventii chirugicale .
$ratamentul :
Bbiective:
I (ispariJia Ki ameliorarea simptomatologiei
I Prevenirea complicaJiilor
I Profila#ia recidivelor
PosibilitLJi terapeutice:
I -edicamentoasL
I *ndoscopicL M destinatL complicaJiilor
I ChirurgicalL M Nn caz de ulcer refractar sau complicaJii
$ratamentul medicamentos cuprinde urmLtoarele etape :
I $erapia antisecretoare
I *radicarea infecJiei cu :. p?lori
I $ratamentul ulcerului indus de AI8s
I $ratamentul asociat sindromului Follinger M *llison
1.$erapia antisecretorie
InhibiJia secreJiei acide ,oacL un rol decisiv Nn terapia ulcerului, indiferent de etiologia acestuia.
Scopul terapiei: accelerarea procesului de cicatrizare a leziunii ulceroase
$erapia de atac
OecomandLrile terapeutice actuale:
Clase medicamentoasae (oza Administrare Perioa
da
Inhibitorii pompei de
protoni
I Bmeprazol
I Pantoprazol
I *someprazol
I 'ansoprazol

40 mg
40 mg
40 mg
.0 mg
Bptim: dozL
unicL dimineaJa
Nnainte de masL
%( P
4 sLpt
%)P >
sLpt.
&locanti ai receptorilor
:/
I Oanitidina

.00 mg
400 mg
Bptim: dozL
unicL seara
%( P
4 sLpt
%)P >
sLpt.
I 8izatidina
I 1amotidina
40 mg
Inhibitorii pompei de protoni IPP ! reprezintL terapia de elecJie, optimL pentru terapia %( Ki %),
indiferent de etiologie
IPP determinL cicatrizarea mai rapidL Ki Nn proporJie mai mare a %) cu /0 A la 4 sLpt Ki 40 A la
> sLpt ! comparativ cu antagoniKtii receptorilor :/.
Oata de cicatrizare a %( la 4 sLpt de terapie cu PPI este de >2-Q0 A.
$erapia de NntreJinere
OecomandLrile terapeutice actuale:
Clase medicamentoasae (oza Administrare
Inhibitorii pompei de
protoni
I Bmeprazol
I Pantoprazol
I *someprazol
I 'ansoprazol

/0 mg
/0 mg
/0 mg
.0 mg
Bptim: dozL
unicL dimineaJa
Nnainte de masL
&locanti ai receptorilor
:/
I Oanitidina
I 8izatidina
I 1amotidina

120 mg
/00 mg
/0 mg
Bptim: dozL
unicL seara
Sucralfat /-.91 gr
Oolul terapiei de NntreJinere Nn %( Ki %) a fost reconsiderat Nn ultimii ani deoarece Nn conte#tual
eradicLrii eficiente a infecJiei cu :P, recidiva este rarL.
/.$erapia de eradicare a infecJiei :P
$oJi pacienJii cu %( sau %) la care s-a pus Nn evidenJL infecJia cu :. p?lori trebuie supuKi
terapiei de eradicare.
Consensul *uropean Consensul -aastricht /! privind terapia de eradicare a infecJiei cu :P
prevede urmLtorul regim terapeutic :
$ripla terapie "
I IPP Bmeprazol /#/0 mg, Pantoprazol /#40 mg, 'ansoprazol /#.0 mg, *someprazol
40mg!
asociat cu :
I Amo#icilinL /#1 g@zi R ClaritromicinL /#200 mg@zi
I -etronidazol /#200 mg @zi R ClaritromicinL /#200 mg@zi
(urata: =-10 zile
Cvadrupla terapie :
Citrat coloidal de bismut 4#1/0 mg @zi R -etronidazol .#200 mg@zi R $etraciclina 4#200 mg@zi R
IPP
*ste indicatL Nn cazul eKecului triplei terapii
.. $erapia ulcerului Indus de AI8S
I $erapie antisecretorie M preparate Ki doze ca Nn terapia de atac a %( Ki %)
I Sntreruperea tratamentului cu AI8S
I Asocierea -isoprostol .#/00 mg@zi
I Profila#ia" utilizarea agenJilor antiinflamatori selectivi anti-CB9/
4. $erapia ulcerului asociat sindromului Follinger- *llison
I PPI Nn doze duble pTnL la obJinerea inhibiJiei acide complete cTnd se poate reduce doza cu
20A
I PacienJii trebuie evaluaJi la 3 luni cu a,ustarea corespunzLtoare a dozelor
$ratamentul complicatiilor
:emoragia ulceroasa va fi tratata medical , mai ales la bolnavii pana la 40 de ani . +a fi tratata
chirurgical cand hemoragia este mare , cand nu se opreste si e#ista pericolul de colaps , la bolnavii
trecuti de 42-20 de ani si in cazul in care s-a repetat . $ratamentul chirurgical al hemoragiei se face
astfel :
-repaus la pat , liniste , calmarea bolnavului "
-i se prescrie o dieta severa care consta in apa rece cu lingurita ! "
-se combat varsaturile si greturile cu antiemetice "
-perfuzii cu masa eritrocitara sau transfuzii cu sange , repetate in raport cu cantitatea de sange
pierduta si cu starea bolnavului "
-se administreaza hemostatice vitamina U , vitamina C , adrenostazin , venostat ! "
-se aplica o punga cu ghiata pe regiunea epigastrica "
-se urmareste pulsul si tensiunea arteriala "
-se vor cerceta hemoglobina , hematocritul , hemoleocograma "
-ulterior se va trata anemia .
Perforatia ulcerului se trateaza chirurgical . Cu cat se opereaza mai repede , cu atat e#ista mai multe
sanse de a salva bolnavul . Pana la inceperea interventiei se aplica o punga cu ghiata pe abdomen si se
trece la antibiotice . 8u se vor administra calmante de tipul -orfine . Perforatia acoperita pune grele
probleme de diagnostic .
%lcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala
Stenoza functionala se trateaza medical folosind antisapsmodice , antiacide , spalaturi gastrice .
Stenoza cicatriceala impune un tratament chirurgical " daca stenoza este avansata si au aparut semne
de deshidratare si denutritie , se va proceda in prealabil la corectarea acestora .
-alignizarea ulcerului are o indicatie chirurgicala absoluta . Complicatiile tratamentului chirurgical
sunt : obstructia ansei aferente , gastrita de reflu# biliar , sindrom dumping , anemie , sindromul
Follinger *llison , malabsorbtie , etc .
Capitolul III
Oolul asistentei medicale in ingri,irea pacientului
cu ulcer gatsrio-dudenal in
spital
III.1 Ingri,iri generale acordate de catre asistenta medicala in spital
Asistenta medicala , a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor optime de ingri,ire a bolnavilor
are urmatoarele atributii :
-de ingri,ire madicala propriu-zisa "
-igienico-saniatre
-organizatorie "
-gospodaresti .
Asistenta medicala are urmatoarele obligatii :
-asigura toate ingri,irile prescrise "
-participa la e#aminarea bolnavului "
-preleveaza produse bilogice si patologice "
-pregateste bolnavul din punct de vedere fizic prin igiena acordata acestuia spalare , taierea
unghiilor ! "
-pregateste bolnavii pentru e#aminari radiologice "
-asigura tratamentul prescris de catre medic , urmareste toate complicatiile si accidentele afectiunilor
si tratamentelor aplicate .
Bbiectivele asistentei medicale in ingri,irea pacientului cu ulcer gastro-duodenal sunt :
1.Pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic , asigura repausul la pat 1/-14 ore pe zi , repaus
obligatoriu , postprandial in perioada dureroasa .
/.Prelungirea perioadelor de remisiune in faza dureroasa .
..Pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii , nevoilor sale calitative si
cantitative , sa-l informeze asupra regimului pe care ar trebui sa-l respecte .
4.Pacientul sa fie echilibrat psihic : pregatirea pacientului pentru tehnici de ingri,ire , e#plorare ,
tehnici de rela#are , pozitii antalgice .
2.*ducatia sanitara : sa respecte regimul alimentar .
In pregatirea pacientului pentru tehnici de ingri,ire sau e#plorare asistenta medicala va avea gri,a ca
bolnavul sa fie informat psihic in ce consta aceasta tehnica .
Pregatirea pacientului pentru gastroscopie
Scop : -diagnostic
-terapeutic tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive , tratament cu laser ,
polipectomie !
-ateriale necesare :
-masti sterile , sorturi de cauciuc , comprese sterile , tavita renala , substante anestezice 9ilina ,
8ovocaina ! , manusi sterile , recipiente cu substante dezinfectante , ochelari de protectie "
-medicamente trusa antisoc ! "
-seringa de / ml de unica folosinta "
-gilcerina sterila pentru lubrefiere tubului gastroscopului , sondelor "
-periute de citologie "
-pensa pentru prelevat proba bioptica si pensa anatomica "
-recipient cu formol , pentru tesutul prelevat "
-solutie si recipiente pentru testul ureazei , in vederea determinarii prezentei :elicobaterului p?lori .
Pregatirea psihica si fizica a pacientului :
-asistenta trebuie sa-l incura,eze , sa favorizeze Grelatia de la fiinta umana la alta fiinta umanaH "
-se evalueaza gradul de an#ietate a pacientului datorita fricii de investigatie , frica de diagnostic
grav , frica de durere ! "
-asigura un climat calm de caldura "
-asigura un climat de intelegere empatica printr-o comunicare eficace "
-asistenta ii e#plica efectele dezagreabile ale investigatiei , ca sa stie la ce sa se astepte ! , rugandu-l
ca sa le depasesca , pentru a putea coopera in timpul e#aminarii "
-prin discutia competenta cu pacientul , asistenta culege date pentru depistarea unor manifestari de
dependenta , iar problemele indentificate an#ietate severa , risc de alergii , tahicardii si altele !
asistenta le va comunica medicului , care va indica medicatia necesara "
Asistenta :
-va administra medicatia recomandata interventie cu rol delegat ! pentru sedarea pacientului sau
pentru prevenirea unor incidente-accidente "
-pentru buna pregatire fizica a pacientului , asistenta ii va e#plica importanta golirii si curatirii
complete a stomacului astfel : il anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de e#aminare
si in seara precedenta investigatiei " in seara zilei precedente se efectueaza pacientului la care
evacuareaV stomacului e deficitara o spalatura gatsrica cu apa calduta .
$ehnica de lucru :
-sedarea pacientului se face prin administratrea a cate o tableta de diazepam , in seara precedenta si la
nevoie si dimineata "
-cu 40-20 fe minute inainte de investigatie i se efcetueaza o in,ectie cu atropina , daca nu e#ista
contraindicatii ! , sau diazepam "
-inainte de inceperea investigatiei , asistenta efectueaza anestezia locala "
-se aseaza pacientul pe masa de e#aminare , in decubit lateral stang , pe o pernita tare .
)astroscopia se efectueaza cu doua asistente :
Asistenta I comunica cu pacientul , ii asigura pozitia capului in e#tensie fortata , tine tavita renala sau
ii sterge gura de secretii cu o compresa .
Asistenta II a,uat medicul la introducerea aparatului , lubrefiind gatsroscopul si prezentandu-i
instrumenetele .
Ingri,irea pacientului dupa tehnica :
-este suprevegheat inca o ,umatate de ora in camera unde a fost e#minat "
-se transporta in salon avand mare gri,a al cei cu hemoragie digestiva superioara in curs "
-va fi supravegheat atent timp de doua ore , urmarindu-se sa nu manance sa nu bea "
-pacientului care i s-a relevat biopsie este atentionat sa nu consume alimente fierbinti "
-daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri , la indicatia
medicului se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile .
Pregatirea produselor pentru laborator :
-se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala a produselor prelevate in vederea e#aminarii
histologice , se eticheteaza si se trimit urgent la laborator "
-la serviciul de endoscopie , asistenta analizeaza fragmentele bioptic tesul ureazei ! , in vederea
descoperirii prezentei :elicobacterului p?lori testul dureaza o ora ! .
Oeorganizarea locului de munca :
-se dezinfecteaza foarte bine gastroscopul timp de 4 minute )lutaraldehida sau CI(*9 distrug
virusul SI(A ! "
-se curata foarte bine de secretii e#teriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun dupa care se clateste
bine "
-interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele , astcfel incat
sa fie irigate produs dezinfectant "
-se periaza e#tremitatile endoscopului "
-se sterge aparatul cu solutie dezinfectanta apoi cu alcol de Q0 W care se evapora repede si
indeparteaza dezinfectantul "
-se usuca bine pentru a preveni o eventuala infectie nicotica ! "
-endoscopul si pensile bioptice se umplu cu silicon pentru ale prote,a "
-se stocheaza materialul curat intr-un dulap care trebuie dezinfectat zilnic :
-endoscopul trebuie pus intr-un camp steril , iar dimineata va fi dezinfectat din nou "
Incidente si accidente : dureri la deglutitie , subfebrilitati , dureri si tumefactia amigdalelor ,
hemoargie , sida .
In cazul in care pacientul nu a reusit sa evacueze continutul stomacal vom efectua spalatura gastric .
Spalatura gastrica
(efinitie : reperezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de e#udates si substante
straine .
Scop : therapeutic pentru evacuarea ciontinutului stomacal to#ic .
Indicatii : Into#icatii alimentare sau cu substante to#ice , staza gastric insotita de procese fermentative
, pregatirea preoperatorii e in interventiile de urgent sau pe stomac sau pentru pregatirea e#amenului
gatsaroscopic in cazul nostru .
-ateriale necesare :
-de protectie : doua sorturi din material plastic , musama , traverse , prosoape "
-sterile : sonda gastric 1aucher , doua seringi de /0 de ml , casoleta cu manusi de cauciuc , pensa
hemostatica "
-nesterile : cana de sticla de 2 l , palnie , apa calda la /2-/3W , recipient pentru captarea lichidului ,
scaun "
-medicamente : carbune animal sau alt antidote la indicatia medicului .
Pregatirea psihica si fizica a pacientului :
-psihic : se anunta si se e#plica importanta e#amenului si a colaborarii sale "
-fizic : se aseaza pacientul pe scaun si se prote,eaza cu un prosop in ,urul gatului , se aseaza sortul de
cauciuc , I se indeparteaza proteza dentara daca este cazul ! si I se ofera tavita renala fiind rugat sa si-
o tine sub &arbie pentru captarea salivei si imobilizarea pacientului ! .
$ehnica de lucru :
-asistenta se spala pe maini , imbrac manusile sterile si sortul de cauciuc "
-umezeste sonda , se aseaza in dreapta pacientului si ii fi#eaza capul intre mana si torace "
-cere pacientului sa deschida gura sis a respire adanc "
-introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii ,
invitand pacientul sa inghita "
-prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere a,unge in stomac la
maraca,ul 40-20 cm la arcada dentara ! "
-la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui pacientului "
-se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia "
-se ridica palnia deasupra capului pacientului "
-inainte ca ea sa se goleasca complet , se coboara cu .0-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie
verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac "
-se goleste continutul palniei in vasul collector
-se repeta operatia pana ce lichidul este curat , limpede , fara restutri alimentare sau substante straine "
-se indeparteaza palnia si se penseaza capautul liber al sondei dupa care se e#targe cu atentie , pentru
a se impedica scurgerea continutului ei in faringe , de unde ar putea fi aspirat de pacient .
Ingri,irea ulterioara a pacientului :
-I se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura "
-se sterg mucozitatile de pe fata si barbie "
-se indeparteaza tavita renala si sortul "
- se aseaza pacientul in pozitie comoda "
Se noteaza in foaia de observatie tehnica efectuata .
(e stiut :
-daca apare senzatia de greata si varsatura se indica respiratie profunda sau se face anestezia
faringelui "
-sonda poate a,unge in laringe , pare refle#ul de tuse , hiperemia fetei , apoi cianoza caz in care se
retrage sonda "
-sonda se poate infunda cu resturi alimentare se indeparteaza orin insuflatie de aer cu seringa ! "
-se pot produce bronhopneumonii de aspiratie .
III./ Ingri,iri speciale in ulcerul gastro-duodenal
In cazul acestor pacienti cu boala ulceroasa , asistenta medicala va acorda ingri,iri speciale :
-asigura repausul fizic si psihic al pacientului 1/-14 ore pe zi , repaus la pat , repaus obligatoriu
postprandial ! in perioada dureroasa "
-asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii , alimentatia
fiind repartizata in 2-= mese pe zi , astfel :
I In faza dureroasa pacientii vor consuma supe de zarzavat strecurate , lapte indoit cu ceai , la care
treptat se adauga supa crema de zarzavat , piure de zarzavat , sufleuri , soteuri , branza de vaci , paine
veche , fainoase fierte in lapte si mai apoi carne fiarta de pasare sau vita "
I In faza de acalmie sunt permise laptele dulce , fainoase fierte in lapte , ou fiert moale sau sub forma
de ochi romanesc , carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar , paine veche de o zi , supe de zarzavat ,
legume sub forma de piureuri , sufleuri , biscuit , fructe coapte "
I %rmatoarele alimente sunt interzise : laptele batut , iaurtul , carnea grasa , legumele tari varza ,
castraveti , fasole ! , painea neagra , cafeaua , ciocolata , supele de carne , sosuri cu pre,eli , alimente
reci sau fiebinti .
-pregateste pacientul fizic si psihic pentru e#plorari functionale si il ingri,este dupa e#aminare
e#amenul radiologic cu sulfat de bariu , fibroscopie esogatroduodenala cu biopsie , chimism gastric ,
recolteaza materiile fecale pentru proba Adler ! "
-administreaza medicatia prescrisa respectand ritumul si modul de administrare : medicatia
antisecretorie inaintea meselor , medicatia acida si alcalinizanta la una doua ore dupa mese " pentru a
evita recidivele este necesara eradicarea germenului :elicobacter p?lori prin administrarea unui
antibiotic adecvat "
-supravegheaza functiile vitale puls , tensiune arteriala , frecventa cardiaca , temperatura ! , daca
e#ista semne de deshidratare , scaunul , greutatea corporala si-le noteaza in foaia de observatii "
-face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele e#cretate diureza ! "
-pregateste pacientul preoperator in cazul necesitatii interventiei chirurgicale "
-educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor scaunul melenic , caracterul durerii , in
caz de perforatie , varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica ! "
-previne tromboflebita in cazul in care pacientul este imobilizat mai multa vreme la pat , datorita
hemoragiei digestive superioare , asigurandu-I pozitia corecta a picioarelor "
-educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si sa renunte la obiceiurile daunatoare
alcool , tutun !"
In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal va fi nevoie de administrare medicamentoasa pe cale
parenterala , astfel se va folosi tehnica perfuziei .
$ehnica pefuziei
(efinitie M reprezinta introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a organismul
Scop : hidratearea si mineralizarea organismului , administrearea medicamentelor , depurativ ,
diluand si favorizand e#cretia din organism a produsilor to#ici , completarea proteinelor sau a altor
component sanguine , alimentatia pe cale parenterala
-ateriale necesare :perfuzor ambalat de unica folosinta ! , branule , garou , pentru dezinfectia
tegumentului : tampoane cu alcool , manusi sterile , solutii de perfuzat
$ehnica de lucru : , pregatirea bolnavului fizic si psihic , spalatura mainilor, se imbraca manusile
sterile , se monteaza aparatul de perfuzat si se lasa lichidul sa circule prin tub pentru indeparatrea
aerului , se alege vena , se leaga garoul , se cuarata locul cu alcool medicinal , se introduce acul ,
branula in vena , se scoate garoul si se fi#eaza barnula cu omnifi# , se ataseaza perfuzorul la branula
si se fi#eaza o arat de flu# , se ataseaza perfuzorul la branula si se fi#eaza o rata de flu# de 30 picaturi
@ minut , se schimba punga cu solutie de pefuzat inainte de golirea precedentei .
P*O1%FBO
Capitolul I+
Plan de ingri,iri
Probleme potentiala la un pacient cu ulcer gastro-duodenal

POB&'*-A
B&I*C$I+* I8$*O+*8$II
OA$IB8A-*8$
(*'*)A$*
A%$B8B-*
(%O*O*
-observarea
pacientului
-calmarea
durerii
-recoltare de analize
-administrarea
medicatiei antalgice
-administare de
antibiotice dupa caz
-pozitia
antalgica
-observarea
intensitatii
durerii
-supraveghere
inclusiv a
functiilor
vitale
-durerea duce la
disconfort si creste
consumul de o#igen
A89I*$A$*
-observarea
pacientului
-pregatire
psihica
-administare de
medicatie specifica
an#ietatii dupa caz
-supraveghere
-evolutia
pacientului
-consiliere
psihica
-disconfort
(*1ICI$ (*
+B'%-
'IC:I(IA8
-face bilant
zilnic
-observarea
tegumentelor si
mucoaselor, a
semnelor de
deshidratare
-masurarea
diurezei in
functie de
starea
genereala a
pacientului
-administrare de
medicatie
parenterala
-supraveghere
-observarea
starii generale
-se actioneaza
rapid pentru a
scuti bolnavul
de efort si
oboseala
-duce la complicatii
OISC (*
CB-P'ICA$II
-educarea
pacientului
pentru a
recunoaste
semnele
complicatiilor
scaun
melenic ,
caracterul
durerii in caz
de perforatii ,
varsaturile
alimentare in
caz de stenoza
pilorica !
-pregatirea pentru
e#plorari
functionale
e#amen radiologic
baritat ,
fibroscopie
,esogastroduodenala
cu biopsie, chimism
gastric , recolatare
de materii fecale
-asigura
repaus fizic si
psihic
-asigura dieta
de protectie
gastrica in
functie de
pacient si
fazele de
evolutie ale
bolii
-administreaza
medicatia
prescrisa

CAF%' -1-
XC%'*)*O*A (* (A$*
8%-* PO*8%-* : 1 P
+AOS$A : 42 A8I
(A$A 8AS$*OII : 3.0..1Q3=
8A$IB8A'I$A$* : OB-A8A
O*'I)I* : BO$B(B9A
(B-ICI'I% : localitatea :%SI ,,udetul +AS'%I
XPO*F*8$AO*A P*OSBA8*I
Pacientul 1 P in varsta de 42 de ani , greutate 3/ 5g , inaltime 1,=/ m , saten , ochi caprui .
+accinari curente efectuate . 8u este alergic la medicamente, nu prezinta deficiente motorii .
X-B$I+*'* I8$*O8AOII
-durere epigastrica insotita de pirozis cu iradiere in spate , senzatie de foame , varsaturi alimentare
postprandiale consum de bauturi alcoolice ! cu miros acid , an#ietate , hiperaciditate , tulburari de
somn .
XIS$BOIC%' &B'II
Pacientul 1 P in varsta de 43 de ani se interneaza cu durere epigastrica insotita de pirozis cu iradiere
in spate , stare generala usor alterata , varsaturi alimentare postprandiale consum de alcool , tutun ! cu
miros acid , an#ietate , hiperaciditate , tulburari de somn , apetit diminuat . &oala debuteaza in urma cu
2 zile . Pacientul este adus de familie si internat in sectia &oli Interne a Spitalului -unicipal :usi .
XA8$*C*(*8$*
:eredocolaterale M fara importanta
Patologice M hepatita to#ica /004 M consum alcool ! , deviatie a# coloana lombara '1-'4
XI81BO-A$II 1IFIC*
)reutate M 3/ 5g
Inaltime M 1,=/ m
Probleme vizuale M nu are
Probleme auditive M nu are
Semne particulare M nu prezinta
X*9A-*8 B&I*C$I+
-stare generala alterata
-tegumente usor palide , deshidratate
-tesut adipos P slab reprezentat
-aparat cardio-vascular P tahicardie
-aparat digestiv P apetit dmiminuat , abdomen dureros in epigastru , varsaturi alimentare
postprandiale , pirozis
-aparat uro-genital P oligurie
-sistem nervos central P dezvoltare psiho-motorie normal varstei
X*9A-*8%' APAOA$%'%I (I)*S$I+
-durere epigastrica cu iradiere in spate insotita de pirozis , senzatie de foame , varsaturi alimentare
abundente postprandiale cu miros acid , an#ietate , tulburari de somn insomnie !
In urma anamnezei si e#amenului clinic se emite diagnosticul de ulcer gastro-duodenal .
Se recomanda urmatoarele investigatii :
a. *#amenul radiologic simplu M semn care arata ca nisa care se prezinta ca o umbra pe
conturul stomacului sau pe duoden iar cand este vazuta din fata apare ca o pata persistenta .
- Semn radiologic indirect : prezenta unor pliuri convergente ale mucoasei catre nisa ,
spasmul musculaturii gastrice imitand un deget
- 'a ulcerul duodenal aspectul bulbului este sub diferite forme : ,,treflaH , ,,
ciocanH , ,,steaH , etc.
b. *#amene hematologice si biochimice :
1. :emoleucograma /. +S:P .0 mm@1h
-leucocite 11./00@mm .. %ree P 0,2 mg@d'
-neutrofile nesgmentate /A 4. Acid uric P 2A
-neutrofile segmentate 3QA 2. )licemie P => mg@d'
-euzinofile /A 3. :elicobacter P?lori - prezent
-:bP 11,/ g@d'
-:t P .0A
-$rombocite P140.000@ mm
X*+A'%AO*A ASIS$*8$*I -*(ICA'*
'a data de /=.0/./01. am preluat spre ingri,ire pacientul 1 P in varsta de 43 de ani . Culegera datelor
evidentiaza problemele gastrice si duodenale ale pacientului .
Acesta prezinta durere in epigastru care iradiaza in spate insotita de pirozis , varsaturi alimentare
postprandiale cu miros acid , an#ietate , tulburari de somn , activitate fizica redusa .
Coopereaza cu echipa medicala . In urma investigatiilor s-a confirmat diagnosticul de ulcer gastro-
duodenal .
$A P 100@30 mm
:g
A+P 100 b@min $ P .2,= C (P 200 ml@/4 h Scaun P 1@zi
+arsaturiP 4@zi

:elicobacter p?lori

XP'A8 (* I8)OIYIO* CAF 1
.
8*+BIA (IA)8BS$I
C (* 8%OSI8)
I8$*O+*8$II B&I*C$I+
(*'*)A$* A%$B8B-*
1 / . 4 2
8evoia de a
respira si a avea
o bun circulatie

(ispnee usoara -o#igen la
nevoie
-antibiotice
clindamicina!
-invat pacientul sa
respire corect
-supravegherea
somnului si a
comportamentului
bolnavului
-masurarea
functiilor vitale ,
observarea
intenstitatii durerii
-asezarea
pacientului in
pozitie semisezand
si decubit lateral
stanga
-umidificarea
aerului din
incapere
-in . zile pacientul
va respira eficient
8evoia de a
elimina
(eshidratare
varsaturi !
-antiemetici
metoclopramid!
-recoltare de
sange pentru
e#amene de
laborator si
scaun pentru
:elicobacter
p?lori
-monitorizarea
functiilor vitale si
notarea in 1B
-hidratarea
pacientului pe cale
parenterala solutii
perfuzabile !
-treptat se introduc
laptele integral ,
oua fierte moi ,
branza de vaci
-asigura repaus la
pat
-serveste pacientul
cu bazinet

-pacientul va fi
hidratat
corespunzator
1 / . 4 2
8evoia de a
manca si a bea
Inapetenta
varsaturi!
-administrarea
anitiemetice
metoclopramid!
-administrarea de
vitamine
-se reduce aportul
de alimente si se
administreaza
solutii perfuzabile
in primele zile
-asezarea
pacientului in
decubit lateral
stanga
-a,uta pacientul in
timpul varsaturilor
-educarea
pacientului sa
respire profund
-e#ploreaza
preferintele
pacientului asupra
alimentelor
permise sau
interzise
-dupa tratarea
varsaturilor
rehidrateaza
pacientul treptat cu
cantitati mici de
lichide
-pacientul va fi
hidratat si
alimentat
corespunzator
nevoilor sale
8evoia de a se
misca si de a-si
mentine o pozitie
posturala normal
Imobilitate
durere in
epigastru ,
adinamie !
-medicatie
antalgica
algocalmin la
nevoie !
-bolnavul face
putina miscare
-a,ut bolnavul sa
se imbrace ,
dezbrace , sa se
miste putin in pat
-e#plic importanta
mobilizarii si
riscurile
imobilizarii
escara !
-masez zonele care
sunt e#puse la
escare
-in .-4 zile
pacientul se va
deplasa singur
1 / . 4 2

8evoia de a
dormi si de a se
odihni
Insomnie
durere , an#ietate
!
-diazepam f I
-ii asigur
conditiile necesare
pentru odihna ,
liniste
-identifica nivelul
si cauza an#ietatii
-invata pacientul
sa practice tehnici
de rela#are ,
e#ercitii
respiratorii inainte
de culcare
-in doua zile
pacientul va avea
un somn linistit pe
timpul noptii
8evoia de a se
imbraca si
dezbraca
(ificultate in a se
imbraca si
dezbraca durere ,
adinamie !
-administrez
antalgice
algocalmin!
-e#ercitii moderate
-schimbarea
len,eriei de pat si
de corp la nevoie
-a,ut pacientul sa
se imbrace ,
dezbrace
-in /-. zile
pacientul se va
imbraca , dezbraca
8evoia de a-si
mentine
temperatura in
limite normale
:ipotermie


ZZZZZZ
-aerisesc foarte
bine camera
-masurarea
temperaturii la 3
ore
-mentinerea igienii
corporale
-revenirea
temperaturii la
valori normale in
/-. zile
8evoia de a fi
curat , ingri,it si
de a-si prote,a
tegumentele
(ificultate in a-si
acorda ingri,iri de
igiena durere,
adinamie !
ZZZZZZ
-a,ut bolnavul sa-
si faca igiena
personala
-ii pun la
dispozitie len,erie
le,era
-il a,ut sa-si
schimbe len,eria
de corp
-ii e#plic metoda
cea mai simpla de
imbracare
-in .-4 zile
pacientul va putea
sa-si faca singur
igiena
1 / . 4 2
8evoia de a evita
pericolele
An#ietate


ZZZZZZ
-asigura adaptarea
pacientului la noul
mediu
-asigura conditii
de mediu adecvate
pentru a evita
pericolele prin
accidentare
-in /-. zile
pacientul va fi
linistit
8evoia de a
comunica cu
semenii
Confuzii

ZZZZZZ
-linisteste
bolnavul cu
privire la starea sa
-invata bolnavul
sa utilizeze
mi,loacele de
comunicare in
functie de
diagnostic
-pacinetul devine
mai sociabil
8evoia de a
actiona dupa
credintele si
valorile sale
(ificultate de a
participa la
actiunile religioase


ZZZZZZ
-mobilizare
-vizita
apartinatorilor
-asigurarea
intimitatii pentru
a-si realiza
obiectivul
-in .-4 zile sa
poata actiona dupa
credintele sale
8evoia de a se
realiza
(ificultate in a lua
decizii lipsa de
cunoastere a
controlului
evenimentelor !


ZZZZZZ
-atmosfera
rela#anta in salon
-a,uata pacientul
in cunoasterea si
reevaluarea
capacitatilor sale
-observa reactiile
pacientului la
luarea deciziilor
-il convingede
importanta lor si
de
responsabilitatile
care ii revin
-pacient echilibrat
psihic
1 / . 4 2
8evoia de a se
recreea
(ificultate in a
desfasura activitati
recreative durere
in epigastru !
-administrez la
indicatia
medicului
medicatia
prescrisa
-asez pacientul in
pozitie antalgica
-planifica activitati
recreative
-in 4 zile durerea
se va diminua
8evoia de a
invata , a
descoperi
Cunostinte
insuficiente despre
boala
ZZZZZZ
-ii dau notiuni
simple despre
boala
-ii fac educatie
sanitara
-pacientul trebuie
sa cunoasca
notiuni despre
boala
X*+A'%AO*A SI AY%S$AO*A P'A8%'%I (* I8)OIYIO*
(ISP8** :
-in a doua zi de la inceperea planului de ingri,ire pacientul respira mai usor .
I8AP*$*8$A :
-dupa cateva zile de la interventiile asistentei , bolnavului ii revine apetitul , mananca cu placere , bea
suficiente lichide
PIOBFIS :
-obiectiv atins dupa 4 zile senzatia de arsura dispare usor .
I8SB-8I* :
-dupa . zile bolnavul are un somn destul de linistit noaptea, iar ziua doarme /-. ore .
A(I8A-I* , I-B&I'I$A$* :
-in patru zile pacientul se deplaseaza singur , nu mai ameteste , se spala , se echilibreaza fara a,utor .
(%O*O* :
-dupa administrarea medicatiei specifice ulcerului gastro-duodenal si al antalgicelor , durerea
diminueaza treptat .
'IPSA (* C%8BS$I8$* :
-bolnavul este dornic sa afle cum poate evita o noua imbolnavire "
-pune intrebari despre boala si tratament .
X$OA$A-*8$

/=.0/-/.0../01.
)lucoza 10A 200ml , i.v
+it. &1 f I , i.v
+it. &3 f I , i.v
-etoclopramid f I , i.v
[uamatel , fl I
Clindamicina 10mg in 4 doze i.m. sau .i.v
Oanitidina . cp@zi
-etoclopramid .cp@zi
-etronidazol fl II i.v@1/ h

/.0.-3.0../01.
Clindamicina 10mg in 4 doze i.m
[uamatel .cp@zi
-etoclopramid .cp@zi
-etronidazol .cp@zi
Bmeprazol .cp@zi
Scobutil .cp@zi
Oegim alimentar
=.0.-10.0../01.
Clindamicina 10mg /cp@zi
[uamatel .cp@zi
-etoclopramid .cp@zi
-etronidazol .cp@zi
Bmeprazol .cp@zi
Scobutil .cp@zi
Oegim alimentar
X*+A'%AO* 1I8A'A
Pacientul 1 P in varsta de 42 ani se interneaza in sectia de boli interne a -unicipiului :usi cu
urmatoarele simpotme : durere in epigastru , pirozis , varsaturi alimentare , an#ietate , insomnie si stare
generala influentata . Oamane spitalizat 1/ zile , perioada in care , primeste tratament cu antibiotice ,
antiacide , inhibitori ai pompei de protoni , antiemetice , anticolinergice , vitamine .
In data de 10.0../01. se e#terneaza cu urmatoarele recomandari : repaus fizic si psihic , evitarea
frigului , umezelii , continuarea tratamentului prescris , regim alimentar strict , nu se va consuma alcool
, tutun , si va reveni la control medical peste o luna .
XS$A&I'IO*A )OA(%'%I (* (*P*8(*8$A
8
O.
CO
$.
8*+BIA 1%8(A-*8$A'A POB&'*-A S%OSA (*
(I1IC%'$A$*
)OA(%' (*
(*P*8(*8$A

1.
8evoia de a respira si de a avea
o buna circulatie :ipotermie
(ureri epigastrice
cu iradiere in spate

\ dependent
/.

8evoia de a elimina (eshidratare +arsaturi

\ dependent

..

8evoia de a manca si a bea

Inapetenta
(ezechilibru neuro
vegetativ ,
slabiciune
\ dependent

4.
8evoia de a se misca si a avea o
buna postura

Imobilitate
(urere in
epigastru,
adinamie
] dependent

2.
8evoia de a dormi si de a se
odihni

Insomnie (urere , varsaturi \ dependent

3.
8evoia de a se imbraca si
dezbraca
(ificultate in a se
imbraca si
dezbraca
(urere , adinamie

^ dependent

=.
8evoia de a-si mentine
temperatura in limite normale

:ipotermie

+arsaturi

\ dependent
>. 8evoia de a fi curat , ingri,it
si de a-si prote,a tegumentele
(ificultate in a-si
acorda ingri,iri de
igiena
(urere , adinamie

\ dependent
Q.
8evoia de a evita pericolele An#ietate An#ietate ^ dependent
10. 8evoia de a comunica cu
semenii Confuzie
8eadaptare la
situatie ,
deshidratare

^ dependent
11. 8evoia de a actiona dupa
credinte si valori An#ietate An#ietate

^ dependent
1/.
8evoia de a se realiza
(ificultate in a lua
decizii
'ipsa de
cunoastere a
evenimentelor

] dependent
1..
8evoia de a se recrea
(ificultate in a
desfasura
activitatile
recreative
(urere in
epigastru

\ dependent
14.

8evoia de a invata , de a
descoperi
Insuficienta in
cunoasterea bolii
'ipsa de
cunoastere a
mi,loacelor ce se
pot folosi pentru
a-si mentine
sanatatea
\ depednet