Cap. 4 .

MECANISME, FLUXURI SI CICLURI FINACIARE

4.1. Noiunea de circuit financiar
4.2. Fluxuri de lichiditati in cadrul circuitelor financiare
4.3. Circuitele financiare
4.4. Elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie
4.1. NOIUNEA DE CIRCUIT FINANCIAR
Circuitele fiaciare!
iau nastere prin interactiunea fluxurilor nascute din operatiuni n care intervin resurse
banesti afectate nevoilor unei fire! pe orice perioada de tip"
o operatiune nu contine circuite financiare dec#t daca ea face sa intervina o iscare de
lichiditati banesti n contrapartida unui activ financiar transmisibil pe o piata"
pri"ite #i puct #e "e#ere al peri$a#ei #e ti%p, #efii%!
circuite pur fiaciare!
vizeaza resurse banesti afectate nevoilor pe termen lung"
circuite %$etare!
vizeaza resurse banesti afectate nevoilor pe termen scurt.
Caracteri&tici ale circuitului financiar $
&pa'ialitate! ine seaa de toate activit%ile econoice ce se produc ntr&un cadru
'eo'rafic definit (ara! re'iune etc)"
te%p$ralitate! activitatea econoic% se desf%*oar% n tip! continuu! dar se analizeaz%
periodic"
tra(ac'i$alitate! au loc schiburi de valori care stau la ori'inea apariiei valorii
ad%u'ate$
fluxuri reale (bunuri *i servicii)"
fluxuri onetare"
#ia%ic)! circuitele reprezint% o econoie n i*care$
circuitul nu este niciodat% nchis"
se nasc continuu fluxuri care piedic% ntoarcerea exact la punctul de plecare"
%acr$ec$$%ie! circuitele se intersecteaza la nivelul operaiunilor acroeconoice! pe
piata! unde se nasc interdependente.
Circuitul fiaciar!
Defiitie! repre(ita fluxul de lichiditati #eter%iat #e #iferite decizii financiare &i e*pri%a
relatiile #itre #i"er&i a+eti ec$$%ici.
,articipa'ii la circuitele fiaciare!
acionari"
ana'eri"
institutiile financiare"
statul.
Ac'i$arii!
pozitia fata de capital$
dein%tori de actiuni"
proprietari de societ%i coerciale"
pozitia fata de riscuri$
i*i asu% riscul de capital *i de remuneraie a acestuia"
obiectiv$
axiizarea valorii titlurilor *i a reuneraiei capitalului.
Maa+erii!
1
pozitia fata de capital$
sunt cei care&*i asu% obli'aia de a 'estiona averea acionarilor! confor intereselor
acestora"
exista un siste de control care face ca ana'erii sa nu se poata abate de la o 'estionare
responsabila fata de actionari! ntruc#t ei sunt andatati ai acestora.
pozitia fata de riscuri$
i*i asu% riscul de gestionare a capitalului"
obiectiv$
axiizarea valorii titlurilor *i a reuneraiei capitalului.
+a arile societati coerciale pe actiuni! obiectivele conducatorilor sunt! adesea! diver'ente de ale
actionarilor$
abii participanti la circuitul financiar uraresc maximizarea valorii ntreprinderii;
caile de urat pot fi diferite$
actionarii = distribuirea dividendelor :
conduce la satisfacerea cerintelor de reuneratie ale actionarilor!
la tendinta de pastrare a actiunilor !
oferta scazuta de titluri pe piata! ceea ce se repercuteaza asupra cursului bursier!
urarea este scaderea valorii de piata a ntreprinderii!
aceasta inseana icsorarea capacitatii de autofinantare si a cresterii econoice"
managerii = reinvestirii unei parti nsemnate a profitului:
cresterea capacitatii de autofinantare!
cresterea econoica! cu pretul reducerii lichiditatilor actionarilor! ceea ce poate provoca
neultuiri acestora!
tendinta de a vinde actiunile! odificarea raportului ntre cerere si oferta de actiuni! de
unde posibilitatea scaderii cursului bursier !
prin urare! scaderea valorii de piata a ntreprinderii .
I&titutiile fiaciare
pozitia fata de capital$
reunerarea capitalului bancar nu ine seaa de rezultatele activit%ii ntreprinderii!
dob#nda la pruut trebuie pl%tit% indiferent daca ntreprinz%torii au profit sau nu"
pozitia fata de riscuri$
*i asu% riscuri pentru care pretind o reuneraie a capitalului oferit"
uraresc$
obtinerea dob#nzii contractuale si
recuperarea capitalului.
Ri&curi ale i&titutiil$r fiaciare
ri&c #e #$-.#)!
fluctuatia ratei dobanzii$
# la hausse$ poate provoca pierderi de oportunitate pentru creantieri! care ar fi
putut sa&si plaseze capitalurile cu dob#nzi ai avanta,oase"
# la baisse$ poate aduce un c#sti' suplientar.
ri&c #e ifla'ie!
variaia preului! datorita proceselor inflaioniste! 'enereaza pierderea puterii de
cup%rare a capitalului ipruutat si recuperat ai tarziu"
ri&c #e fali%et al #e-it$ril$r
cel ai nsenat risc suportat "
senifica riscul de a nu&*i recupera capitalul din cauza insolvabilit%ii debitorilor"
protectie$
politica prudenta!
solicita clauze asi'uratorii n contractele ncheiate.
2
Statul
intervine la diferite nivele! prin$
politica fiscal%"
oferta de capital"
cererea proprie! care influeneaza coportaentul celorlali participani din econoie"
p$litica fi&cal)!
presupune perceperea ipozitului pe profit! a ipozitului asupra operaiunilor de
dezinvestire"
stiuleaza sau descura,eaza anuite cate'orii de operaiuni econoice sau a'eni
econoici"
efecte fiscale$ reunerarea capitalului reinvestit .
$ferta #e capital!
intervene prin -anca Nationala n stabilirea dob#nzii"
acorda subvenii! condiii privile'iate! credite ieftine & anuite tipuri de operaiuni! a'eni
econoici! persoane defavorizate! tineri .
4./. FLUXURI DE LIC0IDITATI IN CADRUL CIRCUITELOR FINANCIARE
1 pri%a fa(a!
a'entii econoici care au lichiditati le folosesc in cadrul ntreprinde pentru operatiuni
de investire"
aici se confrunta cererea de lichiditati din partea ntreprinderii cu oferta de lichiditati din
partea ofertantilor de capital"
in schibul lichiditatilor! ntreprinderea eite titluri sub fora actiunilor si
obli'atiunilor"
piata financiara$
este locul de nt#lnire a cererii cu oferta de capital"
este locul de intalnire a cererii cu oferta de titluri financiare (actiuni! obli'atiuni).
1 fa(a a #$ua!
conducatorii ntreprinderii decid alocarea fondurilor colectate cupar#nd active"
are loc un flux de lichiditati le'at de operatiunile de investire! prin care se procura active
coerciale! industriale sau financiare eise de alte ntreprinderi sau institutii financiare"
utilizarea activelor cuparate pentru activitati de productie! servicii sau coerciale
urareste obtinerea unor lichiditati viitoare! provenind din operatiuni de exploatare"
in acest context se produc$
fluxurile pozitive de lichiditati$ provin din activitatea de exploatare si de
dezinvestire"
fluxuri ne'ative de lichiditati$ provin din prelevari fiscale! reunerarea capitalului
si din noi operatiuni de investire.
Flu*uri 2 ca#rul circuitel$r fiaciare
Fluxuri financiare instantanee$
fluxuri reale (produse! active)"
fluxuri de lichidit%i (onetare)"
Fluxuri financiare periodice$
fluxuri de fonduri"
fluxuri de trezorerie ale firei.
13 Flu*urile reale
iau nastere in cadrul unui a+a4a%et c$tractual dintre fira *i alti a'enti econoici"
sunt i&tataee! se produc n oentul nre'istr%rii contabile a docuentelor de catre cei doi
parteneri"
consfintesc o tra(ac'ie asupra unui bun.serviciu.sua de bani"
3
reprezinta e*pre&ia "al$rica a tranzactiei dintre doi a'eni econoici! care are loc la o anuita
data$
transfer de proprietate a unui iobil! data prest%rii serviciului! data livr%rii sau a factur%rii de
arfuri!
data scadenei contractuale la pruut).
/3Flu*urile #e lic5i#it)'i 6%$etare3!
corespund pl%ilor din fluxurile reale"
pl%ile se fac! de re'ul%! n oneda tarii in care are loc activitatea firei! dar se pot conveni si
plati in alte valute.
73 Flu*urile #e tre($rerie!
se obtin prin evaluarea suelor fluxurilor de lichidit%i care se produc ntr&o perioad% data$
fluxuri de intrare"
fluxuri de ie*ire.
fluxurile de trezorerie pozitive si ne'ative pot fi utilizate! la deterinarea rentabilitatii
investitiilor! c#nd se iau n considerare cheltuielile initiale si veniturile viitoare actualizate.
43 Flu*urile #e f$#uri
constituie fluxuri poteniale de trezorerie:
un venit este un flux de fonduri nuai daca este urat de o ncasare"
o cheltuiala este un flux de fonduri nuai daca este urata de o plata"
tipuri de fluxuri de fonduri$
flux de fonduri necesare:
se identifica cu lichiditatile iobilizate$ active iobilizate! stocuri! cresterea
creantelor&clienti"
flux de fonduri de resurse:
se concretizeaza n cresterea lichiditatilor pe diverse cai$
scaderea creantelor&client"
pruuturi bancare etc
cate'orii de fluxuri de fonduri$
fluxuri de fonduri le'ate de ciclul de investire si de finantare$
nu se iau n considerare la calcularea capacitatii de autofinantare!
sunt concretizate n sua investitiilor nre'istrate n bilant"
fluxuri de fonduri interne$
corespund capacitatii de autofinantare! reprezinta diferenta dintre fluxurile reale
(venituri sau cheltuieli care fi'ureaza n contul de rezultate) si care au drept
contrapondere fluxuri de trezorerie"
fluxuri rezultate din decala,ul dintre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie.
4.7. C IRCUITEL E FINANCIARE
reprezint% baza dezvolt%rii oric%rei econoii"
asi'ur% echilibrul real al econoiei prin punerea la dispoziia acesteia a cantit%ii necesare de
oned%"
deterin% o ai are stabilitate econoic% prin realizarea unei repartiii optie a cantit%ii de
oned% ntre diferiii a'eni econoici.
Eficie'a circuitului fiaciar
este condiionat% de anuite cerine$
s% ntruneasc% un nu%r are de participani! plasai n condiii siilare de piata"
s% perit% r%sp#ndirea lar'% a inforaiilor despre costuri / transparena"
s% perit% intrarea.iesirea libera din circuit / deschiderea"
4
s% fie le'at de alte circuite cu iniu de restricii! pentru a se putea adapta n tip *i n
spaiu nevoilor a'enilor econoici / interdependena"
s% se refere in od coerent la bunuri! servicii! valori banesti / omogenitatea.
Cla&ificarea circuitel$r fiaciare
Circuite financiare priare$
finanare direct%$ capital propriu" capital pruutat"
finanare indirect%$ resurse ale instituiilor financiare" creane.
Circuite financiare secundare$ piaa onetara (bani in oneda nationala"valute)"
piaa financiara$ bursa" bursele de instruente derivate (futures).
4.7.1. Circuitele fiaciare pri%are
1. Fia'are #irect)
0ctive reprezent#nd capital propriu
0ctive reprezent#nd capital de pruut
2. Fia'are i#irect)
0ctive reprezent#nd resurse ale instituiilor financiare
0ctive reprezent#nd creane asupra clienilor bancari
1. Fia'are a #irect)
este ai rar nt#lnit%! vizeaz% sue ari! pe care o sin'ura institutie finaciara nu le poate oferi de
obicei"
aceast% tehnic% de finanare este proprie ntreprinderilor ari"
se concretizeaz% prin eiterea unui nu%r foarte are de hartii de valoare cu valoare noinal%
ic%(actiuni! obli'atiuni)! care se achiziioneaz% de c%tre un nu%r are de subscriitori"
sunt specifice pieelor secundare de valori (burse).
Fia'area #irect) creea() #$u) tipuri #e acti"e!
aciuni"
obli'aiuni.
1in punctul de vedere al i"e&tit$rului, aceste dou% tipuri de active se deosebesc! ,uridic *i
econoic$
aciunile creeaz% un drept de proprietate *i 'enereaz% un venit variabil"
obligaiunile reprezint% un drept de crean% *i 'enereaz% venituri fixe.
1in punctul de vedere al e%itetului, activele create n cadrul finan%rii directe se pot p%ri n
dou% 'rupe$
active care se inte'reaz% n capitalul propriu (aciuni)"
active care se inte'reaz% n capitalul de pruut (obli'aiuni).
a3 Acti"e fiaciare ite+rate 2 capitalul pr$priu
Ac'iuile !
principale active inte'rate n capitalul propriu"
reprezint% titluri f%r% valoare 'arantat%"
confer% dein%torilor dreptul de coproprietar *i de participare la repartizarea profiturilor"
dau nastere la doua fluxuri ipozabile$
cu ocazia obtinerii dividendelor anuale"
cu ocazia v#nzarii actiunilor.
exist% are varietate de aciuni! care s% r%spund% preferinelor investiturilor$
aciuni clasice! cu drept de vot"
aciuni cu dividend prioritar! f%r% drept de vot"
obli'aiuni convertibile n aciuni etc.
b) Acti"e fiaciare ite+rate 2 capitalul 2%pru%utat
2
O-li+atiuile!
i%pru%uturile $-li+atare!
sunt contractate de societ%ile coerciale *i de stat! alte or'anise ale statului / finan%ri pe
teren lun'"
se realizeaz% prin eisiunea *i v#nzarea de $-li+a'iui, care reprezint% titluri de crean% pentru
dein%tori *i titluri de credit pentru eiteni"
tipuri #e $-li+a'iui$ obli'aiuni clasice! cu dob#nd% fix% *i variabil%" obli'aiuni convertibile
etc"
/. Fia'are i #irect)
circuitele financiare prin care se asi'ur% finanarea indirect% a a'enilor econoici corespund
pieelor financiare de mici dimensiuni! prin$
suele an'a,ate"
nu%rul participanilor la o tranzacie"
nu%rul activelor care se creeaz%.
finanarea indirect% presupune obinerea surselor de la diverse instituii financiare specializate!
care ,oac% rolul de intermediari:
lucreaz% cu capitaluri proprii *i cu capitaluri de pruut"
3nstitutiile financiare specializate! bancare si nebancare! creeaza! n procesul finantarii indirecte!
doua tipuri de active$
resursele instituiilor financiare$
active monetare (oned%! cecuri! viraente! c%ri de credit)"
active lichide pe termen scurt: diverse plasaente disponibile la vedere! care pot fi
convertite n orice oent n i,loace de plat%"
creane asupra clienilor bancari$
toate cate'oriile de credite acordate ntreprinderilor sau persoanelor fizice.
4.7 ./ . Circuite fiaciare &ecu#are
Caracteristici$
foreaza pia'a fiaciara &ecu#ar)8
pietele sunt de dou% tipuri$
piee onetare"
piee financiare.
lichiditatea activelor create prin circuite priare creste prin interediul circuitel$r &ecu#are$
titlurile sunt ai lar' r%sp#ndite la diferite cate'orii de dein%tori!
exist% o transparen% ai are a condiiilor de funcionare *i a interdependenei relaiilor
ce se stabilesc prin interediul circuitelor secundare.
,ie'ele %$etare
pornesc de la circulaia creanelor pe teren scurt"
se refer% la schiburile de bani ce n'lobeaza toate relaiile de pruut! bancare *i nebancare"
piaa onetar% cuprinde$
piaa interbancar% *i ipotecar%"
procedeele de refinanare"
intervenia b%ncii centrale asupra pieei onetare.
,ie'ele fiaciare
reprezint% ansablul de piee pe care titlurile pe teren lun' sunt schibate contra oned%"
nu sunt rezervate nuai speciali*tilor! spre deosebire de pieele onetare"
se distin' dou% tipuri de piee financiare$
pia'a -ur&ier)! speculativa! investitii"
pia'a i&tru%etel$r fiaciare (futures)$ ur%re*te acoperirea potriva riscului!
evitarea unei pierderi poteniale de randaent sau de capital.
4
4.4. ELA9ORAREA TA9LOULUI FLUXURILOR DE TRE:ORERIE
arata$
n ce %sur% activit%ile firei au afectat lichiditatea acesteia! %surat% prin fluxurile de
nuerar"
relaiile dintre fluxurile de nuerar provenite din activitatea productiv%! cele provenite
din investiii *i cele provenite din operaii financiare.
a4uta n obinerea r%spunsurilor la ur%toarele ntreb%ri$
dac% fira 'enereaz% sua de bani lichizi necesar% pentru achiziionarea de active fixe
pentru dezvoltare"
dac% rata de cre*tere a ntreprinderii este at#t de rapid% nc#t este necesar% finanarea din
surse externe! at#t pentru eninerea nivelului de activitate productiv%! c#t *i pentru noile
investiii n active fixe"
dac% fira dispune de fluxuri de nuerar n exces! astfel nc#t acestea s% fie utilizate
pentru plata datoriei externe din perioadele anterioare sau pentru investiii n noi produse"
&tructura #$cu%etului!
tabloul fluxurilor de nuerar este copus din trei p%ri! fiecare corespunz#nd unui tip de
activitate ce are ipact asupra unei surse sau a unei utiliz%ri de lichidit%i$
activitatea productiv%"
activitatea de investiii"
activitatea financiar%.
a. Acti"itatea #e pr$#uctie $
lichidit%ile 'enerate de activit%ile productive sunt! n 'eneral! asociate cu contul de profit *i
pierderi"
profitul net nu relev% ntre'ul ipact al deciziilor operaionale asupra fluxurilor de nuerar! din
ur%toarele dou% otive$
profitul net se obine prin sc%derea unor cheltuieli care nu iplic% nuerar! cu ar fi
cheltuielile cu aortizarea activelor fixe tan'ibile *i intan'ibile (iobiliz%rilor corporale *i
necorporale) "
conturi! precu facturile de ncasat! stocurile *i facturile de onorat! care sunt incluse n
capitalul de lucru (fondul de rulent) sunt direct influenate de deciziile operaionale"
schib%ri n soldurile acestor conturi vor afecta poziia financiar% a firei (dac% soldul
unuia dintre aceste trei conturi cre*te! rezultatul este o sc%dere a celui de&al patrulea cont din
capitalul de lucru! cel de lichidit%i)"
5ezulta ca! in fiecare din aceste cazuri! contul de profit *i pierderi trebuie a,ustat! pentru a
reflecta n od corect consecinele activit%ii productive asupra lichidit%ii firei.
-. Acti"itatea #e i"e&ti'ii $
achiziionarea sau v#nzarea de active au consecine asupra fluxului de nuerar"
fluxurile de nuerar rezultate n ura acestor activit%i sunt nre'istrate la rubrica activiti de
investiii din tabloul fluxurilor de nuerar"
c. Acti"itatea fiaciara
firele *i finaneaz% investiiile prin eisiunea de titluri financiare (vanzare)$
eisiunea de aciuni"
eisiunea de obli'aiuni"
analo'! retra'erea unor obli'aiuni sau achiziionarea unor aciuni au ca rezultat o reducere de
capital"
costurile iplicate de instruentele financiare folosite de fir%! altele dec#t datoriile! sunt
nre'istrate ca activit%i financiare n tabloul fluxurilor de nuerar$ plata dividendelor pentru aciunile
ordinare"
6
C$&truirea ta-l$ului flu*uril$r #e u%erar!
Etape!
i#etificarea p$(i'iil$r #e -ila' care au 'enerat fluxuri de nuerar *i a acelora care au
utilizat fluxuri de nuerar"
f$l$&irea if$r%a'iil$r referit$are la &ur&ele ;i utili()rile #e f$#uri, pentru a construi
tabloul fluxurilor de nuerar n for% final%.
1) 3dentificarea poziiilor de bilan care au 'enerat fluxuri de nuerar *i a acelora care au utilizat fluxuri
de nuerar $
presupune analiza surselor *i utiliz%rilor de fonduri"
se deterin% odific%rile survenite la fiecare cont din bilanul contabil! fiecare odificare fiind
nre'istrat% fie ca o surs%! fie ca o utilizare! confor ur%toarelor re'uli$
&ur&e (cre*tere de nuerar)!
orice cretere de pasiv.
orice scdere de activ.
utili()ri (sc%dere de nuerar)!
orice scdere de pasiv.
orice cretere de activ.
A&tfel!
la sursele de fonduri se pot include$
pruuturile bancare *i profiturile acuulate"
suele rezultate din v#nzarea de active! din ncas%ri *i chiar din retra'eri din contul de
lichidit%i.
la utilizri se pot include$
achiziionarea de active fixe"
cre*terea stocurilor sau contului de facturi de ncasat"
plata datoriilor bancare.
7ua surselor de fonduri trebuie s% fie e'al% cu sua utilizrilor de fonduri.
2) Folosirea inforaiilor referitoare la sursele *i utiliz%rile de fonduri
const% n construirea tabloului fluxurilor de nuerar"
fiecare schibare intervenit% n bilanul contabil este clasificat% dup% provenien%! adic%$
provenind din activitatea productiv%"
provenind din investiii pe teren lun' sau
provenind din activit%i financiare.
ELA9ORAREA TA9LOULUI FLUXURILOR DE TRE:ORERIE
Necesitatea utiliz%rii tabloului fluxurilor de trezorerie rezulta din uratoarele considerente$
tabloul fluxurilor de trezorerie este un document de sintez, care explica variaia trezoreriei"
trezoreria reprezint% unul dintre principalii indicatori utilizai n analiza financiar%$
pe teren scurt$ %soar% solvabilitatea"
pe teren lun'$ %soar% nevoile de finanare"
trezoreria %soara s%n%tatea financiara a firei (vulnerabilitatea)! prin diensiune si sen
(8.9).
13 Flu*urile #e tre($rerie ale acti"it)'ii #e e*pl$atare
0ctivit%ile de exploatare sunt principalele activit%i 'eneratoare de venituri din fira! respectiv
incasari.
:%riea trezoreriei de exploatare este un indicator cheie al %surii n care$
ntreprinderea a de'a,at! prin exploatarea sa! suficiente fluxuri de trezorerie"
fluxurile de trezorerie sunt necesare pentru$
;
a enine capacitatea de exploatare"
a rabursa pruuturile"
a v%rsa dividende"
a realiza noi investiii.
Calculul fluxurilor de trezorerie aferente activit%ii de exploatare se poate face prin$
%et$#a #irect)!
utilizeaza suele din ncas%ri *i pl%ti de fonduri brute"
%et$#a i#irect)$ rezultatul net este corectat cu$
influena operaiilor care nu au caracter onetar"
orice raport sau re'ularizare a ncas%rilor sau pl%ilor trecute sau viitoare! presupuse de
exploatare"
eleente de venituri sau de cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaz%
investiiile sau finanarea.
Forarea f luxuril or de trezorerie ale exploat%rii $
incas%rile care decur' din v%nzarea bunurilor *i serviciilor"
incas%rile care provin din redevene! onorarii! coisioane *i alte venituri"
pl%ile privind furnizorii *i salariaii"
pl%ile de ipozite! except#nd cazurile c#nd ele vizeaz% activit%ile de investiii sau de finanare.
/ 3 Flu*urile #e tre($rerie ale acti"it)'ii #e i"e&ti'ii
Fluxurile de trezorerie ale activit%ilor de investiii ofer% inforaii privind aniera n care
ntreprinderea si asi'ur%$
continuitatea"
dezvoltarea"
deci in ce asur% plile au fost efectuate pentru achiziionarea de active destinate s% 'enereze
venituri *i fluxuri de trezorerie viitoare.
Forarea fluxurilor de trezorerie ale activit%ilor de investiii$
pl%i efectuate pentru achiziionarea de iobiliz%ri corporale *i necorporale! alte active pe teren
lun'! cheltuielile de dezvoltare capitalizate *i pl%ile iplicate de iobiliz%rile produse de ntreprindere
pentru sine"
incas%ri care decur' din v#nzarea de iobiliz%ri corporale *i necorporale! alte active pe teren
lun'"
pl%i efectuate pentru achiziionarea de titluri de participare *i titluri de crean% ale altor
ntreprinderi! precu *i pl%i efectuate pentru achiziionarea de titluri de participaie"
incas%ri din v#nzarea de titluri de participare *i de titluri de crean% ale altor ntreprinderi"
avansurile de trezorerie *i pruuturi acordate"
incas%ri care decur' din rabursarea avansurilor *i pruuturilor acordate.
7 3 Flu*urile #e tre($rerie ale acti"it)'ii #e fia'are
0ctivit%ile de finanare antreneaz% schib%ri n %riea *i structura capitalurilor proprii *i
capitalurilor pruutate ale firei.
Forarea f luxuril or de trezorerie ale activit%ii de finanare $
incas%rile din eisiunea de aciuni *i de alte instruente ale capitalurilor proprii"
v%rsaintele efectuate pentru achiziionarea aciunilor proprii ale firei"
incas%ri din eisiunea de pruuturi obli'atare! pruuturi statuare! bilete de trezorerie! de
titluri de pruut ipotecar sau a altor titluri de pruut pe teren scurt sau lun'"
rabursarea sub fora de lichidit%i a suelor pruutate.
7e intocesc tablourile fluxurilor de trezorerie aferente$
<abloul privind Fluxurile de trezorerie ale exploat%rii"
<abloul privind Fluxurile de trezorerie ale activit%ii de investiii"
=
<abloul privind Fluxurile de trezorerie ale activit%ii de finanare"
<abloul privind >ariatia trezoreriei /?<.
1in calculele efectuate rezult%$
nivelul fluxului de disponibilit%i"
valoarea fluxului$ ne'ativ.pozitiv"
trendul in perioada analizata"
cauzele$ exploatare! financiar! investitii"
0naliza fluxului de disponibilit%i prezint% iportan% n special pentru evoluia lui n perioadele
ur%toare! pentru forularea politicii de finanare a firei pe teren scurt *i lun'.
3ntroducerea ituaiei fluxurilor de numerar (trezorerie)! ca o coponent% a situaiilor financiare
anuale! obli'atorie n cazul ntreprinderilor ari! perite o analiz dinamic a echilibrului financiar!
prin descrierea operaiunilor pe tipuri de activit%i care au antrenat transforarea patrioniului.
1@