Paralizia cerebrala (CP) este o tulburare cronica de postura si de miscare provocata de leziunea sistemului

nervos central.
CP consta in miscari reflexe involuntare si contractii (spasme) musculare care pot afecta o regiune, jumatate
de corp sau corpul in totalitate.
O serie de afectiuni ca retardarea mintala, crizele convulsive sau disfunctii vizuale si auditive sunt frecvent
asociate cu paralizia cerebra
Cauze
Paralizia cerebrala este consecinta lezarii sau dezvoltarii anormale a sistemului nervos (creierului). In
majoritatea cazurilor nu se cunoaste cauza. Leziunea sau disfunctia poate surveni in timpul sarcinii, in timpul
nasterii sau in primii !" ani de viata.
Cauzele de CP survenita in timpul sarcinii sau al nasterii pot fi anomalii genetice sau cromozomiale, infectii
sau alte boli ale mamei sau fatului survenite in timpul sarcinii sau complicatii peripartum (in timpul
travaliului). Oricare dintre acestea pot afecta cresterea si dezvoltarea normala a fatului sau pot lipsi fatul sau
nou!nascutul de nevoile de sange, oxigen sau substante nutritive. #fectiuni ale nou!nascutului
ca hipoglicemia netratata pot de asemenea determina leziuni cerebrale care pot cauza CP.
CP datorata nasterii premature este legata de dezvoltarea insuficienta a creierului. Copii nascuti prematur au
risc crescut de $emoragii cerebrale ($emoragie intraventriculara sau I%&). Leucomalacia periventriculara
(LP%), o afectiune a substantei albe a creierului, este mai frecventa la copii nascuti prematur decat la cei
nascuti la termen. #mbele, I%& si LP%, cresc riscul aparitiei CP.
Cauzele care pot determina CP in primii doi sau trei ani de viata sunt legate de lezarea creierului in urma
unei boli grave ca meningita, in urma unei leziuni cerebrale consecutive unui accident sau traumatism
cranian sau in urma unei lipse temporare de oxigen la tesuturi ca in cazul unui eveniment de inec.
Simptome
Sus
C$iar daca este prezenta inca de la nastere, paralizia cerebrala poate deveni evidenta abia intre unu si trei
ani de viata. #cest lucru se datoreaza modalitatii de crestere si dezvoltare a copiilor. 'edicii specialisti sau
parintii nu pot recunoaste miscarile neregulate ale copilului numai in momentul cand copilul creste si
acestea devin mai evidente. #cesti bebelusi si copii tineri pot pastra reflexe de nou!nascut si pot intarzia in
atingerea dezvoltarii normale varstei lor. Parintii si supraveg$etorii sunt de obicei primii care observa
intarzierea in dezvoltarea copilului care pot fi semne precoce de CP.
In formele severe de CP sunt prezente semne inca de la nastere sau imediat dupa aceasta. Cu toate
acestea, unele semne precoce de CP severa difera in functie de tipul specific de boala prezent.
Semne de CP severa care pot fi observate imediat dupa nastere includ:
! dificultati la supt si ing$itit(
! planset slab sau ascutit(
! pozitii anormale( fie corpul este foarte relaxat si moale, fie prea rigid( atunci cand sunt luati in brate,
bebelusii isi pot extinde spatele, bratele si picioarele, aceste pozitii anormale sunt diferite si mult mai severe
decat cele care apar la copii cu colici.
)nele probleme legate de CP pot aparea sau deveni mai evidente odata cu cresterea copilului.
Acestea includ:
- atrofie musculara la nivelul membrelor afectate. #fectarea sistemului nervos determina limitarea
miscarilor la nivelul membrelor afectate. Limitarea miscarilor afecteaza dezvoltarea normala a musc$ilor(
- perceptii si senzatii anormale, ca durere la atingerea usoara. C$iar si activitatile zilnice, ca spalatul pe
dinti, pot cauza durere. *enzatiile anormale pot ingreuna identificarea obiectelor obisnuite prin atingere, de
exemplu sesizarea diferentei dintre un balon de sapun moale si o minge de baseball dura(
- iritatii ale pielii. *alivatia abundenta este frecventa atunci cand sunt afectati musc$ii faciali si cei ai
gatului. *alivatia abundenta irita pielea, mai ales cea din jurul gurii, barbiei si toracelui anterior(
- afectiuni dentare. +atorita durerilor care pot aparea la spalarea dintilor creste riscul de aparitie
al cariilor si al gingivitelor (inflamatia gingiei). 'ai pot contribui la aparitia gingivitelor si efectele adverse ale
medicamentelor administrate pentru tratarea crizelor(
- traumatisme. ,xista riscul de cadere si alte accidente, in functie de controlul muscular, de rigiditatea
(mobilitate ingreunata) articulara si de tonusul muscular global. Crizele asociate CP pot cauza de asemenea
contuzii accidentale;
- infectii si boli cronice. CP severa determina dificultati de alimentare. In$alarea bolului alimentar in
plamani creste riscul de aparitie a pneumoniei. #dultii au risc crescut de afectare cardiaca si pulmonara.
)nii copii cu CP prezinta o serie de tulburari de comportament precum somnolenta excesiva, iritabilitate si
scaderea interesului pentru lumea din jur.
Mecanism fiziopatogenetic
Sus
-oti pacientii cu paralizie cerebrala au tulburari de miscare si de postura. Cu toate acestea, majoritatea
copiilor nu prezinta semne de CP de la nastere. Parintii si supraveg$etorii pot observa primele semne de
CP, ca imposibilitatea copilului de a se intoarce de pe o parte pe alta, de a sta in sezut, de a se tara (a
merge de!a busilea) sau de a merge la varsta obisnuita.
*emne de CP pot deveni din ce in ce mai evidente cu varsta. )nele probleme de dezvoltare pot aparea abia
dupa primul an de viata. Leziunea cerebrala care produce CP nu se agraveaza cu varsta( cu toate acestea pot
aparea, se pot modifica sau deveni mai severe pe masura ce copilul creste.
*imptomele specifice CP depind de tipul si severitatea ei, de gradul debilitatii mintale si de dezvoltarea altor
complicatii sau de asocierea altor boli.
Tipul de CP prezent si ce parte a corpului este afectata va determina gradul de mobilitate al copilului.
'ajoritatea pacientilor cu CP prezinta forma spastica de CP care afecteaza numai o parte de corp. +e
exemplu pot exista simptome numai la nivelul unui membru sau numai pe o jumatate de corp. 'ajoritatea
copiilor gasesc modalitati de acomodare cu $andicapul lor. )nii pacienti se pot descurca singuri, altii isi duc
traiul si lucreaza in situatii care le asigura un anumit grad de asistenta (ajutor). In cazul afectarii ambelor
membre se recomanda folosirea unui scuter de lemn (un dispozitiv folosit pentru sprijin in timp ce se culca),
unui carucior modificat, unui scaun cu rotile sau alte ec$ipamente speciale.
Paralizia cerebrala care afecteaza tot corpul cauzeaza cele mai mari probleme. CP severa spastica si
atetozica (disc$inetica, miscari involuntare spasmodice) sunt forme de CP totala. 'ulti dintre cei afectati nu
se pot ingriji singuri, fie din cauza impotentei functionale severe, fie din cauza retardarii mintale. Cu toate
acestea, unii pacienti pot supravietui cu ajutorul membrilor familiei sau al persoanelor calificate sa faca asta.
Complicatii, ca acces epileptic sau alte afectari fizice cronice ale CP pot fi greu de diagnosticat inainte deunu
pana la trei ani. Cateodata asemenea predictii nu sunt posibile decat la varsta scolara cand abilitatea de
invatare, de comunicare si alte abilitati pot fi cuantificate. Gradul de suport si de supravegere depinde
de numarul si severitatea problemelor.
.radul debilitatii mentale este un predictor important al functionalitatii zilnice. #proximativ /01 dintre
pacientii cu CP au un anumit grad de deteriorare cognitiva. #proximativ 231 dintre acestia sunt retardati
mental (de la forma medie pana la severa), iar restul sunt dezvoltati normal, dar au un grad de dificultate de
invatare.
#lte afectiuni, ca disfunctii vizuale sau auditive, sunt frecvent asociate cu CP. O parte dintre acestea sunt
diagnosticate precoce, altele pe masura cresterii copilului. +e asemenea, ca si oamenii cu dezvoltare fizica
normala, pacientii cu CP prezinta o serie de preocupari sociale si emotionale de!a lungul vietii. +in cauza
limitarilor fizice pot aparea alte temeri pe langa cele de mai sus si de aceea pacientii cu CP necesita
intelegere si incurajare din partea altor oameni.
!intre toti copii diagnosticati cu paralizie cerebrala, "#$ ating varsta adulta.
O evaluare mai precisa a calitatii vietii depinde de tipul de CP prezent, de severitate si de impactul altor
afectiuni care se asociaza cu CP. 'ajoritatea adultilor cu forma usoara sau moderata si unii cu forma severa
sunt independenti (se descurca singuri) si lucreaza. Posibilitatile de a trai independenti si de a se angaja s!
au imbunatatit pentru pacientii cu CP. #cestea sunt rezultatul unui suport mai bun din partea membrilor
familiei si al unor te$nologii mai avansate, ca computere prevazute cu microfon, scaun cu rotile electric si
alte dispozitive.
Factori de risc
Sus
%asterea prematura si greutatea mica la nastere
43!031 dintre copiii care dezvolta CP sunt nascuti prematur. 5iscul de a dezvolta CP creste cu cat greutatea la
nastere este mai mica. +e obicei copiii nascuti prematur au greutate mai mica decat cea normala, mai mica cu
circa ,0 6g, dar si copiii nascuti la termen pot prezenta greutate mica la nastere. ,xista un risc mai mare de
nastere prematura si de greutate mica la nastere in cazul sarcinilor gemelare comparativ cu cele cu fat unic.
+e asemenea exista o probabilitate mai mare in cazul copiilor nascuti prematur sau cu greutate mica la
nastere de a prezenta in timpul perioadei de crestere dificultati de dezvoltare care pot afecta creierul. +e
exemplu, o afectiune numita leucomalacia periventriculara sau PL%, care consta in afectarea substantei
albe a creierului, este mai frecventa la copii nascuti prematur decat la cei nascuti la termen.
&actori de risc inainte de nastere
5iscul unui fat de a prezenta anomalii cerebrale si consecutiv de a dezvolta CP este mai crescut atunci cand
mama contacteaza anumite afectiuni de!a lungul sarcinii ca7
! infectii ca rubeola, infectie cu citomegalovirus si toxoplasmoza. 5iscul este foarte mare daca infectiile survin in
primele luni de sarcina! infectii uterine sau vaginale la mama. #ceste infectii pot determina inflamatia
placentei (corioamniotita), lucru care poate intrerupe dezvoltarea normala a creierului(
! expunerea la diferite medicamente ca hormonii tiroidieni sau estrogeni(
! consumul de alcool si de droguri ilegale
! alte afectiuni ca sangerare la nivelul uterului intre lunile sase si noua de sarcina, cantitati insemnate de
proteine in urina (proteinurie) sau niveluri crescute de za$ar in sange (hiperglicemie).
&actori de risc pentru CP la nastere
+esi rar, unii copii dezvolta CP ca rezultat al unor complicatii aparute in timpul sarcinii. 8actorii de risc
includ7
- nasterea prematura. Copiii nascuti prematur au risc crescut de a dezvolta $emoragii cerebrale
($emoragie intraventriculara sau I%&) ce sunt cauze de CP(
- travaliu prelungit sau dificil. Lipsa oxigenului, infectiile cerebrale sau traumatismele fizice (secundare
folosiriiforcepsului sau altor instrumente) sunt toti factori care pot creste riscul de dezvoltare a CP. La randul
ei, CP poate determina nastere dificila datorita tulburarilor de miscare si de postura asociate acestei
afectiuni(
- desprinderea precoce a unei placente normal inserate. +e obicei placenta se separa de uter dupa
cateva minute dupa ce copilul se naste. In cazul in care se separa inainte de nastere, scade furnizarea de
sange si oxigen de la mama, lucru care creste riscul de dezvoltare a CP
- infectii uterine sau vaginale la mama, ca infectia streptococica, care se pot transmite fatului in timpul
nasterii. CP poate aparea in cazul in care infectia afecteaza creierul copilului.
&actori de risc pentru CP aparuti dupa nastere
&actori de risc pentru dezvoltarea CP imediat dupa nastere sau in primii doi sau trei ani sunt legati
de lezarea cerebrala si includ:
- o boala grava ca icterul sever, meningita sau intoxicatie cu plumb (foarte rara). *emne timpurii legate de
acestea includ dificultati respiratorii, niveluri scazute ale $ormonilor tiroidieni (tiroxina) si nivel scazut de
glucoza in sange (hipoglicemie). Copiii nascuti prematur sau cu greutate mica la nastere au susceptibilitate de a
dezvolta aceste afectiuni(
- traumatism cranian sever in urma unui accident sau cadere. #cestea includ vatamari ale copilului ca
scuturare, impingere sau alte forte (sindromul copilului agresat, care mai este denumit si vatamare cerebrala
intentionala!I&I)(
- scaderea cantitatii de o'igen furnizata creierului poate fi rezultatul unei tumori cerebrale sau a unui
eveniment de innecare(
Alti factori de risc
Copiii nascuti din mame foarte tinere sau peste () ani au un risc crescut de a dezvolta CP.
*n defect genetic sau cromozomial ca trombofilia, o tulburare de coagulare, creste riscul de CP.
Tratament - Generalitati
Sus
- terapia fizica reprezinta o parte importanta a tratamentului care incepe imediat dupa punerea
diagnosticului si poate continua de!a lungul vietii pacientului. #cest tratament poate incepe inainte ca un
diagnostic de certitudine sa fie pus, in functie de simptomele pacientului(
- medicamentele pot controla o parte dintre simptomele de CP si pot preveni complicatiile. #cestea pot
consta inantispastice in+ectabile pentru imbunatatirea relaxarii musculaturii si pot imbunatatii rata miscarii.
#lte medicamente pot fi folosite pentru tulburari obisnuite asociate cu CP ca anticonvulsivante pentru
prevenirea crizelor convulsive(
! in cazuri rare, cirurgia ortopedica (pentru musc$i, tendoane si articulatii) sau rizotomia selectiva
posterioara(sectionare a radacinilor nervilor spinali sau a celor cerebrali) pentru contractura sau alte
tulburari de mobilitate este efectuata imediat dupa diagnosticarea unui nou!nascut sau copil mic care
prezinta tulburari severe.
+e obicei cea mai mare problema a parintilor este teama de cat de sever ar putea evolua boala. ,ste bine
sa invatam despre CP pentru a intelege mai bine boala si a cunoaste unele dintre obstacolele si bucuria
depasirii lor de catre pacientul cu aceasta boala. Informarea determina siguranta asupra modului in care
poate sa!si ajute copilul.
Tratamentul de intretinere pentru CP mai poate include:
- e'ercitii de respiratie. #cestea pot fi asociate terapiei fizice sau pot fi facute separat. Pe parcursul lor
pacientii sunt invatati te$nici de control al musculaturii afectate, fiind utile pentru reducerea tensiunii
musculare. 9u sunt eficiente in cazul oricarui pacient.
- masa+ul terapeutic si yoga ata. #ceste terapii sunt recomandate pentru relaxarea musculaturii
tensionate, pentru intarirea musculaturii si mentinerea articulatiilor flexibile. :oga $at$a cu exercitii de
respiratie se recomanda uneori pentru prevenirea infectiilor pulmonare. *unt recomandate efectuarea de
studii suplimentare pentru a dovedi beneficiile acestor terapii in cazul pacientilor cu CP.
- terapii pentru stimularea dezvoltarii senzitive si a invatarii. 9ou!nascutii si copiii mici pot beneficia de
aceste terapii de stimulare si de neurodezvoltare. O parte din aceste terapii sunt utile si pacientilor de varste
mai mari. #ceste terapii nu pot corecta partile lezate ale creierului, dar pot stimula partile neafectate ale
acestuia.
- e'ista o multitudine de tratamente controversate, unele dintre ele pot avea efecte nocive. *e
recomanda consultarea unui medic specialist pentru fiecare tratament care se doreste aplicat copilului.
8iecare pacient cu CP prezinta afectari si posibilitati de raspuns la tratament diferite.
,a+oritatea pacientilor cu CP necesita a+utor pentru:
- ranire. CP poate afecta controlul maxilarului si poate interfera abilitatea de a mesteca, a suge si a ing$iti.
Pot fi utile folosirea de ustensile speciale ca farfurii care se lipesc pe fund, pozitionarea corespunzatoare a
copilului la masa si servirea de alimente moi sau semisolide ca terciul de ovaz.
- folosirea toaletei. )nii pacienti cu CP prezinta anchiloze ale articulatiei coxofemurale (sold) sau afectari
asemanatoare care pot ingreuna folosirea toaletei. #ltii prezinta tulburari de mictiune (la urinat). ,ste
recomandat ajutorul din partea unui specialist in terapie ocupationala si folosirea unor $aine speciale pentru
controlul acestora.
- tranzitul intestinal. 'ajoritatea pacientilor cu CP sufera de constipatie cronica cu tulburari de tranzit
intestinal. *e folosesc de obicei laxative si stimulente ale tranzitului intestinal pentru controlul lor.
- spalatul si ingri+itul. Pacientii cu CP nu au control asupra mainilor si bratelor si de aceea nu se pot ingriji
singuri. )nii dintre ei pot fi invatati cateva te$nici de autoingrijire prin exercitii zilnice.
- imbracatul. *e recomanda folosirea de $aine si pantofi care pot fi usor imbracate si dezbracate ca cele cu
fermoare sau %elcro.
- ingrijirea dintilor. Paralizia cerebrala poate afecta musc$ii maxilari, dintii pot creste in pozitie anormala si
pot fi predispusi la stricare (cadere) si poate aparea senzitivitate la nivelul limbii si cavitatii bucale. +e
asemenea multi dintre pacienti nu pot folosi periuta de dinti. *e recomanda folosirea unor dispozitive
speciale ca periuta de dinti electrica sau un dispozitiv electric pentru curatarea dintilor( folosirea de pasta de
dinti pentru gingii sensibile si curatarea regulata a dintilor
- ingri+irea pielii. *alivatia abundenta este frecvent intalnita la pacientii cu CP, care poate provoca iritatii in
jurul barbiei, gurii si la nivelul toracelui. *e recomanda mai ales absorbirea secretiilor decat stergerea lor
prin folosirea de $aine absorbante care acopera toracele copilului si aplicarea pe zonele predispuse la iritatii
de lotiuni sau amidon de porum.
- vorbirea. )nii pacienti cu CP prezinta afectarea musculaturii maxilare, bucale si diminuarea auzului.
#ceste probleme, singure sau asociate, pot determina dificultati de pronuntie a cuvintelor. Pentru
imbunatatirea comunicarii specialistii vor pronunta cuvintele lent privind copilul direct in fata in timpul
conversatiei si folosind desene sau obiecte in timpul conversatiei. Cititul este de asemenea important,
utilizarea de carti cu desene clare poate fi de ajutor.
- siguranta. Pacientii cu CP sunt predispusi la caderi si alte accidente mai ales daca au crize convulsive. *e
recomanda luarea unor masuri de siguranta acasa pentru prevenirea accidentelor ca mobila solida sau
nelustruirea podelelor. +e asemenea se recomanda evitarea obiectelor ascutite si supraveg$erea copiilor cu
CP atunci cand sunt la baie.
Terapia comportamentala in cursul careia copilul este invatat modalitati de comunicare, iar in cazul
copiilor de varsta scolara deprinderea unor cai de comunicare cu ceilalti, mai ales cu cei de aceeasi
varsta.
O parte importanta a tratamentului de intretinere o constituie cooperarea cu persoanele specializate in
ingrijirea copiilor cu CP, intelegerea nevoilor si drepturilor copilului, ingrijirea proprie si a celorlalti membri ai
familiei.
Aceste strategii cuprind:
! identificarea si intelegerea drepturilor educationale ale copilului dumneavoastra;
- suportul emotional. 9evoile copilului se modifica odata cu cresterea. ,l devine mai constient de limitarile
fizice, are nevoie sa vorbeasca despre ceea ce simte si despre posibilitatile terapeutice. ,ste mai usor sa
vorbeasca despre toate aceste lucruri cu cineva strain (cineva care nu face parte din familie). 'edicul
specialist este cel care poate recomanda eventuala consiliere emotionala de care poate beneficia copilul.
+e asemenea se recomanda implicarea cat mai activa a copilului in luarea deciziilor asupra sanatatii proprii.
*e recomanda odi$na, hrana sanatoasa, exercitii si invatarea unor cai de a depasi piedicile care apar in cazul
ingrijirii unui copil cu CP. Parintii dotati cu energie fizica si putere sufleteasca reusesc mai usor sa!si ajute
copiii cu CP.
- cooperarea in cadrul unei familii. Intreaga familie este afectata atunci cand unul din membrii prezinta
CP. ,ste important sa ajutam membrii familiei sa faca fata situatiei, mai ales in cazul fratilor. *e recomanda
prevenirea dezvoltarii de catre ceilalti frati a unor temeri si griji nerealiste, de a se simti ignorati sau coplesiti.
+intre toti copiii cu CP , ;31 au atins varsta adulta (in jurul varstei de 3 de ani). 'ajoritatea adultilor cu CP
au un loc de munca, in ciuda disfunctiilor fizice de la moderata la severa. Pe masura atingerii acestui stadiu
al vietii se recomanda integrarea pacientilor cu CP intr!un program de terapie ocupationala in vederea
pregatirii pentru o viata independenta. # ajuta un copil cu CP sa traiasca independent necesita rabdare si
inventivitate din partea parintilor, vor trebui sa faca fata frustrarilor si obstacolelor care apar. Copilul poate
necesita incurajare si ajutor suplimentar in vederea depasirii responsabilitatilor si asteptarilor care a
Tratament in cazul agravarii bolii
Sus
+esi leziunea cerebrala care genereaza CP nu se agraveaza pe masura inaintarii in varsta, unele dintre
efectele sale pot aparea pentru prima data, altele se pot modifica sau deveni mai severe pe masura cresterii
si dezvoltarii sistemului nervos. #fectiunile principale legate de CP se pot dezvolta, pot deveni mai severe
sau pot determina complicatii. -ratamentul variaza de la caz la caz si in functie de fiecare tip de CP, dar in
general cuprinde tratament medicamentos, c$irurgie, o serie de terapii specifice si folosirea de ec$ipamente
ortopedice.
Tratamentul medicamentos poate fi indicat in cazul unor simptome din CP ca spasmele musculare
sau crizele convulsive.
In cazul spasmelor musculare severe se recomanda administrarea de antispastice (relaxante musculare).
#cestea cuprind Diazepam (Valium), +antrolen (+antrium) si Baclofen (Lioresal). 8oarte rar se foloseste
<aclofen intratecal (I-<). Pentru aceasta se plaseaza o pompa mica la nivelul tesutului subcutanat
abdominal. #ceasta pompita elibereaza <aclofen in sange de!a lungul maduvei spinarii. #cest tratament
poate fi mai eficient decat cel medicamentos in calmarea spasmelor musculare. Insa este mai complicat
decat tratamentul oral si are si unele riscuri (infectia la locul implantarii sondei).
Antispastice in+ectabile ca toxina botulinica -.oto'/ sunt administrate cu un ac direct la nivelul
musciului afectat.
In cazul crizelor convulsive sunt folosite anticonvulsivantele
precum Carbamazepina (Tegretol). Anticolinergicele ca .licop=rolat (5obinul) sunt utile in cazul pacientilor cu
CP care au miscari involuntare ale corpului (paralizie cerebrala distonica) sau care saliveaza abundent.
Pregatirea pentru o viata independenta
Parintii si alte persoane care au grija pot ajuta copiii cu CP sa se dezvolte la potentialul cel mai mare. )nul
dintre cele mai importante lucruri consta in ajutarea copiilor sa fie cat mai independenti posibil. )n studiu
recent a concluzionat ca majoritatea adultilor cu CP (>41) erau de parere ca parintii i!au protejat nejustificat
in perioada copilariei.
Perioada adolescentei
9evoile copilului se sc$imba pe masura ce atinge varsta adolescentei si de adult tanar.
#dolescentii si adultii cu CP necesita sprijin emotional si intelegere. 'embrii familiei si alti prieteni suportivi ii
pot ajuta sa depaseasca provocarile (dificultatile) care apar la cei cu CP.
*e recomanda pregatirea treptata a copiilor cu CP pentru a duce o viata independenta. +e obicei
adolescentii invata sa!si dezvolte abilitatile si taria sufleteasca. Cu toate acestea pot necesita suport si
incurajare pentru depasirea responsabilitatilor si sarcinilor suplimentare. Adolescentii si adultii tineri cu
CP pot necesita mai mult spri+in -indrumare/ decat alti oameni de aceeasi varsta in privinta
dezvoltarii unor relatii intime.
Parintii vor fi nevoiti sa!si modifice deprinderile pe masura cresterii si dezvoltarii copilului cu CP. +e exemplu
parintii nu vor mai putea ridica in brate copiii cu CP cu afectare severa datorita cresterii in lungime si in
greutate. Parintii trebuie sa se pregateasca pentru situatia cand datorita cresterii copilului nu il vor mai putea
ingriji corespunzator.
Perioada adulta
+intre toti copiii cu CP, ;31 au atins varsta adulta (in jurul varstei de 3 de ani). Pregatirea copilului pentru
varsta adulta necesita pregatire atenta. # ajuta un copil cu CP sa traiasca independent necesita rabdare si
inventivitate din partea parintilor, vor trebui sa faca fata frustrarilor si obstacolelor care apar. Copilul poate
necesita incurajare si ajutor suplimentar in vederea depasirii responsabilitatilor si asteptarilor care apar.
Complicatiile CP se pot dezvolta si pot afecta calitatea vietii( in plus unele forme de CP sunt mult mai severe
si necesita ajutor suplimentar. +e aceea pregatirea pentru o viata adulta sanatoasa este importanta.
-erapia ocupationala si programele similare pot fi utile. 'ajoritatea adultilor cu CP au un loc de munca, in
ciuda disfunctiilor fizice de la moderata la severa.