Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL


SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
BUCURESTI
CENTRUL TERITORIAL BUCURESTI
PROIECT DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
ANALIZA FINANCIARA
A UNEI SOCIETATI
COORDONATOR,
PROF.UNIV.
DR. LUMINITA IONESCU
STUDENT,
AN III I.D. BUCURESTI
1
CUPRINS
pag.
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN CONTABILITATEA SOCIETATILOR COMERCIALE....................3
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETII S.C. ANTIBIOTICE S.A..........................................................5
2.1 Organizarea societilor comerciale...................................................................................6
CAPITOLUL III
STRATEGII FINANCIARE............................................................................................................11
3.1. Analiza financiar pe baz de bilan................................................................................11
3.2. Analiza financiar pe baz de indicatori..........................................................................13
3.3. Analiza riscului.................................................................................................................20
CAPITOLUL IV
SISTEM INFORMATIONAL PENTRU SOCIETATI COMERCIALE.................................!
CAPITOLUL V
CONCLUZII "I PROPUNERI.........................................................................................................#
BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................33
2
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN
CONTABILITATEA SOCIETATILOR COMERCIALE
Contabilitatea ofera o reprezentare intreprinderii folosind etalonul monetar(unitate de
masura) cu privire la situatia financiara performantele evolutia situatiei financiare si a flu!ului
de incasari si plati. "ontabilitatea prin mi#loace specifice va proceda la inregistrarea
evenimentelor si tranzactiilor in mod cronologic si sistematic. Oferind mai apoi informatii de
natura financiara celor care sunt interesati de intreprindere.
Orice entitate care administreaza resurse in vederea realizari unui scop pt care a fost
constituita trebuie sa isi organizeze propria contabilitate c$iar din primul capitol sunt enumerate
legile.
"ontabilitatea este legata de entitate. "ontabilitatea societatilor contabilitatea institutilor
de credite bancare contalitatea de asigurari contabilitatea grupuri de societati contabilitatea
persoanelor fizice autorizate contabilitatea publica.
"um este organizata contabilitatea% contabilitatea este privita ca un sistem de informatii
care asigura prelucrarea si inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor care au loc intr&o entitate
in scopul obtinerii si difuzarii informatiilor de natura financiara necesare celor care iau decizii
si au interese fata de acea entitate.
'venimentele si tranzactiile sunt inregistrate in contabilitate intr&un mod specific avand la
baza principiul sau te$nica partidei duble. (e$nica partidei duble presupune inregistrarea in mod
cronologic si sistematic a fiecarui eveniment tranzactie sau operatie economica in 2 conturi
corespondente in mod simetric.
"ontabilitatea de anga#amente presupune recunoasterea veniturilor si c$eltuielilor in
corespondenta cu modificarile pe care le sufera activele si datoriile unei societati.
)ezultatul este un indicator economic in contabilitate care se determina *venituri&
c$eltuieli%
1.principiul continuitatii activitati
2.principiul permanentei metodelor
3.principiul prudentei
+.principiul indepentei e!ercitiului
,.principiul evaluarii separate ale elementelor de activ si datorii
-.principiul intagibilitatii bilantului
3
..principiul prevalentie economic #uridic
/.principiul pragului de semnificatie
0rincipalul mod de comunica a informatiei contabile sunt situatile financiare. Asa dar
situatile financiare sunt documente contabile de sinteza ce se intocmesc periodic si se compun
din %
1. bilant
2. pont de profit si pierdere
3. situatia variatiei capitalilor proprii
+. tablou flu!urilor de trezorerie
,. note e!plicative si politici contabile.
+
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETII S.C. ANTIBIOTICE S.A.
1.". A2(343O(3"' 1. A. funcioneaz 5n baza 6otr7rii numrul. 1200812.11.1990
privind 5nfiinarea societilor comerciale pe aciuni 5n industrie :i a ;egii nr. 3181-.11.1990
privind societile comerciale.
<urata societii este nelimitat :i 5ncepe de la data de 1,.02.1991 c7nd a fost
5nregistrat la "amera de "omer :i 3ndustrie.
2umrul de 5nregistrare 5n )egistrul "omerului este = 2282/, & 1991 :i are codul fiscal )
19.309-.
Obiectul de activitate al 1.". A2(343O(3"' 1.A.%
& producerea :i comercializarea de medicamente prin biosintez :i semisintez>
& producerea :i comercializarea de diverse forme galenice (unguente :i supozitoare)>
& principii active din plante medicinale :i alte produse c$imice>
& producerea materialelor au!iliare necesare acestor activiti.
Actualii proprietari sunt%
& ?01&,1@>
& ?00 & +9@.
Antreprinderea a fost construit 5n perioada 19,3&19,, :i a fost pus 5n funciune la 11
decembrie 19,, sub denumirea de B?abrica "$imica nr.2 3a:iC. 'a a constituit 5nceputul
dezvoltrii pe baza modern a industriei farmaceutice 5n )om7nia dup al doilea rzboi
mondial.
Anc din primii ani de funcionare 5n paralel cu realizarea profilului de activitate prevzut
(penicilina streptomicina clortebracidina) s&a completat prin preluarea unei pri din produsele
galvanice ce aparineau ?abricii "$imice nr. 1- 3a:i.
<enumirea 5ntreprinderii a fost sc$imbat prin $otr7ri ale organelor centrale 5n B?abrica
de AntibioticeC apoi 5n B5ntreprinderea de AntibioticeC.
Dama sortimental a produselor realizate de firma 1.". A2(343O(3"' 1.A. este foarte
mare principalele produse fiind%
&penicilina DE crud>
&streptomicina>
&ampicilina>
&vitamina 412.
Activitatea de producie a 5nceput cu fabricaia de penicilin streptomicina aureociclin
vitamina 412 :i s&a dezvoltat ulterior cu biostimulatori produse de semisintez tetraciclin
,
o!itetraciclin e!tracte vegetale condiionare produse in#ectabile etc.
?irma deine urmtoarele brevete de invenie%
& produs $ormonal cu aciune topic>
& procedeu de preparare a medicamentului (rofoven>
& produs cu uree folosit 5n tratamentul local al unor dermatoze>
& procedeu de preparare a unui medicament folosit pentru infecii cu germeni anaerobi>
& produs folosit 5n tratamentul acneii rozacee>
& unguent 0iro!icam>
& produs farmaceutic conin7nd Amo!icilin>
& procedeu de izolare a O!itetraciclinei>
& procedeu de biosintez a 2istatinei>
& past de dini medicamentoas>
& medicament antiinfecios>
& medicament antiinflamatoriu :i analgezic>
& supozitoare cu antibiotice>
& procedeu de obinere a e!tractului din castan slbatic.
Aciunile de modernizare a te$nologiilor au avut ca rezultat alinierea fabricaiei la
normele internaionale pentru medicamente calitatea produselor fiind competitiv dar dotarea
te$nic a rmas mult 5n urm. Aceast limitare te$nologic face ca 1.". A2(343O(3"' 1.A. sa
aib o eficien sczut ceea ce duce la necompetitivitate pe plan e!tern.
.1. ORGANIZAREA SOCIETILOR COMERCIALE
.1.1. FORME DE ORGANIZARE A SOCIETILOR COMERCIALE
Organizaia sau firma reprezint instituia fundamental a economiei de pia. <e:i
e!ist o mare diversitate de preri privind definirea firmei se poate totu:i afirma c aceasta
Freprezint reunirea mai multor persoane organizate dup anumite cerine #uridice economice :i
te$nologice care desf:oar anumite activiti 5n scopul realizrii de profitG.
Societatea n nume colectiv este forma primar de asociere 5n care obligaiile sociale
sunt garantate cu patrimoniul social :i cu rspunderea nelimitat :i solidar a tuturor asociaiilor.
Societatea n comandit !im"l reprezint forma de asociere 5n care obligaiile sociale
sunt garantate cu patrimoniul social :i cu rspunderea nelimitat :i solidar a asociailor
comanditai comanditarii rspunz7nd numai p7n la concurena aportului lor.
Societatea n comandit "e ac#iuni reprezint forma de asociere 5n care obligaiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social :i cu rspunderea nelimitat :i solidar a asociailor
comanditai asociaii comanditari fiind obligai numai la plata aciunilor lor.
-
Societatea cu $!"unde$e limitat reprezint forma de asociere 5n care obligaiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asociaii 5n numr limitat rspund numai cu
prile lor sociale.
1.". A2(343O(3"' 1. A. este o societate pe aciuni.
Societatea "e ac#iuni reprezint forma de asociere 5n care obligaiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social acionarii fiind obligai numai la plata aciunilor lor.
Condi#iile de %ond pentru constituirea societii pe aciuni sunt%
& membrii fondatori nu pot fi 5n numr mai mic de cinci>
& aportul minim obligatoriu la capitalul social este de cel puin un milion de lei>
& denumirea societii poate consta din numele unor asociai sau dintr&un alt cuv7nt> 5n toate
cazurile 5ns trebuie ca 5n denumire s intre :i meniunea F1.A.G.
Cile de con!titui$e a !ociet#ilo$ "e ac#iuni 1ocietatea pe aciuni poate lua fiin pe
dou ci%
& subscripie public & implic un numr mare de formaliti>
& fr subscripie public & o form mai simpl.
1.". A2(343O(3"' 1.A. a fost constituit prin subscripie public prin aciunea de
privatizare a societilor comerciale cu capital de stat.
"onstituirea prin subscripie public a societilor pe aciuni se realizeaz de ctre
membrii fondatori.
"ontractul de societate :i 1tatutul societii se 5nc$eie 5n form autentificat. "ontractul
de societate este actul constitutiv stabilind :i condiiile asocierii iar statutul cuprinde regulile
dup care se conduce societatea.
"ontractul de societate :i statutul cuprind%
& numele 'i "$enumele !au denumi$ea ac#iona$ilo$( domiciliul o$i !ediul 'i cet#enia !au
na#ionalitatea ace!to$a)
Acionarul ma#oritar la 1.". A2(343O(3"' 1.A. este ?ondul 0roprietii de 1tat care
deine ,1@.
& denumi$ea 'i !ediul !ociet#ii :i al sucursalelor sau al filialelor%
1.". A2(343O(3"' 1.A.
1trada Halea ;upului nr. l 3a:i
?irma nu are filiale sau sucursale.
& obiectul activit#ii - producerea :i comercializarea de medicamente prin biosintez :i
semisintez diverse forme galenice principii active.
& activitatea de import&e!port produse proprii alimentare industriale :i farmaceutice.
& comercializarea en&gros :i en&detail pentru produse proprii.
.
& ca"italul !ocial !ub!c$i! 'i cel v$!at) ;a constituire capitalul social vrsat nu va putea fi mai
mic de 30@ din cel subscris.
& num$ul 'i valoa$ea nominal a ac#iunilo$( cu specificarea dac sunt nominative sau la
purttor :i numrul lor pe categorii.
"apitalul social iniial al 1.". A2(343O(3"' 1.A. 5n valoare de apro!imativ ,.000.000
lei 5mprit 5n aciuni nominative de 0, lei fiecare a fost 5n 5ntregime subscris de statul rom7n
5n calitate de acionar unic la acea dat :i vrsat 5n 5ntregime la data constituirii societii.
& du$ata !ociet#ii
1.". A2(343O(3"' 1.A. are o durat de activitate nelimitat.
& modul de di!t$ibui$e a bene%iciului
4eneficiul societii 1.". A2(343O(3"' 1.A. se stabile:te pe baza bilanului aprobat de
Adunarea Denerala a Acionarilor 5n condiiile legii.
<in beneficiul societii se pot constitui fonduri destinate modernizrii cercetrii :i
dezvoltrii de produse noi a investiiilor reparaiilor precum :i pentru alte destinaii stabilite de
Adunarea Deneral a Acionarilor.
<in beneficiul anual se stabile:te fondul de rezerv care va fi de cel mult ,@ din totalul
beneficiului prevzut 5n bilanul anual (constituirea lui efectu7ndu&se p7n se va atinge minimum
a cincea parte din capitalul social) precum :i alte cote prevzute de reglementrile 5n vigoare.
<in beneficiul prevzut 5n bilan se scade impozitul legal rezult7nd beneficiul cuvenit
acionarilor care se repartizeaz 5ntre ace:tia proporional cu aportul la capitalul social precum
:i pentru alte nevoi ale societii.
0lata beneficiului cuvenit acionarilor se face de societate 5n condiiile legii 5n cel mult
dou luni de la aprobarea bilanului de ctre Adunarea Deneral a Acionarilor. An cazul
5nregistrrii de pierderi Adunarea Deneral a Acionarilor va analiza cauzele :i va $otr7 5n
consecin. 1uportarea pierderilor de ctre acionari se va face proporional cu aportul la capital
:i 5n limita capitalului subscris.
Alte prevederi 5n statutul 1.". A2(343O(3"' 1.A.%
& nivelul salariilor pentru personalul societii pe categorii de funcii se stabile:te :i poate
fi modificat de ctre Adunarea Deneral a Acionarilor 5n funcie de studii :i munca efectiv
prestat cu respectarea limitei minime de salarizare prevzute de lege.
& drepturile :i obligaiile personalului societii sunt stabilite de ctre "onsiliul de
Administraie sau de ctre directorul general.
& societatea va ine evidena contabil 5n lei 5ntocme:te anual bilanul :i contul de profit
:i pierdere av7nd 5n vedere 2ormele metodologice elaborate de Iinisterul ?inanelor. 4ilanul
:i contul de profit :i pierdere vor fi publicate 5n Ionitorul Oficial.
/
& societatea va putea fi transformat 5n alt form de societate prin $otr7rea Adunrii
Denerale a Acionarilor.
& dizolvarea societii se poate face 5n urmtoarele situaii%
& imposibilitatea realizrii obiectului social>
& $otr7rea Adunrii Denerale a Acionarilor>
& faliment>
& pierderea unei #umti din capitalul social dup ce s&a consumat fondul de
rezerv dac Adunarea Deneral a Acionarilor nu decide completarea capitalului
sau reducerea lui la suma rmas>
& numrul acionarilor va fi redus sub , mai mult de - luni>
& la cererea oricrui acionar dac 5mpre#urrile de for ma#or :i consecinele lor
dureaz mai mult de / luni iar Adunarea Deneral a Acionarilor constat c
funcionarea societii nu mai este posibil>
& 5n orice alte situaii pe baza $otr7rii Adunrii Denerale a Acionarilor luat 5n
unanimitate>
& 5n caz de dizolvare societatea va fi lic$idat iar repartiia patrimoniului se va
face 5n condiiile :i cu respectarea procedurii prevzute de lege.
Aduna$ea Gene$al a Ac#iona$ilo$ este organul de conducere al societii pe aciuni
care $otr:te asupra activitii acesteia stabilindu&i politica economic :i comercial.
Adunrile generale pot fi%
- ordinare - se 5ntrune:te de cel puin o dat pe an 5n cel mult trei luni de la 5nc$eierea
e!erciiului financiar>
- extraordinare & se 5ntrune:te ori de c7te ori este nevoie.
Atribuiile adunrii generale ordinare%
& s discute s aprobe sau s modifice bilanul>
& s aleag administratorii firmei>
& s fi!eze remunerarea curent pentru e!erciiul 5n curs a administratorilor dac nu a
fost stabilit prin contractul de societate sau statut>
& s se pronune asupra gestiunii administratorilor>
& s stabileasc bugetul de venituri :i c$eltuieli :i dup caz programul de activitate pe
e!erciiul urmtor>
& s $otrasc 5nc$irierea sau desfiinarea uneia sau mai multora dintre unitile societii.
St$uctu$a o$*ani+ato$ic a 1.". A2(343O(3"' 1.A. este stabilit 5n funcie de
comple!itatea activitii te$nico&economice :i de producie volumul de munc necesar
5ndeplinirii programelor de producie :i cuprinde%
9
3 & organul de conducere al societii este Adunarea Deneral a Acionarilor care decide
asupra activitii acesteia :i asigur politica economic :i comercial>
33 & administrarea societii este asigurat de "onsiliul de Administraie compus din trei
membri ale:i de Adunarea Deneral a Acionarilor pe o perioad de patru ani cu posibilitatea de
a fi ale:i pe noi perioade de patru ani consiliu ce este condus de un pre:edinte care ocup
funcia de manager general>
333 & activitatea de conducere operativ a societii 1.". A2(343O(3"' 1.A. este
asigurat de%
& manager general>
& director te$nic :i de producie>
& director economic>
& director comercial>
& director fabric reparaii :i utiliti.
10
CAPITOLUL III
STRATEGII FINANCIARE
1trategiile financiare au o importan deosebit 5n cadrul firmei deoarece un diagnostic
strategic fr e!aminarea situaiei financiare este o iresponsabilitate.
Finan#a$ea !t$ate*iei const 5n determinarea :i armonizarea volumului resurselor
monetare necesare investiiilor coninute 5n planul strategic.
Anali+a %inancia$ reprezint activitatea de diagnosticare a strii de performan
financiar a 5ntreprinderii la 5nc$eierea e!erciiului.
"u a#utorul analizei financiare se pot stabili punctele tari :i punctele slabe ale gestiunii
financiare 5n vederea fundamentrii unei strategii de meninere :i dezvoltare 5ntr&un domeniu
concurenial.
Analiza financiar urmre:te s evidenieze modalitile de realizare a ec$ilibrului
financiar pe termen scurt :i lung (obiectiv al analizei pe baz de bilan) :i treptele de acumulare
bneasca de rentabilitate a activitii 5ntreprinderii (obiectiv al analizei pe baz de profit :i
pierderi).
Sco"ul ei este estimarea strii de sntate a 5ntreprinderii cu a#utorul trendurilor unor rate
semnificative referitoare la%
& structura capitalurilor>
& lic$iditatea activelor raportate la e!igibilitatea pasivelor>
& suficiena8insuficiena fondului de rulment precum :i dinamica acestuia>
& rentabilitatea 5ntreprinderii privit din diferite ung$iuri>
& eficacitatea e!ploatrii.
1ursa de date pentru analiza financiar o constituie documentele de sintez contabil%
bilanul contul de profit :i pierderi ane!e la bilan.
3.1. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA DE BILAN
Analiza ec$ilibrului financiar pe baz de bilan utilizeaz doi indicatori%
& fondul de rulment>
& nevoia de fond de rulment.
?ondul de rulment reprezint resursa permanent de finanare a firmei. ?ondul de rulment
(?)) se poate determina pe baza bilanului financiar ca diferen 5ntre capitalurile
permanente("0) :i activele imobilizate(A3)% ?)*"0&A3
11
(abelul nr. 1 & "alculul ?) pe perioada 200-&200/.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"0 20.9., -9..., 9-.3.2
A3 1+.991 ,-./93 -..200
?) -../3 12.//2 29.1.1
?aptul c capitalul permanent este mai mare dec7t activul imobilizat 5nseamn c firma
are o situaie financiar bun. <up cum se observ aceasta s&a 5mbuntit 5n perioada 200-&
200/ 5n ultimul an valoarea ?) cresc7nd de +3 ori fa de 200-.
Nece!a$ul de %ond de $ulment 2ecesitatea de finanare a ciclului de e!ploataie al unei
5ntreprinderi este generat de activitatea curent a 5ntreprinderii% aprovizionare producie
v7nzare. 1e manifest ca un decala# firesc 5ntre 5ncasri :i plai. <e asemenea apare un decala# :i
5ntre nivelul cumprrilor :i plata efectiv a acestora 5n sensul c adesea 5ntreprinderea
beneficiaz de un credit comercial acordat de furnizori. (otodat 5ntreprinderea acord credite
comerciale clienilor si.
<eci necesarul de fond de rulment (2?)) se determin pe baza datelor din bilan ca
diferen 5ntre activele de e!ploataie :i obligaiile de plat.
2?)*(1J"
"
)&O
S * stocuri>
C
)
* creane clieni :i alte c$eltuieli>
O * obligaii de plat.
(abelul nr.2 & "alculul 2?) 5n perioada 200-&200/
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
1tocuri ..+9. 1..,/1 23.,2,
"reane clieni 9.193 10.2-9 23.+//
Obligaii de plata 9./9. 21.,22 2,.113
2?) -..93 -.329 21.901
T$e+o$e$ia net) <ac comparm mrimea fondului de rulment care apare la un moment
dat 5n bilanul financiar cu necesarul de fond de rulment rezultat din ciclul de e!ploatare :i din
afara e!ploatrii diferena se regse:te sub forma t$e+o$e$iei nete ((2).
3deal este ca 5ntreprinderile s 5nregistreze o trezorerie net pozitiv.
(2*?)&2?)
(abelul nr. 3 & " alculul trezoreriei nete 5n perioada 200-&200/
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
?) -../3 12.//2 29.1.1
2?) -..93 -.329 21.901
(2 &10 -.,,3 ..2.0
12
1e observa c 5n 200- necesarul de finanat al firmei 1.". A2(343O(3"' 1.A. era
mai mare dec7t resursa de finanare cu 10 mii lei. <ar 5n urmtorii ani situaia s&a
5mbuntit substanial trezoreria net 5nregistr7nd valori pozitive :i av7nd c$iar o tendin de
cre:tere.
3.. ANALIZA FINANCIAR PRIN INDICATORI
Aceast metod de analiz presupune folosirea unor indicatori privind% profitabilitatea
rentabilitatea structura financiar :i gestiunea stocurilor.
0ractic analiza financiar prin indicatori este mult mai util pentru marile 5ntreprinderi
deoarece presupune un studiu comparativ (cu o 5ntreprindere de referin sau cu media sectorului
economic).
3..1. INDICATORI AI PROFITABILITII FIRMEI
0rofitabilitatea poate fi considerat ca fiind capacitatea firmei de a produce un venit
superior costului v7nzrilor.
,) Rata "$o%itului net
)p*K0rofitul net (02) 8 "ifra de afaceri ("A)L!100
(abelul nr. + & "alculul ratei profitului net
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
02 2.+0+ 3./00 13.3,3
"A 3-.92- .2.-,/ 111.991
)0 -,1 ,23 1192
Iedia pe ramur este apro!imativ ,@ deci 1.". A2(343O(3"' 1.A. are o
profitabilitate bun.
. Rata $entabilit#ii activului total -RRA. -$entabilitatea economic.)
))A*K0rofitul e!erciiului 5naintea impozitrii ()') 8 Activul total ((A)L!l00
(abelul nr. , & "alculul ratei rentabilitii activului total
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
)' 3...9 ,.-+9 1..,-+
(A /../32 113.309 12-.393
))A +3 +99 13/
)entabilitatea activului total a crescut de la +3@ 5n 200- la 13/@ 5n 200/
13
/) Rata "$o%itabilit#ii activelo$ ocu"ate -R0O.)
)0O*K0rofitul e!ploatrii 8 Activul de e!ploatareL!l00
(abelul nr. -. & "alculul ratei profitabilitii activelor ocupate.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0rofitul e!ploatrii +..20 /.-.. 20.,1+
Active de e!ploatare 2-.-/9 +2.+/3 ,,.30/
)0O 1.-9 20+3 3.09
1) Rata $entabilit#ii %inancia$e)
)?*K4eneficiul brut(44) 8 "apitalul permanent ("0)L!l00
(abelul nr. .. & "alculul ratei rentabilitii financiar .
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
4eneficiul brut 3...9 ,.,,- 1-.-23
"apitalul permanent 1..9/2 -9..., 9-.3.2
)? 2112 .9- 1.2+
)entabilitatea financiar mai poate fi calculat :i prin relaia%
)?*(0rofit net 8 "apital propriu) ! l0
(abelul nr. / & "alculul ratei rentabilitii financiare
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0rofit net 2.+0+. 3./00 13.3,3
"apitalul propriu 1..9/2 --.1.2 91.191
)? 133. ,.+ 1+-+
1e observ o scdere puternic a rentabilitii financiare 5n anul 200. dar firma a
reu:it s redreseze aceasta situaie 5n anul 200/ a#ung7nd la 1+-+@.
Iedia pe economie este de apro!imativ 1,@ deci firma are o rentabilitate financiar
bun.
5. Rata $entabilit#ii ca"italului !ocial
)"1*(0rofit net 8 "apital social)!l00
(abelul nr 9.& "alculul ratei rentabilitii capitalului social
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0rofit net 2.+0+ 3./00 13.3,3
"apitalul social 9.1,3 ,2.-+3 -+..11
)"1 2-2. .21 20-3
)entabilitatea capitalului social a sczut foarte mult 5n anul 200. dar se observ o
tendin de cre:tere 5n anul 200/ aceasta a#ung7nd la valoarea de 20-3@.
1+
2) Rata "$o%itabilit#ii $e!u$!elo$ con!umate -R0C.
)0"*(0rofit brut 8 "$eltuieli totale)!l00
(abelul nr. 10 M "alculul ratei profitabilitii resurselor consumate.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0rofitul brut 3...9 ,.,,- 1-.-23
"$eltuieli totale 33.2,3 .1..93 9/.-,,
)0" 113. ..+ 1-/,
;a toi indicatorii profitabilitii firmei se observ o scdere puternic 5n anul 200.
fa de anul 200- dar situaia s&a redresat 5n anul 200/ ace:ti indicatori av7nd o valoare
apro!imativ egal cu cea din 200- sau c$iar mai mare.
3... INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR
Solvabilitatea !ociet#ii reflect capacitatea de plat a societii ca element al
lic$iditii reflect7nd circuitul transformrii mrfurilor 5n bani.
?le!ibilitatea strategic trece prin fle!ibilitatea financiar av7nd la baz dou principii
generale%
&ameliorarea lic$iditii activelor>
&e!istena unei capaciti de a face 5mprumuturi.
Lic3iditatea "at$imonial este stabilit ca raport 5ntre elementele de activ
(disponibiliti bne:ti materiale 5n stoc produse finite mrfuri titluri de plasament creane alte
active) :i elemente de pasiv (credite pe termen scurt rate de rambursat 5n anul curent la datoriile
pe termen mediu :i lung creditori obligaii).
<e dorit ar fi ca raportul s fie supraunitar ceea ce ar indica un grad corespunztor de
siguran pentru acordarea de noi credite. 3n condiiile 5n care valoarea indicatorului este
subunitar societatea este 5ntr&o situaie riscant deoarece ea a imobilizat parial
5mprumuturile trecute :i nu a obinut efectele scontate.
0rincipalii indicatori ai lic$iditii sunt%
,) Rata lic3idit#ii *ene$ale -LG.)
;D*(Active circulante 8 <atorii pe termen scurt)!100
(abelul nr. 11. & "alculul ratei lic$iditii generale.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
Active circulante 2../,1 +3.91- ,..1,9
<atorii pe termen
scurt
1..919 2-.19, 2,.39.
;D 1,, 1-/ 22,
1,
)ata lic$iditii generale permite aprecierea gradului de acoperire a datoriilor pe
termen scurt de ctre activele circulante. Iedia pe economie 5n anul 200/ a fost de 22,@
deci 1.". A2(343O(3"' 1. A. are o situaie bun din acest punct de vedere
4) Rata lic3idit#ii $edu!e -inte$media$e. se determin ca un raport 5ntre activele
circulante disponibile (lic$iditi efective din creane clieni alte creane :i plasamente pe
termen scurt sau la vedere) :i obligaiile curente (furnizor sold salarii datorii sociale credite
bancare pe termen scurt).
;)*(active circulante & stocuri 8 datorii)!l00
(abelul nr. 12. & "alculul ratei lic$iditii reduse.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
Active circulante 2../,1 +3.91- ,..1,9
1tocuri 1..,/1 23.,2, 30.20/
<atorii pe termen
scurt
1..919 2-.19, 2,.39.
;) ,.31 ../+ 10-12

An literatura de specialitate se consider c valoarea&etalon a indicatorului este de 100@.
/) Lic3iditatea imediat se determin ca un raport 5ntre disponibiliti :i datoriile pe
termen scurt.
;3*(disponibiliti 8 datorii pe termen scurt)!l00
(abelul nr. 13. & "alculul ratei lic$iditii imediate.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0lasamente :i
disponibiliti
1.1-1 1.+3+ 1./,0
<atorii pe termen
scurt
1..919 2-.19, 2,.39.
;3 -, ,, .3
3ndicatorul reflect capacitatea firmei de a face fa 5n orice moment la obligaiile
financiare e!igibile pe termen scurt pe baz de disponibiliti din cas disponibiliti bancare
plasamente 5n titluri negociabile.
Halorile 5nregistrate de acest indicator fac ca firma 1.". A2(343O(3"' 1.A. s fie
destul de vulnerabil din punct de vedere al lic$iditii imediate.
1) Rata autonomiei %inancia$e)
A?*(capital propriu 8 capital strin)!l00
(abelul nr. 1+. & "alculul ratei autonomiei financiare.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"apital propriu 1..9/2 --.1.2 91.191
"apital strin 93- 3.-02 ,.1/0
A? 2 1./ 1..
1-
"u c7t valoarea acestui indicator este mai ridicat cu at7t este mai ridicat gradul de
independen financiar.
3..3. INDICATORII SOLVABILITII
,) Rata dato$iilo$) )< * total datorii 8 total active
(abelul nr. 1,. & "alculul ratei datoriilor.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
(otal datorii 21.,22 31.3., 2/.2-9
(otal active /../32 113.309 12-.393
)< 02, 02/ 022
. Rata !olvabilit#ii)
)1 * (capital propriu 8 total datorii)!l00
(abelul nr. 1- & "alculul ratei solvabilitii.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"apital propriu 1..9/2 --.1.2 91.191
(otal datorii 21.,22 31.3., 2/.2-9
)1 /+3, 21091 322,/
/) Rata ndato$i$ii
&pe termen lung%
)<(; * (datorii pe termen mediu :i lung 8 total active)!l00
(abelul nr. 1.& "alculul ratei 5ndatoririi pe termen lung.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
<atorii pe termen
mediu :i lung
2.-02 3.1/0 ,./.1
(otal active /../32 113.309 12-.393
)<(; +11 +,. 32.
&pe termen scurt%
)<(1 * (datorii pe termen scurt 8 total active)!lOO
(abelul nr. 1/ & "alculul ratei 5ndatoririi pe termen scurt.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
<atorii pe termen
scurt
1..919 2-.19, 2,.39.
(otal active /../32 113.309 12-.393
)<(1 20+ 2312 2009
1.
1) Ca"acitatea de auto%inan#a$e-CAF.)
"A? * profitul net J amortismentul
(abelul nr.19 & "alculul capacitii de autofinanare.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
0rofit net 2.+0+ 3./00 13.3,3
Amortisment +.-/+ 3.,.. 1./2,
"A? ..0// ..3.. 1,.1.9
5) 6aloa$ea adu*at)
(abelul nr. 20.& "alculul valorii adugate
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"$eltuieli cu
personalul
10.30+ 1,.093 9.,09
Amortisment +.-/+ 3.,.. 1./2,
3mpozite :i ta!e -.-11 +,. 1.-
)ezultatul din
e!ploatare
+..20 /.--. 20.,1+
Haloarea adugat 2-.320 2...9, 32.02-
2) Indicato$ul %inan#$ii !tabile -I
%!
.)
I
/0
*(capitaluri proprii J datorii pe termen mediu :i lung) 8 total activ
(abelul nr. 21 & "alculul indicatorului finanrii stabile.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"apital propriu 1..9/2 --.1.2 91.191
<atorii pe termen
mediu :i lung
2.-02 3.1/0 ,./.1
(otal activ /../32 113.309 12-.393
3
fs
02, 0-2 0.+
7) Finan#a$ea "$o"$ie)
?
p
* capitaluri proprii 8 capitaluri permanente
(abelul nr. 22.&"alculul finanrii proprii.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"apitaluri proprii 1..9/2 --.1.2 91.191
"apitaluri
permanente
20.3., -9..., 9-.3.2
?
0
0/, 09+ 09,
8) Secu$itatea %inancia$)
1
f
* capitaluri proprii 8 datorii pe termen mediu :i lung
1/
(abelul nr. 23. & "alculul securitii financiare.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
"apitaluri proprii 1..9/2 --.1.2 91.191
<atorii pe termen
mediu :i lung
2.-02 3.1/0 ,./.1
1
f
-91 20/1 1,,3
3..!. INDICATORI AI GESTIUNII
R*123&2 01*)4%&5*% 1*125( * (stocuri 8 "A & rezultatul e!erciiului) ! 3-0
(abelul nr.2+. & )otaia stocurilor totale.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
1tocuri 1..,/1 23.,2, 30.20/
"A 3-.92- .2.-,/ 111.991
)ezultatul
e!erciiului
3...9 ,.-+9 1..,-+
)otaia stocurilor +. ++ /9
1e observ o evoluie nefavorabil a indicatorului numrul de zile cresc7nd de la +. 5n
anul 200- la /9 5n anul 200/.
R*123&2 01*)4%&5*% '21(%&25( * (stocuri materiale 8 cumprri de materiale) ! 3-0
(abelul nr.2,. & )otaia stocurilor materiale.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
1tocuri materiale /.+-. 11.,11 1+./2.
"umprri de materiale 3/.30- ,+.-0/ 31.+9,
)otaia stocurilor
materiale
/0 .- /,
R*123&2 01*)4%&5*% 6( 7%*64)3&( * (stocuri de producie 8 producia e!erciiului rezultatul
de e!ploatare) ! 3-0
(abelul nr. 2-. & )otaia stocurilor de producie.
M$%&'& ()*+*'&)( ,,6 ,,- ,,.
1tocuri de producie 2.0/2 +.2-0 ,.0-0
0roducia e!erciiului .3.92, 112./31 .9.1,3
)ezultatul de
e!ploatare
,.,,- 1-.-23 1,..,9
)otaia stocurilor de
producie
11 1- 23
19
3.3. ANALIZA RISCULUI
)entabilitatea nu poate fi apreciat dec7t 5n funcie de riscul suportat :i invers.
'c$ilibrul financiar al unei firme este respectat dac rentabilitatea unei firme
compenseaz riscul asumat risc dependent 5n mod egal de factorii economici :i de politica
financiar a firmei.
An concordan cu formele pe care le 5mbrac riscul problematic analiza riscului poate fi
structurat astfel%
1. analiza riscului economic>
2. analiza riscului financiar>
3. analiza riscului de faliment.
3.3.1. ANALIZA RISCULUI ECONOMIC
Ri!cul economic reprezint incapacitatea firmei de a se adapta 5n timp :i cu cele mai mici
costuri la variaiile mediului. <etermin deci valabilitatea rezultatului economic la condiiile de
e!ploatare.
<up natura activitii :i poziia sa 5n mediul economic rezultatele firmei sunt mai mult
sau mai puin influenate de o serie de evenimente economico&sociale% cre:terea preului energiei
cre:terea salariilor accentuarea concurenei inovaia te$nologic etc.
)iscul economic nu depinde de factori generali cum ar fi preul de v7nzare cifra de
afaceri ci de structura costurilor respectiv de comportamentul lor fa de volumul de activitate.
0entru evaluarea riscului economic o modalitate operaional :i eficient este analiza
cost & volum & rezultat denumit :i anali+a "$a*ului de $entabilitate)
0ragul de rentabilitate este punctul la care cifra de afaceri acoper c$eltuielile de
e!ploatare iar rezultatul este nul. <up acest prag activitatea devine rentabil.
1e porne:te de la relaia de egalitate a cifrei de afaceri cu clcarea c$eltuielilor de
e!ploatare%
"A * "$e! rezult "A * "H J"?
"$e! * c$eltuieli de e!ploatare "H * c$eltuieli variabile "? * c$eltuieli fi!e
<eterminarea pragului de rentabilitate se face cu relaia%
"A
pr
* "?8l&2
v
l&2
v
*)
mv
"A
pr
*"?8)
mv

2
v
* nivelul c$eltuielilor variabile
20
)mv - rata mar#ei de variabilitate
Evalua$ea $i!cului de e9"loata$e se face cu a#utorul indicatorului de poziie fa de
pragul de rentabilitate.
3ndicatorul de poziie 5n mrime absolut este cunoscut :i sub denumirea de flexibilitate
absolut :i e!prim capacitatea firmei de a&:i adapta nivelul produciei la cerinele pieei.
& mrimi absolute% N = "A O "a
pr
& mrimi relative% N = "A O "a
pr
8 "a
pr
"oeficientul de fle!ibilitate este dependent de potenialul te$nic al firmei de starea :i
calitatea acestuia de potenialul uman :i structura organizatoric.
0oziia relativ fa de pragul de rentabilitate se poate calcula :i dup relaia%
* "A8"a
pr
P 100
1tructura costurilor mai precis raportul dintre c$eltuielile fi!e :i cele variabile situeaz
5ntreprinderea 5ntr&o poziie mai mult sau mai puin sensibil 5n ceea ce prive:te variaia cifrei
de afaceri.
1ensibilitatea rezultatului e!ploatrii la variaia nivelului de activitate se msoar cu
a#utorul coe%icientului de ela!ticitate)
e * (Q)c8)c) 8 (Q"A8"A) * "A 8 ("A & "apr) * "A8K"A & "?(l&"?)L * "A8("A &"08)
mv
)
)e * rezultatul de e!ploatare
An formul s&a inut cont de faptul c cifra de afaceri critic constituie acel nivel de
activitate pentru care )e*0.
"oeficientul de elasticitate are un trend descresctor pe 5ntreaga perioad analizat
indic7nd rezultate financiare din ce 5n ce mai bune.
2ivelul redus al coeficientului de elasticitate 5nregistrat 5n perioada analizat este
rezultatul desf:urrii activitii cu c$eltuieli fi!e relativ reduse ceea ce asigur fle!ibilitatea
operaional :i diminuarea riscului de e!ploatare precum :i capacitatea firmei 1.".
A2(343O(3"' 1. A. de a face fa unor situaii de con#unctur ce ar putea genera diminuarea
cifrei de afaceri.
3.3.. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
<iagnosticul riscului de faliment poate fi realizat utiliz7nd metode statistice de analiz a
situaiei financiare pornind de la un ansamblu de indicatori.
Ietoda BscoringC pentru evaluarea riscului de faliment const 5n distingerea firmelor
sntoase de cele 5n dificultate 5n funcie de distribuia diferitelor scoruri pe care acestea le
obin.
21
?uncia scor FzG este o funcie liniar dependent de un ansamblu de indicatori.
(abelul nr. 2..
I+6&)21*%& R(523&2 6(
)25)45
V25*2%( C*(/&)&(+1 6(
7*+6(%2%(
T*125
R212 5&)8&6&1$3&&
72%3&25(
("r J <)8<(1 10- 1- 1-9/
R212 0129&5&1$3&&
/&+2+)&2%(
"08(0 0/0 22 1.-
R212
)8(514&(5&5*%
/&+2+)&2%(
"fin8"A 003 &/. &2,,
R212 6(
%('4+(%2%( 2
7(%0*+25454&
"$.sal.8HA 03+ &10 &3+0
P*+6(%(2
(:)(6(+1454& 9%41
6( (:75*212%(
;+ VA
'4'8HA 0++ 2+ 10,0
T*125 < < < 3#,13
"r * creane clieni
< * disponibiliti
<(1 * datorii pe termen scurt
HA * valoare adugat
"fin * c$eltuieli financiare
"$.sal * c$eltuieli salariale
"A * cifra de afaceri
"0 * capital permanent
(0 * total pasiv
'4' * e!cedentul brut din e!ploatare
)iscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel se disting 3 zone%
&zona nefavorabil z +>
&zona de incertitudine + R z 9>
&zona favorabil z S 9.
0robabilitatea de faliment 5n funcie de valoarea scorului este%
0&1, S /0@
1,&+ ,@&/0@
+.-.1 0@&.,@
-&/, ,0@&.0@
/,&91, 3,@
91,&10 30@
22
10&13 2,@
13&1- 1,@
S1- sub 10@
1corul deinut confirm concluziile anterioare ale analizei financiare. 1. ".
A2(343O(3"' 1.A are o structur financiar sntoas o capacitate sporit de plat a datoriilor
ceea ce face ca riscul de faliment s tind spre zero.
3.3.3. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR
'valuarea riscului se realizeaz prin msurarea variabilitii ratelor profitabilitii
observate pentru anii anteriori fa de rata medie a profitabilitii.
0entru o societate 5ndatorat rentabilitatea financiar ()f) a capitalurilor proprii este
dependent de rentabilitatea economic ()e) de diferena 5ntre aceasta :i rata dob7nzii ()d) :i de
gradul de 5ndatorare (3).
)f * )e J ()e & )d) ! 3 pentru 200+
3 * datorii 8 capitaluri proprii * 029
)f * profit net 8 capitaluri proprii * 13.3,3 8 91.191 * 01+
)e * profit brut 8 total active * 1-.-23 8 12-.393 * 013
<in formula de mai sus rezult c dispersia rentabilitii financiare va fi egal cu%
T2()f) * 2 T K)e J ()e & )d)L ! 3
T ()f) * o()e)(l J1)
T ()e) * 1,-
pentru anul 200+ T ()f) * +12 (1J033) * ,,@
pentru anul 200, T ()f) * +12 (1J03/) * ,.@
pentru anul 200- T ()f) * +12 (1J029) * ,3@
<e aici rezult c riscul financiar pentru 1.". A2(343O(3"' 1.A. este foarte mic.
23
CAPITOLUL IV
SISTEM INFORMATIONAL PENTRU SOCIETATI COMERCIALE
An zilele noastre calculatoarele sunt ceva obisnuit ba c$iar indispensabil 5n unele cazuri.
1e poate spune pe drept ca traim 5ntr&o societate informatizata . Ant7lnim calculatoare peste tot
de la patiseria din colt in care se tine evidenta contabila cu a#utorul unui 0" si p7na la g$iseul la
care platim telefonul sau factura de energie electrica 0este tot sunt calculatoare legate eventual
5ntre ele si form7nd astfel retele de calculatoare. (oate acestea se datoreaza faptului ca ne dam
seama din ce 5n ce mai mult ca calculatorul ne usureaza munca. <ar trebuie de subliniat faptul ca
un calculator este de fapt o FmasinarieG care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam.
3nformatia este elementul esential din acest 5ntreg lant. <e fapt 5n practica 5nt7lnim printre
altele doua concepte legate de aceasta si anume sistemul informational si sistemul informatic.
Un sistem informational este un ansamblu de oameni ec$ipamente softVare procese si
date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional informatii necesare 5n
elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici.
1istemul informational face legatura 5ntre sistemul de conducere si sistemul condus si este
subordonat sistemului de conducere.
1istemul informatic este o parte a sistemului informational 5n care procesul de culegere
transmitere stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utiliz7nd elemente sau componente ale
3( adica mi#loace de calcul si de comunicare moderne produse softVare specializate proceduri
si te$nici specifice la care se adauga personalul specializat.
)olul sistemului informational este de a transmite informatia 5ntre diferite a#utorul
te$nicii de elemente. An cadrul sistemului informational ma#oritatea activitatilor se pot desfasura
cu calcul. 1e pot prelucra datele primare si apoi rezultatul poate fi transferat mai departe catre
alt compartiment spre prelucrare. (ransferul se poate face si el pe cale electronica prin
intermediul unei retele de calculatoare sau cu a#utorul modemului.
Antr&un sistem informatic pot intra% calculatoare sisteme de transmisie a datelor alte
componente $ardVare softVare&ul datele prelucrate personalul ce e!ploateaza te$nica de
calcul teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare etc.
O elaborare eficienta a sistemelor informationale necesita un efort comun. 0rintre
elaboratori trebuie sa fie inclusi utilizatorii ec$ipa de proiectare personal de asistentamanagerii
implicand 5n final costuri ridicate. <in acesta cauza modul de abordare a problemei proiectarii
este foarte important.
2+
33. Analiza activitatii si a informatiilor din sistem%
1e urmareste cunoasterea specificului unitatii economice in ceea ce priveste activitatea de
baza activitatea de conducere si caracteristicile sistemului informational e!istent. '!ista doua
situatii%
& crearea unui sistem pentru o firma noua
& 5mbunatatirea sistemului e!istent
"unoasterea activitatii de baza si a activitatii de conducere este foarte importanta.
(rebuie cunoscut flu!ul te$nologic de productie documentele care insotesc sau sunt
generate in diverse momente ale procesului de productie si trebuie sa ne fi!am asupra activitatii
de management a proceselor decizionale si respectiv a sistemelor de indicatori pe care se
fundamenteaza deciziile de conducere. An acesta etapa se stabileste rentabilitatea folosirii
sistemului informatic si se inc$eie cu o evaluare critica a situatiei de fapt ( se pune in balanta
cererea de informatii e!primata de sistemul de conducere dar si cel de baza).
P%*&()12%(2 6( 2+02'954 2 0&01('(5*% &+/*%'21&)(
Activitati in proiectarea de ansamblu O definirea obiectivelor> & structura sistemelor
informatice> & definirea iesirilor> & definirea intrarilor> &definirea colectiilor de date> &alegerea
modelului matematic si a programelor aferente> &alegerea solutiilor te$nice de realizare> &listarea
necesarului de resurse> & estimarea eficientei economice> &planificarea realizarii sistemului>
&elaborarea documentatiei.
"aracteristicile sistemului informatic%
&orice sistem trebuie sa contina ca elem central o baza de date in care sa fie stocate date
intercorelate intre ele provenind de la surse interne si e!terne>
&informatiile furnizate de sistem trebuie obigatoriu sa fie autentice e!acte iar suportul de
prezentare sa varieze de la un nivel de conducere la altul>
&sistemul trebuie sa inglobeze o varietate de modele matematice te$nico&economice e!%
modele de optimizare modele de simulare modele de eficienta>
&sistemul trebuie conceput ca un sistem om&masina oferind astfel posibilitatea unei
interactiuni immediate catre utilizator si sistem.
&sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub urmatoarele doua
aspecte% integrare interna si integrare e!terna.
C(%&+1( 25( 0&01('(5*% &+/*%'21&)(
O 0entru realizarea unor sisteme informatice care sa indeplineasca obligatoriu
caracteristicile sistemelor este necesar sa se tina cont de urmat cerinte% & fundamentarea
conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de eficienta economica> &participarea nemi#locita a
2,
conducerii unitatii la conceperea sistemului informatic> &asigurarea unui nivel te$nic inalt al
solutiilor adaptate> &adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restrictii
impuse.
<omenii si activitati in cadrul sistemelor informatice sunt%
1.0lanificarea te$nico&economica Oactivitati&% &elaborarea planului annual> & defalcarea
planului pe trimestre luni si unitati componente> &urmarirea modului de realiz al planului>
2.0regatirea te$nica a productiei Oactivitati&% &elaborarea planului> & elab si actualizarea
fiselor te$nologice> &calculul loturilor optime> &calculul consunurilor specifice de materii prime
materiale> &urmarirea si analiza planului privind introducerea progresului te$nic> &conducerea
activitatii de realizare a sdv&urilor.
3.0rogramarea lansarea si urmarirea productiei de baza% &activitati& calculul necesarului
de fabricat pe perioada de plan> &elaborarea programelor de fabricatie> &programarea operativa a
productiei> &lansarea manoperei> &lansarea materialelor>
+.Aprovizionarea te$nico&materiala si desfacerea productiei% activitati& aprovizionarea
te$nologiei&materiala> &desfacerea productiei> &controlul stocurilor.
,.?orta de munca% &activitati& elaborarea planului fortei de munca si al fondurilor de
salarizare si scolarizare> &evidenta personalului> &analiza si raportari statistice.
-.?inanciar&contabil% &activitati& elaborarea bugetului pe venituri si c$eltuieli>
&contabilitatea mi#loacelor fi!e> &contabilitatea valorilor materiale> &contabilitatea salariilor>
&contabilitatea c$eltuielilor de productie> &contabilitate generala.
1tructura sistemelor de informatice este o etapa necesara datorita%
&numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informatic>
&implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr&o unitate
economica apare ca o activitate deosebit de dificila in cazul in care nu are loc structurarea
sistemului>
&prioritatea unor obiective>
&cantitatea limitata de resurse umane si materiale fac imposibila proiectarea in bloc a
sistemului informatic.
"erinte ale structurarii sistemelor informatice in etape de proiectare de ansamblu%
&pe fiecare nivel al structurarii trebuie asigurata unicitatea criteriului de descompunere a
sistemului>
&structurarea realizata trebuie sa permita constituirea ulterioara a intregului sistem prin
agregarea modulelor separate>
&structura creiata nu trebuie sa contina intretaieturi.
2-
S129&5&%(2 )*5()1&&5*% 6( 621( O pricipalele criterii pe baza carora se pot grupa datele sunt
legate de sfera de cunoastere de domeniul de activitate de stabilitatea continutului datelor si de
rorul datelor in procesul prelucrarii.
1.<upa sfera de cunoastere% & date primare> &indicatori te$nico&economicicu caracter
operational> &indicatori te$nico&economici cu centralizare media> &indicatori sintetici.
2.<upa domeniul de activitate O colectia furnizori> &colectia beneficiari> &colectia
contracte> &colectia produse> &colectia repere> &colectia lucrari> &colectia personal> &colectia plati>
&colectia incasari.
3.<upa stabilirea datelor O colectii de date conventional&constante> &colectii de date
variabile.
"lasificarea colectiilor de date conventional&constante% colectiile de date cu caracter
normativdetin ,0&-0@ din volumul totalde informatii care circula in procesul informational al
unei unitati econimice. 0rincipalele colectii de date cu caracter normativ% &normativele de
fabricatie> &normativele te$nologice> normativele de munca> &normativele materiale>
+.<upa prelucrarea datelor O colectii de date de baza> &colectii de date pentru tranzactii>
&colectii de date intermediare sau de lucru> &colectii de date statistice> &colectii de date istorice.
A5(=(%(2 '*6(5(5*% ()*+*'&)*<'21('21&)(%
Iodelele matematice folosite in perfectionarea activitatii economice sunt urmatoarele%
&modele de programare liniara& problemele economice ce se pot rezolva cu eacest tip de
modele privesc optimizarea planului de productie repartizarea sarcinilor de productie si folosirea
optima a resurselor>
&modele de programare O problemele economice ce se pot rezolva cu acest tip sunt
determinarea minimului global8local pentru o functie reala.
&metodele de programare dinamica O probl ec ce se pot realiz cu aceste modele sunt
realizarea analizei secventiale a proceselor de luare a deciziilor rezolvarea probl de inlocuire a
utila#elor.
&modele de teoria grafurilor O probl ec ce pot fi astfel rezolvate sunt cele legate de
determinarea drumurilor cu valoare optima determinarea flu!ului ma!im>
&modele de gestiune a stocurilor & probl ec ce se pot realiz cu aceste modele privesc
optimizarea activitatilor de aprovizionare de productie si de desfacere>
&modele de simulare & probl ec ce se pot realiz cu aceste modele sunt simularea evolutiei
fenomenelor si proceselor economice in functie de caracterul lor.
&modele de teoria deciziilor & probl ec rezolvate asa sunt legate de fundamentarea
deciziilor multidimensionare fundamentarea deciziilor in conditii de risc si incertitudine.
&modele de asteptare & probl ec ce se pot realiz cu aceste modele privesc minimizarea
2.
timpului de asteptare concomitentcu minimizarea c$eltuielilor ocazionate de asteptare.
A5(=(%(2 1(8+*5*=&&5*% 6( 7%(54)%2%(
(e$nologiile pot fi clasificate in functie de% &metodele te$nicile si ec$ipamentele
utilizate>
&modul in care se structureaza si se organizeaza datele pentru prelucrare>
&procedeele de introducere a datelor in calculator>
&metodele si te$nicile de prelucrare si de redare a rezultatelor obtinute.
<in punct de vedere al performantelor te$nico&functionale respectiv dupa timpul de
raspuns al sistemelorinformatice te$nologiile se pot diferentia in%
&te$nologii cu raspuns intarziat>
&te$nologii in timp real.
<upa modul de structurare si organizare a datelor te$nologiile de preluare automata a
datelor se clasifica in%
&te$nologii care utilizeaza fisierele clasice>
&te$nologii care utilizeaza fisierele clasice si8sau fisiere integrate>
&te$nologii care utilizeaza baze de date.
<upa locul amplasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de generare a datelor
si cu functiile de valorificare a informatiilor obtinute din prelucrare%
&te$nologii pentru sisteme informatice centralizate>
&te$nologii pentru sisteme informatice distribuite
P52+&/&)2%(2 %(25&>2%&& 0&01('(5*% &+/*%'21&)(
Aceasta etapa are la baza principiul proiectarii si implementarii esalonate.
E025*+2%(2 reprezinta ordinea in care vor fi abordate componentele sistemului.
'salonarea se reprezinta sub forma unui grafic detaliat in care se specifica fiecare modul
component etapele de realizare si durata fiecareia.
"riterii%
a& prioritatea obiectivelor componente>
b& asigurarea legaturilor intre componente. Aceste relatii sunt de 2 tipuri relatii de precedenta si
relatii de succesiune>
c& disponibilitatea resurselor.
2/
CAPITOLUL V
CONCLUZII "I PROPUNERI
(recerea de la un sistem economico&social centralizat la unul cu o economie de pia
presupune sc$imbri radicale 5n toate componentele societii 5n acest proces cu adevrat unic
este faptul c au loc modificri de esen 5n ceea ce prive:te regulile fundamentale de #oc 5n
economie 5n special 5n legtur cu intervenia puterii publice cu punerea 5n mi:care :i
fructificarea forelor pieei.
An ceea ce prive:te firma 1.". A2(343O(3"' 1.A. :i cile urmate de ea 5n aceast
perioad se pot trage urmtoarele concluzii%
1. ?aptul c 1.". A2(343O(3"' 1.A. este singurul productor din ar de
medicamente prin biosintez :i semisintez :i c deine brevete de invenie reprezint un factor
decisiv de succes pentru firm. (otu:i ea trebuie s se prote#eze 5mpotriva noilor sosii :i a
produselor de substituie care constituie adevrate pericole 5n lupta concurenial.
0entru a se prote#a 5mpotriva acestor dou pericole e!terne firma ar trebui s urmreasc
urmtoarele imperative%
& s realizeze o analiz a concurenilor at7t a celor e!isteni c7t :i a celor poteniali>
& s&:i 5ntreasc poziia concurenial pe segmentul de pia deinut>
& s se documenteze asupra noilor te$nologii aprute 5n domeniu>
& s&:i creeze resurse mobilizabile deoarece acestea reprezint o for de lovire
redutabil 5mpotriva unui nou&sosit>
& datorit e!perienei 5n domeniu s&:i reduc costurile astfel 5nc7t dac apar produse de
substituie s poat reduce preurile pentru a nu pierde avanta#ul c7:tigat pe pia.
2. (ipul de management adoptat de 1.". A2(343O(3"' 1.A. este cel prin e!cepie.
<eoarece personalul nu are un comportament etic format :i nici nu este motivat 5ndea#uns se
poate a#unge la riscuri provenite din netransmiterea abaterilor semnificative.
0entru a ameliora aceast situaie sunt necesare urmtoarele msuri%
& crearea unui sistem de recrutare a personalului bazat :i pe norme etice nu numai pe
pregtirea profesional>
& recunoa:terea valorilor :i promovarea lor>
& premierea salariailor cu merite deosebite>
& organizarea de festiviti pentru premierea salariailor performani ceea ce va duce la
cre:terea ata:amentului fa de firm c$iar dac premiile nu constau 5n bani ci 5n diplome sau
alte lucruri cu o valoare simbolic.
3. 1tructura organizatoric are la baz principiul funcional :i prezint o serie de
29
deficiene 5n cea mai mare parte generate de influena vec$iului sistem de conducere%
& supradimensionarea numrului de compartimente :i salariai>
& e!istena unui sistem birocratic 5n care deciziile sunt ve$iculate pe mai multe trepte
ierar$ice>
& antrenarea 5n sistemul administrativ a unei pri a speciali:tilor cu pregtire te$nic.
(otodat acest tip de structur organizatoric este mai potrivit pentru firmele mici :i
mi#locii cu o singur afacere 5n care activitile Bc$eieC sunt bine definite prin scopuri :i arie de
specializare.
0entru 1.". A2(343O(3"' 1.A. ar fi potrivit o structur pe uniti descentralizate de
profit care presupune gruparea activitilor pe afaceri :i linii de producie. Aceast structur ar
permite%
& o descentralizare logic :i inteligent a responsabilitilor :i o delegare a autoritii 5n
organizaiile diversificate>
& evidenierea :i raportarea fiecrei strategii la nivel de afaceri 5n raport cu propria
evoluie>
& permite fiecrei uniti descentralizate de profit s se organizeze 5n #urul activitilor
c$eie proprii :i al cerinelor funcionale>
& pune 5n mod clar responsabilitatea profiturilor8pierderilor pe manageri ai unitii
descentralizate de profit. 0rofitabilitatea pe divizii fiind clar firma poate aloca eficient resursele
pe divizii av7nd rolul de investitor sau banc$er.
+. Ianagerii societii sunt 5n general 5n v7rst :i ma#oritatea au o pregtire te$nic.
Aceasta corelat cu mentalitatea rmas 5nc nesc$imbat face ca 5n aceast firm s
predomine autonomia funcional adic cea stabilit prin fi:a postului.
Ar trebui fcut o infuzie de personal mai t7nr 5n sistemul administrativ cu spirit de
iniiativ :i cu desc$idere spre nou. <intre ace:tia ar putea fi selecionai cei mai eficieni pentru
a fi pu:i 5n posturi de conducere. Ace:tia ar trebui s aib o bun pregtire economic ceea ce ar
duce la o mai bun viziune asupra strategiilor de urmat de ctre firm.
,. "ultura managerial a firmei 1.". A2(343O(3"' 1.A. este 5nc 5n formare. 1istemul
de valori are 5n componen urmtoarele elemente%
& se pune accentul pe seriozitate :i disciplin 5n munc>
& 5ndeplinirea responsabilitilor>
& autorealizarea>
& creativitatea :i participarea salariailor la luarea deciziilor sunt considerate eseniale dar
aceasta este doar teoretic deoarece firma nu are dezvoltat un sistem de stimulare a creativitii
iar deciziile sunt luate la nivelul ierar$ic superior fiind transmise 5n #osul scrii ierar$ice printr&o
30
filier birocratic>
& protecia mediului dar firma este preocupat de aceasta mai ales datorit normelor 5n
vigoare privind modernizarea te$nologiilor pentru a evita poluarea.
Aciunile eseniale care trebuie 5ntreprinse 5n acest sens sunt%
& dezvoltarea unui cod de etic>
& 5ncorporarea valorilor declarate prin codul de etic 5n programele de pregtire
profesional :i 5n cele cu caracter educaional>
& acordarea unei atenii e!plicite valorilor :i eticii 5n recrutarea :i anga#area salariailor
precum :i 5n formularea obiectivelor>
& perfecionarea managerilor>
& obinerea unei puternice aprobri :i susineri a valorilor firmei :i a principiilor de etic a
afacerilor din partea salariailor>
& asigurarea suportului motivaional pentru susinerea acestora de ctre fiecare salariat.
-. 1.". A2(343O(3"' 1.A. dispune de te$nologii de baz care 5n prezent sunt larg
utilizate :i deci ele nu mai constituie o arm concurenial.
0entru a remedia aceast situaie firma trebuie s investeasc 5n cercetare pentru a putea
dispune de te$nologii&c$eie cu a#utorul crora ar putea c7:tiga un avanta# concurenial decisiv :i
durabil.
<e asemenea firma trebuie s investeasc 5n utila#e :i instalaii moderne pentru a putea
ameliora productivitatea muncii :i pe aceast baz s reduc costurile de fabricaie.
.. 3n prezent 1.". A2(343O(3"' 1.A. asigur prin produsele sale acoperirea a 3,3@
din necesarul valoric de medicamente al rii.
Aceasta reprezint o parte de pia mic firma fiind singurul productor din ar de
medicamente prin biosintez :i semisintez iar principalul su concurent intern 13"OI'< 1A
4ucure:ti are o parte de pia apropiat de a firmei 1.". A2(343O(3"' 1.A. de:i are o
te$nologie de fabricaie pentru produsele sale asemntoare cu cea a celorlali , mari productori
de medicamente din ar.
0entru a cre:te partea de pia firma trebuie s%
& investeasc 5n utila#e :i instalaii pentru a spori capacitatea de producie>
& s modernizeze pe cele e!istente pentru a 5mbunti productivitatea.
?irma 1.". A2(343O(3"' 1.A. are o situaie financiar bun 5n comparaie cu
ma#oritatea firmelor rom7ne:ti.
?ondul de rulment a crescut 5n 200/ fa de 200- de +3 ori iar profitabilitatea este bun &
5n 200/ rata profitului este de 1192@ media pe ramur fiind de ,@.
)entabilitatea economic a crescut la 13/9@ de la +3@ iar rentabilitatea financiar este
31
de asemenea 5n cre:tere de la 133.@ la 1+-+@. Iedia pe economie fiind de apro!imativ 1,@
rezult c firma are o rentabilitate financiar bun.
?irma este vulnerabil din punct de vedere al capacitii de a face fa 5n orice moment la
obligaiile e!igibile pe termen scurt pe baz de disponibiliti din cas disponibiliti bancare
msurate prin lic$iditatea imediat care 5n 200/ a 5nregistrat o valoare de .3@.
;a 1.". A2(343O(3"' 1. A. riscul de e!ploatare cel mai redus s&a 5nregistrat 5n 200/
c7nd valoarea coeficientului de elasticitate a 5nregistrat valoarea cea mai mic% 1.9..
32
BIBLIOGRAFIE
1.A4%(5&2+<V&%=&5 B$543$ & "ontabilitate si gestiune fiscal 'ditura ?undaiei )om7nia de
I7ine 4ucuresti 200.
.C&)&5&2 I*+(0)4 & Contabilitate Baze si Proceduri 'd. ?undaiei )om7nia de I7ine
4ucuresti 200.
3.C*+012+1&+(0)4, D., N&01*%(0)4, T., T4'9$%, C., M(=8&?2+, G8. @ 'conomia
5ntreprinderiiG 'ditura 'conomic 4ucure:ti 2000
!. C*+012+1&+(0)4, D., T4'9$%, C., C%&A(2+4, I. O FIanagementul 5ntreprinderiiG
'ditura Hlad W Hlad "raiova 199.
5. L4'&+&32 I*+(0)4 & Contabilitatea aprofundat a societilor comerciale, 'd. a 333&a revizuit
si adugit 'ditura ?)I 4ucuresti 200.>
6. N&)2, P. O FIanagementul firmeiG 'ditura F"ondorG 1); "$i:inu 199+
-. N&01*%(0)4, T., M(=8&?2+, G. @ F'conomia 5ntreprinderii, 'ditura 1crisul rom7nesc "raiova 199,
.. PB%A4, G8. C)**%6*+21*%D @ FIicroeconomie, 'ditura Universitaria "raiova 2000
#. PB%A4, G8. C)**%6*+21*%D @ FIacroeconomie, 'ditura Universitaria "raiova 2000
1,. S$5)(2+4, C. @ Organizarea :i gestiunea firmei 'ditura "antes 3a:i 199/
11. EEE H*1$%B%(2 G4A(%+2'(+125$ +%. 1,,F1 6()('9%&( 1##, privind 5nfiinarea
societilor comerciale Ionitorul Oficial nr. 13219 decembrie 1991
1. EEE L(=(2 +%. 31 privind societile comerciale Ionitorul Oficial nr. 12-& 12.1. noiembrie
1990.
33