Sunteți pe pagina 1din 38

Subiecte pentru examenul de psihiatrie (reozlvate):

1. Definitia psihicului.
= un concept fundamental care desemneaz o lume proprie, un nivel autonom de dezvoltare a
fiinei in raport cu mediul inconjurator.
este un concept biologic i social ce cuprinde totalitatea vieii contiente a unui individ, a
proceselor, activitilor i nsuirilor psihice aflate ntr-un echilibru dinamic adaptativ ce realizeaz
starea de psiho-stazie,
este o funcie teleologic care are scopul de a orienta organismul (de a-l lega simbolic) de un mediu
(cu elementele sale)favorabil i de a-l ndeprta de condiii nefavorabile, periculoase
form superioar a existenei biologice i sociale i a vieii de relaie, are un scop precis: integrarea
adaptativ a omului la mediu.


2. Definitia senzatiei.
= imiagini subiective ale lumii obiective,
= acte psihice elementare monomodale adica realizeaza imaginea singulara a unei insusiri a
obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare,
= se datoreaza actiunii obiectelor si feneomenelor asupra organelor de simt,
= evidentiaza proprietetile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare,
miros, gust),
= reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor.
3. Definirea perceptiei si tulburarile ei (enumerare).
sunt procese senzoriale elementare
multimodale: - reflecta, nsusiri multiple ale obiectelor lumii externe
redau realitatea obiectiva n imagini de ansamblu
are un nalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiai obiect, n momente diferite i n
condiii diferite i putem releva nsuiri fizice diferite.
se desfoara n anumite limite spaiale i ntr-un anumit interval, percepia realiznd astfel
nu numai imaginea ansamblului nsuirilor, ci i a raporturilor spaio-temporale
Enumerare tulburari:
= cantitative: Hiperestezia (cenestopatii), Hipoestezia,
= calitative: Iluzii, Halucinatii, Agnozii.
4. Definitia iluziei tulburari si tipuri (enumerare), clasificare.
- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui
analizator)
- percepia fals cu obiect
- H. Ey: iluzia este, o eroare cognitiva sau perceptiva
Clasificare: Fiziologica si Patologica
Iluzii patologice exteroceptive
1. vizuale
2. auditive
3. olfactive
4. gustative
Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
Iluzii patologice proprioceptive
Tulburari:
Vizuale

- Metamorfopsii
- Macropsii
- Micropsii
- Dismorfofobia
- Callopsia
- Porropsii
- Pareidolii
- Falsele ne/recunoasteri (sdr. Capgras, sdr. Fregoli)
Auditive - perceptia deliranta
Gustative, olgactive
- Parosmii
Tactile
- Cenestopatii.
5. Definirea halucinatiilor.
def = percepii false, fr obiect de perceput (H Ey)
Pot fi fiziologice:
- hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului),
- hipnapompice (la trezire); la normali i n narcolepsie
In functie de modul de manifestare si gradul de convingere:
I. functionale (=perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui
excitant real),
II. Halucinozele (1. halucinatii ce se simt critic, 2. psihoze delirant-halucinatorii,
III. Halucinatii psiho-senzoriale,
IV. Hslucinatii psihice (pseudeohalucinatii), psiho-senzoriale, psihice,
6. Caracteristicile generale ale halucinatiilor.
Halucinatii psiho-senzoriale:
a)- absena obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -crede ca intr-un adevar
indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas,
papile,gustative,tegumente - sunt percepute prin - modalitile senzoriale obinuite
(ex. halucinaii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- cile senzoriale normale (halucinaii auditive, vizuale, gustative, olfactive)
Halucinatii psihici (pseudeohalucinatii)
a) -absena obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile
gustative,tegumente( are senzorialitate) adica bolnavul le situeaz n creierul" su sau n interiorul
su" fra a le recunoate o proiecie spaial extern adica stimulii nu sunt perceputi pe caile
fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza
perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu ochii mintii).
d) - automatism i exogenitate( xenopatice) caracterul lor de strin" i impus eului de cineva din
afar senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana (de
exemplu prin telepatie) fenomen denumit ca xenopatie, influenta sau automatism senzorial


7. Sindromul Kandinski-Clerambault.
= (pseudohalucinatii + delirul de influenta) din schizofrenie.
-o varianta particulara o reprezinta sindromul de triplu automatism mental (Clerambault):
-automatism senzorial impunerea perceptiilor sub forma de pseudohalucinatii
-automatism mental impunerea gandurilor
-automatism motor impunerea si dirijarea miscarilor

Schematic elementele S.K.-C. pot fi incadrate in una din cele trei forme ale automatismului
ideo-verbal (sau asociativ), senzorial-senzitiv, si motor (sau kinestezic). Automatismul ideo-verbal ar
fi aspectul cel mai important al sindromului, dupa Clerambault. Aici se incadreaza o serie de
tulburari ale gindirii si limbajului interior, ca enuntarea si comentarea actelor si gesturilor
bolnavului, ecoul gindirii si al lecturii, sentimentul de ghicire a gindurilor, furtul gindirii, influenta
exterioara (xenopatica), instrainarea gindirii proprii si prezenta gindurilor impuse din afara. Pot sa
apara izbucniri necontrolate, inluntare, de idei, de ginduri, traite de subiect cu detasare, alcatuind
mentismul xenopatic. In acest sindrom sint cuprinse si pseudohalucinatiile descrise de Kandinski
(1881). Automatismul senzorial si senzitiv este constituit din date false extero-intero- sau
propriocep-tive, o adevarata parazitare a perceptiei normale (imagini colorate, mirosuri gretoase,
gusturi bizare, senzatii tactile de iri-tatie sau prurit, tulburari cenestezice, de tipul paresteziilor,
algiilor, spasmelor etc. (H. Ey). Automatismul psiho-motor se refera la asa-zisele halucinatii psiho-
motrice (descrise de Seglas) sau pseudohalucinatii motorii si verbo-motorii, in care apare senzatia
de miscare, impusa, fortata (la muschii fetei, gitului, membrelor) si de articulatie verbala fortata (la
nivelul limbii, buzelor, laringelui, toracelui). S.K.-C. ar fi insotit de delirul de influenta (dupa
Snejnevski), de amintiri pseudo-halu ci maiorii si de tranzitivism. Cel mai adesea, el apare in
schizofrenie, in psihozele delirante cronice, psihoze de inlutie, psihoze senile.

8. Definitia atentiei, tulburari ale atentiei (enumerare).
-este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat, spontan sau voluntar,
asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra propriilor sale idei, reprezentri
sau activiti.
Din multitudinea informaiilor senzoriale (ordonndu-le i ierarhizndu-le), atenia-(realizeaza starea
de trezie-arouse- veghea,) selecteaz o cantitate relativ redus de excitani.
- atenia are un rol deosebit, de important n procesul de orientare i adaptare n realitate, ca o
participare activ a individului la mediul su de via
Tulburari:
V. Cantitative: - hiperprosexii
- hipoprosexii
- aprosexii
II. Calitative: - paraprosexii
In cadrul tulburarilor atentiei intra si: distractibilitatea si iatentia selectiva

9. Definitia memoriei. Tulburari ale memoriei (enumerare).
- proces psihic al orientrii retrospective realizat prin
- fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din
ARN
- pstrare -conservare- in reprezentari ,
- recunoastere
- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul
forei cognitive a insului.
-memorare - implic i aspecte incontiente i automatizate

Tulburari ale memeoriei (dismnezii) : 1. Cantitative
- Hipermnezia
- Hipomnezia
- Amnezia
2. Tulburari predominant calitative (paramnezii)
- Tulburari ale sintezei mnezice imediate iluziile
de memorie
- Allomneziile sauTulburrile rememorrii trecutului

10. Definitia memoriei. Legile memoriei.
- proces psihic al orientrii retrospective realizat prin
- fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din
ARN
- pstrare -conservare- in reprezentari ,
- recunoastere
- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul
forei cognitive a insului.

Legile memoriei:
-1 -Legea disolutie memoriei - conform creia disoluia ce realizeaz amnezia merge ntotdeauna de
la complex la mai simplu. - explicat de J. Delay
-ordinea uitarii -numele proprii,
- numelor comune,
- adjective,
-2-legea regresiunii memoriei' - verbele.
- descrisa de Th. Ribot
- conform creia uitarea se ntinde att de la prezent spre trecut, ct i de la complicat la simplu,.
de la inconstant la constant, de la neobinuit la automatizat ;
Ordinea uitarii -evenimentele - recente
- vechi
- afectele
- obinuinele simple i profund nrdcinate
* ordinea deteriorrii limbajului (este invers fa de evoluia natural a limbajului sub aspect
ontogenetic i social istoric)
-limbajul raional
- limbajul emoional,(exclamaiile, injuriile, interjeciile fiind mai bine reinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar n cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional
decit cele indiferente

11. Definitia memoriei. Tipuri de memorie.
- proces psihic al orientrii retrospective realizat prin
- fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din
ARN
- pstrare -conservare- in reprezentari ,
- recunoastere
- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul
forei cognitive a insului.

Tipuri de memorie:
Psihopatologia distinge o
-memorie imediat de scurta durata- n care reproducerea sau recunoaterea unui material
perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recent reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de ore,zile,
de la prezentarea lui.
- memoria nderprtat reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de
citeva luni de la prezentarea lui.
-memoria evenimentelor ndeprtate se refer reproducerea sau recunoaterea evenimentelor
trite de la nceputul vieii pn n perioada prezent.

12. Definitia memoriei. Amnezia.
- proces psihic al orientrii retrospective realizat prin
- fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din
ARN
- pstrare -conservare- in reprezentari ,
- recunoastere
- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul
forei cognitive a insului.
-memorare - implic i aspecte incontiente i automatizate

Amnezia:
Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie
imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).
Clasificare in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant
Amnezii anterograde incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice spre
prezent (=si amnezii de fixare), cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
Amnezii retrograde(de evocare) incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate(normal)
anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
Amnezii ante -retro -grade- alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fixarea
noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.
Amnezia anterograde: -se ntlnete n :
-stri de confuzie mental,
-sindrom Korsakov de etiologie alcoolic, infecioas traumatic,
- presbiofrenie,
- psihoz maniaco-depresiv,
- stri reactive, stri nevrotice ,reacii psihogene
-sindromul amnestic, cand incapacitatea fixarii informatiilor determina aparitia unor goluri in
memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii,; pacientul avand tendinta de a
umple aceste goluri cu evenimente imaginare.
Tipuri de amnezii retrograde:
-amnezii lacunare selective incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile; au
intotdeauna determinism psihogen (de exemplu amnezia disociativa)
-amnezii lacunare globale pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare la propria
identitate (aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla, avand de cele mai multe ori
semnificatia unei tulburari disociative)
Amneziile antero-retro -grade- se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi
progresive a amintirilor dinspre prezent spre trecut (informatiile recente sunt uitate mai devreme,
cele indepartate putand fi evocate un timp mai indelungat)

13. Definitia imaginatiei.
proces psihic de * prelucrare, a - reprezentarilor ant.formate in scopul unei noi-imagini
* transformare, - ideilor
* sintetizare - idei
* forme ale imaginatiei:
- neintentionata sau pasiva cuprinde visul,reveria
- intentionata sau activa cuprinde imaginatia reproductiva, visul de perspectiva,creatoare
14. Definitia gandirii. Operatiile gandirii (enumerare).
Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se
deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului
majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

Operatiile gindirii: 1. Analiza : diferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelor prin desfacerea lor
mental ,n prile componente
2. Sinteza : asamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale
obiectelor/fenomenelor ntr-un tot unitar
3. Comparatia : evideniaza asemnrile i deosebirile dintre obiectele i
fenomenele analizate
4. Abstractia : desprinderea unei laturi sau nsuiri concomitent ignorndu-le pe
celelalte, se nrudete cu ANALIZA
5. Concretizarea : parcurge calea invers de la abstract la concret, la obiecte sau
fenomene n toat varietatea trsturilor sale caracteristice
6. Generalizarea : repartizarea unui obiect la o categorie pe baza unor elemente
comune i eseniale

15. Definitia gandirii. Tulburarile gandirii (enumerare).
Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se
deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului
majoritii indivizilor la noiunea de realitate.
Tulburarile gindirii (enumerare) :
I-Tulburri de ritm i coeren
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
-B-ncetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
- C- coerenta gandirii
II-Tulburri de coninut
(Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, i
- idei delirante

16. Definitia gandirii. Tulburari de coerenta (enumerare).
Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se
deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului
majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

Tulburari de coerenta:
Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar exprimarea
verbala are continut si este inteligibila
-denumite generic incoerenta
-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
-se realizeaza prin:
- relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
- slabirea asociatiilor
- pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential
-constient de punctul de plecare tema dar nu o sustine
-discurs care prin divagatii, detalii inutile,intirzie atingerea concluziilor
-raspunsul la intrebare e in legatura oblica cu intrebarea (ziaristii)
2-tangentialitate,=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita
-indepartarea de tema urmarita fara a se intoarce la ea si nu isi mai aminteste tema
-raspunsul la intrebare nu are nici o legatura cu intrebarea (politicienii)
3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii
4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii
- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logica
5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare,
-exprimarea verbala devine fara continut inteligibil,prin folosirea
- propozitiilor (incorecte gramatical,incomplete,neterminate)
-cuvintelor particulare
-apare in t. mintale organice,t. de constiinta,dementa, schizofrenie
-are 2 forme
a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,
uneori cu tendinta la rima,
-un monolog greu inteligibil,nu exista mesaj, comunicare
- traducere etimologica a latinescului verbigerare" care nseamn
a trncni", a sporovi".
exemplu : acas, mn,vac, atom, gsc, moac
-apare in schizofrenia hebefrenica,veche netratata
b)-salata de cuvinte- forma maxima a incoorentei caracterizata prin aceea ca bolnavul, -
exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate
ex. urmtoarea expresie verbal a unui bolnav (de schizofrenie) :
iepure-vnt-fereastr-bou, duce-vnt-culis-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !" -
apare in schizofrenie ,stari maniacale
6.-psitacism -culmea incoerentei
-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
-apare in oligofrenii,demente profunde
7-asonanta-secventa de G,L- stimulata de sunetele cuvintului precedent
-in care asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor
8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9-perseverarea-repetare persistenta si inadecvata de ginduri,idei,cuvinte raspunsuri de la prima
intrebare si de la urmatoarele intrebari
-apare in delirium , si tulburari mentale organice
10-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
-comunicare verbala este ritmata ,determina . personalizarea limbajului
Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului
Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului
Sd.ecopatic
Sd.PEMA PALILALIE,
ECOLALIE,
MUTISM,
AMIMIE


17. Definitia gandirii. Fuga de idei.
Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se
deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului
majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

- fuga de idei =ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de
idei,amintiri,imagini
* forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei, desi
-asociaiile se fac la ntrnplare, dup aspecte superficiale, dup asonant, rim,contraste facile
-frecvent se pierde firul principal al ideilor
* forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
incoerenta a G
-se ntinete n-sindroamele maniacale
-strile de excitaie psihomotorie din schizofrenie, din paralizia general progresiv (frecvent la
debut),
-strile de ebrietate i n general n intoxicaiile uoare.
- poate fi ntlnit i n - strile nevrotice, n strile de oboseal marcat i de
surmenaj

18. Definiti ideia prevalenta. Caracteristici.
- ideea prevalent. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo
de granitele ratiunii
Caracteristici: 1 - neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 - pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 - prevalenta psihismului insului
4 - orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 - sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul
ideativ al insului )
6 - nu-i recunoaste caracterul patologic
7 - intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendina la dezvoltare i
nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur
8 - este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu
personalitatii sale si are potential delirant )
stari reactive de intensitate psihotica
- apar in - epilepsie
- alcoolism

19. Definiti ideia deliranta. Caracteristici.
- idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiintei
Definitie:
- dupa-H. Ey, -cuprinde - credine i concepii prin care se exprim coninutul ideativ delirant
- fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma.
- dupa Predescu -judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i modific
n sensul
lor patologic concepia despre lume i comportamentul bolnavului.
-reprezinta detasarea de taramul normalitatii,este marca psihozei-
Caracteristici:
1 neconforma cu:
- realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o exprima
deformat
- experienta anterioara
- credintele grupului careia ii apartine
2 polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3 - ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 - insotita de comportament delirant
5 - impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6 - pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila cu
existenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7 - neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8 - evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(sprede delirium - aiurare -in care exista tulburata
luciditatea constiintei.
9 - aspectul interpretativ al id.delirante

20. Definitia limbajului. Tulburari ale limbajului oral (clasificare).
=este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii
verbale, noionale, specific umane.
= aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ;
= este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962). - limb
care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu ajutorul crora se
realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.
Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern

Tulburari ale limbajului oral:
* sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima
* sistematizate n trei mari categorii
A-Dislogii sau tulburri -mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de
form i coninut ale gndirii i evolueaz fr modificri
- ale funciei de comunicare a limbajului(=disfazii)
-ale aparatului logomotor(.=dislalii)
B-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
C-Dislalii snt tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de modificri de
intensitate patologic ale funciilor aparatului logomotor.

21. Definitia limbajului. Disfaziile (definitie). (nu sint sigur daca am inteles corect ce scrie la disfazii) ?
=este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii
verbale, noionale, specific umane.
= aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ;
= este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962). - limb
care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu ajutorul crora se
realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.
Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern

Disfaziile:
= tulburrii ale functiei de comunicare a limbajului, prin neintelegerea cuvintului vorbit ,scris,
- In aprecierea unei difazii trebuie avut ntotdeauna n vedere eliminarea unei stri psihotice, a
unei stri demeniale sau de nedezvoltare cognitiv.
-apar in leziuni cerebrale
- circumscrise
- unilaterale

* Disfazii, sinonime afaziilor,
reprezentate de:
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.

22. Definitia comportamentului.
Comportamentul este un ansamblu de reacii obiectiv observabile pe care un organism
echipat cu sistem nervos le execut ca rspuns la stimulrile mediului obiectiv observabile,
orice comportament poate fi descris n termeni de stimuli i rspunsuri sau de excitaie
i reacie.

23. Definitia activitatii. Tipuri de activitati.
Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern
i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Tipuri de activitati:
Involuntare: cand nu exista un plan bine constituit sau organizat,
activitatiile se desfoar fr participarea activ a voinei (clipitul, nghiitul, ticul etc.)
Voluntare: activitatiile sunt n permanen dirijate, sub controlul voinei (traversarea strzii,
salutul unei persoane cunoscute etc.)
Postvoluntare: acte automatizate n urma exercitrii ndelungate, stereotipe (mersul,
scrisul, dansul, patinajul etc.)

24. Definitia activitatii. Semnele comportamentului expresiv (enumerare).
Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i
tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Semnele comportamentului expresiv (enumerare).
COMUNICAREA VERBALA v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I INUTA
II Privirea
III MIMICA -Modificri cantitative -> - Hipermimi
- Hipomimi
- Amimii
- Parimimiiile
-Modificri calitative: - 1- mimica de mprumut
2 - ecomimia
3 - hemimimia
4 - neomimia
5 - jargonomimia

25. Definitia activitatii. Enumerarea tulburarilor modificarii mimicii.
Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i
tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Enumerarea tulburarilor modificarii mimicii.
Modificri cantitative
Hipermimi
=exagerarea mobilitatii si expresivitatii mimice
a)Localizate (polarizate):
- concordanta ideo-afectiv-cu
- extazul la mistici;
- preocuparile delirante- halucinanatori
deliranti;
- teatralismul la isterici;
- neconcordanta ideo- afectiv =mimic
compensatorie.
- mimica pseudoironica - psihastenicilor
-mimica dezinvolta la timizi
b)Generalizate maniacali
Hipomimii
=diminuarea mobilitatii si expresivitatii mimice
-apare in melancolie,starii de inhibitie psihomotorie,sd.de impreganatie neuroleptica
Amimia=imobilitatea mimica
-apare in starii confuzionale-stupoare
-oligofrenii,demente-sd.PEMA
-PGP-mimica aplatizata , faciesul laminat (masca paralitic prin hipotonia musculaturii
faciale realizndu - se o aplatizare a expresiei faciale).

Modificri calitative Parmimiiile
- Fac parte din parakinczii,
- exprima pervertirea expresie mimice
- tipuri de paramimii:
1-mimica de mprumut
- expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei.
- semn al supraestimrii, mitomanie, isterie;
2 -ecomimia
=imitarea mimicii interlocutorului
-caracteristica - sugestibilitii din
catatonie,
- demenele profunde;
- oligofrenii
3 - hemimimia - persistena unilateral
a unei expresii mimice;
-ex:rade stramb
4-neomimia. =mimica bizar similara neologismelor din vorbire
5- jargonomimia = multiple expresii mimice bizare, neinteligibile


26. Definitia activitatii. Tulburarile motricitatii (enumerare).
Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern
i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Tulburarile motricitatii (enumerare).
- Hipokinezia,
- Akinezia,
- Hiperkinezia-agitatia psihomotorie,
- Parakineziile - parmimiiile
- manierisme,
- bizarerii,
- sterotipii
- ticurile

27. Agitatia psihomotorie. Definitie, simptome, sindrom.
= excitatei psihomotorie extrem
= o manifestare dramatica in care coordonarea motorie este absenta / incoerenta
= expresie motorie mai mult sau mai puin tulburat, dezordonat, ieit de sub controlul voluntar
printr-o stare afectiv particular, stare halucinatorie delirant, destructurarea n diverse grade a
contiinei,
-o urgenta psihiatrica
- ca simptom poate fi intalnita in impregnatia NL manifestata prin:
- akatisie = imposibilitatea de a sta linistit intr-o pozitie (pe scaun,in pat,in ortostatism)
- tasikinezie = tendinta de a se deplasa continuu
- ca sindrom poate fi expresia unei
- afectiuni organice:
-infectioase cerebrale:encefalita,meningoencefalita
-toxice :- intox.cu CO,beladona,hasis,LSD
- alcoolism-ag.psm-pe fond confuziv
- aport excesiv medicamentos-AD Tri,cortizon.
-vasculare-dementa,hemoragii subarahnoidiene
-tumori cerebrale
-sechele traumatice
-neurologice:convulsii,Park.,coree ac.cr.
-afectiuni psihice de intensitate nevrotica,psihopatica.psihotica
Ex -In psihopatia histrionic = agitaia reactiv poate lua forma unui comportament teatral,
hiperexpresiv, dezordonat, care exprim o stare de iritare i de nemulumire, dar i n fel de refuz al
cooperrii i colaborrii cu terapeutul (pacientul se zbate, i rupe hainele, arunc, se d cu capul de
perei, etc.).

28. Definitia vointei. Tipuri de vointa.
* Funcie a psihicului orientat spre atragerea unor scopuri propuse contient, pentru a cror
realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea i
-organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la o activitate social se face prin nvingerea unor obstacole i prin
mobilizarea resurselor psihologice i morale ale individului.
Voina necesit 2 condiii (Piaget):
conflict ntre dou tendine (o singur tendin nu genereaz un act voluntar)
o tendin cedeaz n faa celeilalte datorit inegalitii lor
Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei deliberat i
subordonarea ei controlului raional.

Tipuri de vointa:
Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de aciune, de depire a obstacolelor)
Voin: - negativ, -defensiv -inhibitorie a :
- pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile
29. Definitia afectivitatii. Clasificare tulburarilor afective (enumerare).
= este procesul psihic cel mai legat de personalitate
= inglobeaza * stari afective elementare ,normale
- dispozitiile
- emotiile
- afectele
* stari afective elaborate, catatimice
- sentimentele
- pasiunile
Clasificare tulburarilor afective (enumerare)
Tulburari cantitative
1 - hipotimia,
- atimia
=athymhormia=indiferentism
afectiv=apatie
2- Hipertimiile
- depresia, - euforia
- anestezia psihica
dureroasa
- raptus melancolic
- anxietate
3-forme mixte(h+H):
-labilitate afectiva
- incontinenta afectiva,
- disforie
Tulburari calitative (paratimiile)
- inversiune afectiva,
- ambivalenta afectiva


30. Depresia. Definitie, simptome, sindrom.
1. Hipertimie negativa, depresia = diminuarea patologic a pragului dispoziional
- Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o
ideatie restransa cu caracter micromanic
- Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
- Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
- Lentoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la
prevalenta la deliranta uneori ,si idei de suicid
- Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori
neliniste sau explozii motorii raptusul depresiv
-Clinic se mai remarca:
-atitudine depresiva caracteristica
-incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
-senzatie de lipsa de energie
-pierderea interesului si a placerii
-insomnie sau hipersomnie
-inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
-acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila

31. Anxietatea (definitie).
Definitie: teama fara obiect, ( teama cu obiect=fobie)
resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent;
are un caracter predominant anticipativ este mai mult gandita decat traita
Clinic se manifesta prin
-pe plan comportamental neliniste psiho-motorie
-pe plan somatic simptomele somatice ale anxietatii
(hiperactivitatea sistemului nervos simpatic):
-simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
-simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
-simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
-simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase
-simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
-simptome generale: transpiratii, senzatie de rau general
-pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
Exemplu tulburarile anxioase

32. Definitia constiintei.
-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(contien)
- prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-
senzoriale
-realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective
-putnd oferii un rspuns comportamental adecvat
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.
(H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers,
1933)

33. Definitia constiintei. Tulburarile constiintei (enumerare).
-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(contien)
- prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-
senzoriale
-realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective
-putnd oferii un rspuns comportamental adecvat
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.
(H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers,
1933)
Tulburarile constiintei (enumerare).
- cantitative
* alterarea - strii de veghe,
- substratului neurofiziologic al ateniei, percepiei,
- calitative
* alterarea - psihopatologic a cmpului",
- coninutului contiinei

34. Definitia constiintei. Enumerati tulburarile cantitative ale constiintei.
-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(contien)
- prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-
senzoriale
-realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective
-putnd oferii un rspuns comportamental adecvat
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.
(H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers,
1933)

Tulburarile cantitative ale constiintei (enumerare)
Criteriul:- vigilitatea = starea veghe
starea veghe se carterizeaza prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
-claritate =actele ideo motorii sunt distincte si orientate corect
= Ey (1970) capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de
propria sa subiectivitate.
-luciditate = orientare -oportun si adecvat la realitate controlul ratiunii
- sub controlul ratiunii
Reprezint- dezagregarea cmpului contiinei (contiina la un moment dat)
- latena funciilor de cunoatere
Reprezentate de: - obtuzie
- hebetudine
- torpoare
- obnubilare
- stupor
- sopor
- coma

35. Definitia constiintei. Enumerati tulburarile calitative ale constiintei.
-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(contien)
- prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-
senzoriale
-realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective
-putnd oferii un rspuns comportamental adecvat
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.
(H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers,
1933)
tulburarile calitative ale constiintei (enumerare)
Criteriul: adecvarea insului la realitate
Reprezentate :
Delirium v.Tulb.ment.org
Starea oneiroid
Starea amentiv
Starea crepuscular


36. Delirium. Criteriile Jasper.
Delirul:
Tulburare de contiin ce se caracterizeaz prin dezorientare n spaiu, n timp cu pstrarea
orientrii n personalitate. Apar tulburri masive de percepie sub forma de halucinaii vizuale,
iluzii, pareidolii, fragmente de idei delirante absurde. Bolnavul vede figuri de draci, erpi, pisici
cini. Sunt agitai cu manifestri motorii marcate.
A) Abortiv
B) Cu caracter profesional.
C) Musitant

Criteriile Jasper
ndeprtarea de lumea real (= obnubilare)
dezorientare temporo-spatial
incoerent
amnezia episodului
+/ halucinatii vizuale si delir
+/ manifestri vegetative (febr)

37. Ideia deliranta vs delirium.
= sd oniric = sd axial acut = sd psihorganic acut
= encefalopatie(toxic sau metabolic)
Delirul prezinta doua aspecte : ideea deliranta (idei delirante) si starea deliranta.
Ideea deliranta Deliurium
Ideea deliranta are un caracter ferm, este
profund implantata in constiinta individului
si nu suporta nici un fel de
contraargument;

Starea deliranta este o veritabila stare
morbida generala si poate fi acuta sau
cronica, trecatoare sau durabila.

- credine i concepii prin care se exprim
coninutul ideativ delirant
- fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma.
Se prezinta ca o tulburare intelectuala, ca o forma
particulara de dezordine a gindirii;
judecile i raionamentele care reflect n mod
eronat realitatea i modific n sensul
lor patologic concepia despre lume i
comportamentul bolnavului
Un fenomen psihopatologic primar
- ferma sustinuta nu neaparat argumentata

Este o forma de interpretare rasturnata a realitatii
Este expresia unei rupturi a raporturilor dintre
persoana si realitate
Este o alterare a judecatii logice
Este o convingere ferma ptr. Individ

-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei aiurare -in care exista tulburata luciditatea


38. Definiti personalitatea.

Ansamblu unitar non - repetitiv al nsuirilor psihologice caracteristice i stabile care definesc un
individ anume i modalitile sale de comportament (Roca, 1972)
Este rezultanta unui proces genetic, n cursul cruia, pe postamentul T (particularit. nnscute de
reactivit. neurofiziol., dispoziie holotimic) se constr. C (dobnd.)
Perosnalitatea este o structura dinamic a sistemelor psihice i individ. care permit i determin
adaptarea individului la realit sa sociala (Allport).
Personalitatea organiz. unitar dinamic a celor mai reprezentative trst. ale individului plenar
dezvoltat i integrat (Pamfil, Ogodescu, 1976).
- Personalitatea ca structura longitudinala combina aptitudinile afectiv - cognitiv - praxice in doua
notiuni
- temperamentul (ca un dat innascut) si
- caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie).

39. Sindromologia personalitatii.

1.sindromul psihopatic;
2.sindromul nevrotic;
3.sindromul psihotic;
4.sindromul de deteriorare psihopatoid;
5.sindromul demenial i oligofren
--
1.sindromul psihopatic; se caracterizeaz prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate ns ntr-
un caracter dizarmonic.
Dizarmonia este dat n fiecare tip de psihopatie de o anumit trstur de caracter;
2.sindromul nevrotic; se caracterizeaz printr-un conflict interior
nerezolvat care determin suferin psihic i corporal.
-Este adesea mascat i suport toate explorrile inutile
3.sindromul psihotic: autentic este prezent in psihozele endogene
(schizofrenia, psihoza maniaco-depresiv, paranoia,parafrenia ).
- presupune delirul sau delirul i halucinaia, adic o deformare grav
calitativ a realitii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii.
4.sindromul de deteriorare psihopatoid; se caracterizeaz printr-un declin intelectual.
Se numete i sindrom axial (Hoche) pentru c scad performanele de
atenie, percepie, memorie, imaginaie, judecat, scade capacitatea de control afectiv, crete
impulsivitatea, irascibilitatea, scade n general nivelul social, capacitatea de lupt i prefigureaz
sindromul demenial.
5.sindromul demenial reprezint deteriorarea extrem a persoanei, o
coborre n sindromul axial ctre limita de jos, adic se coboar de la inteligen la absurd, la
animalizare.
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare este de trei grade:
-cel mai uor este intelectul limit i debilitatea mintal, n care subiectul din coala obinuit sau
special reuete s se integreze la periferia societii sau a profesiilor, reuete s-i fac familie, s
aib copii.



40. Definiti constiinta. Enumerati sindroamele constiintei.
Constiinta este un atribut definitoriu al umanitatii, cea mai evoluata forma de reflectare psihica a
lumii obiective, caracterizata prin rationalitate si aprehensiunea propriei identitati a individului. Prin
urmare, constiinta desemneaza activitatea psihica rationala, insotita permanent de aperceptia
Eului, ca agent unic, indivizibil si inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987).
Constiinta individuala reprezinta reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, avand note de
unicitate si irepetabilitate.

Sindromologia contiinei are 11 niveluri, pornind de la com la luciditate:
1.amenial,
2.oniric,
3.oneiroid-crepuscular,
4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv 7.exaltat,
8.emoionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / suprat.

41. Sindromul neuroastenic.
Simptomatologia are la baz tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.
Astenia psihic i fizic este resimit ca o stare permanent de oboseal n absena oricrui efort
sau imediat dup nceputul unei activiti fizice sau intelectuale.
Cefaleea se manifest sub form de durere n casc, ca o apsare la suprafaa scalpului sau n
regiunea cervical.
Insomniile apar fie sub forma insomniilor vesperale cu trezire tardiv i lipsa efectului reparator al
somnului. n general, somnul este superficial.
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia i hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea i hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensiti diferite.
- Sindromul neurastenic -este nespecific i
- este ntlnit n - nevroze,
- n intoxicaii i infecii, att n perioadele de debut sau de convalescen,
- n bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- n boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-n afecunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroz n plci, etc.
- n perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, strile afective bipolare sau monopolare).

42. Sindromul anxios.
-cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
-fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
Kaplan=sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica
Anxxietate raspuns emotional neplacut la o amenintare Frica
-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta
Anxietatea normala - raspuns- adecvat fata de stimului amenintatori
-patologica - -inadecvat
Anxietatea angoasa
- corespunde n special, tririi psihice, corespunde componentei somatice cu
senzaia de
sentimentului nedefinit de insecuritate tradus constrngere, de gtuire, de angor, fiind
acompaniat
prin amplificarea peiorativ a ambianei de un cortegiu somatic polimorf.
Tabloul clinic-constituit din :
1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee
- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
-osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
-genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei(orientarii T,S
-produce cocentrarii , evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica

43. Sindromul isteric.
Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome n sferele motricitii, senzorialitii,
vorbirii, funciilor vegetative-viscerale
-Aceste simptome au ca not comun
- originea emoional sau psihogen,
- atipia n raport cu afeciunile medicale ce le imit,
- teatralismul i demonstrativitatea, reversibilitatea total i rapid,
- influenabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manisferrile clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburrile de fonaie, - tulburrile vegetative,
- tulburri psihice variate (amnezii, fugi, stri crepusculare, etc.).
Sindromul Ganser are ca simptom principal rspunsul alturi. Bolnavul execut greit cele mai
simple acte i d impresia c nu are cunotine despre cele mai elementare lucruri n contrast cu
nivelul su socio cultural. Se ntlnete n special n cadrul anchetelor penale, n condiii de detenie,
n timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemena isteric se caracterizeaz printr-un deficit intelectual i mnezic aparent cu
rspunsuri i aciuni alturi , manifestri care sunt, de asemenea influenate de mediul ambiant.
Sindromul isteric este ntlnit n cadrul nevrozei isterice ,la psihopaii isterici,
n epilepsii pe fondul tulburrilor de personalitate interaccesuale, n melancolii,, tetanii, n
schizofrenii, n unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza n plci, encefalita
epidemic. Manifestrile isterice prezente pot produce confuzii n diagnostic.

44. Sindromul disociativ.
- este consecina clinic a mecanismului psihologic al disociaiei, care:
- mecanism defensiv incontient
- declanat ntr-o mprejurare reactiv, de confruntare a individului
cu un eveniment de via cu mare semnificaie afectiv,
-poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului :
- pe vertical (Freud): urma mnezic a evenimentului este refulat n incontient i disociat de
afect
- pe orizontal (Janet): urma mnezic a evenimentului este separat de afect printr-un fenomen de
dezagregare mintal
Manifestarea clinic a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice i comportamentale
de restul psihismului, astfel c se realizeaz dou sau chiar mai multe nivele separate de funcionare
paralele sau consecutive la acelai individ.
Spre exemplu, ( tulburarea dc personalitate multipl, sau tulburarea disociativ de identitate, cum
este denumit n D.S.M. - IV).
Disocierea poate aprea i n condiii normale dc sugestibilitate crescut la subiecii hipnotizai
(cnd apare ca o consecin a induciei hipnotice).

45. Sindromul conversiv.
Conversia reprezint deplasarea ( n plan somatic) a unei stri de mare emoie
rezultat din refularea unei motivaii cu semnificaia de aprare incontient
- Sd conversiv este consecina reprimrii unor nevoi afective, urmat de
- dezvoltarea unor simptome somatice sau
- de distorsiuni n funcionarea unor grupe de muchi aflate sub control voluntar,
- care mimeaz de obicei afeciuni neurologice, dar
- care nu pot fi explicate prin nici o tulburare organic.
Ex - anestezia isteric este o pierdere a diferitelor modaliti senzoriale ca urmare a unor conflicte
emoionale reprimate, neexprimate;
- alte alterri/perturbri senzoriale (cecitate, anosmie, cofoz, anestczii/analgezii segmentare
segmentare, diplopie, anestezii n mnu/ciorap, fr corespondent metameric;
- perturbri motorii (pareze, paralizii, vrsturi, afonie isterica); - macropsii/micropsii ale unor
obiecte, percepute cu dimensiuni mrite, respectiv micorate, simptome care pot ns s apar ca
atare i n afeciuni organice, ca de exemplu epilepsia cu crize pariale complexe.
- diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiii somatice, ceea ce presupune un examen
neurologic amnunit i investigaiile paraclinice care se impun.
- Caracteristicile simptomelor de conversie
1 - relaia lor temporal dintre - momentul apariiei simptomului i o
- psiho- traum sau emoie intens.
2 - simptomele afecteaz mai frecvente hemicorpul stng datorit investitiei sediului
inimii, ca locus vital princeps.
3 - nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebete de simulaie,
4 - nu constituie un tip de rspuns sancionat cultural (inacceptabil, ruinos, nedemn).

46. Sindroame halucinatorii delirante (enumerare).
1. Sindromul Charles Bonnet
2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic i paranoiac

47. Sindrom de automatism mental.
A fost descris de ctre Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, -
reprezinta baz i form iniial a tuturor psihozelor halucinatorii cronice.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPAREN INFLUEN
Acest sindrom se ntlnete n parafrenii i n psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor # furtul G,
- comentarea actelor # insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - # controlul (influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control ----->>>> # emitreaG difuzare G- =
sd.clinic caractrizat prin : # ecoul G -ghicirea, citirea G
1-convingerea pac.ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea G
2.pseudohalucinatii
3. delir de influenta
4.tulburarea constiintei in grade variabile

48. Sindrom demential.
reprezint deteriorarea extrem a persoanei,
o coborre n sindromul axial ctre limita de jos, adic
se coboar de la inteligen la absurd, la animalizare.
poate fi agravata i accelerata de evoluia cu episoade acute.
= deficit cognitiv(M,AT,G,)care progresiv afecteaza :
- intelectul, personalitatea, , si
- efectuarea- sarcinilor socio-profesionale si a
- activitatilor cotidiene uzuale
(spalat,inbracat,alimentatie,igiena personala)
Simptomatologia clinic este influenat
- de natura i localizarea procesului organic cauzal,
- de vrsta debutului,
-de tipul de personalitate premorbid.
Sindromul demenial este expresia clinic a demenelor senile, vasculare, degenerative, presenile,
toxice, epileptice, traumatice, etc

Criterii de diagnostic DSM-IV:
Dezvoltarea unor multiple deficite cognitive manifestate prin:
1. Deteriorarea memoriei
(pierderea abilitii de a nva noi informaii sau de a-i reaminti date recent nvate)
2. unul (sau mai multe) dintre urmtoarele tulburri cognitive:
- afazia
- apraxia
- agnozia
- deficiena funciilor executorii (planificare, organizare,abstractizare

49. Definitia dementei Alzheimer. Perioada de stare. Tablou clinic (enumerare sau tot)
dementa -degenerativ primara
- de etiologie necunoscuta
- predominant corticala
-caracterizata prin:
- debut in perioada presenila/senila caracterizata pe plan
- anatomopatologic prin - atrofie corticala generala,
- prezenta amiloidului, si
- clinic prin aparitia sd.afazo-apraxo agnozo- (AAA)
( in ciuda functiei senzorio-motorii intacte )
-hipertonie musculara.
- dementa tip Alzheimer reprez.50-60% din toate dementele
Tablou clinic:
Frecventa afectiunii creste odata cu virsta
- 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de cca. 2-3%,
- la 70 de ani - 3%,
- la 75 de ani -6%,
- peste 85 de ani -25-40%.
Incidenta afectiunii-potrivit satisticilor dim Romania a crescut
de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori n 1975,
la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori n 1993
Debutul - este lent progresiv,
- poate fi - precoce: sub 65 ani- demen presenil
- tardiv: peste 65 ani- demen senil
-poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie
- debut de tip psihotic instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu
-debut de tip depresiv instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii de
catre pacient a initierii procesului degenerativ
(simptomele depresive pot masca o perioada simptomele tipice ale dementei)
Perioada de stare:
este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;B- Sindromul AAA
A- Deteriorarea memoriei amnezia
amanifestata prin
- I-deteriorate capacitatea de a nva un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata)
Ex: pacientii pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie i chei,
uit mncarea de preparat pe plit i
se pierd n cartiere nonfamiliare
- II- uit un material nvat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)
Ex: persoana i uit profesia, studiile, ziua naterii, membrii familiei i uneori chiar numele.
b- testatarea formala-a
1- memoria de scurta durata poate fi facuta cernd pacientului
- s nvee (s repete) o list de cuvinte - evalueaza nregistrare
- sa reproduc informaia dup un interval de cteva minute - evaluaiza retenie, evocare
- s recunoasc cuvintele dintr-o list multipl - evaluiaza recunoatere
2 - memoria ndeprtat poate fi facuta cernd.individului
s evoce - informaii personale sau
-un material vechi pe care individul l consider interesant (de ex., politic, sport, spectacole).
c- impactul perturbrilor de memorie asupra funcionrii individului
ex., capacitatea de a munci, de a cumpra, de a prepara mncarea, de a achita notele

B - instalarea sindromului AAA
- fara modificarea functiilor motorii si senzoriale(in apraxii,agnozii)
si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale in agnozii)
Afazia -predominant senzorial - compromiterea nelegerii limbajului vorbit i scris
a - se poate manifesta prin
- dificultate n pronunarea numelor de persoane i de obiecte
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- uz excsiv de termeni de referire indefinit, cum ar fi lucru" i asta".
- pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin
- ecolalie (adic, repetarea a ceea ce este auzit) ori
- palilalie (adic, repetarea ntr-una a sunetelor sau cuvintelor proprii).
b- Limbajul este testat cernd individului s
- denumeasc -obiectele din camer (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, )
- pri ale corpului (de ex., nasul, brbia, umrul),
- s execute comenzi (artai ua i apoi masa") ori
- s repete unele expresii'(fara,nici un fel de dac-uri, i-uri ori dar-uri").
- Apraxiile = deteriorarea capacitii de a efectua activiti motorii n. dispreul aptitudinilor
motorii, funciei senzoriale i nelegerii sarcinilor cerute, care sunt intacte)
- a - manifestata prin
- 1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
- - activitati uzuale (pieptnatul prului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul
usii, etc)
- - acte motorii cunoscute (de ex., gestul de la revedere*').
- 2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului miscarile devin neinteligibile si lipsite
de scop,
- avand caracter stereotip si iterativ sau substitutiv
- ex- inabilitatea n prepararea mncrii, a mbrcatului ; a desenatului;
- b- poate fi testate cernd individului - s execute diverse activiti motorii
- (de ex.,- s arate cum se spal pe dini, s copieze dou pentagoane care se intersecteaz,;
- - s asambleze cuburi ori s aranjeze bee n anumite desene).
- Agnozia = incapacitatea de a recunoate sau identifica obiectele, n dispreul funciei senzoriale
intacte - manifestata prin
- - incapacit. de a recunoate obiecte cum sunt scaunele sau creioanele in prezenta acuitatii vizual
normal.
- - membrii familiei ori
- - incapabili de a recunoaste - propria lor imagine n oglind.
- - incapacitatrea de a identifica obiectele puse n mn, numai prin tact
- (de ex., o moned sau o cheie chiar daca au au senzaia tactil normal
- - reprezinta suportul dezorientarii spatiale a pacientilor
- - determina inabilitatea de a ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului

50. Dementa Alzheimer vs dementa vasculara.
demena de tip
Alzheimer care apare de obicei la persoane in varst de peste 65 de ani i se manifest prin dezorientare
progresiv i demen, deliruri sau depresie; demena vascular cauzat de tromboze sau hemoragii
vasculare; demenele cauzate de alte condiii medicale, de ex., boala HIV, traumatisme craniocerebrale; i
un grup al altor cauze boala Pick, maladia Creuzfeldt
Jakob (cauzat de un virus transmisibil de tip lent); demena mai poate fi cauzat de toxine sau medicaie
(indus de substane) vapori de benzin, atropin sau prin etiologie multipl i NAM

Dementa Alzheimer Dementa Vasculara
=degenerativ primara de etiologie necunoscuta (Cim)
(dar prezumeaza existenta f .genetici,NT,toxicit. Alumin)
= degenerativ secundara AVC majoritar
subcorticale

- cea mai frecv.dementa -50% - e pe locul 2 ca frec.(15-30%)
- debut insidios ,mai frecvent la F - debut frecvent brusc dar si insidios, mai frec.la B
- deficit cog.global sd-af-ap-ag,
- predominent mnezico-proxesic
(exista atrofie corticala T-P-O)
-deficit cogn.depinde de zona unde s-a produs
infarctizarea cerebrala parcelara
(corticala/subcorticala)
- evol..deteriorarii este 1. pregresiva graduala
2. continua pe o periada de 8-10 ani
desi evol.poate fi mult mai rapida (Cu debut
presenil<65ani) si mult mai graduala (Cu debut
senil>65ani) [ (ICD 10-d.Alzh. ]
-ev. deteriorarii este in trepte-fluct. cu schimbari
rapide in functionare
- dupa fiec.AVC se agraveaza tulb.cognitiva
- exista o perioada de stagnare a evolutiei
mentinuta prin tratament adecvat
- dg.clinic este un dg.de excludere
- de.de certitudine este anatomopatologic
(placile de amiloid,degenerescenta n-f;g-v )
- dg.e etiologic pe baza datelor
anamnestice,paraclinice.MMSE
- Nu se asociaza semne neurologice de focar
- Uneori se asociaza delirium, sd.delir-halucin.depresia

- Se asociaza frecv. semne neurologice de focar
- Exagerarea-ROT semnului Babinski
- Paralizia pseudo bulbara,anomalii de mers
- Se asociaza -delirium ,depresia
- HTA, DZ<ATS
- modificari ale personalitatii : iritabilitate,furie,reactii
catastrofice,sd.K-B
- personalitatea se conserva mai mult in timp fata
de alte demente
- CT atrofie corticala - CT-infarcte multiple corticale,subcorticale

51. Delirium vs dementa.
Delirium = sd oniric = sd axial acut = sd psihorganic acut
= encefalopatie(toxic sau metabolic)
Dementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, de deficitul de dezvoltare-
nedezvoltare- psihica (intarzierea mintala)
= deficit progresiv cognitiv(M,AT,G, intelectul, personalitatea)
- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio
- profesionale
- activitatilor cotidiene uzuale
(spalat,inbracat,alimentatie,igiena personala)
Delirium Dementa
- debut-brusc - debut-insidios
- deteriorarea cognitiva: exacerbata nocturn - deteriorarea cognitiva: mai stabila in timp
- deficit de AT - intotdeauna prezent - deficit de AT - ocazional prezent
Modificarile sint reversibile Modificarile sint progresive si ireversibile

52. Definitia psihozei.
definita ca boala psihica severa caracterizata prin
1 - pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile,
delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea),
2 - absenta constiintei bolii psihice
Def. termenului de psihotic conform :
-DSM-II i ICD-9 tulburare mental era denumit psihotic" dac determina
o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinele uzuale ale vieii".
o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrant a testrii realitii".
-DSM IV cuprinde idei delirante sau halucinaii proeminente, cu halucinaii survenind n absena
contientizrii naturii lor patologice si alte simptome pozitive de schizofrenie
(de ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat sau catatonic),
Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii
-Psihoze exogene
-Psihoze endogene

53. Schizofrenie. Definitie, enumerare simptome, durata.
un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici
* Pe plan clinic
- simptome pozitive (modificari in plus fata de normalitate): idei delirante, halucinatii,
comportament bizar si tulburari pozitive ale formei gandirii
- simptome negative (modificari in minus fata de normalitate): aplatizare afectiva, apato-
abulie, tulburari negative ale formei gandirii, retragere sociala, anhedonie
- Durata
- dupa DSM-IV persistenta simptomelor cel putin 6 luni
- dupa ICD-10 persistenta simptomelor cel putin o luna
- Etiologie - necunoscuta
- Evolutie cronica, fie in pusee, fie continua si progresiva
- Prognostic variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)
* Include tulburri care se manifesteaz prin perturbri ale gandirii i prin
interpretarea eronat *misinterpretarea+ realitii, adesea cu deliruri i halucinaii.

Schizofrenia. Se caracterizeaz prin modificri ale afectului (ambivalent, constricionat i
responsivitate
inadecvat; pierdere a empatiei fa de alii), comportamentului (retras, agresiv, bizar) i gandirii
(distorsionarea realitii, uneori cu deliruri i halucinaii).

Enumerare simptome:

Simptome pozitive Simptome negative
Deliruri Aplatizare afective
Halucinatii Alogie
Comportament dezorgranizat Avolitie
Anhedonie

Durata:
- dupa DSM-IV persistenta simptomelor cel putin 6 luni
- dupa ICD-10 persistenta simptomelor cel putin o luna

54. Schizofrenia. Perioada de stare (tablou clinic).
Schizofrenia este o tulburare psihotic cu etiologie necunoscut i prezentri divergente. Se
caracterizeaz prin simptome pozitive i negative (deficitare). Cu toate c nu este o
tulburare cognitiv, schizofrenia cauzeaz adesea afectri cognitive (de ex., gandire
concret, afectarea procesrii informaiei).

Tablou clinic
Forme de debut-dupa H.Ey-pot fi:
1 Debutul acut
- reprezinta 30-50 %din toate formele de debut
-prin crize delirant halucinatorii
- catatoninii
- st,.de exicitatie maniacala atipica-negativism,introversie
- st.depresive atipice-ambivalenta,obtuzie,anhedonie,
- st.confuz-onirice
- instalare brusca (1 2 zile)
- la scurt timp dupa un stresor identificabil
- clinic tabloul este constituit din agitatie, halucinatii si idei delirante cu
modificari pe plan afectiv si comportamental
- evolutia la aceste cazuri poate fi insuficienta pentru precizarea diagnosticului de
schizofrenie (aceste cazuri se diagnosticheaza ca
Tulburare psihotica acuta cu simptome de schizofrenie ICD-10 sau
Tulburare schizofreniforma DSM-IV)
2 Debutul insidious reprezinta 50-70%din toate formele de debut
- pseudonevrotic-comportamental :
Histrionic,obsessional,psihastenic,neuroasteniform,heboido form-opozitionism
- este considerat ca o faza prodromala a schizofreniei
care poate persista luni sau chiar ani
pana la instalarea unui tablou clinic
caracteristic
- clinic se instaleaza si se agraveaza treptat simptome din sfera celor negative
posibilitate de confuzie cu un episod depresiv ,dar nu numai
- transformarea tabloului clinic astfel incat sa permita diagnosticul de sK NU ESTE
OBLIGATORIE
3 forme ciclice de debut
- se instaleaza in valuri progresive la persone schizoide
-accesele psihotice - apar cu intermitanta in primii 2-3 ani
-apoi au o evolutie cronica
-este de fapt un debut subacut afectiv atipic-cu iritabilitate si instabilitate
-paranoid reactiv
4 forme monosimptomatice-se suprapun peste debutul medico-legal al sk = debut
supraacut
-manifestat prin comiterea unor fapte imprevizibile,total nemotivate
-isi suprima rudele,parintii
-autoagresiune-castrare,automutilarii

Perioada de stare:

Simptomele (+) si( -) sunt prezente in faza activa a afectiunii
Simptomele similare celor (+) si( -) sunt prezente in faza prodromala si reziduala a afectiunii
Simptome pozitive 1,2,3,4
- pot comporta dou dimensiuni distincte
- dimensiunea psihotic" include halucinaiile, ideile delirante i
- dimensiunea dezorganizrii" include dezorganizarea - limbajului
- includ si catatonia - comportamentului.
1-a - halucinatii auditive complexe:
- voci care comenteaza actiunile pacientului
(de cele mai multe ori se adreseaza la pacient folosind persoana a treia:
el face sau nu face , el corespunzand pacientului, acesta simtindu- se vizat)
- voci care converseaza intre ele
- voci care ii comanda pacientului (halucinatii imperative);
frecvent aceste comenzi se refera la a comite acte de auto sau heteroagresiune
(de exemplu: o pacienta auzea o voce care ii ordona sa se arunce de pe balcon, motiv
pentru
care familia a blocat usa spre balcon)
b - Halucinatii vizuale mai rare decat cele auditive, de cele mai multe ori complexe,
fiind in consens-congruente - cu tematica deliranta (de exemplu: viziuni cu personaje
mistice )
c - halucinatii olfactive si gustative, deseori cu caracter neplacut,
frecvent corelate cu tematica deliranta (de ex: in
delirul de otravire)
d -Halucinatii - tactile (in cazul ideilor delirante de tipul ca anumiti oameni vor sa-l
contamineze) sau
- interoceptive (de ex in cazul delirului de posesie diabolica)
e -halucinatii din sfera genitala sunt caracteristice daca apar in concordanta cu tematica
deliranta
(de ex : orgasm produs de la distanta expresie a abuzului sexual)
2 -idei delirante sunt in general nesistematizate sau slab sistematizate;
- sunt de obicei in consens cu halucinatiile.
- def= sunt convingeri eronate care implic o interpretare fals a percepiilor sau
experienelor. - def = convingerea - susinutinerea unei idei n dispreul evidenei de
contrariu
- Coninutul tematic
- Frecvent:de persecuie, de referin, somatice, religioase sau de grandoare
- Macromanic: grandoare,inventive,reforma,filiatie,erotomanice.mistice
- micromanice: prejudiciu (persecutie,revendicari) gelozie,culpabilitate,
inadecvare, negatie, transa si posesiune, hipocondriace, relatie
influenta(care +psudohalucinatiile =sd.de automatism mental)
de control : furt,insertia G,emiterea,controlul G
Ideile delirante de persecuie sunt cele mai frecvente;
Persoana respectiv crede c este vexat, urmrit, nelat, spionat sau
ridiculizat.
Ideile delirante de referin sunt, de asemenea, frecvente, persoana crede c
anumite gesturi, comentarii, pasaje din cri, ziare, cntece lirice ori alte semnale
ambientale
i sunt adresate n mod special.
idee delirant bizare,
- sunt idei clar implauzibilei incomprehensibile i
- nu deriv din experienele de via comune.,
ex; un strin i-a ndeprtat organele interne i i le-a nlocuit cu organele altcuiva,
fr. s lase vreo plag sau
cicatrice.
idee delirant nonbizar
ex: convingerea fals a unei persoane, cum c se afl sub supravegherea poliiei.
Ideile delirante care exprim o pierdere a controlului asupra minii sau corpului,
(adic, cele incluse printre simptomele de rangul I" din lista lui Schneider)
sunt considerate n general a fi bizare; acestea include - convingerea unei persoane
- c i-aufost sustrase gndurile de o for exterioar (sustragerea gndirii"),
- c gndurile unui strin au fost introduse n mintea sa (inseria gndirii")
- c aciunile sale sau corpul su sunt influenate ori
manipulate de o for ext. (idei delirante de
control").
Dac ideile delirante sunt considerate a fi bizare, numai acest singur simptom este suficient
pentru a satisface criteriul A pentru schizofrenie.
3. dezorganizarea- limbajului = relaxarea asociaiil
-deraierea - forma superioara de relaxare a asociatiilor
= salatul de la un subiect la altul
- slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii discursului
= saltul de la un subiect la altul se face fara a pastra o conexuine logica
-incoorenta -o forma severa a slabirea asociatiilor
- frazele sunt incomprehensibile dpdv al continutului informational
- are 2 forme
- verbigeratia- repetarea stereotipa /amarhica a unuo cuvinte lipsite de continut
- salata de cuvinte insiruire de cuvinte fara continut logic
4-comportament dezorganizat
- lipsa orientarii spre un scop, a comportamentului ce determina dificultatea /
inabilitatea in
ndeplinirea activitilor vieii cotidiene,
ex prepararea mncrii sau meninerea igienei.
- tinuta extrem de dezordonat, se poate
- mbrcca de o manier insolit
(de ex., mbrac mai multe paltoane, poart earfe i mnui ntr-o zi clduroas)

- un comportament sexual clar inadecvat (de ex., se masturbeaz n public)
- prostii , tonterii infantile pana la agitate imprevizibil de ex., strigte sau njurturi
5-comportament catatonic include
- reducere marcat a reactivitii la ambian, uneori atingnd gradul extrem de
stupor catatonic sau
akinezie
- catalepsie-
- rigiditate catatonic- rezisten la eforturile de a fi mobilizat
- negativism catatonic - rezistena activ la instruciuni ori
la tentativele de a fi mobilizat
- postur catatonic - mentinerea voluntara a unei posturi
- excitaie catatonic- activitate motorie excesiv, fr scop i fr stimul declanator


55. Schizofrenia. Criterii de diagnostic dupa DSM.
Criteriile DSM de diagnostic pentru Schizofrenie
A. Simptome caracteristice: 2 dintre urmtoarele simptome,
- fiecare prezent o poriune semnificativ de timp
- n cursul unei perioade de o lun (sau mai puin, dac sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoeren);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adic aplatizare afectiv, alogie sau avoliie.
Not: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dac
ideile delirante sunt bizare ori - comportamentul
halucinaiile constau - dintr-o voce care comenteaz - gndurile persoanei,
ori - dou sau mai multe voci care converseaz ntre ele.
B. Disfuncie social/profesional: O poriune semnificativ de timp de la
debutul perturbrii,
- funcionarea sociala profesionala ,ori autongrijirea,
este considerabil sub nivelul atins anterior debutului
(sau
- incapacitatea de a atinge nivelul ateptat de realizare interpersonal, colar sau profesional
cnd debutul are loc n copilrie ori n adolescen, ).
C. Durata: Semne continue ale perturbrii persistnd timp de cel puin 6 luni.
- Aceast perioad de 6 luni -
- trebuie s includ cel puin oJun (sau mai puin, dac sunt tratate cu succes)
simptome care satisfac criteriul A (adic,simptome ale fazei active)
- i poate include perioade de simptome prodromale sau reziduale.
- In cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele perturbrii se pot manifesta nurnai
prin simptome negative ori
2 simptome pozitive , prezente ntr-o form atenuat
(de ex., convingeri stranii, experiene perceptuale insolite).
D. Excluderea tulburrii schizoafactive i a tulburrii afective: deoarece
fie (1) nu au survenit concomitent nici un fel de episoade depresive majore, maniacale
sau mixte cu simptomele fazei active, ori
(2) dac au survenit episoadele DM.M.Mx. n timpul simptomelor fazei active,
durata lor total a fost mai scurt n raport cu durata perioadelor, activ i rezidual
E. Excluderea unei substane/condiii medicale generale: Perturbarea nu se datoreaz
- efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., abuz, de un drog un medicament)
- unei condiii medicale generale.
F. Relaia cu o tulburare de dezvoltare pervasiv:
Dac exist un istoric de tulburare autist sau de alt tulburare de dezvoltare pervasiv,
diagnosticul adiional de schizofrenie
este pus, numai dac idei delirante sau halucinaii proeminente
sunt, prezente timp de cei puin o lun (sau mai puin, dac sunt tratate cu succes).
Clasificarea longitudinal a evoluiei (poate fi aplicat numai dup trecerea a cei puin 1 an de la
debutul iniial al simptomelor fazei active) :
- Episodic, cu simptome reziduale interepisoclice
(episoadele sunt definite prin reapariia de simptome psihotice proeminente);
de asemenea, de specificat daca: Cu simptome negative proeminente
- Episodic, fr nici un fel de simptome interepisodice
- Continu
(simptome psihotice proeminente sunt prezente pe toat durata per. de obser);
de asemenea, de specificat dac: Cu simptome negative proeminente
- Episod unic n remisiune parial; de asemenea, de specificat daca:
Cu simptome negative proeminente
- Episod unic n remisiune complet
- Alt pattern sau pattern nespecificat


56. Fazele evolutive ale schizofreniei.
Faza activa:
- simptomele sunt predominant pozitive si constau in : halucinatii, idei delirante,
comportament catatonic sau afectivitate si comportamente bizare, evident
inadecvate
- este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv al schizofreniei (exceptie forma simpla)
Faza reziduala
- simptomele sunt predominant negative, la care se adauga
- dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute
- disparitia completa a simptomelor se intalneste mai rar
fata de restabilirea in/completa a functionarii sociale
Deteriorarea nivelului de functionare psihosociala
-In prezent se considera ca deteriorarea progresiva pe perioada intregii vieti nu este obligatorie
(doar 25 % din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deteriorare asa cum a descris-o Kraepelin)
-EVOLUTIA Defectuala - ireversibil - sd.neurasteniform
- defecte postprocesual - sd.ob.fobic,sd.depresiv
- sd.psihopatoid
- Procesuala - pe toata viata

- Pattern-uri de evolutie pe termen lung:
Evolutia longitudinala poate fi aplicat numai dup trecerea a cei puin 1 an de la debutul iniial al
simptomelor fazei active):
- episodica simptome reziduale interepisodice
- continua simptome psihotice prezente pe toata durata per.de observatie
- episod unic in remisiune partial / completa

Pattern-uri de remisie:
- remisie incompleta :
- recuperarea se realizeaza mai frecvent in sectorul social
- grad ridicat de independenta economica si rezidentiala
- fara o afectare importanta a relatiilor sociale, cu
- persistenta unor simptome
- remisia completa :
- remiterea completa a simptomelor si
- reluarea functionarii sociale si
ocupationale la acelasi nivel ca anterior debutului bolii
57. Definiti tulburarea schizoafectiva.

debut brusc la varsta adulta tanara dar si in adolescenta
Definitie: afectiune
- evolutie episodica
- coexistenta pe plan clinic a simptomelor schizofreniei cu simptome ale tulb.afective
- ponderea simptomelor sk si af. este aproximativ egala
fara a se putea stabili care dintre ele se afla pe primul plan
- in general nici simptomele schizofreniei nici ale tulburarii afective luate izolat nu
sunt suficiente pentru formularea unuia dintre cele doua diagnostice

58. Episodul depresiv. Tablou clinic sau criterii dupa DSM.

durata - min 2 sapt
1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. Scaderea / cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca - suferinta sau
- incapacitare familiala, sociala, profesionala

59. Tablou clinic al episodul maniacal.
durata - min 1 saptamana
1. Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2. cresterea autostimei, idei de grandoare
3. scaderea nevoii de somn
4. logoree
5. fuga de idei
6. distractibilitate
7. implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
-Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost
-dezinhibiie (verbal, sexual, n maniera de a ofa, n cheltuirea banilor,
n iniiative neateptate de a iniia cltorii).
- cresterea volumului si vitezei activitatii motorii
mimica si gestica ample si rapide,
- Polipragmazie - la nivel de initiativa
-se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit
- p.l. agitatie psiho-motorie sau furor maniacal.
-Simptomele psihotice se adauda in cazul maniei cu simptome psihotice:


60. Criterii A si B ale episodului maniacal.
A 0 perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil anormal i
persistent,
durnd cel puin o sptmn (sau orice durat, dac este necesar spitalizarea)
-dispoziie expansiva = entuziasm nedisciminatoriu pt.interactiuni - interpersonal,
- ocupationale,sex,
- dispoziie iritabila = expresia tensionata afectiv (-) miniaturala a maniei coleroase
B. n timpul perioadei de perturbare a dispoziiei,
3 din 7 simptome au persistat (4 dac dispoziia este numai iritabil
(1) stim de sine exagerat sau grandoare;
(2) scderea necesitii de somn (de ex., se simte refcut dup numai trei ore de somn);
(3) mai locvace dect n mod uzual sau se simte presat s vorbeasc continuu;
(4) fug de idei (relativ coerenta) sau experiena subiectiv c gndurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (Hipoproxesie voluntata + hiperprosexie spontana)
(adic, atenia este atras prea uor de stimuli externi fr importan sau irelevani);
(6) creterea activitii orientate spre un scop
(fie n societate, la serviciu sau a coal, ori din punct de vedere sexual)
sau - agitaie psihomotorie;
(creterea activitii la nivel de initiative,-- se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun
sfarsit Creterea activitii se manifesta si prin neliniste ,mers de colo-colo,conversatii
multiple,intrusive,crize clastice,ajunge .p.l.furie maniacala)
(7) implicare excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine nedorite
(de ex., angajarea n cumprturi excesive, indiscreii sexuale ori investiii n afaceri nesbuite).
(isi cumpara 20 perechi de sosete,antichitati costisitoare fara sa aiba bani)

61. Definiti tulburarea bipolara I.
Este o tulburare de dispozitie ce se caracterizeaz prin oscilaii dispoziionale severe intre depresie
i euforie *elaie+ i prin
remisiuni i recurene.
Tuluburarea bipolara I episod maniacal sau mixt complet, de obicei cu episod depresiv major;

62. Definiti tulburarea bilpolara II.
Este o tulburare de dispozitie ce se caracterizeaz prin oscilaii dispoziionale severe intre depresie
i euforie *elaie+ i prin remisiuni i recurene.

Tulburarea bipolar II episod depresiv major i episod hipomaniacal (mai puin intens decat mania)
sau fr un episod maniacal sau mixt;

63. Definiti nevroza.
tulburare caracterizata printr-un simptom sau grup de simptome egodistonice (percepute de
subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare) care perturba semnificativ activitatea
subiectului.
Simptomul comun al tuturor nevrozelor este anxietatea.
Nu determina tulburari de comportament.
Testarea realitatii prezenta.

64. Nevroza vs psihoza

Nevroza Psihoza
Severitate Mai mica < Mai mare >
Anxietate Comuna Rar
Delir si halucinatii Niciodata Patognomonice
Aparenta Normal Tulburat (majoritatea)
Spitalizare Nu Da
Pierderea contact. Cu realitatea Nu Da
Const. nevoia de ajutor-bolii Da Nu
Raspuns la atitudinea terapeutica PT>FT FT>PT
Factori incriminati Psihologici>Biologici Biologivi>Psihologici
Terapie electroconv. Nu Da

65. Criteriile atacului de panica.
Definitie atac de panica
O perioad distinct de fric intens sau de disconfort 4 din 13 urmtoarele simptome
apar brusc i
ating intensitati max. n 10 min
(1) palpitaii, bti puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraii;
(3) tremor sau trepidaie;
(4) senzaii de scurtare a respiraiei sau de strangulare;
(5) senzaie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) grea sau detres abdominal;
(8) senzaie de ameeal, dezechilibru, vertij sau lein;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaare de sine nsui);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu nnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii ,senzaii de amoreal sau de furnicturi);
(13) frisoane sau valuri de cldur



66. Tipurile de fobii.
Fobie: Fric persistent, patologic, nerealist i intens de un obiect sau de o situaie;
persoana fobic poate s ineleag c frica este iraional dar, cu toate acestea, nu poate s o
risipeasc.
Tipuri:
- Fobia simpla (fobia specifica) teama si evitare a unor obiecte sau situatii
- Agorafobia (forma particulara a fobiei simple)
teama de spatii aglomerate, tuneluri, mijloace de transport in comun, poduri, etc locuri
din care evadarea sau oferirea unui ajutor in cazul unei incapacitati temporare neasteptate
este greu de realizat
(frecvent incapacitatea temporara este reprezentata de un posibil atac de panica)
- Fobia sociala teama irationala de a nu fi umilit intr-o situatie publica sau sociala care genereaza
evitarea irationala a acestor situatii. Inhibitia poate fi
- limitata de exemplu teama si evitarea de a vorbi in public
- globala

67. Definiti tulburarile de personalitate.
Dupa ICD-X: sunt "stri i pattern-uri comportamentale, semnificative clinic, ce tind a fi
persistente i sunt expresia stilului de via i a modului de relaionare cu sine i cu alii,
caracteristice unei anumite persoane"
Dupa DSM IV: Tulburri de personalitate sunt trsturi de personalitate
- inflexibile i dezadaptative,
- cauzeaz deteriorare funcional sau detres subiectiv semnificativ
Definitie: ansamblu caracteristic i persistent de trsturi:
- predominant cognitive, dispoziionale i relaionale
- ilustrat printr-un comportament care deviaz n mod evident i invalidant
de la expectaiile fa de : - persoana respectiv i
- normele grupului su social.
- manifestat clinic prin rspunsuri inflexibile, n situaii variate
interpersonale, profesionale i sociale;
- creeaz dificulti n funcionarea ocupaional, profesional i social;
- sunt schiate din copilrie;
-se cristalizeaz la adolescen
-pina la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament
-pt.ca personalitatea este in formare
-peste 18 ani vorbim despre tulburari depersonalitate
-nsoesc persoana n cauz de-a lungul ntregii sale existene.



68. Schema normal-anormal-patologic (pag. 233).
Normal = echilibrati
CUNOASTERE : AFECTIVITATE >1
PERSONALITATEA= CARACTER : TEMPERAMENT >1
Patologic = dezechilibre,antisociabilitate
CUNOASTERE : AFECTIVITATE <1
PERSONALITATEA= CARACTER :TEMPERAMENT < 1
Anormal patologic
Ea ar putea fi definita ca un amestec de normalitate si boala mintala in diferite proportii;
cand proportia de antisocialitate e tolerabila, se asimileaza cu normalul si
depaseste normele convietuirii, =intra la psihopatii.

69. Tipuri de personalitati. Cluster A, B, C.
DSM-IV nu foloseste termenul de tulburare specifica de personalitate, ele fiind grupate in trei
subgrupuri clustere
- Clusterul A - grup care "apar ca ciudai sau excentrici" - paranoida,
- schizoida,
- schizotipala
- are o sorginte psihotic, fapt sustinut de :
esena psihotic a trsturi sinonimia (denumirii) tulburrii de personalitate cu
psihozele corespondente: paranoia, schizofrenie.
- Clusterul B grup care apar ca
,,dramatici, emoionali, hieratici";
(antisociala, borderline, narcisica, histrionica)
- are o sorginte psihosocial
- Clusterul C grup care apar ca ,,anxioi i temtori"
(evitanta, dependenta, obsesiv compulsiva)
- este de natur nevrofica'

70. Definitia personalitatii si a tulburarilor de personalitate.
Definiie.
Personalitatea poate fi descris drept configuraia paternurilor rspunsurilor comportamentale
vizibile in viaa de zi cu zi, caracteristic unei persoane, o totalitate care este de obicei stabil i
predictibil.
Tulburare de personalitate se constata atunci cand aceast totalitate
pare s difere intrun mod care depete domeniul de variabilitate constatat la cei mai muli oameni, iar
trsturile de
personalitate sunt rigide i maladaptative i produc afectare funcional i suferin subiectiv, se poate
diagnostica o
71. Tulburarea paranoida.

trasaturi proeminente:
- suspiciozitate neincredere, fiind permanent in garda pentru ca ceilalti sa nu
profite sau sa se amuze de ei
- tendinte interpretative interpretarea actiunilor binevoitoare sau neutre ale
celorlalti ca fiind in mod intentionat rau-voitoare
- stima de sine crescuta realizarile personale sunt amplificate iar esecurile sunt
explicate ca datorandu-se piedicilor puse de ceilalti
- sensibilitate se ofenseaza cu usurinta recurgand la un comportament de
- revendicare a drepturilor de care se crede privat
- izolare nu are prieteni si nu are simtul umorului
prevalenta,- mai crescuta la brbai, este estimat la:
- populaia general 2-3% din
- pacienii centrelor de sntate mintal 5-6% dintre
- din ansamblul pacienilor internai n clinici psihiatrice.15-20%