Sunteți pe pagina 1din 34

Argument

Schimbarea climei este o problema globala si totusi fiecare dintre


noi are puterera de a face o diferenta.
i resimim toi din ce n ce mai mult efectele. Furtunile i
inundaiile sunt din ce in ce mai frecvente, iarna este mai cald, este
mai puin zpad i mai mult ploaie. Primvara, apariia florilor i
ntoarcerea pasrilor migratoare se face mai devreme.Aceste semne
arat accelerarea schimbrii climatice, care se cheam de asemenea
nclzire global planetar.
Miam ales aceasta tema pentru a intelege mai bine care sunt
cauzele schimbarilor climatic si ce asi putea face pentru a le
impiedica.
!AP"#$%&% "
'.' (!)"M*A+"%, !%"MA#"!,.
'
Arderea combustibilor fosili si alte activitati, in special
transportul-terestru, maritime, aerian. produc mari cantitati de dio/id de
carbon si de alte substante cum ar fi0 metanul, o/idul de carbon,o/izii de
azot, hidrocarburi nearse.1esi dio/idul de carbon si apa care rezulta din
procesul de ardere nu au actiune to/ica, ridicarea concentratiei dio/idului
de carbon duce la accentuare efectului de sera.
Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara,
intrucat atat sistemul natural cat si cel socioeconomic sunt sensibile la
schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acestea vor
avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor
sisteme.
Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se
adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de
timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care
vor avea loc schimbarile. otusi, impactul activitatilor umane asupra climei va
putea fi masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. !otivatia de a
actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce
omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice
pentru viitorul apropiat. "aca procesul de incalzire va continua in ritmul
prognozat astazi, lumea va intra intro perioada de schimbari climatice fara
precedent in istoria umanitatii. Activitatile umane determina cresterea
concentratiilor gazelor cu efect de sera, care tind sa incalzeasca atmosfera
si sa induca modificari climatice regionale si globale.
1.1.1 Schimbarea climatic i ciclurile climatice
Schimbari climatice sunt# schimbari de climat care sunt atribuite direct
sau indirect unei activitati omenesti care altereaza compozitia atmosferei la
nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului observat in
cursul unor perioade comparabile .
$lima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei
variate si asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale
factorilor atmnosferici in timp ce acesta se roteste.
$el mai bine poate fi inteleasa ca media schimbarilor de temperatura
anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica.
%scatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera
terestra, unde masele de aer circula permanent. &ariatiile zilnice ale factorilor
meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie &'E!EA, in timp ce
$()!A este sinteza pe termen lung a acestora.
&remea este determinata de valorile factorilor meteorologici#
temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea
atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor. Acesti factori
se masoara cu instrumente specifice * termometre, barometre, hidrometre,
+
giruete s.a. &alorile masurate pe perioade lungi de timp ,ani sau decenii-
prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.
$limatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale
unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate
si specificitate.
$lima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamant,
microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea
oamenilor poate afecta clima prin0
modificarea scoartei terestre
taierea padurilor
secarea lacurilor, baltilor si mlastinilor
poluarea industriala.
!ele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele
datorate poluarii industriale in atmosfera cu bio/id de carbon si cu freon.
Poluarea cu bio/id de carbon in cantitati foarte mari produce efectul de
sera, adica incalzirea e/cesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza
stratul protector de ozon din paturile inalte ale atmosferei care ne apara de
radiatiile ultraviolete.
.
'.2.FA!#$+"" 3,4,#"!" A" !%"M,"
'.2.'.Factori +adiativi
/
Energia radiana provenita de la soare ,constanta solara-constituie
principala sursa pentru geneza elementelor climatice, a climei in general si
a nuantelor sale teritoriale. ,/presia cea mai clara o reprezinta radiatia
solara totala anuala.
Factorii 1inamici
Principalele sisteme de vanturi , cu influenta puternica asuprei climei
zonelor si regiunilor pe care le strabat, sunt0
- Alizeele in zona lor de formare creaza un deficit de umiditate
-rezultand deserturi tropicale.
- Musonii 5 aduc precipitatii foarte mari in ( si (, Africii
- !irculatia vestica -6anturile de 6est. dintre 78 si 98 de grade
latitudine -nordica si sudica. ce se desfasoara in lungul paralelelor -6:,.
si aduce precipitatii spre interiorul continentelor
- 6anturile polare 5 racesc regiunile apropiate cercurilor polare
- Miscarea convergenta a aerului din zona intertropicala -calmele
ecuatoriale. are precipitatii bogate si o nebulozitate ridicata
'.2.2.Factori fizicogeografici
0actorii fizico-geografici, care tin de caracteristicile suprafetei terestre,
nuanteaza foarte mult elementele climatice si tipurile de clima.
$ei mai semnificativi sunt#
- raportul dintre uscat si apa ,oceane si mari-
- relieful ,prin altitudine, e1punere, orientarea maselor montane-
- curenti aceanici
- lacurile si fluviile mari
- stratul de zapada si gheata
- vegetatia
- activitatile societatii omenesti
1.2.3.Elementele climatice majore.
#emperatura aerului. +epartitia geografica
emperatura medie anuala scade din zoma intertropicala ,2+3grade $-
spre zona temperata ,+3grade $ * 3grade $- si mai accentuat, in zona rece ,43
grade $-
emperatura medie anuala cea mai ridicata este 2+5 grade $ ,in Sahara,
vestul Peninsulei )ndia si in vestul !e1icului-
emperatura medie anuala cea mai scazuta este diferita#
- in Arctica a6unge la -78grade $, -+3grade $ ,Arhipelagul canadian,
in 6urul Polului 9ord si in nordul Siberiei-
- in Antarctida este de -78, -+3 grade $ in zona de tarm, dar a6unge in
centrul continentului.
8
1iferentele de temperatura -amplitudinea. dintre limitele de vara si
de iarna sunt mari in zonele polare si foarte mici in apropierea
,cuatorului.
#emperatura aerului se modifica in cursul unezi zile -cele mai mari
diferente de la zi la noapte sunt in (ahara. si scade cu inaltimea.
Precipitatiile atmosferice. +epartitia geografica
0ormarea precipitatiilor este o censecinta a schimbarilor de faza ale apei
si a circuitului apei in natura. Apa se gaseste simultan in natura in cele . forme#
vapori de apa, apa in stare lichida si gheata, de aceea , ea reprezinta factorul
dominant al apei si al formarii precipitatiilor.
Procesul de evaporare duce la formarea norilor, iar procesul de
condensare la formarea precipitatiilor. #ransferul apei sub diferite forme
-intre ocean, atmosfera si continente. formeaza circuitul apei in natura.
Precipitatiile atmosferice sunt un element important al formarii
tipurilor de vreme si de clima. Astfel, vremea secetoasa sau ploioasa se
defineste in raport cu cantitatea de precipitatii cazute in acel interval de
timp, iar clima ;oceanica< sau ;tropical uscata<, in raport cu cantitatea lor
multianuala.
6anturile. +epartitia geografica
)n afara vanturilor polare, a celor de vest si a alizeelor ,denumite
permanente., e/ista vanturi periodice -musonii, brizele marine si montane.,
ocazionale -ciclonii tropicali. si numeroase vanturi locale -foehnul.
'.=. #"P&+"%, 1, !%"MA
$limatologia este stiinta care se ocupa cu studiul climei, cu identificarea
si definirea tipurilor de clima
$lima nu este uniforma pe suprafata terestra, datorita actiunii combinate a
factorilor genetici. Proprietatea elementelor climatice au un caracter zonal. )n
acest caz vorbim de zonalitatea climei, care este determinata de forma
Pamantului, inclinarea a1ei si miscarea de revolutie.
0actorii substratului ,caracterul suprafetei terestre- si dinamica
atmosferica nuanteaza si amplifica foarte mult repartitia strict zonala a radiatiei
solare.
ipurile de clima ,sau climatele- redau caracteristici ale temperaturii
aerului, vanturilor, precipitatiilor precum si a altor elemente, prin ceea ce au
specific in raport cu alte regiuni mai apropiate sau indepartate.
$lima unor regiuni de pe glob este descrisa prin termeni generici, stabiliti
dupa zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel mai bine. "in acest
punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt asezate sub forma unor
:
centuri in 6urul Ecuatorului, pana la poli in fiecare dintre emisfere. ;onele
climaterice respective pot fi diferentiate dupa aria vanturilor dominante, dupa
scara temperaturilor, dupa scara precipitatiilor sau dupa raspandirea vegetatiei si
a faunei.
E1ista numeroase clasificari ale zonelor climatice care impart globul in
sase zone climatice principale ,numite A, <, $, ", E si =- si apoi in subzone
climatice in functie de temperatura medie si de natura precipitatiilor. Astfel#
- zona A este zona tropicala umeda,
- zona < este zona tropicala uscata ,arida-,
- zona $ este zona temperata calda,
- zona " este zona temperata rece ,boreala-,
- zona E este zona rece polara, iar
- zona = este clima alpina.
;ona cu clima calda este cuprinsa intre 3> * .3> latitudine nordica si
sudica si se imparte la randul ei in#
- zona cu clima ecuatoriala, intre 3> * 8> latitudine 9. si S.,
caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in
prea6ma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad
perpendicular pe suprafata solului?
- zona cu clima subecuatoriala, intre 8> * 7+> latitudine 9. si S.,
caracterizata de doua anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos * vara,
avand drept vanturi dominante alizeele iarna si calme ecuatoriale vara?
- zona cu clima tropicala umeda, musonica, prezenta de e1emplu in
zona @ceanului )ndian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale
si furtuni napraznice?
- zona cu clima tropicala uscata, prezenta de e1emplu in desertul
Sahara, unde caldura foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dand
nastere la deserturi intinse.
;ona cu clima temperata este cuprinsa intre .3> * :3> latitudine nordica
si sudica si se imparte la randul ei in#
- zona cu clima temperat oceanica, intre /3> * :3> latitudine 9. si S.,
caracterizata prin patru anotimpuri blande, multe ploi si dominata de vanturile
de vest?
- zona cu clima temperat continentala, intre /3> * :3> latitudine 9. si
S., caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase si ierni
friguroase cu multa zapada, precum in tara noastra?
- zona subtropicala mediteraneeana, intre .3> * /3> latitudine 9. si
S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, cu veri secetoase si calde si ierni
blande, fara inghet.
;ona cu clima rece este cuprinsa intre :3> * A3> latitudine nordica si
sudica si se imparte la randul ei in#
- zona cu clima rece subpolara, intre :3> * ::> latitudine 9. si S.,
caracterizata prin patru anotimpuri racoroase, vara racoroasa, iarna cu ger mare
B
si ninsoare abundenta, cu teritorii ce cuprind intinse paduri de conifere, de
e1emplu taigaua siberiana si cea canadiana?
- zona cu clima polara, intre ::> * A3> latitudine 9. si S.,
caracterizata prin doua anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi, friguroasa, cu
temperaturi in 6ur de 8> $, cand dezghetul aduce e1plozia rapida a unei vegetatii
mici si o multime de tantari, iarna lunga cu ger mare si aproape fara
ninsoare. Aici la nord de padurile de conifere, dincolo de cercul polar se
intinde tundra.
Pe muntii inalti, oriunde sar afla acestia, se succed mai multe zone
climaterice odata cu cresterea altitudinii. 1aca urcam pe un munte aflat in
zona ecuatoriala de la clima tropicala umeda caracteristica poalelor
muntelui putem atinge clima de tundra la o inaltime suficient de mare, iar
pe varf ne asteapta imperiul ghetii vesnice. Astfel pe muntele >ilima?aro,
aflat in centrul Africii in zona ,cuatoriala sunt la varf gheturi vesnice, iar
la poale se intinde savana africana cu girafe, antilope, lei si leoparzi.
$limatul global al errei cunoaCte regulat modificDri, urmEnd diferite
cicluri climatice alternante nclzire i rcire, care difer prin durat -de la
c@teva miliarde la mai multe milioane de ani. i prin amplitudinea lor.
!limatele recente ale erei cuaternare -de la ',A milion de ani p@n
astzi. au fost studiate efectu@nduse e/plorri ale gheii din Antarctica
p@n la = B88 metri ad@ncime. !ompoziia izotopic a o/igenului permite
reconstituirea temperaturilor atmosferice dea lungul unei perioade de
p@n la CB8 888 ani.
!limatul planetei noastre a traversat mai multe cicluri de nclzire i
rcire n timpul ultimilor 788 888 ani. Aceste cicluri ncep printro nclzire
brutal, urmat de o perioad cald de cca. '8 888 28 888 ani, numit
perioad interglaciar. Aceast perioad este urmat de o rcire
progresiv i instalarea unei ere glaciare. %a sf@ritul glaciaiei, o
renclzire rapid reprezint nceputul unui nou ciclu.
5
!AP"#$%&% ""
,F,!#,%, (!)"M*A+"%$+ !%"MA#"!,.
A
2.'.Efectul de sera
Efectul de serD este procesul de ncDlzire a unei planete din cauza
radia iei reflectate de aceasta, care, n condi iile prezen ei unor gaze cu efect de
serD n atmosferD, o parte semnificativD a radia iei va fi reflectatD napoi spre
suprafa D.
)n cazul atmosferei# prin efect de sera se intelege incarzirea straturilor de
aer din atmosfera 6oasa, datorita transparentei aerului pentru radiatia solara, in
principal pentru lungimile de unda scurta si, in acelasi timp, absorbtiei partiale a
radiatiilor infrarosii de catre unii constituanti atmosferici.
"e acest efect sunt responsabili compusi aflat in concentratii foarte mici
in atmosfera, vaporii de apa, dio1idul de carbon, metanul, acidul de azot, ozonul
si mai recent freonul.
Ponderea ce amai insemnata o are dio1idul de carbon 83F dupa care
urmeaza freonul 22D, metanul '=D, ozonul CD, o/izii de azot BD si
vaporii de apa =D.
"n cea mai mare parte prezenta precum si cresterea concentratiei lor
se datoreaza activitatii antropice. 1atele de temperatura inregistrate de la
inceputul epocii industriale au evidentiat pentru emisfera nordica o
crestere de ordinul de 8,B !.
!odelele prognozeaza o incalzire a straturilor 6oase ale atmosferei,
concomitent cu racirea straturilor mai inalte.
"n ceea ce priveste precipitatiile, se considera ca la nivel global ele nu
se vor modifica sau se vor modifica foarte putin. (e va asista la o
intensificare a secetei ca urmare a diminuarii volumului zapezii.
,ste evident faptul ca aceste schimbari climatice vor avea
repercursiuni economice si sociale deosebite.
Efectul de sera natural
GEfectul de seraH este termenul popular folosit pentru a descrie modul in
care atmosfera Pamantului asigura o temperatura propice vietii pe planeta.
Apro1imativ 6umatate din radiatia solara trece prin atmosfera. 'estul este
reflectat de nori, este imprastiat de vaporii de apa si de particulele din atmosfera
sau este absorbit de aceasta. @ parte din radiatia solara care atinge Pamantul
este reflectata inapoi in spatiu ,in medie apro1imativ o treime-. "in ceea ce
ramane, o parte e absorbita de atmosfera, insa ma6oritatea este absorbita de sol
si oceane. Suprafata Pamantului se incalzeste si, ca rezultat, emite radiatie
infrarosie ,caldura-. @ parte din aceasta radiatie este trimisa in spatiu, insa
ma6oritatea ramane in atmosfera.
%nele gaze din atmosfera constituie un strat izolator al Pamantului si
impiedica caldura sa iasa in spatiu? acestea sunt asa-numitele gaze cu efect de
73
sera ,IES-. Ele actioneaza ca o patura, absorbind caldura si reflectand-o inapoi
catre suprafata Pamantului, incalzind atmosfera si provocand ceea ce este
cunoscut sub numele de efect de sera natural. 0ara acest efect, Pamantul ar fi
mult mai rece decat acum temperatura sa medie globala ar fi de cca -75 grade $,
fata de cea actuala de cca J78 grade $- si neospitalier pentru viata.
Gazele cu efect de sera
$inci gaze care apar in mod natural provoaca in principal efectul de sera#
vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot si ozonul.
$oncentratia in atmosfera a acestor gaze este influentata de activitatile umane.
@ alta categorie de gaze cu efect de sera este alcatuita din componente chimice
create de oameni ,halocarburile-. Vaporii de apa (H2O) sunt cele mai cunoscute
IES, contribuind cel mai mult la efectul natural de sera. $antitatea de vapori de
apa din atmosfera creste odata cu temperaturile de la suprafata Pamantului, dat
fiind ca temperaturi mai ridicate maresc atat evaporarea cat si capacitatea
aerului de a ingloba vapori de apa ,vaporii de apa e1ecuta un ciclu complet prin
atmosfera destul de repede, apro1imativ o data la opt zile in medie-. Astfel,
chiar daca oamenii nu influenteaza direct si semnificativ cantitatea de vapori de
apa din atmosfera, temperaturile in crestere ,datorate si activitatilor umane- vor
determina marirea concentratiei vaporilor de apa in atmosfera. Pe de alta parte,
trebuie tinut cont si de faptul ca suprafata norilor reflecta radiatia solara inapoi
in spatiu. )n acest sens, albedoul - reflectarea radiatiilor solare de catre sistemul
Pamant plus atmosfera sa - creeaza dificultati in efectuarea unor calcule e1acte.
"aca, spre e1emplu, calota glaciara s-ar topi, albedoul s-ar reduce semnificativ.
)ntinderile de apa si vaporii de apa absorb caldura, in timp ce gheata si zapada o
reflecta.
$antitatea de vapori de apD din atmosferD depinde e1clusiv de
termodinamica atmosferei. !antitatea de vapori de ap pe care o poate
conine aerul este n funcie de presiunea de saturaie, care, la r@ndul ei,
depinde de temperatur. Presiunea de saturaie a vaporilor de ap n
atmosfer se poate e/prima prin formule teoretice simple, sau, mai e/act,
prin formule semiempirice -formule ale cror constante au fost
determinate pe baza observaiilor e/perimentale., cum sunt relaiile
Ee/ler. Presiunea de saturaie a vaporilor de ap crete repede cu
temperatura, astfel c dac la '8 F! ' Gg de aer uscat poate absorbi C,C= g
de ap, la temperatura de =8 F! poate absorbi 2C,B2 g.
Presiunea local a vaporilor -practic concentraia lor local. determin
viteza evaporrii. &n v@nt uscat ndeprteaz vaporii de ap formai,
permi@nd evaporarea unei noi cantiti de ap, ceea ce e/plic efectul de
uscare al v@ntului. %a r@ndul su, v@ntul este generat de diferenele de
presiune atmosferic, diferene care apar datorit diferenelor de densitate
ale aerului, densitate care depinde de temperatur. (e observ c
77
temperatura i variaiile ei sunt responsabile de cantitatea de vapori de ap
n atmosfer. ,fectul de ser al vaporilor de ap este ns natural i nu
e/ist nicio posibilitate tehnic de a influena cantitatea de vapori de ap
din atmosfer n afar de ncercarea de a reduce temperatura. 1e remarcat
c evaporarea este reversibil, prin scderea temperaturii vaporii de ap se
condenseaz, efect observat toamna i iarna, c@nd scderea anual a
temperaturilor determin creterea precipitaiilor.
Dioxidul de carbon (CO2) este dega6at in atmosfera prin procesul de
putrezire, procesele naturale ale vietii vegetale si animale si prin arderea
combustibililor fosili si a altor materiale. El este partial indepartat din atmosfera
prin fotosinteza plantelor si prin absorbtia in oceane. $resterea concentratiei de
$@+ din atmosfera este considerata determinanta pentru tendinta actuala de
incalzire.
!etanul ,$=/- nu este la fel de abundent ca =+@ sau $@+, insa este mai
eficient in procesul de retinere a caldurii, ceea ce il face un IES foarte puternic.
Este dega6at atunci cand materia organica putrezeste intr-un mediu lipsit de
o1igen. Principalele surse de metan sunt mlastinile, campurile de orez,
procesele digestive animale, e1tractia de combustibili fosili si deseurile
putrezite.
Protoxidul de azot (N2O) provine in principal din soluri si oceane. @
parte este dega6ata de arderea combustibililor fosili si a materialului organic.
$ultivarea terenurilor si utilizarea ingrasamintelor contribuie la cresterea
cantitatii de 9+@ din atmosfera. Este un IES puternic, prezent insa in
concentratii foarte mici.
Ozonul,O, constituie o stare alotropica a o1igenului. 9umele lui provine
din grecescul GozonosH, care inseamna mirositor. Este un gaz deculoare
albastruie, cu miros caracteristic, reprezentand doar 7,3 1 73-: din volumul
aerului care incon6oara planeta.
@zonul este o substanta to1ica pentru om, chiar in concentratii mici,in
schimb ozonul din stratosfera constituie un ecran ce prote6eaza biosfera de
radiatiile solare ultraviolete vatamatoare. )n stratosfera, la inaltimi ce variaza
intre +3 si 83 Km se afla un strat subtire de ozon, numit siozonosfera,care
filtreaza circa AAF din radiatia ultravioleta a soarelui. 0ara protectia stratuluide
ozon, aceasta radiatie probabil ca ne-ar fi fatala.
"istrugerea stratului de ozon #'educerea stratului de ozon
s-a dovedit a fi provocata descresterea in atmosfera a concentratiei unor
substante straine de compozitia normala a atmosferei, sau a unor substante
prezente in mod normal in atmosfera precum#
L$resterea concentratiei in atmosfera a $0$-urilor ,cloroflorocarburile
sau freoni- si a halonilor ,bromfluorocarburile-.Acestea sunt substante
industriale, aproape e1clusiv artificiale. $0$-urile se folosesc ca agenti
propulsori pentru aerosoli si ca agenti deracire in frigidere si in agregatele de
aer conditionat, ca agenti de e1pandare in producerea materialelor izolatoare si
7+
pentru ambalare, precum si ca agenti de curatare. =alonii, substante chimice
alogenate elibereaza in atmosfera atomi de brom, care sunt de 73-733 de ori mai
agresivi decat clorul din freoni si se intrebuinteaza indeosebi la e1tinctoarele de
incendii. 0iind destul de inerte chimic, aceste substante au o viata lunga avand
astfel timp sa a6unga in stratosfera unde interactioneaza cu @. care este
descompus la @+.
L@1izii de azot rezultati din diverse procese antropice distrugbozonul
stratosferic, apro1imandu-se ca dublarea concentratiei lor ar duce la scaderea
concentratiei ozonului cu 75F. Emisiile direct instratosfera de ozi1i de azot
,9@1- datorate aeronavelor contribuie si ele la saracirea stratului de ozon
prin diversele reactii catalitice pecare le provoaca.
$/izii de azot , in primul rand 4$, asociati cu activitatea antropica
au fost considerati o amenintare pentru stratul deozon , datorita emisiilor
de la zborurile supersonice si de la testele nucleare. $/idul de azot poate
reactiona cu ozonul pentru a produce 4$2 si $2. Astfel, 4$ descompune
$= el fiind si stematic regenerate. 4$ si 4$2 sunt emisi in atmosfera ?oasa
in cantitati mari. +educerea ozonului asociata cu 4$/ este legata de
emisiile directe din stratosfera, provenite din traficul aerian intens la mare
altitudine,e/ploziile nucleare sau distrugerea unor compusi stabili ai
azotului cum este 42$.
L&aporii de apa eliminati in urma arderii combustibililo prin zborurile
aviatice din stratosfera distrug ozonul, apro/imanduse ca dublarea
umiditatii stratosferei va duce la scaderea concentratiei ozonului cu 'D.
2.2.Micsorarea stratului de ozon
2.2.1.Variaia concentraiei de ozon este determinat de energia
asociat cu lumina solar.
"e aceea, vom ncepe prin a investiga relaia dintre absorbia luminii de
cDtre molecule Ci activitatea rezultatD, sau energia moleculelor care permit
reaciile chimice. Absorbia luminii o percepem n culoare pe domeniul de
lungime de undD aspectului vizibil, de la /33 nm ,lumina violetD-, la B83 nm
,lumina roCie-, un nanometru fiind echivalentul a 73.A metri. Substanele diferD
foarte mult ntre ele, prin proprietatea lor de a absorbi lumina n funcie de
lungimea de unda, datoritD diferenelor dintre nivelurile de energie ale
electronilor sDi. @1igenul molecular,@+, nu absoarbe lumina vizibilD, dar
absoarbe anumite tipuri de luminD ultraviolet ,%&-, care emite radiaii
electromagnetice cu lungimi de undDntre 83 nm Ci /33 nm.
'egiunea razelor ultraviolete, notatD %&, ncepe de la marginea violetD a
regiunii vizibile Ci continuD pEnD la regiunea razelor M. Spre sfErCitul spectrului,
7.
ncepEnd cu poriunea roCie a regiunii vizibile, apar razele infraroCii ,)'-, care
devin foarte importante n discuia privind efectul de serD.
$a rezultat al acestor caracteristici ale absorbiei, o1igenul molecular, @+,
poate fi caracterizat ca un filtru al stratosferei pentru lumina ultravioletD de la
7+3 nm la ++3 nm? restul luminii n aceastD regiune este filtratD de @+ Ci ali
constitueni ai aerului, precum 9+. otuCi, lumina ultraviolet are lungimi de
undD mai mici de ++3 nm la suprafaa PDmEntului, prote6End pielea Ci ochii. @+
este considerat filtru, dar nu pentru tipurile de luminD ultravioletD, cu lungimi de
undDntre ++3 nm Ci +/3 nm. (umina ultravioletD, cu lungimi de undD ntre ++3
nm Ci .+3 nm, este filtratD din lumina solarD, mai precis de moleculele de ozon,
@., care se aflD distribuite la mi6locul Ci marginea stratosferei. Absorbia
spectrului de ozon, pe aceastD lungime de undD.
@zonul a6utD o1igenul, care are lungimi de unde scurte, sD filtreze lumina
ultraviolet emisD de soare ntre ++3N+A3 nm, cu suprapuneri n regiunea
+33N+53 nm, cunoscutD sub numele de %&-$. @zonul poate absorbi numai
fraciuni din lumina ultravioletD emisD de soare, ntre nivelurile +A3N.+3 nm ,
unde este evident cD lumina absorbitD la diferite niveluri este ntr-adevDr
limitatD. $antitatea rDmasD de luminD solarD la aceste niveluri, de la 73 F pEnD
la .3 F, penetreazD straturile spre suprafaa PDmEntului. ACadar, ozonul nu este
destul de eficient n a ne prote?a de lumina regiunii &6 *,aceasta fiind
definit
ntre 2A8H=28 nm. 1eoarece nici ozonul, nici un oricare alt
constituent al atmosferei nu efectueazo absorbie semnificativ a razelor
&6 5 A, ntre =28H788 nm, cele mai multe dintre acestea penetreaz spre
suprafaa Pm@ntului.
2.2.2.!onsecine ale gurilor din stratul de ozon .
'educerea concentraiei de ozon n stratosferD permite unei cantitDi mai
mari de raze ultraviolete sD penetreze spre suprafaa PDmEntului. 'educerea cu 7
F a concentraiei de ozon conduce la creCterea cu + F a intensitDii razelor %&-
<. AceastD cretere a intensitii razelor &6* constituie principala cauzce
determin gurile n stratul de ozon.
,/punerea la &6* produce grave afeciuni ale pielii oamenilor, iar
suprae/punerea conduce la apariia cancerului de piele. !antiti crescute
de raze &6* au efect negativ asupra sistemului imunitar al oamenilor, dar
i al plantelor i animalelor.
2.=. P%$"%, A!"1,.
Ploaia acida este un termen folosit pentru a descrie consecintele poluarii
atmosferei, in principal cu o1izi de sulf,ce provin in general de la
7/
termocentralele ce ard combustibili fosili- si o1izi de azot ,ce provin in cea mai
mare parte din trafic-, care datorita unui sir de reactii chimice suferite se
transforma in acizi, care sunt adusi pe sol, ape, vegetatie prin intermediul
precipitatiilor acide -ploaia acida, ninsoarea acida, ceata acida..
1io/idul de sulf, o/izii de azot si acidul clorhidric, sunt responsabili
de aciditatea crescuta a aerului. 1io/idul de sulf se combina cu apa din
atmosfera si se transforma in acid sulfuros, care este o/idat in troposfera
de catre ozon, si de catre pero/idul de o/igen, in ($7 care se dizolva in
apa formand acidul sulfuric.
Acidul clorhidric este eliberat in atmosfera prin combustia P6!urilor,
provocata de incinerarea deseurilor.Acest gaz nociv poate actiona direct
asupra diferitelor materiale sau asupra fiintelor vii, sau poate fi dizolvat in
apa din atmosfera si sa a?unga la sol odata cu precipitatiile.
Efectele daunatoare ploilor acide se resimt direct asupra organismelor, cat
si indirect asupra biotopilor, cele mai afectate elemente ale mediului
incon6urator sunt#
LPlante si in particular padurilor.!oarte aborilor este consecinta unei
asocieri comple1e de cauze ,o retea de cauze-, care sunt in interactiune unele cu
altele.
LSolul.Prin crestera aciditatii totale, solul isi pierde fertilitatea datorita
imobilizarii elementelor biogene, a ionilor de O, $a, 9a, !g, !n, datorita
reducerii activitatii microbiologice,activitatea ionilor de Al si a metalelor
grele care distrug celulele vegetale.
IApele.Prin modificarea chimismului apelor sunt afectate procesele
chimice si biologice, ceea ce duce in final la scaderea capacitatii de
autoepurare a apelor respective si la scaderea diversitatii specifice si a
bioproductiilor acvatice.
2.7. (&*#",+,A (#+A#&%&" 1, 3),A#A.
SpecialiCtii de la 9ASA au declarat cD au descoperit n nordul e1trem al
planetei un fenomen natural atEt de neaCteptat, ncEt nu s-ar putea compara
decEt cu gDsirea unei pDduri tropicale n mi6locul unui deCert.
n timpul e1pediiei )cescape, specialiCtii au prelevat probe de sub stratul
de gheaD gros de un metru Ci au descoperit cD apa de aici este mai bogatD n
fitoplancton ,alge marine microscopice- decEt apa din orice altD regiune
oceanicD a lumii. $ercetarea a fost efectuatD n apele arctice din mDrile <eaufort
Ci $huKchi, situate de-a lungul statului AlasKa.
0itoplanctonul reprezintD baza lanului trofic marin. PEnD acum se credea
cD el se nmuleCte n zona arcticD doar dupD ce se retrage gheaa marinD pe timp
de varD .Acum, oamenii de CtiinD sunt de pDrere cD subierea stratului de gheaD
permite luminii solare sD a6ungD la apa Ci se determine aCa-numita nflorire
algalD - o nmulire masivD a organismelor vegetale mDrunte din apD.
78
0enomenul s-a e1tins peste 778 Kilometri pe sub gheaD, organismele
fitoplanctonice fiind e1trem de active Ci reuCind sD Ci dubleze numDrul n doar o
zi. $ercetDrile estimeazD cD, n unele zone, producia de fitoplancton ar fi de 73
ori mai mare decEt n apele deschise ,neacoperite de gheaD- din mpre6urimi.
"escoperirea vine ca o veste bunD pentru planetD, avEnd n vedere cD
fitoplanctonul este un mare consumator de dio/id de carbon. 1in acest
motiv, oamenii de tiin vor fi nevoii s recalculeze cantitatea de dio/id de
carbon care este absorbit de $ceanul Arctic.
J1eocamdat nu tim dac acest proces a e/istat dintotdeauna n
Arctica fr ca noi s l fi observat, sau dac este parte dintrun fenomen
recent. !ert este c, din moment ce stratul de ghea continu s se
micoreze, aceste nfloriri algale vor deveni mai frecventeJ, a declarat
>evin Arrigo, de la &niversitatea (tanford, (&A.
2.B."4!A%K"+,A 3%$*A%A
)ncalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii
inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a
oceanelor.
0enomenul de incalzire globala a inceput sa ingri6oreze dupa anii P:3, in urma
dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera
care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.
!odelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca,
clima globala se va incalzi cu 7,7 * :,/>$ in cursul secolului al +7-lea.
Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor
de gaze care cauzeaza efectul de sera. "e altfel, tendinta de incalzire continua a
planetei in secolul MM) este relevata de foarte multe studii in domeniu. 0oarte
ingri6orator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se
vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.
$auza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de $@+
in atmosfera in ultimele secole.
Aceasta a fost de +53 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de /.3
ppm, adica aproape dubla, iar in anul +3.8 ar putea fi de 883 ppm, daca flu1ul
emisiilor actuale de gaze cu efect de sera ,IES- s-ar mentine peste capacitatea
naturala de absorbtie.
Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca +>$. Aceasta
este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a
economiilor in $hina, )ndia, <razilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa
rasariteana si de faptul ca (&A nu a ratificat inca Protocolul de la >Loto, in
timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si
retinerea !$2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.
Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o
reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a
7:
concentratiei de no/e ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea
stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste
defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 28D fata de
totalul de?a e/istent la nivlul intregului glob.
2..1.Efectele incalzirii globale
E1pertii Irupului )nterguvernamental asupra Evolutiei $limei ,I)E$- au lansat
un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o
incalzire cu + sau . grade $elsius pe plan global fata de nivelul mediu de
temperatura din 7AA3 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor
planetei.
Pana in anul +353, circa .,/ miliarde de oameni vor suferi de pe urma
penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti :33 de milioane de
oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului.
Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America (atina, zona
mediteraneeana, @rientul !6lociu si Africa de 9ord.
%nele studii prezic spre e1emplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si
simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante.
E1pertii spun ca la fel s-a intamplat acum 88 de milioane de ani, la sfarsitul
Paleocenului, cand o crestere cu 8 grade $elsius a temperaturilor medii a pustiit
planeta.
Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari
sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau
nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din
habitatul lor. "e e1emplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se
mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea
nu se vor adapta. @ situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. 0lora si
fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea
globala si risca sa dispara.
&alurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica unele riscuri
pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt
mai ridicate.
Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la
persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. $ea mai
mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de varsta care
depasesc :8 de ani.
$anicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate
produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din
negli6enta omului. )n acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure
,uneori, zeci de mii de ha-, punand, totodata, in pericol viata persoanelor aflate
in apropiere. 1e asemenea, ele provoaca nori de fum care impiedica
desfasurarea in conditii bune a transporturilor.
7B
Prin impactul asupra productiei de hrana, seceta poate avea efecte
devastatoare asupra sanatatii umane. Aceasta cu atat mai mult cu cat
seceta este un fenomen cu frecventa mare in zone e/tinse din state in curs
de dezvoltare, cu populatie numeroasa.
"nsuficienta de hrana determina un nivel mai ridicat al morbiditatii, cauzat
de o serie de afectiuni, intre care se deosebesc pelagra, anemia feripriva,
hipocalcemia, hipomagnezia, continutul scazut in macro si, mai ales,
micronutrienti -vitamine, saruri minerale., dar si slabirea rezistentei
organismului fata de factori patogeni.
2.9. $M&% (" !%"MA
$lima reprezinta regimul de mediu multianual al proceselor si
fenomenelor meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau intregului
glob, determinat de radiatia solara si de circulatia generala a atmosferei, care
variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si configuratia
reliefului.
)nca de la aparitia primilor reprezentanti ai regnului animal si vegetal in
istoria Pamantului, clima a fost aceea care a avut un cuvant de spus in repartitia
vietuitoarelor, in evolutia lor de-a lungul timpului, in schimbarea aspectului lor,
in felul de hrana sau in modul de a-si construi adaposturile. "aca plantele si
animalele au a6uns sa aiba astazi caracteristicile pe care le observam la fiecare
specie in parte, aceasta nu este decat rezultatul adaptarii lor la mediu, prin
perpetuarea raselor, genurilor si speciilor care s-au dovedit ma puternice in lupta
cu natura sau a celor care au reusit sa supravietuasca capriciilor atat de
schimbatoare ale climei se-a lungul erelor.
)n functie de zonele climatice s-au format zonele de vegetatie, iar acestea,
la randul lor, constituind baza hranei si mi6locul de adapost al animalelor, a
influentat raspandirea lor. "aca plantele din regiunile desertice au radacini
adanci si frunze groase ceruite, aceste nu sunt decat adaptari la o clima uscata si
calda, pentru a putea absorbi apa de la o adancime cat mai mare si a impiedica
transpiratia prea puternica. "aca animalele sunt acoperite cu o crusta chitinoasa
si pot supravietui un timp indelungat fara apa, este tot o adaptare la climatul
locului respectiv contra unei deshidratari prea puternice. oate vietuitoarele din
tinuturile polare au o blana scurta , deasa si in permanenta alimentata cu
grasime pentru a le feri de gerurile naprasnice, dar si pentru a le inlesni inotul in
cautarea hranei.
9ici infatisarea Pamantului n-a scapat de capriciile climei. Aspectul
actual al scoartei terestre oglindeste si evolutia climatului erelor geologice.
Alaturi de activitatea tectonica, eroziunea cauzata in principal de diferentele de
temperatura, de vant si de precipitatii este un mare modelator al scoartei
terestre. !artore ale actiunii ei sunt numeroase monumente ale naturii,
canioanele, vaile sau sculpturile in diferite straturi de roci. Sunt celebre
75
canioanele $olorado si QelloRstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate
din <ad (ands. (a noi in tara sunt <abele din <ucegi si Sfin1ul din $iucas.
@amenii, cu toate posibilitatile stiintifice si tehnice cunoscute in
momentul de fata, sunt supusi climei pornind de la succesiunea zilelor si
noptilor, care imprima ritmul de viata si de activitate, si pana la una dintre cele
mai importante ocupatii ale omului, agricultura, care se desfasoara in functie de
anotimpuri. "ar influenta climei nu se manifesta numai asupra ritmului de viata
si de activitate a oamenilor, ci si in multe alte directii. Astfel, chiar
imbracamintea reflecta adaptarea omului# de la acel pagne sau sort pe care il
poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special
facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele
polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei
confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din @rient? insasi culoarea
predominant deschisa a vesmintelor lor ii prote6eaza de arsita indelungata a
soarelui.
@mul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a
adaptat sa traiasca# locuitorii din tarile calde isi amena6eaza locuinta din
materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-)
o mai buna aerisire si racorire. )n regiunile temperate oamenii au inventat alte
materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna
dar si sa tina racoare in timpul verii.
)n zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu
materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. )n tinuturile polare, din
lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de
gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.
Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona
deluroasa sau montana. )n aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si
predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile
caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor construite in zona montana,
care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea
sporita de precipitatii lichide si solide.
)n vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in
timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice e1istente,
oamenii se adapteaza mult mai usor unui climat impropriu, cu a6utorul
diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat.
!eteorologia are din ce in ce mai mult o deosebita importanta practica.
Prevazand fenomenele meteorologice care pot aduce pagube agriculturii, se iau
masuri de protectie in vederea diminuari pagubelor sau chiar evitarea
pierderilor. @ ramura specifica a meteorologiei numita agroeteorologie se ocupa
cu studiul influentei fenomenelor meteorologice in productia agricola. oate
unitatile agricole primesc informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra
aparitiei fenomenelor daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina,
inghetul.
7A
Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie
cunoscute previziunile meteorologice. raficul aerian beneficiaza cel mai mult
de cunoasterea lor# avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea
dupa care aduc la cunostinta pilotului navei eventualele schimbari
meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul
zborului numeroase indicatii referitoare la starea atmosferei. ransportul
maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei.
0enomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. "e aceea marile
nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta informatii si de la
satelitii meteorologici special lansati.
Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de a6utorul
meteorologiei. )arna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo
indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile
abundente, precum si inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale
autostrazilor podurilor si terasamentelor.
@ mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea
6udicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a locurilor de odihna.
Se stie ca zonele de relief incon6urate de munti nu permit scurgerea si ventilarea
aerului, inlesnind persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de
temperatura. $a urmare, compusii si reziduurile chimice formate nu se pot
imprastia in atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si
avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor regiunilor
respective. )n momentul de fata, amplasarea noior obiective industriale, cum
sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma studiului de microclimat al
localitatii respective. )n nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a
vantului, deoarece fumul se va abate asupra localitatii respective. "e aceea se
tine seama si de amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de
recreere si de odihna sau a sanatoriilor.
%n studiu climatologic amanuntit este necesar si inainte de inceperea unei
constructii# in cazul unui bloc de locuinte se va tine cont de directia
predominanta a vantului, orientandu-se pe directia vantului pentru a nu fi supus
actiunii acestuia. @biectivele industriale care polueaza aerul vor fi incon6urate
de perdele de vegetatie, care au rolul de purificare a atmosferei. )n calculul
capacitatii lor de evacuare a apei din precipitatii se va tine seama de cantitati
ma1ime cazute in zona respectiva. Pentru asigurarea unei bune functionari a
hidrocentralelor trebuie cunoscute regimurile de precipitatii si de inghet. )n
proiectarea liniilor electrice si in amplasarea si forma salpilor determinante vor
fi directiile predominante ale vantului si depunerile de gheata pe conductori,
sporindu-se parametrii de rezistenta a constructiei respective.
ratamentele balneoclimatice presupun studii climatologice anterioare
pentru indeplinrea scopului lor. )n amplasarea spitalelor, a sanatoriilor si a
localitatilor balneare se tine seama de conditiile climatice locale.
Amena?area unor microclimate optime in halele de lucru, in incaperi, in
+3
scoli, in fabrici are o mare importanta in obtinerea unui randament ma/im
al omului in munca sa.
1in cele prezentate mai sus rezulta marea importanta ce se acorda in
momentul de fata studiilor climatologice, cunoasterea diferitelor fenomene
meteorologice, gradul lor de manifestare si frecventa aparitiei lor in zona in
care in care ne intereseaza. Fara nelipsitul studiu climatologic, omul nu va
putea valorifica in cel mai inalt grad obiectivul industrial construit si
telurile propuse de el nu vor putea fi in intregime realizate, de multe ori
ivinduse chiar efecte neasteptate si contrare. 1e aceea in prezet se acorda
o deosebita importanta cunoasterii amanuntite a conditiilor naturale ale
mediului in care omul isi desfasoara activitatea sa creatoare.
!AP"#$%&% """
=.'. 1,#,+M"4A+,A 3+A1&%&" 1, P$%&A+,.
$ontrolul gradului de poluare a mediului ambient cuprinde probleme de
detecie Ci de mDsurare a agenilor poluani,de organizare a sistemului de control
Ci supravegherea pe termen lung Ci de adoptare a unor norme privind limitele
ma1ime admise pentru agenii poluani.
+7
)dentificarea Ci mD surarea poluarii mediului ambient se poate face pe mai
multe cDi#
-analize organoleptice?
-utilizarea indicatorilor biologici?
-analize de laborator.
Analiza organoleptic
Analiza organolepticD este limitatD atEt de proprietDile fiziologice ale
agentului poluant care trebuie sD acioneze ntr-un fel asupra simurilor,cEt Ci de
sensibilitatea organismului uman la e1citarea produsD de agentul poluant.
Pentru ca un agent poluant sD fie detectat n mod operativ prin simuri
este necesar ca acestea sD fie e1citate la concentraii cEt mai reduse ale agentului
poluant, pentru a da o mar6D de securitate suficientD pentru personalul e1pus
aciunii sale.
Analiza organo-lepticD implica urmDtoarele simuri# vederea, mirosul,
gustul Ci auzul.
a-6ederea
&ederea a6utD la depistarea fumului, a smogului, a turbiditDii Ci coloraiei
apei, la descoperirea petelor de ulei Ci a altor ageni poluani pe teren, precum Ci
la observarea efectelor secundare ale poluDrii, mai ales a celor care duc la
vDtDmarea vegetaiei.
Pentru apa potabilD, culoarea se determinD prin compararea cu o scarD
colorimetricD platin-cobalt sau cu o scarD bicromat-cobalt. @bservarea culorii se
face pe verticalD pe eprubete calorimetrice de probD Ci etalon. Iradaia
colorimetricD este de la 3 la 53, din zece n zece.
b-Mirosul
!irosul este un sim foarte eficient pentru depistarea agenilor poluani
atmosferici. (a miros putem adDuga Ci primele simptome de iritare a aparatului
respirator, care permit depistarea unor ageni poluani din aer, chiar la
concentraii mici. E1istD Ci substane poluante foarte periculoase,complet
inodore,cum ar fi o1idul de carbon-. "e asemenea, multe dintre ele nu pot fi
identificate decEt dupD ce s-au ntrecut concentraiile letale.
%nele substane cum sunt pesticidele,chiar sub formD de aerosoli, nu pot
fi detectate prin miros, deCi ele sunt foarte to1ice la concentraii foarte mici.
'ezultD deci, cD detectarea prin miros nu este destul de eficientD. "e asemenea,
fumul, aerul viciat al oraCelor sau indispoziiile respiratorii slDbesc mult
capacitatea nervilor olfactivi.
!irosul rDmEne totuCi un au1iliar preios in alarmarea asupra prezentei
agentilor poluanti in atmosfera.
)n afarD de gradul de intensitate, la un miros mai trebuie specificat Ci felul
mirosului#aromat,de baltD, de lemn umed, de pDmEnt, de mucegai, de peCte, de
hidrogen sulfurat, de clor etc.
++
c-3ustul
Iustul poate fi aplicat la aprecierea calitDii apei potabile. )n cazul
alimentelor, el ne dD mai degrabD indicaii asupra savoarei Ci prospeimii lor,
decEt asupra coninutului de substane poluante.
Spectrul de posibilitDi de detectare a gustului devine tot mai restrans, pe
masurD ce n paleta agenilor poluani se nscriu substane mai insipidioase Ci cu
aciune to1icD mai puternicD.
Pentru apa potabilD gustul se determinD organoleptic prin inerea n gurD a
78 ml de apD timp de cateva secunde. 0elul gustului se precizeazD ca# acidulat,
sDrat,amar, sDrat-amDrui,dulce,acru, special.
d- Auzul
Auzul este un indicator fin al poluarii sonore, astfel cD, n general, el
poate nlocui orice alt mi6loc de detectare n practica cotidianD.
Auzul nu are nsD eficacitate n domeniul infrasunetelor Ci al
ultrasunetelor,care pot fi la fel de periculoase ca Ci undele sonore.
"ndicatorii biologici
%tilizarea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare
se bazeazD pe reaciile biologice ale indivizilor,ale populaiilor Ci ale
biocenozelor n diferite condiii de poluare a mediului.
&alabilitatea acestui test este 6ustificatD de urmatoarele constatDri#
diferitii ageni poluani acioneazD selectiv asupra organismelor Ci de
aceea diferitele funcii fiziologice vor fi influenate diferit. &om putea deci
defini unele funcii mai sensibile ce pot fi utilizate ca indiciu al e1istenei sau
chiar al intensitDii no1ei. )n aceastD ordine de idei amintim faptul cD funcia
hematopoeticD este foarte sensibila la aciunea radiaiilor ionizante Ci, ca atare,
e1amenul hematologic va fi de mare folos n depistarea precoce a aciunii
radiaiilor ionizante?
diferite populaii de vieuitoare reacioneazD diferit la prezen a
anumitor factori nocivi n mediul ambient, adicD, unele sunt mai sensibile decEt
altele. AceastD sensibilitate poate fi constatatD atEt prin faptul cD prezena unui
anumit factor avanta6eazD proliferarea populaiei, fie cD, un agent nociv duce la
dispariia acestei populaii. $eea ce este valabil pentru populaii este valabil Ci
pentru asociaiile de populaii?
biocenozele, n ntregime sunt influenate de prezena anumitor ageni
poluani Ci, ca atare, Ci schimbD compoziia Ci chiar te1tura troficD. Spre
e1emplu, unele biocenoze vor fi viabile n apele curate.
Sensibilitatea indicatorilor biologici se bazeazD Ci pe faptul cD
organismele respective stau mereu sub influena agentului poluant, astfel cD, se
pot manifesta toate efectele vDtDmDtoare din plin. "e e1emplu, o plantD care este
luatD ca indicator nu are posibilitatea de a se miCca Ci, ca atare,va sta mereu n
+.
atmosfera contaminatD. "in aceastD cauzD, aceCti indicatori vor da posibilitatea
de a se pune in evidenD nu numai efectele datorate unui anumit poluant, ci Ci
efectele de sSnergism datorate aciunii simultane a mai multor ageni poluani.
Pentru problema poluarii mediului ambient, studiul indicatorilor biologici este
important nu numai ca mi6loc de depistare Ci eventual,de apreciere a gradului
de poluare a mediului ambient, ci Ci ca furnizor de repere pentru aprecierea
perturbDrii te1turii trofice.
Studiul indicatorilor biologici s-a dezvoltat mai mult pentru
caracterizarea apelor poluate,dar avem Ci cazuri de indicatori biologici pentru
poluarea solului Ci aerului. Spre e1emplu, in terenurile n care se depoziteazD
deCeuri industriale rezistD numai anumite specii de plante. Poluarea aerului cu
bio1id de sulf duce la atacarea unor sorturi de lichieni,cum ar fi Parmelia
furfuracea,care este distrus la concentraii atmosferice ale bio1idului de sulf mai
mari de 3,75 p.p.m. Pentru ozon se poate utiliza ca indicator tutunul din
varietatea <el T. , iar pentru o1izii de azot are o mare sensibilitate fasolea
obiCnuitD. ot aCa, unele animale mici, cum ar fi canarii * sunt foarte
sensibile,la actiunea o1idului de carbon si sunt utilizati uneori in mine pentru a
indica gradul de poluare a aerului.
Studiile fDcute n domeniul efectelor biologice ale poluarii mediului au
dus la cunoasterea unor particularitDi n reaciile speciilor organice e1puse la
actiunea unor anumite tipuri de agenti poluanti. )nainte chiar de a produce
distrugerea organismelor, agenii poluani produc perturbDri vizibile ,coloraie,
tulburDri de dezvoltare, tulburDri de reproducere etc.- oate aceste simptome pot
fi utilizate pentru a caracteriza starea de poluare a atmosferei sau a mediului, n
general, cu anumii ageni poluani. (a acesta se mai poate adauga, ca un indiciu
preios, scDderea numDrului de indivizi n populaiile unor specii Ci chiar
dispariia acestor specii.%nele organisme se dezvoltD mai bine n ape cu un
coninut ridicat n anumite elemente,care pot constitui n anumite cazuri condiii
de poluare# n apele cu un coninut ridicat de fier, care le face improprii pentru
utilizDri industriale sau domestice, prolifereazD anumite specii de bacteria
feruginoase, care nu au nevoie de luminD Ci se pot dezvolta chiar pe conducte de
apD, din fier,provocEnd, uneori nfundarea lor.
Pentru prezena hidrogenului sulfurat n ape avem ca indicatori o serie
ntreagD de sulfobacterii colorate diferit, dupD cum n apele bogate n calciu,
care interfera n fotosintezD prin fi1area bio1idului de carbon, prolifereazD o
serie de alge, precum Ci larvele unor specii animale.
$hiar Ci pentru gradul de ncDrcare cu clorura de sodiu al apei e1ista o
serie de organisme ce indicD aproape n detaliu concentraia.
Sarea este un indiciu de poluare a apelor dulci din estuare si delte. )n
viitor ea va deveni un indiciu pretios pentru aprecierea apelor e1trase din oceane
Ci mDri Ci prelucrate pentru uzuri industriale sau domestice.
+/
@ mare atentie s-a dat organismelor indicatoare din apele impurificate cu
substane organice ,ape mena6ere-. "in punct de vedere al pericolul de infectie
pe care il prezintD, ne intereseazD n primul rEnd, microbii patogeni Ci virusurile.
!ult mai bogate sunt datele privind nivelul global de impurificare cu
substane organice.
Analiza biologicD a apei potabile permite sD se tragD concluzii asupra
potabilitDii apei, asupra cauzelor unora din modificarile caracteristicilor
organoleptice, asupra eventualelor poluDri sau asupra eficientei instalatiilor de
tratare a apei potabile.
Analize de laborator
$himia analiticD este partea chimiei care se ocupD cu studiul metodelor de
separare,identificare si determinare a compoziiei Ci structurii substantelor.
otalitatea acestor metode constituie analiza chimica, care poate fi#
calitativD - care are drept scop stabilirea componentilor ,elementelor ,
ionilor, grupDrilor-din substana de studiat?
cantitativD - care are drept scop stabilirea raportului cantitativ dintre
componenii sDi.
AtEt analiza chimicD calitativD, cEt Ci cea cantitativa poate fi# anorganicD
Ci organicD.
!etodele de analizD calitativD Ci cantitativD se mai clasifica in#
!etode chimice?
!etode fizice?
!etode fizico-chimice.
7.Metodele chimice0
!etodele chimice de analizD folosesc pentru identificarea elementelor
sau ionilor unele proprietDi caracteristice.
"upDcantitatea luatD n lucru se disting patru tehnici de analizD calitativD#
a- !acroanaliza ,analiza calitativa clasica- foloseste cantitDi relativ mari
de substanD ,3,8-7A g-sau +3-83 ml solutie, reactiile e1ecutandu-se n eprubete.
b- "emimicroanaliza utilizeazD apro1imativ 83 mg susbtanD solidD sau 7
ml soluie. 'eactivii si substanele de analizat sunt folosii n picDturi, de aici si
denumirea de metoda picDturii. !etoda semimicro este o metoda rapida,
economica si are la baza colorimetria ,reactii de culoare a ionilor-.
Aceasta metoda se utilizeaza la analizele de control care se efectueaza in
mod curent in industriesau in laboratoarele de teren.
c- !icroanaliza foloseCte n analizD apro1imativ 7 mg substanD.
'eaciile micro chimice sunt reaciile analitice care permit sD se lucreze cu
cantittDii mici Ci n cursul carora se formeaza precipitate cristaline,
caracteristice, usor identificabile la microscop.
+8
d- #ltramicroanaliza studiazD cantitDi de substanD, mai mici de 7 mg.
!etodele chimice de analizD cantitativD utilizeazD numai acele reacii care
conduc la procese cantitative. Pentru determinDri se aleg reacii chimice care au
loc cu formare de produCi stabili.
+.Metode fizice de analiza#
!etodele fizice de analiza se bazeaza pe legaturile care e1ista intre
compozitia chimica a substantei si anumite proprietati fizice# densitatea,
conductibilitatea termica, conductibilitatea electrica, etc.
..Metode fizicochimice0
!etode fizico-chimice de analiza nu determina direct masa
constituientilor materialelor analizate, ci masoara o anumita marime dependenta
de masa sau concentratia acestora.
$antitatea de constituient de analizat sau concentratia acestuia se
determina pe baza relatiilor de dependenta e1istente intre marimea masurata
pentru masa sau concentratie.
!etodele fizico chimice se caracterizeaza prin utilizarea unor aparate
comple1e de masurare si inregistrare si de aceea se mai numesc si metode
instrumentale.
!AP"#$%&% "6
7.'. 4$#"&4" 1, P.M si P.(.".
7. =ainele folosite n timpul lucrarilor practice sa fie simple, sa nu aibe
elemente volante care sa poata ncurca efectuarea lucrarii. n timpul
lucrarilor practice efectuate cu mEna este de dorit sa nu se poarte inel
+:
proeminent. Parul lung trebuie sa fie legat 7/77/s758o . Purtarea halatului
alb n timpul lucrarilor practice este obligatorie.
+. n laborator ne comportam civilizat, atentia sa fie ndreptata asupra
e1perimentului si nu trebuie distrasa atentia altora n mod inutil. Sa nu se
lucreze decEt cu aparate cu a caror functionare suntem n clar. Sa nu se
umble la instalatii ce nu apartin lucrarilor practice din aceiasi zi. Sa se ceara
a6utorul asistentului n toate cazurile cEnd prevederile lucrarii practice o cer
sau atunci cEnd apar orice fel de complicatii n timpul lucrarii.
.. Sa se pastreze ordinea la punctul de lucru. "upa fiecare etapa de
e1periment sa facem ordine. Sa fim atenti n timpul folosirii instrumentelor
ascutite, obiectelor de sticla etc. (ichidele varsate pe podea sau pe masa de
lucru trebuie sterse imediat cu o cErpa cu e1ceptia cazurilor n care acestea
sunt periculoase ,e1. acid, otrava, etc.- caz n care necesita conditii speciale
de nlaturare.
/. !ostrele de sEnge folosite la e1perimente nu provin de la pacienti cu boli
infectioase. $u toate acestea sa se evite atingerea directa a pielii cu sEngele
provenit de la pacienti. SEngele picurat pe masa sau pe podea trebuie sters cu
antiseptic si trebuie spalat ,trebuie cerut a6utorul personalului tehnic-.
8. Animalele de laborator care sunt folosite sunt sub supravegherea
medicului veterinar si sunt sanatoase. $u toate acestea trebuie evitata
intrarea n contact cu pielea sau mucoasele a sEngelui de animal, secretiilor
sau e1crementelor.
:. Este interzis mEncatul si fumatul n laborator.
B. Sa nu se nceapa lucrarea practica cu mEna ranita. rebuie semnalat acest
lucru asistentului. (a terminarea lucrarii practice mEinile trebuie spalate cu
mare atentie si trebuie folosite dezinfectantele pregatite n acest scop.
5. n timpul lucrarilor practice se folosesc rareori substante corozive. n cazul
cEnd acestea a6ung pe piele sau mucoase trebuiesc imediat sterse cu o cErpa
moale si apoi spalate cu apa abundenta.
A. "e asemenea este mic si numarul substantelor foarte to1ice care se
folosesc. 9u trebuie uitat nsa faptul ca multe substante utilizate chiar foarte
diluate figureaza pe lista substantelor to1ice. $Eteva flacoane cu lichid
concentrat pot sa provoace into1icatii grave. rebuie evitat ca pEna si
substantele foarte diluate sa intre n contact cu pielea sau cu mucoasele.
+B
73. $Eteva lichide care se folosesc sunt inflamabile si n general sunt marcate n
acest fel ,e1. 1ilol, eter, metanol, etanol etc.-. "in aceste lichide se toarna
deodata doar cantitati mici si imediat se nchide flaconul. Sa nu se puna
flaconul n apropierea obiectelor ncalzite. 0olosirea substantelor inflamabile
n apropierea flacarii este interzisa.
77. 'obinetele de gaz vor fi manipulate strict de catre asistent.
7+. n laborator sunt foarte multe aparate electrice. Acestea corespund normelor
locale si internationale de protectie la atingere. (egarea aparaturii la retea si
pornirea este efectuata de personalul tehnic. 9u trebuie atinse instalatiile
electrice cu mEna umeda, sa nu se atinga instalatiile electrice si
mpamEntarea n acelasi timp.
7.. Sa nu se blocheze usile de iesire si nici caile de acces dintre mesele de
laborator deoarece n cazul unui incendiu s-ar ngreuna evacuarea. n
laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. 9u trebuie depozitate
genti pe mese pentru ca ngreuneaza munca si pot fi distruse.
7/. Sa nu se uite ca regulile de protectia muncii obliga anuntarea imediat a
asistentului de orice accidente din timpul lucrarii de laborator. 'anile mici,
zgErieturile de animale, intrarea n contact cu substante to1ice trebuie
anuntate la fel ca si situatiile de urgenta ma6ora.
78. n cazul unui de incendiu trebuie anuntat imediat asistentul de laborator.
7:. Primul a6utor poate fi acordat de catre asistent, respectiv clinicile
universitatii.
7B. Alte reguli de protectia muncii se pot gasi n instructiunile privind
metodologia specifica a unor lucrari practice. Studentii sunt obligati sa
respecte instructiunile de protectia muncii date de catre asistentul
supraveghetor.
!AP"#$%&% 6
B.'. %egea protectiei mediului.
(egi care cuprind prevederi legate de schimbarile climatic incadrate in
legislatia primara sunt#
7.(egea protectiei mediului 7.BUA8, cu modificarile si adaugirile
ulterioare aduse de (egea +A/U+33. si (egea protectiei atmosferice :88U+337
contin prevederi generale referitoare la schimbarile climatic.
+5
+. =I .35U+338, =I /8AU+33. sunt actele legislative de reorganizare a
!!IA, Agentiei 9ationale pentru !ediului-A9P! si respective a celor 5
Agentii 'ationale pentru Protectia !ediului ,A'P!-. Aceste acte stabilesc
responsabilitatile acestor institutii referitoare la unele activitati legate de
procesul schimbarile climatic.
..Sistemul national pentru evaluarea si gestionarea integrate a calitatii
aerului,infintat pin =I nr.85:U+33/, asigura cadru organizatoric, institutional si
6uridic pentru cooperarea dintre autoritati si institutii publice cu competente in
domeniul protectiei atmosferei si evaluarii si gestionarii calitatii aerului din
'omania.
$onform Art.. avem#
Autoritatile si institutiile publice care au obligatia sa furnizeze, conform
legii, informatiile si datele necesare evaluarii si gestionarii integrate a calitatii
aerului sunt#
-Autoritatea publica central si autoritatile publice teritoriale pentru
protectia mediului?
-Autoritatea publica central si autoritatile publice teritoriale pentru
sanatate?
-Autoritatea publca central pentru transporturi?
-Autoritatea publica centrail pentru industrie?
-Autoritatea publica central pentru comert?
-Autoritatea publica central pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala
si autoritatile publice teritoriale pentru agricultura si dezvoltare rurala?
-Autoritatea publica central pentru coordonarea administratiei publice?
-Autoritatea publica central pentru lucrari publice?
)stitutul national de Statistica si directiile regionale din subordine?
$onsiliile 6udetene?
Primariile si consiliile locare.
itularii de activitate au obligatia sa furnizeze informatiile si datele
necesare evaluarii si gestionarii integrate a calitatii aerului.
%nele acte normative de sector sunt de asemenea relevante pentru
politicile si masurile legate de reducerea emisiilor de I=I, respective#
a."n sectorul energiei0
(egea nr 7AAU+333 privind utilizarea eficienta a energiei creeaza cadru
legal de elaborare si implementare a politicii nationale pentru eficienta
energetic.
=I //.U+33. ranspune "irectiva +337UBBU$E privin promovarea
productiei de electricitate din surse regenerabile pe piata interna a energiei
electrice.
=I 75A+U+33/ stabileste un sistem de promovare a productiei de
electricitate din surse regenerabile de energie.
+A
b. "n sectorul transpoturilor0
=I ./.U+33+, in care problema calitatii aerului este abordata prin
impunerea utilizarii unor carburanti mai putin poluanti si furnizarea de
informatii privind consumul de carburant si emisiile de $@+ pentru noile
vehicule precum si privind reabilitarea drmurilor trans-europene.
)n ultimii ani au fost transpuse si implementate in 'omania "irective %E
cu un impact substantial asupra emisiilor de I=I,inclusive "irectiva
+337UBBU$E privind promovarea productiei de electricitate din surse
regenerabile pe piata interna a energiei, "irective depozite de deseuri, "irectiva
'evizuita privind instalatiile mari de ardere ,+337U53U$E- ,
"irectiva )PP$ ,Prevenirea si controlul integrat al poluarii- A:U:7UEE$ si
"irectiva privind performanta energetic in constructii ,+33+UA7U$E-.
!AP"#$%&% 6"
9.'. !oncluzii
@mul a intervenit n tulburarea unui echilibru delicat ce a generat
schimbDrile climatice la masD planetarD afectEnd deopotrivD,om Ci naturD.
Protecia mediului ambiental constituie o problemD ma6orD a societDii
contemporane.A cunoaCte modalitDile n care activitatea umanD influeneazD
ecosistemele naturale,este de strictD actualitate,fapt impus ndeosebi de
.3
implicaiile nefaste ale deteriorDrii mediului asupra calitDii vieii oamenilor.
raim intr-o lume interdependenta si nu putem pretinde , ca faptele noastre nu
au impact asupra celorlalti,asupra a toate cate sunt.$unoscEnd vom putea
combate.
Schimbarea climei va reprezenta una din forele decisive care va contura
perspectivele de dezvoltare umanD n secolul MM). Prin impactul acesteia asupra
ecologiei, precipitaiilor, temperaturii Ci a sistemelor climatice, ncDlzirea
globalD va afecta direct toate Drile. Vinand cont de efectele schimbDrilor
climatice Ci de costurile acestora, se poate concluziona cD atenuarea Ci adaptarea
ar fi cele mai bune soluii pentru a asigura o dezvoltare umanD continuD.
)nfluena omului asupra climei globale a nceput apro1imativ 5.333 de ani
n urmD cu nceputul defri Drii pDdurilor pentru a crea teren pentru agriculturD Ci
8.333 de ani n urmD, odatD cu nceputul irigDrii orezului n Asia. ActivitDile
umane determinD dega6area unor cantitDi semnificative de gaze cu efect de serD
care rDmEn n atmosferD pe termen lung i sporesc efectul natural de serD.
n ultimele secole, activitDile umane, cum ar fi agricultura, folosirea
unor surse de ncDlzire, precum Ci industria, au sporit concentraia gazelor cu
efect de serD.
SchimbDrile care au loc, atat la nivelul climei cat i la cel al
ecosistemelor, pun n pericol sDnDtatea milioanelor sau chiar a miliardelor de
oameni din toata lumea Ci reprezintD n acest moment cea mai mare provocare a
secolului MM). Aceste schimbDri la nivel global ameninD chiar fundamentele
sDnDtD ii umane# acces la resurse alimentare adecvate, aer curat, apD potabilD Ci
locuine sigure. Pentru 'epublica !oldova domeniile prioritare n acest aspect
sunt ecosistemele, sectorul agricol Ci sDnDtatea umanD..
)niierea unui proces de adaptare se bazeazD pe sensibilizarea publicului.
E1istena unei societDi informate va facilita procesul de adaptare, l va face
mai clar, prin intermediul prioritDilor Ci valorilor legate de schimbDrile
climatice adoptate de comun acord. "ar trebuie sD fie oferite soluii Ci
alternative, care ar satisface cai mai muli membri ai societDii Ci ar oferi
condiii acceptabile pentru viaD Ci educaie. 'ealizarea oricDror rezultate se
bazeazD, n principal pe nivelul educaiei, accesul la informaie, participarea la
luarea deciziilor, accesul la 6ustiie Ci transparenD, astfel, condiionnd succesul
dezvoltDrii umane Ci adaptarea la schimbDrile climatice.
SchimbDrile climatice sunt un indiciu cD omenirea a a6uns la Gmarginea
timpuluiH, cD sunt absolut necesare mDsuri urgente a modului de viaD, a
proceselor de producie, a atitudinii faD de mediul ncon6urDtor.
$hiar micile schimbari ale comportamentului nostru zilnic pot preveni
emisiile de gaze cu efect de sera fara a afecta calitatea vieii noastre. "e fapt
facand astfel,chiar economisim bani. 4oi putem controla schimbarile
climatice si putem promite sa devenim cetateni responsabili reducand
emisiile de bio/id de carbon prin mici schimbari in comportamentul nostru
de zi cu zi.
.7
(chimbarea climatic e la ua1ac nu facem nimic, punem planeta noastr
n pericol i riscm s pierdem ce ar trebui sa mearg de la sine.
9.' !iblografii"
7 MMM.scribd.ro
+ MMM.regielive.ro
. RRR.infonet.ro
/ *leahu Marcian'NNA,,,cologienaturaom<, ,ditura metropol.
8 <arnea !.,Papadopol $.-7AB8-,,Poluarea si protectia
mediuluiH,Editura stintifica si enciclopedica,<ucuresti.
: !iplea %uciniu "oan, !iplea Ale/andru'NCA ,,Poluarea
.+
mediului ambientH, ,ditura tehnica,*ucuresti.
B Iiurcaneanu $laudiu-7A5+-,,erra izvor de viata si bogatiiOO ,ditura
1idactica si Pedagogica, *ucuresti.
5 Popescu 3heorghe'NAB,,Padurea si omul<,,ditura
Albatros,*ucuresti.
A EEE.referate.ro
!&P+"4(
ArgumentPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP'
7. $apitolul )WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW...+
'.'. (chimbarile climaticPPPPPPPPPPPPPPPPP=
7.7.7. Schimbarile climatic si ciclurile climaticPPPPPPPP.7
7.+. Factorii genetici ai climeiPPPPPPPPPPP...B
7.+.7. 0actori radioactiveWWWWWWWWWWWWW...:
7.+.+. 0actori fizico-geograficiWWWWWWWWWWW..B
'.2.=. ,lemente climatic ma?orePPPPPPPPPPPA
7... ipurile de climaWWWWWWWWWWWWWWW.A
+. $apitolul ))WWWWWWWWWWWWWWWWWW73
2.'. ,fectele schimbarilor climaticPPPPPPPPP...''
+.7.7. Efectul de seraPPPPPPPPPPPPPPP.'2
+.+. Absobtia luminii de catre moleculePPPPPPP....'=
..
+.+.7. &ariatia concentratiei de ozon este determinat de
ergia asociata cu lumina solara..W.WWWWWWW..7/
+.+.+. $onsecinte ale gaurilor din stratul de ozonWWWW..78
+... Ploile acideWWWWWWWWWWWWWWWWW..7:
+./. Subtierea stratului de gheataWWWWWWWW.WW..7B
+.8. )ncalzirea globalaWWWWWWWWWWWWWW....75
+.8.7. Efectele incalzirii globaleWWWWWWWWWW....7A
.. $apitolul )))WWWWWWWWWWWWWWWWW....+3
..7. "eterminarea gradului de poluareWWWWWW.WW..+7
..7.7. Analiza organolepticaWWWWWWWWW.WWW.++
..7.+. Analize de laboratorWWWWWWWWWWW.W....+.
7. !apitolul "6PPPPPPPPPPPPPPPP.P...27
/.7. 9otiuni de P.! si P.S.)WWWWWWW.WWWWW...+8
8. $apitolul &WWWWWWWWWWWWWWWWW.W+:
8.7. (egea Protectiei !ediuluiWWWWWWWWWW.W..+B
8.+. $oncluziiWWWWWWWWWWWWWWWWW.W+5
B.=.*iblografiiPPPPPPPPPPPPPP.PPP...2N
./