METODE DE RECUPERARE MEDICAL B.F.

T
N RUPTURA TENDONULUI ACHILIAN
PARTEA I
I. Generalitati definiie, clasificare, date epidemiologice.
II. Etiopatologie- cauze, mecanisme, anatomie patologica.
III. Criterii de sustinere a diagnosticului
!. e"amenul clinic- semen su#iecti$e si o#iecti$e
%. in$estigatii paraclinice- e"amen radiologic, pro#e la#orator, mo#ilitate si forta
musculara
I&. E$olutie si prognostic 'stadii(
&. Profila"ie
&I. Tratament
!. tratament medicamentos
%. tratament igieno- dietetic
). tratament ortopedo- c*irurgical
PARTEA a II-a
Tratament recuperator +,T.
!. principiile si o#iecti$ele tratamentului +,T
%. tratamentul prin *idro- termoterapie 'te*nica, efecte(
). tratamentul prin electroterapie 'te*nica, efecte(
-. tratamentul prin masa.
a. descrierea anatomica a zonei afectate
#. te*nica masa.ului
c. efectele fiziologice ale masa.ului
/. 0inetoterapia- te*nici de mo#ilizare- programe de e"ercitii recuperatorii
1. terapia ocupationala
2. tratamentul #alneologic 'ape minerale, namoluri( statiunile #alneo-
climaterice indicate
+I+3I4GRA,IE
page %
PARTEA I

I. Generalitati- definitie, clasificare, date epidemiologice.
Piciorul are un mare rol static si dinamic, el fiind parg*ia terminala a locomotiei.
Impreuna cu glezna, el reprezinta un comple" anatomofunctional menit sa suporte intreaga
greutate a corpului si sa asigure mersul in orice conditie. 5e aceia, sec*elele traumatice ale
articulatiei gleznei, in care intra toate elementele anatomice 'tegument, ligamente, musc*i,
tendoane, $ase si ner$i( prezinta o mare importanta si pun mari pro#leme de recuperare.
Ruptura de tendon 'in cazul nostrum tendonul lui Ac*ile( reprezinta intreruperea
continuitatii acestui element anatomic, determinand dezec*ili#ru muscular si insta#ilitatea
articulara. Ruptura poate fi partiala sau totala si poate aparea prin orice tip de traumatism
'entorse, lu"atii, fracture, plagi, contuzii(.
Rupturile tendonului ac*ilian, care au de$enit frec$ente ca
urmare a practic6rii sporturilor, se 7nt7lnesc 7ndeose#i la adulii
tineri.
II. Etiopatogenie- cause, mecanisme, anatomie patologica.
8n etiologia traumatismelor gleznei inter$in at7t factori
e"trinseci, c7t 9i factori intrinseci.
,actorii e"trinseci sunt
!. ,actorii mecanici c6deri, lo$iri, o#iecte t6ioase sau ascuite,
acti$itate muscular6 forat6:
%. ,actorii fizici 9i c*imici produc leziuni de tipul arsurilor,
deger6turilor, electrocut6ri, iradiere, coroziuni:
). ,actorii #iologici produc leziuni traumatice prin 7nep6turi,
mu9c6turi, ageni #acterieni.
,actorii intrinseci sunt reprezentai de
leziunile degenerati$e a c6ror e"tindere cresc o dat6 cu $7rsta:
afeciuni reumatismale pree"istente.
ANATOMIE PATOLOGIC
page )
Tendonul este un organ de culoare al#6 sidefie, rezistent, ine"tensi#il, format din fascicule
con.uncti$e 'fi#re de colagen(, legate 7ntre ele printr-o su#stan6 fundamental6, ca un ciment.
Tendonul lui Ac*ile este cel mai $oluminos tendon al corpului, el m6sur7nd / - 1 cm 7n lungime,
!,% - !,/ 7n l6ime 9i o,/ - ;,1 cm 7n grosime.
Tendonul fiind foarte rezistent, iar fi#rele musculare foarte elastice, 7n mi9c6rile e"agerate,
punctul sla# $a fi tocmai la aceast6 continuare con.uncti$6 a tendonului 7n corpul muscular. 5e
asemeni, structura de continuare a tendonului cu osul reprezint6 un punct sla#, fiindc6 7n
mi9c6rile forate se produc deseori la acest ni$el soluii de continuitate.
Ruptura tendonului, de o#icei total6, se situeaz6 la ni$elul .onciunii tendinomusculare la cei
mai tineri, dar mai cu seam6 c6tre inseria calcanean6, la cei mai $7rstnici. E"tremit6ile rupte ale
tendonului sunt destr6mate 9i sunt distanate 7ntre ele printr-un spaiu p<n6 la 1 cm prin retracia
cap6tului pro"imal al mu9c*iului triceps. Acest spaiu este iniial ocupat de un *ematom care se
organizeaz6 treptat 9i se transform6 7ntr-un esut cicatriceal t7n6r, dens 9i $oluminos 9i care reface
continuitatea e tendonului ac*ilian.
=-a insistant mult asupra naturii traumatice sau patologice a acestei rupturi. ,aptul c6 ea se
produce 7n urma unor $iolene mari, .ustific6 prima supoziie, dar apariia ei la persoane mai 7n
$7rst6 9i la un efort minor, ca 9i e"istena rupturilor 7n doi timpi au 7nt6rit con$ingerea c6 ruptura
se produce pe un tendon modificat prin leziuni degenerati$e anterioare.
>nele studii au ar6tat c6 $ascularizaia tendonului este cea mai s6rac6 7n segmentul str7mtat,
acolo unde au loc cu predilecie rupturile 9i c6 aceast6 $ascularizaie diminu6 cu $7rsta, 7ncep7nd
de la ); de ani.
E"amenele *istologice ale fragmentelor luate de la capetele tendonului rupt au pus 7n
e$iden6 leziuni degenerati$e su# forma unor pseudoc*isturi constituite din su#stan6 fi#rinoid6
sau mucoid6.
Ruptura se produce cu ocazia unui efort $iolent 'startul 7ntr-o curs6 atletic6, saltul s6ritorului
sau dansatorului( sau cu ocazia unor unor microtraumatisme repetate, la persoane mai 7n $7rst6,
deseori $ec*i sporti$i.
>neori, pe terenul fragil amintit, ruptura se produce 7n doi timpi.
III. Criterii de sustinere a diagnosticului
!. E"amen clinic- semne su#iecti$e si o#iecti$e
C7nd ruptura apare 7n timpul unui efort important, #olna$ul acuz6 o durere $iolent6, arz6toare
9i se 7nsoe9te de impoten6 funcional6. 5e aceea, mersul 9i spri.inul pe piciorul lezat sunt
imposi#ile.
Pentru confirmarea diagnosticului de ruptur6 tendinoas6 sunt $aloroase dou6 semne
Imposi#ilitatea fle"iei plantare a piciorului contra rezistenei 'ridicarea pe $7rful
piciorului lezat este imposi#il6(,
Prezena unei depresiuni $izi#ile 9i palpa#ile la ni$elul tendonului ac*ilian, situat6 la )
1 cm deasupra calcaneului 9i care se accentueaz6 cu ocazia tentati$elor de fle"ie plantar6
a piciorului 'c7nd cap6tul pro"imal al tendonului proemin6 9i se mi9c6 spre partea
page -
superioar6 a gam#ei(.
a(. Istoricul sec*elei posttraumatice 7ncepe cu
condiiile 7n care s-a produs accidentul
tratamentele urmate 'inter$enii c*irurgicale, aparat gipsat, mo#iliz6ri(,
e$oluia ulterioar6 a leziunilor iniiale,
apariia complicaiilor 'infecii, trom#ofle#ite(.
Toate aceste date ne precizeaz6, de fapt, modalitatea 7n care s-a a.uns la starea clinic6 a sec*elei
cu care se prezint6 #olna$ul pentru recuperare.
#(. Anamneza reprezint6 primul contact 7ntre pacient 9i medicul recuperator, importana ei
const7nd 7n simpla $aloare a culegerii datelor medicale. Prin ea se urm6re9te cunoa9terea
comple"6 a pacientului din punct de $edere psi*ologic, social 9i educaional, aspecte deose#it de
importante 7n alc6tuirea programelor de recuperare.
&7rsta ne aduce informaii legate de modalitatea e$oluiei proceselor de recuperare local6. 3a
tineri, recuperarea tisular6 9i formarea calusului sunt mai rapide ca la $7rstnici.
Profesiunea 9i condiiile concrete de munc6 9i de $ia6 ne orienteaz6 asupra metodologiei
recuperatorii, 7n $ederea rec79tig6rii capacit6ii de munc6.
Antecedentele personale ne pot informa asupra aspectului patologic al pacientului '#oli
meta#olice, leziuni cronice, etc( care poate a$ea importante repercursiuni asupra procesului
de recuperare local.
Prin inspecie afl6m tipul constituional 9i greutatea pacientului, poziia 9i atitudinea
mem#rului lezat, deform6rile articulare, aspectul tegumentelor 'troficitate, culoare, reeaua
$enoas6 superficial6, edem(.
=e mai face palparea, #ilanul articular, testarea muscular6, se urm6re9te statica 9i mersul.
c(. =tarea prezent6 semnele o#i9nuite sunt durerea, tumefierea, redoarea, impotena funcional6.
Cu ocazia unui efort important, #olna$ul simte o durere #rusc6 9i $iolent6, ca o lo$itur6
de #ici, uneori 7nsoit6 de un cracment.
5>REREA apare datorit6 unei presiuni tisulare crescute prin edem 9i tul#ur6ri trofice, datorit6
stazei $enoase, re$6rsatului articular 9i *ematomului din cadrul procesului inflamator
posttraumatic.
5urerea poate a$ea caracter $ariat
inflamator ' apare la mo#iliz6ri u9oare, dar 9i 7n repaus, se e"acer#eaz6 uneori nocturn, poate
fi ameliorat6 de medicaia antiinflamatoare sau de crioterapie(
mecanic 'apare la mo#iliz6ri 9i dispare 7n repaus(.
Com#aterea durerii este un o#iecti$ principal 7n planul de recuperare, deoarece durerea duce
la impoten6 funcional6 9i 7mpiedic6 aplicarea 0inetoterapiei.
T>?E,IEREA este e"presia procesului inflamator local.

%. In$estigatii paraclinice- e"amen radiologic, pro#e la#orator, e$aluare
musculara si articulara
page /
E"amenul electromiografic poate preciza situaia, prin 7nregistrarea unui num6r mai redus de
unit6i motorii acti$e 7n regiunea lezat6. Radiografia regiunii ne precizeaz6 dac6 elementele
anatomo funcionale ale articulaiei gleznei sunt afectate 9i contri#uie la sta#ilirea
posi#ilit6ilor de corectare 9i recuperare medical6.
E"amenul de la#orator nu ne aduce date suplimentare despre diagnosticul 9i e$oluia #olii, dar
este necesar 7n cazul fracturilor multiple sau complicaiilor.
IV. EVOLUIA i PROGNOSTICUL
E$oluia procesului de $indecare este influenat6 de foarte muli factori
Agentul etiologic al agresiunii
=tarea general6
Reacti$itatea organismului
=tarea morfo funcional6 pree"istent6 a zonei agresionate
Tipul 9i calitatea inter$eniei terapeutice
Acest ultim factor este, de cele mai multe ori, determinant, fiind responsa#il de succesele
$indec6rilor rapide 9i complete, f6r6 sec*ele, dar nu de puine ori poate fi ade$6rata cauz6 a
sec*elelor definiti$e, in$alidante.
Procesul de recuperare 7ncepe dup6 primele %- ore de la agresiune.
Prognosticul este fa$ora#il atunci c7nd tratamentul este corespunz6tor. =ec*elele tardi$e ce pot
apare sunt
@ematoame musculare calcificate
Isc*iemia 9i atrofia muscular6
&. Profila"ia.
Pentru a pre$eni o rupture totala sau partial, care se intampla cel mai des la sporti$e, ei
tre#ue sa incalzeasca foarte #ine musculature si sa e$ite miscarile #ruste.
VI. Tratamet!"
!. Tratamentul medicamentos const6 7n administrarea de.
Antiinflamatoare nesteroidiene generale sau locale 'infiltraii, unguente(
Antialgice
%. Tratamentul igieno dietetic const6 7n
Reducerea aportului de lipide 9i glucide pentru a pre$eni cre9terea ponderal6 care ar putea
suprasolicita tendonul la ridicarea din pat.
Consum de proteine 9i $itamine 'A, +,( cu rol 7n refacerea celulei.
Regim *iposodat 7n cazul administr6rii medicamentelor antiinflamatoare.
page 1
).Tratamentul ortopedic 9i c*irurgical
8n cazul rupturilor pariale se face imo#ilizarea 7ntr-un aparat gipsat timp de - 1
s6pt6m7ni, cu piciorul fi"at 7n ung*i drept sau u9or ec$in.
C7nd ruptura este total6, inter$enia c*irurgical6 este singura metod6 de tratament 9i const6
7n
sutura simpl6 a tendonului 'tenoplastie( atunci c7nd capetele nu sunt Asc6mo9ateB, nu
e"ist6 dilacerare sau leziuni degenerati$e pree"istente: se face prin r6sturnarea unui lam#ou
pediculat din tendonul ac*ilian peste sutur6 sau 7ns6ilarea tendonului plantar su#ire prin tendonul
suturat.
reinseria tendonului 7n cazul rupturilor la ni$elul inseriei calcaniene: 7n acest scop, la
ni$elul tu#erozit6ii posterioare a calcaneului, se face cu dalta un $olet osos su# care este adus
cap6tul tendonului.
C*irurgie plastic6 9i reparatorie 7n cazul rupturilor tendinoase $ec*i, care prezint6 deseori
tul#ur6ri trofice locale, retracie important6 a cap6tului pro"imal sau cicatrici aderente. =e $a face
e"cizia esutului cicatriceal interpus, urmat de alunecarea unui lam#ou li#er din grosimea
cap6tului pro"imal 9i sutura lui la am#ele capete.


page 2
PARTEA a#II#a
Tratamentul #alneofizioterapeutic
Imo#ilizarea segmentului, 7n $ederea $indec6rii leziunilor traumatice $a determina
sc6derea forei 9i rezistenei grupelor musculare regionale, cu *ipotrofie muscular6,
sc6derea fle"i#ilit6ii musculare prin contractura retractura muscular6.
5e aceea, o#iecti$ele urm6rite 7n recuperarea sec*elelor dup6 ruptura de tendon ac*ilian
sunt
Com#aterea durerii,
Refacerea ec*ili#rului muscular 9i 7n special a tricepsului sural, lungul peronier, fle"orul
plantar 9i fle"orii comuni ai degetelor.
E$aluarea #olna$ului reprezint6 temelia recuper6rii medicale. Tre#uie pus un accent
deose#it pe e$idenierea disfunciilor 9i e$aluarea lor. E$aluarea recuperatorie tre#uie s6 fie c7t
mai complet6, scopul recuper6rii fiind dez$oltarea la ma"imum a capacit6ii fizice, mentale,
sociale 9i profesionale a #olna$ului.
5atele o#inute la prima consultaie, a.ut6 la sta#ilirea tratamentului 9i programul de
recuperare, care tre#uie s6 fie precoce, complet, ne7ntrerupt.
?i.loacele folosite tre#uie s6 opreasc6 procesul inflamator, s6 com#at6 durerea, s6 permit6
rela"area, postura 9i gimnastica medical6.
Tonifierea mu9c*iului este simpl6, monoton6 9i de durat6. 5e aceea, o condiie a terapiei
eficace este de a c<9tiga cola#orarea #olna$ului 9i de a-l con$inge despre necesitatea perse$er6rii
9i continuitatea tratamentului pe o perioad6 de timp. =e urm6re9te recuperarea #olna$ului p<n6 la
A restitutio ad integrumCC.
@I5R4TERAPIA

8nseamn6 folosirea apei 7n scop terapeutic. ,actorii care acioneaz6 sunt
termici 'apa cald6 sau fier#ite )D -; grade(
mecanici 'presiunea *idrostatic6(
c*imici 'diferite su#stane introduse 7n #aie(
?etoda cea mai eficace este #aia-0ineto care se efectueaz6 7n cad6 mare sau 7n #azin la o
temperatur6 de peste )2 grade, cu durata de %;-); E. Asistentul face mi9c6rile p69irea su# ap6,
apoi pacientul repet6 7n mod acti$ mi9c6rile:
page D
+aia cu masa. se face pentru recuperarea dup6 aparat gipsat: se aplic6 #6ile cu mal, t6r<e
de gr<u, amidon care are un rol emolient asupra tegumentului:
5u9ul su#ac$atic const6 7n aplicarea unui du9 de presiune mare '!-D atmosfere( cu ap6,
la temperatura de !-) grade mai mare dec<t apa din #aie 7n care se afl6 pacientul sau la aceia9i
temperatur6. Coloana de ap6 se diri.eaz6 circular, 7n .urul articulaiei. 5u9ul de ap6 se ine
7nclinat la apro"inati$ )/ grade 9i la o distan6 de %;-); cm de #olna$.
5u9ul masa. const6 7n aplicarea mai multor du9uri rozet6 la temperatura de )D--; grade,
concomitent aplic<ndu-se 9i masa.ul. 5urata este de D-!; E, du9ul masa. a$<nd un efect rezor#ant
9i tonifiant.
TER?4TERAPIA
8n recuperarea sec*elelor posttraumatice, termoterapia .oac6 un rol important ea a$<nd un
rol important datorit6 efectelor analgezice. Ea cuprinde proceduri ce dez$olt6 o mare cantitate de
c6ldur6.
Procedurile locale sunt numeroase 9i $aria#ile
a. comprese calde cu durata de %;-); E, repet<ndu-se de mai multe ori pe zi. =e pun
prosoape ude cu ap6 cald6 pe regiunea interesat6:
#. cataplasme calde cu n6mol 'aplicarea n6molui 7nc6lzit pe regiunea de tratat( cu durata
%;--; E. 8n cazul 7mpac*et6rilor generale se aplic6 o compresie rece la cap pentru
e$itarea congestiei cere#rale.
c. 7mpac*et6rile cu parafin6 constau 7n aplicarea parafinei topite, pe regiunea de tratat,
conform unei anumite te*nici. Are aciune termic6 local6, pro$oc<nd *iperemie 9i
transpiraie a#undent6.
E3ECTR4TERAPIA
Electroterapia 7nseamn6 folosirea curentului electric 'continuu 9i alternati$( 9i energia
radiant6 7n scop terapeutic.
Principalele proceduri sunt
a. gal$anizarea simpl6 este procedura cea mai utilizat6 7n electroterapie, deoarece poate
fi aplicat6 7n orice stadiu al #oli 9i pentru efectele sale analgetice, sedati$e, trofice de
stimulare a e"cita#ilit69ii musculare 9i $asomotorii. Intensitatea este dat6 7n funcie de
doza ma"im6 pe care o suport6 #olna$ul:
page F
#. ionogal$aniz6rile prin aceasta se 7nelege introducerea diferiilor ioni 7n organism
cu a.utorul curentului gal$anic:
c. curenii diadinamici sunt recomandai pentru efectele lor analgezice, *ipertensionate
9i dinamogene. 5urata unei 9edine este de !;-!/ minute, iar num6rul lor este de 1
p<n6 la !; pe serie:
d. ultrasunetele sunt recunoscute pentru efectele analgezice, miorela"ante 9i
*iperemiante:
e. curenii Tra#ert sunt cureni cu impulsuri cu frec$en6 de !-; @z 'electrodul acti$ la
catod are efect analgezic(. 5urata tratamentului este de !/-%; E, cu cre9terea treptat6 a
intensit6ii, repet<ndu-se de !-% ori pe zi:
f. infraro9iile pot fi aplicate la domiciliu c*iar de c6tre #olna$ii:
g. roentgenterapia aplicat6 7n scop antiinflamator, /-1 9edine a /;-2- rG9edin6, 7n ritm
de o 9edin6 la dou6 zile, repet<nd cura la /-1 luni.
MASA$UL
5efiniia masa.ului
Prin noiunea de masa. se 7nelege o serie de manipul6ri manuale, $ariate, aplicate simetric
la suprafaa organismului 7n scop terapeutic. Aciunea fiziologic6 a acestor mane$re const6 7n
aceea c6 7n timpul e"ecut6rii lor pornesc spre sistemul ner$os central impulsuri ner$oase de la
terminaiile ner$oase profunde cutanate. Acestea m6resc e"cita#ilitatea 9i 7nt6resc starea
funcional6 a scoarei cere#rale.
Efectele fiziologice
a. Aciuni locale
Aciune sedati$6 asupra durerilor de tip ne$ralgic, muscular 9i articular:
Aciune *iperemiant6 local6, de 7m#un6t6ire a circulaiei locale:
8nl6turarea lic*idelor interstiiale de staz6, cu accelerarea proceselor de rezor#ie 7n regiunea
masat6:
#. Aciuni generale
=timularea funciilor aparatului circulator 9i respirator:
Cre9terea meta#olismului #azal:
Efecte fa$ora#ile asupra st6rii generale a #olna$ului 7m#un6t6irea somnului, 7ndep6rtarea
o#oselii musculare.
?ecanisme de aciune
Cel mai important mecanism de aciune 7n masa. este reprezentat de mecanismul refle".
Acesta pleac6 de la e"teroceptorii din tegument 9i proprioceptorii din mu9c*i, tendoane 9i
ligamente, la ni$elul c6rora iau na9tere stimuli de diferite intensit6i care primesc 9i transmit
informaii c6tre =HC.
Concomitent cu aciunea ner$oas6 refle"6 pe c6i ra*idiene, mane$rele de masa. determin6 o serie
de refle"e neuro$egetati$e, 7ndeose#i $asculare. Cum $asele cuatnate conin mai mult de I din
page !;
cantitatea total6 de s7nge 'pielea fiind un ade$6rat rezer$or de s7nge(, masa.ul produce o influen6
considera#il6 asupra 7ntregului organism.
>n alt mecanism de aciune a masa.ului este reprezentat de apariia 7n urma
compresiunilor, ciupiturilor, fr6m7nt6rilor 9i #aterilor a unor reacii intense 7n piele, cu formarea
unor produse meta#olice cu efect stimulant, ce a.ung 7n circulaia general6.
Alt mod de aciune este efectul mecanic asupra lic*idelor interstiiale, esuturilor
con.uncti$e, masa.ul put7nd s6 inter$in6 fa$ora#il, a.ut7nd la rezor#ia lor 7n s7nge pentru a fi
eliminate.
5escrierea anatomic6 a regiunii
Gam#a este segmentul care leag6 coapsa de picior: ea se 7ntinde de la articulaia femuro-
ti#ial6 p7n6 la articulaia gleznei.
Ea reprezint6 a doua p<rg*ie important6 a mem#rului inferior, dup6 coaps6.
a( =c*eletul gam#ei
-ti#ia -este osul cel mai $oluminos al gam#ei situat 7n partea antero-intern6,
-peroneul 'fi#ula( -este un os lung su#ire, situat postero - e"terior fa6 de ti#ie
#( Articulaiire gam#ei
I. Articulaia ti#io-peronier6 superioar6
!( =uprafeele articulare
-faa posterioar6 a tu#erozit6ii e"terne a e"tremit6ilor superioare a ti#iei
-faa intern6 a capului peroneului
%( Capsula fi#roas6 7nt6rit6 de dou6 ligamente 'anterior 9i posterior(,
)( ?em#rana sino$ial6.
II. Articulaia ti#io-peronier6 inferioar6
!( =uprafeele articulare
-faa e"tern6 a e"tremit6ii inferioare a ti#iei
-faa intern6 a e"tremit6ii inferioare a peroneului
%( Capsula fi#roas6 9i trei ligamente 'anterior, posterior 9i interarticular(
)( Hu are sino$ial6, nici cartila.: este strict ligamentar6.
III. ?em#rana interosoas6 ti#io-peronier6
c( ?u9c*ii gam#ei
Gam#a prezint6 !% mu9c*i, dispu9i 7n trei lo.e
I. ?u9c*ii lo.ei anterioare
!( Gam#ierul anterior este un mu9c*i $oluminos, triung*iular. =e inser6 pe tu#erozitatea e"tern6
a ti#iei 'pe tu#erculul lui GerdJ(, iar distal pe faa intern6 a primului cuneiform 9i a #azei
primului metatarsian. El flecteaz6, aduce 9i roteaz6 intern piciorul.
%( E"tensorul comun al degetelor este un mu9c*i aplatizat. =e inser6 pe tu#erozitatea e"tern6 a
tii#iei 9i pe faa intern6 a peroneului.Tendonul lui se 7mparte 7n patru tendoane secundare,
care se 7ndreapt6 spre falangele teriale ale ultimilor patru degete. Este fle"or,a#ductor 9i
rotator e"tern al piciorului pe gam#6:
)( E"tensorul *alucelui se inser6 pro"imal pe faa intern6 a peroneulul 9i distal pe *aluce. Este
page !!
e"tensor al *alucelui pe picior, fle"or, adductor 9i rotator intern al piciorului pe gam#6.
-( Peronierul anterior se inser6 pro"imal pe faa anterioar6 9i distal pe #aza metatarsianului &.
Este fle"or, a#ductor 9i rotator e"tern al piciorului.
II. ?u9c*ii lo.ei e"terne
!( 3ungul peronier lateral este un mu9c*i superficial, ce se inser6 pro"imal pe faa e"tern6 a
peroneului, iar distal pe #aza metatarsianului I. Este e"tensor, a#ductor, rotator e"tern al
piciorului:
%( =curtul peronier lateral se inser6 pro"imal pe faa e"terioar6 a peroneului, iar distal pe #aza
metatarsianului &.
III. ?u9c*ii lo.ei posterioare
!( Tricepsul sural este cel mai $oluminos mu9c*i al gam#ei. Este alcatuit din trei fascicule
-gemenul e"tern se inser6 pro"imal pe faa postero-e"tern6 a condilului femural e"tern:
-gemenul intern se inser6 pro"imal pe faa postero-intern6 a condilului femural intern:
-solearul se inser6 pe ti#ie 9i peroneu, realiz<nd astfel arcada solearului.
Toate cele trei fascicule musculare con$erg c6tre un tendon unic, care le continu6 direcia,
tendonul lui Ac*ile acesta trece prin spatele articulaiei ti#io-astragaliene 9i se inser6 pe
.um6tatea inferioar6 a feei posterioare a calcaneului.
Tendonul lui Ac*ile este cel mai $oluminos tendon al corpului, el m6sur7nd / - 1 cm 7n
lungime, !,% - !,/ 7n l6ime 9i o,/ - ;,1 cm 7n grosime. 5enumirea pro$ine din faptul c6 Ac*ile,
potri$it mitologiei antice grece9ti, era $ulnera#il numai 7n aceast6 regiune, sl6#iciune cunoscut6
de Paris, care l-a lo$it cu sulia tocmai 7n acest loc 9i la do#or<t.
Intr-ade$6r, aciunea tricepsalui sural prin intermediul tendonului lui Ac*ile are o
importan6 capital6 7n aciunea motorie. C7nd ia punct fi" pe inseriile superioare, tricepsul sural
este fle"or plantar al piciorului pe gam#6 9i, 7n mod accesoriu 'prin cei doi gemeni(, un fle"or al
gam#ei.
%(. Plantarul su#ire este un mu9c*i filiform, situat la partea interioar6 a tendonului lui Ac*ile, pe
care 7i du#leaz6. =e inser6 pro"imal pe condilul femural e"tern, iar distal pe tendonul lui Ac*ile
sau faa posterioar6 a calcaneului. Este fle"or plantar al piciorului.
)(. Popliteul este un mu9c*i scurt, plat, triung*iular, situat 7naintea gemenilor. =e inser6 pro"imal
pe condilul femural e"tern, iar distal pe faa posterioar6 a ti#iei. Este fle"or 9i rotator intern al
gam#ei pe coaps6.
-(. ,le"orul comun al degetelor 'fle"orul ti#ial( se inser6 pro"imal pe linia o#lic6 ti#ial6, iar
distal, prin patru tendoane pe #aza ultimilor falange. Este fle"or al ultimilor patru degete pe
picior 9i e"tensor al piciorului pe gam#6:
page !%
/( ,le"orul lung al *alucelui 'fle"orul peronier( se inser6 pro"imal pe faa posterioar6 a
peroneului, iar distal pe #aza falangei a doua a *alucelui. Este fle"or al falangelor *alucelui 9i a
celorlalte degete 9i este e"tensor al piciorului pe gam#6.
1( Gam#ierul posterior 'ti#ialul posterior( se inser6 pro"imal pe linia o#lic6 ti#ial6, iardistal pe
tu#erculul scafoidului. Este mu9c*i e"tensor, adductor 9i rotator intern al piciorului pe gam#6.
d(.Te*nica masa.ului
?A=AK>3 GA?+EI se face succesi$ la urm6toarele grupe musculare
grupul gam#ierului anterior cu e"tensorul comun al degetelor 9i e"tensorul propriu-zis al
degetului mare, la care se face mai int<i netezire cu o m<n6, cu policele pe marginea
anterioar6 a ti#iei 9i celelalte degete pe partea e"tern6 a gam#ei.
Hetezirea se face de .os in sus, apoi su# form6 de pieptene cu partea dorsal6 a falangelor.
>rmeaz6 fr6m<ntatul cu dou6 degete.
grupul peronierilor se maseaz6 cu o m<n6 ca 9i la grupul anterior, poziia fiind ce$a mai
lateral, cu policele alunec<nd pe musculatura anterioar6, paralel cu creasta ti#iei, iar celelalte
degete pe musculatura posterioar6. 5up6 netezlre se face petrisa.ul cu dou6 degete 9i
m<ng6luirea:
grupul mu9c*ilor posteriori se maseaz6 la 7nceput prin netezire, de .os 7n sus, cu o m<n6 sau
cu dou< m<ini. >rmeaz6 fr6m<ntatul su# form6 de presiune, stoarcere, m<ng6luire, ciupire,
geluire. 5e asemenea se poate aplica #aterea cu partea cu#ital6 a m<inii.
MASA$UL ARTICULAIEI GLE%NEI &I LABEI PICIORULUI
=e 7ncepe cu netezirea care se poate e"ecuta ca am#ele m<ini, urmate de presiuni 7n
regiunea perimaleolar6 9i de friciunea articulaiei ti#io-tarsiene.
,riciunea 7ncepe cu tendonul lui Ac*ile, su# maleola e"tern6, apoi pe faa dorsal6 9i din
nou c6tre tendonul lui Ac*ile pe su# maleola intern6. 5up6 masa. se e"ecat6 mi9c6ri pasi$e 9i
acti$e de fle"iune dorsal6 9i plantar6 a picioralui pe gam#6, de rotaie, pronaie 9i supinaie.
MASA$UL PICIORULU".
=e 7ncepe cu netezirea degetelor de .os 7n sus, urmat6 de presiuni 9i fr6m<ntarea su#
form6 de m<ng6luire cu dou6 degete. =e insist6 7n special la degetul mare, la articulaia
metatarsofalangian6.
=e trece apoi la masa.ul feei dorsale a piciorului, prin netezire, urmat6 de u9oar6
fr6m<ntare a fiec6rei teci tendinoase 7n parte, prin mi9c6ri laterale peste tendoane.
?asa.ul regiunii dorsale a piciorului este deose#it de eficace 7n com#aterea edemelor
acestei regiuni.
page !)
MASA$UL PLANTEI
=e face prin netezire, friciune 7n caz de aderene 9i mai ales #atere cu partea cu#ital6 a m<inii, cu
pumnul sau partea dorsal6 a degetelor flectate. ?asa.al se termin6 cu $i#raii 9i neteziri de
7nc*eiere.
?A=AK>3 REC>PERAT4R este format din patru timpi
a( ?A=AK>3 REGI4HA3 - se face cu mane$re de 7nc6lzire pe o suprafa6 mai mare dec7t
regiunea interesat6 cu o durat6 de )--
C
#( ?A=AK> L4HA3 - adec$at pe regiunea interesat6 timp de )--
C
c( ?A=AK>3 =E3ECTI& -se face unui fascicol de mu9c*i sau a unei articulaii sau ligamente,
inserii musculare,timp de %-)
C
:
d(MIHET4TERAPIE - pasi$6, acti$6, acti$6 cu rezisten6, care dureaz6 cca !;C. Pentru izolaii la
pat se fac mi9c6ri izometrice.
=e face un masa. decontractarant rela"ant la inceputul recuper6rii, dup6 care se $a trece
pe parcurs la un masa. tonifiant.
'INETOTERAPIA
5up6 masa.ul recuperator, cea mai important6 mane$r6 este 0inetoterapia. 4#iecti$ele
0inetoterapiei sunt
'a(. refacerea mo#ilit6ii
'#(. refacerea forei musculare, mai ales a fle"orilor dorsali, care pot determina un deficit
funcional important pentru mers:
'c(. refacerea sta#ilit6ii, mi9c6rii controlate 9i a#ilit6ii
Toate acestea se realizeaz6 prin anumite tipuri de mi9c6ri, care pot fi pasi$e, acti$e 9i
acti$e cu rezisten6.
?i9c6rile pasi$e sunt fle"ia plantei pe gam#6, e"tensia, pronaia, supinaia, circumducia.
+olna$ul st6 pasi$ iar maseorul le e"ecut6.
?i9c6rile acti$e sunt acelea9i mi9c6ri dar le e"ecut6 #olna$ul.
?i9c6rile acti$e cu rezisten6 #olna$ul face mi9c6rile, iar maseorul opune rezistan6. Acestea
sunt fle"ie lateral6, st<nga 9i dreapta 9i e"tensie.
Cele mai imporatante e"erciii sunt urm6toarele

!( E"erciiul de #az6 este ridicarea picioarelor pe $<rfuri apoi l6sarea incomplet6 pe
c<lc<i 9i re$enirea pe $<rf. Acest e"erciiu a.ut6 la tonifierea tricepsului 9i a
page !-
tendonului ac*ilian:
%( 8n decu#it 9ez<nd, se face o fle"ie plantar6, unde m<na rnaseorului opune rezisten6
pe latura e"tern6 plantar6, se transmite o mare for6 tricepsului sural:
)( Picioarele fi"ate la sol, la o lungime de #ra de perete, corpul se apleac6 u9or 7n fa6,
r6m<n<nd drept, 7ntreaga rezisten6 fiind 7n tendonul lui Ac*ile. 5in aceast6 poziie,
se re$ine la $ertical prin contracia tricepsului.
-( Cel mai important e"erciiu este mersul pe di$erse trasee pe plat, pe pant6 cu
7nclinare ascendent6, descendent6 sau lateral6 sau pe teren accidentat. Apoi se mai
poate merge pe teren dur, pe nlsip sau pe teren alunecos.
?odul de a c6lca, se face 7n felul urm6tor mersul 7nainte - 7napoi 9i lateral, mersul cu
picioarele pe aceea9i linie sau pe doua linii paralele, mersul cu pa9i 7ncruci9ai, mersul pe $<rfuri
9i c6lc<i, pe marginea e"terioar6 9i intern6 a piciorului.
8n funcie de tipul sec*elei mersul se $a relua progresi$ cu spri.in 7n #are paralele sau
cadru de mers, c<r.e sau #aston. Prin acest antrenament se reface ec*ili#rul muscular, fora
tendonului, 9i mersul 7n sine ca mi.loc de deplasare.
Toate aceste e"erciii 79i au scopul de refacere a mo#ilit6ii articulare 9i a funcionalit6ii
tendino-musculare 9i 7n acela9i timp 9i troficitatea 9i tonifierea musculaturii gam#ei.
TERAPIA OCUPAIONAL ( Er)*tera+ia ,
Ergoterapia urm6re9te ca, prin munc6 sau prin orice alt6 ocupaie la care particip6
#olna$ul, s6-i restaureze sau s6-i m6reasc6 performanele 9i starea de s6n6tate.
3a #olna$ul cu afeciuni la sistemul locomotor, terapia ocupaional6 79i propune s6
corecteze disfunciile motorii determinate de #oal6 9i de inacti$itate
Terapia ocupaional6 este modalitatea de recuperare a coordon6rii 9i pentru aceasta se
folose9te
pedalatul pe #iciclet6,
ma9ina de cusut cu piciorul,
roata olarului
practicarea unor .ocuri, care cer s6rituri u9oare sau lo$irea mingii cu piciorul.
>rm6re9te prelungirea e"erciiilor de 0inetoterapie pentru mo#ilizarea articular6 9iGsau
tonifierea muscular6, utiliz<nd o serie de acti$itai comple"e, atracti$e sau care capteaz6 atenia
9i r6#darea pacientului pentru o perioad6 mai lung6 de timp. 8n general, aceste acti$itai se
e"ecut6 cu m<inile, dar fora motric6 este realizat6 de mem#rele inferioare prin di$erse tipuri de
mo#ilizare
pedala. pe #iciclet6,
pedala. prin ap6sare $ertical6 de sus 7n .os,
alunecarea piciorului 7ntr-un .g*ea# rotund,
mi9care lateral6 'a#ducie - adducie(,
page !/
urcatul sc6rilor
genofle"iuni.
CURA BALNEAR
8n perioada de remisiune complet6, dup6 trecerea complet6 sau aproape complet6
a leziunii, #olna$ul poate #eneficia de tratament #alneo-fizical 7n staiuni profilate pe tratamentul
afeciunilor aparatului locomotor ',eli", Eforie Hord, ?angalia, Tec*irg*iol etc.(, unde
asocierea factorilor naturali 'apa mineral6, n6mol terapeutic, climatul( este #enefic6 9i, 7mpreun6
cu programele de 0inetoterapie adec$ate, $or asigura pre$enirea recidi$elor.
8n recuperarea posttraumatic6 de orice fel se pot folosi 9i curele #alneare, mai ales cele cu
n6mol. Terapia cu n6mol acioneaz6 prin cei trei factori cunoscui termic, fizic 'mecanic( 9i
c*imic.
=taiunile indicate sunt
Tec*irg*iol '9i tot litoralul( care are n6mol sapropelic:
Amara, =o$ata, Telega, +azna, =l6nic Pra*o$a 'n6moluri de lacuri s6rate(:
&atra 5ornei, +orsec, ,eli" 'tur#6(:
Go$ora 'n6mol silicos 9i iodat(:
Geoagiu 'n6moluri feruginoase(
page !1
BIBLIOGRAFIE
+urg*ele T*eodor Patologie c*irurgical6, $ol. II, Ed. ?edical6, !F2-
Ifrim ?., Hiculescu G*. Compendiu de anatomie, Ed. Ntiinific6 9i Enciclopedic6, !FDD
Ionescu Adrian ?asa.ul procedee te*nice, metode, efecte, aplicaii 7n sport, Ed. A33,
+ucure9ti
R6dulescu Ale"andru 4rtoprdie c*irurgical6, $ol. I, Ed. ?edical6, !F/2
=#eng*e Tudor Minetologie profilactic6, terapeutic6 9i de recuperare, Ed. ?edical6, !FD2
=#eng*e Tudor - Recuperare medical6 la domiciliul #olna$ului, Ed. ?edical6, !FF1
page !2