UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA IAI
FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA BNCI I BURSE DE VALORI

PROIECT DE PRACTIC
S.C. BANC POST S.A.
SUCURSALA IAI

CUPRINS

Cap.I.

PREZENTAREA SOCIETII BANCARE............................................................................................................................3

Cap.II. SISTEMUL INFORMAIONAL BANCAR...........................................................................................................................6

Cap.III. PROBLEMATICA DESCHIERII I FUNCIONRII CONTURILOR BANCARE........................................................10
3.1.

CATEGORII E CONTURI CARE POT FI DESCHISE LA BANC POST PERSOANELOR FIZICE I JURIDICE..................10

3.2.

DESCHIDEREA CONTURILOR I SUBCONTURILOR DE NCASRI I PLI DE DISPONIBIL.....................................14

3.3.

ORGANIZAREA CIRCUITULUI DOCUMENTELOR ................................................................................................................16

Cap. IV. TEHNICA I EVIDENA OPERAIUNILOR BANCARE CU NUMERAR ....................................................................18

4.1.

ORGANIZAREA OPERAIUNILOR BANCARE CU NUMERAR ...........................................................................................18

4.2.

INSTRUMENTE UTILIZATE N DERULAREA OPERAIUNILOR DE NCASRI I PLI............................................20

4.3.

OPERAIUNI PRIVIND INTER-RELAIA INTRE CASA DE CIRCULAIE I FONDUL DE REZERV..........................23

Cap. V. ACTIVITATEA BANCAR PRIVIN DECONTRILE FR NUMERAR......................................................................24

5.1.

MODALITI I INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE N ACTIVITILE DE DECONTARE......................24

5.2.

DECONTAREA PE BAZA ORDINULUI DE PLAT I A CECULUI ....................................................................................26

5.3.

DECON TAREA PE BAZA CAMBIEI I BILETULUI LA ORDIN..........................................................................................29

Cap.VI. TEHNICA I EVIDENA OPERAIUNILOR DE CREDITARE BANCAR.................................................................32

6.1.

TIPURI DE CREIT ACORDATE DE BANC POST PERSOANE FIZICE.............................................................................32

6.2.

TIPURI DE CREDITE ACORATE DE BANC POST PERSOANE JURIICE .......................................................................35

6.3.

ANALIZA CRITERIILOR LUATE N CONSIDERARE N DECIZIA DE CREDITARE........................................................38

6.4.

GARANTAREA CREDITELOR..................................................................................................................................................40

6.5.

DESCRIEREA PROCESULUI DE CREDITARE.......................................................................................................................42

6.6.

DOCUMENTE SOLICITATE LA ACORDAREA CREDITELOR PENTRU PERSOANE FIZICE.......................................44

6.7.

DOCUMENTE NECESARE OBINERII CREDITELOR PENTRU PERSOANE JURIDICE................................................45

Cap.VII. INSTRUMENTE MODERNE DE PLAT...........................................................................................................................47

7.1.

TIPURI DE CARDURI EMISE DE BANC POST......................................................................................................................47

7.2.

DIFERENE NTRE CRILE DE CREDIT I CRILE DE DEBIT...................................................................................55

7.3.

REEAUA DE BANCOMATE I POS......................................................................................................................................56

7.4.

CIRCUITUL DOCUMENTELOR UTILIZATE N OPERAIUNI I CU CARDURI.............................................................57

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................................................58

CAP. I PREZENTAREA SOCIETII BANCARE

Banc Post a fost nfiinat la 1 iulie 1991, cu un capital social de 226 milioane lei, n urma
reorganizrii sectorului comunicaiilor. n scurt timp i formeaz o reea teritorial impresionant i i
ctig un loc important pe piaa bancar romneasc. Dac n 1992 Banc Post avea 13.000 de clieni, n
prezent numrul acestora este de 2,5 milioane. Numrul de conturi deschise la Banc Post a cunoscut de
asemenea o cretere exponenial. Dac n primul an de activitate clienii aveau deschise circa 28.000 de
conturi, aceast cifr a ajuns n prezent la peste 4 milioane de conturi.
Fiind una dintre cele mai performante bnci romneti, dotat cu un sistem informatic integrat,
BANC POST deservete n timp real o structur diversificat de clientel prin cele 163 de uniti amplasate
n toate judeele rii. Banc Post se numr printre primele trei bnci din Romnia, dup dimensiunea
reelei. n plus, n baza unui acord ncheiat cu Compania Naional Pota Romn, Banc Post pune la
dispoziia populaiei instrumente de economisire i prin intermediul a peste 2.650 de oficii potale.
Banc Post a reuit n cei peste 12 ani de existen s-i construiasc un bun renume n ar i n strintate,
lucru confirmat, de altfel, de publicaia The Banker, editat de Financial Times, care, n cadrul celui mai
recent clasament - Topul 1001-2000 al celor mai performante bnci din lume, plaseaz banca pe locul 3 n
Romnia i 1275 pe plan internaional.
BANC POST este unul dintre principalii emiteni de carduri pe piaa romneasc, cu peste
1.300.000 de carduri emise i o reea de 455 ATM-uri i 1490 POS-uri. A lansat cu succes primul su card
de credit Visa - "BRILIANT" - i cardul "TAIFUN", emis sub sigla Mastercard, primul din Romnia care
are asociat un card virtual destinat plilor pe Internet.
BANC POST a incheiat un acord cu Compania Naional Pota Romn pentru lansarea de noi
produse bancare prin uniti potale amplasate n toate judeele arii, care sa asigure accesul unui numar
mai mare de clienti la portofoliul de produse ale bancii.
BANC POST ofer de asemenea posibilitatea efecturii de transferuri rapide, prin sistemul Western
Union, nspre i dinspre orice col al lumii.
Dup succesul nregistrat cu introducerea serviciilor de avangard SmartTel(TM), Contul Total,
Internet Banking i cardul Taifun Virtual, BANC POST are n vedere lansarea unor noi produse i servicii:
smart carduri, telephone banking, fonduri mutuale, factoring intern i extern, leasing pentru persoane fizice
i produse de asigurri.

EFG Eurobank Ergasias

53,25%
3

General Electric Capital Corporation

8,75%

Persoane fizice, inclusiv salariaii i pensionarii Banc Post

8%

SIF Banat - Criana S.A.

6%

SIF Moldova S.A.

6%

SIF Muntenia S.A.

6%

SIF Oltenia S.A.

6%

SIF Transilvania S.A.

6%

Banc Post are un capital social de 664.799.969.000 lei.

Banc Post a nregistrat la 31 decembrie 2000 un numr de peste 848 de mii clieni.
n general, clienii Banc Post sunt reprezentai de companii mici i mijlocii, cu activitate divers
(producia de bunuri i servicii, comer intern i extern, transporturi i turism) i un numr de peste 750 mii
clieni persoane fizice. Practic fiecare al 30-lea cetean al Romniei este client al Banc Post, dac nu se iau
n calcul conturile de alocaii. La care se adaug i o serie de clieni reprezentativi. Compania Naional
Post Romn, Societatea Naional de Radiotelecomunicaii, Societatea Naional de Telecomunicaii
RomTelecom, Teleconstrucia, RODIPET, societile care au rezultat din reorganizarea S.N.C.F.R.
Apariia telefoniei mobile n Romnia, a permis atragerea de noi clieni beneficiari ai serviciilor puse la
dispoziie de MobilRom i MobilFon, Cosmorom, Banc Post facilitnd prin ghieele sale i noul pachet
Contul Total plata facturilor telefonice emise de acetia.
Banc Post administreaz un numr total de peste 3,139 milioane conturi.
Banc Post s-a aflat ntr-o pozitie de leader emitent pe piaa cardurilor bancare, unde deine o cot
important, a lansat noi produse de economii, inclusiv pentru copii i tineret, pachete de servicii pentru
persoanele foarte active pentru a economisi timp efectund pli prin intermediul Contului Total ori se
pot informa asupra situaiei conturilor pe care le dein, prin intermediul serviciului SmartTelSMS.
O evoluie spectaculoas au avut-o transferurile rapide de bani prin Western Union, activitile de
vnzare cumprare a cecurilor de cltorie n valut American Express i Thomas Cook.
Asumndu-i rolul de banc implicat n viaa social Banc Post a nceput din 1993 derularea
plilor de alocaii de stat pentru copii i a pensiilor n colaborare cu Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale. Activitatea de asigurri, nceput n anul 1998, se desfoar n colaborare cu Societatea de
Asigurri Reasigurri Garant.
4

Conform clasamentului ntocmit de agenia american de rating Standard & Poors pentru bncile
din zona Europei Centrale i de Est, ntocmit n funcie de capitalul bncilor i activelor bilaniere pe
ultimii doi ani, Banc Post se situa pe locul 47.
Din punct de vedere al reelei i al volumului minim de credite neperformante, Banc Post se afl
printre primele bnci n cadrul sistemului bancar romnesc (n prezent fiind autorizate s funcioneze 45 de
bnci).
Reeaua teritorial a Banc Post:
n decursul anului 2002 a fost implementat proiectul de extindere a reelei de uniti teritoriale a
bncii, fiind deschise 23 de noi puncte de lucru. La 31 decembrie 2002 reeaua proprie a Banc Post nsuma un
numr total de 150 de uniti operative. Beneficiind de avantajele unui sistem informatic integrat de nalt
performan, Banc Post deservete n timp real o structura diversificat de clientel. Preocupat

de

facilitarea accesului unui numr ct mai mare de clieni la operaiuni bancare, mai ales n zone n care
oferta de astfel de servicii este limitat, Banc Post, n strns colaborare cu Pota Romn, a fcut
disponibile conturile curente i de depozit pentru persoane fizice i juridice i microcreditele pentru nevoi
personale ntr-un numr de 737 de oficii potale din ntreaga ar. Banc Post a continuat sa ofere n aceast
perioad populaiei carnete de economii i certificate de depozite prin intermediul a 2.650 de oficii
potale.n aceeai perioad, Banc Post a instalat 70 de noi ATM-uri i 352 de EFPOS-u n aa fel nct la
finele anului dispunea de o reea de automate bancare formate din 451 de ATM-uri i 890 de POS-uri, din
care 725 la comerciani.
Totodata, n baza acordului comercial ncheiat cu Compania Naional Pota Romn, Banc Post
pune la dispoziia populaiei instrumente de economisire i prin intermediul a peste 2.600 oficii potale.
Banc Post desfoar tranzacii internaionale conlucrnd cu un numr de 107 bnci corespondente strine.
Funciile bncii:
- funcia de previziune, strategie i marketing;
- funcia de conducere i administrare (de comand);
- funcia de ndrumare i control a activitii bancare a unitilor sale teritoriale;
- funcia de organizare resurse umane;
- funcia financiar contabil;
- funcia de colaborare cu BNR, cu celelalte societi bancare i cu organele administraiei;
- funcia de reprezentare.

CAP. II SISTEMUL INFORMAIONAL BANCAR

Activitatea bncilor depinde din ce n ce mai mult de programele informatice. A devenit imposibil
s separm tehnologia informaiei de domeniul financiar al economiei. Necesitatea utilizrii calculatorului
att ca instrument personal dar n special interconectat n reelele cu arhitecturi complexe este n cretere
exponenial.
Interpretarea acestui aspect, n conjuncie cu recunoaterea valorii informaiei vehiculate n acest
mediu, a dus la formularea unor standarde prin care s se defineasc o baz comun pentru dezvoltarea i
implementarea celor mai bune practici de securizare a informaiei i de dezvoltare a unor relaii interorganizaionale de ncredere.
Aceste standarde au fost dezvoltate iniial n Marea Britanie (BS 7799) i ca urmare a valabilitii
lor au devenit din decembrie 2000 standarde internaionale (ISO/IES DIS 17799) .
Banc Post deine un sistem informatic operaional n ntreaga reea de uniti, ce permite derularea
i prelucrarea n timp real a operaiunilor. Optimizarea activitii de IT reprezint un element cheie al
strategiei de dezvoltare a Banc Post, avansul tehnologic de care dispune permindu-i dezvoltarea unor
soluii de avangard. Banca a lansat pe pia produse i servicii noi, de multe ori n premier naional, care
rspund unor cerine din ce n ce mai variate i sofisticate ale publicului. Cele mai recente exemple sunt
serviciul Internet Banking devenit operaional n decembrie 2001 i cardul Taifun (Mastercard) cu card
virtual asociat destinat plilor pe Internet, lansate n vara anului 2002.
Intregrarea n structura serviciului Internet banking a modulului Carduri i a facilitii de transfer
ntre conturile de card ale aceluiai titular, completat de opiunea de plat n mediu virtual pe care o ofer
cardul Taifun, ca i extinderea plilor taxelor i impozitelor locale n sistem eTax prin intermediul
serviciului Internet Banking au creat o conjunctur de pia extrem de favorabil dezvoltrii serviciilor
bancare electronice.
Soluia de Internet Banking realizat de SoftNet mpreun cu Banc Post se caracterizeaz printr-un
grad nalt de securitate (prin criptarea datelor la nivel local i pe canalul client-banc i prin mai multe
nivele de autentificare). Accesul la site este monitorizat i controlat astfel nct din momentul conectrii
clientului autorizat, orice schimb de date se efectueaz sub protocol securizat SSL, care utilizeaz o cheie
de criptare de 128 bii - cea mai puternic de pe pia la aceast or. n plus, s-a realizat i
interconectivitatea aplicaiei de Internet Banking cu reeaua privat virtual a bncii n conformitate cu
standardele de securitate n vigoare: instalarea firewall-ului i detectoarelor de intruziune la nivel de acces
n Internet.
6

Serviciul Internet Banking este structurat modular, n prezent permind procesarea ordinelor de
plat n lei i valut, efectuarea plilor de taxe i impozite locale (modulul eTax), efectuarea plilor online din conturi de card Banc Post n lei la magazinele virtuale din Romnia nscrise n sistemul ePay al
bncii (modulul ePay), transferuri n timp real ntre conturile de card ale clientului, interogarea
disponibilului din conturile proprii, obinerea extraselor de cont precum i a unor informaii bancare utile
(reeaua proprie de ATM-uri, cursuri valutare, dobnzi practicate de banc etc).
Pentru ncurajarea cumprturilor prin Internet a fost necesar s se gseasc soluii pentru reducerea
riscului de fraud. n acest scop, Banc Post a emis cardul n lei Taifun (Mastercard), cu card virtual asociat,
produs care ofer clienilor si posibilitatea cumprrii de la magazine virtuale n condiii de risc minim.
La cererea posesorului, cardului Taifun i se pot asocia elemente ale pachetului de servicii Contul
Total. Astfel, se pot plti facturile de telefon (Connex, Orange, Cosmorom sau RomTelecom) precum i
anumite tipuri de taxe i impozite locale direct de la ATM, se pot transfera bani n contul curent deschis la
Banc Post i este posibil verificarea soldurilor conturilor de card i a celor curente, direct de pe ecranul
telefonului

mobil

(prin

intermediul

serviciilor

SmartTel(TM)SMS

SmartTel(TM)3G

sau

SmartTel(TM)WAP, dezvoltate sub licen Universal Card System). Titularii cardurilor Taifun care sunt
posesori de depozite la termen constituite la Banc Post pot beneficia de descoperire de cont n limita unui
anumit procent din valoarea acestor depozite.
Progresele tehnologiei informaiei vor continua s deschid ample perspective proiectrii de servicii
bancare moderne, care vor fi adoptate de un numr ct mai mare de clieni.

ISO 17799 SINTEZ

Introducere
Securizarea informaiei protejeaz informaia de o gam larg de ameninri cu scopul de a asigura
derularea unei afaceri, de a minimiza pierderile i de a crete recuperarea investiiilor. Informaia este o
valoare care ca i alte valori ale afacerii este important pentru organizaie i n consecin necesit a fi
protejat corespunztor.
Informaia exist n mai multe forme: tiparnia, nmagazinat electronic, transmis prin radio, prin
ci electronice, n filme sau prin conversaie. Indiferent de cum este stocat sau transmis, informaia
trebuie protejat adecvat.
Securizarea informtiei nseamn pstrarea:

Confidenialitii, adic accesul la informaie numai al persoanei autorizate;

Integritii informaiei, adic pstrarea intact a informaiei att cantitativ ct i calitativ;

7

Disponibilitii informaiei, adic asigurarea c persoana autorizat are acces la informaie cnd

are nevoie.

Securizarea informaiei se realizeaz prin implementarea unui set de controale corespunztoare, care vor
folosi politici, practici, proceduri, structuri organizaionale i funciuni software. Aceste controale necesit
a fi stabilite pentru a asigura ca obiectivele specifice de securitate ale organizaiei vor fi ndeplinite.
Necesitatea securizrii informaiei const n faptul c informaia i suportul de prelucrare, sistemele i
reelele constituie importante valori, active ale afacerii. Pstrarea confidenialitii, integritii i
disponibilitii pot fi eseniale pentru meninerea competitivitii, profitabilitii i a imaginii comerciale.
Organizaiile i sistemele lor informatice sunt confruntate din ce n ce mai mult cu ameninrile la
adresa securizrii, venind din numeroase surse: frauda prin computere, spionaj, vandalism, incendii etc.
Distrugerile informaiilor prin virusi i prin computer hacking au crescut foarte mult n intensitate,
au devenit comune si din ce n ce mai sofisticate.
Interconectarea dintre reelele publice i cele private i accesul la informaie au facut ca sistemele
informatice s fie mai vulnerabile la diverse ameninri i drept urmare securizarea informaiei se
realizeaz din ce n ce mai greu.
Securizarea informaiei la nivelul unei organizaii realizat prin mijloace tehnice este limitat i de aceea
trebuie s se realizeze printr-un management adecvat la care trebuie s participe toi angajaii.
Asigurarea securitii informaiei este mai ieftin dac se ia n calcul din faza de proiectare a sistemului
informatic.
Identificarea i stabilirea cerinelor de securitate ale organizaiei se refer la:

Identificarea i evaluarea riscurilor, a ameninrilor la care este supus organizaia ca i

identificarea vulnerabilitalor i apariia ameninrilor;

Cerinele care deriv din regulamente, statut, contract i legislaie pe care trebuie s le respecte;

Setul de principii, obiective, cerine pentru procesarea informaiei necesare pentru desfurarea

activitii organizaiei.
Evaluarea riscului de securitate const n identificarea cerinelor pentru securizare printr-o evaluare
metodic a riscului pentru securitatea informaiei. Cheltuielile pentru nevoile de control trebuie s
balanseze pagubele rezultate din cderile de securitate.
Tehnicile de evaluare a riscului pot fi aplicate asupra ntregii organizaii sau numai asupra unor prti ale ei:
La fel i pentru sistemele informatice individuale, componente specifice de sistem sau servicii, unde acest
lucru este practic realistic i de ajutor.

Rezultatele riscului iau n considerare, deteriorarea afacerii ca rezultat al eecului securitii prin
consecinele avute ca: pierderea confidenialitii, integritii i disponibilitii ca i posiibilitatea ca un eec
s apar prin ameninri i vulnerabiliti.
Acestea trebuie reevaluate periodic din mai multe motive: pentru a ine cont de schimbrile
cerinelor i prioritilor afacerilor; pentru a descoperi noi ameninri sau puncte vulnerabile; pentru a
confirma eficiena metodelor de protecie. Aceste reevaluri trebuie fcute la toate nivelele.
Selectarea controalelor se realizeaz dup identificarea cerinelor de securitate. Sunt selectate i
implementate metodele de protecie (controalele) securitii informaiei, pentru a reduce riscul la un nivel
acceptabil. Sunt mai multe ci de management al riscului, nu toate controalele se pot aplica la orice sistem
informatic i nu sunt practicabile la toate organizaiile. Controalele trebuie selectate innd cont de costuri
n raport cu gradul de reducere a riscurilor i pierderilor n cazul unor brese n sistemul de securitate. De
asemenea, trebuie luai n consideraie i factori ne-financiari cum ar fi pierderea reputaiei, alterarea
imaginii. Aplicarea securitii informaiei ia n considerare ca numr de mecanisme de protecie (controale)
din standarde, pot fi considerate ca principii de orientare n managementul securizrii informaiei i
aplicabile pentru majoritatea organizaiilor, fiind bazate pe cerine legislative eseniale sau sunt considerate
a fi cele mai bune practici comune pentru securitatea informaiei.
Controalele, din punct de vedere legislativ, inclusiv:

Dreptul la proprietate individual;

Protecia datelor organizaiei;

Protecia informaiilor personale.

Controalele considerate ca cele mai uzuale, comune i practice pentru securizarea informaiei include:

Documentul pentru politica securitii informaiei;

Alocarea responsabililitilor pentru securitatea informaiei;

Educarea incidentelor de securitate;

Managementul continuitii afacerilor (BCP).

Aceste mecanisme de control sunt orientative, dei aplicabile n majoritatea cazurilor, fiecare organizaie
stabilindu-i prioritile pentru fiecare metod, n funcie de riscuri.
Factori importani n succesul implementrii securitii informaiei sunt:

Politica de securitate, obiective i activiti ce reflect obiectivele afacerii;

Suportul i angajamentul din partea conducerii;

O bun nelegere a cerinelor de securitate, a evaluii riscurilor;

Corecta i buna informare a tuturor angajailor i contractanilor referitor la politica i

standaedele de securitate a informaiei;

Educarea adecvat;

Un bun sistem de evaluare i msurare a calitii managementului securitii informaiei n

vederea unor mbuntiri continue a securitii informaiei.

Pentru realizarea diferitelor aplicaii, Banc Post utilizeaz platforma Lotus Notes-Domino,
disponibil pe urmtoarele sisteme de operare: Windows NT Workstation 3.51 i 4.0, Windows 3.x,
Windows 95, OS/2, Macintosh, IBM AIX, HP-UX, Sun Solaris, OS/400, OS 390.

OS/2 WARP V.3

OS/2 Warp este un sistem de operare pe 32 de bii, avansat, care ruleaz pe sisteme de 4 MB i
ofera timpi de rspuns exceleni att pentru aplicaiile pe 16 bii ct si pentru cele pe 32 de bii.
Acest sistem de operare poate fi uor instalat de pe dischete sau de pe CD-ROM, cu ajutorul
opiunii Easy Instalation. De asemenea este permis instalarea caracteristicii Dual Boot, atunci cnd OS/2
se instaleaz peste DOS, precum i instalarea iniial a mai mult de o imprimant i instalarea facilitilor
multimedia.
Fa de versiunile anterioare, OS/2 Warp versiunea 3 include un set de faciliti care fac acest
sistem de operare mult mai usor de utilizat. Astfel, fereastra de LaunchPad ofer o modalitate rapid i
simpl pentru a apela comenzi i obiecte utilizate n mod frecvent. Pe de alt parte, facilitatea Using OS/2
Turorial reprezint un mijloc de nvare a operrii acestui sistem mult mbuntit i extins care ofer
informaiile de baz necesare. Prin aceast facilitate se creaz posibilitatea parcurgerii pas cu pas a modului
de efectuare a anumitor operaiuni, incluznd i capacitatea de a realiza o verificare practic a informaiilor
oferite prin simularea operaiunilor care se doresc a fi derulate de utilizatori. n plus, tot prin aceast
facilitate se pot obine indicaii speciale pentru cei familirializai cu Microsoft Windows. O caracteristic
de importan a sistemului o reprezint aceea de Fastload (ncrcare rapid) care mbuntete timpul de
ncrcare a unei aplicaii fapt ce conduce n final la o reducere a timpului de rspuns a sistemului.

CAP. III PROBLEMATICA DESCHIDERII I FUNCIONRII

CONTURILOR BANCARE
3.1. Categorii de conturi care pot fi deschise la Banc Post persoanelor fizice i juridice
Marea majoritate a operaiunilor efectuate de unitile bancare o constituie operaiunile cu clientela.
Pentru aceasta, unitile bancare, efectueaz operaiuni de ncasri i pli acord credite i n multe cazuri

10

consultan economico financiar, pentru care percepe clienilor comisioane i dobnzi sau bonific
dobnzile disponibilitilor bneti atrase.
Pentru efectuarea operaiunilor dispuse de clieni, persoane fizice sau juridice altele dect bnci, se
utilizeaz conturile din clasa 2 Operaiuni cu clientela care se refer, n principal la :

Conturi curente de disponibil;

Depozite constituite sau alte forme de economisire;

mprumuturi primite de bnci;

Credite acordate clienilor.

n funcie de politica economic a unitii bancare i de facilitile acordate clientelei, conturile deschise de
acetia la dispoziia clienilor sunt n principal urmtoarele:
1.

Conturi curente de disponibil. Aceste conturi deschise clienilor sunt destinate operaiunilor

curente de ncasri i pli. Sunt conturi bifuncionale ce pot avea solduri creditoare reprezentnd sumele
care pot fi retrase de ctre titularii de conturi n orice moment, cu sau fr preaviz, fie solduri debitoare n
condiii accidentale, atunci cnd unitatea bancar a efectuat pli accidental, peste nivelul disponibilului
existent. Conturile curente se crediteaz cu sumele ncasate de client de la diveri debitori, cu depunerile de
numerar sau viramentele din alte conturi ale titularului, creditele primite cu sumele rezultate din executri
de scrisori de garanie i cu sumele rezultate din executarea silit a unor garanii constituite pentru creditele
acordate i nerambursate. Se debiteaz cu plile fcute de creditori, cu rambursrile de credite, cu
retragerile de numerar sau viramentele fcute de titularul contului, cu transferuri de disponibiliti n
conturi de depozit sau n conturi de blocaj pentru participarea valutar i altele.
2.

Conturi de credite acordate clientelei. Aceste conturi difer de la o banca comercial la alta n

funcie de politica de credite practicat n sensul c pot fi acordate numai anumite tipuri de credite sau toate
i se refer la: creane comerciale, credite de trezorerie, credite pentru export, credite pentru echipament,
credite pentru bunuri imobiliare, alte credite.
a)

n categoria creanelor comerciale sunt cuprinse urmtoarele:

Operaiuni de scontare i asimilate. Acestea se refer n special la: operaiuni de scontare a

efectelor de comer sub forma cambiilor i biletelor la ordin privind creanele comerciale aferente livrrilor
de bunuri sau prestrilor de servicii, operaiuni de scontare fr recurs, mobilizarea creanelor comerciale
pe baza biletelor subscrise periodic de unul sau mai muli clieni la ordinul bncii (20111);

Creane comerciale certe achiziionate n cadrul contractelor de factoring de ctre bncile care

efectueaz asemenea operaiuni (20112);

Alte creane comerciale (20119)

11

Creane i dobnzi calculate i neajunse la scaden, aferente operaiunilor de scontare, factoring

i asimilate (2017).
b)

Credite de trezorerie. Acestea evideniaz creditele destinate asigurrii nevoilor temporare i

urgente de lichiditi ale agenilor economici i persoanelor fizice i care completeaz sau nlocuiesc alte
tipuri de finanare mai speciale (2021). Creditele de trezorerie la rndul lor cuprind:

Credite destinate finanrii sau vnzrii unor bunuri de consum de folosin ndelungat

acordate fie cumprtorilor, fie furnizorilor. Se ramburseaz prin vrsminte periodice, cel mai adesea
lunare sau trimestriale;

Credite acordate persoanelor fizice n baza unui contract de credit, cu clauze specifice, n

funcie de volumul i regularitatea veniturilor, care se determin pe baza unui buget de venituri i cheltuieli
preliminat pentru fiecare client n parte;

Faciliti de trezorerie acordate titularilor crilor de plat de debit, conform contractelor prin

admiterea acoperirii ulterioare a sumelor pltite (20213) n sensul c posesorul crii de plat poate face
pli i dup epuizarea disponibilului propriu n limita unui plafon dinainte stabilit cu unitatea bancar care
l deservete, restituirea mprumutului fcndu-se din primele ncasri ale clientului, de regul salariul;

Utilizri din deschideri de credite permanente (20214). Aceasta reprezint partea utilizat din

credite acordate n baza unui contract prin care banca se angajeaz ca pe o anumit perioad de timp s
mprumute clientelei sume utilizabile n mod fracionar n funcie de nevoile acestuia i pentru destinaii
precise. Att ncasrile ct i plile efectuate de client se reflect prin acest cont, soldul de la sfritul
fiecrei zile fiind rezultatul tuturor ncasrilor i plilor efectuate de client, dobnda perceput calculnduse zilnic prin aplicarea procentului de dobnd convenit la soldul final al contului;

Credit global de exploatare (20215) care acoper ansamblul nevoilor de exploatare ale agentului

economic i este stabilit potrivit bugetului previzionat de venituri i cheltuieli i bugetul de trezorerie
pentru o perioad strict determinat de timp;

Credite pentru finanarea stocurilor (20216), sunt acordate n special agenilor economici cu

activitate sezonier sau ciclic (credite de companie, de stocare de cereale, warante agricole i industriale,
hoteliere etc.);

Credite garantate cu valori financiare (20217). Garania se constituie fie cu titluri emise de

aceeai banc sau de alte bnci, fie cu valori financiare n depozite la banc, n special avansuri pe baza
certificatelor de depozit, carnetelor i livretelor de economii, depozite la termen sau alte forme de
economisire;

12

Credite acordate importatorilor (20218). Acestea se refer la deschiderea de credite

documentare, avansuri n devize acordate importatorilor, precum i la alte credite acordate clientelei unor
importatori;

Creane ataate din dobnzi (2027) calculate i neajunse la scaden aferente creditelor de

trezorerie acordate.
c)

credite pentru export (2031). Acestea cuprind: credite garantate cu creane ale agenilor

economici rezideni sau nerezideni asupra strintii, credite furnizori (20312), credite comerciale
acordate nerezidenilor (20313), alte credite pentru export (20319), creane ataate (2037).
d)

Credite pentru echipamente (2041). Sunt n general credite pe termen mijlociu i lung care la

unele uniti bancare sunt asimilate creditelor de investiii. Acestea se acord dup o analiz preliminar
aprofundat a documentaiei prezentate de solicitani.
e)

Credite pentru bunuri imobiliare. Se acord att agenilor economici ct i persoanelor fizice

pentru achiziii, construcii sau modernizri de bunuri imobiliare cu prevederea expres ca pentru
persoanele fizice aceste investiii s nu se fac n redie.
3.

Conturi de credite privind clientela financiar sunt deschise pentru societi de investiii

financiare, altele dect bncile (fonduri mutuale, case de ajutor reciproc, cooperative de credite .a.) care au
la baz convenii expres ncheiate pe o perioad de cel mult o zi lucrtoare, de la o zi la alta sau pe un
anumit termen.
4.

Conturi de factoring n care se nregistreaz sumele datorate clientului n urma cedrii de ctre

acesta a creanelor comerciale i achiziionate de banc, cnd ele fac obiectul unui transfer efectiv de
proprietate (2521). Sunt conturi de pasiv, se crediteaz cu sumele reprezentnd valoarea nominal a
creanelor comerciale achiziionate n cadrul operaiunilor de factoring i se debiteaz cu sumele puse la
dispoziia clientului aferente creanelor comerciale achiziionate.
5.

Conturi de depozite la vedere, la termen sau depozite colaterale se refer la deschiderea de

acreditive, emiterea de scrisori de garanie, a cecurilor certificate, a ordinelor de plat scadente, a

garaniilor gestionrilor i a altor depozite colaterale.
6.

Certificate de depozit, carnete i librete de economii i alte forme de economisire constituite

de clienii bncii (persoane fizice i juridice), pe anumite intervale de timp cu dobnda fix sau variabil.
Alturi de aceste categorii de conturi, care se dechid i funcioneaz n lei, persoane fizice i juridice
rezidente i nerezidente (menionate expres de ctre Regulamentul valutar 3/1997) li se pot deschide
conturi n valut care funcioneaz din punct de vedere contabil ca i cele n lei. n plus aici intervine i
evidenierea distinct a conturilor n valut deschise rezidenilor i a conturilor n valut deschise
nerezidenilor, precum i a conturilor n valut ale rezidenilor deschise n strintate. La categoriile de
13

conturi deschise mai sus, cu reflectare concret n actualul sistem contabil bancar se mai adauga unele
conturi cu totul speciale deschise de unele bnci care funcioneaz dup reguli hibride conturilor enunate
mai sus.
3.2 Deschiderea conturilor i subconturilor de ncasri i pli de disponibil
Deschiderea conturilor i subconturilor se face la unitile operative Banc Post S.A. pentru
deschiderea conturilor i subconturilor clientul este obligat s prezinte la banc urmtoarea documentaie:

Cererea de deschidere a contului sau subcontului.;

Copia certificatului de nregistrare n registrul contabil certificat de conductorul

compartimentului de contabilitate al unitii bncii, care trebuie s confrunte copia cu originalul

certificatului. Pentru deschiderea subconturilot unitilor componente ale clienilor, se prezint copia
actului emis de organul care are n competen nfiinarea lor legal;

Actul care confirm dreptul conductorului unitii de a dispune de contul respectiv extras din

Hotrrea Adunrii Generale a Acionarilor privind numirea preedintelui Consiliului de Administraie;

Fia cu specimenele de semnturi i cu amprenta tampilei n unul sau mai multe exemplare.
Dreptul de prima semntur l au conductorul unitii i nlocuitorii si, iar pentru a doua

semntur eful compartimentului financiar contabil i persoanele mputernicite prin decizie de a exercita
controlul financiar preventiv pentru operaiunile bancare. Prin semntura a doua se certific exercitarea
controlului financiar preventiv asupra operaiunilor din documentele prezentate bncii.
n cazul schimbrii oricrei persoane cu drept de semntur prezint bncii fie noi cu specimene de
semnturi ale tuturor persoanelor autorizate de a semna. Dac schimbarea privete nlocuirea
conductorului unitii se depune i copia de numire n funcie a acestuia.
Cnd una din persoanele cu drept de semntur este nlocuit provizoriu (concediu de boal, odihn
etc.) de o alt persoan, se prezint unitii bancare o fi suplimentar cuprinznd semntura acesteia i
termenul pn la care poate semna.
Dac clientul nu are tampila un timp oarecare (unitatea nou nfiinat, comasara etc.), directorul
unitii bancare poate aproba prezentarea la banc a documentelor fr tampil pe o perioad apreciat de
aceasta ca fiind necesar pentru confecionarea ei.
Subconturile unitilor componente fr personalitate juridica se deschid pe baza comunicrii date
de unitatea bncii la care are deschis contul unitatea cu personalitate juridic de care aparine. n acest scop,
unitatea cu personalitate juridic prezint bncii la care are contul, cererea de deschidere a subconturilor,
mpreun cu actul care atesta funcionarea lor legal. Unitatea bncii verific aceast documentaie, fcnd
comunicarea respectiv unitii bncii n raza creia i desfoar activitatea unitii componente.
14

Plile din subconturile unitilor se efectueaz dup prezentarea de ctre acestea a documentaiei prevzute
mai sus.
Actele prezentate pentru deschiderea contului sau subcontului se primesc i se verific, la unitile
bncii, de ctre controlorul care coordoneaz activitatea grupei, se supun spre examinare conductorului
compartimentului de contabillitate sau efului de birou, care semneaz toate documentele i le prezint
directorului pentru aprobarea deschiderii contului. n baza aprobrii, conductorul compartimentului de
contabilitate sau eful de birou, stabilete codul contului sau subcontului clientului, nscriind datele
necesare n registrul de eviden a conturilor deschise.
Documentaia privind deschiderea contului sau subcontului se pastreaz n dosare pe titulari, de
ctre conductorul compartimentului de contabilitate sau eful de birou, cu excepia fiei cu specimene de
semnturi care se pred lucrtorului care ine contul sau subcontul respectiv.
n cazul nlocuirii unor acte din documentaia privind deschiderea de conturi sau subconturi, acestea
se primesc i verific potrivit prevederilor de mai sus. Actele anulate purtnd data expirrii valabilitii, se
claseaz la sfaritul aceluiai dosar.
Conturile i subconturile clienilor se transfer la cererea acestora de la o unitate bancara, prin virarea
soldurilor cu avize OIS telex, astfel nct soldurile respective s se nregistreze la unitatea destinatar n
aceeai zi.
Documentaia n vigoare privind deschiderea contului sau subcontului se remite, cu scrisoare separat,
unitii bancare primitoare, cu excepia fiei cu specimenele de semnturi, a cererii de deschidere a contului
sau subcontului i a actelor anulate, care mpreun cu copia scrisorii de remitere a documentelor n vigoare
se rein de unitatea predtoare. Unitatea bancar primitoare cere unitii n cauz s depun o nou fi cu
specimene de semnturi.
La conturile i subconturile transferate,dobnzile se calculeaz i nregistreaz de unitatea bancar
primitoare, la sfritul trimestrului, potrivit instruciunile n vigoare.
Unitatea bancar predatoare indic, n scrisoarea de remitere a documentaiei, suma numerelor de
dobnzi privind contul transferat, de la data ultimului calcul al dobnzilor pn n ziua transferrii contului,
menionnd n situaia numerelor i dobnzilor, n dreptul contului tranferat, numrul scrisorii de remitere a
documentaiei. Unitatea primitoare, pe baza scrisorii de remitere a documentaiei nscrie numerele de
dobnzi n situaia numerelor i dobnzilor.
n cazul transferrii conturilor sau subconturilor la unitile bncilor specializate sau la Casa de
Economii i Consemnaiuni, dobnda se calculeaz i nregistreaz pe perioad pn la data transferrii
conturilor.
Conturile i subconturile clienilor se nchid de unitile bncii n urmtoarele cazuri:
15

La cererrea titularului;

Dac titularul nu mai ndeplinete condiiile cu privire la deschiderea i funcionarea contului

sau subcontului;

Dac n decurs de 3 luni nu s-a produs nici o micare n cont sau subcont;

Pe baza comunicrii comisiei de lichidare.

Odat cu nchiderea contului sau subcontului de baz se nchid i celelalte conturi (de mprumut, pentru
carnete de cecuri cu limita de sum etc.) ale titularului respectiv. Dac conturile se nchid nainte de data
calculrii dobnzilor, acestea se calculeaz i se nregistreaz pe perioad pn n ziua nchiderii contului.
Soldurile creditoare ale conturilor i subconturilor nchise se transfer n contul Diveri creditori.
Soldurile nregistrate n contul Diveri creditori i nereclamate pn la mplinirea termenului de
prescripie se fac venit al Banc Post S.A.
Conturile nchise ale clienilor cu personalitate juridic n lichidare se redeschid cu aceleai coduri,
pe numele comisiei de lichidare. Pentru redeschiderea contului, comisia de lichidare prezint urmtoarele
acte:

Cererea de redeschidere a contului;

Copie certificat a hotrrii judectoreti cu privire la intituirea comisiei de lichidare i

stabilirea atribuiilor acesteia;

Fiele cu specimenele de semnturi.

Drepturile ce revin comisiei de lichidare sunt valabile

Soldurile debitoare ale conturilor i subconturilor nchise se trasnsfer n contul Diveri debitori.
Soldurile nregistrate n contul Diveri debitori se lichideaz pe msura recuperrii creditelor acordate
clientului comunicat de comisia de lichidare. Soldurile nerecuperate dup ncetarea activitii comisiei de
lichidare se registreaz n contul profit i pierderi al Banc Post.

3.3 Organizarea circuitului documentelor

Unitile Banc Post au obligaia s asigure nregistrarea corect i la timp a tuturor operaiunilor, s
organizeze un circuit al documentelor ct mai raional, s repartizeze n mod just munca ntre lucrtori i s
respecte cu strictee programul de lucrul.
n acest scop, trebuie s se in seama de urmtoarele reguli:

Documentele primite prin pot i predate grupelor pn la sfaritul zilei operative i

documentele primite de la titularii de conturi prin ghieu se nregistreaz n aceeai zi. Tot n aceeai zi se
16

nregistreaz i telegramele i dispoziiile telex primite pana la or dup sfritul programului de ghieu.
Programul de ghieu se stabilete la aprecierea conducerii unitii bancare. Pe documentele primite dup
termenele stabilite mai sus, se aplic tampila corespondent de sear i se predau grupelor operative n
vederea pregtirii, pentru a fi nregistrate n ziua urmtoare. Pentru a asigura nregistrarea n aceeai zi a
documentele sosite la pot, unitile Banc Post stabilesc cu oficiile potale orele de ridicare a
corespondenei de la csuele potale, acestea trebuind s fie ct mai apropiate de orele de sosire a curselor
potale, fr a depi dou ore de la intrarea corespondenei n oficiu;

Disponibilitile create ca urmare a nregistrrii documentelor primite prin pot sau de la

titularii de conturi la ghieu se folosesc, pentru efectuarea plilor, n aceeai zi. Disponibilul care se
formeaz n conturi dup o or de la sfritul zilei operative rmne n conturi pn la nceputul zilei
urmtoare, controlul de ghieu fcnd meniune despre aceasta pe fia contului analitic respectiv.
Documentele reprezentnd virri n favoarea bugetului public trebuie s fie nregistrate, n mod obligatoriu,
n aceeai zi dac disponibilitile n conturile respective au fost create n decurs de o or de la terminarea
programului de ghieu.

Soldurile subconturilor se vireaz la termenele fixate prin normele de lucru ale bncii sau la cele

fixate de comun acord cu titularii de conturi.

Confruntarea evidenei analitice cu cea sintetic se face cel mai tarziu n dimineaa zilei

urmtoare, pn la nceperea programului la ghieu. Balana de verificare se ntocmete pn la sfritul

zilei urmtoare celei n care s-au efectuat operaiunile.

Avizele OIS, dispoziiile de ncasare etc., care se expediaz altor uniti ale bncii,se predau la

oficiul potal n ziua efecturii operaiunilor, imediat dup terminarea programului de lucru.
Prin circuit intern al documentelor se ntelege filiera prin care trec acestea din momentul
primirii lor de la titularii de conturi sau alte uniti bancare, respectiv al ntocmirii lor de ctre lucrtorii
unitii bncii, i respectiv pn n momentul expedierii sau arhivrii lor.
La efectuarea fiecrei operaiuni trebuie s se respecte urmtoarele reguli de baz ale circuitului
documentelor:

La virrile dintr-un cont n altul, nregistrrile n evidena analitic se efectueaz prin debitarea

contului pltitorului i numai dup aceea prin creditarea contului beneficiarului;

La vrsmintele n numerar, nregistrrile n conturile analitice, precum i n fiele de plan, casa

se face numai dup primirea i verificarea numerarului;

Plile n numerar, se fac numai dup nregistrarea sumelor n conturile analitice, iar n cazul

plii drepturilor de salarii i a unor cheltuieli plafonate, numai dup evidenierea lor i n fiele de plat a
salariilor sau n fiele de plat cas.
17

n vederea organizrii ct mai raionale a circuitului documentelor i repartizrii uniforme a muncii

lucrtorilor n tot cursul zilei, fiecare unitate a Banc Post trebuie s asigure un circuit normal al
documentelor, organiznd dac este necesar program difereniat pentru lucrtori, n funcie de specificul
lucrrilor pe care le efectueaz (O.I.S., prelucrarea automat a datelor, asamblarea i controlul datelor etc.).
Conductorii compartimentelor de contabilitate i efii de birou trebuie s urmreasc ca n primele
ore ale programului de ghieu s se primeasc i s se nregistreze cea mai mare parte a documentelor din
ziua respectiv.
n acest scop, documentele prevzute cu tampila cu telexul corespondena de sear i cele
primite n dimineaa zilei respective trebuia s fie prelucrate din timp, pentru ca nregistrrile n conturi
(evidena operativ) s se efectueze la nceputul zilei.
Documentele privind acordarea i rambursarea creditelor, realizarea veniturilor de stat, penalizrile,
dobnzi etc. trebuie s se predea de serviciul de credite grupelor operative la nceputul zilei de lucru i cel
mai trziu cu o jumtate de or nainte de terminarea programului de ghieu, lundu-se toate msurile
pentru a se realiza o strns colaborare ntre serviciul de credite i serviciul de contabilitate.
Conductorii compartimentelor de contabilitate i efii de birou trebuie s controleze ca predarea
documentelor ntre grupele operative, ntre acestea i serviciul de casierie sa se fac pe msura prelucrrii
documentelor respective, iar pentru nregistrarea n conturi acestea s se predea la orele stabilite.
La expedierea documentelor, lucrtorii anume stabilii verific prin sondaj dac acestea sunt
semnate de lucrtorii care au ntocmit documentele i dac pe telegrame i avize O.I.S. exist tampila
unitii bncii.

CAP. IV TEHNICA I EVIDENA OPERAIUNILOR BANCARE CU

NUMERAR
4.1. Organizarea operaiunilor bancare cu numerar
In conformitate cu prevederile din statut, Banc Post efectueaza operatiuni de casa pentru agentii
economici si pentru populatie, atat prin sucursalele judetene cat si prin alte unitati bancare subordonate
(filiale, agentii, reprezentante).
In activitatea de caserie sucursalele judetene Banc Post precum si celelalte unitati bancare
subordonate vor respecta prevederile Regulamentului cu privire la operatiunile cu numerar nr.2/1991,
emis de B.N.R., normele ulterioare emise de aceasta precum si dispozitiile legale privind controlul bancar
asupra operatiunilor cu numerar. Pentru desfasurarea, in bune conditii, a operatiunilor de casa, sucursalele,
filialele, agentiile si reprezentantele Banc Post vor organiza servicii, birourile proprii de tezaur caserie,
solicitand, in scris, sucursalei judetene a Bancii Nationale, aprobarea de functionare a casieriilor, urmarind
18

respectarea cu strictete a conditiilor stabilite de B.N.R. privind modul de organizre si functionare a

casieriilor. Pentru unitatile bancare subordonate sucursalei judetene (filiale, agentii), aprobarea de
functionare a casieriilor va fi ceruta de catre sucursala Banc Post.
Organizarea, functionarea si controlul activitatii serviciului de tezaur casierie, corespunzator
prevederilor din norme, revine: directorului unitatii bancare, seful serviciului tezaur casierie si seful
serviciului financiar contabil, biroului in cazul agentiilor. Acestia poarta raspunderea pentru tinerea
corecta si la zi a evidentelor operative, contabile si statistice in care sa se reflecte in orice moment si cu
exactitate existenta si miscarea numerarului si a celorlalte valori gestionate si manipulate de catre
personalul serviciului tezaur casierie. Totodata persoanele mentionate mai sus raspund de respectarea
dispozitiilor privind pastrarea, manipularea, transportul si paza numerarului si a celorlalte valori, precum si
asigurarea integritatii acestora. La angajarea personalului in serviciul tezaur casierie, acestia au sarcina sa
respecte intocmai prevederile legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea garantiilor materiale,
raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor, precum si a dispozitiilor cuprinse in alte acte normative
legate de aceste probleme.
Activitatea de tezaur casierie este organizata si functioneaza intr-un compartiment independent,
separat de celelalte servicii ale unitatii bancare, functionand in incaperi special amenajate, care sa asigure
conditiile de siguranta deplina a operatiunilor. In mod obligatoriu toate ferestrele precum si usile de lemn
de la intrare ale camerelor in care functioneaza serviciul tezaur casierie, vor fi asigurate cu grile de fier.
Nota: in situatia in care sediul bancar este prevazut cu grile metalice sau geamuri antiefractie la exterior, la
toate ferestrele si usile de acces de la parter, se considera ca sunt indeplinite conditiile de siguranta si
securitate aratate mai sus, pentru compartimentul de lucru al casieriei.
Pastrarea numerarului si a celorlalte valori manipulate de catre unitatea bancara se va face in mod
obligatoriu in tezaure speciale amenajate, sau in lipsa acestora in case de fier refrectate prevazute cu cel
putin doua chei. Atat tezaurele cat si casele de fier vor fi prevazute cu mijloace tehnice automate de
alarmare. In situatia in care la casele de fier existente nu pot fi instalate mijloace tehnice automate de
alarmare, acestea se vor instala la usile incaperilor in care sunt amplasate acestea.detinatorii de chei si
sigilii au obligatia sa verifice zilnic la inchiderea tezaurului sau a caselor de fier, care tin loc de tezaur,
modul de functionare a sistemelor automate de alarmare.
La unitile bancare la care tezaurele sunt amplasate in subsol, moneda metalica aflata in casa de
circulatie va putea fi pastrata in incinta serviciului de tezaur casierie, insa numai in casele de fier
prevazute cu cel putin doua chei fiecare, precum si cu mijloc tehnic automat de alarmare. Directorul unitatii
bancare va lua masuri pentru: dotarea compartimentului de tezaur casierie cu stingatoare de incendiu cu
bioxid de carbon in stare sa functionare; pentru cunoasterea si respectarea riguroasa a normelor de
19

prevenire si stingere a incendiilor de catre personalul serviciului, inclusiv instruirea periodica a acestuia,
precum si pastrarea numararului in tezaur, in conditii de aerisire si umiditate, care sa previna
deteriorareaacestuia (mucegai sau rugina).
In vederea asigurarii securitatii valorilor manipulate in timpul programului de lucru de catre
personalul serviciului tezaut casierie vor fi instalate mijloace tehnice de paza si alarmare sonora care sa
poata fi actionate cu usurinta, de catre: seful serviciului tezaur casierie, casierii caselor oparative si
speciale, controlorii de bani, precum si de catre persoanele desemnate sa supravegheze numararea banilor
de catre delegatii agentilor economici. Verificarea functionarii corespunzatoare a acestor mijloace va fi
facuta de catre seful serviciului tezaur casierie zilnic, inaintea inceperii programului de lucru, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul aparitiei unor defectiuni.
In cadrul serviciului tezaur casierie, se vor putea organiza:
Case operative:

De incasari;

De plati;

De schimb si preschimbarea bancnotelor si de vanzare a imprimatelor cu regim special;

Cu program special de functionare.

Case speciale:

Prin casele speciale se efectueaza operatiuni valutare si cu metale pretioase.

Serviciul tezaur casierie isi desfasoara activitatea specifica de casierie prin casieri, controlori numaratori
(verificatori) si numaratori de banci.
Casierii caselor operative si speciale vor avea locil de munca in cabine separate, prevazute cu
ghiseu care se inchide, precum si cu usi cu incuietori cu chei, care vor fi tinute incuiate in tot cursul zilei de
lucru. De asemenea, fiecare cabina va fi dotata cu dulapuri metalice cu incuietori, pentru pastrarea in
siguranta a valorilor in timpul programului de lucru;
Controlorii numaratori vor fi sefii grupei de numarare si verificare a banilor, si vor avea in dotare
dulapuri metalice prevazute cu incuietori in care vor pastra valorile in timpul programului de lucru;
Numaratorii de bani vor avea mese de numarat compartimentate cu geamuri transparente, pentru a
se putea asigura manipularea pastrarea separata a valorilor ce se incredinteaza fiecarui numarator, precum
si supravegherea reciproca.
4.2. Instrumente utilizate n derularea operaiunilor de ncasari si plai
Funcionarea casei de ncasri
Prin intermediul casei de incasari, unitatile bancare vor primi, in timpul programului operativ de
lucru, depunerile de numarar ale agentilor economici din activitatea proprie, titulari de cont, precum si cele
20

ale persoanelor fizice, in contul personal al acestora, sau pe instrumente specifice de economisire tip Banc
Post. Primirea numerarului se va face numai dupa inregistrarea sumei in jurnalul de casa de catre
personalul grupei operative urmarind ca operatiunea sa fie inregistrata in contul deponentului in aceeasi zi,
dupa verificarea numerarului.
Operatiunile de primire a numerarului prin casa operativa de incasari se vor efectua pe baza
urmatoarelor documente:

Foaie de varsamant cu chitanta;

Borderou insotitor;

Ordin de incasare;

Foaie operationala, din libret nominal de economii la vedere Banc Post;

Fila pentru constituirea de depozit din carnet nominal de economii la termen

Depunerea numerarului cu foaie de varsamant cu chitanta
Pentru depunerea numerarului realizat de agentii economici se va folosi formularul foaie de

varsamant cu chitanta, care se va completa de catre depunator cu toate elementele prevazute, la masina de
scris, cu indigo, cu pasta sau creion chimic. Suma depusa se va inscrie in cifre si litere, iar la data, luna, in
litere. Spatiile ramase libere, dupa completarea randurilor cu suma, in litere, vor fi anulate. Referentul din
cadrul grupei operative va verifica daca toate elementele inscrise pe prima fila (chitanta) corespund cu cea
din fila a doua (foaie de varsamant). Dupa aceasta verificare, referentul de la grupa operativa va inregistra
documentul in jurnalul de casa, va semna si stampila cele doua file, pe care le va trimite, pe cale interna, la
casa de incasari. La randul sau, casierul, la primirea foii de varsamant cu chitanta va verifica existenta
semnaturii si a stampilei referentului de la grupa operativa precum si daca suma inscrisa in cifre si litere in
foaia de varsamant este identica cu cea din chitanta, precum si daca aceasta corespunde cu monetarul
intocmit. Dupa verificare, va primi banii de la depunator numarandu-i bucata cu bucata si confruntand daca
acestia corespund cu suma trecuta in monetarul de pe foaia de varsamant. Numerarul va fi inregistrat in
contul beneficiarului sumei la sfarsitul zilei operative de lucru, pe baza jurnalelor de casa, numai dupa
efectuarea operatiunilor de control mentionate mei sus.
Depunerea numerarului cu borderou insotitor
Pentru unii agenti economici cu volum mare de incasari in numerar, depunerea acestuia la casieria
unitatii bancare se poate face in genti sigilate. Intre unitatea bancara si agentul economic se va incheia o
conventie in care vor fi mentionate ora de prezentare la casierie a gentilor cu numerar precum si celelalte
conditii de depunere a numerarului. Ca document de depunere a numararului se va folodi borderoul
insotitor care va fi intocmit in trei exemplare. Inainte ca agentul economic sa foloseasca acest procedeu de
depunere, va preda unitatii bancare un specimen al sigiliului cu care urmeaza sa sigileze gentile cu numerar
21

si pe care sa fie imprimate clar elementele de identificare ale unitatii si localitatea. Delegatul agentului
economic va prezenta referentului care are contul acestuia exemplarele nr.1 si 3 ale borderoului insotitor,
exemplarul nr.2 fiind introdus in geanta inainte de sigilarea acesteia. Referentul grupei operative va verifica
corecta intocmire a celor doua exemplare, dupa care va inregistra suma in jurnalul de casa deschis pentru
ziua respectiva, va semna si stampila exemplarul nr.1, dupa care, pe cale interna, va remite cele doua
exemplare la casa de incasari. Casierul incasator, dupa primirea exemplarelor nr.1 si 3 ale borderoului
insotitor de la grupa operativa va lua in primire de la delegatul agentului economic, geanta cu numerar
sigilata, verificand atat integritatea acesteia cat si a sigiliului. Daca nu se constata nereguli, casierul
incasator va semna de primirea gentii, fara a verifica continutul acesteia si va aplica stampila sa pe
exemplarul nr.3 pe care il va elibera delegatului agentului economic, care va semna de primirea acestora in
Registrul de predare-primire a gentilor cu numerar. Casierul va preda geanta si exemplarul nr.1 al
borderoului verificatotului de bani sau unui numarator de bani din cadrul serviciului tezaur casierie.
Inregistrarea in contul depunatorului a sumelor depuse prin genti sigilate, cu borderou insotitor, se va face
pe baza operatiunii trecute in jurnalul de casa, dupa verificarea efectiva a numerarului depus.
Depunerea numerarului cu ordin de incasare
Pentru depunerile de numerar din operatiuni interne ale bancii cum ar fi: drepturi de salarii sau alte
drepturi cu caracter social platite in plus, restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, chirii, alte sume
datorate etc., salariatul din cadrul serviciului financiar contabilitate care tine evidenta acestor operatiuni
va intocmi Ordin de incasare, care, dupa inregistrarea in jurnalul de casa, va fi emis la casierie pe cale
interna. Casierul incasator va controla daca ordinul este semnat de salariatul serviciului financiar
contabilitate, va primi si verifica banii, va confrunta suma rezultata cu cea trecuta in ordin, dupa care il va
semna si retine ca document de casa. Inregistrarea ordinului de incasare, in contul destinatarului se va
face pe baza jurnalului de casa.
Functionarea casei de plati
Casele de plati ale unitatilor bancare vor efectua plati in numerar catre agenti economici si persoane
fizice care au conturi deschise la unitatea bancara respectiva, la cererea acestora, si cu respectarea
prevederilor cuprinse in norme. Toate sumele in numerar eliberate de banca in timpul programului de lucru
al casieriei, vor trebui, in mod obligatoriu, sa fie inregistrate, in aceeasi zi, in evidentele casieriei si ale
serviciului financiar contabilitate.
Documentele pe baza carora se vor efectua plati in numerar sunt:

Cecuri de numerar;

Ordine de plata;

Foaie operationala din libret nominal de economii la vedere Banc Post;

22

Talon pentru acordare de credite in numerar pe baza depozitelor constituite;

Fila pentru restituiri de depozite.

La inceputul programului de lucru, casierul platitor va primi de la seful serviciului tezaur casierie

un avans in numerar din casa de circulatie pentru care va semna de primire in Registrul pentru evidenta
numerarului manipulat de personalul casieriei al sefului serviciului.
4.3. Operaiuni privind inter-relaia dintre Casa de Circulaie i Fondul de Rezerv
Dupa obtinerea autorizatiei de functionare, sucursala judeteana Banc Post, va solicita Sucursalei
Bancii Nationale, atat pentru ea, cat si pentru fiecare unitate subordonata, stabilirea plafonului casei de
circulatie. Plafonul casei de circulatie al unitatii Banc Post se va calcula pe baza mediei zilnice a platilor,
dintr-o luna apreciata ca reprezentativa, tinandu-se cont, in acelasi timp si de conditiile de depozitare ale
unitatii Banc Post si se va aproba de catre Sucursala Bancii Nationale a Romaniei, la propunerea secursalei
Banc Post.
Pentru a se asigura efectuarea in bune conditii a platilor, plafonul casei de circulatie va putea fi
revizuit periodic in functie de necesitati, la cererea unitatii bancare, atunci cand datele initiale au fost
modificate.
In cuantumul plafonului casei de circulatie se include atat bancnotele cat si monedele metalice,
astfel ca acestea sa asigure efectuarea, in bune conditii, a platilor.
Limita de plafon stabilita nu va putea fi depasita de catre unitatea bancara; sumele efective peste
aceasta limita vor fi considerate excedent de numerar urmand a fi depuse la sucursala judeteana a Bancii
Nationale a Romaniei, in contul curent deschis sucursalei Banc Post, daca acesta nu este necesar pentru
efectuarea platilor in urmatoarele 3 zile. In cazul filialelor si agentiilor Banc Post, excedentul de numerar
va fi preluat de sucursala Banc Post de care apartine. Excedentul va putea fi retinut in cazul in care se
apreciaza ca este necesar efectuarii platilor, in urmatoarele 3 zile, sucursala Banc Post, anuntand despre
aceasta Banca Nationala, care poate admite mentinerea numerarului in cazuri bine justificate; acest
numerar nu se declara ca excedent.
Daca excedentul de numerar, preluat de la o unitate bancara din subordine, se incadreaza in
plafonul sucursalei judetene Banc Post, se va retine de catre aceasta, fara a fi declarat Bancii Nationale ca
excedent.
Toate incasarile si platile in numerar efectuate prin casieria unitatii bancare vor fi inregistrate in
casa de circulatie in aceeasi zi.
n situatia n care, n unele zile, necesitatile de punere a numerarului n circulate depasesc sumele
prevazute prin grafic, unitatile bancare operative pot solicita aprobari suplimentare pentru punerea
23

numerarului n circulatie.
Pentru urmarirea centralizata a aprobarilor privind punerea numerarului n circulatie, date att pe baza
graficelor lunare ct si ulterior prin aprobari suplimentare, aceste sume se nregistreaza la nivelul Directiei
tezaur si operatii de casa din centrala Bancii Nationale a Romniei pe intrari n debitul contului 0131
"Aprobari date sucursalelor pentru trecerea numerarului n casa de circulatie din fondul de rezerva".
Sucursala judeteana a Banc Post n momentul primirii aprobarilor le nregistreaza la intrari n debitul
contului "Aprobari primite de la centrala pentru trecerea numerarului n casa de circulatie" simbol 0132.
n baza si n limita sumelor aprobate prin grafic sau suplimentar, unitatile bancare operative scot numerar
din fondul de rezerva si l pun n circulatie.
Modificarile produse n sfera fondului de rezerva se evidentiaza prin diminuare, n conturi n afara
bilantului, iar cele din casa de circulatie, prin majorare n conturi de bilant.

CAP. V ACTIVITATEA BANCAR PRIVIND DECONTRILE FR

NUMERAR
5.1. Modaliti i instrumente de decontare utilizate n activitile de decontare
Transferul de fonduri bneti prin sisteme de pli i decontri fr numerar este supus
reglementrii i controlului Bncii Naionale a Romniei, precum i avizrii tehnice a sistemelor
individuale de pli i decontri fr numerar prin care serviciile de transfer de fonduri n forma scriptural
sunt oferite publicului. Aceste servicii nu pot fi efectuate dect de ctre persoane juridice. Persoanele
juridice, altele dect bncile pot presta servicii de pli fr numerar, n condiiile legii, numai dup
autorizarea acestora de ctre Banca Naional a Romniei. Un sistem de pli i decontri fr numerar
cuprinde:
a) instrumentele de pli fr numerar, reprezentnd suporturi tehnice de date prin care ies i intr
informaiile din structura de prelucrare; se definesc prin specimen, creat i actualizat ca referin de ctre
operator la Autoritatea de Avizare Tehnica, pentru toi multiplii si, individualizai prin momentul n timp
i alte date particulare cu care intr n structura de prelucrare;
b) structura de prelucrare a informaiei de pli fr numerar reprezint un sistem tehnico-economic
de creare, intermediere, circulaie i valorificare a datelor printr-un ansamblu coerent i definit n prealabil
de operator, cuprinznd metode, tehnici i proceduri de transfer, analiza, compunere, semnificare ale
datelor, efectuate prin infrastructuri de comunicare ordonat, transparente i reconstituibile pentru operatori
sau beneficiari dup caz;
24

c) operatorul de pli fr numerar, care reprezint responsabilul pentru activarea i gestionarea

structurii de prelucrare;
beneficiarii, care reprezint utilizatorii iniiali, intermediari i finali ai structurii de prelucrare;
d) Autoritatea de Avizare Tehnic este Banca Naional a Romniei, reprezentat prin Direcia Pli
i Decontri Bancare, mputernicit de Consiliul de Administraie al B.N.R. s angajeze B.N.R. fa de teri
pentru respectarea regulamentului, inclusiv prin control al personalului propriu, desfurat la bnci i la
sucursalele i filialele acestora.
Plile fr numerar se concretizeaz, din punct de vedere al tehnicii i evidenei bancare, n virri de
sume dintr-un cont n altul, ca urmare a livrrilor de mrfuri, executrilor de lucrri, prestrilor de servicii sau
stingerea altor drepturi de creane. n cadrul acestor transferuri de sume intervine pe de o parte pltitorul, iar
pe de alta parte beneficiarul (cel ce ncaseaz creana). ncasrile si plile fr numerar, n practica bancar
opereaz sub denumirea de operiuni de viramente sau decontri.
Pentru desfurarea n condiii normale a operaiunilor de ncasri i pli fr numerar ntre agenii
economici, n sensul accelerrii transferului de sume ntre conturi, se impune ca acestea s se efectueze n
cadrul unor termene riguros stabilite. Astfel, n prezent, majoritatea operaiunilor de decontare se realizeaz,
folosind ca instrumente de decontare ordinul de plat i cecul, care se desfoara n cadrul unor termene
stabilite pe zile i urmrite de ctre unitile bancare implicate n serviciul de decontare.
n principal, n practica bancar se utilizeaz patru modaliti principale privind plile fr numerar.
Acestea sunt:

acceptarea;

ordinul de transfer;

acreditivul;

compensarea.
Acceptarea se caracterizeaz prin aceea c plata, la cererea furnizorului, nu poate avea loc dect cu

consimmntul expres al debitorului (cumprtorului) sau al bncii sale;

Ordinul de transfer presupune c plile se efectueaz de ctre banc din contul titularului, din
iniiativa i potrivit dispoziiilor acestuia;
n cazul acreditivului, plata are loc n momentul prezentrii documentelor de ctre furnizor la banca
unde este domiciliat acreditivul. De regul, banca la care se deschide acreditivul este banca unde are deschis
cont furnizorul. Avantajul esenial al acreditivului, ca modalitate de plat, const n aceea c, suma fiind virat
n prealabil, decontarea este garantat.
Prin compensare, sumele care fac obiectul operaiunilor de ncasri i pli se lichideaz reciproc i
numai diferena rezultat se nregistreaz n conturile participanilor. Acest gen de operaiuni se practic, de
25

regul, n cadrul operaiunilor interbancare n care sunt implicate bncile comerciale.

innd seama de modalitile de plat folosite, la rndul lor, instrumentele de decontare pot fi:

din iniiativa cumprtorului sau pltitorului. n aceast ipostaz se folosete ordinul de plat;

din iniiativa furnizorului sau a beneficiarului sumei. Specifice pentru aceast situaie sunt cecurile i

scrisorile de garanie.
Plile i ncasrile prin conturile bancare reprezint virri de sume, corespunztoare valorii
mrfurilor livrate, a serviciilor prestate i a lucrrilor executate, din contul cumprtorilor (pltitorilor) n
conturile furnizorilor (beneficiarilor de sume).
5.2 Decontarea pe baza ordinului de plat i a cecului
Ordinul de plat este instrumentul de decontare prin care pltitorul d ordin bncii sale s pun la
dispoziia unui beneficiar o sum de bani, la o anumit dat. Operaiunile pe care le implic derularea
viramentelor n baza ordinului de plat poart denumirea de transfer-credit iar societea bancar participante
trebuie s efectueze n ordine urmtoarele operaii: recepia ordinului de plat, autentificarea acestuia,
acceptarea sau refuzul ordinului de plat i executarea ordinului de plat.
Ordinul de plat poate fi emis pe suport clasic (hrtie) sau pe suporturi neconvenionale (magnetic,
electronic) iar participanii la circuitul acestuia sunt: emitentul, pltitorul (care n general este emitentul),
beneficiarul, societatea bancar iniiatoare, societatea bancar destinatar i societi bancare intermediare.
Derularea unui transfer - credit se desfoar pe baza unor principii de procedura din care decurg
obligaii, respectiv drepturi, riguros stabilite pentru participani.
Astfel, emitentul are obligaii n legtura cu emiterea i plata ordinului de plat iar pltitorul se oblig la
plata spezelor bancare aferente procesaii ordinului de plat. Societatea bancar iniiatoare se oblig la
returnarea sumei n caz de nefinalizare a transferului - credit i plata dobnzilor de ntrziere cnd este
cazul. Societatea bancar receptoare este obligat cu privire la recepia, autentificarea, acceptarea sau
refuzul, executarea ordinului de plat recepionat, plata dobnzii de ntrziere (cnd este cazul). Societatea
bancar destinatar, la rndul ei, are obligaii n legtur cu: recepia, autentificarea, acceptarea sau refuzul,
punerea fondurilor la dispoziia beneficiarului, plata dobnzii de ntrziere.
Finalizarea transferului - credit se face atunci cnd societatea bancar destinatar accept ordinul de plat
n favoarea beneficiarului.
Ordinul de plat se ntocmete de ctre pltitor, n trei exemplare i se depune la unitatea bancar la
care are deschis contul curent nsoit sau nensoit de borderou. n baza primului exemplar are loc debitarea
contului pltitorului i rmne la banc la dosarul cu actele zilei. Exemplarul trei se restituie pltitorului ca
anex la extrasul de cont. Exemplarul doi mpreun cu avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de
26

decontare interbancar bncii beneficiarului de suma care servete la creditarea contului acestuia, dup care i
se remite ca anex la extrasul de cont.
n Romnia reglementrile privind comerul fcut de societile bancare i celelalte societi de
credit cu cecuri sunt Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificat prin Legea nr. 83/1994.
Cecul, ca instrument de plat, pune n legtur, n procesul crerii sale, trei persoane: trgtorul,
trasul i beneficiarul. Instrumentul este ceat de trgtor care, n baza unui disponibil constituit n prealabil
la o societate bancar, d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziia de tras, s plteasc la
prezentare o suma determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului aflat n poziie de beneficiar.
Cele trei persoane care sunt puse n legtur prin cec fac toate operaiile legate de acest instrument
n nume propriu: trgtorul emite cecul, posesorul legitim l ncaseaz iar trasul l pltete.
Trgtorul poate emite un cec numai n condiiile existenei prealabile la tras a unor fonduri proprii,
disponibile, n momentul emiterii acestuia, care s fac posibil efectuarea plii. Disponibilul trebuie s fie
lichid, cert i exigibil, adic s nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care s mpiedice
efectuarea plii cecului.
Cecul este pltibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plat a cecurilor
emise i pltibile n Romnia sunt de 8 zile, dac cecul este pltibil chiar n localitatea n care a fost emis,
de 15 zile, dac cecul este pltibil n alt localitate i de 30 de zile, n cazul cecului circular i se calculeaz
ncepnd cu ziua urmtoare emiterii cecului. Prezentarea cecului dup expirarea termenului legal are ca
efect pierderea dreptului legal de aciune (regres) mpotriva giranilor anteriori, n cazul n care cecul nu ar
fi pltit.
Exist mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:
a) din punct de vedere al modului n care este stipulat beneficiarul, cecurile pot fi: nominative, la ordin, la
purttor;
b) dup modul de ncasare exist: cecuri obinuite (nebarate); cecuri barate, cecuri de cltorie i cecuri
certificate;
c) n funcie de prile angajate n derularea plilor, cecurile pot fi: personale (trase de persoane fizice sau
juridice asupra unei bnci) i circulare sau bancare (trase de o banc asupra altei bnci).
Utilizarea cecului circular sau bancar ca instrument de decontare, introdus recent n circuitul plilor
interbancare din ara noastr, presupune parcurgerea mai multor etape:
1) Eliberarea cecului de ctre uniile bancare.
n acest sens clientul bncii completeaz formularul "comanda pentru cumparare cec" prin care banca este
avizat de ctre client asupra necesarului de carnete cec i n baza cruia se pot cumpra carnete cec de la
27

banc. Eliberarea carnetelor cec implic mai nti plata contravalorii acestuia, care se poate face fie n
numerar, fie prin virament.
Cnd plata contravalorii carnetelor cec se efectueaz prin virament, clientul ntocmete un ordin de
plat n patru exemplare.
Eliberarea carnetului cec de ctre banc nu implic rezervarea sumei ntr-un cont distinct, plile
urmnd a se face direct din contul curent. Aceast operaiune nu implic nregistrri n contabilitate.
Trgtorul emitent al unui cec obinuit sau barat, ori unul din posesorii ulteriori ai acestuia pot cere
societii bancare aflate n poziia de tras certificarea cecului nainte de a fi remis beneficiarului. Aceasta
presupune scrierea meniunii "certificat" de ctre referentul de ghieu, prin care societatea bancar aflat n
poziia de tras confirm existena fondurilor necesare efecturii plii ordonate prin respectivul instrument.
n acelai timp se va modifica pe cec simbolul contului.
Trgtorul nu poate retrage din contul "Depozite pentru cecuri certificate" suma destinat plii unui
cec certificat nainte de expirarea termenului de prezentare la plat a cecului.
2) Utilizarea filelor cec din carnet.
Posesorul cecului poate prezenta cecul n vederea ncasrii fie direct la unitatea bancar tras
pentru ncasare n numerar sau n cont, fie la unitatea bancar care deservete posesorul, caz n care cecul
poate fi ncasat numai n cont.
n cazul n care posesorul cecului opteaz pentru ncasarea sumei n numerar (cecul nebarat), acesta
va prezenta cecul referentului de ghieu, care, dup verificare l va nregistra n jurnalul de cas i apoi va
fi remis pe cale intern casieriei, pentru efectuarea plii.
n cazul n care posesorul solicit ncasarea cecului prin cont, va introduce filele de cec n banc
nsoite de un borderou de ncasare ntocmit n trei exemplare. Primul exemplar mpreuna cu cecul se rein
la banca tras pentru eviden proprie, exemplarul numrul doi se remite la banca beneficiarului ca act de
credit, iar exemplarul trei se restituie beneficiarului ca dovad de prezentare spre ncasare. Borderoul se
ntocmete distinct pentru fiecare pltitor din contul cruia urmeaz a se ncasa cecurile prezentate.
n situaia n care cecul este prezentat spre ncasare la unitatea bancar care deservete posesorul
acestuia (deci nu la banca tras) aceasta din urm va introduce filele de cec n banc nsoite de un borderou
de ncasare ntocmit n trei exemplare. Primul exemplar al borderoului se reine la banca beneficiarului
pentru evidena proprie, al doilea mpreun cu cecul se remit la banca tras n vederea plii, iar exemplarul
trei se restituie beneficiarului ca dovad de prezentare spre ncasare.
n cazul n care disponibilul din contul de depozit al trgtorului este insuficient pentru plata integral a
cecului, unitile operative ale bncii vor putea achita parial cecul, fcnd meniunea "achitat parial suma

28

de ... lei" pe faa cecului pentru a certifica valabilitatea instrumentului numai pentru restul sumei, aceasta
numai n situaia n care cecul a fost prezentat la plat de ctre beneficiar direct la ghieele bncii trase.
Cecurile pot fi refuzate la plat, n cazuri bine precizate de ctre normele legale, caz n care se restituie
beneficiarilor sau bncilor acestora, dup caz.
Cecul barat se prezint spre ncasare n mod obligatoriu la banca beneficiarului, care l va introduce
la compensare la termenul i cu respectarea circuitelor stabilite de Regulamentul Bncii Naionale a
Romniei nr. 10/1994, privind compensarea multilateral a plilor interbancare fr numerar pe suport de
hrtie.
3) Circuitul cecului.
Utilizarea cecului, ca instrument de decontare a platilor interbancare fara numerar pe suport de hrtie
compensate multilateral, da nastere la urmatoarele circuite:
- circuitul nr. 1 (local) - intervine atunci cnd clientul beneficiar si clientul platitor au conturi curente
deschise la unitati bancare situate n resedinta de judet si care apartin unor societati bancare diferite;
- circuitul nr. 2 (intrajudetean) - intervine atunci cnd cei doi clienti ai bancii au conturi curente deschise la
unitati bancare situate n acelasi judet si care apartin unor societati bancare diferite;
- circuitul nr. 3 (interjudetean) - clientii bancii au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, situate
n alte judete. n aceasta situatie pot interveni trei circuite distincte dupa cum:
a) societatea bancara initiatoare dispune de o unitate bancara n judetul de destinatie;
b) societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara n judetul de destinatie, iar societatea
bancara destinatara dispune de o unitate bancara n judetul de initiere;
c) societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara n judetul de destinatie, iar societatea
bancara destinatara nu dispune de o unitate bancara n judetul de initiere.
5.3. Decontarea pe baza cambiei si biletului la ordin
Cambia este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de
catre un debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma
de bani determinata. n procesul crearii sale, cambia pune n legatura trei persoane: tragatorul, trasul si
beneficiarul. Titlul creat de tragator n calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca
o suma fixata la o data determinata n timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate
n formule consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta, cuprinznd
urmatoarele: denumirea de cambie trecuta n titlu si exprimata n limba ntrebuintata pentru redactarea
acestui titlu, ordinul neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care trebuie sa plateasca
29

(tras), data scadentei, locul unde plata trebuie facuta, numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata
trebuie facuta, data si locul emiterii, semnatura celui care emite cambia (tragator).
Cambia poate fi transmisa n urmatoarele moduri:
a) prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transfera altei persoane numita
girator, toate drepturile izvornd din cambie. Girul poate fi facut n folosul trasului, indiferent daca a
acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie
sa fie neconditionat si semnat de catre girant.
b) prin cesiune de creanta ordinara. Daca tragatorul a nscris n cambie mentiunea "nu la ordin", titlul se
transmite prin cesiune de creanta ordinara. Cesiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent
transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. Spre deosebire de gir, cesiunea de
creanta devine valabila numai ncepnd din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul n care
debitorul o accepta prin act autentic.
Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al cambiei,
(avalistul) altul dect tragatorul sau acceptatul, devine garant pentru obligatiile unuia ca obligat fata de o
cambie (avalizatul).
Cambia este scadenta: la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit timp de la data
emiterii, la o data fixa. Scadenta este mentionata cu precizie n interiorul cambiei. Plata cambiei se face n
ziua scadentei sau la cel mult doua zile de la aceasta n locul desemnat pe cambie.
Posesorul cambiei o poate prezenta la banca pentru scontare prin care aceasta i achita
contravaloarea, nainte de scadenta, mai putin taxa scontului. n urma scontarii banca respectiva devine
beneficiarul cambiei.
n caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca un protest nainte
de a putea face recurs mpotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care sunt solidari obligati fata de el). Daca
o cambie este "ncasata" de catre o banca, aceasta trebuie sa faca protestul n caz de neplata.
Unitatile teritoriale ale bancilor comerciale pot primi drept garantie pentru creditele pe care le
acorda clientilor lor, pe lnga depozitul bancar, scrisoarea de garantie bancara, gajul cu si fara deposedare,
ipoteca, cesiunea de creanta si cambia. Pentru a fi admisa n garantia creditelor, mprumutatul client al
bancii comerciale, trebuie sa fie posesorul legal al cambiei si sa o gireze n favoarea bancii, utiliznd
formula "n garantie" sau "valoarea n gaj".Cambia girata "n garantie" de catre girant n favoarea bancii da
dreptul acesteia la despagubire cu preferinta din suma ncasata n baza titlului, fata de ceilalti creditori ai
debitorului girant care a dat cambia n gaj.
Banca, ca posesoare a cambiei n baza unui gir n garantie poate exercita toate drepturile ce

30

izvorasc din titlu, chiar si n cazul n care creanta garantata prin gaj, respectiv creditul acordat
mprumutatului, nu este exigibila.
Posesorul unei cambii o va prezenta spre acceptare, de regula, direct trasului prin curier sau posta.
n cazul n care posesorul unei cambii si trasul sunt clienti ai bancii comerciale, unitatile bancare teritoriale
vor putea primi cambii n vederea remiterii spre acceptare prin circuitul bancar.
Posesorul cambiei poate sa prezinte titlul la plata fie direct la banca trasului, fie la banca care l
deserveste, urmnd a fi transmis prin circuitul bancar la banca trasului.
n cazul prezentarii cambiei pentru remitere la plata prin circuitul bancar, posesorul va introduce cambia la
banca sa, nsotita de un borderou ntocmit de aceasta n patru exemplare. Transmiterea borderourilor
mpreuna cu cambiile se va face cu scrisoare de remitere. Unitatile teritoriale ale bancii comerciale vor
evidentia intrarea si iesirea cambiilor n/din banca n registrul de evidenta a cambiilor primite/remise la
plata.Primirea cambiilor n vederea remiterii la plata de catre unitatea bancii trasului, obliga referentul de
ghiseu sa verifice pe lnga ndeplinirea tuturor conditiilor de forma si fond cerute de legea si normele
privind cambia si biletul la ordin si urmatoarele cerinte: daca scadentele cambiilor nu sunt expirate, daca
identitatea posesorului cambiei corespunde cu identitatea beneficiarului sau a ultimului giratar nscris n
titlu, existenta resurselor banesti disponibile pentru efectuarea platii n contul trasului etc.
Mecanismul general de decontare a cambiilor consta n debitarea contului trasului de catre banca ce
l deserveste si apoi creditarea contului beneficiarului, utiliznd conturile de operatii initiate si confirmate
ntre unitatile bancii si respectiv conturile de viramente reciproce.
Debitarea contului trasului se face pe baza exemplarului nr.3 al borderoului care va fi predat
platitorului ca anexa la extrasul de cont. Exemplarul nr.2 al borderoului se va remite prin circuit local, ori
se va transmite prin sistemul de decontari intrabancare n vederea creditarii contului beneficiarului,
ajungnd n final la beneficiarul cambiei ca anexa la extrasul de cont.
Cambiile platite vor fi arhivate la banca trasului de grupa operativa la documentele zilei respective,
ca document de debitare. Exemplarul nr.1 al borderoului care a fost retinut de banca beneficiarului se va
arhiva ntr-un dosar separat denumit "Borderourile cambiilor remise la plata".
Cambiile remise la plata prin circuit bancar nu se deconteaza partial.
Biletul la ordin este un instrument de plata (sau titlu de credit) prin care emitentul si ia
angajamentul de a plati la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau posesorului legitim al
instrumentului. Biletul la ordin pune n legatura n procesul crearii sale doua persoane: emitentul si
beneficiarul. Emitentul, n calitate de debitor se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau
la prezentare unui beneficiar aflat n calitate de creditor.
31

Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se transmite prin girare.
Obligatiile rezultnd dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultnd dintr-o
cambie. Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel
care accepta o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin.

CAP. VI TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CREDITARE

BANCARA
6.1 Tipuri de credite acordate de S.C. Banc Post S.A.- persoane fizice
Credite n lei
Credit pentru achiziionarea de bunuri de uz casnic i gospodresc;
Credit pentru achiziionarea de unelte i utilaje agricole de uz familial;
Credit ipotecar;
Credit imobilar pentru amenajare de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru cumprarea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru construirea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru consolidarea i/sau extinderea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru cumprarea de terenuri intravilane;
Credit pentru achiziionarea de autoturisme;
Credit pentru achiziionarea de mijloace de agrement i transport, altele dect autoturismele;
Credit pentru cheltuieli personale;
Credit pentru studii;
Credit pentru vacan i cltorii;
Microcredite acordate prin subunitile teritoriale ale Companiei Naionale Pota Romn;
Credit garantat cu depozite la termen constituite la Banc Post;
Creditul Vrsta de aur;
Facilitate de trezorerie (Overdraft).
Credit pentru achiziionarea de bunuri
de uz casnic i gospodresc

32

Bunurile de uz casnic i gospodresc cuprind: produse electrocasnice, centrale termice, mobilier,

tehnic de calcul i birotic, unelte de uz gospodresc i alte bunuri asimilate acestora.
CARACTERISTICI
Limita de creditare: 15.000 USD sau echivalentul n lei sau euro.
Volumul creditului este determinat de capacitatea de rambursare a solicitantului i de garaniile colaterale
prezentate.
Termenul de rambursare: maxim 36 de luni
BENEFICIARI
Beneficiarii de credit trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) s fie ceteni romni cu domiciliul stabil n Romnia;
b) s fie majori;
c) s fac dovada c realizeaz venituri;
d) s prezinte garaniile solicitate;
e) s nu nregistreze debite sau alte obligaii neachitate la scaden
ctre banc la data solicitrii creditului;
f) s realizeze punctajul minim impus de sistemul de evaluare a riscului - Credit Scoring.
INFORMATII
Garantarea creditelor:
- Creditele n valoare de maxim 3.000 USD sau echivalentul n euro sau lei se pot garanta cu asigurare
pentru riscul de neplat.
- Creditele n valoare de peste 3.000 USD sau echivalentul n euro sau lei se pot garanta cu:
Veniturile giranilor(1/3 din veniturile nete cumulate ale giranilor trebuie s fie mai mare sau egal
cu rata lunar de plat);

Autoturisme (numai n completarea altor garanii);

Bunuri imobile;

Depozite n lei i valut constituite la BANC POST;

Alte garanii agreate de BANC POST.

Asigurarea garaniei: bunurile aduse n garanie se asigur pe toat perioada de creditare la o

societate de asigurri agreat de banca i poliele de asigurare se cesioneaz n favoarea Banc Post.
Documentul prin care se confirm respectarea destinaiei se prezint naintea angajrii creditului.
33

Comisioanele bancare sunt difereniate n funcie de: moned, termen, natura garaniei.
AVANTAJE
Asigurarea sursei financiare pentru cumprarea bunurilor de uz casnic i gospodresc.
Credite n valut
Credit pentru achiziionarea de bunuri de uz casnic i gospodresc;
Credit pentru achiziionarea de unelte i utilaje agricole de uz familial;
Credit ipotecar;
Credit imobilar pentru amenajare de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru cumprarea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru construirea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru consolidarea i/sau extinderea de imobile cu destinaie locativ;
Credit imobiliar pentru cumprarea de terenuri intravilane;
Credit pentru achiziionarea de autoturisme;
Credit pentru achiziionarea de mijloace de agrement i transport, altele dect autoturismele;
Credit pentru cheltuieli personale;
Credit pentru studii;
Credit pentru vacan i cltorii;
Credit garantat cu depozite la termen constituite la Banc Post.
Credit pentru achiziionarea de bunuri de uz casnic i gospodresc
Bunurile de uz casnic i gospodresc cuprind: produse electrocasnice, centrale termice, mobilier,
tehnic de calcul i birotic, unelte de uz gospodresc i alte bunuri asimilate acestora.
CARACTERISTICI
Limita de creditare: 15.000 USD sau echivalentul n lei sau euro.
Volumul creditului este determinat de capacitatea de rambursare a solicitantului i de garaniile colaterale
prezentate.
Termenul de rambursare: maxim 36 de luni
BENEFICIARI

34

Beneficiarii de credit trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s fie ceteni romni cu domiciliul stabil n Romnia;
b) s fie majori;
c) s fac dovada c realizeaz venituri;
d) s prezinte garaniile solicitate;
e) s nu nregistreze debite sau alte obligaii neachitate la scaden
ctre banc la data solicitrii creditului;
f) s realizeze punctajul minim impus de sistemul de evaluare a riscului - Credit Scoring.
INFORMATII
Garantarea creditelor:
- Creditele n valoare de maxim 3.000 USD sau echivalentul n euro sau lei se pot garanta cu asigurare
pentru riscul de neplat.
- Creditele n valoare de peste 3.000 USD sau echivalentul n euro sau lei se pot garanta cu:
Veniturile giranilor(1/3 din veniturile nete cumulate ale giranilor trebuie s fie mai mare sau egal
cu rata lunar de plat);

Autoturisme (numai n completarea altor garanii);

Bunuri imobile;

Depozite n lei i valut constituite la BANC POST;

Alte garanii agreate de BANC POST.

Asigurarea garaniei: bunurile aduse n garanie se asigur pe toat perioada de creditare la o societate de
asigurri agreat de banca i poliele de asigurare se cesioneaz n favoarea Banc Post.
Documentul prin care se confirm respectarea destinaiei se prezint naintea angajrii creditului.
Comisioanele bancare sunt difereniate n funcie de: moned, termen, natura garaniei.
AVANTAJE
Asigurarea sursei financiare pentru cumprarea bunurilor de uz casnic i gospodresc.
6.2 Tipuri de credite acordate de S.C. Banc Post S.A.- persoane juridice
Credite n lei
Credit pentru investitii;
Credit pentru afaceri;
Linie de credit;
Credit pentru facilitate de cont;
Credit pe documente in circuit bancar;
Credit pentru finanarea operatiunilor de leasing;
Credit pentru cumpararea de actiuni la societile comerciale care se privatizeaz;
35

 Credit pe conventie pentru achiziionarea de autoturisme Dacia sau Renault;

Credit pe convenii pentru achiziionarea de echipamente electronice;
Factoring intern cu regres.

CREDITE PENTRU INVESTIII

Este un credit pentru completarea surselor proprii, n vederea activitii de investiii.
CARACTERISTICI
Limita de creditare:
- 75% din valoarea investiiei, pentru regiile autonome i societile comerciale cu capital majoritar de stat;
- 80 % din valoarea investiiei, pentru societile comerciale cu capital privat;
- 60 % din valoarea investiiei, pentru agenii economici aflai n primul an de activitate.
Volumul creditului este determinat de profitul ce urmeaz a se realiza i de amortizarea ce se va include n
costuri, concomitent cu constituirea fondului pentru investiii din amortizare, prevzut n BVC, care s
permit rambursarea integral a creditelor i dobnzilor aferente i de garania colateral.
Termen de rambursare: ntre 1 - 5 ani.
BENEFICIARI
- ageni economici cu personalitate juridic, care se ncadreaz n condiiile cerute de banc.
INFORMATII
Garanii colaterale:
- depozit bancar;
- scrisoare de garanie bancar, eliberat de o banc agreat de Banc Post;
- ipoteca de rang I pe bunuri imobiliare (terenurile intravilane sunt luate n garanie, dar nu pot constitui mai
mult de 30% din totalul garaniei);
- gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25% din valoarea total a garaniei).
Asigurarea garaniei/riscului de neplat:
- se asigur garaniile la o societate de asigurri agreat de Banc Post i se cesioneaz n favoarea Banc
Post.
Este necesar ca agentul economic:
- s nu nregistreze datorii restante la buget;
- s aib cont curent deschis la Banc Post;
- s desfoare o activitate rentabil;
- s nu aib credite restante sau dobnzi neachitate, pierderi, ori s se afle n stare de faliment;
- s aib capacitatea de a rambursa creditul la scaden i de a plti dobnda;
- s prezinte nota de fundamentare tehnico-economic a investiiei - pentru investiii sub 500 milioane lei,
sau studiul de fezabilitate al proiectului de investiie pentru investiii ce depesc 500 milioane lei;
- s prezinte garaniile i asigurarea;
Este de asemenea necesar ca:
- investiia ce urmeaz a se realiza prin creditul solicitat, s se ncadreze n obiectul de activitate al
agentului economic stabilit prin Statut;
- agenii economici aflai n primul an de activitate s aib o activitate rentabil minim 6 luni i un capital
de peste 5 milioane lei;
36

AVANTAJE
- la credite pentru cumprarea utilajelor, garania poate fi constituit din bunul cumprat din credite (maxim
25% din valoarea total a garaniei).
Credite n valut
Credit pentru investiii;

Credit pe afacere;
Linie de credit;
Credit pentru descoperire de cont;

Program de finanare din fonduri BERD destinat IMM-urilor.

CREDITE PENTRU INVESTIII

Credit n valut pentru completarea surselor proprii ale clientului pentru realizarea de investiii din
domeniul su de activitate.
CARACTERISTICI
Limita de creditare:
- maxim 75% din valoarea investiiei, pentru regiile autonome i societile comerciale cu capital majoritar
de stat;
- maxim 80% din valoarea investiiei, pentru societile comerciale cu capital privat;
- maxim 60% din valoarea de investiie pentru agenii economici aflai n primul an de activitate;
Volumul creditului este delimitat de profitul ce urmeaz a se realiza i de amortizarea ce se va include n
costuri, concomitent cu constituirea fondului pentru investiii din amortizare, prevzut n BVC, care s
permit rambursarea integral a creditelor i dobnzilor aferente, de garania colateral.
Termen de rambursare:
- pn la 3 ani.
BENEFICIARI
- ageni economici cu personalitate juridic, care desfoar activiti rentabile i se ncadreaz n condiiile
cerute de banc.
INFORMATII
Garanii colaterale:
- depozit bancar;
- scrisoare de garanie bancar, eliberat de o banc, agreat de Banc Post;
- cambii i bilete la ordin;
- ipoteca de rang I pe bunuri imobiliare (terenurile intravilane sunt luate n garanie, dar nu pot constitui mai
mult de 30% din totalul garaniei);
37

- gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25 % din valoarea total a garaniei).

Asigurarea garaniei/riscului de neplat:
- se asigur garaniile la o societate de asigurri agreat de Banc Post i se cesioneaz n favoarea Banc
Post.
Este necesar ca agentul economic:
- s nu nregistreze datorii restante la buget;
- s nu fie nregistrat la Centrala Incidentelor de Pli din B.N.R.
- s desfoare activiti rentabile;
- s nu nregistreze credite nerambursate la scaden sau dobnzi neachitate, pierderi, ori s se afle n stare
de faliment;
- s fac dovada capacitii de rambursare a creditului i de plat a dobnzii;
- s prezinte un proiect de investiii, fezabil tehnic i viabil, din punct de vedere economic.
AVANTAJE
- completarea surselor proprii ale clientului pentru realizarea investiiilor
6.3 Analiza criteriilor luate in considerare in decizia de creditare
Cererile de credite primite de la agentii economici, persoane juridice, se evidentiaza ntr-un registru
special, dupa care se repartizeaza spre analiza compartimentelor de creditare. Aceste cereri sunt tip pentru
anumite categorii de agenti n functie de specificul activitatii si difera de la o banca comerciala la alta. n
general, avnd n vedere cele de mai sus, trebuie sa cuprinda pe lnga suma solicitata pentru activitatea
curenta sau pentru investitii si urmatoarele:
a) Date informative cu privire la societate: denumirea, reprezentantii legali, sediul societatii, numarul de
nregistrare n Registrul societatilor comerciale, numarul de actionari, soldul conturilor curente de credite
pe termen scurt, mediu si lung, componenta Consiliului de administratie, date de identificare ale
reprezentantilor legali, obiectul de activitate al societatii potrivit prevederilor din statut, forta de munca,
capitalul subscris varsat;
b) Capacitatile de productie industriale, comerciale n functiune, care cuprind terenuri, constructii, utilajeinstalatii, mijloace de transport;
c) Productia si destinatia acesteia obtinuta n sectoarele industriale, comerciale si alte activitati din anul
precedent precum si n anul curent pe total, din care pe baza de contracte;
d) Sursa veniturilor si destinatia cheltuielilor, profitul, astfel: venituri totale pe sectoare de activitate n anul
precedent si estimate n anul curent, cheltuieli aferente veniturilor totale pe sectoare obtinute n anul
precedent sau estimate n anul curent, profitul brut total, impozitul pe profit si profitul net;
38

e) Destinatia creditelor solicitate separat pentru activitatea curenta (pe sectoare de activitate, perioada de
rambursare, propuneri pentru restituire) si separat pentru investitii din care sa reiasa descrierea proiectului,
suma, data punerii n functiune, perioada de rambursare, perioada de garantie si propuneri pentru restituire;
f) Garantii propuse care pot fi: garantii de baza si garantii complementare, nominalizndu-se bunurile
aduse n garantie, anul construirii sau fabricarii, valoarea din evidenta contabila, valoarea estimata de banca
precum si asigurarea acestora preciznd compania de asigurari, valoarea asigurata si data expirarii politei
de asigurare.
Pentru efectuarea analizei, cererile de credite trebuie sa fie nsotite de documente privind legalitatea
constituirii societatii, precum si de urmatoarele documente: bilantul contabil pe anul precedent, avizat de
organele fiscale si nsotit de toate anexele, balanta de verificare pe luna anterioara solicitarii creditului,
situatia patrimoniului si rezultatele financiare pe trimestrul expirat, bugetul de venituri si cheltuieli pe anul
n curs, fluxul de ncasari si plati pe perioada de creditare, planul de activitate (planul de afaceri). Pe anul
curent, centralizatorul devizelor tehnologice, situatia veniturilor brute realizate n anul precedent de regiile
autonome indiferent de profil, situatia miscarii stocurilor, cantitativ si valoric pe perioada de constituire,
graficul de utilizare sau vnzare s.a.
Procesul de analiza cuprinde trei faze: analiza formala, analiza de fond si evaluarea creditului.
Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor care nsotesc cererea de credite,
continutul acestora, corelatia dintre diferiti indicatori. De asemenea, se va urmari si concordanta datelor
cuprinse n documentele prezentate cu evidenta unitatii si cu raportarile efectuate catre organele fiscale,
precum si modul de organizare si conducere a evidentei contabile.
Analiza de fond consta n verificarea si interpretarea unor indicatori economici si financiari pe baza
datelor din cererea de credite si situatiile financiare din dosarul de credite.
Pentru agentii economici cu personalitate juridica se va determina grupa de bonitate n care acestia se
ncadreaza, pe baza indicatorilor financiari determinati dupa o metodologie pe care fiecare banca
comerciala o stabileste.
Analiza bonitatii clientului:
a) Indicatorii de solvabilitate reprezinta gradul n care agentii economici pot face fata obligatiilor de plata,
ndeosebi din surse proprii si se exprima prin solvabilitatea patrimoniala.
b) Indicatorii de rentabilitate, care exprima eficienta activitatii unui agent economic n sensul capacitatii
acestuia de a obtine profit din activitatea desfasurata. Amintim n acest sens: rentabilitatea capitalului
propriu, rentabilitatea n functie de costuri.
c) lndicatorii de echilibru arata limita pna la care agentul economic este finantat din alte surse dect
fondurile sale proprii si se exprima prin gradul de ndatorare.
39

e) Indicatori de lichiditate, care reflecta, la un moment dat, posibilitatile agentului economic de a-si acoperi
toate obligatiile ntr-un termen ct mai scurt si se calculeaza ca lichiditate imediata (absoluta si relativa) si
lichiditate la o anumita data.
n functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi ncadrat ntrunul din urmatoarele categorii de bonitate, astfel: categoria A: 85-100 puncte, categoria B: 70-84 puncte,
categoria C: 50-69 puncte, categoria D: 25-49 puncte, categoria E sub 25 puncte.
ncadrarea pe categorii de bonitate se interpreteaza astfel:
- Categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobnzii si a
ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si n perspectiva a performantelor financiare la nivel ridicat;
- Categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, cu posibilitati de degradare ntr-o
perspectiva mai ndelunga;
- Categoria C - performantele sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de nrautatire;
- Categoria D - performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp;
- Categoria E - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu vor fi platite nici
ratele scadente, nici dobnda.
Sursele din care se extrag datele pentru stabilirea indicatorului de bonitate sunt bilanturile contabile
anuale sau trimestriale.
n cazul n care indicatorii financiari se calculeaza pe baza datelor din balanta de verificare,
conturile vor fi grupate n prealabil potrivit schemei de bilant. Activele totale si respectiv activele curente
vor fi corelate cu soldurile conturilor de amortizari si diferente de pret din pasiv.
6.4. Garantarea creditelor
n vederea evitarii unor riscuri n rambursarea creditelor acordate, banca va asigura ca solicitantii sa
dispuna de posibilitati de restituire a creditelor n conditiile desfasurarii unei activitati normale, precum si
pentru recuperarea acestora n situatiile n care mprumutatii nu-si executa obligatiile din diverse cauze.
Determinarea posibilitatilor de rambursare se efectueaza pe baza analizei indicatorilor economicofinanciari ai activitatii si ai proiectelor de investitii prezentate pentru care se solicita credite.
Pentru asigurarea creditelor si n situatia n care mprumutatul nu-si executa obligatiile contractuale
de rambursare a ratelor scadente, plata dobnzilor si celorlalte obligatii rezultate din contract, din cauze
care nu au putut fi prevazute la acordarea creditului, precum si pentru crearea unui privilegiu fata de alti
creditori, banca va solicita mprumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite de debitori, ct si de terte
persoane fizice sau juridice, numite garanti.
40

Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi n toate cazurile cel putin egala cu datoria
cea mai mare a debitorului, formata din creditul aprobat plus dobnda pna la rambursarea primei rate din
mprumut.
Potrivit reglementarilor legale n vigoare, garantiile ce pot fi acceptate de banca se mpart n doua
mari categorii, respectiv garantii reale si garantii personale.
Garantiile reale sunt acele garantii care constau n afectarea speciala a unor bunuri individualizate
pentru garantarea creditului si sunt formate din ipoteci si gajuri.
a) Ipoteca este o garantie imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie de bunul adus n
garantie. Ipoteca practicata de banca n relatia cu clientii sai este o ipoteca conventionala, ntruct are la
baza ntelegerea intervenita ntre banca si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un garant
persoana fizica sau juridica. Obiectul ipotecii l constituie numai bunurile imobile actuale, nu cele viitoare,
aflate n proprietatea constitutorilor si n circuitul civil.
b) Gajul este un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul sau garantul, dupa caz, remite
bancii un bun mobil pentru garantarea creditului. n temeiul prevederilor codului civil si codului comercial,
gajul este de doua feluri:
- gajul cu deposedare, numit si "amanet", care presupune deposedarea de bunul mobil al constitutorului si,
depunerea acestuia la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr-un contract care se ntocmeste n
doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la banca si unul se nmneaza constitutorului. Obiectul
gajului cu deposedare l constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare ridicata, cum ar fi metalele si
pietrele pretioase, tablourile, sculpturile, bijuteriile si altele asemenea;
- gajul fara deposedare, prevazut de art. 480 alin. 4 cod comercial, nu presupune deposedarea de bunurile
mobile aduse n garantie, el fiind posibil de aplicat numai asupra produselor solului prinse n radacini sau
deja culese, precum si asupra materiilor prime industriale, n stare de fabricatie sau deja fabricate si aflate
n unitati sau depozite. n ntelesul prevederii legale sus mentionate, produsele ce pot constitui obiect al
contractului de gaj fara deposedare sunt numai produsele cerealiere, plantele tehnice si oleaginoase,
leguminoasele boabe, legumele, cartofii, pepenii, strugurii, fructele si plantatiile furajere.
B. Garantii personale. Garantia personala este angajamentul asumat de o persoana fizica sau juridica,
dupa caz, prin care aceasta se obliga sa execute obligatia debitorului (mprumutatului), n cazul
neexecutarii ei de catre mprumutat. Garantia personala mai poarta si denumirea de fidejusiune sau
cautiune.
Conditiile de validitate ale acestei garantii sunt urmatoarele:
- existenta unui contract distinct, fata de contractul de credit prin care o persoana fizica sau juridica, dupa
caz, se obliga sa garanteze obligatiile mprumutatului cu ntregul sau patrimoniu;
41

- garantul (fidejusorul) sa fie o persoana cu deplina capacitate, respectiv persoana fizica sa aiba 18 ani
mpliniti, iar persoana juridica sa fie legal constituita, sa fie o persoana solvabila, cu un patrimoniu
ndestulator pentru banca n cazul trecerii la executare silita, garantul sa domicilieze sau sa aiba sediul n
raza teritoriala a judetului unde functioneaza unitatea bancii ce acorda creditul.
Garantia prezinta importanta ntruct alaturi de debitor este antrenata si raspunderea unei persoane
cu ntregul ei patrimoniu.
O modalitate specifica de materializare a fidejusiunii o constituie scrisoarea de garantie bancara,
care reprezinta n fapt garantia data de catre o banca n favoarea unei persoane fizice sau juridice ce
contracteaza un credit.
6.5. Descrierea procesului de creditare
n vederea asigurarii unui management optim al resurselor si plasamentului, att la nivelul fiecarei
unitati bancare operative, ct si pe ansamblul bancii, se va organiza evidenta si raportarea tuturor creditelor
angajate de clientii bancii. Astfel, zilnic, sucursalele judetene vor raporta operativ Centralei bancii "Situatia
zilnica a creditelor", pe total sucursala, inclusiv pentru agentiile si punctele de lucru din subordine. De
asemenea, periodic, sucursalele judetene vor comunica Directiei de sinteza, trezorerie si titluri din
Centralele bancilor "Situatia creditelor angajate". Lunar, sucursalele judetene vor informa Directiile de
creditare din centralele bancilor asupra principalelor aspecte rezultate din executia programului de credite
pe luna expirata, prezentndu-se detaliat situatia agentilor economici care se confrunta cu greutati
economico-financiare, situatia creditelor pe termen scurt grupate pe categorii de credite, situatia creditelor
restante si a cauzelor care le-au generat precum si situatia pierderilor din activitatea anului curent si din
activitatea anilor precedenti.
Trimestrial, unitatile bancare teritoriale vor efectua: analiza calitatii patrimoniului de credite pe
termen scurt angajate de agentii economici.
Stabilirea performantei economico-financiare a mprumutatului are la baza un sistem de analiza si
clasificare a agentilor economici n cinci categorii (A, B, C, D, E) dupa cum urmeaza:
Categoria A - cuprinde mprumutatii care desfasoara o activitate economico-financiar rentabila, avnd
asigurate toate conditiile de aprovizionare desfacere, tehnologice, organizatorice si de personal care sa-i
permita rambursarea la termen a ratelor scadente din credite si plata dobnzilor bancare;
Categoria B - mprumutatii care au o situatie economico-financiara buna n prezent, si realizeaza
indicatorii de bonitate, dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privind mentinerea
performantelor financiare la acelasi nivel, existnd probleme legate de natura si obiectul activitatii;
Categoria C - mprumutatii care au n prezent o situatie economico-financiara satisfacatoare, existnd
tendinta de nrautatire a indicatorilor de productie, a eficientei activitatii organizatorice si de personal;
42

 Categoria D - mprumutatii care nregistreaza o situatie economico-financiara caracterizata prin

indicatori de productie, tehnologici, organizatorici si de personal inferiori, oscilnd n perioade scurte de
timp ntre o activitate nesatisfacatoare si una satistacatoare;
Categoria E - mprumutatii care desfasoara o activitate nerentabila, nregistrnd pierderi, de unde si
incertitudinea cu privire la capacitatea acestora de a rambursa creditele acordate si dobnda aferenta.
Pentru stabilirea calitatii portofoliului de credite, pe lnga ncadrarea n grupele de bonitate (A, B, C, D, E)
este necesar sa se stabileasca si serviciul datoriei.
Concluziile analizei serviciului datoriei pot fi urmatoarele:
a) bun - cnd ratele de credite s-au rambursat la scadenta, iar dobnzile datorate au fost platite la termenele
stabilite;
b) slab - cnd una sau mai multe rate sau dobnzi datorate nu au fost rambursate, respectiv platite la
termen;
c) necorespunzator - cnd fie rate de credit, fie dobnzi datorate nu au fost rambursate, respectiv platite pe
o perioada mai mare de 30 zile calendaristice, indiferent de volumul si ponderea lor.
ncadrarea agentilor economici ntr-o categorie sau alta se face pe baza analizei performantelor
conomico-financiare ale acestora, n baza unor criterii care au fost elaborate pornind de la termenii de
referinta stabiliti de Banca Mondiala pentru analiza portofoliului bancilor comerciale din Romnia.
Criteriile de apreciere a performantelor economico-financiare a mprumutatilor sunt urmatoarele:
forma de organizare a agentului economic, sectorul n care si desfasoara activitatea, pozitia unitatii n
ramura sau subramura respectiva, lichiditatea patrimoniala, indicatorul de solvabilitate, situatia economicofinanciara, rotatia activelor circulante, garantiile asiguratorii, gradul de ndatorare, dependenta de pietele de
aprovizionare si desfacere, nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor, calitatea conducerii,
perspectiva unitatii.
n functie de importanta lor n aprecierea calitatii creditelor si de aportul propriu al agentilor
economici la realizarea acestora, celor 13 criterii propuse li s-au atribuit un numar de 1 - 2 puncte. Astfel,
criterii cum sunt forma de organizare, sectorul n care si desfasoara activitatea, care sunt practic
independente de efortul propriu al agentului economic respectiv, au fost notate cu 1 punct, iar criterii ca
lichiditatea patrimoniala, situatia financiara etc., care sunt direct influentate de efortul propriu al agentilor
economici n cauza, au primit un punctaj superior.
Punctajul total se obtine prin nmultirea numarului de puncte atribuite fiecarui subcriteriu cu
numarul punctelor atribuite criteriului.
Din analiza coroborata a performantei financiare a mprumutatilor cu serviciul datoriei, pe baza
tabelului matrice prezentat mai sus, se poate determina calitatea portofoliului de mprumuturi dupa cum
urmeaza:
43

a) Credite cu risc minim, sunt acele plasamente ce nu implica deficiente si riscuri care ar putea periclita
administrarea datoriei, n maniera convenita prin contractul de credit la acordarea mprumutului. n cazul
acestor mprumuturi, rambursarea se efectueaza n timpul si la termenele prevazute;
b) Credite n observatie, sunt acele plasamente acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare
foarte bune dar care, n anumite perioade scurte de timp ntmpina greutati n rambursarea ratelor scadente
si a dobnzilor aferente;
c) Credite substandard, sunt acele plasamente ce prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza lichidarea
datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului
de mprumut. Aceste credite sunt caracterizate prin posibilitatea reala ca banca sa preia partial unele
pierderi, daca deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs, ca urmare a imposibilitatii recuperarii
integrale a mprumutului;
d) Credite incerte, sunt acele mprumuturi n cazul carora rambursarea sau lichidarea pe baza conditiilor,
valorilor si garantiilor existente este incerta;
e) Credite cu risc major, sunt considerate cele care nu pot fi restituite bancii, ceea ce face ca nregistrarea
lor n continuare ca active bancare sa nu fie garantata.
Concluziile rezultate din analiza calitatii portofoliului de credite vor fi avute n vedere la acordarea de noi
credite n perioadele urmatoare, astfel:
a) pentru agentii economici care n urma analizei au fost ncadrati n categoria A, aprobarea creditelor
solicitate de acestia incuba cel mai mic risc pentru banca, situatia economico-financiara, ct si
perspectivele asigurnd n cel mai nalt grad conditiile pentru restituirea creditelor si plata dobnzilor la
termen;
b) n cazul agentilor economici din categoriile B si C, decizia de aprobare a creditelor are suficiente
argumente favorabile, dar si unele motive de ngrijorare, mai ales n ce priveste perspectiva activitatii
economico-financiare a acestora;
c) aprobarea unor credite pentru agentii economici din ultimele doua categorii incuba riscuri majore pentru
banca, n cazul agentilor economici din categoria D si chiar nregistrarea de pierderi datorita imposibilitatii
rambursari. ratelor scadente si platii dobnzii datorate n cazul agentilor economici din categoria E.
Programarea creditelor ce se acorda de banci clientilor se face trimestrial, n functie de masa
monetara structurata pe componentele sale principale - resurse si plasamente - n corelatie directa cu
necesitatile reale de fonduri ale agentilor economici deserviti, care se ntocmeste de fiecare unitate bancara
teritoriala pe ansamblul activitatii de creditare pe termen scurt, mediu si lung si pentru toti clientii sai
indiferent de natura capitalului si forma de organizare.

44

6.6. Documente solicitate la acordarea creditelor pentru persoane fizice

La solicitarea creditului
Cerere de credit (formular tipizat Banc Post).
La completarea documentatiei

Dovada pentru veniturile realizate:

a)

pentru salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata la societati comerciale cu capital de

stat sau mixt, regii autonome, administratie, asociatii cooperatiste adeverinta de venit (formular tipizat
Banc Post);
b)

pentru patroni

- certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si statutul societatii;

- conventie incheiata cu Camera de Munca pentru stabilirea contributiei pentru asigurari sociale si a
pensiei;
- situatia rezultatelor financiare ale societatii comerciale.

Garantii
- adeverinta formular tipizat Banc Post pentru un numar corespunzator de giranti ale caror venituri
insumate sa acopere in proportie de 125% ratele lunare de rambursat (credit + dobanda);
- contract de garantie imobiliara si/sau mobiliara (formulare tipizate Banc Post);
- documente pentru confirmarea proprietatii asupra garantiilor (acte de mostenire, contracte de vanzare
cumparare autentificate si inscriptionate, facturi, bonuri etc.);
- rapoarte tehnice de evaluare asupra garantiilor, expertizate de specialistii proprii Banc Post;
- adeverinta de inscriere in rol de la administratia finantelor publice;
- certificat de sarcini asupra imobilului (de la judecatorie).

Contractarea contract de credite (formular tipizat Banc Post).

Dupa aprobarea creditului

Dovada inregistrarii contractului de garantie:

- Imobiliara la judecatorie;
- Mobiliara la judecatorie.

Contracte de asigurare la o societate agreata de banca cu cesionarea drepturilor de despagubire in

favoarea Banc Post.
Dupa suplimentarea sau prelungirea creditelor act aditional la contractul de credite (formular tipizat Banc
Post).
45

6.7. Documente necesare obtinerii creditelor pentru persoane juridice

La solicitarea creditul:

Cererea de credite in lei;

Hotararea judecatoreasca de infiintare;
Statutul societatii comerciale;
Contractul de societate;
Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si codul fiscal;
Bilantul contabil pe ultimul an de activitate, avizat de Administratia Financiara;
Situatia rezultatelor financiare si a patrimoniului pe ultimele 6 luni, vizata de Administratria Financiara;
Balantele de verificare pe ultimele 6 luni;
Bugetul de venituri si cheltuieli aferent investitiei si pe total activitate;
Nota de fundamentare tehnico-economica a investitiei privind cheltuielile necesare realizarii tuturor
categoriilor de investitii din norme a caror valoare este de pana la 100 milioane lei;

Studiul de fezabilitate si proiectul de investitii intocmite si aprobate conform instructiunilor

metodologice pentru evaluarea financiara si economica a regiile autonome si societatilor comerciale, pentru
toate categoriile de investitii a caror valoare depaseste 100 milioane lei. Din studiul de fezabilitate trebuie
sa rezulte elementele de efiicienta a investitiei, pe baza carora banca sa se poata pronunta asupra
posibilitatilor de creditare. Studiul de fezabilitate va fi realizat de specialisti sau institutii specializate;

Proiectia surselor de finantare a investitiei pe perioada de creditare care permite verificarea

posibilitatilor de rambursare a ratelor de credit si a dobanzilor aferente;

Acordurile si avizele, autorizatiile prevazute de lege privind utilitatile si protectia mediului

inconjurator, unde este cazul;

Documentele pentru confirmarea proprietatii asupra garantiilor creditului solicitat;

Certificatul de sarcini sau extrasul de carte funciara asupra garantiilor imobiliare;
Raportul de expertiza efectuat de specialisti.
In baza documentelor de mai sus, inspectorul de credite intocmeste:

Fisa de evaluare a performantelor financiare ale agentului economic;

Indicatorii economico-financiari;
Referatul privind promovarea dosarului de credit, care sa cuprinda toate elementele verificarii.
46

Dupa aprobarea creditului se procedeaza la:

Inregistrarea si inscriptionarea contractului de garantie imobiliara si/sau mobiliara la Judecatoria

teritoriala;

Incheierea contractului de asigurare cu o societate de asigurari agreata de S.C. Banc Post S.A. si
cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii;

Intocmirea contractului de credit.

CAP. VII INSTRUMENTE MODERNE DE PLAT
7.1. Tipuri de carduri emise de S.C. BANC POST S.A.
"ULTRA"
Debit cardul ULTRA este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are
urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si
expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura
titularului.
CARACTERISTICI
Debit cardul cu cont n lei ULTRA este un card emis n sistem VISA International cu acceptare
numai la terminalele electronice de pe teritoriul Romniei.
Debit cardul cu cont n lei ULTRA poate fi folosit pentru plata salariilor, pensiilor, burselor,
precum si a alocatiilor de stat pentru copiii cu vrsta de peste 14 ani.
Este folosit pentru a extrage numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care este
afisata sigla VISA si ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, n relatia cu comerciantii care detin
terminale EFTPOS. Titularii de carduri Ultra beneficiaza si de serviciile conexe oferite de Banc Post pentru
acest tip de card.
BENEFICIARI
Este destinat persoanelor fizice si juridice.
INFORMATII
Pentru a intra n posesia acestui tip de card persoanele fizice si juridice trebuie sa completeze si sa
depuna la orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si
sa achite n numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de
emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea
intangibila, ce ramne la dispozitia bancii pna n momentul nchiderii contului de card.
Acte necesare:
Pentru societatile comerciale:
47

- statut de functionare si contract de societate sau act constitutiv

- hotarre judecatoreasca
- certificat de nmatriculare/cerere de mentiuni la Registrul Comertului
- cod fiscal/cod unic de nregistrare
- dovada de sediu
- extras din procesul verbal al asociatilor
- autorizatia de functionare eliberata de Ministerul Industriei si Comertului pentru reprezentantele
societatilor comerciale straine nregistrate n Romnia
- orice alte documente specifice de identificare
-actul de identitate al persoanei mputernicite sa angajeze societatea (B.I./carte identitate/pasaport)n copie
si original
Pentru persoane fizice:
- Actele de identitate al titularului si ale posesorilor desemnati (B.I./carte identitate/pasaport) n copie si
original
Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamna.
Extrasele de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul ULTRA sunt emise de catre
banca n fiecare luna, pentru persoane fizice si zilnic, pentru persoane juridice.
Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul
ULTRA, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a
operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul ULTRA se face n functie de documentele
probatoare.
n cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore
din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul la contul aferent.
n cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra
cost, un nou card. La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un
nou card.
AVANTAJE
- grad ridicat de securitate;
- brand bine cunoscut (VISA Electron);
- comisioane accesibile;
- nu exista limita zilnica de retragere de numerar (n limita soldului, numerarul se poate extrage n transe
succesive de 40 de bancnote);

48

- accesul la pachetul de servicii bancare Contul Total (plati facturi, transfer n cont curent, descoperire de
cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor
locale);
- dobnzi mai mari pentru soldul din contul de card dect cele pentru disponibilitatile la vedere.
BANC POST nu percepe: comision de deschidere cont card, comision anual de administrare cont card,
comision rennoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de alimentare periodica a cardului,
comision pentru eliberarea extrasului de cont aferent ultimei luni calendaristice ncheiate (ridicat
de client de la sucursala/agentie), comision pentru cumparaturi.
"MILLENIUM"
Debit cardul MILLENIUM este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care
are urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si
expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura
titularului.
CARACTERISTICI
Debit cardul cu cont n lei MILLENIUM este un card Maestro emis n sistem MasterCard
International cu acceptare la terminalele electronice de pe teritoriul Romniei si din strainatate.
Debit cardul cu cont n lei MILLENIUM poate fi folosit si pentru plata salariilor.
Este folosit pentru a extrage numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care este afisata sigla
Maestro (n valuta tarii n care efectueaza operatiunea), ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, n
relatia cu comerciantii, precum si pentru utilizarea serviciilor oferite de Banc Post pentru acest tip de card.
BENEFICIARI
Este destinat persoanelor fizice.
INFORMATII
Pentru a intra n posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la
orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si sa achite
n numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de emitere
a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea intangibila,
ce ramne la dispozitia bancii pna n momentul nchiderii contului de card.
Acte necesare:
Actul de identitate (B.I /carte identitate/ pasaport) al titularului si posesorilor desemnati n original
si copie
Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamna.
49

Banca elibereaza lunar, extrase de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul MILLENIUM.
Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu
cardul MILLENIUM, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata
a operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul MILLENIUM se face n functie de documentele
probatoare.
n cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore din 24),
iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul cardului la contul aferent.
n cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un
nou card.
La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.
Operatiunile efectuate n valuta se autorizeaza de Banca on-line la cursul de schimb practicat de
MasterCard International la momentul autorizarii. n termen de maxim 7 zile lucratoare bancare (n functie
de data decontarii internationale), Banca va participa la cumpararea valutei prin licitatie valutara,
decontnd diferenta de curs ntre cursul de licitatie si cel practicat de MasterCard International la momentul
autorizarii, din contul de card al Titularului de cont.
AVANTAJE
- grad ridicat de securitate;
- operatiunile sunt efectuate on-line;
- comisioane accesibile;
- posibilitate de retragere de 100 % din disponibil;
- asociat cu un cont curent permite accesul la pachetul de produse bancare Contul Total (plati facturi,
transfer n cont curent, descoperire de cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce
permite plata taxelor si impozitelor locale);
- dobnzi mai mari pentru soldul din contul de card dect dobnda pentru disponibilitatile la vedere.
BANC POST nu percepe titularului: comision pentru deschiderea contului de card, comision anual
de administrare cont card, comision rennoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de
alimentare periodica a cardului, comision pentru eliberarea extrasului de cont aferent ultimei luni
calendaristice ncheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie), comision pentru cumparaturi n tara sau
strainatate.
"PROSPERA"(n lei si valuta)
Debit cardul PROSPERA este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are
urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si
50

expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura
titularului.
CARACTERISTICI
Debit cardul cu doua conturi (n lei si valuta-USD) PROSPERA este un card embosat, emis de
Banc Post n sistem VISA International cu acceptare pe teritoriul Romniei (contul n lei) si n strainatate
(contul n USD).
Este folosit la orice terminal electronic (ATM sau EFTPOS) sau mecanic (IMPRINTER) care
afisaza sigla VISA, pentru obtinerea de numerar sau ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, n
relatia cu comerciantii, precum si pentru utilizarea serviciilor oferite de Banc Post pentru acest tip de card.
BENEFICIARI
Este destinat persoanelor fizice.
INFORMATII
Pentru a intra n posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la
orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si sa achite
n numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card (n lei si n valuta), garantia
obligatorie, precum si taxa de emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card n lei se retine
o suma care reprezinta valoarea intangibila, ce ramne la dispozitia bancii pna n momentul nchiderii
contului de card.
Acte necesare:
Actul de identitate (B.I./carte identitate/pasaport) al titularului si posesorilor desemnati n original si copie
Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamna.
Banca elibereaza lunar extrase de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul PROSPERA.
Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul
PROSPERA, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a
operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul PROSPERA se face n functie de documentele
probatoare.
n cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore
din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul cardului la contul aferent.
n cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un
nou card.
La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.
AVANTAJE
- grad ridicat de securitate;
51

- serie embosata ceea ce permite utilizarea cardului att la terminalele electronice ct si la cele mecanice;
- brand bine cunoscut (VISA CLASSIC);
- ofera servicii conexe - Contul Total (plati facturi, transfer n cont curent, descoperire de cont, serviciul de
m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor locale);
- sunt acceptate oriunde n lume.
BANC POST nu percepe: comision de deschidere a contului de card, comision de rennoire a
cardului la expirarea perioadei de valabilitate, comision de administrare anuala a contului n lei, comision
pentru cumparaturi facute cu cardul n tara si n afara tarii, comision pentru eliberarea extrasului de cont
aferent ultimei luni calendaristice incheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie), comision de
alimentare periodica a cardului.
"TAIFUN"( cu card virtual asociat)
Debit cardul TAIFUN este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are
urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data expirarii
valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura titularului.
Cardului Taifun i se poate asocia, la cerere, un card virtual, destinat exclusiv cumparaturilor pe Internet.
CARACTERISTICI
Debit cardul cu cont n lei TAIFUN este un card embosat, emis de Banc Post n sistem MasterCard
International, cu acceptare pe teritoriul Romniei si n strainatate.
Este folosit la orice terminal electronic (ATM sau EFTPOS) sau mecanic (IMPRINTER) care afiseaza sigla
MasterCard, pentru obtinerea de numerar (n valuta tarii n care se efectueaza operatiunea) si ca mijloc de
plata a diverselor marfuri si servicii n relatia cu comerciantii (inclusiv prin intermediul Internet). Titularii
de carduri Taifun beneficiaza si de serviciile conexe oferite de Banc Post pentru acest tip de card. Cardul
Taifun poate fi utilizat si pentru incasarea salariilor, cu conditia ca acestea sa fie mai mari de 10 milioane
lei net.
BENEFICIARI
Este destinat att persoanelor fizice, ct si persoanelor juridice.
INFORMATII
Pentru a intra n posesia acestui tip de card, persoanele fizice si juridice trebuie sa completeze si sa
depuna la orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si
sa achite n numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de
emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea
intangibila, ce ramne la dispozitia bancii pna n momentul nchiderii contului de card. Alimentarea
52

cardului se face prin EFTPOS, Internet Banking, virament intrabancar, virament interbancar sau transfer
prin mandat postal.
Acte necesare:
Pentru societati comerciale: statut de functionare si contract de societate sau act constitutiv, hotarre
judecatoreasca, certificat de nmatriculare/cerere de mentiuni la Registrul Comertului, cod fiscal/cod unic
de nregistrare, dovada de sediu, extras din procesul verbal al asociatilor, autorizatia de functionare
eliberata de Ministerul Industriei si Comertului pentru reprezentantele societatilor comerciale straine
nregistrate n Romnia, orice alte documente specifice de identificare, actul de identitate al persoanei
mputernicite sa angajeze societatea (B.I./carte identitate/pasaport), n copie si original.
Pentru persoane fizice: actul de identitate al titularului si ale posesorilor desemnati (B.I./carte
identitate/pasaport), n copie si original.
Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamna.
Extrasele de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul TAIFUN sunt emise de catre banca
n fiecare luna, pentru persoane fizice si zilnic, pentru persoane juridice.
Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul
TAIFUN, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a
operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul TAIFUN se face n functie de documentele
probatoare.
n cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore
din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul la contul aferent. n cazul furtului, pierderii sau
distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un nou card.
La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.
Operatiunile efectuate n strainatate se deconteaza din contul n lei atasat cardului, la cursul de
licitatie valutara al bancii (banca va participa la cumpararea valutei prin licitatie valutara n termen de 7 zile
lucratoare bancare, n functie de data decontarii internationale).
AVANTAJE
- grad ridicat de securitate;
- cardul are o larga utilizare n tara si n strainatate, att la terminalele electronice, ct si la cele mecanice
care afiseaza sigla MasterCard;
- comisioane accesibile;
- nu exista limita zilnica de retragere de numerar (n limita soldului, numerarul se poate extrage n transe
succesive de 40 de bancnote);

53

- accesul la pachetul de servicii bancare Contul Total (plati facturi, transfer n cont curent, descoperire de
cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor
locale);
- dobnzi mai mari pentru soldul din contul de card dect cele pentru disponibilitatile la vedere.
BANC POST nu percepe: comision de deschidere cont card, comision anual de administrare cont
card, comision rennoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de alimentare periodica a
cardului, comision de transfer n alte conturi de card/curente ale aceluiasi titular, comision pentru eliberarea
extrasului de cont aferent ultimei luni calendaristice ncheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie),
comision pentru cumparaturi.
"BRILIANT"
Credit cardul BRILIANT este un instrument modern de creditare si de plata. Banca aloca plafonul
de creditare n contul cardului de credit, care poate fi utilizat de catre titular pentru a efectua plati de bunuri
si servicii precum si retrageri de numerar.
CARACTERISTICI
Credit cardul cu cont n lei BRILIANT este un card emis n sistem VISA Electron cu acceptare la
terminalele electronice de pe teritoriul Romniei si din strainatate.
Este folosit ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii n relatia cu comerciantii la care este afisata
sigla VISA, precum si pentru extragerea de numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care
este afisata sigla VISA Electron sau PLUS (n valuta tarii n care efectueaza operatiunea).
Are asociat un card de debit ULTRA sau MILLENIUM pentru a facilita rambursarea creditului.
BENEFICIARI
Este destinat persoanelor fizice majore, cu cetatenie romna si cu domiciliul stabil n Romnia.
INFORMATII
Pentru a intra n posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la
orice unitate teritoriala a bancii, urmatoarele:
- cerere de emitere a cartii de credit
- actele necesare, att pentru mprumutat ct si pentru girant: adeverinta de venit, act identitate n copie si
original, declaratie pe proprie raspundere privind angajamentele de plata si relatia clientului cu banca
- sa achite n numerar sau prin virament comisioanele si taxa de emitere a acestuia.
Titularul de card are posibilitatea de a desemna doi posesori autorizati sa utilizeze disponibilitatile
din contul cardului sau de credit. Acestora li se vor emite carduri de credit distincte, pe nume propriu, pe

54

baza actelor de identitate, pentru care se va achita taxa de emitere. Titularul de card Briliant este cel care
poarta ntreaga responsabilitate privind utilizarea si rambursarea creditului.
AVANTAJE
- este utilizabil n tara si strainatate la terminale electronice;
- grad ridicat de securitate;
- operatiunile sunt efectuate on-line;
- rambursarea creditului se poate face direct din debit cardul asociat, nefiind necesara deplasarea titularului
la banca;
- creditul rambursat poate fi reutilizat imediat;
- permite accesul la pachetul de produse bancare Contul Total (plati facturi, transfer n si din alte conturi de
card, transfer n contul curent personal, serviciul eTax de plata a taxelor si impozitelor locale, serviciul Pay
de plata a bunurilor si serviciilor prin Internet si serviciul de m-banking SmartTel(TM)).
BANC POST nu percepe titularului: comision pentru deschiderea contului de card (prin reteaua bancii),
comision de alimentare periodica a contului de card, comision pentru eliberarea la sediul bancii a extrasului
de cont aferent ultimei luni calendaristice ncheiate, comision pentru cumparaturi n tara, comision cerere
chitanta pentru solutionarea reclamatiei.
7.2. Diferente intre cartile de credit si cartile de debit
Cardurile de debit
Aceste carduri asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri sau servicii sau retrageri de numerar
fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de functionare a acestui tip de card o
reprezinta

prerezervarea unor fonduri intr-un cont curent de operatiuni sau printr-un cont dedicat

tranzactiilor cu carduri.
Cardurile de credit
Cardurile de credit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri si servicii sau retrageri de
numerar, iar platile se efectueaza dintr-un credit sau o linie de credit acordate pe numele posesorului de
card.
Cardurile de credit pot imbraca doua forme esentiale, luand in considerare gradul de expunere al
bancii fata de creditul potential:
-

Pentru utilizatorii fara o credibilitate bancara considerabila, sau in lipsa cunoasterii unor

comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispozitie este de tip charge, caz in care
posesorul este obligat in maxim o luna sa acopere creditul temporar acordat.

55

Pentru utilizatorii cu punctaje de credit rezonabile, banca pune la dispozitie cardul de credit cu

functiuni depline, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior.
Acest tip de card este cel mai avantajos, atat pentru utilizatori, cat si pentru banci. Orice cheltuiala
efectuata de utilizator genereaza instantaneu venituri bancare si surse de profit comerciantilor. Dobanda la
credit asigura in timp real fructificarea surselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricand dorintele,
chiar daca nu dispun de sumele necesare.
NOTA: BANC POST nu elibereaza nici un fel de carti de plata de tip credit.
7.3. Reteaua de bancomate si POS
Banc Post dispune de o larg reea teritorial de automate bancare. n prezent, numrul de
ATM-uri este de 455, iar numrul de POS-uri este de 1490, din care 1305 se afl la comerciani.
Emiterea si intretinerea cardurilor BANC POST
Persoanele fizice, pentru a intra in posesia cartilor de plata, trebuie in prealabil sa solicite si sa
completeze la o unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata. Cererea de emitere a cartii
de plata este un formular tipizat pus la dispozitie de unitatile bancii, cu posibilitatea modificarii in timp a
formei si comtinutului acestoia, de catre banca.
Cererea de emitere a cartilor de plata de intocmeste in trei exemplare, pe hartie autocopiativa si se
semneaza de persoana fizica solicitanta. Persoanele din unitatile teritoriale ale bancii, imputernicite cu
atributii privind activitatea de carduri, au urmatoarele sarcini:

Informeaza solicitantul ca pentru procurarea unei carti de plata in lei sau in valuta este

obligatoriu sa achite in numerar sau prin virament, odata cu completarea cererii, cel putin o suma minima
pentru deschiderea conturilor de carduri, in cuantumul specificat prin circularele cu dobanzi si comisioane
individuale transmise de Centrala;

Informeaza solicitantul ca pentru fiecare carte de plata va trebui sa achite in numerar sau prin

virament odata cu completarea cererii, taxa de emitere si de utilizare a cartilor de plata prevazuta in
circularele bancii;

Inmaneaza solicitantului pentru completare, modelul de cerere pentru emiterea de carti de plata.

Completarea cererii pentru emiterea cartilor de plata se face la banca de catre persoanele fizice pe baza
acordului de vointa al acestora. Cererea de emitere a cartilor de plata se semneaza la sediul bancii de catre
persoana fizica solicitanta. O carte de plata eliberata poate fi utilizata numai de persoana fizica pe numele
careia a fost emisa. Emiterea unei carti de plata persoanelor fizice (posesori principali), precum si
persoanelor desemnate de acestia, presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
56

Prezentarea persoanelor fizice la unitatile teritoriale ale bancii si solicitarea unui formular de

cerere de emitere a cartii de plata;

Completarea cererii de emitere a cartii de plata de catre solicitanti cu toate elementele prevazute

de formular si semnarea acestora de catre solicitanti. In cazul emiterii de carti de plata in favoarea unor
persoane desemnate, acestea din urma vor aplica specimenul propriu de semnatura.
7.4. Circuitul documentelor utilizate in operatiuni cu carduri
Cartea de plata eliberata functioneaza numai in limita disponibilului din conturile special deschise,
fapt pentru care in mod uzual aceasta mai poarta si denumirea generica DEBIT CARD. Functionarea
unei carti de plata al carei detinator este o persoana fizica se bazeaza pe urmatoarele principii:
Solicitantul cartilor de plata, in calitate de posesor principal poate cere, pentru el sau alte

persoane denumite persoane desemnate, prin cererea de emitere a cartilor de plata, una sau mai multe carti
de plata corespunzator numarului de persoane desemnate;
Banca inregistreaza operatiunile efectuate de toti detinatorii desemnati numai in conturile pentru

efectuarea de operatiuni cu carti de plata, deschise detinatorului principal. Pentru toate operatiunile de
incasari si plati efectuate prin contul clientilor acceptanti ai cartilor de plata banca editeaza si pune la
dispozitia clientilor acceptanti, extrase de cont. Extrasul de cont se editeaza clientilor in fiecare zi cand apar
operatiuni in conturile in lei sau valuta deschise acestuia. Extrasele de cont se editeaza in Centrala Banc
Post si se transmit prin posta la sediul unitatii teritoriala din localitatea de resedinta a clientului, de unde il
ridica contra semnatura de primire;
Pentru deschiderea conturilor de operatiuni cu carti de plata in lei si valuta banca stabileste de

comun acord cu titularul de cont prin cererea de emitere a cartilor de plata:

O suma minima pentru deschidere de cont in lei;

O suma minima pentru deschiderea contului de disponibilitati in valuta (dolari SUA);

O suma minima pentru deschiderea contului de garantie in valuta (dolari SUA);

Suma zilnica disponibila in contul de carduri pentru efectuarea de operatini in lei cu cartile de plata

eliberate, in limita a 90% din soldul contului;

Plafonul minim zilnic al disponibilitatilor din contul cu carti de plata in lei, pentru recuperarea de catre

banca a taxelor si comisioanelor aferente operatiunilor zilnice cu carti de plata in lei = 10% din soldul
zilnic al contului in lei;

Taxa de emitere a cartii de plata in lei si valuta, care se percepe pentru fiecare carte de plata eliberata;

Taxa de utilizare anuala a cartii de plata in lei si valuta, care se percepe pentru fiecare carte de plata

eliberata.
57

BIBLIOGRAFIE

1. Cocri, Vasile Tehnici i operaiuni bancare, Ed. Universitii Al. I. Cuza,

Iai, 2003;
2. Ionescu C. Lucian Management bancar, Institutul Bancar Romn, Ed.
Economic, Bucureti, 1998, vol. I i II;
3.

www.bancpost.ro

4.

***- Reglementri privind ordinul de plat, cecul, cambia i biletul la ordin,

emise de BNR, 1994.

58