http://resursebibliografice.ro/vezilicenta.php?

licenta=6081
http://www.scritub.com/administratie/L!"#"$%&$%L'!$()#%#&*'('+)"#)1,-./.php'()"0&!$"$
2olitica si strategia *inisterului *uncii si +olidaritatii +ociale vizeaza 3 in principal 3 cresterea gradului de
ocupare a populatiei active si4 implicit4 diminuarea soma5ului.
2rin politicile aplicate in prezent4 se preconizeaza o scadere a soma5ului sub rata de 864 pana in anul 700-.
#cest obiectiv este realizat4 incepand cu 70014 printr%o utilizare diferita a fondului pentru plata a5utorului de soma5 si a
resurselor aflate la dispozitia #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca. #stfel4 daca in prezent 7%. 6 din
bugetul fondului pentru plata a5utorului de soma5 sunt folosite pentru aplicarea masurilor active de combatere a
soma5ului4 acest procent va creste pana in 700- la 10 3 1, 6. (u in ultimul rand4 se are in vedere promovarea
unor acte normative care sa stimuleze ocuparea fortei de munca4 in acord cu prevederile comunitare in domeniu.
2rogramele de combatere a soma5ului si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca pentru 70074
aplicate prin intermediul #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca cuprind:
% planul national de actiune pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca9
% programul pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in :0 de localitati cele mai afectate de soma59
% programul pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in ;alea <iului.
*asurile concrete4 active4 pentru aplicarea acestor programe sunt:
% medierea4 prin bursa locurilor de munca4 actiune organizata de doua ori pe an4 si care se adreseaza tuturor
persoanelor care cauta un loc de munca =bursa generala a locurilor de munca>4 precum si absolventilor =bursa
locurilor de munca pentru absolventi>9
% stimularea anga5atilor care creeaza noi locuri de munca4 prin creditarea cu dobanda avanta5oasa a '**%urilor
=,0 6 din locurile de munca nou create sunt destinate somerilor4 fiecare loc de munca nou fiind creditat cu ,0 de
milioane de lei>9
% stimularea anga5atilor care incadreaza in munca absolventi de invatamant4 prin subventionarea cu :0 6 a
salariului9
% !ursuri de calificare/recalificare4 organizate de catre #(08* si finantate total sau partial din bugetul fondului
pentru plata a5utorului de soma5.
)oate aceste demersuri arata importanta pe care administratia centrala4 cea locala si societatea civila o acorda
pietei muncii4functionarii corecte a institutiilor care o guverneaza4 ca domeniu fundamental de care depinde
dezvoltarea economica a "omaniei.'n acest domeniu4 dupa o perioada de stagnare inerenta schimbarii formei de
guvernamant4 au inceput sa se ia masuri4atat legislative cat si admistrative si sa se dezvol te proiecte cu a5utorul si cu
spri5inul comunitatii internationale.+%au facut pasi importanti in rezolvarea problemelor somerilor si diminuarii
numarului acestora4 dar mai sunt multe de facut.
Lucrarea de fata face o prezentare si o analiza a pietei muncii4din prisma celor trei trei
puncte:institutii4politici4evolutii si propune cateva masuri pentru imbunatatirea sistemului de protectie sociala si a
sistemului de ocupare in "omania.
! # 2 ' ) 0 L L 1
ABORDARI CONCEPTUALE
1.1.NOTIUNI SI MECANISME GENERALE
Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de
munca=detinatorii de capital> in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca4 in calitate de vanzatori4
in care4 prin mecanismul pretului munciii4 al concurentei libere intre agentii economici4 al altor mecanisme
specifice se a5usteaza cererea si oferta de munca. 8actorul munca 3 conditie generala a oricarei activitati 3 se
asigura4 ca si ceilalti factori de productie4 prin intermediul pietei.
2iata muncii se intemeiaza4 de asemenea4 pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.
$a functioneaza in fiecare tara4 pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
0rice activitate4 care se initiaza sau e?ista in societate4 genereaza nevoia de munca. #ceasta reprezinta
volumul total de munca necesar activitatilor dintr%o tara pe o perioada data. &ar ea nu constituie in intregime o
cerere care se e?prima =manifesta> pe piata muncii. !onditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma
cererii de munca este remunerarea sa4 salarizarea ei. &e aceea4 in cererea de munca nu se includ activitatile
care se pot realiza de catre femeile casnice4 miliari in termen4 studenti4 alti nesalariati.
Oferta de munca=cererea de lcuri de munca> se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr%
o serie de criterii4 de conditii socio%demografice4 de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si apte de
munca. este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale.
Oferta de munca se e?prima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care
se scade numarul femeilor casnice4 al studentilor si al celor care nu doresc sa se anga5eze in nici o activitate4
intrucat4 au resurse pentru e?istenta sau au alte preocupari. 2rin urmare4 in oferta de munca nu se include
femeile casnice4 studentii4 militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale.
0ferta de munca constituie deci acele resurse de munca4 acel potential de munca4 care se incadreaza in
categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.0ferta de munca se manifesta prin cerere de locuri de munca
salariata4in anga5area ca salariati.
Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii%munca din partea utilizatorilor acesteia
=intreprinderi4administratii4banci etc.>.!onditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca
este remunerarea sau salarizarea9 aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.!ererea de
munca reprezinta deci nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr%o economie de piata
si se e?prima prin numarul de locuri de munca
+atisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca e?istente in
societate4 adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective4 in
perioada data. +i in acest caz4 trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in
oferta4 ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate4 salarizate.
!ererea si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente4 pe de o parte de dezvoltarea economico-
sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si4 pe de alta parte4 de fenomenele
si procesele social%demografice.
'n legatura cu relatiile de interdependenta dintre dezvoltarea economico%sociala si procesele demografice
opiniile specialistilor au fost si sunt nu numai diferite4 dar chiar opuse. *ai mult4in ultimul timp4 punctele de vedere ale
specialistilor s%au amplificat pe baza unor cauze ce tin de comple?itatea crescanda a fenomenului demografic4 de
modificarile in structurile populatiei disponibile si ocupate4 de caracteristicile cresterii economice in lumea
contemporana.
)homas *altus a fost unul dintre primii specialisti care s%a ocupat de problema populatiei%
dezvoltare.Legaturile comple?e dintre cele doua variabile au fost reduse de *althus la determinarea directa si
unilaterala dinspre venituri spre natalitate4 sporirea mai puternica a natalitatii ducand automat la scaderea veniturilor
familiale.
#ceasta opinie nu a fost confirmata de istoria economica si evolutia demografica in tarile dezvoltate.
!ererea si oferta de munca nu se e?tind asupra corelatiei dintre dezvoltarea economica si evolutia populatiei in
ansamblul lor4 ci doar asupra corelatiei dintre aspectele specifice supuse salarizarii.
2iata muncii are mai multe trasaturi specifice:
!ererea de munca este pe termen scurt4 practic4 invariabila9 crearea de noi locuri de munca presupune
dezvoltarea activitatilor e?istente si initierea altora noi4 probleme comple?e care se realizeaza in timp
0ferta de munca4 la randul ei se formeaza in cadrul unui orizont de timp indelungat4 timp in care noua
generatie a5unge la varsta legala de munca si se instruieste
0ferta de munca=cu gradul ei de instructie4 cu calificarile ei> isi pune amprenta asupra modului de
satisfacere a cererii de munca
*obilitatea redusa a fortei de munca4 a posesorului acesteia9 oamneii sunt atasati mediului social%
economic in care s%au format si in care traiesc9 avanta5ele economice oferite de alte zone=localitati> nu isi
e?ercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamneilor spre noi locuri de munca
0ferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici= varsta4 starea sanatatii4 psihologia
oamenilor>
$terogenitatea cererii si ofertei de forta de munca4 neconcordanta dintre structurile acestora fac ca
substituirea intre diferitele ei componente sa fie redusa
*ecanismul confruntarii cererii de munca cu oferta de munca se desfasoara dupa urmatorul mod:
'n prima faza se formeaza conditiile generale de anga5are ale salariatilor4 se contureaza principiile care
stau la baza stabilirii salariilor. #ici se manifesta tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei
nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii.
'n ce%a de%a doua faza are loc intalnirea in termeni reali a cererii si ofertei de munca4 intalnire in baza
conditiilor concrete si a salariatilor= potentiali>.
2e piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte4 se manifesta doua comportamente:
% vanzatorul de munca) ofertantul acestui artiol specific >solicitantul de locuri de munca> care asteapta
ma?imum de avanta5 net de pe urma vanzarii4 a inchirierii muncii sale=ma?imum de utilitati si minimum de dezutilitati>
%cumparatorul de forta de munca4utilizatorul4>cel ce ofera locuri de munca>4 care la randul lui4 asteapta
ma?imum de profit de pe urma noului anga5at
. &in confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului
nominal.
1.!. RESURSELE DE MUNCA
Re"ur"ele de munca e?istente la un moment dat in societate e?prima numarul persoanelor capabile de
munca4 respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa
desfasoare o activitate utila.
"esursele de munca sunt caracterizate de mai multi parametri:
% volumul acestora
% indicatori specifici
% grad de ocupare
% grad de neocupare
% productivitate
1.!.1.#OLUMUL RESURSELOR DE MUNCA
#lumul re"ur"elr de munca $RM% se determina pe baza urmatoarei relatii:
"* = 2;* 3 2;*'* @ 2#;*L9
nde:
2;* = populatia cuprinsa in limitele varstei de munca9
2;*'* = populatia cuprinsa in limitele varstei de munca4 dar inapta de munca9
2#;*L= populatia din afara limitelor varstei de munca4 dar care lucreaza.
(umarul populatiei in limitele varstei de munca =2;*> determina in mod hotarator nivelul si structura
resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre varsta de intrare si varsta
de iesire din activitate.
Limitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea sociala se stabilesc
prin legislatia fiecarei tari. 'n "omania4 in prezent4 limitele varstei de munca sunt 16 3 6, ani pentru barbati si 16 3
67 ani pentru femei.
#vand in vedere ca in statisticile nationale limitele de varsta de intrare si /sau de iesire din activitate sunt
diferite4 in comparatiile internationale trebuie utilizate limite standard.
Limitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica afiecarei tari. #stfel4 in tarile
mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este mai scazuta4 iar in tarile dezvoltate din punct de vedere
economic limita minima este mai ridicata =ca urmare a prelungirii duratei scolii obligatorii>4 e?istand si posibilitatea ca
limita ma?ima sa fie mai ridicata =ca urmare a duratei de viata mai mare a acestei tari>.
!aracterizarea resurselor de munca se realizeaza cu a5utorul Balantei re"ur"elr de munca.#ceasta
balanta cuprinde4 structurati dupa diferite crietii mai multi indicatori sintetici4 dupa cum urmeaza:
Aalanta resurselor de munca
)abelul 1.1.
Resurse de munca Utilizarea resurselor de munca
I.Resursele de munca(RM)
PVM
PVMIM(-)
PAVML(+)
II.Populatia ocupata(PO)
-pe ramuri
III.Rezervele de munca(RM)
elevi si studenti in varsta de munca! care
nu lucreaza
militari in termen
persoane casnice
someri etc.
'ntre indicatori e?ista relatia de echilibru:
"*=20@"B*
2entru caracterizarea volumului resurselor de munca se pot folosi si alti indicatori:
P&ulatia a&ta de munca 3 se determina ca diferenta intre numarul total al populatiei in varsta de
munca si numarul populatiei cuprinse in limitele varstei de munca4 dar incapabila de munca9
Re"ur"ele de munca di"&ni'ile 3 e?prima potentialul de munca care poate fi folosit in activitatea
economico%sociala si se determina scazand din volumul resurselor de munca4 populatia in varsta de
munca cuprinsa in procesul de invatamant si militarii in termen9
P&ulatia &tential acti(a 3 cuprinde populatia in varsta de 1, 3 6, ani si e?prima4 intr%o forma
generala4 resursele de munca9 acest indicator poate fi folosit in comparatiile internationale.
1.!.!INDICATORI SPECI)ICI
2entru caracterizarea volumului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori specifici:
2opulatia activa
2opulatia ocupata
(umarul salariatilor
8ondul de timp de munca efectiv lucrat
P&ulatia acti(a $PA% din punct de vedere economic include toate persoanele de 1- ani si peste4 apte de
munca4 care4 intr%o perioada de referinta specificata4 furnizeaza forta de munca disponibila =utilizata sau neutilizata>
pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala.
'ntr%o formula generala4 populatia activa cuprinde populatia ocupata =20> si somerii =+>4 dupa urmatoarea
structura:
2#= 20 @ +
2opulatia ocupata:
+alariatii civili 3 persoana care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca intr%o unitate
economica sau sociala4 inclusiv elevii si studentii incadrati si pensionarii reincadrati in munca pe baza
unui contract de lucru9
2atron 3 persoana care4 avand unul sau mai multi anga5ati =salariati>4 conduce activitatea in propria sa
unitate =intreprindere4 agentie4 atelier4 magazin4 birou4 ferma etc.>9
Lucrator pe cont propriu% persoana care e?ercita activitatea in propria sa unitate si nu are
anga5ati>salariati>
Lucratori familial neremunerati %persoane care desfasoara o activitate aducatoare de venit in cadrul
gospodariei din care fac parte pentru care nu primesc remuneratie in bani sau dde alta
natura9gospodaria taraneasca =agricola> este considerata o astfel de unitate9
*embrii ai asociatiilor cooperatiste=mestesugaresti si de credit>
*ilitarii de cariera9
*ilitarii in termen.
P&ulatia acti(a necu&ata =sau somerii>
% persoane in cautarea unui alt loc de munca
% persoane in cautarea primului loc de munca
P&ulatia inacti(a din punct de vedere economic:
persoane casnice9
elevi si studenti4 e?clusiv cei care e?ercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca9
pensionari4 e?clusiv cei reincadrati9
persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari4 batrani4 persoane handicapate si invalizi9
persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice =casa copilului4 camine
pentru batrani etc.>9
persoane care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca =inchirieri4 dobanzi4 economii4 rente4
dividende>.
'n "omania4 atat recensamantul populatiei din : ianuarie 1//74 cat si anchetele asupra fortei de munca4
demarate din anul 1//-4 s%au bazat pe conceptiile si definitiile recomandate de 0ficiul de +tatistica al 0.(.. si de
Airoul 'nternational al *uncii =A.'.*.>.
'n statistica 0.(.. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuit activa
si populatia curent activa. &istinctia intre aceste categorii se face prin raportarea la perioada de referinta4 care este
diferita in functie de sursa de date =recensamant sau ancheta>.
0rice persoana in orice moment se poate incadra 3 din punct de vedere al pozitiei pe piata muncii 3 intr%una
din urmatoarele trei categorii:
% persoana ocupata = persoana activa inclusa in forta de munca
% persoana neocupata =somer>
% persoana inactiva =in afara fortei de munca>
P&ulatia 'i"nuit activa se determina cu ocazia recensamintelor4 perioada de referinta fiind de obicei anul
caracteristic =sau precedentele 17 luni>. !riteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o
persoana este numarul saptamanilor:
% daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de CocupatD si CneocupatD in
perioada de referinta este preponderent4 atunci se include in populatia obisnuit activa9
% daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva =nici ocupat4 nici neocupat> este
preponderent4 atunci se include in populatia obisnuit inactiva9
ltimul recensamant a avut loc chiar anul acesta4 dar inca nu au fost centralizate datele.
P&ulatia curent acti(a se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca4 perioada de referinta
fiind de obicei o saptamana. !riteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana
este CoraD.
% daca persoana respectiva a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca perioada de referinta sau a
fost in soma54 atunci ea include in populatia curent activa9
% daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in soma5 in perioada de referinta4
atunci se include in populatia curent inactiva.
2opulatia activa4 in cele doua variante4 se calculeaza pe baza a trei surse de date:
1."ecensamantul populatiei4 caz in care se determina populatia obisnuit activa4 ca o media anuala a
perioadei de referinta.
7.#ncheta asupra fortei de munca este metoda principala de investigare a pietei fortei de munca4 caz in care
se determina populatia curent activa. 'n "omania4 prima ancheta asupra fortei de munca s%a organizat in luna martie
1//-4 urmand ca4 in perspectiva4 cercetarea sa devina bianuala si apoi trimestriala4 lucru impus de dinamica
modificarilor pe piata muncii. #ncheta s%a realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul tarii4 esantion ce a cuprins
1,.000 de locuinte4 facand obiectul anchetei toate persoanele din gospodariile selectate.
..+ursele administrative permit estimarea populatiei active prin insumarea urmatoarelor elemente:
% populatia ocupata civila 3 20c4 evaluata pe baza informatiilor inregistrate la *inisterul 8inantelor =in
special in bilanturile contabile ale agentilor economici>9
% efectivele militare =militari in termen si militari de cariera> 3 *4 informatii furnizate de ministerele
respective =*ap(4 *'4 +"' etc>9
% numarul somerilor 3 +4 inregistrat la *inisterul *uncii si 2rotectiei +ociale.
tilizand aceste elemente se obtine populatia activaE
2#= 20c @ *@ +
'nformatiile care caracterizeaza populatia activa pot fi structurate dupa mai multe criterii:
1. Structura dupa sexe a populatiei active permite evidentierea ponderii barbatilor =p*> si a femeilor =p8> in
totalul populatiei active4 atat pentru intreaga economie nationala4 cat si pe ramuri de activitate.
2. Structura dupa varsta a populatiei active.
#naliza unor astfel de serii cu distributie de frecvente permite calculul si interpretarea unor indicatori cu o
semnificatie deosebita: varsta medie a populatiei active4 intervalul median si mediana4 intervalul modal si modulul.
3 Structura pe sectoare de activitate a populatiei active4 respectiv gruparea populatiei active pe cele trei
sectoare: sectorul primar =agricultura4 silvicultura4 economia vanatului si pescuitul>4 sectorul secundar =industria si
constructiile> si sectorul tertiar =serviciile>.
#ceasta repartitie este unul din criteriile de analiza a nivelului de dezvoltare economica a unei tari. #stfel4
compararea structurilor sectoriale ale populatiei active din tari cu niveluri diferite de dezvoltare economice ne
conduce la constatarea ca tarile dezvoltate se caracterizeaza 3 in opozitie cu tarile mai putin dezvoltate 3 printr%o
pondere ridicata a populatiei active din sectorul tertiar si o pondere foarte scazuta in sectorul primar.
4. Structura pe ramuri a populatiei active permite stabilirea locului diferitelor ramuri in ansamblul economiei
nationale din punct de vedere al ponderii populatiei active.
'n prezent4 comertul4 activitatea hoteliera si comertul detin cca. 106 din populatia activa a "omaniei4 fiind
devansate numai de industrie si agricultura. (ivelul de 106 este redus4 comparativ cu tarile dezvoltate =1,%7. 6>.
5. Structura populatiei active pe categorii socio-profesionale
La recensamantul populatiei din ianuarie 1//7 s%a utilizat o structura corespunzatoare recomandarilor facute
de organismele de specialitate ale 0.(.. si !.$.$.: agricultori particulari4 membrii ai asociatiilor agricole4 salariati cu
ocupatii agricole4 patroni4 liber profesionisti4 salariati cu ocupatii neagricole =e?clusiv muncitori>4 meseriasi si
comercianti particulari4 personal al cooperatiei mestesugaresti si de consum4 muncitori salariati.
'n analizele economice4 precum si in comparatiile internationale4 populatia activa este corelata cu populatia
totala sau cu anumite segmente ale acesteia4 determinandu%se ratele de activitate.
1.Rata *enerala de acti(itate $RGA%
$ste raportul procentual intre numarul persoanelor active =2#> si numarul total al populatiei =2>:
"F# =
!.Rata de acti(itate a &&ulatiei in (ar"ta de munca
$ste raportul procentual intre numarul persoanelor active=2#> si numarul persooanelor in varsta de
munca=2;*>:

"#2;* =
+.Rate "&ecifice de acti(itate
A.&e "e,e
"ata de activitate masculina ="#m>4 respectiv feminina ="#f>4 este raportul procentual intre numarul
populatiei active masculine =2#m>4 respectiv feminine=2#f> si populatia totala masculina =2m>4 respectiv feminina =2f> in
varsta de munca..
"#m = "#f =
"ata de activitate masculina are valori foarte apropiate in toate tarile4 indiferent de nivelul lor de dezvoltare
economica4 lucru e?plicabil prin simplul motiv ca forta de munca masculina trebuie sa fie in activitate4 sa desfasoare
o munca in productia sociala. 'n schimb4 rata de activitate feminina 3 important indicator sociologic4 economic si
demografic 3 inregistreaza mari diferentieri intre tari4 fiind influentata nu numai de structura demografica a populatiei4
ci si de intregul conte?t social 3 economic al tarii respective =structura economiei nationale4 nivelul de instruire al
femeii4 traditii4 religie4 etc> .
B.&e medii
"ata de activitate in mediul urban ="#u>4 respectiv rural ="#r> este raportul procentual intre numarul
persoanelor active din mediul urban =2#u>4 respectiv rural ="#r> si numarul total al populatiei din mediul urban =2u>4
respectiv rural =2r>.
"#
u
= "#
r
=
C.&e *ru&e de (ar"ta
"ata de activitate la varsta CiD ="#i> este raportul procentual intre numarul populatiei active de varsta CiD =2#i>
si numarul total al populatiei de varstaCiD =2'>.
"#i =
2e baza acestor rate se pot trasa curbe de activitate care sunt reprezentari grafice ale ratelor de activitate
specifice pe varste si pe se?e.'ntre acestea o importanta ma5ora o au ratele de activitate la grupele marginale de
varsta=sub 70 de ani si peste 60 de ani>4care e?prima4pe de o parte4efectul scolarizarii4 deci al CintrarilorDin populatia
activa si4pe de alta parte4 efectul legislatiei muncaa si al nivelului de trai4 deci al Ciesirilor C din activitate.
&e mentionat ca in tarile dezvoltate4ratele de activitate la populatia sub 70 de ani sunt mici4 in timp ce ratele
la peste 60 de ani sunt relativ mari. 'n tarile mai putin dezvoltate situatia este inversa.
-.Rata de intretinere$RI%
"eprezinta numarul de persoane inactive =2'#> ce revin la 1000 persoane active =2#>.
RI .
P&ulatia cu&ata este segmentul cel mai important al populatiei active si cuprinde toate persoanele de 1-
ani si peste4 care4 in perioada de referinta4 au efectuat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri si
servicii in una din ramurile economiei nationale4 in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii4 plata in natura
sau alte beneficii.
'n comparatie cu populatia activa =2#>4 populatia ocupata =20> nu cuprinde somerii =+>:
PO . PA / S
'n ma5oritatea cazurilor se calculeaza populatia ocupata civila=20c>4 prin e?ceptarea fortelor armate =#> si a
salariatilor organizatiilor politice si obstesti =0>.
POc . PO0A0O
2opulatia ocupata cuprinde atat personalul salariat4 cat si personalul nesalariat =patroni4 lucratori pe cont
propriu4 lucratori familiali neremunerati4 membrii asociatiilor cooperatiste> care indeplinesc criteriile de baza:
% la recensamant: numarul saptamanilor lucrate in anul de referinta sa fie preponderent9
% la ancheta: sa fi lucrat in saptamana de referinta cel putin o ora =pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii
familiali neremunerati care lucreaza in agricultura4 durata minima este de 1, ore>.
&efinirea populatiei ocupate la ancheta are un caracter e?tensiv4 criteriul impus fiind indeplinit si de numeroase
persoane inscrise la oficiile de forta de munca si soma54 dar care desfasoara activitati in timp redus4 ocazionale sau
sezoniere. #sa se e?plica faptul ca intre populatia ocupata inregistrata la recensamant si la ancheta e?ista 3 in
general 3 o diferenta in defavoarea primei.
&e asemenea4 in populatia ocupata se includ atat persoanele prezente la lucru4 cat si cele temporar absente
de la lucru4 dar care isi pastreaza legatura formata cu locul de munca =concedii de odihna4 de boala4 de maternitate4
fara plata4 de studii4 pentru incapacitate temporara de munca9 greve9cursuri de perfectionare
profesionala9 suspendare temporara a lucrului datorita conditiilor meteorologice4 con5uncturi economice4 penurie de
materii prime si energie etc>.
&in aceste motive se poate aprecia ca populatia ocupata nu este cea mai buna estimare a fortei de munca
pentru calculul productivitatii sociale a muncii4 intre volumul productiei de bunuri si servicii si populatia ocupata =in
calitate de resursa de munca utilizata> nee?istand intotdeauna o legatura directa.
2roductivitatea sociala a muncii ar trebui sa se determine pe baza timpului efectiv la nivelul economiei
nationale =in ore om>4 insa acest indicator nu se calculeaza decat la nivelul unor ramuri =industrie4 constructii>.
'ntre "tructurile &&ulatiei cu&ate4 cele mai utilizate pentru caracterizarea unor proportii
macroeconomice si pentru efectuarea comparatiilor internationale sunt:
% structura dupa se? si dupa varsta
% structura pe sectoare de activitate
% structura pe ramuri
% structura pe forme de proprietate
'n analizele economice 4populatia ocupata este corelata cu populatia totala sau cu segmente ale
acesteia4obtinandu%se:
% rata bruta de ocupare4care e?prima ponderea populatiei ocupate in populatia totala
% rate specifice de ocupare4 calculate pe se?e4 pe grupe de varsta si pe medii
% rate de ocupare a populatiei potential active4 care e?prima ponderea populatiei ocupate in populatia de
varsta 1,%6, de ani9 acest indicator atenueaza diferentele dintre tari privind limitele varstei legale de
munca4 si ca urmare4 are o larga utilizare in comparatiile internationale
% rata de ocupare a resurselor de munca
1.Rata *enerala a cu&arii "au rata 'ruta a cu&arii are urmatarea frmula1
"F0=
!.Rate "&ecifice de cu&are
A.&e "e,e
0Rata de cu&are ma"culina
"0m =
unde 20m 3populatia ocupata masculina
2m 3populatia totala masculina
0Rata de cu&are feminina
"0f =
A.2e medii
0Rata de cu&are ur'ana
"0u=
0Rata de cu&are rurala
"0r=
Numarul "alariatilr este un alt indicator care e?prima volumul fortei de munca4 cuprinzand numai
persoanele care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca. 'n numarul salariatilor se cuprind atat
persoanele prezente la lucru4 cat si cele care absenteaza din diferite motive4 dar pastreaza relatii contractuale cu
unitatea economica.
(umarul salariatilor se determina ca e?istent la un moment dat4 deci este un indicator de stoc =de moment>.
8aptul ca4 in caracterizarea activitatii desfasurate de o unitate economica4 numarul salariatilor se coreleaza cu
indicatorii de intervale =de flu?> cum ar fi productia si consumul4 face ca4 pentru asigurarea compatibilitatii4 sa se
calculeze si numarul mediu al salariatilor. 2e ramuri si la nivelul economiei nationale4 numarul mediu al salariatilor
rezulta din insumarea numarului mediu al salariatilor e?istent in unitatile economice.
Legatura intre persoanele care beneficiaza de sistemul de protectie sociala si de
sistemul de asigurari sociale si persoanele care contribuie la formarea acestoor fonduri este pusa in legatura de
Rata de de&endenta ecnmica
RD= unde 2#;*%populatia in afara varstei de munca9 2;*%populatia in varsta de munca.
1.!.+.GRADUL DE NEOCUPARE A RESURSELOR DE MUNCA
nul din obiectivele principale ale politicii economice4 in orice tara4 este acela al asigurarii ocuparii depline
a fortei de munca. 2roblema ocuparii fortei de munca constituie una din preocuparile importante ale analizei
macroeconomice. 'n cazul analizei macroeconomice prin ocuparea deplina a fortei de munca se intelege o situatie
cand rata soma5ului are un anumit nivel4 acceptat =circa -6 este considerata rata naturala a soma5ului>. &e aceea se
considera mai indicat termenul de ocupare inalta a fortei de munca in locul celui de ocupare deplina totala>.
'n statisticile nationale si internationale se opereaza simultan cu mai multi indicatori privind numarul
somerilor si rata soma5ului.
'n ceea ce priveste numarul "merilr4 cei mai utilizati indicatori sunt:
(umarul somerilor in sens A'* 3 Airoul 'nternational al *uncii 3 =sau definitia standard a soma5ului> este
alcatuit din toate persoanele de 1- ani si peste4 care4 in cursul perioadei de referinta4 indeplinesc simultan
urmatoarele conditii:
% nu lucreaza4 neavand un loc de munca
% sunt disponibile sa inceapa imediat lucrul
% sunt in cautarea unui loc de munca
'n consecinta4 sunt considerate someri:
% persoanele concediate
% persoanele in cautarea primului loc de munca =absolventi ai invatamantului secundar4 profesional4
universitar>
% persoanele =de regula femei> care4 dupa o intrerupere voluntara a activitatii4 solicita reluarea acesteia.
% 2ersoanele ocupate cu timp partial4 temporar sau sezonier4 aflate in cautarea unui loc de munca cu
timp complet
% 2ersoanele care si%au pierdut sau au renuntat la statutul anterior =lucrator independent4 patron4 lucrator
familial neremunerat> si cauta pentru prima data loc de munca salariat.
Numarul "merilr inre*i"trati este alcatuit din toate persoanele care au declarat ca in perioada de
referinta erau inscrise la oficiile de forta de munca si soma5 =Legea nr. :6/7007> 4 indiferent daca primeau sau nu
a5utor de soma5 sau alocatie de spri5in.
(umarul somerilor 3 asa cum a fost definit de primii doi indicatori 3 ascunde o parte importanta din timpul de
munca neutilizat. #stfel4 ca urmare a recesiunii economice4 un segment mai mare sau mai mic al populatiei ocupate
este afectat de reducerea numarului de ore prestate4 fara a fi cuprins din punct de vedere statistic in categoria de
someri. #ceste persoane se afla4 de fapt4 in soma5 partial4 fenomen manifestat in special prin intreruperea temporara
a lucrului4 ca urmare a con5uncturii economice4 a penuriei de materii prime si energie etc. 'n aceste conditii4 pentru
cuantificarea in intregime a soma5ului4 se utilizeaza indicatorul Ctimp de munca disponibil neutilizatD4 care cumuleaza
atat timpul de munca neutilizat de catre populatia neocupata =somerii>4 cat si timpul de munca neutilizat de catre o
parte din populatia ocupata =aflata in stare de soma5>.
Rata "ma2ului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea soma5ului4 calculandu%se
sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta =de obicei populatia activa>.
'n practica4 in functie de obiectivele urmarite4 de informatiile disponibile si de legislatia in vigoare4 se utilizeaza mai
multe tipuri de rate de soma5:
1.Rata *enerala a "ma2ului $RGS%3 ca raport procentual intre numarul de someri =+> si populatia activa
civila =2#c> 1
RGS.
2#c= 20c@+
20c 3 populatia ocupata civila
!.Rate &artiale de "ma2$RSI%3 ca raport procentual intre numarul de someri =+> si populatia activa
civila=2#c>
"+'=
#stfel se pot calcula rate partiale de soma5 pe se?e4grupe de varsta4 categorii socio%profesionale4 5udete.
+. Rata inte*rala de "ma2$RIS% 3 care include si soma5ul partial si se calculeaza ca raport procentual intre
timpul de munca disponibil al populatiei neocupate si in stare de soma5 partial=subocupare vizibila> notat cu )*n si
timpul de munca disponibil total=)*t>.
'n practica mondiala4 pentru colectarea informatiilor privind soma5ul4 sunt utilizate trei surse de date:
1. "ecensamantul populatiei4 ca inregistrare totala4 la care criteriul prin care o persoana este considerata in
stare de soma5 este acela ca4 in perioada de referinta =de obicei un an>4 numarul saptamanilor in care
persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceeasi
persoana a avut o slu5ba. 2e baza acestei surse de date se obtine numarul somerilor ca medie a anului de
referinta.
7. #ncheta asupra ocuparii fortei de munca efectuata in gospodariile populatiei este considerata cea mai
adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea4 sub diferite aspecte si cu a5utorul a
diversi indicatori4 a soma5ului.
.. +ursele administrative de colectare a informatiilor4 desi sunt cel mai accesibile4 au limite in caracterizarea
comple?a a soma5ului4 oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen.
La sfarsitul fiecarei luni4 oficiile de forta de munca ale *inisterului *uncii si 2rotectiei +ociale furnizeaza date
privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca =prin inscrierea la oficiile de forta de munca>.
'n statistica curenta din "omania aceasta este principala sursa de date4 pe baza careia s%au constituit 3
incepand cu anul 1//7 3 serii lunare de indicatori privind:
% numarul somerilor =in fapt4 numarul persoanelor inscrise la oficiile de forta de munca>9
% rata somajului;
% structura celor care solicita locuri de munca pe se?e4 pe grupe de varsta4 dupa durata soma5ului4 pe categorii
socio%profesionale si pe 5udete.
1.!.-. E)ICIENTA UTILI4ARII RESURSELOR DE MUNCA
'n teoria si practica economica4 categoria de productivitate e?prima eficienta utilizarii factorilor de productie.
2roductivitatea unui factor de productie este raportul dintre productia obtinuta cu a5utorul factorului respectiv si
cantitatea acelui factor utilizata in cursul perioadei de calcul. 'n aceasta forma4 productivitatea este deci raportul
dintre un output =efect> si un input =efort>.
$?primarea inputului =fortei de munca> se poate realiza cu a5utorul indicatorilor: populatie ocupata4 numar
mediu de salariati4 timp efectiv lucrat in ore%om si zile%om. #cesta din urma e?prima cel mai fidel cantitatea de munca
consumata si deci asigura cea mai buna e?primare a productivitatii muncii. 'nsa4 in tara noastra4 timpul efectiv lucrat
nu se calculeaza la nivelul intregii economii nationale.
Ni(elul &rducti(itatii muncii "e determina1
% la nivelul economiei nationale =productivitatea sociala a muncii>4 ca raport intre produsul intern brut =2'A> si
populatia ocupata totala:
% la nivelul fiecarei ramuri =G>4 ca raport intre valoarea adaugata bruta obtinuta in ramura respectiva =;#A> si
populatia ocupata in ramura respectiva =)>:

1.+.INSTITUTIILE PIETEI MUNCII IN ROMANIA
!a urmare a noilor conditii si e?igente din economie si concomitent cu dezvoltarea cadrului legislativ
corespunzator4 s%a diversificat si perfectionat si sistemul institutional al pietei muncii. 'n prezent4 e?ista un sistem
institutional nou care4 pe masura ce va fi consolidat4 va putea raspunde nevoilor prezente si de perspectiva ale
dezvoltarii si functionarii pietei muncii.
'nstitutiile pietei muncii4 in functie de domeniile pe care le reglementeaza si rolurile pe care le indeplinesc4
pot fi grupate in mai multe categorii:
institutii ale cererii de forta de munca: agenti economici4 &irectiile <udetene de *unca4 patronat s.a.9
institutii ale ofertei de forta de munca: familia4 scoala4 agentiile 5udetene de ocupare4 *inisterul $ducatiei etc.9
institutii ale echilibrului pietei muncii: guvern4 sindicate4 patronat4 organizatiile cu rol in domeniul politicilor
active si pasive de ocupare9
institutii ale protectiei sociale: guvern4 agenti economici4 &irectiile <udetene de *unca si 2rotectie +ociala s.a.
n principiu ma5or care a stat la baza dezvoltarii sistemului institutional al pietei muncii a fost
descentralizarea. 'n acest sens4 *inisterul *uncii reprezinta institutia care elaboreaza strategiile si politicile de
ocupare4 formare profesionala si protectie sociala a somerilor. #cesta isi indeplineste atributiile prin &irectiile
<udetene de *unca si prin institutiile publice4 de interes national4 care aplica si/sau controleaza modul de aplicare a
legislatiei in domeniu: #gentia (ationala de 0cupare a 8ortei de *unca =#(08*>4 !onsiliul (ational de 8ormare
2rofesionala a #dultilor =!(82#>4 'nspectia *uncii ='*>. #(08* ii corespund4 in plan teritorial4 #gentiile <udetene de
0cupare a 8ortei de *unca =#<08*> si nitatile Locale de 0cupare a 8ortei de *unca =L08*>.
#lte principii care au stat la baza dezvoltarii sistemului institutional al pietei muncii au fost:
dezvoltarea parteneriatului social la nivel national4 teritorial si sectorial in domeniul ocuparii fortei de munca si
administrarii fondului de soma59
gratuitatea serviciului public de ocupare9
nondiscriminarea si egalitatea de sanse sub aspectul oportunitatilor si tratamentului pe piata muncii9
protectia sociala a somerilor s.a.
#(08* are ca principale obiective:
institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale9
aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale9
aplicarea masurilor de protectie sociala.
'mpreuna cu structurile sale teritoriale4 are competente in organizarea4 conducerea si realizarea politicii de
ocupare a fortei de munca si de protectie sociala a personalului aflat in cautarea unui loc de munca.
!onform legii4 principalele atributii ale #(08* sunt urmatoarele:
organizeaza serviciile de ocupare a fortei de munca9
furnizeaza si finanteaza servicii de formare profesionala4 in concordanta cu politica de ocupare a fortei de
munca si tendintele pietei muncii4 in scopul facilitarii incadrarii in munca9
sustine relatii de parteneriat si cofinantare in crearea de noi locuri de munca4 indeosebi in zonele in care piata
muncii este tensionata9
orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intre acestea si anga5atori4 in vederea realizarii
echilibrului dintre cererea si oferta de forta de munca9
elaboreaza si propune proiectul de buget al 8ondului pentru plata a5utorului de soma59
administreaza bugetul 8ondului pentru plata a5utorului de soma59
propune *inisterului *uncii proiecte de acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si al
protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca s.a.
&upa cum se poate constata4 legea atribuie #(08* rolul de a pune in practica atat masurile active de
ocupare 3 de stimulare a crearii de locuri de munca4 precum si cele pasive 3 de protectie sociala a somerilor.
CAPITOLUL !
20L')'!' 2$ 2'#)# *(!''
!.1. POLITICI DE OCUPARE
2oliticile/strategiile care incearca sa influenteze cererea globala sau cresterea economica> pot fi
denumite politici economice sau politici de ocupare.
2oliticile de ocupare sunt in principal politici macro 3 economice care se adreseaza categoriilor globale
macro%economice cum ar fi cererea globala de consum4 investitia globala4 etc.
0biectivul politicilor de ocupare este de a oferi oportunitati de ocupare productiva tuturor celor care doresc
sa lucreze si de a mentine rata soma5ului la minim posibil.
*ai precis4 rata soma5ului trebuie sa fie mentinuta cat mai aproape de acel minimum CnaturalD4 asa numit Crata
neinflationista a soma5uluiD 3 "(+ =Cnon%accelerating%inflation rate of unemploHmentD%(#'">. &aca rata soma5ului
este mai mare decat rata neinflationista a soma5ului4 anga5atii au tendinta de a pretinde salarii mai mari4 acest lucru
avand efecte negative asupra inflatiei4 productiei4 ocuparii si a bunastarii. &e aceea este important sa e?iste
competitie in atatea sectoare de piata muncii pe munca si =in acelasi timp> persoanele care detin calificari inalte sa
poata santa5a anga5atorii pentru salariile si beneficiile pe care acestia si le doresc. #cest fapt ofera legatura dintre
ocupare si masurile active pentru piata muncii =in special strategiile de formare profesionala>4 care incearca sa ii faca
pe toti somerii competitivi pe piata muncii.
'nstrumentele utilizate de politicile de ocupare sunt urmatoarele: politici fiscale4 =impozite4 subventii>4 politici
monetare =dobanzi4 rate de schimb valutar4 oferta monetara>4 politici de salarizare =salariul minim4 inde?area
salariilor>4 politici sociale =varsta de pensionare4 alocatii pentru copii4 etc>4 investitii in infrastructura publica4
promovarea e?porturilor si asa mai departe.
#r trebui sa fie evident ca aceste instrumente nu sunt la indemana serviciilor publice de ocupare. +i este mai
bine asa. #ceste instrumente CapartinD *inisterelor de 8inante4 'ndustriilor si !omertului4 Fuvernului Local sau Aancii
(ationale. *ulte din instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politica economica. #cest
fapt este de inteles atata timp cat promovarea cresterii economice este similara cu promovarea unui volum mai mare
al ocuparii. 0cuparea va creste sau va scadea in conformitate cu ratele cresterii economice4 sau corespunzator cu
intensitatea de ocupare promovata de cresterea economica.
nele din instrumentele prezentate mai sus pot fi concepute si implementate de *inisterele *uncii si
2rotectiei +ociale4 cum ar fi politica salariului minim pe economie sau politicile de pensii. nii e?perti nu privesc
aceste politici ca fiind politici de ocupare4 ci mai mult ca fiind politici de piata muncii. 2entru noi4 in cadrul serviciilor de
ocupare4 acest lucru nu are importanta.
!eea ce este important pentru noi este ca politicile de ocupare ar putea avea un impact pozitiv sau unul
negativ asupra volumului ocuparii. &aca oferta de forta de munca si structura interna a ocuparii raman constante4
succesele inregistrate prin intermediul politicilor de ocupare conduc la o reducere corespunzatoare a soma5ului =si
viceversa>. &eoarece atat oferta de forta de munca4 cat si structura interna a ocuparii sunt intr%o permanenta
schimbare4 este important de monitorizat dezvoltarea in toate cele trei domenii4 adica modificarile la anga5ari =cererea
de forta de munca>4 oferta de forta de munca si structura ocuparii. "ata soma5ului se poate modifica in cazul in care
acelasi volum de ocupare a fost distribuit mai multor persoane =prin cresterea ponderii muncii cu fractiune de norma
sau prin reducerea si redistribuirea muncii desfasurate peste program>. +au soma5ul ar putea creste datorita faptului
ca mai multe persoane au absolvit sistemul educational4 dar volumul ocuparii a ramas constant.
$ste de asemenea important pentru noi sa intelegem ca ma5oritatea politicilor de ocupare =sau
instrumentelor de politica> nu influenteaza direct ocuparea . ci mai ales indirect. "educerea dobanzilor bancare nu
creeaza direct locuri de munca. $ste acceptat faptul ca dobanzile bancare mai scazute determina o scadere a
costurilor cu investitiile. *ai multe investitii ar conduce astfel la o crestere a ocuparii. $conomistii pretind de obicei ca
Cpoliticile de ocupare pot doar sa aduca vitele la adapat4 dar nu le pot forta sa beaD.
&e asemenea nu se poate garanta ca toate politicile care intentioneaza sa creeze locuri de munca si
reusesc sa faca acest lucru. !resterea salariului minim pe economie4 de e?emplu4 ar putea conduce la un consum
global mai mare al persoanelor care traiesc la nivelul salariului minim. !resterea consumului ar putea duce la
cresterea productiei de bunuri si servicii4 iar aceasta crestere de productie este de asteptat ca va determina cresterea
ocuparii. 2e de alta parte4 salarii minime mai mari inseamna costuri crescute pentru intreprinderi. &e aceea4
intreprinderile ar putea reduce numarul lucratorilor care primesc salariul minim si sa creasca automatizarea
productiei. *ai multa automatizare ar putea crea mai multe locuri de munca pentru muncitorii care detin calificari
superioare in detrimentul celor necalificati4 care primesc salariul minim.
'n orice caz4 chiar daca politicile de ocupare influenteaza indirect, ele trebuie sa fie privite ca avand cea mai
decisiva influenta asupra volumului ocuparii. 2oliticile de piata muncii4 chiar daca au o influenta mai directa4 sunt de
obicei mai putin importante. 2oliticile CactiveD de piata muncii este de asteptat sa aiba doar un impact marginal
asupra volumului ocuparii si/sau al soma5ului =chiar daca in titlul lor Ccrearea de locuri de muncaD suna foarte
promitator>.

!.!.POLITICI DE PIATA MUNCII
2oliticile de piata muncii sunt formate din toate macro si micro politicile care incearca sa regleze cererea si
oferta de pe piata muncii =si relatiile intre cerere si oferta>. 2oliticile de piata muncii incearca sa influenteze direct
deciziile referitoare la ocupare ale indivizilor =persoane aflate in cautarea unui loc de munca4 persoane anga5ate4
anga5atori4 etc.>.
2oliticile pe piata muncii include in principal urmatoarele politici:
% legislatia muncii sau toate politicile care reglementeaza conditiile de ocupare ale indivizilor cum ar fi salariul
minim4 programul de munca4 durata si conditiile concediului annual4 ale concediului de maternitate4
regulamente referitoare la anga5ari si concedieri4 protectia muncii si conditiile de sanatate4 etc>.
% politici care incearca sa creasca participarea persoanelor in cadrul fortei de munca =promovarea formarii
continue4 pensionare anticipata4 munca cu program redus4 etc.>.
% politicile CactiveD pentru piata muncii si serviciile de mediere/plasare4 de informare si consiliere privind cariera4
de formare profesionala4 subventiile pentru anga5are4 de instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca4 de
promovare a initiativei private4 etc.
% politicile CpasiveD pentru piata muncii care inlocuiesc salariile pentru cei care au devenit involuntar someri sau
pe timpul participarii la masuri CactiveD pentru piata muncii.
2oliticile de piata muncii au de obicei un impact mai direct asupra deciziilor referitoare la ocupare ale
participantilor la piata muncii decat politicile de ocupare> si de aceea au un impact mai direct asupra volumului si/sau
asupra structurii ocuparii si/sau soma5ului4 in special pe termen scurt.
'n orice caz4 chiar daca impactul provocat de aceste politici este mai degraba direct4 impactul asupra
volumului ocuparii si/sau soma5ului poate fi evaluat ca fiind mai degraba scazut sau marginal4 in special pe termen
mediu si pe termen lung. #cest fapt se aplica in special acelor politici implemetare prin intermediul serviciilor publice
de ocupare4 asa%numitele politici active si pasive pentru piata muncii. se aplica mai putin pentru legislatia muncii.
!.+.MASURI 5ACTI#E6 PENTRU PIATA MUNCII $MAPM%
*asurile active pentru piata muncii sunt de obicei micro%politici4 care incearca sa faca somerii mai atractivi pentru
anga5atori. #ceste masuri mentin competitivitatea e?istenta si incetinesc orice scadere a competitivitatii. +e
adreseaza de asemenea persoanelor amenintate de concedieri. +unt denumite CactiveD deoarece se presupune ca
au un efect mai mare decat de a plati CpasivD somerilor o indemnizatie care sa inlocuiasca lipsa veniturilor.
*asurile active pentru piata muncii include urmatoarele masuri =sau instrumente de politica> si servicii:
% serviciile de mediere/plasare =corelare/potrivire intre cererea si oferta de forta de munca>
% servicii de informare si consiliere privind cariera
% servicii de informare pe piata muncii
% promovarea formarii profesionale =inclusiv formarea continua>
% promovarea mobilitatii =geografice> pe piata muncii
% promovarea instruirii in tehnici de cautare a unui loc de munca =<ob club>
% promovarea dezvoltarii de afaceri pe cont propriu
% subventionarea temporara a anumitor grupuri dezavanta5ate
% subventionarea temporara a ocuparii in sectoare economice speciale =constructii4 agricultura>
% subventionarea temporara a ocuparii in situatii economice speciale =de e?emplu pe perioada de tranzitie la
economia de piata subventionarea asa%numitelor Csocietati de ocupareD cu scopul de a pregati intreprinderea
si/sau infrastructura publica respectiva pentru potentialii investitori particulari> de e?emplu subventionarea
programului redus pe perioada reducerii temporare a cererii>.
+erviciile de mai sus se pot imparti in doua categorii: prima categorie isi doreste in primul rand sa spri5ine
anga5atorii si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sa se gaseasca unii pe altii4 sa se gaseasca unii pe altii
mai repede4 sau sa se poata obtine o mai buna CpotrivireD. #ceste servicii constau in furnizare de informatii4
mediere/plasare4 servicii de informare si consiliere precum si servicii de instruire in tehnici de cautare a unui loc de
munca.
!ealalta categorie4 deseori combinata cu prima4 incearca sa imbunatateasca calificarile/abilitatile
ocupationale =privite in cel mai larg sens posibil> si de aceea si oportunitatile de pe piata muncii =de anga5are> ale
indivizilor4 competitivitatea acestora pe piata muncii =prin formare profesionala sau subventionarea anga5arii>. +au cu
alte cuvinte4 prima categorie de servicii spri5ina clientii de a vinde =mai bine sau mai repede> calificarile/abilitatile pe
care le detin4 in timp ce a doua categorie incearca sa imbunatateasca calificarile/abilitatile sau sa le modifice odata
cu schimbarile cerintelor pietii muncii.
2e termen scurt4 este de asteptat ca masurile si serviciile active pentru piata muncii active sa aiba un impact
direct asupra volumului ocuparii =sau asupra nivelelor soma5ului>:
% daca serviciile de mediere/plasare prin actiunea lor ocupa un loc de munca vacant mai repede decat in lipsa
acestor servicii4 ocuparea creste si soma5ul scade mai repede decat in absenta acestor servicii
% daca somerii care participa la cursuri de formare profesionala nu sunt luati in calculele statistice ca fiind someri4
soma5ul scade cu numarul corespunzator de someri care au inceput cursurile
% daca somerii sunt cuprinsi in programe subventionate de munca in folosul comunitatii4 soma5ul scade iar
ocuparea creste cu numarul respectiv de persoane cuprinse in program.
2e termen mediu sau mai lung4 lucrurile ar putea fi diferite. 'n functie de calitatea serviciilor de
mediere/plasare4 acestea pot continua sa aiba un impact pozitiv asupra ocuparii 3 chiar daca acest impact este
limitat. #celasi lucru s%ar putea aplica instruirii in tehnici de cautare a unui loc de munca. Lucrurile stau cu totul altfel
daca ne referim la subventionarea ocuparii sau la formarea profesionala.
2rin formarea profesionala nu se creeaza locuri de munca suplimentare =cu e?ceptia celor ce lucreaza in
sectorul formarii>. #nga5atorii nu vor anga5a mai multe persoane doar pentru ca mai multi lucratori calificati isi doresc
un loc de munca. $i vor anga5a doar daca bunurile sau serviciile produse de acesti lucratori vor putea aduce profit la
vanzare. #nga5atorii sunt interesati sa anga5eze mai mult personal calificat doar in cazul in care cred ca lipsa de
muncitori calificati a produs de5a pierderea unor oportunitati de a face profit.
0 alta problema este cea de a cunoaste daca anga5atorii ar fi anga5at oricum personal suplimentar sau doar
personal cu calificari sporite. #celasi lucru se aplica si subventiilor pentru anga5are. (oi nu stim efectiv daca
persoana care s%a anga5at cu a5utorul subventiei nu s%ar fi putut anga5a si in lipsa acesteia. #cest efect este efectul de
Cdead%weightD. +erviciul public de 0cupare ar cheltui in acest caz niste bani pe ceva care s%ar fi intamplat oricum
= cazul in care persoana oricum s%ar fi anga5at si in lipsa calificarii sau a subventionarii anga5arii>.
+au4 se poate intampla ca un agent economic sa inlocuiasca personalul anga5at fara subventii cu alti lucratori
care ar primi subventii pentru anga5are. #cest efect ar fi efectul de CinlocuireD%CsubstitutionD.
+au intreprinderile/ agentii economici care au primit subventii pentru anga5ari ar putea creste productia si
vanzarile in detrimentul altor intreprinderi =nesubventionate>. &atorita cresterii subventionarii ocuparii in unele
intreprinderi s%ar putea crea concedieri corespunzatoare in alte intreprinderi care nu au fost subventionate. "ata
soma5ului ar putea sa a5unga astfel la cea e?istenta inaintea acordarii subventiilor4 sau ar putea chiar sa o
depaseasca. #cest lucru se poate intampla in cazul in care intreprinderile ne%subventionate ar fi fost mai eficiente
decat cele subventionate. #cest efect este efectul de CdisplacementD.
)oate aceste efecte: dead%weight4 substitution sau displacement4 pot avea si alte efecte negative asupra
ocuparii4 care nu sunt luate de obicei in considerare. )oate aceste masuri active trebuie sa fie finantate si
implementate de +erviciul 2ublic de 0cupare. #cest lucru se face din ta?ele si contributiile la fondul de soma5. &aca
acesti bani nu sunt cheltuiti cu chibzuinta4 ceea ce nu se intampla in cazul in care se produc asemenea efecte4
inseamna ca suma din fondul de soma5 nu mai este disponibila pentru consum4 economii sau investitii. *ai putin
consum si investitii inseamna scaderea ocuparii. 'ar scaderea economiilor inseamna cresterea ratelor dobanzilor4
costuri de creditare mai mari si scaderea investitiilor4 conducand toate acestea la scaderea ocuparii.
&in aceste motive4 crearea de noi locuri de munca suplimentare nu este un obiectiv realist pentru politicile
active de piata muncii. 0biectivul principal ar trebui sa fie acela de a utiliza la ma?imum potentialul e?istent al
volumului de ocupare =in limitele succeselor si esecurilor politicilor economice4 sociale si de ocupare> in principal prin
evitarea lipsei de forta de munca potrivita. n obiectiv similar este de a pregati =sau adapta> oferta de forta de munca
=resursele umane> pentru potentialele dezvoltari ale volumului ocuparii in structura sa interna =indreptarea spre
calificari sporite4 o crestere a fluctuatiei de personal4 munca cu program redus4 etc.>.
!.-.MASURI 5PASI#E6 PE PIATA MUNCII $MPPM%
*asurile pasive pentru piata muncii sunt un amestec de masuri: #u deopotriva elemente de politica de
ocupare si de politica pietei muncii. *asurile pasive sunt atat micro%politici =au o influenta directa asupra deciziilor
referitoare la ocupare ale indivizilor> cat si macro%politici =contributia globala la fondul de soma5 si platile globale a
indemnizatiilor de soma5 sunt asa%numitii Cstabilizatori automatiD ai cererii globale>. &e aceea4 influenteaza volumul si
structura ocuparii soma5ului atat direct cat si indirect.
'nstrumentele de politica disponibile constau din urmatoarele:
% contributiile la fondul de soma5
% diferitele tipuri de indemnizatii de soma5 =de tip asigurare sau de verificare a altor surse de venituri>
% subventii pentru anga5are =in cazul in care subventionarea nu este de natura temporara sau nu este
destinata imbunatatirii calificarilor/abilitatilor individului>.
2oliticile pasive de piata muncii au un impact indirect asupra volumului ocuparii si/sau a soma5ului
ca si politicile de ocupare:
!ontributiile la fondul de soma5 sunt ca si impozitele. Aanii disponibili pentru consumul privat4 economii sau
investitii se reduc. !ererea globala privata se va reduce corespunzator cu consecinte negative asupra volumului de
ocupare.
2lata indemnizatiilor de soma5 functioneaza invers. 2ersoanele care ar pierde retributia prin pierderea
locului de munca pierd doar o parte din suma respectiva de bani. +unt obligati sa sacrifice o parte din consumul lor
lunar. !ererea globala =si volumul ocuparii> scade mai putin daca e?ista aceste indemnizatii de soma5 decat in cazul
in care acestea nu ar e?ista.
*asurile pasive pentru piata muncii au de asemenea si un impact mai direct asupra ocuparii si/sau
soma5ului si a deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor. *ulte persoane actioneaza fara a gandi in perspectiva.
#tata timp cat beneficiaza de indemnizatii care nu sunt cu mult mai mici decat un salariu4 multi someri prefera sa nu
se anga5eze sau sa nu participe la vreo masura activa. &e aceea este important ca beneficiile sa fie astfel concepute
incat sa stimuleze beneficiarii de indemnizatii de soma5 de a%si cauta activ un loc de munca si de a participa la masuri
active. $ste de asemenea important de a crea un stimulent pentru suplimentarea veniturilor prin acceptarea de munci
ocazionale4 cu program redus4 sau pe durata limitata.
#ceste stimulente pot fi create la modul urmator:
% prin oferirea de indemnizatii mai scazute decat sumele care s%ar putea obtine prin anga5are legala. 'n
acest sens4 este mai important ca indemnizatiile de soma5 sa fie corelate cu posibilitatile de venituri
actuale sau posibile in viitor decat sa fie corelate cu veniturile obtinute in trecut.
% 2rin platirea de indemnizatii mai ridicate in timpul participarii la masuri active
% 2rin deducerea din indemnizatiile normale doar a unei parti din venitul obtinut din prestarea de munci
ocazionale4 cu program redus4 sau pe durata limitata.
$ficacitatea acestor stimulente este importanta din alte motive. 'n prezent piata muncii se confrunta cu o
grava neconcordanta intre calificarile oferite de persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si calificarile pe care
le pretind anga5atorii. $ste de asemenea o neconcordanta in ceea ce priveste conditiile oferite de anga5atori si
conditiile pe care si le doresc persoanele aflate in cautarea unui loc de munca. &ar4 atata timp cat anga5atorii nu
gasesc personalul de care au nevoie4 acestia nu vor putea crea mai multe locuri de munca. #ceasta neconcordanta
este oricum dificil de depasit. $ste dezastruos daca aceasta neconcordanta este sustinuta de masurile pasive pentru
piata muncii.
!.7. )UNCTIILE SER#ICIULUI PUBLIC DE OCUPARE

2ana la momentul de fata4 nu e?ista definitii unanim acceptate referitoare la politicile sau masurile pentru piata
muncii. 'n special schimbul international de informatii si e?periente continua sa sufere din cauza problemelor de
Climba5D.
&e aceea4 un grup de e?perti de la
% 0rganizatia 'nternationala a *uncii 3 'nternational Labour 0rganisation ='L0>4
% #sociatia *ondiala a +erviciilor 2ublice de 0cupare 3 Gorld #ssociation of 2ublic $mploHment +ervices
=G#2$+>4
% !omisia $uropeana 3 $uropean !ommission si de la
% 0rganizatia pentru !ooperare $conomica si &ezvoltare 3 0rganisation for $conomic !ooperation and
&evelopment =0$!&>
# incercat in 1//,//6 sa promoveze un Climba5D mai comun cu scopul de a crea o baza de date comparabila
internationala a serviciilor publice de ocupare. !hiar daca nu s%a emis nici o propunere finala4 grupul a fost de acord
asupra urmatoarelor aspecte:
'n primul rand4 este important sa se cada de acord asupra definitiilor pentru politicile de ocupare4 de piata
muncii si masuri active pentru piata muncii. 2ropunerile nu au fost generate dintr%un interes academic4 ci doar
datorita utilitatii lor pentru a identifica si descrie rolul4 functiile si impactul +erviciului 2ublic de 0cupare =+20> asupra
economiei4 ocuparii si securitatii sociale.
Pliticile de cu&are sunt privite ca macro%politici care influenteaza volumul si structura ocuparii si/sau a soma5ului
doar indirect insa decisiv4 deoarece rezultatul lor asigura cadrul pentru un impact ma?im al politicilor de piata muncii
pe termen scurt si mediu. 'nstrumentele de aplicare a macro%politicilor de ocupare sunt politicile fiscale4 monetare4
salariale si sociale adresate categoriilor macro%economice.
'n cadrul politicilor de ocupare4 Pliticile de &iata muncii incearca sa influenteze direct volumul si structura ocuparii
si/sau a soma5ului prin modificarea deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor =persoane aflate in cautarea unui loc
de munca4 anga5ati4 anga5atori4 etc.>.
2oliticile de piata muncii cuprind toate politicile CactiveD de piata muncii4 toate serviciile de acordare de spri5in
financiar sau de inlocuire a veniturilor =denumite de obicei masuri CpasiveD de piata muncii> si toate politicile care
incearca sa influenteze participarea persoanelor la piata muncii =scolarizare/instruire4 formare profesionala4
pensionare4 etc.>.
Ma"urile 5acti(e6 de &iata muncii $MAPM% incearca sa aduca imbunatatiri calificarilor/abilitatilor ocupationale =in
cel mai larg sens posibil> ale indivizilor crescand astfel oportunitatile acestora =competitivitatea> pe piata muncii.
*#2* cuprind instruire4 pregatire4 formare profesionala4 subventionarea ocuparii4 informare si orientare profesionala
si mediere/plasare sau alte servicii asemanatoare =cum ar fi spri5inul acordat pentru mutarea in alta localitate>.
0rganizatia pentru !ooperare $conomica si &ezvoltare imparte masurile active in trei categorii =alte masuri decat
medierea/plasarea sau informarea si consilierea profesionala>:
% formare profesionala =cuprinde toate tipurile de formare4 formare continua sau recalificare>
% instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca
% subventionare pentru anga5are =subventionarea ocuparii>.
!hiar daca +20 au un impact asupra ocuparii si/sau a soma5ului la nivel macro si asupra politicilor de piata
muncii =de e?emplu prin furnizarea de informatii necesare pentru formularea acestor politici>4 grupul de lucru
considera ca +20 se ocupa mai mult de politicile active de piata muncii si de cele referitoare la reintegrare si la
acordarea de beneficii4 deoarece principalii clienti ai +20 sunt indivizi si programele +20 sunt adresate4 la nivel
individual4 persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si anga5atorilor.
*ai concret4 functiile urmatoare sunt considerate ca fiind functiile SPO:
% mediere8&la"are =sau corelare intre cererea si oferta de forta de munca>
% infrmare "i cn"iliere &rfe"inala
% &r*rame "au ma"uri acti(e de &iata muncii
% "er(icii de acrdare de "&ri2in financiar =pentru someri si participanti la masuri active de piata muncii>
% cntri'uire la frmularea &liticilr de cu&are "i de &iata muncii
8unctiile de mai sus vor fi e?plicate mai 5os in detaliu:
1.medierea/plasarea somerilor
'n aceasta clasificare4 medierea/plasarea ar cuprinde toate serviciile care au ca obiectiv potrivirea/ corelarea
intre oferta de forta de munca =persoane aflate in cautarea unui loc de munca4 fie somere anga5ate si dorind un alt loc
de munca> si cererea de forta de munca =locurile de munca vacante> fara a spori competitivitatea persoanelor aflate
in cautarea unui loc de munca4 fara a modifica conditiile unui loc de munca vacant si fara a subventiona in vreun fel
solicitantul pentru a fi anga5at sau locul de munca =anga5atorul> 3=ultimele trei precizari reprezinta tocmai elementele
datorita carora medierea/plasarea este diferita de masurile active de piata muncii>.
*edierea/plasarea se adreseaza tuturor categoriilor si grupurilor de clienti =inclusiv persoanelor cu
handicap4 altor grupuri de clienti dezavanta5ati sau altor grupuri tinta ale politicii de piata muncii4 cetateni straini care
au nevoie de permis de munca4 etc.>.
&e aceea s%a propus
% clasificarea problemei permiselor de munca ca si o functie din cadrul medierii/ plasarii4 atat timp cat
calificarile persoanei aflate in cautarea unui loc de munca nu sunt schimbate sau in cazul in care locul
de munca vacant nu este adaptat sau subventionat
% clasificarea medierii/ plasarii persoanelor cu handicap ca fiind un serviciu de mediere/plasare4 atat timp
cat calificarile detinute de solicitant nu sunt alterate sau locul de munca nu este adaptat sau
subventionat.
% !lasificarea oricarei corelari de candidati pentru locuri de ucenici sau pentru pozitii de incepatori ca fiind un serviciu
de mediere/plasare4 atat timp cat se face doar o corelare intre cerere si oferta fara nici o modificare sau
subventionare a vreuneia dintre acestea.
7.'nformare si consiliere profesionala=;ocational Fuidance>
+%a propus utilizarea termenului de informare si consiliere profesionala =sau ocupationala sau privind
cariera> ca termen general pentru orice informatii sau sfaturi privind
% alegerea4
% pregatirea pentru4
% intrarea intr%o
% progresarea in cadrul4
% sau schimbarea unei ocupatii4 cariere4 a locului de munca sau a ocuparii in general
fie acest lucru datorita dorintei individului4 fie datorita conditiilor de piata muncii.
&atorita asemanarii procedurilor4 nu s%a facut nici o diferenta in acordarea acestor servicii pentru adulti sau
pentru tineri =care au absolvit o forma de invatamant sau nu> care incearca sa gaseasca un loc de munca sau sa
urmeze o forma de pregatire pentru prima data dupa iesirea din cadrul sistemului educational.
!a termen general4 informarea si consilierea profesionala este alcatuita din doua sub%functii ma5ore4 anume
% consilierea profesionala vocational counselling
si
% informarea profesionala vocational information.
+%a propus ca termenul de consiliere profesionala sa defineasca procesul =desfasurat in ambele sensuri>
care se bazeaza pe interactiunea intensa intre consilieri si clientii individuali sau in grupuri =omogene>4 proces care
include o identificare in amanunt a capacitatii si intereselor clientilor4 inainte de a fi oferite informatiile care fac parte
din cadrul pachetului mai larg de consiliere.
+pre deosebire de consiliere4 informarea profesionala reprezinta un proces care se desfasoara mai mult intr%
un singur sens4 prin care se ofera informatii sau sfaturi fara a evalua in detaliu capacitatile si interesele clientilor.
0ricum4 acest lucru nu se poate face fara a stabili si evalua inainte care sunt nevoile de informatii ale grupurilor tinta
urmand a se furniza informatiile conform acestor evaluari anterioare. 'n plus4 informarea profesionala se limiteaza
mai mult sau mai putin la furnizarea de informatii4 pe cand consilierea include un volum substantial de sfaturi.
+erviciile de informare profesionala pot fi acordate prin intermediul centrelor de informare si documentare privind
cariera4 prin impartirea de publicatii =brosuri4 reviste4 etc>4 prin discutii de informare4 prin educatie privind cariera in
scoli4 targuri in domeniul carierei4 sau informatii difuzate prin radio4 televiziune4 baze de date4 etc.
'nformarea si consilierea profesionala 3 in oricare din aceste forme4 de informare sau de consiliere 3 este propusa ca
o functie separata a +204 deoarece reprezinta de multe ori un serviciu complet. $ste oricum parte a serviciilor de
mediere/plasare si a serviciilor de implementare a masurilor active de piata muncii.
..2rograme active de piata muncii
2rogramele active de piata muncii 3 ca o functie +20 3 cuprind toate activitatile care au ca obiectiv
imbunatatirea competitivitatii =I> pe piata muncii a indivizilor sau sansele de recrutare ale intreprinderilor. !hiar daca
obiectivul final al acestor masuri este de a face participantii sa fie in masura sa isi gaseasca un loc de munca
CnormalD =adica nesubventionat> dupa participarea la astfel de masuri =sau set de masuri>4 aceste programe active nu
pot garanta anga5area =ocuparea>.
*#2* include
% toate tipurile de subventii acordate anga5atorilor pentru a recruta4 forma sau de a mentine anga5ate
anumite persoane sau grupuri tinta
% toate serviciile care faciliteaza acceptarea unor anumite oferte de locuri vacante4 cum ar fi acordarea de
spri5in financiar pentru mutarea in alta localitate4 etc.
% toate serviciile care imbunatatesc calificarile/abilitatile =in cel mai larg sens posibil> solicitantilor de locuri
de munca =sau ale persoanelor anga5ate> adica inclusiv a cunostintelor4 deprinderilor4 calitatilor
personale sau sociale4 e?perienta in munca4 etc.
#stfel de activitati include toate tipurile de formare si instruire =calificare4 recalificare4 policalificare4
specializare4 perfectionare4 initiere4 formare continua4 instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca4 etc.>.
$le includ de asemenea toate tipurile de subventionare a ocuparii4 fie in cadrul unei intreprinderi din sectorul
privat4 fie un program de ocupare in servicii publice =in folosul comunitatii>4 fie C<ob clubD4 fie o intreprindere speciala
subventionata de tipul Csocietate de ocupareD sau Cfundatie de ocupareD4 fie un atelier special sau o intreprindere
speciala pentru persoane cu handicap4 sau altele asemanatoare.
*asurile si programele active de piata muncii sunt de obicei strans corelate cu serviciile de mediere/plasare si
cele de informare si consiliere profesionala. 2entru someri4 astfel de programe si masuri sunt concepute in cazul in
care eforturile de plasare esueaza sau se presupune ca vor esua in lipsa unei alte actiuni suplimentare =cresterea
competitivitatii persoanei aflate in cautarea unui loc de munca sau subventionarea anga5atorului>.
+erviciile de informare si consiliere profesionala reprezinta parte integranta a ma5oritatii masurilor active
pentru someri. 2entru clientii care au un loc de munca si care doresc sa%si schimbe locul de munca sau calificarile4
masurile active se pot limita e?clusiv la informare si consiliere profesionala4 deoarece cei care solicita doar sfaturi
intreprind deseori aceste actiuni de cautarea unui loc de munca singuri =fara interventia ulterioara a +erviciului 2ublic
de 0cupare4 sau cu spri5in limitat la sponsorizarea financiara din partea +20 a anumitor cursuri de formare
profesionala>.
-.+ervicii de acordare de spri5in financiar
+erviciile de acordare de spri5in financiar pot fi descrise ca fiind toate activitatile care au legatura cu problema
spri5inului financiar pentru someri4 fie ca acest spri5in este conceput de tip asigurare =se acorda tuturor celor care au
contribuit la constituirea unui fond special pentru soma5> fie de tip Cdupa nevoiD =dupa verificarea veniturilor
somerului>. !hiar daca acest spri5in este foarte asemanator cu cel de a5utor social4 anumite beneficii de tipul
a5utoarelor sociale nu contin elemente legate de piata muncii. !hiar daca si a5utoarele sociale sunt de tipul Cdupa
nevoiD4 pentru obtinerea acestora nu se pun tuturor beneficiarilor lor conditii de a fi CactiviD in cautarea unui loc de
munca4 sau de a participa la masuri active. &in acest motiv4 al elementelor de piata muncii pe care le contin4 serviciile
de acordare de spri5in financiar ne sugereaza sa le clasificam ca functie a +20.
+erviciile de acordare de spri5in financiar asa cum sunt ele prezentate in clasificarea pe care o propunem ar
include toate serviciile de acordare de beneficii care se bazeaza pe faptul ca o persoana4 din motive independente de
aceasta4 este somera sau lucreaza cu program redus =chomage partiel4 Jurzabeit>4 indiferent daca aceste beneficii
sunt platite direct somerului sau sunt platite acestuia prin intermediul anga5atorului.
,.!ontributii la ocupare si formularea de politici pentru piata muncii
Frupul considera ca
% monitorizarea situatiei si tendintelor de pe piata muncii4
% cercetarea =si evaluarea> pietei muncii si a rolului si impactul +204
% si rolul formal asumat in formularea =si revizuirea> politicii de piata muncii
ca o alta functie +20.
!hiar daca aceasta functie pare a fi mai mult a celor care formuleaza politicile4 este de asemenea o functie care
spri5ina +20 prin ea insasi: rezultatele acestei functii sunt esentiale pentru administrarea serviciilor si pentru cei care
furnizeaza medierea/plasarea4 informarea si consilierea profesionala4 sau serviciilor legate de programe si masuri
active pentru piata muncii.
#ceasta formulare de politici se poate limita la a contribui cu informatii la procesul politic.
8urnizarea de informatii poate insemna de la simpla colectare si publicare de informatii statistice referitoare la
operatii desfasurate in cadrul +204 pana la cercetari complicate bazate pe o sfera larga de date si informatii din
diferite surse. 8unctia de formulare a politicilor poate include de asemenea 3 pentru unele servicii de ocupare 3 un rol
oficial in formularea sau revizuirea de legi4 norme4 metodologii si alte prevederi legale similare.
8ormularea de politici este legata de cadrul mai larg al strategiei nationale. &ezvoltarea unor anumite
programe sau masuri la nivel regional4 local sau individual =la nivel de persoana aflata in cautarea unui loc de munca
sau agent economic> %3 care pot fi denumite ca fiind Cformulare de micropoliticiD in cadrul unei strategii =legislative>
cadru la nivel national 3 sunt privite ca fiind parte a procesului de implementare si de aceea reprezinta alte functii ale
+20.
CAPITOLUL +
$;0L)'' 2$ 2'#)# *(!''

..1. $;0L)'# +'+)$*L' &$ 2"0)$!)'$ +0!'#L#
'n locuri si timpuri diferite4 in con5uncturi economice specifice s%a uzat de un anumit gen de politica si masura
anti%soma5. 8iecare tara se inspira din e?perienta trecuta si prezenta generala4 dar isi alege in ultima instanta caile si
mi5loacele proprii. "omania nu poate face altfel4 multe din masurile amintite ii pot constitui sursa de inspiratie. 'n
acelasi timp nu trebuie sa se uite faptul ca soma5ul romanesc este un soma5 structural. &e aceea4 odata cu
restructurarile tehnologice4 cu reorientarea unor sectoare si ramuri de activititate cerute de tranzitia la economia de
piata4 trebuie gasite mi5loacele necesare pentru a produce miscari tot atat de profunde in planul structurii de
munca. .$lasticitatea4 maleabilitatea4 adaptarea din mers trebuie sa caracterizeze atat oferta cat si cererea de forta
de munca. +upletea economiei4 imbinarea unitatilor mari cu cele mici si mi5locii4 camp larg deschis liberei initiative4
investitii in zone cu ma?ima productivitate4 dezvoltarea sectorului serviciilor de turism4 dar mai ales de consum4
imbinarea unor strategii nationale cu altele locale sau regionale spre reconversie si transferabilitate pe de o parte si
un invatamant modern bine structurat pe cerinte4 profesii si raportata la standardele internationale4 vointa de
schimbare. 'n plus oamenii trebuie sa constientizeze faptul ca pe parcursul perioadei active locul de munca poate fi
schimbat4 cultivarea disciplinei de a economisi si de investi etc. sunt conditii obligatorii de a caror indeplinire va
depinde echilibrul pe piata fortei de munca.
'ndemnizatia de soma5 constituie doar o solutie temporara4 subsidiara si in care se spri5ina si viseaza
domeniul socialului si mai putin pe argument si motivatie economica. &e aceea4 mai presus de toate4 asupra gradului
de ocupare isi vor pune amprenta faptele de munca4 disciplina riguroasa4 fara de care progresul in planul productiei4
al cresterii economice si deci al gradului de folosire nu se pot realiza.
'n cele ce urmeaza voi prezenta principalele masuri si politici de protectie sociala4 a?andu%ma pe cela care au
ca scop a5utarea somerilor si reconversia lor sociala.
#cestea au fost schitate pentru prima data in "omania la inceputul anilor K/0.na din lucrarile valoroase
aparute in acea perioada a fost lucrarea cu titlul C+chita privind strategia infaptuirii economiei de piata in "omaniaD4
semnata de ). 2ostolache. $a incerca sa contureze o optiune politica general acceptata cu privire la masurile ce
trebuiesc luate pentru a reusi sa se instaureze economia de piata in "omania. +chita strategiei propuse contureaza
o linie generala in care costurile sociale ale tranzitiei sa fie acoperite in buna masura4 simultan cu aparitia lor in asa
fel incat4 chiar in cursul tranzitiei si nu ulterior4 sa se atinga un nivel comparativ cu media europeana la indicatorii
sociali de baza. =2ostolache4 ).4 1//04 pag. 17>.
!are sunt resursele economice ale unui asemenea program? $ste e?trem de instructiv a evoca punctul de
vedere ale aceleiasi +chite:Crestrangerea acestui obiectiv poate fi realizata prin reducerea ratei acumularii4 cresterea
eficientei economice si atragerea de capital strainL si imprumuturi in limite rationale in special pentru informatizare si
tehnologii de varfD=2ostolache4 ).4 1//04 pag. 17%1.>
+e prevedea totodata o relansare imediata a economiei: un ritm mediu anual de crestere a 2'A%ului de .4:%
.486 =era estimat la data publicarii lucrarii C+chita privind strategia infaptuirii economiei de piataD4 aprilie 1//04 n.
a.>. 'n acele conditii4 in functie de marimea imprumutului e?tern contractat4 se prevedea ca intre 1//, si 7007
consumul populatiei "omania sa a5unga la indicatorii de baza4 la nivel mediu european.
La inceputul anului 1//0 nu era asteptat un declin semnificativ al economiei4 cu e?ceptia celui rezultat din
a5ustarea unor anumite ramuri si intreprinderi. +pre sfarsitul anului 1//04 cand declinul incepuse sa devina evident
semnificatia lui era inca cu mult subestimata. !and a inceput sa se discute in guvern aceasta problema4 ministrul de
stat insarcinat cu economia din acea perioada a oferit urmatoarea e?plicatie: scaderea productiei este datorata
reducerii saptamanii de lucru. 'n curand lucrurile s%au dovedit a fi mult mai grave.
&espre protectia sociala se vorbea de asemenea in termeni destul de vagi in acea perioada. 2roblemele
sociale cu care urma sa se confrunte societatea erau subestimate. $ra normal ca accentul sa cada mai mult pe
promovarea unor principii generale4 ca de e?emplu necesitatea formelor active de protectie 4 atragandu%se atentia
asupra unor pericole de lung termen4 inalt stabile si reproductive4 aparitia uni soma5 cronic de lung termen etc.
=Bamfir4 !.4 1//0>. "eforma sistemului de protectie sociala era vazuta in urmatorii termeni:
a>+istemul de protectie sociala mostenit era considerat a fi suficient de amplu incat sa nu aiba nevoie de
reconsiderari prea radicale. +istemul de pensii era inalt comprehensiv4 cu o metodologie administrativa relativ bine
pusa la punct. 0 noua legislatie care sa propuna noi principii si sa le corecteze pe cele vechi era programata sa se
realizeze rapid. #stfel4 in C+chita privind strategia infaptuirii economiei de piata in "omaniaD se prevedea ca 2roiectul
Legii #sigurarilor +ociale va fi depus in septembrie 1//0. 'n planul primului guvern de dupa alegeri acest proiect de
lege era prevazut sa fie inaintat in discutia guvernului in ianuarie 1//1.
2rotectia muncii se regasea intr%un sistem legislativ relativ bine pus la punct4 care avea nevoie de corectii4 dar
nu de schimbari dramatice. +ingurul punct problematic il constituia problema pensiilor in agricultura4 dar problema
era considerata a fi mai de graba o mostenire a vechiului sistem cooperatist si solutionabila fara mari dificultati.
+anatatea si invatamantul erau gratuite si ridicat comprehensiv. 2roblema era mai degraba a resurselor si a
modernizarilor. #locatiile pentru copii e?istau. !eea ce trebuia facut era ca sistemul sa fie generalizata la toate
familiile nu numai la cele salarizate de stat si reconsiderate intrucatva masurile pe care se fonda. La sfarsitul anului
1//0 proiectul de lege cu privire la alocatiile pentru copii era de5a elaborat.
b>&ezvoltarea acelor elemente specifice economiei de piata. elementul considerat a fi cel mai important aici
era instaurarea unei forme de spri5in pentru noua economie. &e5a din mai 1//0 se instituise a5utorul de soma5. Legea
a5utorului de soma54 care crea sistemul de protectie sociala a somerilor a fost adoptata de catre 2arlament in ianuarie
1//1=Legea nr. 1/1//1>4 inainte de aparitia propriuzisa a unui soma5 semnificativ: in 1//14 rata soma5ului a atins
14864 saltul semnificativ fiind facut de abia anul urmator: 84-6.
c>+chimbarea raportului dintre veniturile directe si transferurile sociale in raport cu veniturile primare. !ea mai
spectaculoasa schimbare a reprezentat%o eliminarea subventiilor la produsele de stricta necesitate. "etragerea
subventiilor trebuia insa sa fie insotita pe de o parte de cresterea veniturilor primare4 iar pe de alta parte de cresterea
transferurilor prin sistemul protectiei sociale.
d> 'n prima perioada de dupa revolutie =pana in primavara anului 1//1> in sfera politicii sociale4 poate si
datorita lipsei presiunii4 pentru dezvoltarea propriu%zisa a sistemului de protectie sociala4 a predominat preocuparea
pentru promovarea unor noi reglementari in relatiile de munca. 'ntr%un interval de cateva luni a fost promovat un
pachet de legi referitor la acest domeniu: Legea soma5ului4 Legea sindicatelor4 Legea contractelor colective de
munca4 hotarari guvernamentale cu privire la salarizarea in institutiile bugetare si in intreprinderile economice
proprietate de stat.
"eferitor la atenuarea fenomenului soma5ului s%au adus imbunatatiri Legii nr. 1/1//14 privind protectia sociala
a somerilor si reintegrarea lor profesionala. +%a prelungit astfel durata acordarii a5utorului de soma5 de la 180 la 7:0
de zile. !a urmare a acestei prelungiri s%a marit cota de participare a agentilor economici la crearea fondului de
soma5 de la - la ,6 din salariul brut al anga5atilor. 'n plus4 pentru persoanele carora le%a e?pirat perioada de
acordare a a5utorului de soma5 s%a legiferat acordarea unei alocatii de spri5in de cel mult 18 luni4 cu posibilitatea
calificarii sau recalificarii. #ceste persoane sunt permanent spri5inite sa se incadreze in munca9 este vorba de Legea
nr. 86/1//74 care a modificat si completat Legea nr. 1/1//1. 2e de alta parte4 au fost elaborate si s%a aplicat legea
privind anga5area in munca a absolventilor superior4 liceal si postliceal 4 promotia 1//1%1//74 prin care au fost
stimulati agentii economici care incadreaza acesti absolventi4 acordandu%se acestora din fondul de soma5 lunar :064
respectiv 606 din salariul minim brut inde?at pe tara pe o perioada de / luni= Legea nr. /:/1//7>.
)ot ca masuri si politici anti%soma5 putem aminti cele trei programe de baza ce s%au desfasurat in 1//74 in
cadrul &epartamentului fortei de munca si soma5ului:
1> 2rogramul privind reorientarea fortei de munca disponibile in raport cu cerintele agentilor economici din
sectorul privat
7> 2rogramul privind perfectionarea pregatirii profesionale a tuturor categoriilor de personal
.> programul privind sistemul de indicatori4 de diagnoza si prognoza resurselor de munca
'n perioada urmatoare=anul 1//7> au avut loc urmatoarele actiuni:
1> #u fost analizate impreuna cu ministerele si departamentele economice disponibilizarile de personal prezentate
in programul de restructurare si au fost elaborate studii privind posibilitatile de redistribuire si recalificare a
acestui personal4 in vederea reintegrarii profesionale.
7> # fost elaborat un program de recalificare a somerilor care a asigurat intr%o masura satisfacatoare preluarea in
cursuri de recalificare a numarului sporit de someri din semestrul al doilea al anului 1//7 si din anul 1//.
.> +%a realizat dezvoltarea retelei de centre de pregatire a somerilor prin organizarea de centre%pilot impreuna cu
Aanca *ondiala si cu Fermania4 'talia4 'srael
-> #u fost elaborate planuri de invatamant si programe analitice ale cursurilor de recalificare a somerilor4 si s%a
adaptat la conditiile "omaniei un program de pregatire a micilor intreprinzatori obtinut din +..#.4 pentru
instruirea viitorilor intreprinzatori
,> +%au organizat in cursul anului 1//7 7 oficii de munca pilot la 2itesti si in sectorul 1 al municipiului Aucuresti4 cu
spri5inul $mploHment +ervice din #nglia4 precum si unul la Arasov4 cu 0ficiul 8ederal al *uncii din (urnberg 3
Fermania care a cuprins urmatoarele activitati: proiectarea sistemului informational si informatic privind
activitatile de soma54 piata muncii4 fondul de soma54 medierea muncii4 elaborarea proiectelor de amena5are a
oficiilor fortei de munca si e?ecutarea lu crarilor de constructie si dotare9 scolarizarea intregului personal al
oficiilor fortei de munca9 elaborarea modelului de crestere a autonomiei financiare pentru oficiile fortei de munca
in scopul cointeresarii acestora in urmarirea gradului de ocupare a fortei de munca din 5udet.
&upa 1//.4 s%au luat de catre autoritati masuri legislatative in domeniul protectiei sociale a somerilor. 'n afara
de modificarile si republicarile aduse Legii 1/1//1 prin Legea nr. 8:/1//7 a fost emisa 0rdonanta nr. .7/1//-
privind incadrarea in munca a absolventilor institutiilor de invatamant =ca si completare a Legii 8:/1//7>.
2otrivit acestei ordonante agentii economici cu capital de stat sau privat4 precum si institutiile publice care
incadreaza absolventi cu contract individual de munca4 pe o perioada nedeterminata4 primesc pentru fiecare
absolvent4 astfel anga5at4 pe o perioada de / luni de la anga5are4 o suma reprezentand :06 din salariul lunar
minim brut pe tara4 inde?at4 pentru persoanele cu studii superioare4 si respectiv 606 pentru celelalte categorii
de absolventi.
'n 1//, a demarat proiectul C 'nformare si consiliere privind carieraD4 care este o subcomponenta a
proiectului **++ C 0cupare si protectie socialaD. #cesta este un proiect cu o durata de cinci ani4 aflat acum in faza
finala si care implica specialisti din *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale4 *inisterul educatiei si !ercetarii si
*inisterul )ineretului si +portului.
# rezultat o retea de centre de informare si consiliere in cariera la nivelul intregii tari4 care cuprinde ,00 de
unitati scolare4 77: de agentii pentru ocuparea fortei de munca locale si -: de centre de informare pentru tineret.
#ceste cursuri sunt organizate4 fie la cererea anga5atorilor cu care #(08* are conventii de anga5are a
1006 dintre somerii absolventi4 fie organizate in intampinarea pietei muncii4 cu conventie de anga5are a 606 dintre
absolventi.
'ncepand cu anul 1//:4 urmare a concedierilor colective ce au survenit din cauza restructurarilor4
privatizarilor si lichidarii unor intreprinderi4 au aparut o serie de 0rdonante care veneau in spri5inul persoanelor
disponibilizate. !omple?itatea problemelor aparute pe piata muncii in noul conte?t socio%economic4 a dus la aparitia
unei noi forme de organizare a 0ficiului pentru +oma5 care a devenit prin Legea nr.1-,/1//8 #gentia (ationala
pentru 0cupare si 8ormare 2rofesionala. !a urmare a modificarii Legii nr. 1-,/ 1//84 prin 0rdonanta nr. 7/-/700014
aceasta institutie se numeste astazi #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca =#(08*>. 2rin Motararea
de Fuvern nr. -/1/// a fost aprobat +tatutul #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca4 modificat si
completat prin Motararea Fuvernului nr. 760/7001.
2rivatizarea intreprinderilor si restructurarea lor presupun eliberari masive de personal. 2entru a preveni
efectele negative ce urmeaza acestor actiuni Fuvernul "omaniei a elaborat 0rdonanta de rgenta nr. //1//:4 cu
privire la unele masuri de protectie4 pentru persoanele ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca
urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare4 privatizare4 lichidare.
'n capitolul '' al 0rdonantei mai sus mentionate se stabilesc masurile active de protectie. *inisterul *uncii si
2rotectiei +ociale si &irectia generala a 2rotectiei +ociale au obligatia de a acorda servicii de
preconcediere4 asistarea societatilor comerciale si a regiilor autonome la elaborarea programelor de reconversie
profesionala4 precum si in pregatirea si orientarea individuala a salariatilor.
2e baza aceleiasi ordonante s%a constituit !omitetul (ational de !oordonarea a masurilor active de
combatere a soma5ului4 organism tripartit a carui componenta a fost aprobata de guvern la propunerea *inisterului
*uncii si 2rotectiei +ociale. 'n fiecare 5udet s%a constituit un astfel de comitet. La nivelul *inisterului *uncii si al
2rotectiei +ociale s%au creat grupuri de interventie rapida care colaboreaza cu conducerea societatilor comerciale4
organizatiilor sindicale si patronale precum si cu alte organizatii care pot contribui la realizarea masurilor active.
+uma totala de bani acordata cu titlul de plata compensatorie se stabileste pentru fiecare persoana cu o
vechime de cel putin 6 luni. !uantumul acestei sume este de 64/ 17 salarii medii nete pe economie4 in functie de
vechimea in munca. +uma de bani acordata poate fi ma5orata cu cel mult . salarii medii nete pe economie 4 in cazul
in care beneficiarul are domiciliul intr%o zona geografica cu un nivel al ratei soma5ului de cel putin 176.
2rogramul de guvernare al actualului guvern prevede o serie de masuri privind politica sociala. 0biectivele
guvernului in domeniul soma5ului sunt de ordin profilactic si indemnitar. $le vizeaza:
1> pastrarea numarului de someri in limite suportabile4 care sa nu produca disfunctionalitati sociale4 urmarind
stabilizarea numarului somerilor4 corelat cu evolutia restructurarii la un procent de ,6 la sfarsitul mandatului
7> !rearea unui sistem care sa faciliteze anga5area somerilor si a celor aflati in pericol iminent de a%si pierde
locul de munca prin:
a> suportarea din fondul de soma5 a unei parti din salariul anga5atilor someri pe o perioada de 1%7 ani.
#ceasta masura se va aplica cu precadere tinerilor absolventi si celor care au urmat cursuri de
reconversie profesionala4 calificandu%se in meserii cautate pe piata fortei de munca
b> acordarea de facilitati banesti pentru finantarea agentilor economici care participa la reconversia
sociala a somerilor
c> asigurarea unei compensatii banesti pentru pierderea fortuita fara vina salariatului a serviciului4
care sa asigure un venit suficient traiului decent
2rogramul de guvernare cuprinde totodata masuri pentru reducerea soma5ului si facilitarea anga5arii prin:
a>defiscalizarea costului fortei de munca prin reducerea contributiei la asigurarile sociale si fondul de soma5
b>subventionarea salariilor din fondul de plata a salariatilor proveniti din randul somerilor si a beneficiarilor
de a5utorul de integrare profesionala
c>marirea perioadei de subventionare pana la 17%18 luni
d>marirea partii subventiilor din salariu la nivelul salariului mediu pe economie cu asumarea de catre
anga5ator a obligatiei de a garanta stabilitatea in munca a persoanelor in cauza4 in conformitate cu prevederile legale
in vigoare9 se va acorda prioritate absolventilor de invatamant si persoanelor care au urmat cursuri de reconversie
profesionala
e>institutionalizarea unei agentii nationale de plasare a fortei de munca cu o componenta tripartita
f>aplicarea unei politici de incadrare a salariatilor pe fractiuni de norme
'n anul 70014 in domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei somerilor au fost realizate urmatoarele
actiuni:
$laborarea politicii privind ocuparea fortei de munca in concordanta cu orientarile $9 in acest sens s%a
elaborat proiectul de Lege privind +istemul asigurarilor pentru soma5 si stimularea ocuparii fortei de munca care
a fost transmis !amerei &eputatilor4 spre dezbatere si adoptare in procedura de urgenta9
a fost elaborat 2roiectul de Lege privind egalitatea de sanse intre femei si barbati 2roiectul noului !od al
*uncii se afla in curs de elaborare9
+%a propus completarea Legii nr.1.7/1/// in sensul de a atribui !onsiliului (ational de 8ormare 2rofesionala
a #dultilor responsabilitati ce decurg din prevederile 0rdonantei Fuvernului nr.17//70009
Legea nr..17/7001 pentru aprobarea 0rdonantei de urgenta a Fuvernului nr./8/1/// privind protectia sociala
a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective %
publicata in *onitorul 0ficial al "omaniei nr..6,/6.0:.70019
!onstruirea bugetului 8ondului pentru plata a5utorului de soma5 astfel incat sa reflecte incura5area politicii de
masuri active9 in acest sens s%a realizat Augetul 8ondului pentru plata a5utorului de soma5 si a fost aprobat in
mai 70019
&ezvoltarea capacitatii #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca de a implementa /subcontracta
servicii pentru realizarea masurilor active. 'n realizarea obiectivului propus4 a avut loc o crestere a ponderii
masurilor active in detrimentul celor pasive4 de la 76 la 1.4-69
'ncepand cu anul 70074 *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale a promovat un nou act normativ in domeniul
ocuparii fortei de munca si a protectiei somerilor 3 Legea :6/70074 Legea privind sistemul asigurarilor pentru soma5
si stimularea ocuparii fortei de munca.
#ceasta lege contine prevederi e?prese de stimulare a anga5atorilor pentru realizarea lucrarilor si activitatilor
publice de interes comunitar4 stimularea anga5atorilor pentru incadrarea in munca a somerilor apartinand unor
categorii defavorizate.=vezi #ne?a 1>.
*inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale va elabora standardele ocupationale in regim armonizat cu cele
europene. &e asemenea4 'ncepand cu anul scolar 7001 3 7007 s%a trecut la optimizarea planului de invatamant
impreuna cu *inisterul $ducatiei si !ercetarii4 in scopul reglarii raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii.
+e incearca identificarea unui pachet de masuri si actiuni care sa conduca la orientarea si recalificarea fortei
de munca disponibilizate spre structuri4 meserii si ocupatii cerute pe piata muncii.
*inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale participa cu un reprezentant in consiliul de administratie al !entrului
(ational de &ezvoltare a 'nvatamantului 2rofesionale si )ehnic. !entrul deruleaza 2rogramul de combatere a
marginalizarii si e?cluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat invatamantul obligatoriu si nu au
dobandit competente minime necesare ocuparii unui loc de munca =# doua sansa 3 $ducatia 7000>. 2rin Motararea
de Fuvern nr. -.0/7, aprilie 7001 s%a aprobat strategia Fuvernului "omaniei de 'mbunatatire a +ituatiei "omilor.
!onceputa pe o perioada de zece ani =7001 3 7010>4 cu un plan de masuri pe termen mediu de patru ani =7001 3
700->4 +trategia se va aplica pe arii sectoriale de responsabilitate4 cu sarcini precise stabilite pe institutii. &e altfel4
*inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale4 #(08* si *inisterul $ducatiei si !ercetarii colaboreaza pentru realizarea
unui program anual de spri5inire a tinerilor absolventi in vederea anga5arii si monitorizarea evolutiei profesionale a
tinerilor romi cu studii superioare.
+%a incheiat un nou protocol privind colaborarea dintre *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale4 *inisterul
$ducatiei si !ercetarii4 *inisterul )ineretului si +portului si #(08* in vederea continuarii activitatii in cadrul
proiectului C'nformare si consiliere privind carieraD.

..7. *#+"' #!)';$ 2$()" 2'#)# *(!'' #2L'!#)$ '( "0*#('#
*asurile active sunt principalele masuri care au ca efect diminuarea soma5ului. #ceste masuri sau politici active
=anti%soma5> au efecte pe termen scurt4 mediu si lung. 0 masura activa are ca si efect cresterea ocuparii fortei de
munca fie prin crearea de noi locuri de munca fie prin facilitarea accesului la locuri de munca vacante.
!ele mai importante masuri active aplicate de autoritati au fost:
1> #sociatii antreprenoriale ale somerilor
0biectivele pe termen scurt ale acestei masuri se concretizeaza in oferirea de posibilitati de a lucra pe cont
propriu pentru potentialii someri4 iar pe termen lung se concretizeaza in crearea de locuri de munca4 dezvoltarea
sectorului privat.
7> <ob !lub
#ceasta masura activa nu are rezultate spectaculoase in ceea ce priveste ocuparea masiva a fortei de munca
intr%un timp foarte scurt 4 dar actioneaza acolo unde e?ista un mare minus in atitudinea celor care cauta locuri de
munca si anume in mobilitatea lor pe piata muncii.
!rearea unui <ob !lub asigura facilitatea accesului la locuri de munca si reducerea soma5ului de lunga
durata4 pe termen scurt spri5ina pe cei aflati in cautarea unui loc de munca.
.> 'ncubatorul de afaceri
!a si obiective pe termen lung se pot aminti spri5inirea persoanelor care doresc sa dezvolte mici afaceri pentru
crearea de noi locuri de munca4 dezvoltarea sectorului privat 4 iar pe termen scurt se concretizeaza in crearea de noi
locuri de munca.
-> *edierea muncii
(u are drept scop crearea de locuri de munca4 ci facilitarea accesului la locurile de munca e?istente. &e
asemenea medierea muncii isi propune spri5inirea agentilor economici in recutarea sau satisfacerea cerintelor
cantitative sau calitative de personal.
*edierea muncii mai are ca si scop facilitarea accesului la locurile de munca si reducerea soma5ului4
precum si corelarea cererii cu oferta de munca =in cadrul &irectiilor Fenerale de *unca si 2rotectie sociala e?ista
Airoul de mediere a muncii care tine o evidenta a locurilor de munca vacante4 oferind informatii solicitanti lor>.
,> 2regatire profesionala in meseriile cerute pe piata muncii
2regatirea profesionala este o masura clasica de combatere a soma5ului. 2entru a veni in spri5inul
persoanelor neincadrate in munca sau a celor care doresc o recalificare si in special a somerilor se organizeaza
cursuri de recalificare. !ursurile organizate pentru someri sunt gratuite4 la terminarea cursului beneficiind in marea
ma5oritate de un loc de munca.
6> +ervicii pentru comunitate
2rogramele generate de comunitati pentru ocuparea fortei de munca se desfasoara de multi ani in 0ccident.
obiectivele unor astfel de masuri se concretizeaza in dezvoltarea simtului de apartenenta la o comunitate4 iar pe
termen scurt se refera la crearea de servicii si facilitati pentru comunitate4 asigurarea de locuri de munca pentru
anumite grupuri cum ar fii: tinerii4 femeile4 persoanele de peste ,0 de ani.
:> +ubventii pentru locuri de munca create pentru someri de catre patroni
'n perioada in care salariatul este subventionat4 fostii someri acumuleaza e?perienta de munca iar patronii
isi asuma responsabilitatea calificarii4 recalificarii profesionale a acestora.
0biectivele pe termen lung sunt stimularea patronilor de a anga5a categorii defavorizate de someri4 crearea
de locuri de munca4 iar pe termen scurt se concretizeaza in facilitarea accesului la locuri de munca pentru categorii
defavorizate de someri.
8> +ervicii de interventii in caz de eliberari masive de personal
/> &ispecerat pentru locuri de munca temporare
0biectivele pe termen lung ale acestei masuri active sunt: stimularea mobilitatii fortei de munca pentru
acceptarea de locuri de munca temporare si ocazionale4 incura5area creerii de locuri de munca temporare si
ocazionale4 facilitarea accesului la locuri de munca temporare in functie de cerintele pietii.
10> )arg de locuri de munca
2rin intermediul acestei masuri active se ofera posibilitatea celor care solicita si care ofera forta de munca de a
se intalni in mod direct si de a%si prezenta oferta. aceasta metoda ofera avanta5 patronilor si celor aflati in cautare de
locuri de munca4 de a avea discutii preliminare4 inaintea interviului propriu%zis.
11> #sistenta pentru micii intreprinzatori
+ectorul intreprinderilor mici si mi5locii este printre sursele cele mai dinamice de creare de locuri de munca.
+erviciile dedicate dezvoltarii acestui sector pot contribui in mod substantial la echilibrarea balantei cerere%oferta de
forta de munca. aceste servicii se concretizeaza in:
a>consultanta in afaceri9
b>instruire antreprenoriala9
c>acordarea de credite cu dobanda bonificata
!onform Legii nr. 1/1//7 prin &irectia Fenerala a *uncii si 2rotectiei +ociale se acorda credite in conditii
avanta5oase cu o dobanda de ,06 din dobanda bancara negociata trimestrial4 pentru infiintarea si dezvoltarea de
intreprinderi mici si mi5locii in scopul creerii de noi locuri de munca4 in special pentru someri. 2entru ca o intreprindere
sa poata beneficia de acest credit trebuie sa anga5eze minimum ,06 din personal din randul somerilor.
17> 8acilitarea tranzitiei din scoala pe piata fortei de munca
&ezvoltarea spiritului antreprenorial la tineri este o preocupare cu traditie in sistemele occidentale de
invatamant. 0biectivele unei asemenea masuri active pe termen lung sunt: prevenirea soma5ului in randul tinerilor4 iar
pe termen scurt are ca si efect dezvoltarea inca din scoala la viitoarea forta de munca a spiritului antreprenorial.
1.> 'nformare si documentare pentru piata muncii
&esele schimbari care au loc pe piata muncii intr%o economie de piata conduc la necesitatea de a cunoaste4
de a actualiza informatiile de care au nevoie atat ofertantii cat si solicitantii de forta de munca.
2entru realizarea acestor masuri active sunt necesare resurse concretizate in spatii4 echipamente4 personal
calificat si posibilitati financiare.
.... $;0L)'# 2"'(!'2#L'L0" '(&'!#)0"' +0!'#L'
0cuparea fortei de munca in "omania ramane una dintre zonele cele mai tensionate ale tranzitiei.
2rincipala tendinta care se manifesta in ultimii 11 ani in ceea ce priveste volumul ocuparii fortei de munca este
continua sa reducere. 2rocesul este generat atat de evolutiile demografice 3 cu o mai mica influenta4 deocamdata4
reducerea drastica a natalitatii si a sporului natural incepand sa se manifeste in acest deceniu 3 cat4 in special4 de
capacitatea redusa de absorbtie a economiei.
!a urmare4 in perioada 1//0%70004 populatia civila ocupata s%a redus cu 7.700.000 persoane4 iar numarul
de salariati cu apro?imativ .,00 mii persoane. 'n acelasi interval4 rata bruta de ocupare a populatiei totale s%a
diminuat de la -64:6 la .84-64 iar a persoanelor in varsta de 1,%6- ani de la :74:6 la ,:4,6.
)endintele demografice4 indeosebi fenomenul de imbatranire a populatiei4 ca si diminuarea ratei populatiei
ocupate au condus la modificari importante in ceea ce priveste raportul de dependenta economica4 observabil in
cresterea numarului persoanelor dependente de populatia care contribuie la asigurarile sociale si constituirea
resurselor statului.
'n "omania4 in anul 70004 rata de activitate masculina era evident mai mare decat rata de activitate
feminina =,:4,6 fata de -64,6>aceasta din urma situandu%se4 insa4 la nivelul celei atinse de tarile dezvoltate4
semnificand o participare importanta a femeii la activitatea economico%sociala.
'ndicatori ai potentialului de munca din "omania4 in perioada 1//0%7000 )abelul ..1
A"UL I"#I$A%ORI
Populatia totala
(Mii pers.)
Populatia.
civila ocupata
(Mii pers.)
"umarul
de salariati
Rata &ruta de
ocupare
'(() *+*),!- ').+(!/ .'0*!* 0,!-
'((' *+'./!' ')-., -0.+!/ 0,!/
'((* **-.( ')0/. ,,*-!0 0/!(
'((+ **-//!+ ')),* ,+./!+ 00!*
'((0 **-+)!, '))'' ,*))!, 00
'((/ **,.' (0(+ ,)0-!- 0'!(
'((, **,)-!, (+-( /.(+!( 0'!/
'((- **/0/!( ()*+ /+((!' 0)
'((. **0..!, ..'+ /'.'!, +(!*
'((( **0//!/ .0'(!, 0-,' +-!/
*))) **0+/!* .,*( 0,*+ +..0
+ursa: #nuarul 70014'nstitulul (ational de +tatistica
'n conte?tul evolutiilor de pe piata fortei de munca4 al declinului ocuparii4 s%au produs o serie de deplasari
structurale. 'n prezent4 structura populatiei civile ocupate4 pe sectoare ale economiei este anacronica4 riscanta =vezi
)abel ..7>4 reflectand concomitent:
N procesul de dezindustrializare si reagrarizare a ocuparii9
N capacitatea modesta a sectorului servicii de a absorbi si retine o parte importanta a populatiei disponibilizate
din industrie =desi acest sector pare sa inregistreze4 in general4 o evolutie ascendenta4 in cifre absolute4 ocuparea in
cadrul sau se reduce>9
N riscul pseudotertializarii ocuparii4 cu efecte negative asupra unui trai decent si/sau asupra polarizarii activitatilor
speculative.
#ceste tendinte e?ercita o puternica influenta asupra sistemului de calificari4 asupra posibilitatii de
identificare a nevoilor viitoare de formare profesionala4 asupra relatiei dintre cererea de forta de munca si oferta
sistemului de educatie si formare profesionala.
La nivelul sectorului primar =agricultura4silvicultura4economia vanatului> populatia activa implicata in acest
domeniu a fost de ..1--.000 persoane in 1//04 crescand la ...70.000 de persoane in anul 1//6 si atingand valoarea
de de ..,:0.000
in anul 7000.(umarul persoanelor anga5ate in sectorul secundar =industrie si constructii>
a cunoscut in perioada 1//0%7000 un fenomen de scadere acccentuata4 dela -.:11.000 in anul 1//04 la ..1/..00 in
anul 1//6 respectiv 7.:08.000 in anul 7000.
#ceasta scadere importanta a numarului de persoane ocupate in acest domeniu are mai multe e?plicatii intre
care: pierderea pietelor traditionale de desfacere pentru produsele romanesti4 transformarea fostei economii de stat
centralizate intr%o economie de piata care are la baza rentabilitatea economica4 cresterea masiva a preturilor la
utilitati si respectiv incapacitatea fostelor intreprinderi industriale de a produce in conditiile de calitate si de pret cerute
de piata4 rezultand de aici concedieri masive din fostele mari intreprinderi de stat si regiile cu pierderi:minerit etc.
&in punctul de vedere al gruparii persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate 4 "omania prezinta o
structura defavorabila4 cu o pondere mare si in crestere a populatiei active din sectorul primar si cu o pondere destul
de redusa a serviciilor. 'n conditiile in care competitivitatea in sectorul industriei este greu de dobandit datorita
costurilor mari pe care le implica4 sansa economiei romanesti ar fi dezvoltarea acentuata a sectorului serviicilor
pentru a compensa scaderea valoriii produsului intern brut datorita scaderii dimensiunii sectorului industriei si
constructiilor.
)abelul ..7.
+tructura populatiei civile ocupate in "omania4 pe sectoare economice4 in perioada 1//0%
7000
A"UL 12$%OAR2 2$O"OMI$2
A3ricultura Industrie si
constructii
1ervicii
'(() *(!' 0+!/ *-!0
'((' *(!. +(!( +)!+
'((* ++ +-!' *(!(
'((+ +, +/!. *.!*
'((0 +,!/ +0!0 *(!'
'((/ +0!/ ++!, +'!(
'((, +/!/ +0!+ +)!*
'((- +-!, +* +)!0
'((. +.!' +)!- +'!*
'((( 0' *0!0 +)!0
*))) 0'!+ *-!+ *(!0
ursa : #nuarul 70014 'nstitutul (ational de +tatistica
'n functie de forma de proprietate4 se constata o evolutie importanta a sectorului privat de la 7:416 in 1//0
la :,6 1/// =in cifre absolute de la 7/.64/ mii persoane la 6-:, mii>. 2onderea populatiei ocupate in sectorul privat
creste atat in agricultura =in 7000 aceasta detinea peste /86>4 cat si in industrie si servicii.
'n ceea ce priveste structura populatiei ocupate dupa criteriul statutului profesional4 principalele schimbari se
refera la:
reducerea ponderii salariatilor in cadrul populatiei civile ocupate =de la :,416 in 1//0 la ,.4,6 in 7000>9
sporirea numarului de lucratori pe cont propriu =1:416 in 1//- si 716 in 7000> si a lucratorilor familiali
neremunerati4 categorie din care face parte si populatia care lucreaza in agricultura =1,4764 respectiv 1:416 in
aceiasi ani de referinta>9
mentinerea la un nivel relativ constant a numarului patronilor.
Legat de structura populatiei active dupa se?e4e?ista mai multe ramuri ale economiei nationale in care
populatia activa este ma5oritar feminina .!ele mai importante dintre aceste sunt: sanatate si asistenta sociala
=::4:6>4invatamant =6:4-,6>4 activitate hoteliera si de alimentatie publica =6.6>4 comert=,16>.
'n anul 70004 distributia populatiei ocupate pe grupe de ocupatii era structurata4 in principal4 pe urmatoarele categorii:
conducatori si functionari superiori din administratia publica si din unitatile
economico%sociale % 7416
specialisti cu ocupatii intelectuale sau stiintifice % 64-6
tehnicieni4 maistri si asimilati % 8416
functionari administrativi % .4/6
lucratori operativi in servicii4 comert si asimilati % 6486
agricultori si lucratori calificati in agricultura4 silvicultura si pescuit % ./4:6
muncitori / meseriasi % 164,6
alte categorii de ocupatii % 164 ,6
"atele de activitate pe grupe de varsta au avut urmatoarele valori:
pentru grupa de varsta 1,%7- de ani: -.416
pentru grupa de varsta 7,%.- de ani:8-4,6
pentru grupa de varsta .,%-/ de ani: 8,6
pentru grupa de varsta ,0%6- de ani:,:486
pentru grupa de varsta 6, de ani si peste: .,4:6
+tructura populatiei ocupate in functie de statutul educational releva faptul ca unei ponderi de aproape 7/.
din total ii corespunde o instruire de nivel secundar sau superior4 situatie care permite aprecierea ca forta de munca
din "omania dispune de o pregatire de nivel ridicat. Luand in considerare criteriul varstei4 gradul cel mai inalt de
instruire corespunde persoanelor din grupele de 7,%.- ani =apro?imativ /06> si .,%-/ ani =::6>.
"educerea volumului ocuparii fortei de munca este acompaniata de aparitia si e?tinderea soma5ului.
(umarul somerilor inregistrati creste semnificativ in 1//74 odata cu transformarile implicate de trecerea de la
economia planificata la economia de piata.
8enomenul isi continua curba ascendenta pana in 1//64 cand se reduce semnificativ4 dupa care isi reia
tendinta crescatoare9 acest fenomen continua pana in anul 1/// ca urmare a accelerarii procesului de privatizare4
restructurare si lichidare a unor intreprinderi4 rata soma5ului atingand un ma?im al perioadei post%decembristede4
11486. 'n ultimii 7 ani4 datorita unei oarecare macrostabilizari economice si datorita cresterii economice precum si
politicilor sociale aplicate soma5ul isi schimba evolutia4 trecand la o curba descendenta astfel ca la sfarsitul anului
7001 numarul somerilor inregistrati era de 876./.7 persoane4 reprezentand o rata de 84669
)abelul ...
Evolutia somajului in perioada 1991-2001
'(&'!#)0"'
#(' +0*$"'
)0)#L
Aeneficiari de
a5utor de soma5
Aeneficiari de
alocatie de spri5in
+omeri
neindemnizati
"ata soma5ului
1//1 ..:--0 76,/:8 O :16-7 .6
1//7 /7/01/ 607/,: 7./6-7 86-70 8476
1//. 116-:0, ,-/:8, ,160,/ /8861 104-6
1//- 177./7, ,0-78- ,6-066 1,,,:, 104/6
1//, //8-.7 .1:1-7 -,:0:/ 77-711 /4,6
1//6 6,:,6- 7077.. ,/--,: /,8:- 6466
1//: 881-., -.80-- 71:/,/ 77,-.7 84/6
1//8 107,0,6 -07/80 ./00.8 7.70.8 104-6
1/// 11.07/6 .86,1: --,//7 7,8-:, 11486
7000 100:1.1 .0:06, ./1/.7 7,,770 104,6
7001 876/.7 7-,-7: 78671- 71/7-7 8466
+ursa: #nuarul 70014'nstitutul (ational de +tatistica9 "aportul #.(.0.8.*. pe anul 7001
8igura ...1
&istributia somerilor pe niveluri de instruire si formare reflecta o concentrare mare a fenomenului in
categoria persoanelor care au absolvit invatamantul liceal4 precum si cel profesional si de ucenici9 urmeaza4 in
ordine4 absolventii invatamantului gimnazial4 primar si cei fara scoala absolvita. (umarul somerilor cu pregatire
universitara este redus4 atat pe total4 cat si pe se?e. &istributia se pastreaza4 in general4 pe intreaga perioada 1//1%
7001.
8igura ..7
La nivelul anului 70004 structura populatiei de someri dupa nivelul de pregatire a fost urmatoarea: someri cu
studii superioare 3 .4:64 someri cu studii postliceale si tehnice de maistri 3 74:64 cu liceu 3 -04/64 scoala
profesionala si de ucenici 3 7/4:64 gimnaziu 3 1:4/64 scoala primara 3 .486 si fara scoala absolvita 3 14.6.
2roportiile respective se mentin4 in general4 si in cadrul grupei de varsta 1,%7- ani.
&e altfel4 trebuie mentionat ca tinerii in varsta de 1,%7-4 iar din aceasta grupa femeile si cei rezidenti in
mediul urban reprezinta categoriile cele mai vulnerabile in fata riscului de soma5. 'n mod constant4 rata soma5ului
corespunzatoare grupurilor mentionate a fost de apro?imativ . ori mai mare decat rata medie.
*odul de distributie a ratei soma5ului4 pe grupe de varsta4 la nivelul anului 70004 reflecta aceeasi situatie:
ponderea mult mai ridicata a soma5ului in randul tinerilor si reducerea acesteia pe masura ce se inainteaza in grupele
superioare de varsta .
La cele de mai sus trebuie adaugat un alt fapt alarmant: in 70004 peste 806 dintre somerii intrati pentru
prima data pe piata muncii erau in varsta de 1,%7- ani. +ituatia nu este specifica numai anului mentionat4 ci este o
continuare a tendintelor inregistrate si in anii anteriori. #ceasta stare de fapt conduce la concluzia ca e?ista inca
deficiente de comunicare si transparenta intre cererea de forta de munca si oferta de calificari a sistemului de
educatie si formare4 ca scoala inca Pproduce someriD. 'n acelasi timp4 dificultatile de identificare a nevoilor viitoare de
forta de munca4 de calificari4 generata de o anumita lipsa de coerenta a strategiei de dezvoltare a economiei
constituie una dintre e?plicatiile situatiilor mentionate.
&urata medie a soma5ului4 in 70004 inregistreaza o scadere fata de anii precedenti4 fiind de 1640 luni4 fata de
1:48 luni in 1//64 cu diferente importante pe grupe de varsta: 174, luni pentru somerii de 1,%7- ani4 1:4. luni pentru
cei de 7,%.- ani4 184: luni pentru somerii de .,%-/ ani si 704. luni pentru cei in varsta de ,0 ani si peste. "iscul cel
mai mare pentru soma5ul de lunga durata il prezinta4 asadar4 persoanele de peste ,0 de ani4 acestea fiind4 in general4
mai greu acceptate de anga5atori si mai putin deschise spre diferite forme de recalificare si reconversie4 care4
eventual4 le%ar facilita reinsertia profesionala.
2ersoanele care se aflau in soma5 de peste un an in 7000 reprezentau --4.6 din total4 in scadere cu :
puncte procentuale fata de anii 1//6%1//:4 dar in crestere cu 74- puncte procentuale fata de anul 1//8. 0 proportie
importanta dintre acestea sunt persoane descura5ate4 care au renuntat sa mai caute un loc de munca. 'ngri5orator
este4 in acelasi timp4 faptul ca apro?imativ ,06 din numarul total al persoanelor descura5ate care au incetat sa mai
caute de lucru erau tineri in varsta de 1,%7- ani =,16 barbati si respectiv -/4,6 femei>4 mai mult cu : puncte
procentuale fata de anul 1//:.
&upa cum am mai amintit4 somerii4 inclusiv absolventii diferitelor niveluri de educatie si formare profesionala
initiala care nu au fost niciodata incadrati in munca4 beneficiaza de o serie de masuri de protectie sociala4 atat pasive4
cat si active.
'n ceea ce priveste beneficiarii de a5utor de integrare profesionala =forma de protectie sociala destinata
absolventilor care nu au gasit un loc de munca>4 in absenta unor date concrete privind numarul lor4 total si pe niveluri
de formare4 in cadrul fiecarei promotii de absolventi4 pot fi realizate unele estimari ale ponderii acestora. #stfel4 avand
in vedere ca numarul absolventilor invatamantului profesional si de ucenici4 liceal4 postliceal si superior a fost in 7000
de aproape .60 de mii4 iar al celor care primesc a5utor de integrare profesionala de 106 mii =la .1 martie 7001>4
ponderea tinerilor care beneficiaza de aceasta forma de protectie4 cu alte cuvinte a celor care alimenteaza fenomenul
soma5ului in anul respectiv4 este de apro?imativ .064 cifra care se mentine relativ constanta in ultimii ani. =!alculul s%
a facut prin raportarea numarului beneficiarilor a5utorului de integrare profesionala la .1 martie 7001 la absolventii
anului scolar 1///%70004 deoarece acestia din urma pot beneficia de forma respectiva de protectie incepand cu lunile
septembrie%octombrie 70004 dupa sustinerea si celei de%a doua sesiuni de bacalaureat>. 'n anul 70004 cei mai multi
dintre acestia provin din invatamantul profesional si de ucenici4 fiind urmati de absolventii invatamantului liceal si
postliceal9 tinerii care finalizeaza invatamantul superior reprezinta4 in mod constant4 categoria cea mai favorizata din
perspectiva analizata. !u alte cuvinte4 se poate aprecia ca dintre absolventii anului scolar/universitar 1////70004 au
realizat o insertie profesionala reusita ceva mai mult de doua treimi din total.
!ifrele beneficiarilor de a5utor de integrare profesionala sunt diferite de la un 5udet la altul4 atat datorita
diferentelor in ceea ce priveste numarul populatiei scolare si al absolventilor diferitelor niveluri de invatamant4 in plan
local4 cat si indicatorilor specifici ai dezvoltarii economice4 capacitatii diferite de absorbtie a fortei de munca tinere de
care dispune economia 5udetului4 gradului de urbanizare a acestuia etc. #stfel4 printre 5udetele cu cel mai mare
numar de someri care au beneficiat de a5utor de integrare profesionala 3 intre .600 si peste ,000 de absolventi care
au intrat direct din scoala in soma5 3 se numara 'asi4 Aotosani4 +uceava4 ;aslui4 2rahova4 Falati4 Arasov4 &ol54 Aacau
si *unicipiul Aucuresti. La polul opus4 in functie de acelasi criteriu4 se situeaza 5udetele: 'lfov4 +atu *are4 Fiurgiu4
!ovasna4 *aramures4 )ulcea4 #rad4 +ala54 'alomita4 !alarasi si )imis4 cu mai putin de 1,00 de someri care au
beneficiat de a5utor de integrare profesionala.
+omerii adulti4 dar si tinerii absolventi ai diferitelor niveluri de invatamant care intra direct in soma5 pot
beneficia 3 asa cum s%a mai amintit 3 si de o serie de masuri active de ocupare. #stfel4 pe langa posibilitatea
frecventarii cursurilor de calificare4 recalificare si perfectionare4 utilizarii serviciilor de intermediere a &irectiilor
Fenerale de *unca si #gentiilor de 0cupare a 8ortei de *unca4 absolventii someri au posibilitatea sa fie anga5ati
prin subventionarea unui cuantum din salariu din 8ondul de soma5. &e aceasta masura de ocupare beneficiaza4 insa4
un numar relativ redus de tineri9 conform datelor *inisterul *uncii4 in anul 70004 numarul absolventilor anga5ati in
aceste conditii a fost de aproape 70 de mii =fata de peste .,0 de mii de absolventi ai diferitelor niveluri de invatamant4
in acelasi an>4 din care mai mult de 5umatate finalizasera invatamantul superior. *ulti anga5atori4 in conditiile in care
semnele de revigorare a economiei intarzie sa se manifeste sau sunt prea timide4 nu%si permit anga5area tinerilor
absolventi4 indiferent de facilitatile pe care aceasta le implica. nii dintre ei considera ca nu pot sa formuleze cererea
pentru anga5area de personal dintre absolventi4 deoarece au dificultati in prognozarea propriilor nevoi de forta de
munca4 in conditiile instabilitatii economice si a mediului de afaceri. "ezerva agentilor economici privind anga5area
absolventilor provine si din faptul ca4 in unele situatii 3 mai multe sau mai putine4 generale sau locale 3 subventiile
salariale le parvin cu intarziere.
na dintre masurile active de ocupare care ar trebui sa aiba rolul cel mai important in stimularea
anga5abilitatii 3 cursurile de calificare4 recalificare si perfectionare 3 nu are impactul scontat4 eficienta acesteia fiind4
in continuare4 redusa. +pre e?emplu4 in trimestrul ' al anului 70004 din totalul de peste 17 mii persoane care au
incheiat pregatirea in diferite cursuri organizate de catre #gentiile de 0cupare a 8ortei de *unca =din care peste - mii
erau someri> numai :87 persoane au reusit sa se incadreze in activitate4 ceea ce reprezinta 64.6.
)oate aceste aspecte implica o regandire a sistemului de protectie sociala si o adaptare a acestuia la
conditiile efective de pe piata muncii.
..-.'*2L'!#"$# +0!'$)#)'' !';'L$ '( *#(#F$*$()L 2'$)$' *(!''
'n ultimii 10 ani4 alaturi de autoritati s%au implicat in efortul de asigurare a unui sistem de protectei sociala
eficient si a unui grad de ocupare al fortei de munca cat mai ridicat si o serie de reprezentanti ai societatii
civile4fundatii4organizatii non%guvernamen tale=0(F%uri>.nele dintre acestea au beneficiat de finantare internationala
pentru proiectele lor.
..-.1.2"0F"#*L 2#$*
2rogram de masuri active pentru combaterea soma5ului
2roiect finantat din fondul 2hare
&ata de inceput: 1 ianuarie 1//-
&ata de sfarsit: .1 decembrie 1//:
Auget total: 10.0-,.8,. $!
2roiect administrat de 8'*#( =8undatia 'nternationala de *anagement>
0biectivele 2#$* au fost:
'nitierea si spri5inirea dezvoltarii a 60 2#$*%uri locale proiectate si implementate de institutii locale.
+pri5inirea dezvoltarii institutionale a actorilor locali pentru proiectarea si implementarea de noi programe de
masuri active pentru combaterea soma5ului.
*etodologia 2#$*
2rogramul 2#$* s%a bazat pe o abordare descentralizata in procesul de implementare. 2entru ca aceasta sa
functioneze au fost create urmatoarele organisme si institutii:
!onsiliul !onsultativ 2#$* =!!> cu rol in definirea strategiei programului. 'n acest organism sunt
reprezentate urmatoarele institutii: *inisterul *uncii si 2rotectiei +ociale4 !onsiliul pentru !oordonare4 +trategie si
"eforma $conomica4 #gentia "omana de "estructurare4 !onfederatiile +indicale (ationale #L8#4 !(+L" 8ratia si
A(+4 niunea (ationala a 2atronatului din "omania4 !onsiliul (ational al 'ntreprinderilor 2rivate *ici si *i5locii4
8ederatia *unicipiilor din "omania4 #sociatia !onsiliilor Locale din "omania.
$chipa de !oordonare 2#$* =$!> din 8'*#(4 care a condus si a monitorizat proiectul.
!onsortiile Locale =!L> cu structura tripartita4 avand personalitate 5uridica =asociatii/fundatii>9 sunt cele care au
realizat propunerea de 2#$* local4 pornind de la nevoile si resursele identificate la nivel local4 si au monitorizat
proiectul la nivelul local.
#gentul de &ezvoltare Locala =#&L> a fost un consultant individual sau o firma de consultanta care a asistat
!L pentru realizarea propunerii 2#$* si pentru implementarea proiectului pe perioada primelor doua luni. nitatile
de 'mplementare Locala ='L> care4 in urma unui concurs de oferte si in baza unui contract cu !L =asociatia/fundatia>4
au implementat masurile active.
'nstitutiile mentionate mai sus au format partenerii de lucru din cadrul 2#$*:
% ,. de !onsortii Locale cu personalitate 5uridica constituite in ,. de localitati =-1 de 5udete>9
% 1.00 persoane membre in !onsortiile Locale9
% 18, nitati de 'mplementare Locala =oficii de munca si soma54 centre de calificare4 organizatii
nonguvernamentale4 societati comerciale cu capital de stat sau privat>9
% -. firme de consultanta care au oferit asistenta tehnica pentru realizarea proiectelor 2#$* si pentru
primele doua luni de implementare a masurilor active9
% 6 institute de instruire contractate pentru instruirea actorilor locali =#&L4 membri 'L4 membri !L>4 pentru a
capata e?perienta in derularea de masuri active.
&erularea programului
2rogramul a inclus doua faze:
)a9a 1 =pilot> in care au fost dezvoltate si finantate 1/ programe locale4 fiecare cu un buget estimativ de
ma?imum ,0.000 de $! din fonduri 2hare =la aceasta se adauga contributia locala>. La .0 aprilie 1//:4 16
programe incheiasera procesul de implementare. 2roiectele sunt sustinute in continuare din fonduri locale. &in faza
pilot4 sapte programe au continuat sa dezvolte o propunere noua care a obtinut o finantare 2hare pentru faza a doua.
)a9a ! =de masa> in care au fost dezvoltate 60 de propuneri4 din acestea fiind selectionate pentru finantare
-1 de propuneri. 'n aceasta faza4 bugetul ma?im din fonduri 2hare era de 17:.,00 de $!4 la aceasta adaugandu%se
contributia locala.
Ma"uri acti(e
'n cele 60 de programe locale operationale au fost dezvoltate 187 masuri active4 fiecare program local
implementand intre 7 si : masuri active. )ipurile de masuri active includ: informare si documentare4 medierea muncii4
consiliere si indrumare profesionala4 5ob club4 calificare profesionala4 consultanta pentru initierea si dezvoltarea
afacerilor4 cursuri de dezvoltare antreprenoriala4 servicii comunitare4 lucrari publice9 incubatoare de
afaceri4subventionarea locurilor de munca4 fonduri de spri5in pentru crearea de locuri de munca.
2e langa masurile active clasice4 in 6 localitati au fost initiate masuri alternative de combatere a soma5ului
care urmareau solutionarea problemelor unor grupuri%tinta specifice:
centre de reconversie a personalului din intreprinderi aflate in proces de restructurare9
servicii de ocupare pentru grupuri dezavanta5ate9 agentii pentru forta de munca temporara.
!ontributia 2#$* la dezvoltarea resurselor umane
2rincipala valoare adaugata de proiectul 2#$* consta in dezvoltarea resurselor umane4 realizata prin:
1.'nstruire:
.00 membri !L au fost instruiti pe probleme de dezvoltare locala si managementul de proiecte9
60 #&L au fost instruiti in dezvoltarea de proiect9
17, membri 'L au fost instruiti pentru:
% servicii de ocupare pe piata muncii9
% promovarea si dezvoltarea afacerilor9
% formare de formatori9
% -, persoane !L au fost instruite in relatii cu mass%media9
7.;izite de lucru si schimburi de e?perienta
;izite de studiu in tari ale $
;izite de studiu in "omania
+chimburi de e?perienta intre unitati de implementare cu acelasi specific
#sigurarea de documentatie si materiale de lucru
#sistenta tehnica pentru probleme specifice
"ezultatele obtinute de 2#$*%urile locale
2ana la .0 aprilie 1//:4 toate cele 60 de 2#$*%uri locale au devenit operationale si au inregistrat urmatoarele
rezultate:
2ersoane informate prin !entrele de 'nformare si &ocumentare%.0000
someri mediati in centrele de mediere%18000
2ersoane plasate in munca%10000
Locuri de munca create in afacerile noi si in reteaua de implementare 2#$*%.000
+omeri cuprinsi in cursurile de calificare%7,00
+omeri participanti la cursuri in <ob !lub%1000
2articipanti la cursuri de dezvoltare antreprenoriala%800
C&erarea cu MMPS
2e parcursul derularii programului 2#$*4 echipa de coordonare 2#$* a colaborat cu **2+ in
implementarea masurilor active si in conturarea politicii in domeniul ocuparii si soma5ului. La nivel local4 !onsortiile
Locale si nitatile de 'mplementare au beneficiat de spri5inul 0ficiilor de forta de munca si soma5 =08*+>.
!olaborarea s%a concretizat in urmatoarele actiuni:
implementarea unor masuri active de catre 08*+9
productia de materiale si distributia lor cu regularitate catre toate &*2+%urile9
realizarea de manuale operationale pentru masuri active standard9
realizarea de studii si prognoze pe piata muncii9
participarea unor 'L%uri la validarea unui numar de profile ocupationale9
participarea la reuniuni de lucru pentru definitivarea unor acte normative in domeniu9
instruirea si formarea de specialisti9
organizarea unor evenimente pentru promovarea masurilor active4 precum cel de%al doilea +eminar (ational
2#$* si a doua !onferinta 'nternationala 2#$*.
+.-.!.CENTRUL DE ASISTENTA RURALA$CAR%

# fost infiintat de catre 8undatia pentru o +ocietate &eschisa "omania.+i%a inceput activitatea in ianuarie
7000. $ste organizatie neguvernamentala4 membra a retelei +oros 0pen (etworQ "omania +0(>4situata
in )imisoara.
.*isiunea !#":
0fera asistenta pentru dezvoltare durabila participativa a comunitatilor rurale prin
cresterea capacitatii individuale si institutionale in gestiunea si managementul
resurselor de dezvoltare.
0biectivele !#":
% stimularea si incura5area unei atitudini proactive in comunitatile rurale pentru
o dezvoltare durabila
% dezvoltarea parteneriatelor strategice4 durabile si eficiente
% diseminarea modelelor si solutiilor de succes si a esecurilor
% dezvoltarea unor metode si instrumente specifice dezvoltarii rurale
2rogramele si proiectele !#" desfasurate in anul 7001:
#. 2rogramul 2romotorul Local
'. 2romotorul Local in 5udetul )imis
''. Lucratori sociali rurali
A. )ele!entru
'. )ele!entru in 5udetul )imis
''. )eleGorQshop
'''. )raining pentru !oordonatorii de )ele!entre din "omania
';. $valuarea nevoilor si formarea grupurilor de initiativa in )ele!entrele din
5udetul )imis
;. )urism rural
!. !onsultanta si )raining pentru &ezvoltarea *ediului "ural
'. $valuarea potentialului de dezvoltare al zonelor rurale din 5udetul )imis
''. $valuare si strategie de dezvoltare economica a comunitatilor cehe din
5udetele !aras +everin si *ehedinti
'''. +tudiu de impact al 2rogramului de relansare a invatamantului
preuniversitar din mediul rural
';. )raining pentru #dministratia 2ublica din mediul rural
;. #sistenta pentru programul +#2#"&
!#2')0LL -
2"0F"#*$ (#)'0(#L$ 2$()" !0*A#)$"$# +0*#<L'
2roblema soma5ului si a ocuparii fortei de munca este si va ramane o prioritate pe agenda de lucru a
oricarei administratii centrale.
2entru anul 7007 s%a construit de catre autoritati o strategie nationala de ocupare si planuri nationale
special destinate tinerilor absolventi4categorie e?trem de afectata de soma5. #cestea cuprin si o continuare a
programelor incepute anterior4 cum ar fi Aursa de *unca pentru )ineret4proiect demarat in anul 7001.
0biectivul central al acestor strategii este indeplinirea tintei asumate de catre actualul guvern la investire: o
rata a soma5ului de sub 86 in anul 700- precum si o dezvoltare durabila a pietei muncii.
!ele mai importante programe sunt:
1. 2lanul (ational pentru 0cuparea 8ortei de *unca
7. *acroproiect de &ezvoltare "esurse mane )ineret 707
.. Aursa de *unca pentru )ineret
!aracteristicile principale ale acestor proiecte vor fi prezentate in paragrafele urmatoare.
-.1.2L#(L (#)'0(#L 2$()" 0!2#"$# 80")$' &$ *(!# 2$ #(L 7007
'n conformitate cu atributiile ce%i revin4 #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca urmareste
aplicarea politicilor si strategiilor privind ocuparea fortei de munca.
'n acest scop a fost elaborat pentru anul 7007 2rogramul national pentru ocuparea fortei de munca.
La stabilirea masurilor cuprinse in acest program s%a tinut cont de obiectivele strategiei de ocupare a fortei de
munca pentru anul 70074 si anume:
% cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit reducerea soma5ului9
% cresterea ponderii masurilor active de combatere a soma5ului9
% utilizarea eficienta a bugetului asigurarilor pentru soma5.
!onform propunerilor transmise de agentiile 5udetene si a municipiului Aucuresti4 propuneri ce au fost
corelate cu prevederile bugetul asigurarilor pentru soma5 si cu resursele alocate fiecarei agentii 5udetene4 s%a stabilit
ca implementarea acestui program sa conduca la ocuparea unui numar total de 7,0.000 locuri de munca4 dupa cum
urmeaza:
.-/.000 locuri de munca prin servicii de mediere4 din care:
% -1.000 locuri de munca prin incadrarea cu contract de munca pe perioada nedeterminata
% 8.000 locuri de munca prin incadrare cu contract de munca pe perioada determinata
701.000 locuri de munca prin aplicarea masurilor active de combaterea soma5ului finantate prin bugetul
asigurarilor pentru soma54 din care:
%10.100 locuri de munca prin cursuri de formare profesionala9
%/0.000 locuri de munca prin acordarea de alocatii somerilor care se incadreaza inainte de e?pirarea perioadei de
soma59
% 7:.000 locuri de munca prin incadrarea somerilor peste -, ani sau intretinatori unici de familie9
% :.700 locuri de munca prin masurile de stimulare a mobilitatii fortei de munca9
%1-.000 locuri de munca prin incadrarea absolventilor institutiilor de invatamant9
% -00 locuri de munca prin incadrarea persoanelor cu handicap9
%1...00 locuri de munca prin creditarea intreprinderilor mici si mi5locii9
% -.000 locuri de munca prin acordarea serviciilor de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea unei afaceri9
% .,.000 locuri de munca prin finantarea unor lucrari publice de interes comunitar
&e asemenea programul vizeaza ocuparea a 1:7./,/ persoane care apartin grupurilor defavorizate pe piata
muncii si anume:
1. ,..-10 femei9
7. ,..6.8 tineri9
.. 61.70, someri de lunga durata9
-. :7, persoane cu handicap9
,. 1.070 absolventi de 18 ani postinstitutionalizati9
6. 611 persoane eliberate din detentie9
:. 7..,0 rromi9
8. ::.0-1 alte categorii.
'n totalul celor ::.0-1 persoane care apartin altor categorii sunt cuprinse si persoanele ce urmeaza a fi
disponibilizate din industria de aparare.
'n 2rogramul national pentru ocuparea fortei de munca sunt incluse si 2rogramele speciale care se vor aplica
in cele 1-0 de localitati defavorizate si 2rogramele speciale pentru -0 de localitati cu rata mare a soma5ului. 2entru
selectia acestor localitati s%a tinut cont de urmatoarele criterii4 care insa nu sunt cumulative:
% localitatile sa fie declarate defavorizate in conformitate cu 0..F. 7-/1//89
%localitatile din 5udetele unde rata soma5ului este peste media inregistrata la nivel national sa aiba ponderea
numarului de someri peste rata soma5ului la nivelul 5udetului9
%localitatile din 5udetele unde rata soma5ului este sub media inregistrata la nivel national sa aiba ponderea numarului
de someri peste rata soma5ului la nivelul 5udetului9
5PROGRAMUL 1:;6 3 program special pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca pentru
localitati declarate defavorizate prin 0F nr. 7-/1//8 si localitati din zone industriale si monoindustriale are ca
obiectiv ocuparea unui numar total de 7/..:6 locuri de munca din care:
% 1-./16 locuri de munca in cele 1-0 de localitati declarate defavorizate conform 0F 7-/1//8
% 1-.-60 locuri de munca in alte -0 localitati cu rata mare a soma5ului4 din zone industriale si monoindustriale.
2rin programul special de actiuni pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in 168 localitati
rurale se estimeaza ocuparea unui numar de :/61 locuri de munca.#ceste 168 de localitati sunt:
#vand in vedere ca ;alea <iului % zona monoindustriala % se afla in continuare in plin proces de restructurare
consideram ca in anul 70074 este necesara derularea de masuri specifice pentru reabsorbtia pe piata muncii a fortei
de munca ce a fost disponibilizata in mod special din sectorul minier.
2rin aplicarea acestor masuri specifice se estimeaza ca vor fi ocupate in munca -.6,. persoane.
C2"0F"#*L ;#L$# <'L'D are urmatoarele obiective:
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca din ;alea <iului
reducerea dezechilibrelor de pe piata fortei de munca
reducerea problemelor sociale
-.!. MACROPROIECT DE DE4#OLTARE RESURSE UMANE
TINERET !;;!
#cest proiect are ca scop crearea si dezvoltarea unui sistem operational integrat de valorificare socio%
economica superioara si ocupare a fortei de munca tinere in cadrul unei retele nationale de Centre de A"i"tenta "i
Mentrat &entru de9(ltare a Tineretului
Gru&uri / tinta1
1. )ineri licentiati fara loc de munca4 promotia 7001
7. )ineri proveniti din centrele de plasament 5udetene =grupa de varsta 18 3 70 ani>
.. '**%uri infiintate de tineri =18 3 7, ani>
&urata de derulare/implementare: 17 luni/anul calendaristic 7007
CARACTERISTICI PRINCIPALE1
'. 2rogramul integreaza intr%o abordare dinamica principiile strategiei nationale in domeniul politicii de tineret4
fundamentate in baza premiselor stiintifice si rezultatelor evaluarii/analizei socio%economice a situatiei
tinerilor din "omania9
''. 2achetul de activitati structurate in sistem modular vizeaza trei prioritati ma5ore in dezvoltarea resurselor
umane 3 tineret:
1. calificarea/recalificarea fortei de munca in scopul cresterii competitivitatii si adaptarii la nevoile in
continua evolutie de pe piata muncii
7. imbunatatirea masurilor active de ocupare a fortei de munca4 facilitarea accesului tinerilor la informatie
si serviciile specializate de asistenta4 consiliere si consultanta
.. combaterea/prevenirea marginalizarii socio%profesionale a grupurilor defavorizate.
OBIECTI#E1
&eplasarea accentului de pe abordarea tinerilor absolventi ca CproblemaD la abordarea ca resursa si resort de
dezvoltare socio%economica si culturala durabila9
0perationalizarea strategiilor de management si marQeting al resurselor umane pentru optimizarea raportului
cerere%oferta de pe piata muncii9
&ezvoltarea unui sistem actional sinergic al factorilor de decizie participanti la viata economica locala/regionala
in directia orientarii pentru ocuparea fortei de munca tinere9
!rearea si dezvoltarea infrastructurii organizationale la nivelul centrelor de #sistenta si *entorat pentru
&ezvoltarea )ineretului $CAMDT>9
0ptimizarea sistemului de comunicare intre institutiile implicate in gestiunea si dezvoltarea resurselor umane9
'nitierea si promovarea mentoratului antreprenorial de stimulare si cultivare a aptitudinilor antreprenoriale a
tinerilor absolventi4 in cadrul unei retele de incubatoare virtuale de afaceri $5TIN.NET TE<NOPOLISD>
0ptimizarea si dezvoltarea registrului de abilitati si a competentelor profesionale4 relevante in raportul
cerere/oferta al pietei fortei de munca
'nfluentarea politicilor nationale de sustinere si dezvoltare durabila a firmelor ='**> infiintate de tineri9
!rearea premiselor pentru diminuarea ratei de emigrare a tinerilor absolventi si incura5area flu?ului de revenire
a specialistilor care studiaza in strainatate9
$laborarea si implementarea strategiilor de C#vocacH pentru e?celenta 2rofesionalaD 3 de spri5inire4 promovare
si valorificare superioara a potentialului tinerilor de inalta calificare in domeniile de varf9
+pri5inirea initiativelor anga5atorilor din sectorul ocuparii fortei de munca pentru tinerii proveniti din centrele de
plasament9
2romovarea sistemului formativ si a elementelor educatiei non%formale care sa asigure mobilitatea eficienta a
tinerilor intre sistemul de invatamant si piata muncii9
!ultivarea si promovarea proactivitatii si managementului propriu de autoafirmare socio%profesionala9
#sigurarea premiselor de continuare a procesului de pregatire a participarii la +trategia $uropeana pentru
0cuparea 8ortei de *unca.
ACTI#ITATI1
2romovare multimedia a obiectivelor si activitatilor programului9
+electarea si cooptarea specialistilor in dezvoltarea resurselor umane a mentorilor antreprenoriali si
profesionali9
8ormarea echipei de coordonare si implementare a macroproiectului proiectului la nivel local/regional9
#mena5area/compartimentarea spatiului4 dotarea cu echipamente4 mobilier si utilitati adecvate desfasurarii in
conditii optime a activitatii !entrului de #sistenta si *entorat pentru &ezvoltarea )ineretului =!.#.*.&.).>9
2roiectarea sistemului 3 e?pert esential =+$$> de rezolvare a problemelor de evaluare4 analiza diagnostica si
asistenta specializata a grupurilor 3 tinta9
0perationalizarea4 deschiderea oficiala si mediatizarea intensa a activitatii centrului si incubatorului virtual de
afaceri C)'(:($) )$M(020L'+D din cadrul acestuia9
!rearea bazei de date 3 centralizarea si categorizarea informatiilor standard4 factuale si procedurale9
)raining intensiv al formatorilor si mentorilor cooptati in program9
+electia multicriteriala a grupurilor tinta9screeningul firmelor ce vor fi asistate managerial si tehnic in cadrul
incubatorului virtual de afaceri4
"ealizarea de studii diagnostic4 sonda5e pentru identificarea si evaluarea prioritatilor de asistenta si instruire
specializata a grupurilor%tinta9
"ealizarea unei analize prospective de identificare a potentialilor anga5atori la nivel regional/national si
cooptarea acestora in schema de mentorat a macroproiectului9
#naliza cantitativa si calitativa a rezultatelor evaluarii
+tructurarea nivelelor inferentiale a +$$ prin integrarea secventiala a datelor care se acumuleaza in sistem pe
masura derularii programului
+electarea membrilor echipei manageriale care sa raspunda e?igentelor de coordonare a activitatii si
functionarii optime a incubatorului virtual de afaceri si
'dentificarea si integrarea tinerilor licentiati cu aptitudini inalte in echipa de operatori%colaboratori ai programului
sub indrumarea directa/supervizarea de catre mentori4 specialistii !entrului
'dentificarea potentialului antreprenorial in randul tinerilor absolventi9
0rganizarea activitatilor de marQeting strategic al fortei de munca9
$valuarea raportului obiectiv cerere/oferta de pe piata fortei de munca la nivel local/regional9
+tabilirea si elaborarea programelor analitice a modulelor de instruire4 consiliere4 consultanta4
!onstruirea algoritmului de practica a mentoratului si a schemelor de plasament a absolventilor in firme. 0(F%
uri si institutii publice9
8urnizarea serviciilor de indrumare vocationala si consiliere profesionala4
)raining modular intensiv de dezvoltare a abilitatilor si de recalificare profesionala in functie de cererile si
oportunitatile de integrare identificate pe piata muncii9
$laborarea materialelor informative =afise4 pliante4 brosuri> si editarea publicatiilor trimestriale9
8urnizarea serviciilor de consultanta specializata si audit social al resurselor umane pentru firmele anga5atoare9
0rganizarea unui program itinerant de evaluare a prioritatilor si asistenta specializata pentru grupurile%tinta la
nivelul localitatilor din 5udet9
+electarea '**%urilor initiate de tineri pentru arondarea la )'(:($) )$M(020L'+ si incubare virtuala
=furnizarea de asistenta integrata in management4 marQeting4 consiliere 5uridica4 contabilitate4 accesarea
schemelor de finantare/creditare etc.>9
8urnizarea serviciilor de initiere4 formare si instruire antreprenoriala9
#sistarea si instruirea profesionala a tinerilor anga5ati de agentii economici/institutii pe perioada derularii
programului9
*onitorizarea fazica a feedbacQ%ului privind eficienta strategiilor programului si adecvarea algoritmului de
intervantie functie de concluziile fiecarei etape de evaluare9
"ealizarea studiilor de traiectorie a fortei de munca asistate pe toata perioada derularii programului9
!rearea si furnizarea catre utilizatorii furnizorii de servicii in domeniul &"%tineret4 a soft%urilor operationale de
+$$ 3 generatoare de programe eficiente de management operational in asistarea specializata a integrarii
socio%profesionale a absolventilor9
'ntocmirea periodica a rapoartelor tehnico%financiare conform graficului de implementare catre #utoritatea
!ontractanta9
$valuarea finala a activitatii centrului si incubatorului virtual prin metode de benchmarQing4 utilizand parametrii
de comparare a functionarii si monitorizarii activitatii pentru fiecare etapa de implementare9
$laborarea si promovarea multimedia a concluziilor cu privire la indicatorii de performanta si rezultat.
$laborarea strategiilor si asigurarea continuitatii programului pentru realizarea obiectivelor proiectate pe termen
lung pentru dezvoltarea resurselor umane 3 tineret9 stabilirea metodelor standard si mi5loacelor de colectare a
informatiilor si de monitorizare a evolutiei ulterioare a grupurilor%tinta asistate.
-.+. BURSA DE MUNCA PENTRU TINERET $BMTR%
+e constituie intr%o formula strategica de realizare a obiectivelor proiectate in domeniul ocuparii fortei de
munca tinere din cadrul 2lanului (ational de actiune pentru )ineret =2(#%)> elaborat in 7001 de catre !onducerea
*)+ in conformitate cu 2rogramul (ational pentru #derarea "omaniei la $9 2(#%) reprezinta un document de
programare avand ca deziderat alinierea politicii nationale de actiune pentru tineret la standardele din tarile $
privitoare la participarea economico%sociala a tineretului si implementarea de masuri specifice de preventie
combatere a marginalizarii si e?cluderii sociale.
A*)" reprezinta o initiativa rezultata ca solutie strategica de gestiune a problemelor diagnosticate in cadrul
analizei socio%economice a starii tineretului din "omania9
% vizeaza realizarea unui salt calitativ al sistemului de management al fortei de munca tinere4 prin reconsiderarea
si integrarea criteriilor valorice de competenta in procesul de insertie profesionala.
A*)" se inscrie in cadrul unui program comple? de reengineering al managementului fortei de munca active si
inactive, ce implica restructurarea procesului de integrare socio%profesionala a tinerilor4 prin adoptarea si
implementarea unor strategii eficiente de ocupare:
% promovarea si asistarea comple?a a tinerilor pentru intrarea pe piata muncii imediat dupa absolvire4 pentru a
putea beneficia de facilitatile cu privire la subventionarea salariului de incadrare in proportie de :064 timp de 17
luni calendaristice
% infiintarea si dezvoltarea in !entrele de #sistenta si *entorat pentru )ineret4 a serviciilor de informare4
consiliere4 orientare/re%orientare profesionala4 indrumare vocationala
% promovarea facilitatilor furnizate agentilor economici pentru anga5area tinerilor someri
% introducerea schemelor de ucenicie pentru calificarea/recalificarea anga5atilor la solicitarea anga5atorilor
=costurile de formare/recalificare la locul de munca sunt suportate din 8ondul de +oma5>9
% initierea si promovarea unor reglementari de perfectionare a cadrului legislativ in domeniul ocuparii si insertiei
profesionale4 de acordare unor facilitati fiscale anga5atorilor care ofera tinerilor locuri de munca in cadrul A*)"9
% initierea si dezvoltarea sistemului de mentorat ce sigura premisele ma5ore ale dobandirii e?perientei profesionale
la locul de munca imediat dupa absolvire4 etc.
!omponenta a strategiei de re%engineering a gestiunii capitalului fortei de munca tinere4 A*)" vizeaza
eliminarea unor obstacole reale de acces a tinerilor pe piata muncii.
0A'$!)';$ *#<0"$ #L$ '(')'$"'' 2"0'$!)L' L$F'+L#)'; &$ '(8''()#"$ # A*)"
% optimizarea managementului fortei de munca in sistem multie?pert
% asigurarea oportunitatilor reale de crestere a gradului de participare a generatiilor tinere la viata economica9
% integrarea superioara a tinerilor pe piata muncii4 prin stabilirea raporturilor dintre cerere si oferta pe baza
criteriilor de competenta
% valorificarea socio%eeconomica superioara a fortei de munca tinere si a potentialului resurselor umane 3 tineret
in toate domeniile vietii economice9
% scaderea ratei soma5ului in randul tinerilor9
% diminuarea e?odului de inteligenta4 respectiv scaderea soldului de emigrare a absolventilor cu studii superioare
avand o inalta calificare in domeniile de varf
% acordarea de sanse egale tuturor tinerilor in procesul de integrare si insertie socio%profesionala
% asigurarea premiselor de mobilitate sociala intergenerationala ca modalitate si oportunitati de acces al tinerilor in
structuri de statusuri si roluri conforme profilelor individuale de competente
% facilitarea mobilitatii intre sistemul de invatamant si piata muncii
% preventia si diminuarea ratei de abandon scolar in invatamantul secundar si profesional prin valorizarea
economica a rolului pregatirii temeinice in gasirea unui loc de munca
% cresterea competitivitatii fortei de munca
% prevenirea si combaterea riscului marginalizarii socio%profesionale a tinerilor.
8(!)'' 2"'(!'2#L$ #L$ A"+$' &$ *(!# 2$()" )'($"$)
A*)" va raspunde prin structura conceptuala si functionala unui comple? de
trebuinte formulate si identificate la urmatoarele nivele:
% trebuinte de ordin individual ale tinerilor: nevoia de recunoastere sociala4 nevoia de valorizare a potentialului si
competentelor4 nevoia de realizare si independenta economica4 nevoia de afirmare plenara a aptitudinilor si
abilitatilor dobandite in procesul de pregatire.
% trebuinte de ordin microeconomic: se refera la nevoia de dezvoltare si optimizare a agentilor economici
e?primata in preocuparea reala de investitie in capitalul uman de inalta calificare4resursele umane%tineret
reprezentand principalul resort de dezvoltare durabila. 'n acest conte?t4 A*)" ofera posibilitatea identificarii4
recrutarii mediate si plasarii necesarului fortei de munca in cele mai active sectoare ale vietii economice4 fiind
garantul calitatii prin criteriile de cotare a valorilor.
#;#()#<$ #L$ '(8''()#"'' A*)"
% realizeaza abordarea in termeni de valoare a fortei de munca tinere ca resursa cu potential crescut in procesul
de schimbare sociala specific macromediului economic aflat in tranzitie catre ecconomia de piata
% faciliteaza cumularea centralizata a cererii si ofertei de pe piata muncii
% faciliteaza structurarea unei banci de date nationale cu privire la capitalurile resurselor umane de tineret ce vor fi
cotate individual functie de criterii standard incluse in grilele de competente evaluate in procesul de preselectie si
indrumare/orientare vocationala
% permite evaluarea integrala a potentialului de forta de munca tanara disponibila =activa si inactiva> in raport cu
potentialul real de absorbtie si ocupare e?istent
% permite accesul neconditionat al agentilor economici ca membrii A*)"4 pentru promovarea ofertelor de munca
si cotarea acestora in operatiunea de tranzactie a valorilor%cerere
% permite negocierea de alternative a registrului optional e?primat de ambele parti implicate in actiunea de
tranzactie4 registru integrat in sistemul de cotatie a cererii si ofertei
!0(!LB'' +' 2"02($"'
+istemul protectiei sociale a fost permanent imbunatatit si a devenit din ce in ce
mai functional prin noile institutii si mecanisme infiintate4 reusind insa doar partial4 sa
faca fata cererii tot mai crescute de servicii sociale.
'n ceea ce priveste formarea profesionala continua4 se asteapta ca schimbarile
sa fie profunde pe masura presiunilor rezultate din noile nevoi de calificare si
recalificare a fortei de munca..
&eocamdata4 oferta de formare profesionala continua vine din partea institutiilor
publice= #.<.0.8.*.>4 centrelor de calificare4 recalificare si perfectionare4 scolilor
profesionale. 2osibilitatile sectorului privat sau a societatii civile=0(F%uri4
asociatii4fundatii> nu sunt inca suficient e?ploatate. 'n plus4 asa cum rezulta din datele
disponibile4 cei care urmeaza cursurile centrelor de calificare nu se integreaza in mod
satisfacator pe piata muncii.
&e asemenea procesele de reconversie profesionala4 cu referire directa la cei
disponibilizati ca urmare a lichidarii unor intreprinderi si concedierilor colective nu sunt
pe deplin conturate si functionale.
+e resimte4 totodata4 nevoia unei cooperari intre diversii actori sociali4
dezvoltarea dialogului si crearea unui parteneriat real intre acestia4 implicarea si
cointeresarea sindicatelor4 a patronatului4 dar si a altor institutii=!amera de !omert4
prefecturi4 primarii> in formarea profesionala4 calificarea si recalificarea4 in identificarea
noilor posibilitati locale de pregatire.
2rogramele nationale de ocupare a fortei de munca din ultima perioada au fost
completate si dezvoltate4 cu acest prile5 acordandu%se o mai mare atentie grupurilor si
populatiilor cu risc sporit de soma5: tineri4 femei4 persoane handicapate4 persoane cu
nivel redus de calificare4 calificare ingusta sau pregatire in domenii care nu sunt
solicitate pe piata muncii.
!u toate ca pe ansamblu s%au obtinut unele rezultate pozitive din evolutia
generala a pietei muncii se desprind urmatoarele !0(!LB'':
1. +ituatia economica si sociala a somerilor este dintre cele mai proaste4 ei sunt
afectati de lipsa locului de munca4 de cresterea continua a preturilor la marfuri si
servicii4 intampina greutati la tot pasul4 atat in domeniul alimentatiei4 imbracamintei4
locuintei4 cumpararii de medicamente ori intretinerii copiilor cat si pe plan psihologic4
printr%o stare de stress care afecteaza relatiile somerului cu ceilalti membri ai familiei4
dar si in general totalitatea relatiilor sale sociale.
7. 2ersista opinia ca numai cine nu vrea sa lucreze si este slab calificat nu are de
lucru4 ca somerii iau bani de la stat si o duc bine4 chiar mai bine decat cei care lucreaza.
#ceste opinii nu pot fi sustinute in mod argumentat4 cauza soma5ului fiind in
principal una structurala4 care rezida in transformarile si restructurarile post%
revolutionare si nu datorita unor motive personale. $?ista totusi un numar de someri4
estimat la circa ,6 care se CdescurcaD prin diverse CafaceriD si munci ocazionale4 nu
neaparat in perfecta legalitate si care nu traiesc mai prost decat restul populatiei4 dar ei
sunt o foarte mica parte a somerilor si nicidecum o patura caracteristica pentru situatia
aceasta.
.. +omerii tineri de 18%7, de ani sunt oarecum prote5ati in fata efectelor
soma5ului4 in special prin intretinerea lor de catre familie4 ca si de muncile ocazionale4
fara contract de munca legal4 pe care le practica4 folositi fara scrupule de patroni ca
mana de lucru ieftina. )inerii someri nu prea isi dau seama de efectele dezastruoase in
timp ale lipsei unui contract legal de munca4 iar patronii profita din plin de aceasta
situatie .
-. !ei mai afectati sunt somerii de varste medii4 76%-, de ani4 care Cn%au
mostenitD de la regimul trecut o locuinta si posibilitatea de a cumpara ieftin o serie de
bunuri de folosinta indelungata4 care au familie si copii si a caror cariera profesionala si
relatii sociale sunt brusc intrerupte.
,. 'ncrederea somerilor in forta statului4 in dorinta si capacitatea lui de a CrezolvaD
problema soma5ului este ne5ustificat de mare4 circa :0 6 considerand ca statul are
obligatia de a asigura protectia sociala4 de unde rezulta o actuala nemultumire fata de
cuantumul alocatiei de stat pentru soma54 care in opinia lor4 ar trebui sa creasca. &ar ei
uita ca statul le acorda doar un anumit a5utor4 limitat in timp cat si ca valoare4 iar dupa
incheierea perioadei de soma54 somerii care in continuare nu vor gasi de lucru4 nu vor
primi chiar nimic de la statI
'n scopul diminuarii ratei soma5ului4 pentru activizarea resurselor de munca
neocupate4 cu deplasarea accentului de la protectia sociala la autoprotectia economica4
fac urmatoarele 2"02($"':
1. parta5area intre stat si agentii economici a activitatilor de ocupare si adaptare
profesionala4 precum si diversificarea atributiilor in domeniu ale agentilor
economici4 a asociatiilor profesionale4 sindicatelor si institutiilor specializate
non%guvernamentale
7. elaborarea de catre agentii economici a unor programe proprii anticipand
activitatile viitoare4 evolutia necesarului de personal si a structurii profesionale
a acestuia9
.. instituirea unui sistem tripartit de gestionare a fondului de soma5 si control9
-. salariu egal pentru munca egala4 tratament egal in privinta anga5arii4 calificarii
si promovarii
,. trebuie facute eforturi in vederea evitarii discriminarii indirecte4 evitarea
subreprezentarii femeilor in anumite domenii si in structurile sociale si politice
6. reducerea contributiei agentilor economici la constituirea fondului de soma5
de la ,6 la .4,6 pentru cei care creeaza noi locuri de munca9
:. scutirea persoanelor 5uridice de la plata contributiei pentru constituirea
fondului de soma5 in schimbul incadrarii a cel putin 106 din numarul total al
anga5atilor4 din randul tinerilor4 a persoanelor singure care au in intretinere
minori4 precum si a celor in soma5 de lunga durata:
8. scutirea de la plata contributiei pentru constituirea fondului de soma5 pentru
cei care anga5eaza absolventi sun un an de la data absolvirii
/. acordarea in avans a tuturor indemnizatiilor cuvenite pentru cele 7: de luni
de a5utor de soma54 daca persoana aflata in soma5 detine terenuri agricole si
opteaza pentru stabilirea domiciliului in mediul rural
10. finantarea procesului de recalificare pentru persoanele aflate in soma5 care4
potrivit legii4 nu beneficiaza de indemnizatii de soma5
11. posibilitatea finantarii celui de%al doilea curs de =re>calificare pentru somerii
carora le%a e?pirat dreptul la plataindemnizatiilor4 cu conditia ca acestia sa
aiba perspectiva unui loc de munca
17. anga5area unor investitii in special in zonele rurale prin cresterea unor
obiective mici pentru prelucrarea materiilor prime agricole care implica
crearea de noi locuri de munca9
1.. proiectarea de programe concrete de perfectionare si reconversie
profesionala a anga5atilor=educatia permanenta> in interiorul sau e?teriorul
intreprinderilor
1-. incura5area initiativelor private in formarea si reconversia fortei de munca
1,. elaborarea de studii de prognoza asupra dinamicii fortei de munca
16. realizarea unui sistem informational eficient si operativ privind cererea si
oferta de forta de munca4 la nivel regional4 local si sectorial
1:. imbunatatirea corelarii cererii de formare profesionala cu cerintele pietei
muncii
18. cresterea rolului parteneriatului social in solutionarea problemelor privind
ocuparea fortei de munca
1/. asigurarea cadrului institutional si 5uridic pentru recunoasterea si echivalarea
studiilor4 diplomelor si calificarilor profesionale
70. spri5inirea prioritara a programelor care vizeaza utilizarea fortei de munca
reprezentata de categoriile defavorizate de piata muncii
'n plan imediat ar putea fi organizate cursuri de marQeting pentru someri4
raspandirea in randul lor a unor materiale publicitare4 infiintarea unor cabinete 5uridice
de consultanta pe probleme de soma5 in cadrul birourilor de soma54 promovarea unei
legislatii mai bune in domeniu4 acordarea referentiala%similar pensionarilor % a unor
inlesniri in domeniul transportului4 al asistentei medicale4 al cumpararii de medicamente
s.a.
'n consecinta ar fi necesara desfasurarea unei largi campanii4 prin toate
mi5loacele mass%media4 pentru deplasarea centrului de pe rolul statului in protectia
sociala a somerilor4 cu caracter imediat4 de scurta durata si care doar amelioreaza
momentan situatia lui4 ca un tampon4 pe un tip de protectie activa a cetateanului insusi4
de pastrare a locului de munca e?istent 4 de construire a unor rezerve4 de a adopta o
atitudine mai activa pe plan economic4 folosindu%si posibilitatile materiale si profesionale
si nu in ultimul rand4 de o pregatire psihologica adecvata pentru cazurile%oricand si
pentru oricine posibile % de disponibilizare.
















#($R# 1

LEGEA =>8!;;!0E?TRAS
Le*ea =>8!;;!
2rivind sistemul asigurarilor pentru soma5 si stimularea ocuparii fortei de munca
2ublicat in *onitorul 0ficial4 2artea ' nr. 10. din 6 februarie 7007
!#2')0LL '
&ispozitii generale
#rt. 1. % 'n "omania fiecarei persoane ii sunt garantate dreptul de a%si alege liber profesia si locul de munca4 precum
si dreptul la asigurarile pentru soma5.
#rt. 7. % 2revederile prezentei legi reglementeaza masurile pentru realizarea strategiilor si politicilor elaborate in
vederea protectiei persoanelor pentru riscul de soma54 asigurarii unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de
munca la cerintele pietei muncii.
#rt. .. % *asurile prevazute de prezenta lege au drept scop realizarea urmatoarelor obiective pe piata muncii:
a> prevenirea soma5ului si combaterea efectelor sociale ale acestuia9
b> incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca9
c> spri5inirea ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defavorizate ale populatiei9
d> asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii9
e> stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca9
f> stimularea anga5atorilor pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca9
g> imbunatatirea structurii ocuparii pe ramuri economice si zone geografice9
h> cresterea mobilitatii fortei de munca in conditiile schimbarilor structurale care se produc in economia nationala9
i> protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru soma5.
#rt. -. % =1> 'n aplicarea prevederilor prezentei legi sunt e?cluse orice fel de discriminari pe criterii politice4 de rasa4
nationalitate4 origine etnica4 limba4 religie4 categorie sociala4 convingeri4 se? si varsta.
=7> *asurile si drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie
discriminare in sensul prevederilor alin. =1>.
!#2')0LL ''
!oncepte privind piata muncii
+$!)'($# 1
)ermeni si e?presii utilizate
#rt. ,. % 'n sensul prevederilor prezentei legi4 termenii si e?presiile de mai 5os au urmatoarele semnificatii:
'. anga5ator % persoana 5uridica sau persoana fizica cu sediul4 respectiv domiciliul4 in "omania ori sucursala4 filiala4
agentia4 reprezentanta din "omania a unei persoane 5uridice straine cu sediul in strainatate4 autorizata potrivit legii4
care incadreaza forta de munca in conditiile legii9
''. loc de munca % cadrul in care se desfasoara o activitate din care se obtine un venit si in care se materializeaza
raporturile 5uridice de munca sau raporturile 5uridice de serviciu9
'''. persoana in cautarea unui loc de munca % persoana inregistrata la #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de
*unca sau la alt furnizor de servicii de ocupare4 acreditat in conditiile legii4 pentru a fi spri5inita in ocuparea unui loc
de munca9
';. somer % persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a> este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de
pensionare9
b> starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci9
c> nu are loc de munca4 nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici
decat indemnizatia de soma5 ce i s%ar cuveni potrivit prezentei legi9
d> este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s%ar gasi un loc de munca9
e> este inregistrata la #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca sau la alt furnizor de servicii de ocupare4
care functioneaza in conditiile prevazute de lege9
;. stagiu de cotizare % perioada in care s%a platit contributia de asigurari pentru soma5 atat de catre asigurat4 cat si de
anga5ator sau4 dupa caz4 numai de catre asigurat9
;'. asigurat % persoana fizica care realizeaza venituri4 potrivit legii4 si este asigurata pentru riscul pierderii locului de
munca4 prin plata contributiei de asigurari pentru soma59
;''. indemnizatie de soma5 % o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca
sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s%au
putut incadra in munca9
;'''. masuri de stimulare a ocuparii fortei de munca % acele masuri care au ca scop spri5inirea persoanelor in cautarea
unui loc de munca si4 in mod deosebit4 a somerilor pentru a dobandi statutul de persoana ocupata.
+$!)'($# a 7%a
'ndicatori statistici privind piata muncii
#rt. 6. % =1> La nivel national si teritorial situatiile si evolutiile de pe piata muncii sunt monitorizate4 in principal4 cu
a5utorul unui sistem de indicatori statistici privind:
a> resursele de munca9
b> populatia activa9
c> populatia ocupata9
d> somerii9
e> locurile de munca vacante9
f> indemnizatia de soma59
g> populatia iesita din soma5 prin ocupare4 precum si prin parasirea pietei muncii9
h> rata soma5ului.
=7> +istemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de 'nstitutul (ational de +tatistica
in colaborare cu *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale.
#rt. :. % =1> #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca4 pe baza documentelor primare de inregistrare a
somerilor4 a comunicarilor facute de furnizorii de servicii de ocupare acreditati si de anga5atori privind locurile de
munca vacante4 calculeaza indicatorii statistici prevazuti la art. 6 alin. =1> lit. d>%h> si alti indicatori specifici pietei
muncii.
=7> #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca elaboreaza4 in functie de necesitati4 analize4 studii si
cercetari statistice speciale privind situatia si evolutia soma5ului si a ocuparii4 la nivel national si teritorial4 pe domenii
de activitate.
#rt. 8. % =1> 2entru realizarea atributiilor prevazute la art. : #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca
asigura conditiile materiale4 organizatorice si manageriale corespunzatoare4 elaboreaza si administreaza sistemul
documentelor primare4 constituie si e?ploateaza baza proprie de date.
=7> 2entru realizarea unor analize4 studii si cercetari statistice speciale de natura celor prevazute la art. : alin. =7>
#gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca poate anga5a si serviciile unor prestatori specializati.
=.> *etodologia de realizare a cercetarilor statistice speciale va fi avizata4 potrivit legii4 de 'nstitutul (ational de
+tatistica.
#rt. /. % =1> #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca are obligatia sa faca publici indicatorii statistici
privind piata muncii4 cu o periodicitate care va fi stabilita o data cu sistemul de indicatori prevazut la art. 6 alin. =1>.
=7> #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca va pune la dispozitie *inisterului *uncii si +olidaritatii
+ociale indicatorii statistici4 rezultatele cercetarilor statistice speciale4 analizele si studiile statistice.
#rt. 10. % =1> #nga5atorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca 5udetene4 respectiv a
municipiului Aucuresti4 denumite in continuare agentii pentru ocuparea fortei de munca4 in caror raza isi au sediul4
respectiv domiciliul4 toate locurile de munca vacante4 in termen de , zile lucratoare de la vacantarea acestora.
=7> 8urnizorii de servicii de ocupare acreditati au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de
munca in a caror raza isi au sediul date privind numarul somerilor mediati si incadrati in munca.
#rt. 11. % 'n vederea elaborarii strategiilor si politicilor4 precum si pentru adoptarea unor masuri pe piata muncii4 la
nivel national4 pe domenii de activitate4 ramuri4 sectoare economice sau zone4 *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale
initiaza reglementari privind obligativitatea anga5atorilor de a comunica informatiile necesare cu privire la forta de
munca.
#rt. 17. % 'n sensul prezentei legi4 'nstitutul (ational de +tatistica are urmatoarele atributii:
a> calculeaza indicatorii statistici prevazuti la art. 6 alin. =1> lit. a>%c>9
b> furnizeaza #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca datele privind forta de munca4 rezultate din
cercetarile statistice proprii9
c> elaboreaza in colaborare cu *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale sistemul de indicatori statistici ai pietei muncii
si metodologia de calcul a acestora9
d> avizeaza cercetarile statistice speciale realizate de #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca sau de
*inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale.
+$!)'($# a 7%a
Augetul asigurarilor pentru soma5
#rt. 7.. % =1> Augetul asigurarilor pentru soma5 cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurarilor pentru soma5.
=7> *inisterul *uncii si +olidaritatii +ociale fundamenteaza anual4 pe baza propunerilor #gentiei (ationale pentru
0cuparea 8ortei de *unca4 proiectul bugetului asigurarilor pentru soma5.
=.> Augetul asigurarilor pentru soma5 se aproba prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
#rt. 7-. % =1> ;eniturile bugetului asigurarilor pentru soma5 se constituie din:
a> contributiile anga5atorilor si ale persoanelor 5uridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art. 1/
lit. b>%e>4 asimilate anga5atorului4 potrivit prezentei legi9
b> contributiile individuale ale persoanelor prevazute la art. 1/9
c> contributiile datorate de persoanele care incheie contract de asigurare pentru soma59
d> venituri din alte surse4 inclusiv din finantare e?terna.
=7> 'n cazul in care sursele prevazute la alin. =1> nu acopera finantarea cheltuielilor4 deficitul bugetar va fi acoperit prin
subventii de la bugetul de stat.
#rt. 7,. % =1> !onstituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru soma5 se realizeaza prin
trezoreria statului.
=7> &isponibilitatile banesti inregistrate la finele anului de bugetul asigurarilor pentru soma5 se reporteaza si se
utilizeaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
#rt. 76. % =1> #nga5atorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru soma54 in cota de ,64
aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguratii prevazuti la art. 1/.
=7> #nga5atorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru desfasurarea unor
activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru soma5 in raport cu drepturile banesti platite
acestora din fondul de salarii4 daca acestea au incheiat si un contract individual de munca.
#rt. 7:. % #nga5atorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru
soma54 in cota de 164 aplicata asupra salariului de baza lunar brut4 pentru asiguratii prevazuti la art. 1/ lit. a>%d> sau4
dupa caz4 pentru asiguratii prevazuti la art. 1/ lit. e>4 asupra veniturilor brute lunare realizate.
#rt. 78. % 2ersoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru soma54 prevazute la art. 704 au obligatia de a
plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru soma54 in cota de 664 aplicata asupra venitului lunar declarat in
contractul de asigurare pentru soma5.
#rt. 7/. % 'n functie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru soma54 nivelul
cotelor contributiilor prevazute la art. 76%78 se poate modifica prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
#rt. .0. % ;eniturile din alte surse ale bugetului asigurarilor pentru soma5 se constituie4 in principal4 din dobanzi4
ma5orari pentru neplata la termen a contributiilor4 restituiri ale creditelor acordate in baza legii4 ta?e incasate de
#gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de *unca din activitatea de formare profesionala si cele pentru acreditarea
furnizorilor de servicii de ocupare4 penalitati4 amenzi si orice alte sume incasate potrivit legii la bugetul asigurarilor
pentru soma5.
#rt. ... % =1> &in sursele financiare constituite in cadrul bugetului asigurarilor pentru soma5 se acopera4 in principal4
urmatoarele cheltuieli privind:
a> plata indemnizatiilor de soma59
b> plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat si a contributiilor pentru asigurari sociale de sanatate pentru
beneficiarii indemnizatiilor de soma54 stabilite potrivit legii9
c> platile compensatorii acordate potrivit legii9
d> ta?e4 comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea platilor prevazute la lit. a>%c>9
e> finantarea masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca si a masurilor pentru prevenirea soma5ului9
f> finantarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele in cautarea unui loc de munca4 prevazute la art. 16
lit. a>4 b>4 d> si f>9
g> finantarea studiilor4 rapoartelor si analizelor privind piata muncii4 comandate institutiilor de specialitate de catre
!omisia (ationala de 2romovare a 0cuparii 8ortei de *unca si de #gentia (ationala pentru 0cuparea 8ortei de
*unca9
h> organizarea si functionarea #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca4 inclusiv realizarea de obiective
de investitii4 dotari si alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital4 in limitele prevazute de lege9
i> participarea la activitatea unor organizatii internationale4 inclusiv plata cotizatiilor pentru afilierea la acestea9
5> aplicarea masurilor in vederea recuperarii debitelor9
Q> cofinantarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare si formare profesionala pe baza unor
acorduri internationale9
l> cofinantarea unor programe privind stimularea ocuparii fortei de munca9
m> rambursarea imprumuturilor contractate in conditiile legii4 precum si plata de dobanzi si comisioane aferente
acestora9
n> alte cheltuieli prevazute de legislatia in vigoare.
=7> (ivelul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru soma5 se fundamenteaza de *inisterul *uncii si +olidaritatii
+ociale4 la propunerea #gentiei (ationale pentru 0cuparea 8ortei de *unca4 in functie de indicatorii sociali stabiliti pe
baza analizelor4 studiilor si prognozelor privind evolutiile de pe piata muncii.
+$!)'($# a .%a
'ndemnizatia de soma5
#rt. .-. % =1> +omerii prevazuti la art. 1: alin. =1> beneficiaza de indemnizatie de soma5 daca indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a> au un stagiu de cotizare de minimum 17 luni in ultimele 7- de luni premergatoare datei inregistrarii cererii9
b> nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de
soma59
c> nu indeplinesc conditiile de pensionare4 conform legii9
d> sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau4 dupa
caz4 resedinta4 daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.
=7> !onstituie stagiu de cotizare si perioadele in care anga5atorul nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru
soma5 si se afla in procedura de e?ecutare silita4 reorganizare 5udiciara4 faliment4 inchidere operationala4 dizolvare4
lichidare sau nu si%a achitat contributiile datorita unor situatii de forta ma5ora.
=.> +omerii prevazuti la art. 1: alin. =7> beneficiaza de indemnizatii de soma5 daca indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
a> sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul9
b> nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de
soma59
c> nu indeplinesc conditiile de pensionare4 conform legii.
A'AL'0F"#8'$
1. &obrota4 (. 3 C$conomie politicaD4$dit. $conomica4Aucuresti4 1//:
7. !apanu4 '.4 Gagner4 2.4+ecareanu4 !.% C+tatistica macroeconomicaD4 $dit.
$conomica4 Aucuresti4 1//:
.. Aaharell4#4 %CnemploHment and 5ob creationD4*acmillan41//7
-. +andu4 &.% C;alori si tipuri sociale in "omania9 +ociologia )ranzitieiD4 $dit.+taff4
Aucuresti41//6
,. .Bamfir4 !.4 2op4 *.4 Bamfir4 $.% C"omania S8/%K/.4 anul -4 nr.-4 1//-
6. 2rogramul de masuri active pentru combaterea soma5ului % 8undatia 'nternationala
de management4 (oiembrie 1//,
:. 2rogram socio%economic pe termen scurt4 masuri prioritare pentru primele 6 luni de
guvernare4 programul de macrostabilizare si dezvoltare a "omaniei pana in anul
70004 publicat in *onitorul 0ficial nr .-./17.17.1//6
8. RRR% #nuarul +tatistic al "omaniei47001
/. 0rdonanta nr. .7/1//-% 2rivind incadrarea in munca a absolventilor din institutiile
de invatamant4 publicata in *onitorul 0ficial nr. 71:/16.08.1//-
10. "egulament de organizare si functionare a &irectiei Fenerale de *unca si
2rotectie +ociala a 5udetului !lu5