Sunteți pe pagina 1din 6

INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

Sursele de poluare a aerului atmosferic

Gheorghe COPACINSCHI – şeful laboratorului ecologic central


Vitalie MÎRZA – şef-adjunct al laboratorului
Zinaida CIOBANU – şef secţiei analiza aerului
Aculina VELEVA – specialist principal

Introducere tăţii, circa 70% din populaţia urbană - înrăutăţirea sănătăţii oamenilor,
a lumii respiră aer poluat şi doar circa impactul nociv asupra plantelor şi ani-
Aerul atmosferic, alături de alte 10% din populaţia lumii respiră aer, ca- malelor.
componente ale mediului ambiant, are litatea căruia este în limitele accepta- Sursele de poluare a aerului atmo-
o însemnătate vitală foarte importantă bilităţii. sferic se împart în:
pentru natură. Aerul este un amestec Arderea combustibilului şi deşer- - naturale (erupţii vulcanice, furtuni
de azot şi oxigen necesar activităţii tizarea teritoriilor duc la creşterea ni- de praf ş. a.),
vitale a organismelor aerobe, inclusiv velului emisiilor bioxidului de carbon - de caracter antropogen, legate cu
a oamenilor. Acest amestec conţine şi care este principalul gaz de seră şi care activitatea vitală a omului.
o cantitate neînsemnată de alte gaze: dă o creştere anuală a temperaturii bi- Sursele cele mai importante de po-
neon, argon, heliu, cripton, xenon, ra- osferei de circa + 0,3 oC. În aşa mod luare a atmosferei sunt: transportul,
don, bioxid de carbon, hidrogen, vapori starea climei pe planeta noastră se în- obiectele industriale, centralele ter-
de apă şi alte particule, care practic nu răutăţeşte din an în an. moelectrice. Aceste surse elimină can-
au nici o influenţă asupra organismelor Activitatea prioritară în domeniul tităţi mari de substanţe toxice specifice,
vii. Dar dezvoltarea societăţii umane, ecologiei constă în studierea relaţiilor care uneori nu pot fi identificate, dar
spre regret, duce la crearea unui impact organismelor vii cu mediul ambiant principalii poluatori, care se elimină în
antropic şi tehnogen negativ asupra ca- (ISO 6107/3-85). Ecologiştii acordă cantităţi mari sunt: oxizii de carbon, de
lităţii aerului. o atenţiei deosebită protecţiei aerului azot, bioxidul de sulf, praf ş. a. Pentru
Poluarea aerului este generată în atmosferic deoarece poluarea atmosfe- micşorarea nivelului poluării atmosfe-
special de folosirea energiei şi de ac- rei cauzează la consecinţe negative pe rei de către întreprinderile industriale se
tivităţile de transportare. Urbanizarea, scară globală: utilizează diferite metode, cum ar fi, de
dezvoltarea industriei şi a transportului - distrugerea stratului de ozon; exemplu: se perfecţionează procesele
provoacă emisii cu concentraţii mari de - efectul de seră, legat de majorarea tehnologice, se efectuează ermetizarea
substanţe poluante în atmosferă, emisii volumului emisiilor în atmosferă a bio- instalaţiilor tehnologice, se construiesc
care duc la efecte nocive asupra naturii xidului de carbon, protoxidului de azot diferite instalaţii de purificare ş. a.
şi a tuturor organismelor vii. Conform şi metanului; La mijloacele de transport pentru
datelor Organizaţiei Mondiale a Sănă- - ridicarea temperaturii planetei; micşorarea emisiilor toxice se insta-
lează catalizatori, se utilizează aditivi
contra fumului la motoarele diesel ş. a.
În ţara noastră, unde situaţia econo-
mică este dificilă, cel mai mult poluează
aerul atmosferic transportul auto: suma
poluanţilor emişi de autotransport este
mult mai mare decît suma poluanţilor de
la sursele staţionare. Îndeosebi, acest lu-
cru este caracteristic pentru oraşe. Spre
exemplu, în mun. Chişinău transportului
auto îi revin 93% din toate emisiile de
gaze nocive în atmosferă, în mun. Băl-
ţi – 94,2% şi în mun. Cahul – 96%. În
medie pe ţară transportului auto îi revin
87,5% di volumul sumar al substanţelor
nocive emise în aerul atmosferic.
Majorarea numărului unităţilor de
transport influenţează negativ asupra
stării bazinului aerian. Situaţia se acuti-
zează şi din cauza că în ţară se importă
Foto 1. Gazoanalizatorul „ГИАМ-310”pentru determinarea componenţei emi- şi se utilizează autovehicule vechi, ter-
siilor nocive de la cazangerii. menul de exploatare al cărora este mai

NR. 3 (21) IUNIE 2005 39


INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

mare de 5-7 ani. Bioxidul de sulf (SO2) , chiar şi în constata că în condiţiile actuale populaţia
Influenţa gazelor nocive, emise în concentraţii mici, formează un gust ne- urbană este în cea mai mare parte supusă
aer asupra sănătăţii omului. plăcut în cavitatea bucală şi irită mu- riscului îmbolnăvirii din cauza creşterii
Principala sursă de poluare a aeru- coasă din ea. Inspiraţia aerului ce con- nivelului de poluare a aerului atmosferic
lui atmosferic în Republica Moldova, ţine mai mult de 0,2 % bioxid de sulf cu substanţe poluante, generate de mij-
îndeosebi în localităţile urbane, este provoacă răguşeală, o respiraţie greoae loacele de transport auto.
transportul auto. Se ştie că un auto- şi pierderea rapidă a cunoştinţei. Into- Cea de-a doua categorie de emisii
mobil pe parcurs de un an utilizează xicarea cronică duce la pierderea poftei a poluanţilor în aerul atmosferic revine
un volum de aer curat egal cu volumul de mâncare şi inflamarea căilor respi- surselor fixe de poluare din industria şi
necesar pentru respiraţia a 100 de oa- ratorii. sectorul energetic al republicii.
meni. Plumbul (Pb) este toxic în toate Potrivit datelor rapoartelor statistice
Gazele de eşapament ale automobi- formele. Cel mai periculos este pentru (forma 1-aer), cantitatea totală a poluan-
lelor conţin: oxid de carbon, hidrocar- copii de până la 6 ani, fiindcă frânează ţilor emişi de sursele fixe pe parcursul
buri, oxizi de azot, funingine, bioxid de dezvoltarea mintală şi creşterea copii- anului 2004 a constituit 17,369 mii tone,
sulf, compuşi ai plumbului, benz-α-pi- lor. Compuşii plumbului atacă sistemul inclusiv:
renă, aldehide şi metale grele. nervos central al omului, dereglează ● particule solide – 3,345 mii tone,
Să examinăm influenţa gazelor no- funcţiile organelor interne. Din cauza ● dioxid de sulf – 2,005 mii tone,
cive emise în atmosferă asupra organis- acestor compuşi suferă şi sistemul re- ● oxizi de azot – 3,184 mii tone,
mului omului. productiv al omului. ● oxid de carbon – 5,389 mii tone,
Oxidul de carbon (CO) este foarte În tabelul 1 prezentăm componen- ● altele – 3,446 mii tone.
otrăvitor. Acest gaz fixează hemoglo- ţa şi cantitatea emisiilor în atmosferă Datele prezentate nu sunt depline din
bina din sânge. Primele simptoame ale a substanţelor nocive, parvenite de la motivul că nu toţi agenţii economici au
intoxicării grave sunt durerile de cap şi arderea a 1000 l de combustibil în mo- prezentat rapoartele statistice.
ameţelile, ulterior persoana intoxicată toarele automobilelor: Controlul ecologic de stat al
Таbelul 1
Conţinutul substanţelor poluante în diverse tipuri de combustibil
Tipul Cantitatea Compuşii Metalele
СО Hidrocarburi NOx SO2 Aldehide Funingine
combustibilului combustibilului plumbului grele, g
Benzină etilată 1000 l 440 кg 46 кg 25 кg 2 кg 1,2 кg 380 g 0,01-1,7
Benzină neetilată 1000 l 440 кg 46 кg 25 кg 2 кg 1,2 кg 13 g 0,01-1,7
motorină 1000 l 47 кg 19 кg 41 кg 15 кg 34 кg 0,01-1,7 9 кg
Gaz lichefiat 1000 m3 90 кg 21 кg 25 кg 0,2 кg 1,9 кg lipsesc

îşi pierde cunoştinţa. Toxicitatea extre- Datele din tabelul 1 demonstrează, transportului auto.
mă a oxidului de carbon, lipsa culorii că este raţional de utilizat în calitate de Organele Inspectoratului Ecologic
şi mirosului de acest gaz, absorbţia combustibil pentru automobile gazul li- de Stat efectuează controlul sistematic
foarte slabă de către cărbunele activat chefiat, deoarece în comparaţie cu ben- al gazelor de eşapament a transportului
al măştii antigaz obişnuite – toate aces- zina, în atmosferă se elimină o cantitate auto la întreprinderi şi posturile vama-
tea transformă oxidul de carbon într-un mult mai mică de substanţe nocive. le la intrarea în ţară. Conform Hotărî-
gaz foarte periculos. În caz de intoxi- Numărul automobilelor în RM creş- rii Guvernului Republicii Moldova nr.
caţie cu acest gaz primul lucru, ce se te. În perioada anilor 2000-2004 numă- 1047 din 4 octombrie a. 2001, de 2 ori
recomandă este aerul liber şi curat. rul automobilelor a sporit cu 102722 pe an controlul ecologic urmează a se
Oxizii de azot ( NOx) cu excepţia unităţi, dintre care: autoturisme – cu efectua în comun cu Poliţia rutieră în
protoxidului de azot, sunt otrăvitori. 58120 de unităţi, autobuze şi micro- timpul reviziei tehnice a autotransportu-
Otrăvirea cu aceste gaze este pericu- buze – cu 18763 de unităţi. Numărul lui. Spre exemplu, în 2002 au fost veri-
loasă prin faptul că căile respiratoare autocamioanelor a crescut cu 25839 de ficate 19448 de automobile. Depăşiri ale
se irită slab şi simptoamele mai evi- unităţi iar numărul autovehiculelor cu normelor de toxicitate au fost depistate
dente şi grele (boli în piept, respiraţie destinaţie specială a scăzut cu 1479 de la 9,2 % automobile. În rezultatul con-
greoae ş. a.) vin mai târziu, abia peste unităţi. trolului au fost întocmite 212 procese-
câteva ore după ce a fost inspirat gazul. Evident că şi volumul consumului verbale şi s-a interzis ieşirea la linie a
În cazul otrăvirilor cronice se observă de combustibil care se utilizează în ţară 458 automobile.
dereglări ale funcţionării inimii, cata- creşte din an în an şi concomitent sporeş- În anul 2003 în cadrul operaţiunii
rul căilor respiratoare, tuse cu sânge şi te cota emisiilor poluante de la autovehi- „Aer curat” au fost verificate 6038 de
distrugerea dinţilor. Ca măsuri de pri- cule care constituie în medie circa 88 % automobile, motoarele cărora funcţio-
mă asistenţă medicală urgentă în caz din volumul sumar de poluanţi ai aerului nează cu benzină şi 1485 automobile
de otrăviri acute se utilizează laptele atmosferic. Mărimea calculată a emisiilor cu motoare diesel. S-au depistat depăşi-
proaspăt, care se bea din abundenţă, de la transportul auto a constituit în anul ri ale normativelor de toxicitate la 634
respiraţie artificială cu oxigen, prelu- 2004 circa 150 de mii de tone. Luînd în automobile ce funcţionează cu benzină
crarea căilor respiratoare cu camfor. consideraţie cele expuse mai sus putem şi la 170 automobile cu motoare diesel.

40 NR. 3 (21) IUNIE 2005


INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

eşapament al transportului auto la hota- nate dispun de instalaţii de purificare a


rele cu România şi Ucraina. aerului de particulele solide sau desfu-
După desfiinţarea posturilor ecolo- megătoare. Însă nici una dintre sursele
gice controlul ecologic instrumental al staţionare nu este utilată cu dispozitive
transportului auto se efectuează la între- de desulfurizare a gazelor sau cu sis-
prinderi. Şi, practic, nu sunt controlate teme de denitrificare a lor. În sectorul
autoturismele personale ale cetăţenilor, energetic principalele surse de poluare
care prevalează numai în mun. Chişi- la întreprinderi sunt cazanele de în-
nău cifrându-se la circa 230 de mii. călzire şi producere a energiei electri-
În centrele de diagnosticare şi tes- ce – de exemplu SA „ CET-1”, SA „
tare a automobilelor nu se efectuează CET-2”, etc. În industria de construcţii
controlul ecologic de stat, în pofida or- şi alimentară, în afară de aceste surse,
dinului comun nr.2/163 din 24.04.2004 există şi altele, cum ar fi:
al Ministerului Afacerilor Interne şi Mi- - sectoare de uscare a cărămidei,
nisterului Ecologiei şi Resurselor Natu- sistemul de pompare a cimentului ş. a.
rale referitor la efectuarea controlului ( SA „ Macon” etc.);
ecologic de stat în timpul desfăşurării - moara de făină calcaroasă, secţia
reviziei tehnice a automobilelor. Un de producere a cimentului ( SA „ Ci-
număr foarte mic de staţii de deservire ment”, or. Rezina);
Foto 2. Examinarea gazelor de eşapa- tehnică acordă atenţie reglării carbura- - luminatoare de ventilare a cuptoa-
ment la transportul auto la ÎCS „ RE toarelor în scopul minimalizării emisii- relor, secţiile de pregătire şi amestec a
mun. Chişinău” SA lor de oxidul de carbon (CO) şi practic componenţilor ( ÎS „ Fabrica de sticlă
nicăieri nu se reglementează emisiile de din Chişinău);
În rezultat au fost întocmite 211 proce- fum de la motoarele diesel. Nu întâm- - acumulatorul central de praf, ven-
se-verbale şoferilor, care au încălcat le- plător multe mijloace de transport auto tilarea încăperilor, linia de preparare a
gislaţia ecologică. din Moldova nu pot circula în Europa tutunului, aspiraţia amestecătoarelor de
În conformitate cu Legea nr.1515- de Vest din cauza că acolo funcţionează tutun, ( SA „ Tutun-CTC”).
XII din 16 iunie 1993 privind pro- programul Euro-3, care prevede micşo- Laboratorul ecologic central mai
tecţia mediului înconjurător şi Legea rarea emisiilor gazelor de eşapament ale mulţi ani ţine la control emisiile po-
nr. 1422-XIII din 17 decembrie 1997 autotransportului. luante de la sursele staţionare de po-
privind protecţia aerului atmosferic, Controlul ecologic de Stat al sur- luare de la principalele întreprinderi
vinovaţii urmează să achite amenzi şi selor staţionare de poluare aerului poluatoare a aerului din mun. Chişinău:
în timp de o săptămână sunt obligaţi să Circa 85 % din sursele staţionare SA „ Termocom”, sursele staţionare a
repare motoarele automobilelor, care de poluare a aerului atmosferic aparţin Departamentului Construcţiilor şi Dez-
ulterior sunt supuse unui control. sectorului energetic. Celelalte 15 % re- voltării Teritoriului, Ministerului Agri-
Normativele privind respectarea vin surselor de poluare din industria de culturii şi Industriei Alimentare, Mi-
toxicităţii şi fumegării gazelor de eşa- construcţii şi alimentară. Majoritatea nisterului Industriei. Totodată, au fost
pament sunt prezentate în standardele: întreprinderilor din categoriile menţio- controlate cazangeriile care lucrează
ГОСТ 17.2.2.03-87 şi ГОСТ 21393-75.
Aceste normative servesc ca îndrumar
pentru inspectorii ecologici şi şoferi.
Amplasarea Posturilor ecologice
pe teritoriul RM şi conlucrarea cu pos-
turile Poliţiei rutiere în anii 1997-2003
a contribuit esenţial la micşorarea volu-
mului emisiilor nocive de la transportul
auto. Monitoringul anual demonstrea-
ză, spre exemplu, că în 1998 numărul
automobilelor cu depăşiri ale normelor
de toxicitate şi fumegare atinge 26 %,
iar în 2003 9,2 % şi aceasta a avut loc
cu toate că a crescut simţitor numărul
automobilelor.
Pînă în 2003 practic la toate postu-
rile poliţiei rutiere concomitent se efec-
tua şi controlul ecologic al autotranspor-
tului. La momentul actual funcţionează
câteva posturi ecologice, care efectuea- Foto 3. Prelevarea probelor pentru determinarea concentraţiei de praf la fabrica
ză controlul instrumental al gazelor de de ciment din or. Rezina.

NR. 3 (21) IUNIE 2005 41


INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

tabelul 2
Numărul măsurărilor (analizelor) efectuate în anul 2004 de către laboratorul central al IES la sursele de poluare
staţionare ale întreprinderilor, inclusiv numărul depăşirilor ELA

Total\cu depăşiri

NOx\cu depăşiri

praf\cu depăşiri
nr Denumirea întreprinderii

butilacetat
uait-spirit
butanol

etanol
xilen

NH3
SO2

H 2S
CO
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 SA " Termocom" 740 360 360 10 10
2 SA " CET-1" 140 70 70
3 SA " CET-2" 480 240 240
4 SA " Macon-CMC" 295/10 69 69 62 95/10
5 SA " Tutun-CTC" 154/28 154/28
6 SA " Ciment" 760/10 240 240 280/10
7 SA " Moldcarton" 54 7 7 20 5 5 5 5
8 ÎS " Fabrica de sticlă din Chişinău" 360/50 130 130/10 40 160/40
9 SA" Avicola Rosso SL" 140 5 5 30 50 50
10 " Apă-Canal Chişinău" 35 35
11 SA" Ionel" 42 14 14 14
12 ÎM " Călăraş-Divin"SA 80 7 7 7 10 7 42

În total: 3380/98 1142 1142/10 119 808/88 5 57 50 5 42 5 5

cu gaze naturale, combustibil lichid şi S-a constatat că nivelul poluării La unele ingrediente (anhidrida sul-
combustibil solid. Nu toate cazangerii- atmosferei de la sursele de poluare furoasă, funinginea, oxid de vanadiu)
le care funcţionează cu combustibil so- SA „ CET-1” şi SA „ CET-2” în anii nivelul de poluare scade esenţial. Can-
lid sunt înzestrate cu desfumegătoare. 1995 – 2004 scade incontinuu (priviţi titatea anhidridei sulfuroase degajată în
S-a constatat că la cazangeriile din s. diagramele). Rezultatele analizelor de- aer de la sursele staţionare a SA „CET-
Cricova şi Vatra lipsesc autorizaţiile de monstrează că emisiile oxizilor de azot 1”, SA „CET-2” a scăzut în anul 2004
funcţionare. au scăzut la SA „CET – 1” de 1,76 ori, de 971 ori şi a oxidului de vanadiu de
Din tabelul 2 se vede că au fost de- la SA „CET –2” de 1,75 ori. Emisiile 27 ori, în comparaţie cu anul 1995.
pistate depăşiri la NOx în 10 cazuri, oxidului de carbon la CET-1 au scăzut Aceste scăderi esenţiale au loc datorită
praf – în 40 de cazuri („Fabrica de sticlă de 1,04 ori, la SA „CET –2” de 3,91 utilizării minimale a păcurei în calitate
din Chişinău”). Depăşiri ale concentra- ori. Acest lucru este cauzat de micşora- de combustibil şi folosirii în acest scop
ţiei prafului în aer au fost depistate şi rea cantităţii totale a combustibilului şi a gazului natural, care este un produs
la alte întreprinderi: SA „ MACON”, micşorarea cantităţii de păcură utilizate mult mai pur din punct de vedere eco-
SA „ Tutun-CTC”, SA „ Ciment”, or. de întreprinderile menţionate. La SA „ logic. SA „ CET-2” în a. 2004 a func-
Rezina. CET-1” s-au demontat câteva cazane. ţionat numai la gaze naturale.
În ultimii 10 ani se observă o tendinţă
de scădere a nivelului poluării aerului de
către sursele staţionare de poluare a în-
treprinderilor industriale mari, care este
condiţionată de scăderea volumului pro-
ducţiei. Din acest motiv poluatori a ae-
rului la momentul actual devin sursele
staţionare – întreprinderi particulare cu
volum de producere mai mic. Cu toate
că impactul lor asupra aerului este redus,
nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi,
deoarece numărul lor este mare şi creşte
stabil.
Considerăm necesar să atragem
atenţia cititorilor că după ce se elibe-
rează licenţa pentru funcţionare a unei
centrale termice, a unei secţii de prelu-
crare a lemnului etc. se stabilesc sursele
de emisii şi limitele de poluare pentru a
Foto 4. Controlul gazelor de coş la SA „ CET-2” or. Chişinău fi posibilă efectuarea monitorizării sis-

42 NR. 3 (21) IUNIE 2005


Diagramele emisiilor gazelor nocive de la SA “ CET- 1” şi SA “ CET- 2”, mun. Chişinău. INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

NR. 3 (21) IUNIE 2005 43


INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE

tematice. Toţi agenţii economici care continuare standardele vechi. nu dispun de un echipament complet
poluează bazinul aerian în rezultatul 2. Elaborarea şi implementarea adecvat pentru a asigura efectuarea sis-
activităţii lor trebuie să dispună de la- unui program de investiţii necesare să tematică şi completă a monitoringului
boratoare sau mini-laboratoare pentru ducă la instalarea în laboratoarele eco- surselor de poluare a aerului.
efectuarea controlului permanent al logice ale IES şi ale întreprinderilor a 3. Controlul emisiilor în aerul atmo-
emisiilor în aer. Însă doar cele mai mari unui utilaj de măsurare şi prelevare a sferic trebuie să fie revăzut în scopul de a
întreprinderi ( „CET-1”, „CET-2” , SA probelor performant care ar corespun- obţine rezultate cât mai complexe şi veri-
„ Ciment”şi altele) dispun de labora- de cerinţelor actuale. dice. Aceasta se referă la sursele staţiona-
toare completate cu utilaj mai modern 3. Pregătirea profesională a cadre- re de poluare şi la sursele mobile.
pentru efectuarea măsurărilor, iar mul- lor laboratoarelor ecologice, inclusiv şi 4. În scopul minimalizării impactu-
te întreprinderi mai mici nu dispun de reciclarea cadrelor peste hotare. lui negativ al transportului asupra aeru-
laboratoare ecologice. Din acest motiv Am dori să menţionăm că deocam- lui atmosferic, considerăm necesar de a
controlul efectuat de către Inspectora- dată în RM nu se duce evidenţa emisii- reveni la organizarea posturilor ecolo-
tul Ecologic de Stat are o importanţă lor în aer care au loc în sectorul agricol. gice de control în localităţile urbane şi
deosebită. Rezultatele acestor controa- De asemenea, nu sunt estimate emisiile pe drumuri, de a asigura lucrul efectiv
le unde se înregistrează cantităţile de în atmosferă ale unor substanţe toxice a acestor posturi în scopul trecerii la
poluanţi emise în aer servesc pentru cum ar fi metalele grele. Dintre sursele standardele europene pentru toate tipu-
stabilirea taxelor percepute de la agenţi mobile nu se iau în consideraţie trenu- rile de transport.
economici. În aşa mod, întreprinderile rile care funcţionează pe motorină şi 5. Este binevenită trecerea la folosirea
sunt nevoite să investească mijloace vehiculele care practic nu circulă pe gazului comprimat şi lichefiat în calitate
financiare în protecţia aerului pentru drumuri – maşini utilizate în construc- de combustibil pentru transportul auto.
menţinerea instalaţiilor de purificare ţii (excavatoare, macarale, buldozere 6. Una din cauzele poluării aerului
existente în stare de funcţionare. Spre etc.) şi tractoarele. atmosferic cu gaze nocive este şi indife-
regret, întreprinderile investesc faorte O problemă pentru Moldova ( care renţa populaţiei faţă de necesitatea veri-
puţine mijloace financiare pentru pro- are o climă uscată) este praful ce se ficării periodice a stării tehnice şi ecolo-
curarea instalaţiilor noi, performante. ridică pe drumurile neasfaltate. Peste gice a mijloacelor de transport auto.
Atragem atenţia la impactul negativ 5 mii km din drumuri ( urbane şi in- 7. În localităţile urbane este necesar
adus calităţii aerului de către gunoişti terurbane) nu sunt pavate. Traficul de de utilizat cât mai pe larg transportul
şi îndeosebi SEB-uri, unde în rezulta- pe aceste drumuri contribuie în mod electric (troleibuze, tramvaie), iar pe
tul fermentării anaerobe a nămolului la considerabil la mărirea concentraţiilor viitor şi electromobilele.
rampele de stocare şi lucrului suflan- de particule de diferite dimensiuni în
telor emisiile de gaze nocive în atmo- aer. Aceste particule suspendate conţin Bibliografie
sferă sunt destul de mari. Valorificarea mult plumb, benzo-α-pirină şi, posibil,
deşeurilor şi nămolurilor de la SEB-uri alţi componenţi cancerogeni emişi de 1. Gh. Duca, I. Stoleru, A. Teleuţă.
ar reduce substanţial aceste emisii. mijloacele de transport care circulă mai „ Starea factorilor de mediu din Repu-
ales prin localităţile urbane. blica Moldova”. Grafema-Libris, 2003
Încheiere. Rezolvarea problemelor susmen- 2. C. Bulimaga. „ Dauna cauzată me-
ţionate desigur va duce la reducerea diului de către rampa de depozitare a de-
Din cele expuse mai sus constatăm nivelului de poluare a aerului atmo- şeurilor menajere solide de la Ţinţăreni”.
că pentru a asigura o dezvoltare dura- sferic. Cu toate că societatea noastră Revista „ Mediul Ambiant” nr. 1, 2004.
bilă a societăţii în RM este necesar de se află într-o perioadă de tranziţie şi ne 3. C. Bulimaga. „Studierea impac-
a proteja aerul atmosferic de impactul confruntăm cu multe greutăţi de ordin tului staţiei de epurare biologică a ape-
advers provocat de către sursele sta- economic, aceste probleme necesită să lor uzate asupra atmosferei”. Revista „
ţionare şi mobile de poluare a aerului. fie soluţionate cât mai urgent. Mediul Ambiant” nr. 2, 2004.
Implementarea unui Program de moni- 4. Instrucţiuni privind exploatarea
toring a surselor de poluare aerului la Concluzii gazoanalizatoarelor şi fumometrelor.
nivel naţional ar trebui să înceapă odată Kiev, 1989; Moscova, 1992.
cu rezolvarea unor probleme şi anume: 1. Este necesar de elaborat şi apro-
1. Ajustarea legislaţiei ecologice bat un nou set de standarde care să
privind protecţia aerului atmosferic devină baza asigurării aplicării stan-
la normele şi standardele europene, dardelor în viitorul cel mai apropiat.
deoarece la momentul actual procesul Standardele trebuie să fie compatibile
stabilirii unor standarde noi nu are o cu cele în vigoare în ţările, membre ale
orientaţie clar definită ( diferiţi exper- UE, şi trebuie să satisfacă protocoalele
ţi se documentează din diferite surse). Convenţiei privind poluarea transfron-
Aceasta duce la tărăgănarea distribui- talieră a aerului la distanţe lungi.
rii noilor standarde instituţiilor stata- 2. La momentul actual laboratoare-
le, agenţiilor economici, persoanelor le ecologice ale Inspectoratului Ecolo-
fizice. Din acest motiv se utilizează în gic de Stat cât şi cele departamentale

44 NR. 3 (21) IUNIE 2005