Sunteți pe pagina 1din 8

curs 1

Savarsirea infractiunii
de catre mai multe pers


Pluralutatea de infractori este sit in care un
nr de 2 sau mai multe pers au savarsit prin eforturi
conjugate aceeasi infractiune.Asadar o sg infractiune
avand nu unul ci 2 sau nmai multi infractori ca sub activi
caract pluralitatea de infractori.pt existenta unei
pluralitati de infractori se cere sa existe sub rap
laturii obiective o contributa efectiva a 2 sau mai multe
persoane la sav aceleasi fapte prevazute de legea
penala,iar sub rap laturii subiective sa existe vointa
acestor pers de a coopera la sav faptei respective.
caracterizarea criminologie a pluralitatii de infractori.
O pluralitate de faptuitori prezinta
caractere specifice si produce efecte juridice
deosebite datorita unicitatii infr savarsite.Oricat
de multi sub activi ar fi unicitatea infr nu este
infl.
Calificarea faptei,determinarea locului si
timpului sav acesteiea si in genere continutul
infractiunii se rasfrange asupra tuturor
faptuitorilor,urmarea socilamente periculoasa este
produsa prin cooperarea tuturor faptuitorilor la sav
faptei ce constituie elem material al infr.
Unicitatea infr ca temei al rasp penale a
fapt face ca toate cauzele care inlatura raspunderea
penala (aminstia,prescriptia raspunderii penale) sau
care o exclud (abrogarea incriminarii,lipsa unui elem
constitutiv al infractiunii) sa produca efecte fata
de toti fapt deopotriva si in acelasi timp.

Formele
pluralitatii de infractori

Pluralitatea de infractori se prezinta sub 3 forme:

- Naturala
- Constituita
- ocazionala sau participatia penala
Pluralitatea naturala este o forma a pluralitatii de
infractori det de insasi natura faptei prev de legea
penala care nu poate fi sav decat prin contributia a 2
sau mai multe persoane.de aceea pluritatea naturala de
infractori mai este denumita si pluralitate necesara.
Dintre faptele prevazute de legea penala care
prezinta o pluralitate naturala de infractori cele mai
numeroase sunt acelea care nu pot fi sav decat prin
contrib a 2 persoane din care cauza sunt numite infr
bilaterale.spre ex incestul,bigamia etc.
Exista si infractiuni are nu pot fi sav decat prin
contrib mai multor pers cum ar fi incaierarea sau rixul.
Pluralitatea naturala de infr nu este reglem prin
norme cu caracter general,ele au fost incriminate si
sanctionate ca atare in conditii specifice fiecarei
infractiuni.
Caracteristic pluralit naturale de infr este faptul
ca fiecare participant la sav faptei este privit ca autor
al infractiunii si raspunde de rezultatul produs.Nu este
necesar ca toti faptuitorii sa aiba si calitatea de
infractori.Este suf ca unul dintre fapt ca actioneze cu
vinovatie si deci sa aiba calit de infractori.

Pluralitatea constituita este o forma a pluralitatii
de infractori creata prin asocierea sau gruparea mai
multor pers in vederea sav unei infractiuni.
Se caract prin imprejurarea ca se creaza prin
asocierea sau gruparii mai multor persoane in vederea sav
de infractiuni indif daca aceasta asociere a fost sau nu
urmata de contrib efectiva a pers respective la sav uneia
din infr proiectate.
Conditii de existenta:
- sa existe o grupare de cel putin 2
persoane
- gruparea sa aibe un anumit program
in care sa intre sav uneia sau mai
multor infr
- gruparea sa aibe o anumita
organizare
- o structura ierarhica,o perceptie
unica de conducere care sa asigufe
existenta coeziunii si
stabilitatea gr
- asocierea pt sav de infractiune
-
Pluralitatea ocazionala sau participatia penala este
o forma a pluralitatii de infractori care consta in
savarsirea unei infractiunii de 2 sau mai multe persoane
atunci cand aceasta infr putea fi sav in mod normal de o
sg persoana sau de un nr mai < de persoane decat a fost
sav in realitate.
Pluralitatea ocazionala are un caracter intamplator
ocazional,cooperarea dintre subiectii activi fiind
determinata nu de natura faptei sau cond in care ar putea
fi realizata ci de anumite cond concrete in care
cooperarea infractionala apare mai avantajoasa sub rap sav
sau ascunderii urmelor infractiunii.
Participatia penala se deosebeste de celelate forme
a pluralitatii de infr nu numai prin caracterul ocazional
obligatoriu,dar si prin pozitia juridica a
faptuitorilor,astfel daca la plur naturala fiecare dintre
participanti este considerat ca a sav infr si raspunde pt
comiterea acesteia si nu pt contrib avuta in cazul
participatiei fiecare participant este tinut sa raspunda
numai pt contrib pe care a avut o la sav
infractiunii,altfel spus numai pt participarea sa.
Conditii de existenta:

- sa se fi sav o fapta prev de legea
penala
- fapta sa fi fost sav in cooperare
de 2 sau mai multe pers
- nr acestora trb sa fie de cel
putin 2 in cazul sav ce ar putea
fi sav de o sg pers si superior nr
necesar pt sav infractiunii in
cazul plur constituite sau
naturale
- nu este necesar ca toti fapt sa
aibe calitatea de infractori
- nu intereseaza felul contributiei
- sa existe vointa comuna a
participantilor de a coopera la
sav infractiunii
- fapta prev de legea penala trb sa
constituie infractiune
-
Feluri ale participatiei penale

In rap cu atitudinea psihica a participantilor se
face distinctie intre participatie proprie (propriu-zisa
sau perfecta) si improprie sau imperfecta.
In cazul participatiei proprii toti participantii
actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie adica cu intentie
(eadem animus) sau din culpa (e adem culpa).
In cazul participatiei improprii unii dintre
faptuitori actioneaza cu intentie,iar altii din culpa sau
fara vinovatie.
Se face distinctie intre participatia simpla sau
omogena sau coautorat la care contrib participantilor sunt
aceleasi.
Participatia complexa sau eterogena la care contrib
participantilor sunt diferite
(autori,instigatori,complici).
Participatia materiala consta in contrib
participantilor la realiz laturii obiective a
infractiunii.
Participatia morala care consta in contrib la
realizarea laturii subiective a infractiunii.
mai exista si
Participatie spontana si preodrinara
Participatie anterioara la are contrib este data
inainte de a trece la executarea faptei.
Participatie concomitenta la are contrib este data
in timpul sav faptiei.
Participatia penala propriu-zisa sau perfecta
reprezinta acel gen de participatie obisnuit sau comun la
care toti participantii la infractiune actioneaza
cunintentie (idem animus),iar in cazul infr din culpa toti
faptuitorii actioneaza din culpa (eadem culpa).

Formele participatiei penale proprii,formele tipice de
cooperarea la sav unei fapte prev de legea penala sunt in
nr de 3:
1.prin efectuarea de acte prin care se realiz insasi fapta
prevazuta de legea penala (acte de executare)
2.prin efectuarea de acte prin care se determina formarea
hotararii de a savarsii fapta (acte de determinare)
3.efectuarea din acte prin care se ajuta la savarsirea
faptei (acte de sprijinire)

Contributia data prin sav unui act de executare este
denumita autorat sau acte de executare.
Contrib data prin determinarea hot de a sav actiunea
poarta denumirea de instigare,iar pers se numeste
instigator sau autor moral.
Contrib data prin acte de ajutare sau sprijinire
poarta denumirea de complicitate,persoana fiind numita
complice.
Autoratul este acea forma de participare care consta
in savarsirea de acte de executare in sav faptei de
executare penala.
Legea penala prevede ca este autor pers care sav in
mod nemijlocit fapta prev de legea penala.
In raport cu celelalte forme ale participatiei autoratul
se distinge prin caracterul sau initial si necesar.Contrib
constand tocmai in sav faptei care constituie infractiune.
Autoratul este singura forma de contributie care
poate exista si in afara participatie,nici instigarea si
nici complicitatea nu pot exista in afara autoratului.
Autoratul se deosebeste net de instigare care consta
in actiunea de determinare a unei pers la sav unei
ninfractiuni.Se deosebeste si de complicitate care este o
contrib indirecta la sav infractiunii.
Sub raportul laturii subiective autoratul dat
specificului sau de contrib esentiala la sav infractiunii
poate fi realizat cu orice forma de vinovatie.
Coautoratul este sit in are o fapta prev de legea
penala a fost sav in mod nemijlocit de 2 sau mai multe
persoane care au calitatea de autori,deci de coautori a i
acelei fapte.
Pt existenta coautoratului trebuie sa se constate ca
cel putin 2 participanti au savarsit in mod nemijlocit
fapta prevazuta de legea penala.
Prin act de executare sau de sav nemijlocita a
faptei se intelege orice act de executare,orice act de
conduita exterioara prin care se infaptuieste direct ssu
indirect actiunea incriminata.Se considera a fi acte de
executare (de coautorat) si acele acte prin care se
contribuie indirect la efectuarea faptei incriminate cum
ar fi cele de paralizare a energiei,de opunere sau
inlaturare a unui obstacol din calea savarsirii faptei.
In cazul infractiunii complexe este coautor acela
care sav una din act ce formeaza elem material al
infractiunii complexe,cealalta fiind realizata de alt
autor.
Daca contrib dif autori este deseori simultana
aceasta poate fi si succesiva,contrib putand fi date
succesive in timp intr o inlantuire de acte de executare a
infract de executare unice.Interventia succesiva a
coautorilor fiind posibila nu numai in cazul infr continue
si continuate dar si in cazul altor infr care prin natura
lor complexa nu pot fi realizate decat prin contrib
succesive (falsificarea de monede si alte valori).
Coautoratul fiind o forma de participare propriu-zisa sau perfecta se
caracerizaeza prin insistenta a tuturor participantilor intenia sau culpa de regula
coautoratul se savarseste cu intentie.
Coautoratul poate exista si in cazul infr din culpa
si se realiz atunci cand 2 sau mai multe persoane
actionand din culpa au sav simultan sau succesiv acte de
executare prin care s a produs acelasi rezultat
socialmente periculos.
Unii autori sunt de parere nu poate exista coautorat
in cazul infr neintentionate (inclusiv proful).
infractiuni la care coaturoatul nu este posibil !!!:
Cazul infr cu autor unic care nu pot fi sav
nemijlocit de catre o singura persoana

Infr care se sav in persona propria:marturia
mincioana,dezertarea,nedenuntarea etc
Infractiunile omisive (cu autor unic) care se sav
prin neindeplinirea unei oblig de afaceri impusa cu
caracter personal astfel incat fiecare infractor sav o
infractiune de sine statatoare.
Instigarea este fapta unei pers denumita instigator
care cu intentie determina prin orice mijloace pe o alta
persoana (instigat sa sav o fapta prev de legea penala).
Instigatorul contribuie la sav infractiunii prin
transmiterea catre cel instigat a ideii de sav a
infractiunii si prin determinarea hot acesteia de a
savarsii fapta.
Instigarea prezinta in esenta un aspect psihic,ea
determinand luarea hot de a sav infractiunea si realizand
cauzalitatea psihica ce precede cauzalitatea fizica,adica
actele de executare.
Datorita continutului psihic instigatorulmeste
denumit si autor moral.
Instigatorul poate fi orice pers care indeplineste
cond generale pt a fi sub al infractiunii.Nu este necesara
o calitate speciala de aceea instigarea este posibila si
la infr proprii fara sa fie necesar ca instigatorul sa
aiba calitatea ceruta de lege a autorului infractiunii.
Instigarea este posibilia la oricare dintre faptele
prev de legea penala,poate fi sav nu numai de o singura
persoana dar si de 2 sau mai multe pers care det simultan
sau succesiv aceeasi pers la sav aceleiasi infr.In astfel
de cazuri exista 2 ssu mai multi coinstigatori,daca
acestia au actionat in intelegere unii cu altii si cu
vointa de a coopera.Daca intre instigatori nu a existat o
astfel de intelegere v a exista un concurs de instigari si
nu o coinstigare.Exista de asemeenea o coinstigare in
cazul in care o pers det o alta persoana ca aceasta la
randul ei insa det o a3 a persoana sa sav o fapta prev de
legea penala.In astfel de cazuri exista o instivare
mediata din partea primului instigator si imediata din
partea celui de al doilea.Daca pe langa activ de instigare
persosna sav si acte de executare participand si ca autor
la sav faptei contrib de instigator se absoarbe in contrib
de autor.Instigatul este pers asupra careia se exercita
instigarea si poate fi orice persoana fizica indif daca
indeplineste sau nu conditiile generale de a fi sub activ
ale infr la care a fost instigat.Cand instigarea este
adrssata unei singure persoane este denumifa
individula,iar atunci cand se adreseaza unui nr
nedeterminat este denumita instigare colectiva.
prima modalitate este o forma a participatiei penale,in
timp ce a doua nu realiz o participstie penala,dar poate
constitui o infr de sine statatoare.de ex instigarea
publica prevazuta de art 368 din n c penal.

Conditiile instigarii:
a) sa existe onactiv de determinare de catre o persoana
(instigator)
b) activitatea de determinare sa constituie sav unei fapte
prev de legea penala
c) sanu existe o determinare anterioara
d)activitatea de instigare sa aibe afect adica sa duca lz
det instigatului
e) cel mic sa fi trecut la desf faptie realizand cel putin
o tentativa pedepsibila

Activitatea de determinare

Se pozte realiza prin orice mijloace
- simpla prin mijloace imateriale
(rugaminti,indemnuri,insinuari)
- calificata prin care se folosesc
mij ca promisiuni de
daruri,foloase,forme de
constrangere
Obiectivul il constituie o fapta prev de legea
penala .
Instigarea trb sa se indrepte asupra unei persosne
care are calitatea ceruta de lege pt autorul infractiunii.
Se face distictie intre instigare directa la care
instigatorul comunica direct si explicit indemnul si
indirecta la care instigatorul nu transmite direct idees
sav faptei.
Instigare evidenta la care instigatorul actioneaza
deschis si insiduoasa ori ascunsa la care insgigatorul
act din umbra fara ca cel instigat sa si dea seama ca este
det la sav unei fapte prev de legea penala.a
Continutul subiectiv este necesar ca fapta sa fie cu
intentie,poate act si cu intentie indirecta,nu intereseaza
mobilul sau scopul urmarit de instivator.