UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
BUCURESTI
CENTRUL TERITORIAL
ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE
A UNEI SOCIETATI
COORDONATOR,
PROF.UNIV.
DR. IOSEFINA MOROSAN
STUDENT,
AN III I.D.
1
C U P R I N S
INTRODUCERE.pag.3
CAP. I - COSTURILE DE PRODUCIE ..............................pag.!
1.1. Definirea costurilor i a cheltuielilor...........................pag.5
1.2. Mrimea i tipologia costurilor ...........................pag.8
1.3. Importana reducerii costurilor asupra rentailitii !ntreprinderii.
"ragul de rentailitate ............................pag.12
1.#. $adrul %uridic pri&ind costurile i cheltuielile !ntreprinderii..........................pag.1#
CAP. II " PREZENTAREA SC. COSINDA PROD IMPE# SRL.........................pag.$!
2.1. 'curt istoric al '$ $('I)D* "+(D IM",- '+...........................pag.15
2.2. 'tructura organi/atoric0 funcional i organi/area
'$ $('I)D* "+(D IM",- '+.......pag. 11
2.3. "articularitile procesului tehnologic ...........................pag.12
CAP. III - ANALIZA COSTURILOR
LA SC COSINDA PROD IMPE# SRL................................pag.$%
3.1. *nali/a cheltuielilor la '$ $('I)D* "+(D IM",- '+.........................pag. 13
CAP.IV - ANALIZA RENTABILIT&II
LA SC COSINDA PROD IMPE# SRL..........pag.'$
#.1. *nali/a dinamicii i structurii profitului rut.........................pag.21
#.2. *nali/a structural a profitului rut...............................pag.23
#.3. *nali/a factorial a profitului rut.........................pag.2#
#.#. *nali/a rentailitii la '$ $('I)D* "+(D IM",- '+.
pe a/a ratelor de rentailitate ..............pag.21
#.5. *nali/a ratei rentailitii economice ...........................pag.22
#.1. *nali/a ratei rentailitatii resurselor consumate............................................pag.28
CAP V SISTEME INFORMATIONALE IN CADRUL SOCIETATILOR............pag.'(
5.1. "roiectarea de ansamlu a sistemelor informatice.........................................pag.34
5.2. $erinte ale sistemelor informatice.................................................................pag.34
5.3. "lanificarea reali/arii sistemului informatic..................................................pag.3#
BIBLIOGRAFIE................................pag.3!
2
INTRODUCERE
5$onducerea oricrei !ntreprinderi este de neconceput fr cunoaterea sistematic a
mersului acti&itii acesteia0 pentru a se putea aprecia0 la perioade c6t mai scurte0 felul !n care
sunt respectate sarcinile prestailite i a se putea inter&eni0 cu promptitudine0 !n eliminarea
e&entualelor tendine de aateri negati&e sau !n corectarea pre&ederilor iniiale0 atunci c6nd
pe parcurs apar posiiliti noi0 mai eficiente0 ce pot duce la re/ultate superioare.77
8n condiiile actuale0 managerul treuie0 mai mult ca oric6nd0 s g6ndeasc !n
primul r6nd economic0 prin prisma costurilor. 8ndr/nim s afirmm0 !n acest conte9t0 c cel
mai important criteriu de deci/ie !l constituie costul.:. 5$unoaterea costului pe produs
;semifaricat< i anali/a sa de ctre colecti&ele de conducere din !ntreprinderi confer
posiilitatea stailirii modului !n care s=a reali/at ni&elul antecalculat al costului produselor
;semifaricatelor<0 precum i msurile ce treuie luate pentru eliminarea deficienelor i&ite !n
procesul de producie0 !n scopul reducerii continue i sistematice a costului de producie.
8n condiiile societii moderne0 reducerea costului de producie0 !n general i a
cheltuielilor materiale0 !n special0 se manifest ca o tendin pe plan mondial. ,a apare ca o
necesitate oiecti& !n orice ar0 indiferent de mrime0 po/iie geografic sau grad de
de/&oltare0 fiind determinat de o serie de !mpre%urri0 i anume> !n primul r6nd0 creterea
fr precedent a dimensiunilor produciei i ca urmare a acesteia0 a &olumului de mi%loace
materiale necesare0 i !n al doilea r6nd0 caracterul limitat al resurselor de materii prime i
materiale.
8n etapa actual0 pentru ara noastr0 aceast cerin de&ine mai stringent0 la a/a
reducerii cheltuielilor materiale situ6ndu=se o serie de imperati&e0 dintre care menionm>
= reducerea decala%ului dintre ara noastr i rile de/&oltate din punct de &edere
economic i apropierea c6t mai mult de ni&elul acestor ri0 at6t la indicatorii cantitati&i0 c6t
mai ales la cei calitati&i de eficien0 printre care i cei referitori la reducerea cheltuielilor
materiale0 a cror importan este decisi& pentru progresul tehnic i economic al rii.
= ridicarea gradului de competiti&itate a produselor0 in6nd seama de e9igenele
re&oluiei tehnico=tiinifice contemporane.
= crearea resurselor suplimentare pentru de/&oltarea &iitoare a potenialului
producti& al rii i creterea fondului de consum al societii.
= resursele materiale ale rii noastre sunt0 !n mod oiecti&0 limitate.
3
+eali/area sarcinilor de reducere continu i sistematic a costurilor de producie
impune e9ercitarea unui control permanent asupra modului de utili/are a mi%loacelor
materiale0 neti i de munc de care acestea dispun. ,9ercitarea acestui control re&ine0 !n
primul r6nd0 colecti&elor de conducere din fiecare !ntreprindere0 care prin atriuiile cu care
sunt in&estite0 treuie s urmreasc modul !n care se respect regimul de economii i s ia
msuri adec&ate pentru &alorificarea la ma9imum a re/er&elor interne.
'porirea eforturilor pentru creterea profitului i a rentailitii prolem cheie a
acti&itii fiecrei !ntreprinderi0 impune necesitatea alctuirii e9acte a costului produselor
;semifaricatelor< prin !nregistrarea corect a cheltuielilor directe pe fiecare produs
;semifaricat< i folosirea unor criterii raionale de reparti/are a cheltuielilor indirecte asupra
produselor0 precum i printr=o delimitare %ust !n timp i spaiu a cheltuielilor0 astfel !nc6t s
se asigure afectarea fiecrei perioade de timp i loc generator de cheltuieli cu cheltuielile
corespun/toare lor. )i&elul costurilor de producie determinate prin calcul0 constituie un
criteriu economic de a/ care condiionea/ perfecionarea ne!ntrerupt a proceselor
tehnologice0 introducerea raionali/rilor0 ino&aiilor i in&eniilor !n procesul de faricaie.:
#
CAPITOLUL I
COSTURILE DE PRODUCIE
$.$. D)*+,+-)a ./012-+3/- 4+ a .5)312+)3+3/-
5$unoaterea acti&itii economice0 gestiunea resurselor impun studierea factorilor
de producie nu numai !n procesul alocrii i cominrii ci i !n consumarea lor. ( dat cu
aceasta0 este necesar calcularea costului de producie0 a crei prolematic ine de ni&elul
microeconomic0 deoarece !ntreprinderile0 ca centre de deci/ie0 comin0 !ntr=un fel sau altul0
factorii de producie0 efectuea/ cheltuieli de resurse i oine re/ultate.
$onsumul factorilor de producie !nseamn !ntreuinarea nemi%locit a acestora la
producerea de unuri materiale i ser&icii0 !n creia resursele economice alocate se regsesc
!ntr=o form natural concret i?sau &aloric !n preurile re/ultatelor oinute. @estiunea
factorilor de producie presupune e&aluarea !n ani a consumului acestora i0 deci0
cunoaterea costuluiA aceasta se impune cu at6t mai mult !n conte9tul resurselor limitate0 care
acionea/ restricti&. "entru orice productor0 !nc !nainte de a a&ea loc producia0 !n fa/a de
informare i documentare0 se ridic prolema0 aparent simpl> c6t cost producerea unului
respecti&B Cn cost de producie0 pe unitatea de re/ultat0 mai mic permite oinerea de profit
mai mare0 asigur meninerea clienilor i d0 totodat satisfacie acionarilor0 consiliului de
administraie0 salariailor0 !n ansamlu. Iat de ce se poate spune c aciunile agenilor
economici sunt ghidate de costuri.:
5$ostul de producie ocup un loc important !n sistemul categorial al economiei
politice0 fiind unul dintre cei mai sintetici indicatori ai acti&itii economice reflect6nd gradul
de eficien a acesteia prin structura0 mrimea i e&oluia sa.: $ostul de producie repre/int
totalitatea cheltuielilor corespun/toare consumului de factori de producie0 pe care
productorii le efectuea/ pentru producerea i &6n/area de unuri materiale sau pentru
prestarea de ser&icii.:
5,9primarea neasc a cheltuielilor0 independent de mrimea i importana lor0
permite aducerea la un numitor comun a consumurilor de factori de producie diferii i pe
aceast a/0 de&in posiile msurarea i compararea lor.: *ceste cheltuieli sunt determinate
de desfurarea concret a procesului de producie care este inseparail legat de folosirea
producti& a celor trei elemente fundamentale ale sale>
= mi%loace de munc> maini0 utila%e0 cldiri.
= oiectele muncii> materii prime i au9iliare0 comustiili i energie0 re/ultate
dintr=un proces de munc anterior.
= fora de munc.
5
Dolosirea producti& a acestor trei factori determin !ntr=un fel consumarea lor care
constituie a/a cheltuielilor de producie. Diind utili/ai !n procesul de producie potri&it
rolului i !nsuirilor diferite0 factorii fundamentali ai procesului de munc contriuie !n mod
diferit la formarea cheltuielilor care constituie oiectul calculaiei. 8n forma lor natural0
mi%loacele de munc de felul mainilor0 agregatelor0 instalaiilor i cldirilor particip
integral la oinerea produselor pstr6ndu=i forma iniial i utili/ate fiind !n aceeai calitate
!n decursul mai multor perioade de gestiune0 aceste mi%loace dau natere la o cheltuial
numit amorti/are0 care delimitat la ni&elul unei perioade de gestiune repre/int numai o
parte din &aloarea cu care au intrat ele !n procesul de producie i anume acea parte pe care
mi%loacele respecti&e au pierdut=o prin u/are. 8n ceea ce pri&ete oiectul muncii acesta fie c
se transform intr6nd !n mod natural !n componena noului produs0 fie c se consum !n
procesul de munc ;energia< de&in cheltuieli pentru !ntreaga lor &aloare deoarece &aloarea de
!ntreuinare dispare dup un singur ciclu de producie.
Dora de munc care pune !n micare uneltele0 mainile0 oca/ionea/ cheltuieli de
salari/are a muncii0 cheltuieli de producie i de desfacere care formea/ costul i intr !n
oiectul calculaiei neput6nd fi confundate cu categoria cheltuielilor !n !nelesul ei larg
generic. )oiunea de cheltuial0 !n general0 are deci un !neles mai cuprin/tor dec6t noiunea
de cheltuial de producie i de desfacere. ,a e9prim pe l6ng cheltuielile care sunt cuprinse
!n costuri i transformarea de mi%loace neti !n &alori materiale prin cumprarea sau
utili/area efecti& a unor fonduri speciale e9istente la ni&elul !ntreprinderii.
$heltuiala nu constituie costuri i nu formea/ oiectul calculaiei deoarece nu sunt
legate de oinerea i de desfacerea produciei. Ea/a cheltuielilor de producie o constituie
consumurile producti&e care inter&in !n !ntreprinderi. )u orice consum producti& intr !n
costuri. ,9ist mi%loace de munc a cror utili/are nu d natere la cheltuieli de producie
;pm6ntul<. *adar0 pentru a fi cuprinse !n costuri0 consumurile producti&e0 cheltuielile
materiale treuie s se poat e9prima !n ani.
"lile constituie !n toate ca/urile cheltuieli dar numai !n sens financiar0 !n sensul
drii de ani. Dactorul determinant care hotrte dac o cheltuial financiar constituie sau
nu cost este consumul0 adic legtura nemi%locit cu producia. *lte pli cum ar fi de
e9emplu achitarea facturii furni/orilor pentru materiale nu constituie costuri de producie !n
momentul efecturii lor. )umai consumul materialelor respecti&e !n procesul de producie
de&ine cost.: 58n pre/ent cunotinele pri&ind costul de producie se !mogesc continuu0
astfel !nc6t prolematica costului se poate aorda din mai multe puncte de &edere.
8n primul r6nd mrimea i dinamica costului sunt suordonate actelor deci/ionale
de minimi/are a lor0 de economisire i raionali/are a resurselor care sunt din ce !n ce mai
scumpe.
1
8n al doilea r6nd apare i se impune necesitatea calculrii mai multor feluri de cost0
pe domenii relati& restr6nse ale acti&itii> costul informaiei0 costul salarial0 costul ecologic.
8n al treilea r6nd0 teoria costului de producie ia !n considerare rolul relaiilor
economice dintre ri0 relaii care apropie !ntreprinderile !n ceea ce pri&ete gradul !n/estrrii
lor cu factori.
$ostul este aordat i ca ans sacrificat0 ca un cost al renunrii la producerea sau
alegerea a altce&a. *cest cost este denumit cost de oportunitate sau cost alternati&. *stfel0 se
consider drept cost real al oricrei aciuni costul ansei alternati&e care treuie sacrificat !n
&ederea !ntreprinderii aciunii respecti&e. De e9emplu0 dac posesorul unei sume de ani !i
folosete pentru efectuarea unei e9cursii !n strintate i nu pentru achi/iionarea unui
autoturism care !i este necesar0 costul e9cursiei este dat de preul autoturismului la care s=a
renunat. 'au costul alternati& minim acceptat pentru producerea unui tele&i/or &a fi egal cu
costul altor mrfuri ce ar putea fi produse cu aceeai cantitate de mase plastice0 sticl
special0 metale neferoase etc. 8n adoptarea deci/iilor lor at6t productorii c6t i consumatorii
treuie s ai !n &edere costurile anselor i s aleag dintre acestea0 in6nd cont de
raionamentul economic0 compar6nd costuri i eneficii anticipate de pe urma alternati&elor.:
$onform +egulamentului de aplicare a .egii $ontailitii nr. 82?1331 pct.35 cheltuielile
unitii patrimoniale repre/int sumele sau &alorile pltite sau de pltit0 pentru>
= consumurile0 lucrrile e9ecutate i ser&iciile prestate de care eneficia/ unitatea
patrimonial
= cheltuieli cu personalul
= e9ecutarea unor oligaii legale sau contractuale de ctre unitatea patrimonial
= cheltuieli e9cepionale
8n cadrul cheltuielilor pentru determinarea re/ultatului e9erciiului se cuprind de
asemenea>
= amorti/rile i pro&i/ioanele constituite
= &aloarea contail a acti&elor cedate0 distruse sau disprute.
5Definirea cheltuielilor prin prisma consumurilor este cel mai des utili/at !n teoria
i practica economic. 8n acest sens se aprecia/ c0 pentru a do6ndi sau farica un anumit
un material sau ser&iciu0 o persoan fi/ic sau %uridic treuie s accepte un 5sacrificiu: sau
s renune la o 5ans:0 traduse printr=o utili/are de resurse. De asemenea0 este considerat
utili/are de resurse &aloarea oricrui un F resurs repre/ent6nd munc0 teren sau capital F pe
care !ntreprinderea i=l li&rea/ ei !nsi. Ctili/ri de resurse determin i controlul e9ercitat
!n a/a unui drept de proprietate deinut. $onform anali/ei anterioare se poate formula
definiia potri&it creia cheltuielile sunt repre/entarea !n e9presie neasc a utili/rii de
resurse?ogie !n scopul do6ndirii unui un material sau ser&iciu.:
2
*a cum se rele& !n contailitatea european0 cheltuielile repre/int
consumuri?utili/ri de ogie care antrenea/ o diminuare a situaiei nete a patrimoniului.
5Definiiile formulate !n 5$adrul pentru elaorarea i pre/entarea situaiilor financiare:
elaorat de $omitetul pentru 'tandarde Internaionale de $ontailitate ;I*'$< referitoare la
cheltuieli spun c acestea repre/int diminuri ale eneficiilor economice pe perioada
e9erciiului financiar0 su forma ieirilor0 a scderilor de acti&e sau a creterilor de pasi&e0
care se concreti/ea/ !n reduceri ale capitalurilor proprii0 altele dec6t cele re/ultate din
distriuirea acestora ctre proprietari.:

$.'. M6-+7)a 4+ 1+p/3/g+a ./012-+3/-
58n literatura economic se face diferena !ntre concepia economitilor teoreticieni
i cea a economitilor practicieni. *stfel0 din punct de &edere contail0 costul cuprinde0 !n
componena sa0 numai ceea ce0 efecti& repre/int cheltuial msurail0 !n ani0 efectuat de
ctre agentul economic respecti& pentru plata materiilor prime0 materialelor0 comustiililor0
energiei0 salariilor0 transporturilor etc. pentru amorti/area cldirilor0 utila%elor0 instalaiilor0 ca
i pentru pre&enirea sau !nlturarea polurii mediului natural de &ia etc. Din punct de
&edere al economitilor practicieni0 pe l6ng aceste elemente ;care repre/int costul contail<0
!n componena costului se include i acea cheltuial care nu presupune plat ctre teri0 cum
este consumul de munc al proprietarului firmei0 care !ndeplinete acti&iti de coordonare i
conducere0 considerat profit normal. 8n acest ca/0 costul de producie este mai mare dec6t
costul contail0 inclu/6nd !n structura sa i ceea ce constituie profit normal. Mrimea costului
de producie poate fi pri&it> pe unitatea de produs ;de e9emplu0 o ton de aluminiu0 o ton
de gr6u sau de fructe0 un metru cu de ga/ metan0 o main unealt0 un automoil etc.< pe
!ntreaga producie pe care o reali/ea/ o firm sau alta.
Mrimea costului pentru !ntreaga producie ;$<0 dintr=un domeniu sau altul0 este !n
dependen de cantitatea de produse oinute ;G< i de costul unitar ;$u<. De aici re/ult c $
H f;G0 $u<. Mrimea costului pe unitatea de produs se determin prin raportarea costului
!ntregii producii la cantitatea total de produse> $u H $?G. Mrimea costului pe unitatea de
produs este diferit0 dup cum urmea/>
a< de la un produs la altul0 !n funcie de specificul fiecruia0 de consumul de factori
pe care !l solicit.
< la unul i acelai produs0 de la un productor la altul0 ca urmare a !nregistrrii
diferite cu factori.
8
c< la unul i acelai productor0 de la o perioad la alta0 !n dependen de
modificrile !n dotarea tehnic0 !n ni&elul de calificare a lucrtorilor0 !n organi/are i
conducere etc.
8n condiiile economiei de pia0 se folosesc mai multe categorii de costuri0 !n care
se regsesc0 !ntr=o form sau alta0 diferitele cheltuieli de producie. 8n acest sens0 e9ist o
tipologie a costurilor0 !n cadrul creia se includ mai multe tipuri de costuri.
$ostul gloal cuprinde ansamlul costurilor corespun/toare unui &olum de
producie dat. $a elemente structurale0 aici se disting costurile fi9e0 &ariaile i totale.
$ostul fi9 desemnea/ acele cheltuieli care0 pri&ite !n totalitatea lor0 sunt
independente de &olumul produciei ;chirii0 asigurri0 do6n/i0 amorti/area capitalului fi90
cheltuieli de !ntreinere0 salariile personalului administrati& etc.<
$ostul &ariail repre/int acele cheltuieli care0 la un ni&el dat al producti&itii0 se
modific proporional cu &olumul produciei ;materii prime0 energie0 ap0 salariile
muncitorilor etc.<. ,9ist i unele cheltuieli &ariaile care nu se modific strict proporional
cu modificarea produciei ;orele suplimentare sunt pltite la cote superioare celor normale
etc.<. Cnele cheltuieli dintre acestea se schim strict proporional cu producia ;de e9emplu0
cheltuielile de materii prime0 salariile directe etc.<.
*stfel0 presupun6nd c cheltuielile cu materiile prime la un produs sunt de 1 leu pe
unitate0 iar !ntreaga producie oinut este de 3444 de uniti0 atunci totalul costului la
materii prime &a fi de 3444 de leiA dularea produciei la 1444 de uniti ;consider6nd
neschimat preul materiei prime i consumul pe unitatea de produs0 &a !nsemna i dularea
costului de materii prime0 i anume la 1444 de lei.
$ostul total repre/int suma costurilor fi9e i &ariaile. Modificarea costului total
este determinat numai de schimrile costului &ariail.
$I H $D J $K
$ostul marginal ;$m< repre/int suplimentul de cost ;sporul de cost< necesar pentru
oinerea unei uniti suplimentare de produsA la un moment dat el se determin raport6nd
creterea costului total la creterea produciei.
$ostul marginal are o mare importan !n luarea deci/iilor pri&ind mrirea ofertei de
unuri. Kenitul suplimentar ce se poate oine prin &6n/area sporului de producie0 treuie s
fie mai mare dec6t costul suplimentar:
5'u aspectul componenei a&em costuri marginale simple i costuri marginale
adiionale.
$osturile marginale simple sunt formate din cheltuieli &ariaile aferente produciei
suplimentare oinute cu capaciti de producie nemodificate. ,le nu conin cheltuieli fi9e.
3
$osturile marginale adiionale sunt formate din cheltuieli &ariaile i cheltuieli fi9e
i corespund produciei oinute cu o capacitate modificat;e9tins<.
$osturile marginale au dulu rol>
= pe a/a lor se iau deci/ii pentru stailirea capacitilor optime
= ele fac posiil cea mai eficient compunere a programelor de producie.
.uarea !n considerare a costurilor marginale pri&esc cu deoseire deci/iile pe
termen scurt pentru deci/iile pe termen lung treuie inut seama de costurile medii.
$ostul mediu ;unitar< repre/int costul pe unitatea de produs sau pe unitatea de
efect util. $ostul mediu poate fi de asemenea fi9 0&ariail i total. *tunci c6nd este &ora de
costul mediu 0 costul fi9 de&ine i el &ariailA acesta scade pe msura creterii cantitii de
produse i sporete atunci c6nd producia oinut se micorea/.
Mrimea costului mediu este diferit !n timp i spaiu de la un produs la altul0 !n
funcie de specificul fiecruia de factorii consumai !n ca/ul unuia i aceluiai un0 de la un
productor la altulA la unul i acelai productor 0 de la o perioad la alta !n funcie de
modificrile inter&enite !n dotarea tehnic0 !n ni&elul de calificare al lucrtorilor0 !n
organi/are i conducere0 etc.:
5$ostul fi9 mediu se determin prin raportarea costului fi9 la cantitatea de produse.
$ostul &ariail mediu ;$KM< se calculea/ raport6nd costul &ariail total la
cantitatea de produse.
$ostul total mediu ;$IM< se determin prin raportarea costului total la cantitatea de
produse.:
$omportamentul costurilor gloale se poate reali/a !ntr=o form mai e9presi& prin
pre/entarea grafic a e&oluiei lor.
Datorit constanei lor !n raport cu producia0 costurile fi9e se pre/int din punct de
&edere grafic ca o dreapt continu0 paralel cu a9a ascisei. $hiar dac &olumul produciei
este egal cu /ero0 costurile fi9e nu pot fi nule 0 ele !nregistr6nd cel puin cota de amorti/are a
capitalului fi9 aflat !n stare de nefuncionare0 dar supus u/urii fi/ice i morale.
$osturile &ariaile sunt nule la un &olum de producie egal cu /ero. ,&oluia
costurilor totale se gsete !ntr=o relaie direct cu creterea produciei. De data aceasta0
re/ult c mrimea &olumului G d natere la modificarea tuturor costurilor medii0 inclusi& a
costului fi9 mediu. $ostul fi9 mediu se micorea/0 deoarece &olumul gloal ;constant< al
costului fi9 se raportea/ la o cantitate cresc6nd a produciei oinute. $urele costului
&ariail mediu0 costului total mediu i a costului marginal !ncepe prin descretere0 trec6nd
printr=un minim0 dup care0 cunosc0 i ele0 tendina de cretereA aceasta se datorea/ faptului
c mrimea produciei a fost de&ansat de creterea costului &ariail i respecti&0 a costului
total. $ura costului marginal trece prin punctul de minim a curei costului total mediu.
14
*ceasta !nseamn c pentru orice ni&el al produciei unde costul marginal este mai mic dec6t
costul total mediu0 creterea cu o unitate a produciei &a determina reducerea !n continuare a
costurilor totale unitare . *tunci c6nd costul marginal este mai mare dec6t costul total pe
unitatea de produs0 orice cretere a produciei conduce la creterea costului unitar. )i&elul
optim al produciei este dat de punctul de intersecie a curei costului marginal cu cura
costului mediu. Dincolo de acest punct costul marginal i cel total mediu !ncep s creasc0
iar producia de&ine nerentail. *cest punct se mai numete i 5cost minim al cominrii
factorilor de producie:. De asemenea at6ta timp c6t costul marginal este situat su curele
costului total i costului &ariail pe unitatea de produs0 producia poate fi mrit !n condiii de
rentailitate.
"unctul de intersecie al costurilor marginale i totale pe unitatea de produs0 ne
indic limita inferioar p6n la care poate fi redus preul de &6n/are fr ca !ntreprinderea s
!nregistre/e pierderi. Dac preul de &6n/are se situea/ su aspect punct !ntreprinderea &a fi
ne&oit s=i modifice optica managerial pentru a nu da faliment. Dac preul de &6n/are &a
fi superior acestui punct minim !ntreprinderea !i &a recupera costurile i &a !nregistra profit.
Intreprinderea !i poate spori producia p6n !n punctul !n care costul marginal este egal cu
preul la care se &inde pe pia produsul respecti&.
8n fa/a randamentelor cresctoare0 costul mediu descrete pe termen lung0 ceea ce
!nseamn c producti&itatea medie a crescut i0 deci0 cantitatea produs sporete mai repede
dec6t cantitatea factorilor utili/ai0 !ntreprinderea reali/6nd economii de scar.
8n fa/a randamentelor constante0 costul mediu este constant pe termen lung0 ceea ce
!nseamn c producti&itatea medie este constant i0 deci0 cantitatea produs sporete !n
acelai ritm cu cantitatea de factori utili/ai. "roducia G
2
repre/int dimensiunea produciei
!ncep6nd de la care !ntreprinderea atinge costul mediu minim pe termen lung.
8n fa/a randamentelor descresctoare0 costul mediu crete pe termen lung0
producti&itatea medie se micorea/ iar cantitatea produs se mrete mai !ncet dec6t
cantitatea de factori utili/aiA !n acest ca/ a&em de/economii de scar. ,&ident deci/ia de
modificare a dimensiunilor !ntreprinderii este condiionat de asigurarea profitului ma9im.
8n epoca contemporan este necesar adugarea !n structura costurilor i a
cheltuielilor cu pre&enirea i !nlturarea polurii mediului natural. *ceste cheltuieli treuie
incluse !n costurile totale la productor. $unoaterea structurii costului de producie0 a
modificrii acestuia !n timp i spaiu are o importan deoseit !n orientarea aciunilor de
reducere a costului0 acion6ndu=se cu preferin asupra cheltuielilor cu ponderea cea mai
mare.:
11
$.3. I7p/-1a,8a -)92.)-++ ./012-+3/- a02p-a -),1a:+3+168+ ;,1-)p-+,9)-++.
P-ag23 9) -),1a:+3+1a1)
5+educerea costului de producie implic raionalitate !n orientarea i moili/area
eforturilor0 spirit de competiie0 cunoatere a/at pe calcul economic. ( component
esenial a calculului economic o repre/int optimul productorului. *ceasta !nseamn acea
modalitate de reali/are a produciei0 prin care productorul urmrete ca la un cost de
producie dat s ma9imi/e/e producia oinut0 adic s produc c6t mai mult posiil.
Minimi/area costului !nseamn reducerea cheltuielilor pe unitatea de efect util0
reali/area unui cost minim pe unitatea de re/ultat0 i are o deoseit importan economic.
Minimi/area costului de producie are un rol determinant !n ma9imi/area profitului.
Mrimea acestuia se stailete ca diferen !ntre preul de &6n/are i costul de producie.
(inerea de profit depinde de capacitatea productorilor de a farica unuri de calitate
superioar la un cost c6t mai redus0 pe care s le &6nd la preuri competiti&e0 &alorific6nd0
astfel0 !n mod corespun/tor factorii de producie de care ei dispun. )oiunea de pre
competiti& nu e9clude0 ci presupune0 ca productorii s ofere clienilor mrfuri la preuri care
s nu !nsemne reducerea puterii lor de cumprare. Micorarea costului i &inderea mrfurilor
la un pre competiti& nu treuie s &i/e/e interesele productorului rupte de satisfacerea
intereselor clienilor.
8n acti&itatea concret de reducere a costului0 productorii iau !n considerare mai
multe elemente>
= !i aleg procesul de producie dintr=o infinitate de procese de producie eficiente i
anume acel proces de producie care este eficient nu numai din punct de &edere tehnic0 ci i
economic0 adic atunci c6nd el este cel mai puin costisitor pentru o producie dat.
= urmresc s cumpere factori de producie0 pe c6t posiil0 la preurile cele mai mici0
fr a negli%a calitatea i s reduc costurile de funcionare a acestora.
= caut s micore/e consumul de factori pe unitatea de re/ultat0 prin mrirea
randamentelor lor0 care presupun sporirea eficienei utili/rii mi%loacelor materiale i
creterea producti&itii muncii ;care treuie s de&anse/e mrirea salariilor<0 asigurarea
reducerii costurilor !n toate fa/ele muncii nu numai !n e9ecuia nemi%locit de unuri0 ci i !n
fa/ele de cercetare i proiectare0 !n !nsi concepia produsului respecti&0 !n domeniul
gestiunii i conducerii.
= reali/area oiecti&elor stailite0 in6nd seama de resursele disponiile0 de
condiiile de producie e9istente0 !n conte9tul restriciilor de ordin economic.
= aplicarea metodei anali/ei &alorii treuie s duc i la identificarea produselor care
generea/ consumuri energetice mari i a produselor care aduc pierderi0 s imprime caracter
12
pre&enti& acti&itii de minimi/are a costurilor0 cu a%utorul metodelor moderne de calcul i
e&iden0 s !ntreasc calculaia pe produs0 etc.
Micorarea costurilor necesit ridicarea ni&elului de calificare a lucrtorilor0
perfecionarea echipamentului tehnic0 a tehnologiilor de faricaie0 a acti&itii de
administrare i de gestiune i conducere0 stimularea material0 etc.: 8n epoca contemporan0
perfecionrile factorilor de producie au loc !n condiiile !n care introducerea !n producie a
re/ultatelor creaiei tiinifico=tehnice necesit luarea !n calcul nu numai a efectelor0 ci i a
costului acesteia. 8n general0 !ns0 pe msura progresului tiinei i tehnicii se creea/
posiilitatea micorrii costurilor pe unitatea de produs.
Metoda punctului critic ;sau a pragului de rentailitate< este o metod de a/ !n
anali/a rentailitii pe produs i a rentailitii pe ansamlul acti&itii0 at6t !n fa/a de
proiectare de noi capaciti0 de progno/are a acti&itii0 c6t i !n anali/a utili/rii capacitilor
de producie e9istente.
)i&elul costului pe produs i mrimea ratei rentailitii sunt !ntr=o str6ns
dependen de raportul dintre cantitile de produse faricate i cheltuielile totale de
producie.
8n raport cu dinamica &olumului produciei0 elementele cheltuielilor de producie0 se
generea/ !n cheltuieli &ariaile i cheltuieli fi9e ;con&enional constante<. Dac cheltuielile
&ariaile sunt constante ca mrime pe unitatea de produs ;suma lor crete direct proporional
cu &olumul produciei<0 cheltuielile fi9e sunt &ariaile pe unitatea de produs ;suma lor fiind
constant0 !nseamn ca ele se reduc odat cu creterea &olumului produciei oinute prin
!muntirea utili/rii e9tensi&e a capacitii de producie<.
*ceast legtur dintre suma cheltuielilor de producie i cantitatea de produse ce
treuie faricate0 astfel !nc6t din !ncasrile oinute s se acopere toate cheltuielile0 este
e&ideniat cu a%utorul punctului critic.
*nali/a pe a/a punctului critic este util at6t la proiectarea de noi capaciti de
producie0 la asimilarea de noi produse pentru a dimensiona producia !n acord cu cererea
pieei i criteriul rentailitii0 c6t i la stailirea gradului de utili/are a capacitilor e9istente
!n acord cu criteriul rentailitii i al cererii. Ioate aceste &ariaile se studia/ pentru a
dimensiona rentail producia. Dac0 de pild0 se constat c cererea pieei interne se afl !n
st6nga punctului critic ;/ona pierderilor< este necesar ca produsul s fie plasat pe piaa
e9tern0 deci se cere s fie competiti& ;tiind segmentul de pia pe care poate fi plasat<.
)ecesarul de fond de rulment &aria/ !n raport cu dimensiunile produciei0 ceea ce presupune
s se staileasc sursele financiare de acoperire.
"rincipalele a&anta%e pe care le ofer metoda de anali/ a rentailitii pe a/a
punctului critic sunt>
13
= permite stailirea dimensiunii la care producia de&ine rentail
= indic &olumul produciei necesar pentru a oine un anumit cuantum al profitului
= pune !n e&iden corelaiile dintre dinamica produciei respecti& a &eniturilor0 i
dinamica costurilor0 grupate !n &ariaile i fi9e
= permite determinarea gradului de utili/are a capacitii de producie !n corelaie cu
un anumit cuantum urmrit al profitului
= ofer posiilitatea unui grad de dependen !ntre cura profitului i o serie de alte
cure cum sunt> producia0 cererea0 fondul de rulment0 cota de cheltuieli pentru $ J D
= !n corelaie cu ciclul de &ia al produsului0 ofer posiilitatea corelrii profitului
cu &ariaia cererii i a celorlalte cure menionate anterior.
$.<. Ca9-23 =2-+9+. p-+>+,9 ./012-+3) 4+ .5)312+)3+3) ;,1-)p-+,9)-++
5"otri&it pre&ederilor .egii $ontailitii nr. 82?13310 pulicat !n Monitorul
(ficial nr. 215?22.12.13310 contailitatea ca instrument principal de cunoatere0 gestiune i
control al patrimoniului i al re/ultatelor oinute treuie s asigure>
a< !nregistrarea cronologic i sistematic0 prelucrarea0 pulicarea i pstrarea
informaiilor cu pri&ire la situaia patrimonial i re/ultatele oinute at6t pentru necesitile
proprii ale persoanelor %uridice i fi/ice care au calitatea de comerciant i care au oligaia s
organi/e/e i s conduc contailitatea proprie0 potri&it legii0 c6t i !n relaiile acestora cu
acionarii sau asociaii0 clienii0 furni/orii0 ncile0 organele fiscale i alte persoane fi/ice i
%uridice.
< controlul operaiilor patrimoniale efectuate i al procedeelor de prelucrare
utili/ate0 precum i e9actitatea datelor contaile furni/ate.
c< furni/area informaiilor necesare stailirii patrimoniului naional0 e9ecuiei
ugetului pulic naional0 precum i !ntocmirii alanelor financiare i a ilanului pe
ansamlul economiei naionale.
$orespun/tor aceleiai legi0 !nregistrarea !n contailitate a unurilor moile i
imoile se face la &aloarea de achi/iie0 de producie sau la preul pieei0 dup ca/.
De asemenea legea pre&ede oligaia efecturii in&entarierii generale a
patrimoniului la !nceputul acti&itii0 cel puin o dat pe an pe parcursul funcionrii sale0 !n
ca/ul fu/ionrii sau !ncetrii acti&itii0 precum i !n alte situaii pre&/ute de lege. ,9cepie
de la regula in&entarierii oligatorii anuale se apro de Ministerul de Dinane.
,&aluarea elementelor patrimoniale pe a/a in&entarierii i reflectarea acestora !n
ilanul contail se face potri&it normelor stailite de Ministerul de Dinane.
1#
CAPITOLUL II
PREZENTAREA S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.

'.$.S.2-1 +01/-+. a3 S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.

'ocietatea se numete $('I)D* "+(D IM",- '.+... cu sediul !n Eucuresti
strada "isoschi nr.11.
'ocietatea este o societate cu rspundere limitat !n sensul c oligaiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social iar fiecare asociat !n parte rspunde !n limita cotei lui de
participare la constituirea capitalului social.
(iectul de acti&itate al '.$. $('I)D* "+(D IM",- '.+... este structurat pe
mai multe domenii de acti&itate > producie0 ser&icii0 import=ser&icii0 comer0 construcii.
PRODUCIE >
=producia i prelucrarea crnii0 producia uturilor rcoritoare i de larg consum.
=faricarea r6n/eturilor0 lactatelor0 !ngheatei0 produselor de panificaie i de
patiserie0 uturilor alcoolice0 distilate i a &inului de struguri.
=producia de articole din mase plastice> fermoare0 capace0 dopuri0 hus trus auto
Dacia0 aprtoare schimtor &ite/0 huse mortuale transport incinerare0 ghio/dane colare0
huse=couri antipoluante0 huse protecie haine0 perii0 umerae0 flacoane.
=faricarea articolelor de !mrcminte din piele i !mlnite0 articole de &oia% i
marochinrie0 !nclminte din piele i !nlocuitori.
=producia de moil i prelucrri din material lemnos
=producia de amala%e din orice material0 prelucrarea deeurilor te9tile precum i
producia i industriali/area !n domeniul alimentar.
SERVICII?
=recuperarea0 refolosirea i &alorificarea materialelor recuperaile din fier0
materialelor neferoasa0 h6rtie0 plastic i cauciuc de la populaie0 agenii economici i
instituiile pulice.
=!ntreinerea i repararea auto&ehiculelor i tinichigerie0 &opsitorie0 reparaii articole
de u/ casnic.
=transport auto de mrfuri i persoane
=alimentaie pulic !n toate formele de agrement0 depo/itare pentru teri0 ser&icii !n
consignaie i !n comision.
=curtorie chimic0 coal pentru coafur0 fri/erie i cosmetice precum i ser&icii
de reparaii i recondiionri !n legtur cu acti&itatea de producie.
15
IMPORT-SERVICII 9)>
= produse agroalimentare0 /ootehnice0 produse alimentare i echipamente0 piese de
schim pentru maini i utila%e unuri de larg consum0 materii prime pentru industria te9til
i materiale de construcii0 precum i an&elope reapate.
COMER?
=comerciali/area en=gros i en=detail de unuri i produse alimentare i
nealimentare de larg consum0 uturi alcoolice0 igri0 cosmetice0 !mrcminte0
!nclminte0 produse electrice i electronice.
= comerciali/area de legume0 fructe0 citrice0 flori0 animale &ii0 detergeni0 &at
medicinal0 unuri de folosin !ndelungat0 autoturisme0 piese de schim auto0 produse
animale i &egetale0 materii prime pentru industria te9til0 utila%e !n domeniul industriei
te9tile i alimentare0 precum i a oricrui un nee9ceptat de la comerciali/are.
CONSTRUCII>
= construcii metalice0 pri componente0 structuri i t6mplrie metalice0 re/er&oare0
cisterne i containere metalice.
= construcii noi0 reparaii i !ntreinere0 transformri i consolidri de cldiri i
construcii inginereti
= lucrri de instalaii0 i/olaii i instalri de echipamente i alte lucrri care dau
funcionalitate cldirilor i construciilor.
"re/entele acti&iti &or fi interpretate !n forma lor e9tensi& i nu limitati&0
implic6nd i acti&iti cone9e lor.
$omerciali/area de produse i ser&icii se &a efectua !n sistemele comerciale permise
de lege;triunghiular0 arter0 licitaii0 lohn0 sLitch leasing0 consignaie0 en=detail i en=gros<.
$apitalul social al firmei este !n &aloare de trei milioane lei. "rofitul de acti&itate s=
a !mogit cu noi produse foarte cutate i ine apreciate de ctre eneficiari.
Iemeiurile %uridice ale constituirii '.$. $('I)D* "+(D.IM",- '.+... sunt
repre/entate de .egea 31?13340 pri&ind societtile comerciale.

'.'. S1-2.12-a /-ga,+@a1/-+.6, *2,.8+/,a36 4+ /-ga,+@a-)a
S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.
'tructura de conducere ce definete procesul managerial este stailit !n
conformitate cu pre&ederile .egii 31?1334.
'tructura organi/atoric i de conducere a societii pre&ede urmtoarele ni&ele
ierarhice>
Directorul @eneral al societii
Directorii pe funciuni
11
'er&icii= efi de ser&icii
Eirouri= efi de irouri
8n &ederea atingerii oiecti&elor pe care i le=a propus0 de/&oltarea acti&itii
societii0 reali/area de profituri i aplicarea principiilor organi/atorice0 specifice economiei
de pia0 !n cadrul '.$. $('I)D* "+(D. IM",- '.+...0 procesul managerial cuprinde
urmtoarele seciuni>
Management general !n suordinea direct a Directorului @eneral ;organi/are0
conducere0 gestiune0 progno/e0 plan<.
Management al produciei coordonat de Directorul tehnic i de
producie;promo&area i reali/area produciei0 in&estiii0 sectorul mecano=energetic0 controlul
tehnic de calitate<
Management comercial0 coordonat de Directorul comercial ;apro&i/ionare0 &6n/ri0
transport0 contracte<
Management economico = financiar !n suordinea Directorului economic
;contailitate0 financiar0 preuri i anali/e economice<.

'.3. Pa-1+.23a-+168+3) p-/.)0232+ 1)5,/3/g+.
(iectul de acti&itate al '.$. $('I)D* "+(D IM",- '.+... !l repre/int
producia de articole din mase plastice i producie te9til "K$.
'ocietatea comercial este format din dou secii de producie.
"rima secie produce mase plastice0 produse tehnice0 casnice;perii0 capace0 umerae0
flacoane0 etc<. *ceste produse sunt faricate din polietilen granulat de mic sau %oas
densitate. "olietilena granulat este produs de ctre '.$. *+",$MIM '.*. "rodusele sunt
faricate cu a%utorul mainilor de in%ecie automate. *ceste maini !ncl/esc polietilena
granulat p6n la temperatura de #44 $0 dup care este turnat !n diferitele forme0 !n funcie
de produsul ce se dorete a fi oinut. Muncitorii care lucrea/ !n aceast secie sunt puini la
numr0 !n principal i din cau/a gradului crescut de tehnologi/are. Muncitorii se numesc
operatori mase plastice. *cetia poart !n timpul lucrului costume de protecie. Eeneficiarii
produselor oinute !n aceast secie sunt di&eri en=grositi.
12
CAPITOLUL III
ANALIZA PATRIMONIULUI LA S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.

Desfurarea acti&itii oricrui agent economic necesit consumuri de resurse
umane0 materiale i financiare.
*nali/a costurilor aferente acti&itii economice au !n &edere fenomenele legate de
consumul acestor resurse. De utili/area cu ma9im eficien economic i social a factorilor
de producie F munc i capital F depind re/ultatele economico=financiare ale firmei0
capacitatea concurenial a acestora !n cadrul pieei pe care acionea/.
8n mrimea i structura costurilor unei societi comerciale este reflectat eficiena
acti&itii economice !n !ntreaga ei comple9itate0 astfel !nc6t anali/a sistematic a acestora
permite e&idenierea mecanismului de formare a re/ultatelor firmei !n funcie de &olumul0
structura i tendina diferitelor categorii de cheltuieli0 identificarea performanelor reali/ate
pe linia consumului de resurse i permite totodat elaorarea fundamental a ugetului de
cheltuieli pe perioada de gestiune.
,&aluarea eficienei economice pe linia consumului de resurse0 se reali/ea/ pe
a/a datelor furni/ate de ilanul contail0 contul de profit i pierdere i ugetul de &enituri i
cheltuieli.
'copul anali/ei costurilor aferente acti&itilor desfurate de o societate comercial
!l constituie> cunoaterea mrimii i structurii consumurilor de resurse i a modului de
reflectare a acestora !n ni&elul rentailitii firmei0 identificarea resurselor e9istente pe linia
economisirii resurselor0 asigurarea a/ei de fundamentare a strategiei firmei pentru
perioadele pe linia politicilor de produs i de pre.
*nali/a costurilor aferente acti&itii firmei este deoseit de important deoarece
aceasta influenea/ !n mod direct ni&elul rentailitii0 optimi/area lui constituind un factor
esenial al creterii eficienei economice.
$osturile gre&ea/ &eniturile !ntreprinderii0 de aceea !ntr=un mediu concurenial
aflat su impactul caracterului limitat al resurselor0 gestiunea eficient a tuturor resurselor
atrase F umane0 materiale0 financiare F treuie s constituie un oiecti& al managementului
intern.
"entru a fi eficient !ntreprinderea treuie s depun eforturi pe linia optimi/rii
tuturor elementelor de cost i !n special a acelora care influenea/ !ntr=o msur mai mare
re/ultatul final F ni&elul profitului net F acesta constituind o condiie esenial a creterii
puterii concureniale a firmei0 a consolidrii po/iiei sale !n cadrul pieei pe care acionea/.

18
3.$ A,a3+@a .5)312+)3+3/- 3a S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.
*nali/a prin costuri repre/int un domeniu deoseit de important !n acti&itatea
!ntreprinderii0 deoarece !n aceast /on se produc o serie de fenomene economice legate de
consumul i utili/area factorilor de producie.
De modul cum se consum i cum se utili/ea/ factorii de producie depinde !n
mare msur competiti&itatea produselor i eficiena acti&itii desfurate.
+educerea costurilor de producie constituie0 acolo unde este posiil0 un oiecti&
prioritar al oricrei !ntreprinderi. 8n acest sens0 este necesar anali/a detaliat a principalelor
categorii de cheltuieli care concur la formarea costurilor.
"rolemele prioritare ale diagnosticrii cheltuielilor &i/ea/0 pe de o parte0
cheltuielile aferente &eniturilor !ntreprinderii0 !n special cheltuielile de e9ploatare0 iar0 pe de o
parte0 eficiena diferitelor categorii de cheltuieli ;&ariaile i fi9e0 directe i indirecte0
materiale i salariale0 etc<.
Ireuie a&ut !n &edere corelaia care e9ist !ntre &enituri i cheltuieli0 prin aceea c
reali/area unui &enit presupune efectuarea unei cheltuieli i in&ers. ,9cepii de la aceast
regul se !nt6lnesc !n ca/ul cheltuielilor financiare care nu generea/ &enituri0 dup cum
reali/area de &enituri nu implic neaprat o cheltuial. ( situaie similar se !nt6lnete i !n
ceea ce pri&ete cheltuielile i &eniturile e9cepionale.
Desfurarea oricrei acti&iti reclam un consum de resurse0 indiferent de natura
acestora ;materiale0 umane i financiare<0 pe temeiul crora se cldete producia &alorilor
materiale.
8n contailitatea financiar0 cheltuielile !ntreprinderii sunt structurate dup natura
lor0 pe categorii de cheltuieli0 dup cum urmea/>
cheltuieli de e9ploatare0 repre/ent6nd consumurile efectuate !n scopul reali/rii
oiectului de acti&itate>
= materii prime i materiale consumaile
= energie electric i ap
= lucrri i ser&icii e9ecutate de teri ;reparaii0 !ntreinere0 chirii0 etc<
= impo/ite0 ta9e0 &rsminte asimilate
= salarii i cheltuieli asimilate acestora
= amorti/ri i pro&i/ioane
= cheltuieli financiare0 care cuprind>
= pierderi din creane imoili/ate legate de participaii
= pierderea net din &6n/area titlurilor de plasament
= diferene nefa&oraile de curs &alutar
13
= do6n/i pltite aferente creditelor contractate
= cheltuieli e9cepionale0 repre/ent6nd acele cheltuieli care nu sunt legate de
acti&itatea normal0 curent a unitii patrimoniale. ,le cuprind>
= cheltuieli legate de operaii de gestiune ;despguiri0 amen/i0 pierderi din
calamiti0 pierderi din deitori di&eri<
= cheltuieli legate de operaii de capital ;&aloarea contail imoili/rilor cedate i
alte cheltuieli e9cepionale<
$oncentrarea ateniei !n direcia unei anali/e sistematice a &olumului0 structurii i
tendinelor pe care le !nregistrea/ diferitele categorii de cheltuieli0 ofer posiilitatea
identificrii msurilor care treuie !ntreprinse !n direcia reducerii costurilor.
Keniturile !ntreprinderii repre/int sumele sau &alorile !ncasate sau de !ncasat !n
cursul e9erciiului. "otri&it reglementrilor contaile0 !n mod similar cheltuielilor0 &eniturile
!ntreprinderii sunt structurate pe categorii de &enituri0 dup natura lor0 astfel>
&enituri din e9ploatare0 care cuprind >
= &enituri din &6n/area produselor0 mrfurilor0 lucrrilor e9ecutate i ser&iciilor
prestate
= &enituri din producia stocat i imoili/at
= alte &enituri legate de e9ploatare
= &enituri financiare0 care cuprind >
= &enituri din participaii
= &enituri din alte imoili/ri financiare
= &enituri din creane imoili/ate
= &enituri din titluri de plasament
= &enituri din diferene de curs &alutar
= &enituri din do6n/i0 etc.
= &enituri e9cepionale0 repre/ent6nd acele &enituri care nu sunt legate de acti&itatea
normal0 curent a unitii patrimoniale i se refer fie la operaii de e9ploatare0 fie la operaii
de capital cum sunt>
= despguiri i penaliti !ncasate
= &enituri din cedarea acti&elor
= cote=pri de su&enii pentru in&estiii &irate la re/ultatul e9erciiului
= alte &enituri e9cepionale;donaii0 salarii neridicate prescrise i alte &enituri<
Indicele de &ariailitate al unei cheltuieli nu rm6ne !n permanen acelai0
deoarece ele se modific su influena diferiilor factori;&olumul fi/ic al produciei0 perioada
de timp pe care se anali/ea/ cheltuiala !n cau/0 caracterul particular al respecti&ei categorii
de cheltuieli<0 dar &olumul fi/ic al produciei rm6ne totui factorul hotr6tor.
24
CAPITOLUL IV
ANALIZA RENTABILIT&TII LA S.C. COSINDA PROD IMPE# S.R.L.
5Duncia scop a oricrei societi comerciale este de a ma9imi/a a&erea acionarilor.
+eali/area acestui oiecti& este posiil numai prin desfurarea unei acti&iti rentaile0
profitul net oinut put6nd ser&i pentru remunerarea imediat a acionarilor prin di&idende0
sau pentru remunerarea la termen prin creterea &alorii firmei ca urmare a alocrii acestuia
pentru autofinanare.
+entailitatea poate fi definit ca fiind capacitatea unei !ntreprinderi de a oine
profit prin utili/area factorilor de producie i a capitalurilor0 indiferent de pro&enienta
acestora.
+entailitatea este una din formele cele mai sintetice de e9primare a !ntregii
acti&itti economico=financiare a !ntreprinderii0 respecti& a tuturor mi%loacelor de productie
utili/ate si a fortei de munc0 din toate stadiile circuitului economic> apro&i/ionare0 productie
si &6n/are.
"entru e9primarea rentailittii se utili/ea/ dou categorii de indicatori> profitul si
ratele de rentailitate. Mrimea asolut a rentailittii este reflectat de profit0 iar gradul !n
care capitalul sau utili/area resurselor !ntreprinderii aduc profit este reflectat de rata
rentailittii;indicator al mrimii relati&e a rentailittii<.
$a orice fenomen economic0 profitul poate fi studiat !n dinamic0 din punct de
&edere al structurii si factorial.
4.1. Analiza dinamicii si strctrii !r"#itli $rt
"entru a se putea anali/a dinamica profitului rut pe cele trei categorii de acti&itti
se folosesc urmtoarele date0 grupate !n taelul nr 1
Iaelul nr.1 N
'($I,I*I,* $(M,+$I*.O '.$. $('I)D* "+(D. '.+...
)+. $+I. ANUL 'AA! 'AAB 'AAC
1. +e/ultatul din e9ploatare #41 13# =#2
2. +e/ultatul financiar =201 123 181
3. +e/ultatul e9ceptional ;pierdere< #2.511 1.451 =32
#. +e/ultatul rut al e9ercitiului 333 133 =#1
5. +e/ultatul net al e9ercitiului 313 122 =#1

8n urma inflatrii sumelor din anii precedenti s=a a%uns la urmtoarele conclu/ii.
+e/ultatul din e9ploatare a sc/ut puternic !n anul 2442. Dac !n anul 2441 re/ultatul din
21
e9ploatare repre/int 541N din cel precedent0 !n anul 2442 comparati& cu 2441 el repre/int
doar 58N0 ceea ce !nseamn o diminuare a acestuia cu #2N. Moti&ele pentru care re/ultatul
din e9ploatare s=a diminuat sunt cresterea puternic0 comparati& cu ceilalti ani0 a cheltuielilor
de e9ploatare. 8n cadrul cheltuielilor de e9ploatare cele care au !nregistrat cresterea cea mai
semnificati& sunt cheltuielile cu mrfurile0 cheltuielile cu materiile prime0 cheltuielile cu
lucrrile si ser&iciile e9ecutate de terti0 cheltuielile cu remuneratiile personalului.
+e/ultatul e9ceptional repre/int pentr '.$. $('I)D* "+(D. '.+... pierdere
datorat !n principal cheltuielilor e9ceptionale pri&ind operatiunile de gestiune si cheltuielilor
e9ceptionale pri&ind amorti/rile si pro&i/ioanele0 dar si lipsei !n totalitate a &eniturilor
e9ceptionale.
+e/ultatul e9cepional a !nregistrat o crestere rusc !n anul 24410 comparati& cu
2445 cu #2.511N datorat acelorasi factori mentionati mai sus. 8n anul 2442 re/ultatul
e9ceptional s=a diminuat de la 383 lei !n 2441 la 14# mii lei !n 2442. Diminuarea re/ultatului
e9ceptional are o &aloare relati& de 32N. $omparati& cu anul 2445 re/ultatul rut al
e9ploatrii a !nregistrat !n 2441 o crestere de 333N0 ca apoi0 !n anul 2442 acesta s creasc cu
133N. 8n anul 2442 re/ultatul rut al e9ercitiului a atins o &aloare de 121# lei0 ceea ce
repre/int o diminuare a acestuia0 comparati& cu 2441 de #1N0 mentin6ndu=se !n acelasi ritm
de scdere pe care l=au !nregistrat re/ultatele pe cele trei categorii de acti&itti.
+e/ultatul net al e9ercitiului a atins !n anul 2442 &aloarea de 2832 lei repre/ent6nd
53N din re/ultatul net al anului 2441. *ceast diminuare se datorea/ ratei inflatiei care !n
anul 2442 fa de 2441 a fost de #1N si !n principal acelorai cau/e care au determinat
scderea re/ultatului e9ploatrii0 c6t si a celorlalte re/ultate.

22
<.'. A,a3+@a 01-2.12-a36 a p-/*+1232+ :-21
*nali/a structural urmreste e&olutia profitului rut pe categorii de acti&itti si
punerea !n e&ident a schimrilor inter&enite pe elemente componente.
*nali/a structural a re/ultatului rut se poate reali/a astfel>













*nali/a structural a e&olutiei profitului rut pe cele trei categorii de acti&itti se
poate reali/a pe a/a datelor din taelul nr.2
Iaelul nr.2
SOCIETATEA COMERCIAL& S.C. COSINDA PROD. S.R.L.
D
)+. $+I. ANUL 'AA! 'AAB 'AAC
1. +e/ultatul din e9ploatare 3304# 141011 33012
2. +e/ultatul financiar 4038 4013 4031
3. +e/ultatul e9ceptional ;pierdere< 4042 1084 4048
#. +e/ultatul rut al e9ercitiului 144 144 144

$ea mai mare influent asupra profitului rut o are re/ultatul din e9ploatare.
+e/ultatul e9ceptional are o influent negati& datorat cheltuielilor e9ceptionale pri&ind
amorti/rile si pro&i/ioanele. +e/ultatul financiar are o influent nesemnificati& !n
comparatie cu celelalte re/ultate neating6nd nici 2N din re/ultatul rut al e9ercitiului.
23
Kenituri
din
e9ploatare
$heltuieli
din
e9ploatare
Kenituri
financiare
$heltuieli
financiare
+e/ultatul
e9ploatrii
+e/ultatul
financiar
Kenituri
e9cepiona
le
$heltuieli
e9cepiona
le
+e/ultatul
curent al
e9erciiului
+e/ultatul
e9cepional
+e/ultatul
rut
"entru a staili contriutia elementelor componente la modificarea profitului rut se
aplic metoda alantier.*nali/a profitului rut cu a%utorul metodei alantiere !n mrime
asolutse reali/ea/ !n felul urmtor>
<.3. A,a3+@a *a.1/-+a36 a p-/*+1232+ :-21
P"rin statutul de !nfiintare si functionare0 oiectul de acti&itate al firmei poate
concentra mai multe genuri de acti&itate care s=i asigure rentailitatea scontat. $unoasterea
ni&elului de rentailitate al categoriilor de acti&itti este deoseit de important !n practic
economic at6t pentru de/&oltarea acti&ittilor mai rentaile0 c6t !n special pentru aprecierea
corect a posiilittilor &iitoare de crestere a rentailittii.:
"entru anali/a factorial a profitului rut sunt necesare date din contul de profit si
pierdere.
"entru a efectua anali/a factorial a profitului rut se folosesc datele din taelele
nr.#0 nr.5 si nr.1.
Iaelul nr.# mii lei
NR CRT. INDICATORI 'AA! 'AAB 'AAC
1. Kenituri din e9ploatare #151 213 1.822
2. $heltuieli din e9ploatare 3225 5#2# 12#24
3. Kenituri financiare #23 #12 1151
#. $heltuieli financiare = = =
5. Kenituri e9ceptionale = = =
1. $heltuieli e9ceptionale 3 383 14#
2. Kenituri totale #15 213 1.823
8. $heltuieli totale 322 551 1.2#2
Iaelul nr.5 N
)*IC+* *$IIKIIOIII 'I+C$IC+* K,)IIC+I.(+
NR. CRT. ANUL 'AA! 'AAB 'AAC
1. ,9ploatare 3303 33035 3303#
2. Dinanciar 401 4045 4041
3. ,9ceptional = = =
#. Iotal 144 144 144

Iaelul nr.1
"+(DIIC. M,DIC E+CI .* 1 .,C K,)IIC+I ",
II"C+I D, *$IIKIIOIII N
NR. CRT. ANUL 'AA! 'AAB 'AAC
1. ,9ploatare 40142 40222 40412
2. Dinanciar 1 1 1
3 ,9ceptional = = =
2#
.u6nd !n considerare anii 2445 si 2441 s=a !nregistrat o crestere a profitului rut cu
1133 lei. *ceast crestere s=a datorat !ndeosei modificrii profitului mediu rut la 1 leu
&enituri totale0 c6t si modificrii sumei &eniturilor totale. $ea mai mare influent asupra
profitului rut dintre cei doi factori a a&ut=o profitul mediu rut la 1 leu &enituri totale cu o
&aloare de 13321 lei. *ceast influent se datorea/ !n principal cresterii !ntr=o mai mic
msur !n anul 2441 a cheltuielilor totale fa de &eniturile totale. '.$. $('I)D* "+(D.
IM",- '.+... a otinut !n anul 2441 o productie !n &aloare de 2133 lei0 iar cheltuielile totale
au fost de 551 lei0 de aici re/ult6nd si modificarea mare a profitului rut pe care a determinat=
o profitul mediu rut la 1 leu &enituri totale.
Keniturile totale au modificat profitul rut cu 3143 lei0 a&6nd si acestea o influent
fa&orail. Modificarea !n sens po/iti& a profitului rut este datorat acelorasi cau/e
mentionate si la influenta profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale.
"rofitul mediu rut la 1 leu &enituri totale este influentat de structura &eniturilor pe
tipuri de acti&ittii si de profitul mediu rut la 1 leu &enituri pe tipuri de acti&itti.
'tructura &eniturilor pe tipuri de acti&itti are o influent nesemnificati& !n sens
negati& asupra profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale !n sum de 3#2 mii lei. *ceast
diminuare a profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale se datorea/ scderii !n anul 2441
fa de 2445 a &eniturilor financiare de la #23 mii lei !n anul 2445 la #12mii lei !n 2441.
Influenta profitului mediu rut la 1 leu &enituri pe tipuri de acti&itate a fost
fa&orail modificrii profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale. 'uma cu care s=a
modificat profitul mediu rut la 1 leu &enituri totale a fost de 1331 lei. *ceast modificare s=
a datorat cresterii !n anul 2445 a &eniturilor din e9ploatare !n comparatie cu o crestere0 !ns
!ntr=o msur mai mic0 a cheltuielilor din e9ploatare0 de aici re/ult6nd si un profit mediu
rut la 1 leu &enituri din e9ploatare mai mare !n anul 2441;40222< fa de anul 2445;40142<.
8n anul 2442 profitul rut a&ea o &aloare de 121# lei iar !n anul 2441 o &aloare de
212# lei0 ceea ce !nseamn o diminuare a acestuia de 814 lei.
8n urma anali/ei factoriale a profitului rut s=a a%uns la urmtoarele conclu/ii.
Keniturile totale au a&ut o influent fa&orail deoarece acestea !n anul 2442 au !nregistrat o
&aloare de 1823 lei0 !n comparatie cu anul 2441 c6nd acestea nu erau dec6t de 213 lei.
$el de=al doilea factor si cel care a a&ut influenta cea mai semnificati& este profitul
mediu rut la 1 leu &enituri totale. 8n anul 24420 comparati& cu anul 2441 acesta a a&ut o
influent nefa&orail asupra profitului rut0 contriuind la diminuarea acestuia cu 33# lei.
Influenta negati& a profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale asupra profitului rut se
datorea/ cresterii !n anul 2442 a cheltuielilor din e9ploatare0 acestea contriuind la
diminuarea profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale.
25
Influenta negati& a profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale se datorea/ !n cea
mai mare parte modificrii profitului mediu rut la 1 leu &enituri pe tipuri de acti&itti0 !n
acest sens negati& si !ntr=o mai mic msur modificrii structurii &eniturilor.
'tructura &eniturilor a actionat !n sensul cresterii profitului mediu rut la 1 leu
&enituri totale cu 14 mii lei0 aceasta dator6ndu=se mentinerii &eniturilor din e9ploatare din
anul 2442 la aceeasi pondere ca !n anul 2441 si cresterii &eniturilor financiare de la #12 mii
lei !n 2441 la 115 mii lei !n 2442.
"rofitul mediu rut la 1 leu &enituri pe tipuri de acti&itti a determinat o diminuare a
profitului mediu rut la 1 leu &enituri totale de 33# lei. *ceast diminuare a profitului mediu
rut la 1 leu &enituri totale s=a datorat !n principal cresterii cheltuielilor de e9ploatare !n anul
2442 otin6ndu=se un profit mediu rut la 1 leu &enituri din e9ploatare mai mic dec6t !n anul
2441. $resterea cheltuielilor din e9ploatare s=a datorat cresterii cheltuielilor cu mrfurile0
cheltuielilor cu materiile prime0 cheltuielilor cu lucrrile si ser&iciile e9ecutate de terti. (
crestere important au !nregistrat si cheltuielile cu personalul si cheltuielile cu amorti/rile si
pro&i/ioanele.
<.< A,a3+@a -),1a:+3+161++ S.C. COSINDA PROD. IMPE# S.R.L. p) :a@a
-a1)3/- 9) -),1a:+3+1a1)
+atele de rentailitate fac parte din categoria indicatorilor de eficient de tipul
efect?efort. ,fectul este profitul0 su di&ersele sale forme0 rut0 net0 din e9ploatare0
curent0etc.
,fortul se poate pre/enta su forma capitalurilor ;proprii0 permanente<0 resurselor
consumate;costurilor<0 acti&elor totale sau a unor prti din acestea0 &eniturilor0 etc.
Diferitele forme de e9primare ale ratelor de rentailitate au o &aloare informational
&ariat si oglindesc multiplele laturi ale acti&ittii economico=financiare a firmei.
"entru anali/a rentailittii pe a/a ratelor de rentailitate se folosesc urmtoarele
rate de rentailitate>
= rentailitatea economic
= rentailitatea comercial
= rentailitatea resurselor consumate
= rentailitatea financiar
<.! A,a3+@a -a1)+ -),1a:+3+168++ )./,/7+.)
21
5+ata rentailittii economice msoar performantele acti&ului total al
!ntreprinderii pornind de la un re/ultat economic si ansamlul mi%loacelor utili/ate> +ata
rentailittii economice este independent de mecanismul de finantare0 de presiunea fiscal si
de flu9urile informationale. +ata rentailittii economice se poate descompune !n asa /isele
rate e9plicati&e ca un produs !ntre o rat de rotatie si o rat a mar%ei.:
"entru a putea efectua anali/a ratei rentailittii economice se folosesc datele din
urmtorul tael>
Iaelul nr.2 mii lei
NR.CRT. INDICATORI 'AA! 'AAB 'AAC
1. $ifra de afaceri #1# 213 1238
2. *cti& total 132 354 154
3. +e/ultatul e9ploatrii #2 215 125
#. +ata rentailittii economice 32032N 11011N 13021N
5. +ata de rotatie a acti&ului total 301#N 2018N 2012N
1. +ata rentailittii comerciale 1403N 28028N 2021N

.u6nd !n considerare comparaia anului 2441 fa de 2445 se constat o cretere a
ratei rentailitii economice cu 23023N. $ea mai semnificati& influen asupra ratei
rentailitii economice a a&ut=o rata rentailitii comerciale cu o &aloare relati& de
33012N. *ceast influen se datorea/ creterii cifrei de afaceri !ntr=o mrime mai mare
dec6t creterea re/ultatului e9ploatrii !n anul 2441 fa de 2445. +otaia acti&ului total a
a&ut o influen negati& asupra ratei rentailitii economice0 contriuind la diminuarea
acesteia cu 3088N. 'cderea ratei d rotaie a acti&ului total s=a datorat unui ritm de cretere a
acti&ului total ;115031N< dulu fa de ritmul de cretere al cifrei de afaceri ;8#N<.
8n anul 24420 comparati& cu anul 24410 situaia se pre/int e9act in&ers. +ata
rentailitii economice a !nregistrat o scdere de #2035N. +ata rentailitii comerciale a
a&ut o influen negati&0 !n sensul diminurii ratei rentailQitii economice cu 51022N.
*cest lucru s=a datorat meninerii ritmului de cretere al cifrei de afaceri !ns reducerii
ritmului de cretere al re/ultatului e9ploatrii pentru anul 24420 de acici re/ult6nd o rat a
rentailitii comerciale de 2021N0 !n comparaie cu anul 24410 c6nd aceasta a fost de
28028N.
+ata de rotaie a acti&ului total a a&ut o influen po/iti&0 contriuind la creterea
ratei rentailitii economice cu 13032N. $reterea rate de rotaie a acti&ului total s=a datorat
creterii cifrei de afaceri !n anul 2442 fa de 2441 cu 122N0 iar acti&ul total i=a redus ritmul
de cretere la %umtate0 a%ung6nd la 8502N. *stfel s=a !nregistrat o rat de rotaie a acti&ului
total mai mare !n anul 2442 ;2012N< dec6t !n anul 2441 ;2018N<.
22
<.B A,a3+@a -a1)+ -),1a:+3+168++ -)02-0)3/- ./,027a1)

+entailitatea resurselor consumate se calculea/ prin raportarea unui re/ultat
parial la consumul de resurse implicat !n oinerea lui0 astfel >
*nali/a ratei rentailitii resurselor consumate se poate face dup modelul >
= structura producie
= costul unitar pe structura anali/at
= preul unitar pe structura anali/at
'tailirea modificrii ratei rentailitii resurselor consumate i determinarea
ponderilor influenelor factorilor !n modificarea total se reali/ea/ astfel>
+ata rentailitii resurselor consumate a crescut !n anul 2441 fa de 2445 cu
22035N. *ceast cretere s=a datorat !n principal influenei po/iti&e a costului unitar.
Mrimea costului a !nregistrat o cretere mai mic !n comparaie cu preul de &6n/are0
influen6nd modificarea ratei rentailitii resurselor consumate cu 18023N.
5$ostul e9ercit o aciune dul asupra ratei rentailitii resurselor consumate0
influen6nd !n sensuri diferite numrtorul i numitorul raportului.:
"reurile de &6n/are au determinat reducerea ratei rentailitii resurselor consumate
cu #40#8N0 datorit creterii acestora.
$a i la rata rentailitii comerciale0 structura produciei nu a a&ut nici o influen
asupra ratei rentailitii resurselor consumate.
8n anul 2442 rata rentailitii resurselor consumate s=a diminuat cu 31011N fa de
anul 2441. costul a a&ut o influen foarte important asupra ratei rentailitii resurselor
consumate !n sensul c a contriuit la diminuarea acesteia cu 1#048N. $um costul unitar pe
produs a fost depit0 numrtorul ;profitul< se reduce0 iar numitorul ;cheltuielile totale<
crete0 iar influena negati& asupra ratei rentailitii resurselor consumate este mult mai
puternic dec6t !n ca/ul altor rate de rentailitate.
CAPITOLUL V
SISTEME INFORMATIONALE IN CADRUL SOCIETATILOR
Definitia.1 = Cn 0+01)7 +,*/-7a1+/,a3 )01) un ansamlu de oameni0 echipamente0
softLare0 procese si date destinate sa furni/e/e informatii acti&e sistemului deci/ional0
informatii necesare in elaorarea de solutii pentru prolemele cu care se confrunta managerii
28
agentilor economici. 'istemul informational face legatura intre sistemul de conducere si
sistemul condussi este suordonat sistemului de conducere.
Definitia.2 F 'istemul informational este o parte a sistemului informational in care
procesul de culegere0 transmitere0 stocare si prelucrare a datelor se reali/ea/a utili/and
elemente sau componente ale II0 adica mi%loace de calcul si de comunicare moderne0
produse softLare speciali/are0 proceduri si tehnici specifice la care se adauga personalul
speciali/at.
S+01)723 +,*/-7a1+. este o parte a sistemului informational0 adica aceea parte care
cuprinde culegerea0 prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor din cadrul
sistemului informational.
S+01)7 +,*/-7a1+. +,1)g-a1 F specific anumitor domenii de acti&itate F e9. sistem0 ec0
fin0 ancar<este sistemul care asigura introducerea unica a datelor si prelucrarea multipla a
acestora in functie de cele mai di&ersecerinte formulare de catre utili/atori.
T)5,/3/g+a +,*/-7a1+)+ este un termen contemporan care descrie cominatia de
tehnologii de calcul F echipamente si softLare F cu tehnologia comunicatiei F retele de
transmitere a datelor0 imaginilor si &ocii.
S+01)7) +,*/-7a1+.) 9) g)01+2,) F modelele de gestiune regrupea/a procedurile
proprii ale unui domeniu. In acti&itatea practica sa pot identifica o serie de modele specifice
domeniului0 ca de e9emplu> = tehnologiile de faricatie0 &an/arile specifice0 contail.
A,a3+01++ 9) 0+01)7 sunt acei specialisti care inteleg atat aspectele legate de facilitatile
si limitele oferite de tehnologiile informatiei0 cat si cerintele de prelucrare a datelor necesare
procesului de informare=deci/iea agentilor economici.
S+01)7)3) 9) P-)32.-a-) a T-a,@a.1++3/- ;'"I< sunt aplicatii ale sistemului
informational care pemit culegerea 0 stocarea si prelucrarea /ilnica a datelor re/ultate din
desfasurarea tran/actiilor0 asigurand actuali/area a/ei de date.
Cn S+01)7 +,*/-7a1+. 9) ./,92.)-) ESICF este un sistem de aplicatii informatice
care se ocupa cu elaorarea de rapoarte su un format standard necesare organi/arii si
conducerii operati&e a unitatii.
Cn S+01)7 S2p/-1 9) D).+@++ ;''D< F este un sistem de aplicatii informatice care
asigura pe utili/atori cu informatii orientate pe deci/ii0 adica cu informatii referitoare la
di&erse situatii care pot apare in luarea deci/iilor. $and acest sistem este utili/at direct de
catre conducerea e9ecuti&a a firmei se mai numeste si 0+01)7 9) +,*/-7a-) )G).21+>a.
%.1.&r"i'ctar'a d' ansam$l a sist'm'l"r in#"rmatic'
A.1+>+1a1+ +, p-/+).1a-)a 9) a,0a7:32 " definirea oiecti&elorA = structura sistemelor
informaticeA = definirea iesirilorA = definirea intrarilorA =definirea colectiilor de dateA =alegerea
23
modelului matematic si a programelor aferenteA =alegerea solutiilor tehnice de reali/areA
=listarea necesarului de resurseA = estimarea eficientei economiceA =planificarea reali/arii
sistemuluiA =elaorarea documentatiei.
Ca-a.1)-+01+.+3) 0+01)7232+ +,*/-7a1+.?
=orice sistem treuie sa contina ca elem central o a/a de date0 in care sa fie stocate
date intercorelate intre ele pro&enind de la surse interne si e9terneA
=informatiile furni/ate de sistem treuie oigatoriu sa fie autentice0 e9acte0 iar
suportul de pre/entare sa &arie/e de la un ni&el de conducere la altulA
=sistemul treuie sa ingloe/e o &arietate de modele matematice0 tehnico=economice0
e9> modele de optimi/are0 modele de simulare0 modele de eficientaA
=sistemul treuie conceput ca un sistem om=masina oferind astfel posiilitatea unei
interactiuni immediate catre utili/ator si sistem.
=sistemul treuie sa pre/inte un grad cat mai ridicat de integrare su urmatoarele doua
aspecte> integrare interna si integrare e9terna.
%.(. C'rint' al' sist'm'l"r in#"rmatic'
F "entru reali/area unor sisteme informatice care sa indeplineasca oligatoriu
caracteristicile sistemelor este necesar sa se tina cont de urmat cerinte> = fundamentarea
conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de eficienta economicaA =participarea
nemi%locita a conducerii unitatii la conceperea sistemului informaticA =asigurarea unui ni&el
tehnic inalt al solutiilor adaptateA =adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponiile
si cu restrictii impuse.
D/7),++ 0+ a.1+>+1a1+ +, .a9-23 0+01)7)3/- +,*/-7a1+.) sunt>
1."lanificarea tehnico=economica Facti&itati=> =elaorarea planului annualA =
defalcarea planului pe trimestre luni si unitati componenteA =urmarirea modului de reali/ al
planuluiA
2."regatirea tehnica a productiei Facti&itati=> =elaorarea planuluiA = ela si
actuali/area fiselor tehnologiceA =calculul loturilor optimeA =calculul consunurilor specifice de
materii prime0 materialeA =urmarirea si anali/a planului pri&ind introducerea progresului
tehnicA =conducerea acti&itatii de reali/are a sd&=urilor.
3."rogramarea0 lansarea si urmarirea productiei de a/a> =acti&itati= calculul
necesarului de faricat pe perioada de planA =ela programelor de faricatieA =programarea
operati&a a productieiA =lansarea manopereiA =lansarea materialelorA
#.*pro&i/ionarea tehnico=materiala si defacerea productiei> acti&itati= apro&i/ionarea
tehn=matA =desf productieiA =controlul stocurilor.
34
5.Dorta de munca> =acti&it= ela planului fortei de munca si al fondurilor de salari/are
si scolari/areA =e&identa personaluluiA =anali/a si raportari statistice.
1.Dinanciar=contail> =acti&itati= ela ugetului pe &enituri si cheltuieliA =contailitatea
mi%l fi9eA =contailitatea &alorilor materialeA =contailitatea salariilorA =conta cheltuielilor de
productieA =conta generala.
S1-2.12-a 0+01)7)3/- 9) +,*/-7a1+.) este o etapa necesara0 datorita>
=numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informaticA
=implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr=o
unitate economica apare ca o acti&it deoseit de dificila in ca/ul in care nu are loc
structurarea sistemuluiA
=prioritatea unor oiecti&eA
=cantitatea limitata de resurse umane si materiale fac imposiila proiectarea in loc a
sistemului informatic.
$erinte ale structurarii sistemelor informatice in etape de proiectare de ansamlu>
=pe fiecare ni&el al structurarii treuie asigurata unicitatea criteriului de descompunere
a sistemuluiA
=structurarea reali/ata treuie sa permita constituirea ulterioara a intregului sistem
prin agregarea modulelor separateA
=structura creiata nu treuie sa contina intretaieturi.
D)*+,+-)a +)0+-+3/- 0+01)7)3/- +,*/-7a1+@a1) F prin iesirile unui susistem informatic
se &a intelege totalitatea informatiilor furni/ate de acesta eneficiarilor interni si e9terni0
respecti& rapoarte0 note de informare.
D)*+,+-)a +,1-a-+3/- 0+01)7)3/- +,*/-7a1+.)
Definitie> "rin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea datelor primare
necesare otinerii informatiilor de iesire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica in date
interne si in date e9terne. .a ni&elul fiecarui sunsistem informatic este necesar ca intrarile
sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia.
Planul logic Forice iesire este un re/ultat al aplicarii unuia sau mai multor operatori
asupra unui ansamlu de date de intrare.
Pe plan tehnologic Fcaracteristicile iesirilor sistemului conditionea/a caracteristicile
cerute intrarilor.
S1a:+3+-)a ./3).1++3/- 9) 9a1) F pricipalele criterii pe a/a carora se pot grupa datele
sunt legate de sfera de cunoastere0 de domeniul de acti&itate0 de stailitatea continutului
datelor si de rorul datelor in procesul prelucrarii.
1.Dupa sfera de cunoastere> = date primareA =indicatori tehnico=economicicu caracter
operationalA =indicatori tehnico=economici cu centrali/are mediaA =indicatori sintetici.
31
2.Dupa domeniul de activitate F colectia furni/oriA =colectia eneficiariA =colectia
contracteA =colectia produseA =colectia repereA =colectia lucrariA =colectia personalA =colectia
platiA =colectia incasari.
3.Dupa stabilirea datelor F colectii de date con&entional=constanteA =colectii de date
&ariaile.
Clasificarea colectiilor de date conventional-constante: colectiile de date cu caracter
normati&detin 54=14N din &olumul totalde informatii care circula in procesul informational
al unei unitati econimice. "rincipalele colectii de date cu caracter normativ> =normati&ele de
faricatieA =normati&ele tehnologiceA normati&ele de muncaA =normati&ele materialeA
#.Dupa prelucrarea datelor colectii de date de a/aA =colectii de date pentru
tran/actiiA =colectii de date intermediare sau de lucruA =colectii de date statisticeA =colectii de
date istorice.
A3)g)-)a 7/9)3)3/- )./,/7+./-7a1)7a1+.)?
Modelele matematice folosite in perfectionarea acti&itatii economice sunt
urmatoarele>
=modele de programare liniara= prolemele economice ce se pot re/ol&a cu eacest tip
de modele pri&esc optimi/area planului de productie0 reparti/area sarcinilor de productie si
folosirea optima a resurselorA
=modele de programare F prolemele ec ce se pot re/ol&a cu acest tip sunt
determinarea minimului gloal?local pentru o functie reala.
=metodele de programare dinamica F prol ec ce se pot reali/ cu aceste modele sunt
reali/area anali/ei sec&entiale a proceselor de luare a deci/iilor0 re/ol&area prol de inlocuire
a utila%elor.
=modele de teoria grafurilor F prol ec ce pot fi astfel re/ol&ate sunt cele legate de
determinarea drumurilor cu &aloare optima0 determinarea flu9ului ma9imA
=modele de gestiune a stocurilor = prol ec ce se pot reali/ cu aceste modele pri&esc
optimi/area acti&itatilor de apro&i/ionare0 de productie si de desfacereA
=modele de simulare = prol ec ce se pot reali/ cu aceste modele sunt simularea
e&olutiei fenomenelor si proceselor economice in functie de caracterul lor.
=modele de teoria deci/iilor = prol ec re/ol&ate asa sunt legate de fundamentarea
deci/iilor multidimensionare0 fundamentarea deci/iilor in conditii de risc si incertitudine.
=modele de asteptare = prol ec ce se pot reali/ cu aceste modele pri&esc minimi/area
timpului de asteptare concomitentcu minimi/area cheltuielilor oca/ionate de asteptare.
A3)g)-)a 1)5,/3/g++3/- 9) p-)32.-a-)
Iehnologiile pot fi clasificate in functie de> =metodele0 tehnicile si echipamentele
utili/ateA
32
=modul in care se structurea/a si se organi/ea/a datele pentru prelucrareA
=procedeele de introducere a datelor in calculatorA
=metodele si tehnicile de prelucrare si de redare a re/ultatelor otinute.
Din punct de &edere al performantelor tehnico=functionale respecti&0 dupa timpul de
raspuns al sistemelorinformatice0 tehnologiile se pot diferentia in>
=tehnologii cu raspuns intar/iatA
=tehnologii in timp real.
Dupa modul de structurare si organi/are a datelor tehnologiile de preluare automata a
datelor se clasifica in>
=tehnologii care utili/ea/a fisierele clasiceA
=tehnologii care utili/ea/a fisierele clasice si?sau fisiere integrateA
=tehnologii care utili/ea/a a/e de date.
Dupa locul amplasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de generare a
datelor si cu functiile de &alorificare a informatiilor otinute din prelucrare>
=tehnologii pentru sisteme informatice centrali/ateA
=tehnologii pentru sisteme informatice distriuite
E01+7a-)a ,).)0a-232+ 9) -)02-0) F elementele determinate pentru configuratia
fiecarui echipament de prelucrare sunt>
1.Memoria interna F estimarea necesarului de memorie interna se face pe a/a relatiei
de calcul> MHM1JM2 unde> MHnecesarul total de memorie0 M1Hneces de memorie pentru
fol sistem de operare ales0 M2Hneces de memorie pentru e9ecutia programelor aplicati&e.
)ecesarul de memorie interna pentru programe aplicati&e este> M2Hma9;Ma0M0 ..0Mn<
2.,stimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central de prelucrare
se reali/ in functie de echipam de intrare=iesire si de unitatile de memorie e9terna. )umarul
echipamentelor periferice necesare se staileste in raport de factorii> =flu9ul de intrare=iesireA
=&olumul de date ce se cere a fi stocat in memoria e9ternaA =modul de e9ploatareA =nr de
programe ce se e9ecuta in paralel.
3.,stimarea personalului de personal de specialitate F personalul de specialitate
necesar reali/arii si e9ploatarii sistemului informatic0 se determina in raport cu> =&olumul de
munca cerut de comple9itatea proiectului si &olumul de munca cerut de intretinerea si
e9ploatarea sistemului informatic.
#.,stimarea necesarului de produse=program pot fi asigurate> =din ansamlul de
programe care insotesc calculatorul electronicA =prin preluarea de elemente tipi/ateA =prin
preluarea altor programe0 de la alte centre de informaticaA =prin elaorarea softului0 cu
eforturi proprii.
33
%.).&lani#icar'a r'alizarii sist'm'l"r in#"rmatic'
*ceasta etapa are la a/a principiul proiectarii si implementarii esalonate.
E0a3/,a-)a repre/inta ordinea in care &or fi aordate componentele sistemului.
,salonarea se repre/inta su forma unui grafic detaliat in care se specifica fiecare modul
component0 etapele de reali/are si durata fiecareia.
$riterii>
a= prioritatea oiecti&elor componenteA
= asigurarea legaturilor intre componente.
*ceste relatii sunt de 2 tipuri0 relatii de precedenta si relatii de succesiuneA
c= disponiilitatea resurselor
3#
B I B L I O G R A F I E
I() I(),'$C = Calcla*ia c"stril"r +i mana,'m'ntl #irm'i0
,d. Cni&ersitaria0 $raio&a02445
I+IEC)* ,$()(MI$O = Nr. )4- (../
.*C+,)RIC "(",'$C = Micr"'c"n"mi'0 ,d Dimitrie $antemir02445
DCMII+C MO+@C.,'$C = Analiza 'c"n"mic"0#inaciar1 a 2ntr'!rind'rii
0 m't"d' +i t'3nici0 'upliment la +e&ista
5Iriuna economic:0 2444 F
*.ISDO),'$C0$. 'IO),'$C = Analiz1 'c"n"mic"0#inanciar10
,d. ,conomic024450 Eucureti
K. +(EC0 ). @,(+@,'$C = Analiz1 'c"n"mic"0#inanciar10
,d. (mnia C)I0 '.*.'.I. '+. Erao&02441
@,(+@,I* KI)II.O = Dia,n"stic #inanciar +i '4alar'a
5ntr'!rind'ril"r0 ,d. Didactic i "edagogic0
+* Eucureti02445
".K,+)IMM,) = Financ' d6'ntr'!ris'- Anal7s' 't ,'sti"n0
,d. Dallo/ #
em
edition0 "aris 2444
DCMII+C MO+@C.,'$C = Analiza 'c"n"mic"0#inanciar10 ,d. Dundaiei
5+om6nia de M6ine:0 Eucureti0 2445
MIM*I +I'I,*0 ..E(''.,+0 = Calcla*ia +i mana,'m'ntl c"stril"r0
,d. Ieora0 24410 Eucureti
REGULAMENTUL DE APLICARE A LEGII CONTABILIT&II NR.%'H'<.$'.$(($
MO+@C.,'$C DCMII+C0 = Dia,n"stic 'c"n"mic"0#inanciar-
). M*+I*0 +.K*'I., ,d. +omcart0 2445
)I$C.,'$C M*+I* = Dia,n"stic ,l"$al0strat',ic- Euc.2445
"*C. M,T), = M"dl 'c"n"mic d' ,8ndir'0
,d.Didactic i pedagogic0Eucureti02445
Oa,.)a, M+-)3a. - Sist'm' in#"rmatic' !'ntr asistar'a d'cizi'i
#inanciar'. Eucuresti>,ditura *',0 2445
R/0.a, I. I/a,, .//-9.I
G5)/-g5), M+-)3a. - &r"i'ctar'a sist'm'l"r in#"rmatic' d' ,'stin'9
stdii d' caz. Eucuresti> InfoMega0 2443
R/0.a, I. I/a,I Za5a-+), D/-+,. - &r"i'ctar'a sist'm'l"r in#"rmatic' d' ,'stin'9
n"t' d' crs. Eucuresti> ,ditura *',0 2444
R/0.a, I. I/a,I Ma./>)+, E7+3+a,. - &r"i'ctar'a sist'm'l"r in#"rmatic'
#inanciar0c"nta$il'. Eucuresti> ,d."edagogica0 1333
35