Biletul nr.

1
1. Definiia dreptului procesual civil si a notiunii de proces civil
Definiie:dreptul procesual civil este ansamblu de norme juridice care reglementeaz modul de
judecat de ctre instanele judectoreti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la
interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum i modul de executare
silita a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.
rocesul civil: este activitatea desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la
!nfptuirea justiiei !n cauzele civile !n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor
civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii
conform procedurii prevzut de lege.
rocesul civil este un mijloc de aparare,atat pentru reclamantul al carui drept se consolideaza
prin admitere,in mod definitiv,a cererii sale dar si pentru paratul caruia i se ofera posibilitatea sa
se opuna pretentiilor adversarului si ,daca dovedeste lipsa de temeinicie a acestora,prin
respingerea cereri reclamantului isi va consolida el situatia juridica premergatoare conflictului.
"ermenul de procedura provine din latinescul,,procedere## care inseamna a avansa,a merge
inainte.
2. ndreptarea hotrrilor judectoreti.
$rorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea i susinerile prilor sau cele de calcul,
precum i orice alte erori materiale cuprinse !n hotrri sau !ncheieri pot fi !ndreptate din oficiu
ori la cerere.
%nstana se pronun prin !ncheiere dat !n camera de consiliu. rile vor fi citate numai dac
instana socotete c este necesar ca ele s dea anumite lmuriri.
&n cazul hotrrilor, !ndreptarea se va face !n ambele exemplare ale hotrrii.
ot face obiectul !ndreptrii unei hotrri judectore ti 'deci, a unei sentin e, decizii sau
!ncheieri( doar erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea i sus inerile pr ilor sau
cele de calcul, precum i orice alte erori materiale cuprinse !n hotrri, cum ar fi: datele de
identificare ale pr ilor, adresele acestora, date privitoare la un bun care face obiectul cererii de
chemare !n judecat, omisiunea prelurii !n dispozitiv a unor dispozi ii cuprinse !n !ncheierea de
edin , etc.
%nstan a competent s solu ioneze cererea de !ndreptare este instan a care a pronun at
hotrrea care face obiectul !ndreptrii.

3. Competena material a Curii de pel.
)ompetena material a )urii de *pel art.+,
-udec !n prim instan:
. cereri / procese !n materie de contencios administrativ potrivit legii speciale0 revederile art.
+, pct. 1 ). pr. civ. trebuie !ntregite cu cele ale art. 12 alin. '1( din 3egea nr. 44567225, potrivit
crora, dac prin lege special nu se prevede altfel, curtea de apel soluioneaz i litigiile privind
actele administrative emise sau !ncheiate de autoritile publice locale i judeene, precum i cele
care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale i accesorii ale acestora, dac au o
valoare mai mare de 422.222 lei.
)a instan de apel:
.judec apelurile pronunate de tribunalul !n prim instan
a( &n principiu, sunt susceptibile de atac pe calea apelului hotrrile pronunate de tribunale,
indiferent dac acestea s.au pronunat sau nu !n fond, dac legea nu prevede altfel0 b( 8unt
1
susceptibile numai de apel hotrrile date de tribunale !n conflictele de munc i !n cererile !n
materie de asigurri sociale / art. 59: alin. '7( ). pr. civ.0
)a instan de recurs:
. ;!n cazurile prevzute de lege<. / art.+,pct.:
a( "extul trebuie interpretat !n sensul c el vizeaz nu numai hotrrile pronunate de tribunale
;!n apel<, dar i hotrrile pronunate de tribunale ;fr drept de apel< 'de exemplu, hotrrea
prin care se respinge cererea ca nefondat, !n urma renunrii reclamantului la !nsui dreptul
alegat / art. 512 ). pr. civ., sau hotrrea de expedient / art. 552). pr. civ.(0
b( =otrrile pronunate de tribunale !n apel sunt susceptibile de recurs indiferent dac prin ele
s.a rezolvat fondul litigiului sau apelul a fost respins, anulat ori el a fost considerat perimat0 c(
rin raportare la art. 5+5 ). pr. civ. i, pe cale de consecin, la art. 5,,alin. '5( ). pr. civ.,
!ncheierile premergtoare nu pot fi atacate cu recurs dect odat cu hotrrea pronunat de
tribunal !n apel sau fr drept de apel, exceptnd cazul cnd prin lege se dispune altfel.
)urtea judec !n orice alte materii date prin lege !n competena ei.
Biletul nr. 2
1. !articularitile dreptului procesual civil.
%n doctrina au aparut urmatoarele caractere ale dreptului procesual civil:
*re caracter complex sau sanctionator pentru c implica indeplinirea unei multitudini de acte
procedurale.
resupune realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti
procesuali.%ndispensabila este nu numai activitatea partilor ci si cea a instantei.
*re caracter reglementar . normele dreptului procesual civil sunt inscrise in constitutie,in )odul
de procedura civila si in legile speciale.
*re caracter formalist !ntruct actele de procedur sunt supuse unor exigene de form i unor
termene !n !nuntru crora trebuie exercitate anumite acte de procedur.
resupune realizarea activitatii judiciare intr.o cauza civila concreta.*ctivitatea judiciara
presupune aplicarea legii la un caz concret.
2. "murirea hotrrilor judectoreti.
&n cazul !n care sunt necesare lmuriri cu privire la !nelesul, !ntinderea sau aplicarea
dispozitivului hotrrii ori dac acesta cuprinde dispoziii contradictorii, prile pot cere instanei
care a pronunat hotrrea s lmureasc dispozitivul sau s !nlture dispoziiile potrivnice.
%nstana va rezolva cererea de urgen, prin !ncheiere dat !n camera de consiliu, cu citarea
prilor.
&ncheierea se va ataa la hotrre, att !n dosarul cauzei, ct i !n dosarul de hotrri al instanei.
3. Competena material a #ri$unalului.
)ompetena material a tribunalului:
Din cuprinsul art. +4 ). pr. civ. rezult c tribunalele se pot prezenta, dup caz, !ntr.o tripl
ipostaz:
a( )a prim instan, !n legtur cu cererile date prin lege !n competena lor, mai exact, ele
judec !n prim instan ;toate cererile care nu sunt date prin lege !n competena altor instane<.
b( )a instane de apel, tribunalele soluioneaz apelurile declarate !mpotriva hotrrilor
pronunate de judectorii !n prim instan'art. +4 pct. 7 ). pr. civ.(0 >biectul apelului,
susceptibil de soluionare de ctre tribunale, !l constituie aadar hotrrile pronunate de
judectorii !n ;prim instan<, indiferent dac s.au pronunat sau nu !n fond, uneori calea de
atac fiind numai apelul ?de exemplu, !mpotriva !ncheierii prin care s.a respins cererea de
asigurare a dovezii / art. :,1 alin. '7( ). pr. civ.@.
Au sunt susceptibile de apel hotrrile pronunate de judectorii !n ;ultim instan<. =otrrile
nesusceptibile de apel pot fi identificate fie considernd c legea le declar fr drept de apel
7
?bunoar, !n caz de renunare la judecat / art. 52, alin. ',( ). pr. civ. , !n caz de renunare la
!nsui dreptul dedus judecii / art. 512 ). pr. civ., !n caz de !nvoial a prilor / art. 552 alin.
'1( ). pr. civ.@, fie constatnd c legea deschide direct !mpotriva lor calea de atac a recursului
?bunoar, !n cazul perimrii / art. 571 alin. '7( ). pr. civ.@.
c( )a instane de recurs, tribunalele soluioneaz recursurile, !n cazurile anume prevzute de
lege.
Au sunt susceptibile de recurs hotrrile pentru care legea prevede ;numai< calea de atac a
apelului0 sunt susceptibile de recurs hotrrile pentru care legea prevede ;numai< calea de atac a
recursului. ?De exemplu: hotrrea dat !n cazul renunrii la judecat / art. 52, alin. ',( ). pr.
civ.0 hotrrea dat !n cazul renunrii la dreptul dedus judecii / art. 512 ). pr. civ.0 hotrrea
prin care se constat perimarea / art. 571 alin. '7( ). pr. civ.0 hotrrea parial, pe baza
recunoaterii unora dintre pretenii / art. 5:Balin. '1( ). pr. civ.0 hotrrea de expedient / art.
552 ). pr. civ.@. *ceste ipoteze rezult de altfel din prevederile art. 59: alin. '1( i '7( ). pr. civ.:
;'1( =otrrile date !n apel, cele date, potrivit legii, fr drept de apel, precum i alte hotrri !n
cazurile expres prevzute de lege sunt supuse recursului. '7( Au sunt supuse recursului hotrrile
pronunate !n cererile prevzute la art. +5 pct. 1 lit. a(.i(, !n cele privind navigaia civil i
activitatea !n porturi, conflictele de munc i de asigurri sociale, !n materie de expropriere, !n
cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum i !n alte cereri
evaluabile !n bani !n valoare de pn la 422.222 lei inclusiv0 de asemenea, nu sunt supuse
recursului hotrrile date de instanele de apel !n cazurile !n care legea prevede c hotrrile de
prim instan sunt supuse numai apelului< 's.n.(.
CCCC "ribunalele sunt ;instane de drept comun<. $le sunt asemenea instane !n legtur cu
cererile care nu sunt date prin lege !n competena altor instane0
&n unele materii, competena de atribuiune a tribunalelor este exclusiv, !n altele ea este
alternativ, fie !n raport cu valoarea obiectului cererii sau a procesului, fie !n raport cu calitatea
prilor din proces. 8unt de competena exclusiv a tribunalelor, bunoar, cererile !n materie de
proprietate intelectual, cererile !n materie de expropriere, cererile pentru repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare, cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru !ncuviinarea
executrii silite a hotrrilor date !n ri strine. 8unt repartizate alternativ, !ntre tribunale i
judectorii, !n raport cu ;valoarea< obiectului cererile evaluabile !n bani, avnd ca plafon valoric
suma de 722.222 lei, precum i, !ntre tribunale i curile de apel, cererile !n materie de
contencios administrativ.
8istematiznd materiile litigioase date !n competena de atribuiune a tribunalelor, distingem
!ntre:
*. )ereri aparinnd competenei materiale, obinuite sau speciale a tribunalelor ca prime
instane0
D. *peluri0
). Eecursuri.
d( "ribunalele judec orice alte cereri date prin lege !n competena lor. otrivit unor reguli
speciale cuprinse !n chiar legea de procedur civil sau !ntr.o alt lege dect cea comun,
tribunalele judec, de asemenea, !n prim instan.
$xemplu: rezolvarea conflictelor de competen !ntre dou judectorii din circumscripia
aceluiai tribunal ?art. 1:4 alin . '1( ). pr. civ. , art. 1:1 alin. '7( ). pr. civ.@ sau dintre
judectoriile din circumscripia sa i alte organe cu activitate jurisdicional ?art. 1:4 alin. ':( ).
pr. civ.@0 judecarea cererii de abinere sau de recuzare, atunci cnd din cauza acesteia, la
judectorie, nu se poate alctui completul de judecat ?art. 42 alin. '7 ( ). pr. civ. @0 soluionarea
cererilor pentru !nlturarea erorilor materiale, lmurirea sau completarea propriilor hotrri / art.
557.554 ). pr. civ.0 soluionarea contestaiei !n anulare, atunci cnd aceasta privete propria sa
hotrre ?art. 424 alin. '1( ). pr. civ.@0 soluionarea cererii de revizuire, dac hotrrea a crei
revizuire se cere a fost dat de acel tribunal ?art. 412 alin. '1( ). pr. civ.@0 judec contestaia la
:
titlu, care vizeaz hotrrea tribunalului, urmrindu.se lmurirea !nelesului, !ntinderii sau
aplicrii dispozitivului hotrrii, pentru a se obine executarea !ntocmai a acestuia ?art. B1: alin.
':( ). pr. civ.@ .a.
"ribunalele funcioneaz uneori ca instane de control judectoresc !n raport cu / folosind un
termen generic / ;hotrrile< autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i
ale altor organe cu o astfel de activitate, !n cazurile prevzute de lege.
)ompetena de atribuiune a tribunalelor specializate. &n sensul prevederilor art. :B din 3egea nr.
:2567225, republicat, !n domeniile prevzute de art. :, alin. ':( din aceast lege, ;se pot
!nfiina tribunale specializate<, adic !n domeniile !n care funcioneaz ;complete< specializate
pentru cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind
conflicte de munc i asigurri sociale, registrul comerului, insolven, concuren neloial sau
pentru alte materii, precum i, !n raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale.
"ribunalele specializate, ;preiau cauzele de competena tribunalului !n domeniile !n care se
!nfiineaz< /art. :B alin. ':( din 3egea nr. :2567225, republicat.
;"ribunalele specializate< nu sunt o categorie ;intermediar< de instane, !ntre tribunalele
comune i judectorii. $le sunt instane de acelai grad i de aceeai natur cu tribunalele
comune, dar funcionnd alturi de acestea pe baza unei competene de atribuiune partajate prin
lege. e scurt i astfel spus, nicio ierarhie nu exist !ntre tribunalele comune i cele specializate.
Biletul nr. 3
1. %anctiunea lipsei capacitatii de e&ercitiu in procesul civil.
8anctiunea lipsei capacitatii de exercitiu.anularea actelor0 in conditiile art.4Bal.4).pr.civ instanta
poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor referitoare la reprezentare'depunerea
procurii, a actelor de stare civila etc( i confirmarea actului0 &n acelai sens sunt i prevederile
art.97).proc.civ.
2. Completarea hortrilor judectoreti.
Dac prin hotrrea dat instana a omis s se pronune asupra unui capt de cerere principal sau
accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotrrii !n
acelai termen !n care se poate declara, dup caz, apel sau recurs !mpotriva acelei hotrri, iar !n
cazul hotrrilor date !n cile extraordinare de atac sau !n fond dup casarea cu reinere, !n
termen de 14 zile de la pronunare.
)ererea se soluioneaz de urgen, cu citarea prilor, prin hotrre separat. revederile art.
55: alin. ':( se aplic !n mod corespunztor.
Dispoziiile prezentului articol se aplic i !n cazul cnd instana a omis s se pronune asupra
cererilor martorilor, experilor, traductorilor, interpreilor sau aprtorilor, cu privire la
drepturile lor.
3. Competena material a 'udectoriei.
%n prima instanta, toate cererile, al cror obiect este evaluabil sau, dup caz, neevaluabil !n bani:
a(cererile date de )odul civil !n competena instanei de tutel i de familie, !n afar de cazurile
!n care prin lege se prevede !n mod expres altfel0
b(cererile referitoare la !nregistrrile !n registrele de stare civil, potrivit legii0
c(cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii
aflate !n proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile
juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup
caz0
d(cererile de evacuare0
5
e(cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i plantaiilor, dreptul
de trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de
lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc0
f(cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile !n grniuire0
g(cererile posesorii0
h(cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile !n bani, indiferent de izvorul
lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege !n competena altor instane0
i(cererile de !mpreal judiciar, indiferent de valoare0
j(orice alte cereri evaluabile !n bani !n valoare de pn la 722.222 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti0
)ile de atac !mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional
i ale altor organe cu astfel de activitate, !n cazurile prevzute de lege0
>rice alte cereri date prin lege !n competena lor.*ceasta competenta diversa este atrasa doar in
temeiul unei dispozitii legale exprese. %n aceasta privinta se poate constata ca atare dispozitiuni
se regasesc chiar in )odul de procedura civila dar si in unele reglementari speciale
. cererile de indreptare a erorilor material strecurate in propriile hotarari
. cererile pentru completarea hotararii pronuntate
. contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima
instanta si cand potrivit legii aceasta este instanta de executare0
Fentionam cu titlu exemplificativ si unele prevederi din legi speciale si care confera
judecatoriilor competenta de a solutiona urmatoarele litigii:
. solutionarea cererilor privitoare la inregistrarea asociatiilor si fundatiilor.

Biletul nr. (

1. !rincipiile dreptului procesual civil) definiie* enumerare.
rincipiul dreptului la un proces echitabil, !n termen optim i previzibil
>rice persoan are dreptul la judecarea cauzei sale !n mod echitabil, !n termen optim i
previzibil, de ctre o instan independent, imparial i stabilit de lege. &n acest scop, instana
este datoare s dispun toate msurile permise de lege i s asigure desfurarea cu celeritate a
judecii.
rincipiul legalitatii.presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si
juridice, precum si de catre stat.
rocesul civil se desfoar !n conformitate cu dispoziiile legii.
-udectorul are !ndatorirea de a asigura respectarea dispoziiilor legii privind realizarea
drepturilor i !ndeplinirea obligaiilor prilor din proces.
rincipiul egalitatii partilor in fata justitiei.prevazut in mod expres de art.9 din
).proc.civ. precum si de art1,al.1 din )onstitutie.
resupune ca judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de catre aceleasi organe si
potrivit acelorasi reguli de procedura.*celeasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor
partilor.
rincipiul disponibilitii.specific procesului civil / art.+).proc.civ.
resupune.dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil
.dreptul de a determina limitele cererii de chemare !n judecat sau a aprrii
.dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv dedus judecaii
.dreptul de achiesare
.dreptul de a stinge litigiul prin tranzacie
.dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu !n calea de atac exercitat
4
.dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti
rincipiul obligaiilor prilor !n desfurarea procesului
rile au obligaia s !ndeplineasc actele de procedur !n condiiile, ordinea i termenele
stabilite de lege sau de judector, s !i probeze preteniile i aprrile, s contribuie la
desfurarea fr !ntrziere a procesului, urmrind, tot astfel, finalizarea acestuia.
Dac o parte deine un mijloc de prob, judectorul poate, la cererea celeilalte pri sau din
oficiu, s dispun !nfiarea acestuia, sub sanciunea plii unei amenzi judiciare.
rincipiul obligaiilor terilor !n desfurarea procesului
>rice persoan este obligat, !n condiiile legii, s sprijine realizarea justiiei. )el care, fr
motiv legitim, se sustrage de la !ndeplinirea acestei obligaii poate fi constrns s o execute sub
sanciunea plii unei amenzi judiciare i, dac este cazul, a unor daune.interese.
rincipiul bunei.credine
Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bun.credin, potrivit scopului !n vederea cruia au
fost recunoscute de lege i fr a se !nclca drepturile procesuale ale altei pri.
artea care !i exercit drepturile procesuale !n mod abuziv rspunde pentru prejudiciile
materiale i morale cauzate. $a va putea fi obligat, potrivit legii, i la plata unei amenzi
judiciare.
De asemenea, partea care nu !i !ndeplinete cu bun.credin obligaiile procesuale rspunde
potrivit alin. '7(.
rincipiul dreptului de aprare.reglementat constituional !n art. 75 i de ).proc.civ. !n
art.1: Dreptul la aprare are 7 acceptiuni:
a. material . mai larg . i care cuprinde !ntregul complex de drepturi i garanii procesuale care
asigur parilor posibilitatea de a.i apra drepturile i interesele.
b. formal . mai restrns . i care vizeaz dreptul prilor de a.i angaja un aprtor.
Eealizarea dreptului la aprare prin prisma modului de organizare i funcionare a instanelor
este asigurat de existenta unui sistem de principii care st la baza organizrii i funcionarii
instanelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.*jutorul
public judiciar este o garantie a dreptului la aparare.
rincipiul contradictorialitii / !ngduie prilor !n litigiu s participe !n mod activ la
prezentarea, argumentarea i descoperirea drepturilor sau intereselor lor !n cursul
desfurrii judecrii litigiului.
Au este exprimat !ntr.o form direct dar el se deduce din numeroase dispoziii legale. entru ca
partile sa aiba posibilitatea efectiva de a discuta in contradictoriu toate elementele cauzei, ele
trebuie incunostiintate in timp util despre existenta si obiectul litigiului, despre locul si data
solutionarii acestuia. *ceasta cerinta elementara se realizeaza prin citarea partilor.
)ontradictorialitatea contribuie in practica si la realizarea altor principii procesuale.
Aerespectarea principiului contadictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.
).proc.civ. consacra in mod expres principiul in art.15 stipuland, in acord cu jurisprudenta
constanta formata pe aceasta chestiune, ca judecatorul nu isi poate intemeia hotararea decat pe
motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse, in prelabil,
dezbaterii contradictorii.
rincipiul oralitaii. prevzut !n art. 14 ).pr.civ..pricinile se dezbat verbal dac legea nu
dispune altfel.8ub sanciunea nulitii, presedintele este obligat s dea cuvntul prilor
,
pentru susinerea preteniilor pentru discutarea regularitii actelor de procedur, a
probelor sau pentru a pune concluzii.
rincipiul oralitii asigur contradictorialitatea efectiv i exercitarea eficient a dreptului de
aprare.
$xcepie: cnd prile solicit expres ca judecat s se efectueze numai pe baza actelor de la
dosar0
rincipiul nemijlocirii. art.1,).proc.civ. . presupune cercetarea de catre instanta, !n mod
direct, !ntreg materialul probatoriu.
%mplic folosirea altor dovezi primare 'din prima surs(. $xcepii. administrarea probelor prin
comisie rogatorie .asigurarea dovezilor
rincipiul publicitii.deriv din art. 17, din )onstituie, 1B )odul de procedur civil.
Dei este definit ca un principiu general, regula este atenuat semnificativ de art.71: i
752).proc.civ.
8edintele de judecata sunt publice,in afara de cazurile prevazute de lege.
rincipiul desfasurarii procesului in limba romana
)onstitutia stipuleaza expres ca ,,procedura judiciara se desfasoara in limba romana<.).proc.civ.
prevede la art.19al.1 ca ,,procesul civil se desfasoara in limba romana<.$xista doua exceptii:
.persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna fata de
instantele de judecata, in conditiile legii, insa actele de procedura se vor materializa in inscrisuri
redactate in lima romana0
.cetatenii straini si apatrizii au drepul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de
a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret0
Aerespectarea principiului desfasurarii procedurii judiciare in limba romana atrage dupa sine
nulitatea hotararii pronuntate in cauza.
rincipiul continuitatii. a primit in ).proc.civ. o consacrare expresa in art.1+ care
stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata
procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii<. resupune solutionarea
intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat
pentru motive temeinic justificate.
rincipiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai in fata de lege.
presupune cerinta solutionarii litigiilor fara nicio ingerinta din partea vreunui organ de
stat sau din partea vreunei persoane.
%ndependenta este necesara pentru asigurarea impartialitatii judecatorului fata de partile din
proces.$ste mentionat pe larg in )odul deontologic al magistratilor si isi gaseste aplicarea numai
in activitatea de judecata. Gn rol important in asigurarea independentei judecatorilor ii revine
)onsiliului 8uperior al Fagistraturii care este garantul acesteia.
rincipiul adevarului.consacrat in )onstitutie in art.17+al.4. ).proc.civ. a preluat in mod
exact aceasta reglemenatre.
%n activitatea desfasurata judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale,
pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si
prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. %mplica
cerinta ca toate imprejurarile de fapt ale cauzei sa fie stabilite de catre instanta in deplina
concordanta cu realitatea.
B
rincipiul rolului activ.inserat in art.77 din ).proc.civ.
*spect principale:
.cu privire la situaia de fapt i motivarea !n drept, judectorul este !n drept s cear partilor s
prezinte explicaii, oral sau !n scris, precum i s pun !n dezbaterea lor orice !mprejurri de fapt
ori de drept, chiar dac nu sunt menionate !n cerere sau !n !ntmpinare'art.77al.7 ).proc.civ.(0
.obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le consider necesare,
chiar dac prile se !mpotrivesc 'art. 77 alin. 7 ). proc. civ.0art.12al.7(.
.instana poate pune !n discuia prilor necesitatea lrgirii cadrului procesual prin introducerea
!n proces i a altor persoane, dar numai in conditiile legi0instana nu poate !ns din oficiu s
dispun introducerea !n proces a terilor, dect !n condiiile art.B9).proc.civ.
.obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in
calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea
amiabila a procesului'art.72 stabileste ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea
amiabila prin mediere, potrivit legii speciale(.
.dreptul instantei de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii,
chiar daca partile le.au dat o alta denumire 'art.77al.5 ).proc.civ.(0cu toate acestea, judecatorul
nu poate trece peste calificarea data de parti, atunci cand in temeiul unui acord expres au
convenit cu privire la calificarea juridica si motivele de drept si au inteles sa limiteze dezbaterile
la acestea, cu conditia sa nu se incalce drepturile si interesele legitime ale altora'art.77al.4(
rincipiul inamovibilitatii judecatorilor.
rin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in
functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati
decat in conditii exceptionale.%namovibilitatea este consacrata in mod expres de art.7al.1 din
3egea nr.:2:67225 care reia prevederile constitutionale inserate in art.174al.1.rocurorii se
bucura de stabilitate.
+ 2. ,&ecuia vremelnic.
3. Competena .C.C.'.
&nalta )urte de )asaie i -ustiie este organizat !n 5 secii / 8ecia % civil, 8ecia a %%.a civil,
8ecia penal, 8ecia de contencios administrativ i fiscal /, cu competen proprie, 5 completuri
de 4 judectori specializai, !n funcie de natura cauzei, i 8eciile Gnite. )ompleturile de
judecat se constituie cu : judectori din aceeai secie.
&n cadrul &naltei )uri de )asaie i -ustiie funcioneaz )ompletul pentru soluionarea
recursului !n interesul legii i )ompletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
-udec recursurile declarate !mpotriva hotrrilor )urii de *pel precum i a altor hotrri !n
cazurile prevzute de lege. &n principiu !ns, !n situaiile !n care, potrivit dispoziiilor )odului de
procedur civil sau ale legii speciale, !ncheierile sau alte hotrri pronunate de instanele
judectoreti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei ci de atac este de competena
instanei imediat superioare celei care a pronunat hotrrea !n cauz sau, dup caz, de
competena instanei expres prevzute de lege0
-udec recursurile !n interesul legii, recursurile deci avnd ca scop ;asigurarea interpretrii i
aplicrii unitare a legii< / art. 415 i urm. ). pr. civ.
-udec cererilor !n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept / art. +B pct. : ). pr. civ. &n scopul asigurrii unei practici judiciare. rin elementele ei
procedurale, aceast nou instituie se deosebete de recursul !n interesul legii, dar, prin
9
rezultatul spre care se tinde, pe de o parte, este un fel de ;anticamer< a recursului !n interesul
legii, iar, pe de alta, este mult mai mult dect acesta.
-udec !n orice alte materii date prin lege !n competena lor. $xemplu: soluionarea cererii de
recuzare ?art. 42 alin. '7( ). pr. civ.@0 soluionarea conflictului de competen, cnd cele dou
instane aflate !n conflict nu se gsesc !n circumscripia aceleiai curi de apel sau cnd conflictul
exist !ntre dou )uri de apel ?art. 1:4 alin. '1( i '7( ). pr. civ.@0 soluionarea conflictului de
competen ivit !ntre o )urte de apel i un alt organ cu activitate jurisdicional ?art. 1:4 alin. ':(
). pr. civ.@0 cererile de recuzare a judectorilor de la o curte de apel, cnd, din cauza recuzrii, !n
mod excepional, nu s.ar putea constitui completul ?art. 42 alin. ':( ). pr. civ.@0 cererea de
strmutare !ntemeiat pe motive de siguran public ?art. 157 alin. '7( ). pr. civ.@0
Eeguli de aplicare a competentei dupa criteriul valoric'a se vede art.+9 / 12, ).pr.civ.(:
&n unele ;materii<, potrivit legii comune de procedur sau potrivit unor legi speciale, delimitarea
competenei tribunalelor se face, !n subsidiar, tocmai pe baza valorii interesului litigios.
$xemplu: art +5 pct. 1 lit. j( ). pr. civ. prevede c judectoriile judec !n prim instan orice
alte cereri evaluabile !n bani !n valoare de pn la 722.222 lei inclusiv, indiferent de calitatea
prilor, profesioniti sau neprofesioniti.
Eegulile de competen material potrivit criteriului subsidiar al valorii sunt, de asemenea,
reguli de ordine public
otrivit art. +9 ). pr. civ., competena se determin dup valoarea sau !ntinderea obiectului
cererii ;artat !n captul principal de cerere<0 Au sunt, de asemenea, cuprinse !n valoare:
fructele i dobnzile care !ncep s curg dup pornirea procesului, cci altfel competena
instanei ar depinde de durata procesului0 cheltuielile de judecat, care, de altminteri, nici nu pot
fi determinate la !nceputul procesului0 cheltuielile fcute pentru introducerea forat a unui ter
!n proces0 daunele.interese posterioare procesului:
&n cazul contestrii valorii, aceasta se stabilete dup ;!nscrisurile prezentate i explicaiile date
de pri<. 8e instituie astfel un criteriu obiectiv de determinare, !ntruct explicaiile prilor sunt
!n legtur cu !nscrisurile i subsidiare acestora.
Fomentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului pricinii este acela al sesizarii instantei0
Daca mai multi reclamanti formuleaza o cerere unica de chemare in judecata a unui paat, dar in
baza unor raporturi distincte, petentiile nu se cumuleaza ca valoare, competenta nefiind fizatain
raport de vaolarea totala ci in functie de fiecare raport in parte. / art.122).pr.civ.
)odul cuprinde i cazuri speciale !n care arat cum se calculeaz valoarea litigiului . art.121.
124).proc.civ.
Biletul nr. -
1. !rincipiul le.alitii.
rincipiul legalitatii.presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si
juridice, precum si de catre stat.
rocesul civil se desfoar !n conformitate cu dispoziiile legii.
-udectorul are !ndatorirea de a asigura respectarea dispoziiilor legii privind realizarea
drepturilor i !ndeplinirea obligaiilor prilor din proces.
+ 2. /nvestirea cu formul e&ecutorie0noiune* sfer de aplicare* procedur*
instana competent.
3. 1ormele competenei.Competena .eneral 0 noiune i e&emplificare.
)lasificarea normelor de competen
a.Dup modul !n care se stabilesc sfera organelor de jurisdicie dac delimitarea se face prin
raportare din sisteme diferite sau organe din acelai sistem, avem:
+
H norme de competen general. vizeaza delimitarea sferei de activitate a unei categorii de
organe de jurisdicie fa de celelalte organe ale statului0
H norme de competen jurisdicional. vizeaza delimitarea sferei de activitate !ntre organele
aparinnd aceluiai organ de jurisdicie0Delimitarea competenei !ntre organele judectoreti de
grad diferit sau de acelai grad:
delimitarea competenei material vizeaza stabilirea competentei pe plan vertical intre acelasi tip
de organe de jurisdictie'judectorie, tribunal, curte de apel(0
delimitarea competena teritorial vizeaza stabilirea competentei pe plan orizontal intre organe
de jurisdictie de acelasi grad0
articolul 141 codul de procedur civil
b.Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei care reglementeaz competena, deosebim
competena absolut i relativ.
)ompetena general i material !n toate cazurile sunt reglementate prin norme care au caracter
imperativ.
)ompetana teritorial / !n principiu are caracter relativ dar !n unele cazuri e absolut. $x. /
competena teritorial exclusiv sau excepional.
)ompetena generala I delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor
autoritati statale sau nestatale0 pentru ca o alta autoritate statala sa aiba competenta de a
solutioneze o cauza civila este necesara o dispozitie expresa a legii care sa.i confere atare
atributii.
a.)ompetenta de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor.)urtea )onstitutionala
asigura controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor arlamanetului si a ordonantelor
Juvernului potrivit art.7al.1 din 3g. nr.5B61++7. )urtea )onstitutionala realizeaza o veritabila
jurisdictie speciala.
$a este circumscrisa la exercitarea unui control asupra:
.constitutionalitatii legilor inainte de promulgare 'control a priori(0
.asupra constitutionalitatii regulamentelor arlamentului0
.hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor0
.hotarareste asupra contestatiilor privind constitutionalitatea unui patid politic0
-urisdictia constitutionala are un obiect cu totul particularizat in raport cu atributiile obisnuite
ale instantelor judecatoresti.
Deciziile curtii nu pot fi cenzurate de instantele judecatoresti de drept comun.
b.)ompetenta organelor arbitrale.)odul de procedura civila contine un titlu special intitulat
,,Despre arbitraj< si instituie principiul potrivit cu care orice persoana poate conveni la
solutionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitrajului.%n masura existentei unei astfel de
conventii jurisdictia de solutionare a litigiului revine tribunalului arbitral.rincipalul criteriul de
delimitare a competentei intre instantele judecatoresti si organele arbitrale il reprezinta existent
sau inexistenta unei conventii de arbitraj.
c.)ompetenta in procesele funciare
rocesele funciare sunt de competenta instantelor judecatoresti."otusi 3g. nr.1961++1 privind
fondul funciar a atribuit unele competente si altor organe decat instantele judecatoresti.
*stfel, potrivit art. 17 alin. '1( din 3egea nr. 1961++1, in scopul stabilirii dreptului de proprietate
prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si
eliberarii titlurilor de proprietate s.au constituit, la nivelul fiecarei comune, oras sau municipiu,
comisii conduse de primari.)omisiile mentionate, infiintate prin ordinul prefectului
functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene condusa de prefect. )omisiile judetene sunt
competente sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de
comisiile subordonate.=otararile pronuntate de comisiile judetene pot fi controlate, sub aspectul
12
legalitatii si temeiniciei lor, pe calea procedurala a plangerii la judecatoria in a carui raza
teritoriala este situate terenul, in termen de :2 de zile de la data la care a luat cunostinta de
solutia data de comisia judeteana
d.)ompetenta in cazul litigiilor de munca .Desi conflictele si litigile de munca sunt de
competenta instantelor judecatoresti, exista in diferite materii organe specializate de jurisdictie
disciplinara. $xemplu )onsiliul 8uperior al Fagistraturii indeplineste si rolul de instanta de
judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.%mpotriva
hotararilor pronuntate de catre )onsiliul 8uperior al Fagistraturii in materie disciplinara se
poate face recurs la %nalta )urte de )asatie si -ustitie.
e.)ompetenta in alte materii
%n legislatia noastra exista o mare diversitate de atributii care sunt conferite de lege altor organe
decat instantele judecatoresti. *sa este cazul in materie contraventionala, vamala, fiscala, in
materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in materie de expropriere, in materie
electorala etc. %n majoritatea cazurilor, legiuitorul consacra si dreptul de a accede, prin
intermediul mijlocului procedural al plangerii sau al contestatiei, la o instanta judecatoreasca.
Biletul nr. 2
1. !rincipiul inamovi$illitii judectorului.
rincipiul inamovibilitatii judecatorilor.
rin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in
functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati
decat in conditii exceptionale.%namovibilitatea este consacrata in mod expres de art.7al.1 din
3egea nr.:2:67225 care reia prevederile constitutionale inserate in art.174al.1.rocurorii se
bucura de stabilitate.
+ 2. #ermenul de .raie0 noiune* ca3uri de acordare i e&cepii.
3. Competena teritorial 0 re.ula i e&cepia.
)ompetena teritorial a instanelor judectoreti.vizeaza delimitarea teritorial
*re urmtoarele sfere:.competena teritorial de drept comun
.competen teritorial alternativ sau facultativ
.competen teritorial exclusiv
)ompetena teritorial de drept comun
Eegula.art.12B ).pr.civ./ cererea se face la domiciliul prtului. )t timp procesul nu a fost
judecat se prezum c nu are nici o obligaie fa de reclamant.
)nd prtul nu are domiciliul cunoscut / art.129
Dac prtul are domiciliul !n strintate / cererea se face la instana reedinei sale din
ar, dac nu are reedin !n ar / la instana de la domiciliul reclamantului dar numai dac
domiciliul prtului din strintate nu e cunoscut.
>ri de cte ori prtul care are un domiciliul cunoscut !n strintate citarea se face la acel
domiciliu, potrivit dispoziiilor legale existente.
$xceptiile:
a.)ompeten teritorial alternativ sau facultativ
.$ste atunci cnd legea stabilete 7 sau mai multe instane deopotriv competente pentru
soluionarea unor pricini, iar reclamantul are alegerea !ntre instanele respective0
.%ns alegerea odat fcut nu mai poate fi schimbat /art.11:).pr.civ.
. )ompetena teritorial alternativ este considerat o tehnic de protecie a reclamantului. Dac,
urmrind protejarea prtului, legiuitorul a consacrat principiul actor seKuitur forum rei, nu mai
11
puin sensibil fa de necesitatea de a proteja, !n unele situaii, pe reclamant, el a deschis acestuia
posibilitatea de opiune !ntre mai multe instane.
b.)ompeten teritorial exclusiv
. prin derogare de la regula prevazuta in art12B privitor la competena teritorial de drept comun
/ stabilirea competenei teritoriale exclusive / o alt instana dect cea de la domiciliul prtului.
H)ererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instana !n circumscripia creia se
afl acel imobil / articolul 11B1 )odul de procedur civil.
*ceast dispoziie vizeaz numai aciunile reale imobiliare nu i aciunile personale. %mportanta.
poate s asigure o judecat !n condiii mai bune dac se administreaza probe.
)and imobilul e situat !n circumscripia mai multor instane / cererea se face la cea de la
domiciliul prtului dac acesta se afl la una din circumscripii, !n caz contrar cererea poate fi
introdus la oricare din instanele unde se afl imobilul !n litigiul.
Dispoziiile se aplic i !n ceea ce privete aciunilor privitoare la !ngrdirile dreptului de
proprietate imobiliar, precum i !n cazul celor de !mpreal judiciar a unui imobil, cnd
indiviziunea nu rezult din succesiune
H)ompetenta instanei de la ultimul domiciliu al celui decedat. pentru cererile referitoare la
validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare, a cererilor privitoare la motenire precum
i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le au unii !mpotriva celorlali i cererile
legatarilor sau creditorilor celui decedat !mpotriva vreunui motenitor, sau executor testamentar0
)ontradicia aparut !ntre textul articolul 11B i 119 din )odul de procedur civil e soluionat
!n sensul c se aplic competena prevzut de articolul 119, chiar dac imobilul nu se afl !n
raza teritorial a instanei ultimului domiciliu al defunctului.8oluia se justific prin faptul c !n
materie de succesiuni, competena are un caracter special.
Fenionm ca !n situaia !n care !n masa bunurilor comune exist i imobile, partajul acestor
bunuri / competent este instana care soluioneaz divorul, dac partajul e formulat ca o cerere
accesorie, !ns dup divorul cererea de partaj e de competena instanei locului unde s.a situat
imobilul.
H)ererile !n materie de societate /competena teritoriala a instanei'tribunalul( unde societatea
!i are sediul principal pn la lichidarea !n fapt.
H&n unele situaii competena exclusiv e stabilit printr.o dispoziie special din )odul de
procedur civil sau print.o lege special cum ar fi:
. soluionarea cererii de desfacere a cstoriei e de competena instanei locului unde soi au
avut ultimul domiciliu, dac soi nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soi nu mai
locuiesc !n circumscripia unde a fost ultimul domiciliu comun / competena e a instanei de la
domiciliul prtului, dac aceast nu are domiciliul !n ar, e competent judectoria de la
domiciliu reclamantului.
. &n materia conflictelor de munc / e competent instana !n a crei circumscripie teritorial se
afl sediul unitii, articolul B7 din legea 1,9 6 1+++ / competena.
.8oluionarea cererilor privitoare la declararea morii / e de competena instanei ultimului
domiciliu al defunctului.
)ompetena de ordine publica i comperena de ordine privata
Deosebirea se face !n raport de caracterul normelor / dac ele sunt imperative sau dispozitive.
art.17+ ).pr.civ.
)ompetena de ordine publica.in cazurile prevazute de art.17+pct.1,7 si : ).pr.civ.
"rsturi: . regim juridic art.1:2).proc.civ. norma de competen absolut / sunt obligatorii att
pentru pri ct i pentru instana de judecat0nu se pot face derogri.
Aecompetena general a instanelor judectoreti poate fi invocat de pri ori de ctre
judector !n orice stare a pricinii.
Aecompetena material i teritorial de ordine public trebuie invocat de pri ori de ctre
judector la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate !n faa primei instane.
17
)omperena de ordine privata / art.17+al..:
"rsturi: . norma de competen privata, permite prilor s deroge prin !nelegere expres sau
tacit. . inclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt0
Aecompetena de ordine privat poate fi invocat doar de ctre prt prin !ntmpinare sau, dac
!ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat la care prile sunt
legal citate !n faa primei instane.
Dac necompetena nu este de ordine public, partea care a fcut cererea la o instan
necompetent nu va putea cere declararea necompetenei. %nstana dac constat c nu e
competent nu.i poate declina competena dect dup ce prtului a invocat declinarea
competenei0 %nstana are obligaia s !i verifice competena / art.1:1
Aecompetena privata nu poate fi invocat !n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost
obiect de dezbatere !n faa instanei de fond i care i.a respins gresit excepia formulat de prt.
. dac prtul nu a ridicat !n termen aceast excepie se consider c a achiesat la competena
instanei de judecat.
Biletul nr. 4
1. !rincipiul rolului activ.
rincipiul rolului activ.inserat in art.77 din ).proc.civ.
*spect principale:
.cu privire la situaia de fapt i motivarea !n drept, judectorul este !n drept s cear partilor s
prezinte explicaii, oral sau !n scris, precum i s pun !n dezbaterea lor orice !mprejurri de fapt
ori de drept, chiar dac nu sunt menionate !n cerere sau !n !ntmpinare'art.77al.7 ).proc.civ.(0
.obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le consider necesare,
chiar dac prile se !mpotrivesc 'art. 77 alin. 7 ). proc. civ.0art.12al.7(.
.instana poate pune !n discuia prilor necesitatea lrgirii cadrului procesual prin introducerea
!n proces i a altor persoane, dar numai in conditiile legi0instana nu poate !ns din oficiu s
dispun introducerea !n proces a terilor, dect !n condiiile art.B9).proc.civ.
.obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in
calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea
amiabila a procesului'art.72 stabileste ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea
amiabila prin mediere, potrivit legii speciale(.
.dreptul instantei de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii,
chiar daca partile le.au dat o alta denumire 'art.77al.5 ).proc.civ.(0cu toate acestea, judecatorul
nu poate trece peste calificarea data de parti, atunci cand in temeiul unui acord expres au
convenit cu privire la calificarea juridica si motivele de drept si au inteles sa limiteze dezbaterile
la acestea, cu conditia sa nu se incalce drepturile si interesele legitime ale altora'art.77al.4(
2. ,fectele hotrrii judectoreti.
$fecte
. dezinvestete instana de soluionarea procesului
. constituie din punct de vedere probator act autentic
. constituie titlu executoriu
. are caracter declarativ !n principiu cu excepia cazurilor !n care se pronun !n aciuni
constitutive de drepturi
. are putere de lucru judecat. $xist putere de lucru judecat cnd a doua cerere are acelai obiect,
aceeai cauz i este fcut de aceleai pri !ntre ele i !n aceeai calitate.
)aracterele puterii lucrului judecat:
exclusivitatea
incontestabilitatea
1:
executorialitatea
obligativitatea
entru ca o hotrre judectoreasc s poat fi pus !n executare este necesar investirea cu
formul executorie.
%nvestirea cu formul executorie se face de prima instan. =otrrea investit cu formul
executorie se d numai prii care a ctigat procesul.
3. ,&cepia de necompeten.
$xcepia de necompeten: este posibil ca instana sesizat cu o cerere de chemare !n
judecat sau o cale de atac s nu fie competent. %nvocarea necompetenei se face pe cale de
excepie putand fi invocata pana la momentele prevazute de art.1:2).proc.civ.
$xcepia de necompeten poate viza att competena absolut ct i cea relativ.
$xcepia se pune !n mod obligatoriu !n discuia prilor.
&nclcarea normei de competen absolut poate fi invocat de oricare din pri chiar i de
reclamantul care a sesizat instana necompetent, excepia mai poate fi ridicat i de procuror,
iar instana este obligat s verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta
temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie0
oate fi invocat pana la primul termen in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea
dezbaterilor asupra fondului0 in apel sau recurs se poate invoca numai dac a format obiect de
dezbatere !n prim instan0
%nclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt, prin intampinare
sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen0 necompetena
privata nu poate fi invocat !n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost obiect de
dezbatere !n faa instanei de fond i care i.a respins gresit excepia formulat de prt.
8olutii:. Dac se admite excepia instana !i va declina competena prin sentin sau decizie !n
favoarea instanei competente sau organului cu activitate jurisdicional.
. Dac se respinge excepia instana pronun o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacat
decr odat cu fondul.
. Dac se constat c cererea este de competena unui organ al statului fr activitate
jurisdicional cererea se respinge ca inadmisibil.
.Dac litigiul are un element de extraneitate datorit cruia competena revine unui organ
jurisdicional dintr.un alt stat, cererea se va respinge ca nefiind de competena instanelor
romne.
=otrrile de declinare, dezinvestesc instana sau organul jurisdicional i investete instana !n
favoarea creia a fost fcut. =otrrea de declinare este irevocabila.
*ctele de procedur !ndeplinite de instana necompetent sunt nule cu excepia probelor care
rmn ctigate cauzei i nu vor fi refcute dect pentru motive temeinice. =otrrea de
declinare de competen are autoritate de lucru judecat pentru instana care se dezinvestete. A.
are acest caracter i pentru cea creia i se trimite dosarul.
Biletul nr. 5
1. !rincipiul disponi$ilitii.
rincipiul disponibilitii.specific procesului civil / art.+).proc.civ.
resupune.dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil
.dreptul de a determina limitele cererii de chemare !n judecat sau a aprrii
.dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv dedus judecaii
.dreptul de achiesare
.dreptul de a stinge litigiul prin tranzacie
.dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu !n calea de atac exercitat
15
.dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti
2. Clasificarea hotrrilor judectoreti.
=otrrea judectoreasc I actul final al judectorilor, act de dispoziie al instanei, avnd
caracter jurisdicional.
=otrrile judectoreti se numesc sentine, decizii sau !ncheieri.
8entinele . se dau !n prim instan.
-udectoriile IL pot da sentine, !ncheieri.
"ribunalul IL pot da sentine, decizii, !ncheieri.
)urtea de *pel IL pot da sentine, decizii, !ncheieri.
)lasificare
HDup durata aciunii lor putem avea:
hotrri propriu.zise . cele care rezolv fondul i au aciuni nelimitate !n timp0
hotrri provizorii . au caracter temporar i aciune limitat0
HDup cum exist sau nu posibilitatea atacrii:
nedefinitive . se pot ataca cu apel0
definitive . cele care nu pot fi atacate cu apel sau hotrri date !n apel se numesc definitive0
irevocabile . cele date !n recurs0
HDup cum pot sau nu s fie puse !n executare:
executorii . se pronun !n realizarea drepturilor0
neexecutorii . se pronun !n aciuni !n constatare0
3. Conflictele de competen0 notiune* forme* procedura de solutionare.
conflictul de competen.art.1:4).pr.civ.: exist conflict de competen cnd 7 sau mai multe
instane se declar deopotriv competente s judece aceeai pricin sau cnd 7 sau mai multe
instane prin hotrri irevocabile s.au declarat necompetente de a judeca aceeai pricin.
$xist conflicte:
. pozitive de competen
. negative de competen
%nstana !naintea creia se ivete conflictul de competen suspend din oficiu orice alt
procedur i !nainteaz dosarul instanei !n drept s hotrasc asupra conflictului. $xist conflict
de competen i !n cazul !n care el se ivete !ntre o instan judectoreasc i alt organ cu
activitate jurisdicional.
%nstana competent s judece conflictul de competen este instana superioar comun celor 7
instane judectoreti.
)onflictul de compententa se solutioneaza prin regulatorul de competenta
%nstana competen s judece conflictul hotrte !n camera de consiliu fr citarea prilor.
=otrrea este definitiv.
=otararea este obligatorie pentru instanta desemnata.
rocedura conflictelor decompetenta nu poate fi utilizata pentru rezolvar ea eventualelor
,,conflicte< dintre sectiile aceleiasi instante sau dintre doua complete de judecata.
Biletul nr. 6
1. !rincipiul continuitii.
rincipiul continuitatii. a primit in ).proc.civ. o consacrare expresa in art.1+ care
stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata
procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii<. resupune solutionarea
intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat
pentru motive temeinic justificate.
2. 7edactarea hotrrii judectoreti i coninutul acesteia.
14
Eedactarea semnarea i comunicarea hotrrii judectoreti
. !n : zile de la pronunare, grefierul pred dosarul pentru motivare judectorului, dup ce !n
prealabil a redactat partea !ntroductiv a hotrrii numit practicaua.
. hotrrea se d !n numele legii i trebuie s cuprind:
. artarea instanei care a pronunat.o, numele judectorilor care a luat parte0
. numele, domiciliul sau reedina prilor, calitatea !n care s.au judecat0
. numele mandatarilor sau reprezentanilor legali ai prilor i numele avocailor
. obiectul cererii i susinerii pe scurt cu artarea dovezilor
. artarea concluziilor procurorului
. motivele de fapt i de drept care au dus la formarea convingerii instanei i motivele pentru
care s.au !nlturat anumite cereri ale prilor
. dispozitivul sau minuta
. artarea c pronunarea s.a fcut !n edin public, calea de atac i termenul
. semntura judectorului i a grefierului
1.5 I minuta, redactate de grefier.
,.9 I dispozitivul, redactat de judector.
*dugirile, tersturile i schimbrile trebuie semnate de judector sub pedeapsa de a nu fi
inute de seam.
=otrrea se redacteaz !n attea exemplare cte pri sunt M 1 exemplar pentru instan M un
exemplar pentru mapa de hotrri.
=otrrile se comunic.
)u ocazia pronunrii hotrrii, judectorul poate s acorde debitorului o amnare sau ealonare
a plii I termen de graie care se acord la cererea debitorului numai prin hotrrea care rezolv
fondul i se motiveaz.
Dac s.a acordat termenul de graie executarea nu se poate porni pn la !mplinirea termenului.
"ot cu ocazia pronunrii hotrrii, instana va acorda la cerere cheltuieli de judecat. 8tabilirea
cuantumului cheltuielilor se face pe baza actelor justificative. )heltuielile se pot acorda !ntegral
sau parial !n msura admiterii aciunii. =otrrea care oblig la cheltuieli poate fi pus !n
executare !n termen de : ani.
3. !roro.area voluntar sau convenional de competen0definitie* condiii de
operare* e&cepii de la aplicare.
Eeguli cu privire la prorogare:
)ompetena instanei sesizate prin cererea reclamantului !n privina aprrilor prtului.Eegula
este c judectorul aciunii este i judectorul excepiei. *ceast regul nu se aplic !n cazul
chestiunilor prejudiciale cnd este obligatorie suspendarea judicii. 8olutia este consacarata
expres de ).proc.civ.
)ompetena instanei sesizate prin cererea reclamantului !n privina incidentelor de procedur.
Eegula este c accesoriul urmeaz soarta principalului.%n anumite situatii asupra unor incidente
procedurale se pronun obligatoriu alte instane:
!n cazul recuzri tuturor judectorilor unei instane
!n cazul delegrii instanei0
!n cazul strmutrii.
rorogareaI intervine cnd o instan competent s soluioneze cererea cu care a fost sesizat
de reclamant devine competent !n temeiul legii, a unei hotrri judectoreti pronunat de o
instan superioar sau prin convenia prilor, s rezolve cereri care !n mod obinuit nu intr !n
competena sa.
*vem trei tipuri de prorogri: legal, judectoreasc i convenional.
1,
rorogarea convenional . art.17, . poate s apar numai referitor la competena teritorial i
numai la cea care nu este reglementat prin norme imperative.
)onvenia prilor poate fi scris sau verbal dar trebuie s !ndeplineasc anumite condiii:
. prile trebuie s aib capacitate procesual de exerciiu0
. consimmntul trebuie s fie liber i neviciat0
. convenia trebuie s fie expres, s determine exact instana aleas0
. instana aleas nu trebuie s fie necompetent absolut.
rile pot !ncheia convenia anterior ivirii litigiului. $xcepia: articolul 17,al.7 )odul de
procedur civil care vizeaz privind drepturile consumatorilor i alte cazuri prevzute expres de
lege0.
Biletul nr. 18
1. %anctiunea lipsei capacitatii de folosinta in procesul civil.
)apacitatea procesual
reprezint aplicarea pe plan procesual a capacitii civile.
)apacitatea procesual de folosin /art.4,).proc.civ.
acea parte a capacitii care const !n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii
pe plan procesual.
*rt. 4,al.1 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte !n judecat.
ot sta !n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii /
art.4,al.70
ersoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.
ersoanele juridice au aceast capacitate de la !nregistrare, !nfinare i pn la !ncetarea
persoanei juridice. &n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de
folosin.
8e invoca pe cale de exceptie, !n orice stare a pricinii0
8anctiunea lipsei capacitatii de folosinta. actele lovite de nulitate absolut0
2. 7e3ultatul deli$errii.
Eezultatul deliberrii se consemneaz pe scurt de !ndat !ntr.o minut care va fi scris de un
membru a completului. Finuta se consemneaz sub sanciunea nulitii de toi membrii.
Dup redactarea minutei coninutul acesteia se trece !n condica de edin artndu.se i care
dintre judectori va redacta hotrrea.
3. !roro.area judiciar de competen.
rorogarea judectoreasc. intervine !n temeiul unei hotrri judectoreti0
*pare cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate constitui.art.4o.).pr.civ.
cererea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara0
%n cazul admiterii recursului i casri cu trimitere la o alt instan dect cea care a judecat
prima oar dar egal !n grad. rorogarea se extinde asupra tuturor gradelor de jurisdictie. /
art.47
Delegarea.art. 15B )odul de procedur civil prevede c atunci cnd din cauza unor !mprejurri
excepionale, instana este !mpiedicat un timp mai !ndelungat s funcioneze. %))- la cererea
prii interesate desemneaz o alt instan de acelai grad care s judece pricina.
8trmutarea.art. 152 / 15, )odul de procedur civil / se poate solicita pentru motive de
bnuial legitim, pentru motiv de siguran public.
entru motive de bnuial legitim cererea poate fi fcut de partea interesat iar pentru motiv
de siguran public cererea poate fi fcut numai de procurorul parchetului de pe lng %))-.
1B
entru motive de bnuial legitim competena de soluionare revine curii de apel, dac se cere
strmutarea de la o judectorie sau un "ribunal0 dac se cere strmutarea de la )urtea de apel,
competena revine %))-0
entru celellat motiv competena revine %))-.
8oluionarea cererii se face !n camera de consiliu cu citarea prilor. reedintele instanei poate
solicita dosarul i fr citarea prilor s dispun suspendarea judecii comunicnd de urgen
msura luat. entrun suspendare este nevoie de plata unei cauiuni.
=otrrea se d fr motivare i este definitiv. $fecte /art.154).proc.civ.
*dministrarea probelor prin comisie rogatorie0
Biletul nr. 11
1. Citaia0noiune si elemente.
)itatia.act procedural, compus din doua parti: citatia propriu zisa si dovada de
inmanare'procesul verbal( al citatiei. *rt.14B:
Fentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda citatia se refera la:
.aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare0
.aratarea instantei si a sediului acesteia0
.numele, domiciliul si calitatea celui chemat0
.parafa sefului instantei si semnatura grefierului0
. lipsa acestor mentiuni legea atrage expres sanctiunea nulitatii, astfel ca partea interesata nu mai
este tinuta sa faca dovada vreunei vatamari.8anctiunea nulitatii se rasfrange si asupa actelor
intocmite in conditii de nelegala citare.
CCCC Daca partea citata isi schimba domiciliul in cursul judecatii ea este obligata, potrivit
art.1B7).pr.civ., sa aduca la cunostinta instantei aceasta imprejurare prin cerere depusa la
dosar.%n caz contrar partea va fi citata, in mod legal, in continuare la vechiul domiciliu."otusi
daca schimbarea domiciliului partii este cunoscuta de printr.un alt mijloc'evacuare prin
intermediul executorului judecatoresc( ea este obligate sa faca investigatii in legatura cu acest
aspect in vederea egalei citari a partii.
Fentiunile neesentiale se refera la:
.numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului0
.numele si domiciliul partii potrivnice, precum si felul pricinii0
.mentiunea ca prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, persoanal sau prin reprezentant
legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citata este prezumat ca in cunostinta si
termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i.a fost inmanata.art.77+).pr.civ.0
.alte mentiuni prevazute de lege0
Dovada sau procesul verbal de inmanare tebuie sa cuprinda: . art.1,:).proc.civ.
Fentiuni esentiale, precizate sub sanctiunea nulitatii'exprese(, care se refera la:
.anul, luna si ziua cand a fost incheiat0
.numele celui care l.a incheiat0
.numele, prenumele si docmiciliul celui caruia i.a fost facuta comunicarea cu aratatre numarului,
etajului, apartamentului sau camera, daca cel caruia % s.a facut comunicarea locuieste intr.
ocladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul actul de procedura a fost
inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte0
.aratarea instantei de la care porneste actul de procdura si identiifcarea lui, iar pentru citatii si a
termenului de infatisare0
.numele si calitatea celui caruia i s.a facut inmanarea sau locul unde s.a facut afisarea0
Fentiunile referitoare la aratarea functiei agentului procedural si aratarea inscrisurilor inmanate
sunt considerate neesentiale.
19
Hprocesul verbal intocmit potrivit cerintelor legii contituie un act oficial care face dovada, in
privinta constatarilor facute personal de catre agentul instrumentator, pana la inscrierea in fals0
face dovada pana la proba contrarie ca procedura a fost indeplinita.
Hexista si unele situatii special in care incunostiintarea partilor despre existenta unei procedure
judiciare se realizeaza prin alte mijloace legale, iar nu prin mijlocul citatiei.Duletinul
procedurilor de insolventa'in format electronic( prevazut de 3g. nr.946722,.
"ermenul de inmanare al citatiei
.*rt.14+al.1).pr.civ. stabileste ca citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel
putin 4 zile inaintea termenului de judecata.%n pricinile urgent, termenul poate fi si mai scurt,
dupa aprecierea instantei, fcndu.se meniune !n actul de procedur. Aerespectarea termenului
da partii dreptul sa solicite amanarea cauzei.%n situatia in care instanta a pronuntata hotatarea in
lipsa partii, necitata cu respectarea termenului mentionat, aceasta este indreptatita sa solicite
anularea hotararii, fara sa fie obligata sa faca dovada vreunei vatamari, intrucat ne aflam in fata
unei nulitati exprese.Dispozitiile referitoare la termenul de inmanare al citatie au character
relativ, ele fiind stabilite exclusiv in favaoarea partii citate. "ocmai de aceea art.9+al.7).pr.civ.
arata ca infatisarea partii in instanta, personal sau prin mandatar, acopera ,,orice ce vicii cde
procedura<.
)omunicarea citatiei.se face din oficiu0 prevazuta in art.145, 144 i 1,:.
. se face prin posta'regula(, prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice salariat al acesteia
sau ai altei instante, in ale caror circumscriptii se afla cel citat.
.regula comunicarii citatiei este aceea a inmanarii la domiciliul sau resedinta celui
citat.Derogari:
cand partea are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte0
oriunde cel citat este gasit si primeste citatia0
pentru militari citarea se face la comendamentul superior cel mai apropriat0
pentru navigator citarea se face prin capitania portului unde este inregistrat vasul
pentru detinuti legea dispune ca citatia se inmaneaza prin administratia inchisorii0
pentru bolnavii din spitale, sanatoria sau ospicii citarea se face prin administratia
asezamantului respective0
3uarea termenului in cunostinta nu opereaza.art.77+al.7).pr.civ.:
.in cazul redeschiderii judecatii dupa suspendare, sau dup anularea sau casarea hotrrii !n
vederea rejudecrii ei:0
.in cazul stabilirii unui termen pentru chemare la interogatoriu0
.in cazul repunerii pe rol0
.in cazul militarilor in termen si al detinutilor0
)ererea de preschimbare a primului termen de judecata se dispune de catre completul investit cu
solutionarea cererii initiale, fara citare, in camera de consiliu0
2. !roro.area le.al de competen.
rorogarea legal.este prevazuta intotdeauna de lege0
*rt.,2).pr.civ.potrivit cu care !n cazul coparticiprii procesuale pasive reclamantul poate
introduce cererea la instana domiciliului oricrui prt.
*rt.17:).pr.civ.potrivit cu care cererile accesorii i incidentale sunt !n caderea instanei care
judec cererea principala0cererile incidentale care se pot formula !ntr.un proces pot fi cereri de
msuri asiguratorii 'sechestrul(, cereri de asigurare a dovezilor, cererea reconvenional,
intervenia voluntar, chemarea !n garanie i chemarea !n judecat a altor persoane. %ndiferent
dac se !ncalc sau nu o norm de competen teritorial instana competent rmne instana
cererii principale / excepie art.172).proc.civ..
1+
*rt.1:+).pr.civ.. conexitateaI prile pot cere !ntrunirea mai multor pricini care se afl !naintea
aceleiai instane sau instane deosebite dar de acelai grad !n care sunt aceleai pri chiar
!mpreun i cu alte pri i al crui obiect sau cauz au !ntre ele o strns legtur.
)onexitatea se poate face la cererea pri sau din oficiu de ctre instan. Dosarul se trimite
instanei mai !nti investit cu excepia situaiei cnd prile cer trimiterea la una din instane sau
una din pricini este de competena unei anumite instane i prile nu o pot !nltura. $x:
revendicare / evacuare
%nstana poate s dispun i disjungerea judecrii cauzei dar !i pstreaz competena de
soluionare a cauzei conexate.
3itispendena: art.1:9 nimeni nu poate fi chemat !n judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect
i aceeai parte !naintea mai multor instane. $xcepia se ridic de pri sau de judector la
instanele d fond i cauza se trimite instanei mai !nti investit dac se afl !n acelai grad de
jurisdicie sau instanei cu grad mai !nalt.
CCC Gnele tratate de doctrina sustin teza potrivit careia litispendenta nu este un caz de prorogare
legala de competenta intruct in acest caz ne aflam in fata unor cereri identice care sunt reunite.
3. ntmpinarea0definire si aspecte procedurale.
ntmpinarea este actul procedural prin intermediul cruia prtul rspunde la preteniile
formulate de reclamant, artnd totodat i aprrile sale. $a face parte, alturi de cererea de
chemare !n judecat i aciunea reconvenional, din categoria actelor procedurale ce se
!ntocmesc !n faza scris pregtitoare a procesului civil.
&n sistemul nostru procesual !ntmpinarea prezint o utilitate practic incontestabil. $a
este destinat, !n primul rnd, s asigure un echilibru !n situaia juridic a prilor. rin
depunerea !ntmpinrii i se ofer i reclamantului posibilitatea de a lua cunotin de aprrile
prtului. &n acelai timp, depunerea !ntmpinrii este util i pentru instana de judecat.
*ceasta deoarece numai astfel instana este pus !n situaia de a lua cunotin, chiar din faza
iniial a procesului civil, de poziia prilor, de aprrile i dovezile pe care se !ntemeiaz
susinerile lor.
ntmpinarea se depune !n attea exemplare ci reclamani sunt plus un exemplar pentru
instan. Dac mai muli reclamani au un reprezentant comun !ntmpinarea poate fi depus
pentru acetia !ntr.un singur exemplar.
De asemenea, la !ntmpinare se altur i copii certificate dup 9nscrisurile de care
prtul !nelege s se foloseasc !n aprare.
:edepunerea 9ntmpinrii !l expune inevitabil pe prt la anumite consecine
defavora$ile. rincipala consecin a nedepunerii !ntmpinrii este decderea prtului din
dreptul de a mai invoca anumite 9mprejurri de fapt i de drept !n sprijinul aprrii sale.
*prarea prtului va fi limitat !n continuare la posibilitatea de a discuta !n contradictoriu
faptele invocate de ctre reclamant !n sprijinul cererii sale de chemare !n judecat.

Biletul nr. 12
1. /nstana de judecat ; noiune i structur.
%nstanta de judecata
instana este organ !mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit !ntre pri.
.noiunea de instan este susceptibila de mai multe !nelesuri0
.in !nelesul cel mai larg desemneaz organul !mputernicit de lege s soluioneze un conflict
!ntre pri.
.in !neles mai restrns, noiunea de instan desemneaz numai instanele judectoreti sau un
un anumit grad de jurisdicie.
.!n !nelesul cel mai restrns, noiunea de instan desemneaz completul de judecat.
1.7.)ompunerea i constituirea instanei
72
.prin ;compunerea instanei< se !nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut
de lege0
.avem !n vedere numai participarea la judecat a numrului legal de judectori0 aspectul
;cantitativ< al compunerii i nu cel ;calitativ<.
.art. 4B alin.1 si 7 din 3g. nr.:2567225 privind organizarea judecatoreasca. cauzele date, potrivit
legii, !n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judec !n
complet format dintr.un judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munc i asigurri
sociale0 apelurile se judec !n complet format din 7 judectori, iar recursurilor !n complet
format din : judectori0
.art. 44 alin. 1 din 3egea nr. :2567225 ;colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor
de judecat la !nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. 8chimbarea
membrilor completelor se face !n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Eegulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti. otrivit alin. 7 ;completul de
judecat este prezidat, prin rotaie, de unui dintre membrii acestuia<.
. la &nalta )urte de )asaie si -ustiie completele se compun din : judectori din aceeai
secie0daca numrul de judectori necesar formrii completului de judecat nu se poate asigura
acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre preedintele sau
vicepreedintele &naltei )uri de )asaie i -ustiie 'art. 7+ din legea nr. :2567225(0 judectorii
prezideaz prin rotaie0
.;)onstituirea instanei< desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i
organele prevzute de lege. grefier, magistrat / asistent la &nalta )urte de )asaie i -ustiie,
procuror, asisteni judiciari !n conflictele de munc i asigurri sociale.
*tribuiile grefierului sunt stabilite att de )odul de procedura civila, Eegulamentul de ordine
interioar al instanelor judectoreti, respectiv 3egea nr.4,B67225 privind statutul personalului
auxiliar0
*sistentul judiciar face parte din alctuirea completului de judecat numai !n soluionarea
conflictelor de munc i asigurri sociale, !n prima instan care particip la deliberare cu vot
consultativ i semneaz hotrrile pronunate.
Jreita compunere a completului !nseamn c pricina a fost judecat de un numr mai mic sau
mai mare de judectori dect cel impus de lege: greita constituire a completului presupune c
instana nu a fost alctuit cu toate organele i persoanele prevzute de lege.
&n cursul procesului aceasta neregularitate poate fi invocat pe cale de excepie, iar dup
pronunarea hotrrii pe calea apelului sau recursului, dup caz.
%ncidentele procedurale care pot aprea cu privire la compunerea sau constituirea sunt
incompatibilitatea, abinerea i recuzarea.
2. Deli$erarea judectorilor0notiune* e&plicare* caracter* completul de diver.enta.
$tapa deliberrii i pronunrii hotrrii judectoreti este una din cele mai importante, !ntruct
!n cadrul acesteia se sintetizeaz toate operaiile care determin elaborarea celui mai important
act procedural. e de alt parte, dispoziiile privitoare la deliberarea i pronunarea hotrrii
judectoreti sunt aplicabile !n mod corespunztor i !n faza controlului judiciar.
Deliberarea reprezint operaia !n cadrul creia judectorii stabilesc soluia ce urmeaz s fie
pronunat cu privire la litigiul dintre pri. *ceast etap a procesului civil are loc dup
administrarea probelor i soluionarea excepiilor de procedur, precum i a oricror alte
incidente ivite !n cursul judecii. &n acest sens ). proc. civ. dispune: ;)nd instana se va socoti
lmurit, preedintele va declara dezbaterile !nchise<.
"otui legea reglementeaz i posibilitatea redeschiderii dosarului prin repunerea cauzei pe rol.
> atare msur se poate dispune de instan doar dac gsete necesare noi lmuriri.Deliberarea
constituie o operaiune complex !n cadrul creia trebuie stabilite faptele pricinii i normele
legale aplicabile litigiului. 3egea nu conine referiri privitoare la ordinea !n care trebuie stabilite
71
aspectele eseniale ale cauzei. De aceea se consider c aceast ordine este lsat la libera
apreciere a judectorilor. De altfel, )odul de procedur civil nici nu ar putea prevedea vreo
sanciune pentru nerespectarea unei ordini stabilite, devreme ce deliberarea se realizeaz !n
secret. "otui, !n mod natural mai !nti trebuie stabilit starea de fapt, !ntruct numai dup aceea
se pune problema determinrii legii aplicabile raportului juridic astfel statornicit.
>peraiunile complexe artate se realizeaz !n secret, fie !n edin public, fie !n camera de
consiliu. 8ecretul deliberrii este destinat s asigure condiii corespunztoare pentru ca
judectorii s fie ferii de orice ingerine exterioare.
Deliberarea se face de regul !n camera de consiliu. &n cauzele mai simple, deliberarea se poate
face chiar !n cadrul edinei de judecat. -udectorii trebuie s aib grij ca i de data aceasta s
fie asigurat secretul deliberrii. Deliberarea !n edin privete cel mai adesea soluionarea unor
incidente de procedur sau a unor cereri privitoare la instrucia propriu.zis a procesului.
rocesul deliberrii nu ridic probleme deosebite !n cazul judectorului unic, cci un atare
proces se produce doar !n contiina acestuia, fr s fie necesar consultarea altor magistrai.
3egea prevede !ns modul de realizare a deliberrii !n cazul !n care instana este alctuit din doi
sau mai muli judectori. &n primul rnd, potrivit ). proc. civ. dup chibzuire, preedintele adun
prerile judectorilor, !ncepnd cu cel mai nou !n funciune, el pronunndu.se cel din urm. Din
aceast dispoziie legal se poate desprinde concluzia c sarcina conducerii procesului de
deliberare revine preedintelui instanei. De asemenea, dup deliberare preedintele procedeaz
la adunarea prerilor exprimate de ctre judectori. &n aceast privin observm c legea !l
oblig pe preedinte s se pronune cel din urm. rimul care trebuie s opineze asupra soluiei
este judectorul mai nou !n funcie. rin urmare, legiuitorul s.a oprit la soluia cea mai raional
i care este destinat s asigure imparialitatea fiecrui judector i s !nlture orice influen pe
care ar putea.o exercita preedintele, fie numai prin autoritatea i experiena sa. )u alte cuvinte,
judectorul mai nou !n funcie i deci cu mai puin experien nu va fi tentat s se ralieze pur i
simplu la opinia preedintelui. Gn motiv serios de reflecie pentru tinerii judectori i de !ndemn
la asumarea !ntregii responsabiliti !ntr.o activitate !n care spiritul de dreptate i de justiie
trebuie s fie dominant.
&n cazul !n care completul de judecat este format din doi judectori pot s apar i dificulti !n
legtur cu adoptarea deciziei finale. &ntr.adevr, este posibil uneori ca cei doi judectori s aib
opinii diferite !n legtur cu soluia ce urmeaz s se pronune. *stfel, de pild, unul dintre
judectori poate opta pentru admiterea aciunii, iar altul pentru respingerea ei ori pentru
admiterea cererii numai !n parte. Eezolvarea unei asemenea situaii ne este oferit de ). proc.
civ.
otrivit primului alineat al textului comentat, dac majoritatea legal nu se poate !ntruni, pricina
se va judeca din nou !n complet de divergen, !n aceeai zi sau !n cel mult 4 zile. *ceasta
!nseamn c !n cazul ivirii unei divergene, !n condiiile artate, cauza se repune pe rol, spre a se
proceda la o nou judecat. )ompletul care va proceda la soluionarea cauzei se va constitui prin
cooptarea preedintelui sau vicepreedintelui instanei, a preedintelui de secie ori a
judectorului din planificarea de permanen privind organizarea judiciar. rin urmare, judecata
poate fi reluat numai de completul de divergen constituit !n condiiile artate anterior, iar nu
de vechiul complet de judecat ori de un alt complet.
&nainte de judecarea divergenei este obligatorie motivarea prerilor judectorilor. *ceast
obligaie este impus de lege !n cazul !n care divergena se ivete !n faa unei instane de fond,
dar numai dac judecata nu se face chiar !n ziua cnd s.a ivit divergena. &n prezent o atare
situaie se poate ivi doar !n cazul soluionrii apelurilor, !mprejurare !n care instana de control
judiciar procedeaz ca o instan de fond sau !n cazul, !n care potrivit unor norme speciale,
completul de judecat se constituie din doi judectori.
Dezbaterile se reiau, !n complet format potrivit art. 45 alin. '5( din 3egea nr. :2567225 privind
organizarea judiciar, numai asupra punctelor rmase !n divergen. Dac, dup judecarea
77
divergenei, vor fi mai mult de dou preri, judectorii ale cror preri se apropie mai mult, sunt
datori s se reuneasc !ntr.o singur opinie. Ae aflm !n prezena unei norme procedurale
deosebit de utile, !ntruct ea este destinat s evite apariia unei noi divergene.
Fenionm deopotriv c legea permite ca judectorii ale cror opinii au prilejuit divergena s
revin asupra opiniilor lor. De asemenea, remarcm c dup judecarea punctelor rmase !n
divergen completul care a judecat !nainte de ivirea ei va putea continua soluionarea cauzei.
*ceast regul este incident, !n mod evident, !n acele situaii !n care divergena s.a ivit cu
prilejul soluionrii unui incident de procedur sau a altei chestiuni prealabile judecii !n fond.
Dac divergena s.a ivit !n legtur cu decizia !n !ntregul ei cauza va fi soluionat din nou de
completul de divergen.
&n cazul completului format dintr.un numr impar de judectori hotrrea poate fi adoptat !n
unanimitate sau cu majoritate de voturi.
rerea judectorului rmas !n minoritate se consemneaz !n dispozitivul hotrrii.
3. Cererile care se pot adresa instanelor judectoreti.
DefinitieImijlocul procedural prin care o persoana solicita concursul instantei judecatoresti in
vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime.
.$le se impart in:
H cereri introductive de instanta I sunt acelea prin care se declanseza activitate instantei, care fac
sa inceapa un proces.$le investec instanta de judecata.8unt formulate de regula de ctare
reclamant.
H cereri incidentale I sunt acelea care intervin in cursul unui process dNjO inceput.$le intervin
dupa inceperea procesului si au drept scop largirea cadrului procesual cu privire la parti sau
obiectul judecatii, fie solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii.*ceste cereri sunt
formulate fie de catre reclamant, fie de catre parat, dar si de tertele persoane.%n aceasta categorie
intra si cererile privitoare la administrarea de probe, invocarea unor exceptii etc.)ererile
incidente formulate de catre reclamant poarta denumirea de cereri modificatoare sau aditionale
intrucat se urmareste modificarea cererii initiale sau completarea ei.8i paratul poate formula
cereri incidente, dar daca acestea depsesc cadrul unei simple aparari, atunci ne aflam in fata unei
cereri reconventionale.)ererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ca ele se afla intr.un
raport de dependent fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea acestora depinde de
modul de solutionare al cererii principala.De aceea se spune ca cererile incidentale au un
caracter accesoriu care insa nu este present in cazul tuturor cererilor'excererea reconventionala
poate fi disjunsa si judecata separat(.
).proc.civ. de procedura civila prevede intr.un "itlu distinct conditiile generale ale cereriilor
adresate instantelor, numarul de exemplare, inscrisurle anexate, precum si referiri la cererea
gresit indreptata si cererea formulate prin reprezentant.
Biletul nr. 13
1. Coparticiparea procesual0definitie* e&plicare* forme.
)oparticiparea procesuala.forme si efecte
Porme
*rt. 4+ )od de procedur civil prevede c mai multe persoane pot fi !mpreun reclamante sau
prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac au aceeai cauz ori
exist !ntre ele o strns legtur. *ceast situaie se numete: coparticipare procesual sau
litisconsoriu. )opacitatea procesual se clasific !n funcie de dou criterii:
dup cum se reunesc prile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri !ntre aceleai
pri sau si cu alte pri dac exist o legtur strns avem:
)oparticipare
7:
/ subiectiv/ prile
activ / mai muli reclamani
pasiv / mai muli pri
mixt . mai muli reclamani i mai muli pri
. obiectiv / cererile
!n raport cu rolul voinei prilor:
)oparticipare procesual facultativ / !n principiu este independena procesual / adic actele,
aprrile, concluziile nu pot folosi sau pgubi pe ceilali. &n cazul !n care prin natura raportului
juridic sau !n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se !ntind asupra tuturor actelor utile
cauzei !i extind efectele i asupra celorlali participani.
)oparticipare procesual necesar.
entru a fi parte !n proces fie singur fie !mpreun cu alii, orice persoan trebuie s
!ndeplineasc condiiile de exerciiu ale acliunii civile.
$fectele coparticiprii
.numai in cazul litisconsoriului facultativ.coparticipanii procesuali se bucura, !n raporturile
dintre ei, de independen procesual. art.,2al.1 ).pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedur,
aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot profita celorlali i nici nu !i pot
prejudici<.$xceptie .dovezile odat administrate sunt ctigate cauzei !n raport cu toi
coparticipanii.
. coparticiparea procesual necesar este guvernat de principiul dependenei. art.,2al.7
).pr.civ. dispune ca ,,dac prin natura raportului juridic sau !n temeiul unei dispoziii a legii,
efectele hotrrii se !ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur
!ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedur !ncuviinate numai unora dintre ei
pentru !ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali<0 textul are !n vedere doar actele i
termenele de procedur favorabile0dac actele de procedur ale unora dintre pri sunt potrivnice
celor fcute de ali participani instana va ine seama de cele mai favorabile0
.hotrrea judectoreasc produce efecte similare fa de toi coparticipanii.
.excepiile absolute, ca prescripia dreptului la aciune, puterea lucrului judecat sau
necompetena instanei, profit tuturor participanilor procesuali in cazul admiterii
2. Citarea prilor) re.ul i meniunile citaiei.
)itarea I este un act procedural prin care se realizeaza incunostiintarea partilor despre existent
procesului civil, despre locul si data judecatii.
.otrivit art.14:).pr.civ. .judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau
infatisarea partilor, afara numai daca legea dispune altfe. Deasemeni art.14:al.7).pr.civ.il obliga
pe presedintele instantei sa verifice daca partile au fost legal citate si sa dispuna amanarea
judecatii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost legal citata cu respectarea
conditiilor prevazute de lege.*ceasta obligatie este impusa sub sanctiunea nulitatii actelor de
procedura intocmite in cauza.
.Dispozitiile procedurale privitoare la citarea partilor au un character imperativ, iar nesocotirea
lor conduce la nulitatea hotararii pronuntate de ctare instanta
.)itarea este regula, exceptiile fiind admise doar in cazurile expres prevazute de lege si pentru
motive deosebite0legea impune doar citarea partilor si nu infatisarea lor in fata instantei.
3. Cererea reconvenional0 definire si aspecte procedurale.
)ererea reconvenional reglementat !n articolul 72+.712 ).pr.civil.
DefinitiaI cererea adresata instantei de catre parat intr.un proces inceput, prin care acesta invoca
pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului0$xemplu: cnd paratul tinde la o
75
compensare judiciar sau !n situaia !n care prtul pune !n discuie !ns.i validitatea temeiului
juridic a preteniilor reclamantului.
)aracter / reprezinta o cerere de chemare in judecata0 prtul poate opta pentru introducerea
unei cereri de chemare !n judecat separat sau poate s opteze doar s se apere pentru a obine o
reducere a preteniilor reclamantului. Din punct de vedere al coninutului cererea
reconvenional trebuie s !ndeplineasc condiiile cerute pentru cererea de chemare !n judecat,
inclusiv !n ceea ce privete timbrajul.
. !n principiu este facultativ0
)ompetenta . avnd caracter incidental se soluioneaz de instana investit cu cererea principal
chiar dac s.ar !nclca o norm imperativ de competen.
rocedura.art.72+alin.5 prevede c cererea reconvenional se depune, sub sanciunea decderii,
odat cu !ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la !ntmpinare, cel mai trziu la primul
termen de judecat.
)nd reclamantul i.a modificat cererea de chemare !n judecat, cererea reconvenional se va
depune cel mai trziu pn la termenul ce se va !ncuviina prtului !n acest scop, dispoziiile
alin. '4( fiind aplicabile.
Eeclamantul nu poate formula cerere reconvenional la cererea reconvenional a prtului
iniial.
.8anciunea depunerii tardive a cererii reconvenionale este decderea
.&n cazul cererii reconvenionale instana nu se pronun asupra admisibilitii !n principiu
asupra cererii ce o rezolv prin hotrre odat cu cererea principal.
Biletul nr. 1(
1. Condiiile pentru a fi parte 9n proces.
1)apacitatea procesual
reprezint aplicarea pe plan procesual a capacitii civile.
)apacitatea procesual de folosin /art.4,).proc.civ.
acea parte a capacitii care const !n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii
pe plan procesual.
*rt. 4,al.1 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte !n judecat.
ot sta !n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii /
art.4,al.70
ersoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.
ersoanele juridice au aceast capacitate de la !nregistrare, !nfinare i pn la !ncetarea
persoanei juridice. &n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de
folosin.
8e invoca pe cale de exceptie, !n orice stare a pricinii0
8anctiunea lipsei capacitatii de folosinta. actele lovite de nulitate absolut0
)apacitatea procesual de exerciiu / art.4B).proc.civ.
acea parte a capacitii procesuale care const !n aptitudinea unei persoane care are dreptul de
a valorifica singur un drept !n justiie, exercitndu.i singur toate drepturile procesuale i
!ndeplinindu.i toate obligaiile procesuale / capacitatea de a sta !n judecat.
*rt. 4Bal.7 persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor, nu pot sta !n judecat dect dac
sunt reprezentate, asistate sau autorizate'minorii sub 15 ani si perasoanele puse sub interdicitie(.
Eeprezentarea apare !n cazul persoanei fizice, lipsite de capacitate de exerciiu 'minori i
persoane puse sub interdicie(. *ceste persoane stau !n judecat prin reprezentare care pot fi:
tutorii0 curatorii0 prinii.
74
*rt. 49 )uratela special0 prevede c este obligatorie numirea curatorului cnd exist
contrarietate de interese !ntre reprezentat i reprezentant0)uratorul special se numete !n cazurile
cnd este nevoie de timp pn la numirea reprezentantului legal.
oate fi curator special numai avocatul desemnat anume de Darou pentru fiecare instan,
*sistarea apare !n cazul persoanelor fizice cu capacitate de exerciiu restrns 'minorii !nre
15 / 19(. *cetea sunt citai i stau personal !n proces, dar sunt asistai de prini sau tutore care
semneaz actele alturi de ei i sunt de asemenea citai !n proces.
*utorizarea intervine !n cazul actelor de dispoziie fcute de reprezentanii legali sau
ocrotitorii legali ai minorilor fr capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns.
entru acetia este necesar autorizarea organului competent care de regul este autoritatea
tutelar.
ersoanele juridice !i exercit capacitatea de exerciiu prin organele lor de conducere sau alte
persoane !mputernicite de aceste persoane.
*ctele procesuale sunt lovite de nulitate absolut atunci cnd nu exist capacitate procesual de
folosin.
)nd sunt fcute de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu ele sunt anulabile.
Eeprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea confirma !ns !n totalitate sau !n
parte aceste acte.
8e invoca pe cale de exceptie
8anctiunea lipsei capacitatii de exercitiu.anularea actelor0 in conditiile art.4Bal.4).pr.civ instanta
poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor referitoare la reprezentare'depunerea
procurii, a actelor de stare civila etc( i confirmarea actului0 &n acelai sensu sunt i prevederile
art.97).proc.civ.
2. Cererea de chemare 9n judecat ; efecte.
$fectele cererii de chemare !n judecat
. investete instana cu soluionarea cauzei . instana AG se autoinvestete.
. constituie baza raportului procesual fixnd cadrul procesual i obiectul litigiului. &nstana AG
poate lrgi cadrul procesual din oficiu prin introducerea altor persoane pe de o parte, iar pe de
alt parte este inut de obiectul pricinii neputnd da altceva dect s.a cerut sau mai puin dect
s.a cerut.
. !n cazul competenei teritoriale alternative, ea exprim opiunea reclamantului pentru una din
instane, opine asupra creia nu poate reveni.
. opereaz punerea !n !ntrziere a prtului, ceea ce are ca efect faptul c de la aceast dat
prtul e considerat posesor de rea.credin i datoreaz fructele !n caz de admitere a aciunii de
la momentul introducerii acesteia.
suportarea riscului pieirii lucrului
!ncep s curg dobnzile
. !ntrerupe cursul prescripiei chiar dac e introdus la o instan necompetent. entru a avea
acest efect cererea trebuie introdus la un organ jurisdicional i nu trebuie s fie respins,
anulat ori perimat sau reclamantul s nu fi renunat la ea.
rocedura prealabil ;scris< a pregtirii activitii de judecat propriu.zise
$ste prevzut de art.721).pr.civ.
)ererea se comunic prtului, de indat ce sunt !ndeplinite toate cerinele lips, dac
este cazul. )omunicare se dispune prin rezoluie.
&n cazul !n care prtul nu a depus !ntmpinare !n termen de 74 de zile de la comunicarea cererii
de chemare !n judecat sau dac, dup caz, reclamantul nu a comunicat rspunsul la !ntmpinare
!n termen de 12 zile de la comunicarea acesteia, la data expirrii termenului corespunztor,
judectorul, prin rezoluie, fixeaz primul termen de judecat, care va fi de cel mult ,2 de zile de
7,
la data rezoluiei, dispunnd citarea prilor. &n procesele urgente, aceste termene pot fi reduse
de judector, !n raport cu circumstanele cauzei.Dac prtul locuiete !n strintate, judectorul
va putea fixa un termen mai !ndelungat ?art. 721 alin. ',( ). pr. civ.@.
3. #ermenele de procedur ; noiune i clasificare.
"ermenele procedurale
DefinitieI intervalul de timp !n cadrul cruia trebuie !ndeplinite anumite acte de procedur sau
dimpotriv e oprit !ndeplinirea altor acte de procedur.
Eol.termenele au menirea de a impulsiona desfurarea procesului civil i de a limita toate acele
situaii care ar putea conduce la !ntrzierea judecii.
)lasificare:
H&n funcie de caracterul lor:
termene imperative 6 peremptori. actul procedural trebuie !ndeplinit !nuntru termenului0
termene prohibitive 6 dilatori. se interzice !ndeplinirea actului !n acest interval de timp0
HDup modul cum sunt stabilite:
termene legale0
termene judectoreti0
termene convenionale
HDupa sanciunea nerespectrii lor:
termene absolute: afecteaz soliditatea actelor de procedur i le !nltur !n general !n cazul
cilor de atac0
termene relative: atrag sanciuni disciplinare 6 pecuniare0
HDupa intindere:
. pe ore. !ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare0
pe zile. se calculeaz pe zile libere,adica nu intr !n calcul nici prima nici ultima zi
pe sptmni, luni sau ani. se !mplinesc !n ziua corespunztoare a sptmnii, lunii sau
anului0Dac termenele se sfresc !ntr.o zi de srbtoare sau cnd serviciul este suspendat durata
lor se prelungete de drept pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.Qilele de srbtoare
din cursul termenului intr !n calcul.
.Piecare termen are un punct de plecare i unul de !mplinire. )a punct de plecare termenul
!ncepe s curg de la data comunicrii actelor de procedur dac legea nu dispune altfel.
.*rticolul 19, )odul de procedur civil prevede c atunci cnd sunt !mprejurri mai presus de
voina pri termenul poate fi !ntrerupt, iar cnd aceast !mprejurare a !ncetat !ncepe s curg un
nou termen fix de 14 zile. &n cazul cilor de atac va curge ujn termen de durata celui !n care se
exercit calea de atac.
Biletul nr. 1-
1. /ntervenia voluntar principal.
%ntervenia voluntar este cererea unui ter de a intra !ntr.un proces pornit de alte pri pentru a.
i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. &n primul caz,
intervenia este principal, !n cel de.al 7 lea caz intervenia este accesorie.
a.%ntervenia principal
8e face sub forma unei cereri de chemare !n judecat i este !ndreptat impotriva ambelor pri
din proces. &n aceast cerere terul tinde s ctige pentru sine !n parte obiectul procesului.
)ererea poate fi fcut doar !n faa primei instane i !nainte de !ncheierea dezbaterilor. )u
!nvoirea prilor cererea se poate face i direct i indirect !n apel.
2. :ulitatea actelor de procedur ; noiune i clasificare.
7B
Definitie I sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu
nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma
)lasificarea:
H Dupa existenta sau inexistenta unui text de lege care sa prevada sanctiunea:
Aulitatile exprese'textual( ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege'exemplu:
art.14+).pr.civ(.
Aulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea
principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil'exemplu:art.1+4).pr.civ.(0
majoritatea nulitatilor din )odul de procedura civila sunt nulitati virtuale, nulitatile exprese
reprezentand exceptia.
HDupa natura normelor incalcate:
Aulitatile absolute. in cazul incalcarii unor norme absolute0 particularitati:
.pot fi invocate in orice faza a procesului civil0
.pot fi invocate de oricare dintre parti,de procuror si de instanta din oficiu0
.viciile unui act afectat de nulitate absoluta nu pot fi acoperite.
Aulitatile relative.in cazul incalcarii unor norme relative0 particularitati:
.pot fi ridicate numai in limine litis, respective cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau
imediat ce s.a ivit cauza ce le.a deterrminat0
.pot fi invocate numai de partea in favoarea careia a fost edictata norma procedurala incalcata0
.viciile unui act afectat de nulitate relative pot fi asanate.
HDupa cum nulitatea intervine pentru nerespecatrea conditiilor actului respectiv sau datorita
dependentei sale de un alt act:
Aulitatea proprie.lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea
conditiilor sale de validitate.
Aulitatea derivate.consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul
in cauza se afla intr.un raport de dependenta functionala.$xemplu: art.1B+al.4.).pr.civ.,,
desfiinarea unui act de procedura atrage si desfiinarea actelor de procedur urmtoare, dac
acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare .<
HDupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a unui act:
Aulitatile intrinseci. intervin in cazul socotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului
de procedura0
Aulitatile extrinseci .intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actului de
procedura0$xemplu: indeplinirea actului de un functionar necompetent,neplata taxelor de
timbru.
HDupa intinderea efectelor:
Aulitati totale.afecteaza intreg actul0
Aulitati partiale.afecteaza doar parte din act0
HDupa modul in care opereaza:
Aulitati de drept.opereaza in temeiul legii,fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a
efectelor produse0
Aulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoresca
care sa pronunte sanctiunea0
HDupa caum implica sau nu existent ueni vatamari:
Aulitati conditionate de existenta unei vatamari:
Aulitati neconditionate de existenta unei vatamari0
3. Cererea de chemare 9n judecat 0 notiune si cuprins.
)ontinut
*rticolul 1+5 IL reglementeaz cuprinsul cererii de chemare !n judecat:
79
Aumele, domiciliul sau reedina prilor pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nr. de
!nmatriculare !n Eegistru )omerului, ).G.%. i contul bancar.
. !n cazul reclamanilor care locuiesc !n strintate este obligatoriu s arate i domiciliul ales !n
Eomnia unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul0
unerea domiciliului sau reedinei pe acelai plan demonstreaz preocuparea legii de a
determina locul unde poate fi gsit persoana pentru a i se comunica actele de procedur.
Dac pe parcursul procesului se schimb domiciliul sau reedina uneia din pri, este
obligatoriu !ncunotinarea instanei sau prii adverse sub sanciunea nelurii ei !n seam 'se
pierde termenul de apel(.
Domicipiul indicat !n cerere poate fi i un domiciliul ales la alt persoan, caz !n care este
obligatorie indicarea numelui acelei persoane.
Aumele i calitatea celui care reprezint partea !n proces, iar !n cazul reprezentrii prin avocat,
numele acestuia i sediul profesional0
*ceast cerin apare atunci cnd partea alege s.i exercite drepturile procesuale, nu personal ci
prin mandatar, indiferent dac reprezentarea este legal, convenional sau judectoreasc.
*ceeai situaie apare cnd cererea este fcut att !n nume propriu ct i !n calitate de
reprezentant.
>biectul cererii i valoarea lui dup preuirea reclamantului, atunci cnd preuirea este cu
putin. rin obiect, se !nelege pretenia concret a reclamantului. $xemplu: restituirea concret
a unei sume de bani0 desfacerea cstoriei0 revendicarea unui bun. >biectul poate fi unic, dar pot
exista i capete principale i accesorii.>biectul trebuie identificat cu exactitate pentru c, pe baza
lui se determin competena general, material i teritorial a instanelor, taxa de timbru,
admisibilitatea probelor i !ntreg cadrul prosesual.
Eeclamantul poate completa sau modifica obiectul cererii pn la prima zi de !nfiare, iar
instana poate hotr numai !n limitele !n care a fost investit.
*rtarea motivelor de fapt i de drept pe care se !ntemeiaz cererea. Fotivele de fapt IL
reprezint relatarea pe care o face reclamantul i din care rezult !mprejurri care l.au determinat
s solicite concursul justiiei. >dat cu motivele de fapt, se va indica cauza sau temeiul juridic.
"emeiul juridic IL nu este obligatoriu s se arate prin indicarea articolului de lege, fiind
sificient indicarea pr. generator al dreptului subiectiv. $xemplul: contract0 cstorie.
Dac partea indic texte de lege, judectorul nu este inut de ele, !ns este obligat !n baza
principiului contradictorialitii i al dreptului la aprare s pun !n discuie schimbarea
temeiului juridic.
)ererea trebuie s cuprind dovezile pe care se sprijin fiecare capt de cerere0 reclamantul este
dator s.i dovedeasc susinerile sale prin probe0 probele pot fi variate, !n funcie de specificul
cauzei.
dac probele sunt !nscrisuri, trebuie s depun copii certificate de el !n attea exemplare cte
pri sunt i un exemplar pentru instan0 !nscrisurile strine trebuie traduse i certificate de
reclamant.
!n cazul probei cu interogatoriu, reclamantul va solicita !nfiarea personal a prtului0
!n cazul probei cu martori se va indica numele i reedina acestora
)ererea se !ncheie obligatoriu cu semntura reclamantului.
CCCCDin toate aceste elemente, cele privind numele, obiectul i semntura '1, :. , ( sunt
prevzute sub sanciunea nulitii.
3ipsa semnturii poate fi !ns complinit pe tot parcursul procesului, fie la acelai termen, dac
reclamantul e prezent, fie la un termen ulterior la care va fi citat cu aceast problem. 3ipsa
semnturii se poate invoca de prt pe tot parcursul procesului.
entru celelalte elemente, nulitatea intervine !n msura !n care se dovedesc cele 7 condiii
prevzute de articolul 1B5 i urm
7+
Dispoziiile articolul 117 se completeaz cu prevederile generale din articolul 97, 95. *rticolul
117 constituie +5eptul comun !n materie de cerere de chemare !n judecat e159 stnd i norme
speciale care derog parial sau total de la aceste, sau care i supun ataarea unor acte obligatorii
la introducerea cererii.
Biletul nr. 12
1. Chemarea 9n judecat a altor persoane.
)hemarea !n judecat a altor persoane articolul ,9 / B1 )odul de procedur civil care prevede
c oricare dintre pri poate chema !n judecat o alt persoan care ar putea pretinde acelai
drept ca i reclamantul. Dup formulare !nseamn ca forma aceasta de intervenie forat poate fi
folosit att de reclamant ct i de prt. entru reclamant cererea se face pn la !ncheierea
dezbaterilor !naintea primei instane, iar !n cazul prtului cererea se face prin !ntmpinare sau la
prima zi de !nviare. Aerespectarea acestor termene atrage judecarea separat !n afar de
cazurile !n care prile consimt s se judece !mpreun.
)ererea trebuie motivat, comunicat tuturor prilor, iar terului i se comunic copi dup
cererea de chemare !n judecat, dup !ntmpinare i dup celelalte !nscrisuri.
"erul dobndete calitatea de intervenient i hotrrea !i va fi opozabil. *rticolul 4+ prevede o
situaie special !n cazul preteniilor bneti dac debitorul recunoate datoria declar c o va
executa, fa de cel ce !i va stabili judectorete dreptul i depune suma datorat, va fi scos din
proces. -udecata va continua !ntre pri i ter.
2. Cheltuielile de judecat0notiune* caracter si rol* cuprins* aspecte procedurale.
DefinitieIsume de bani pe care partile le platesc pentru derularea procesului si pe care le suporta
partea care a pirdut procesul pe criteriul culpei procesuale0
)uprind: taxele de timbru si timbrul judiciar, onorariul pentru avocat, expert, cheltuielile de
deplasare ala partilor sau martorilor, despagubirea martorilor precum si alte cheltuieli pe care
partea dovedeste ca le.a facut0
).proc.civ. reglementeaza in amanunt cheltuielile de judecata0
rocedura de acordare.numai la cerere si niciodata din oficiu, fie prin cerere scrisa'de regula in
cupirnsul cererii de chemare in judecata, intampinare sau alta cerere( fie oral cu ocazia
dezbaterilor asupra fondului
.omisiunea acordarii, nu inlatura obligatia de plata, putand fi cerute si separat sau hotararea
completata sub acest aspect ulterior0
.se acorda partii care a castigat procesul si se suporta de partea care a cazut in pretentii0$xceptie.
situatia prevazuta de art.545).pr.civ.paratul care a recunoscut pretentia la prima zi de infatisare
.in caz de coparticipare.art.544.cheltuielile se platesc proprotional sau in solidar, in raport de
felul coparticiparii0
.instanta poate face compensarea cheltuielilior in functie de admiterea pretentiilor in parte.
art.54:al.7).pr.civ.
.onorariul avocatului poate fi redus, la cerere, in functie de complexitatea cauzei, munca depusa
si alte asemenea criterii.art.541al.:).pr.civ.
3. :oiunea i formele competenei.
DefinitieI capacitatea recunoscut de lege unei instane judectoreti sau altui organ
jurisdicional de.a soluiona un anumit litigiul. *rticolul 17: alin. 1 din )onstituie / justiia se
realizeaz prin )urtea 8uprem de -ustiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin
lege. 3egea de organizare judectoreasc nr.:2567225 articolul :. competena siu procedura
judiciara sunt stabilite de lege.
)lasificarea normelor de competen
:2
a.Dup modul !n care se stabilesc sfera organelor de jurisdicie dac delimitarea se face prin
raportare din sisteme diferite sau organe din acelai sistem, avem:
H norme de competen general. vizeaza delimitarea sferei de activitate a unei categorii de
organe de jurisdicie fa de celelalte organe ale statului0
H norme de competen jurisdicional. vizeaza delimitarea sferei de activitate !ntre organele
aparinnd aceluiai organ de jurisdicie0Delimitarea competenei !ntre organele judectoreti de
grad diferit sau de acelai grad:
delimitarea competenei material vizeaza stabilirea competentei pe plan vertical intre acelasi tip
de organe de jurisdictie'judectorie, tribunal, curte de apel(0
delimitarea competena teritorial vizeaza stabilirea competentei pe plan orizontal intre organe
de jurisdictie de acelasi grad0
articolul 141 codul de procedur civil
b.Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei care reglementeaz competena, deosebim
competena absolut i relativ.
)ompetena general i material !n toate cazurile sunt reglementate prin norme care au caracter
imperativ.
)ompetana teritorial / !n principiu are caracter relativ dar !n unele cazuri e absolut. $x. /
competena teritorial exclusiv sau excepional.
Biletul nr. 14
1. Chemarea 9n .aranie.
)hemarea !n judecat !n garanie / articolul B7 / B5 )odul de procedur civil .
artea poate s cheme !n garanie o alt persoan !mpotriva creia ar putea s se !ndrepte !n
cazul !n care ar cdea !n pretenie cu o cerere !n garanie sau !n despgubiri. *ceast form de
intervenie provine din principiul c cel ce transmite un drept este obligat s.l garanteze sub
toate formele. *vem garanii legale i garanii convenionale.
)ererea de chemare !n garanie se face sub forma cereri de chemare !n judecat. Eeclamantul
poate reformula aceast cerere pn la inchiderea dezbaterilor !n prim instan, iar prtul odat
cu !ntmpinarea sau la prima !nfiare. 8anciunea nedepunerii !n termen a cereri de chemare !n
garanie este judecarea separat a acesteia dac prile nu consimt s se judece !mpreun cu
cererea principal. "erul intervenient primete copia dup cererea de chemare !n garanie dup
!ntmpinare i dup celelalte !nscrisuri acordndu.se termen pentru a depune la rndul su
!ntmpinare i pentru a.i formula aprrile.
"erul devine parte !n proces i poate la rndul su s cheme !n garanie. )hematul !n garanie
poate administra toate probele i toate aprrile !n sprijinul pri. Jarantatul poate atepta
sfritul procesului cu condiia s nu existe o obligaie legal.
Dac garantul pierde procesul prin aceeai hotrre se admite cererea de chemare !n garanie i
!n acest fel se evit un proces ulterior. )ererea de chemare !n garanie se judec odat cu cererea
principal dar dac judecarea cererii principale ar fi !ntrziat se disjunge i se suspend
judecata cererii de chemare !n garanie pn la chemarea cererii principale.
8oluiile care se pot da de instana de fond sunt urmtoarele:
. dac se admite cererea reclamantului iar chemarea !n garanie a fost !n folosul prtului se
admite i cererea de chemare !n garanie0
. dac se respinge cererea reclamantului i chemarea !n garanie a fost !n folosul prtului se
respinge i cererea de chemare !n garanie0
. dac se admite cererea reclamantului iar chemarea !n garanie a fost !n folosul acestuia se
respinge cererea de chemare !n garanie0
. dac se respinge cererea reclamantului i cererea de chemare !n garanie e !n folosul acestuia se
admite cererea de chemare !n garanie0
:1
*pelul sau recursul declarate de chematul !n garanie va pune !n discuie i cererea principal
chiar dac prtul nu a declarat apel sau recurs.
2. !erimarea0notiune* conditii de operare* efecte.
DefinitieIperimarea este o sanctiune procedurala ce determina stingerea activitatii judiciare
datorita ramanerii litigiului in nelucrare din vina partii,timp de, , luni
Eol:corespunde necesitatii solutionarii prompte a litigiilor civile si restabilirii ordinii de drept.
$a constituie o modalitate anormala de finalizare a activitatii judiciare0se infatiseaza ca o
sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinate tocmai de
lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului.
Aatura perimarii si trasaturile esentiale ale acesteia decurg chiar din prevederile art.51,
alin.1 ).pr.civ.otrivit acestui text :,,>rice cerere de chemare in
judecata,contestatie,apel,recurs,revizuire,si orice alta cerere de reformere sau de revocare se
perime de drept ,chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din motive imputabile
partii timp de , luni.<
)onditiile perimarii 0%nvocarea si constatare perimarii0
prima conditie se refera la obiectul perimarii.se perima o cerere care se afla in prima instanta sau
intr.o cale de atac.
a doua conditie se refera la ramanerea cauzei on nelucrare timp de , luni0perimarea sanctioneaza
dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza pe o
prezumtie de abandonare a judecatii.
)urge termenul de perimare de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
$xemplu:data suspendarii judecatii pentru lipsa partilor0
"ermenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare.
%ntreruperea . un singur caz prevazut de art.51B ).pr.civ.,,perimarea se intrerupe prin
indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care
justifica un interes0 entru ca actul de procedura sa aiba caracter intrerupator mai este necesar ca
acesta sa fie facut in vederea judecarii procesului si de catre partea ce poate justifica un interes.
8uspendarea . pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii, in conditiile art.51:
).pr.civ.
. in cazurile prevazute de art. 517 ).pr.civ. timp de o lun de la data cand s.au petrecut
faptele ce au prilejuit suspendarea judecatii, cu conditia ca faptele care au prilejuit suspendarea
sa fi intervenit in cele din urma trei luni ale termenului de perimare
. cand ,,partea este inpiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari
temeinic justificate<. art.519 alin.: ).pr.civ.
.pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de : luni de la data
semnarii contractului de mediere.art.,7 alin.7 din 3egea nr. 1+76722,0
a treia conditie a perimarii se refera la existent unei culpe a partii in lasarea in nelucrare a
cauzei.
Au se considera in culpa:. art.51, alin.: ) pr.civcnd actul de procedur trebuia efectuat din
oficiu, precum i cele cnd, din motive care nu sunt imputabile prii, cererea n.a ajuns la
instana competent sau nu se poate fixa termen de judecat.
%nvocare si constatarea perimarii
. din oficiu sau la cererea partii interesate .art.572 alin.1 )pr.civ.
.dreptul de a invoca perimarea apartine parti interesate, aceasta fiind de regula paratul0poate fi
invocata si de instanta din oficiu, procuror sau de alte persoane care participa la activitatea
judiciara0reclamantul ar putea invoca perimarea daca paratul a formulat actiune reconventionala.
.trebuie pusa in discutia contradictorie a partilor.
.invocarea se face pe cale de exceptie, la primul termen ce urmeaza dupa implinirea
termenului0poate fi invocate insa si ulterior primei zile de infatisare ce urmeaza dupa implinirea
:7
termenului. Datorita faptului ca perimarea are un caracter imperative legea permite invocarea ei
in tot cursul instantei.
CCCCerimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in
instanta de apel.art.572 alin.: ).pr.civ. *ceasta reprezinta una din particularitatile importante
ale perimarii. %n schimb, daca sanctiunea perimarii a fost invocate in prima instanta, dar aceasta
a respins.o, exceptia poate fi reiterata pe calea ordinara de atac a apelului.
.hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instana ierarhic superioar iar
termenul este de 4 zile si curge de la pronuntare0cand perimarea cauzei este respinsa, instanta
pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului.art.571 alin.1 ).pr.civ.0
$fectele perimarii. determinate de art.577 alin 1 ).pr.civ.. perimarea are drept urmare ca toate
actele de procedura facute in acea instanat nu.si produc efectele
)eea ce se perima nu este actul de sesizare sau calea de atac ci toate actele de procedura
efectuate in acea instanta. erimarea are ca efect stingerea procesului civil, in faza in care se
afla, impreuna cu toate actele indeplinite in acuza.
Eeclamantul va avea practic posibilitatea de a introduce o noua actiune daca intre timp
nu s.a prescris dreptul la actiune.
Easfrangerea perimarii asupra tuturor actelor de procedura si asupra tuturor partilor este
o consecinta fireasca a principiului indivizibilitatii procesului civil
erimarea instanei . >rice cerere adresat unei instane i care a rmas !n nelucrare timp de 12
ani se perim de drept, chiar !n lipsa unor motive imputabile prii. / art.57:
3. ctivitatea premer.toare edinei de judecat.
*ctivitatea premergatoare sedintei de judecata:
&nainte de !nceperea efectiv a edinei, potrivit regulamentului de funcionare i organizare a
instanelor judectoreti, grefierul de edin are urmtoarele atribuii:
cu cel puin 59 de ore !nainte preia dosarele de la arhiv sub semntur !n registru de termene0
!ntocmete lista cauzelor !n ordinea numrului de dosar de la cel mai vechi la cel mai nou i o
afieaz cu 75 de ore !nainte de edin0
completeaz condica de edin unde trece numele membrilor de edin, al grefierului i toate
dosarele !n ordinea listei0
verific la registratur i la arhiv dac au sosit citaiile, relaiile solicitate de instan sau actele
cerute de preedintele completului0
informeaz preedintele completului despre deficiene0
pred dosarele completului.
-udecarea cauzelor civile se face de regul de ctre un complet format din 1,7 sau : judectori.
)nd completul este colegial este prezidat catre judectori prin rotatie0
Biletul nr. 15
1. rtarea titularului dreptului.
*rtarea titularului dreptului
$a este reglementat de articolul ,5.,, )odul de procedur civil spune c prtul care deine
un lucru pentru altul sau care exercit !n numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arta
pe cel !n numele cruia deine lucrul sau exercit dreptul dac a fost chemat !n judecet de o alt
persoan. *ceast form de intervenie poate fi folosit numai de prt numai cnd se valorific
un drept real i numai dac !ntre prt i ter exist un raport juridic. )ererea se face prin
!ntmpinare sau la prima zi de !nfiare.
"erului i se comunic cererea de chemare / !ntmpinarea, toate !nscrisurile i cererea c este
artat ca titular al dreptului.
::
&n practic apar mai multe situaii:
"itularul dreptului se !nfieaz i recunote susinerile prtului iar reclamantul consimte la
!nlocuirea prtului.
"itularul dreptului se prezint, recunoate susinerile prtului iar reclamantul nu consimte s ia
locul acestuia.
&n aceast situaie titularul dreptului poate rmne ca intervenient, dac nu rmne !n proces
cererea se poate respinge pe excepia lipsei calitii procesuale pasive.
"itularul dreptului se prezint dar tgduiete susinerile prtului, rmne !n proces ca
intervenient principal.
)nd titularul dreptului nu se prezint va dobndi intervenient principal.
2. men3ile judiciare0notiune* rol* ca3uri de aplicare* procedura de aplicare.
*menda judiciar se pune !n executare de ctre organul judiciar care a aplicat.o.
unerea !n executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care
privete aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, execut amenda penal.
$xecutarea amenzilor judiciare se face de organul artat !n alineatul precedent.
)heltuielile judiciare avansate de stat
Dispoziia din hotrrea penal privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat
se pune !n executare potrivit art. 557 alin. 7.
)nd obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s.a dispus prin ordonan, punerea
!n executare se face de procuror, aplicndu.se !n mod corespunztor dispoziiile art. 557 alin. 7.
$xecutarea cheltuielilor judiciare se face de ctre organele care, potrivit legii, execut amenda
penal.
*menzile civile
DefinitieI sanctiune materializata in plata unei sume de bani si presupune savarsirea unei abateri
in cursul judecatii0
Eol: intodeauna represiv0 sancioneaz reaua.credin a prilor !n exercitarea actelor de
procedur
)azuri de aplicare. cele prevazute de art.19B).pr.civ
.se pot aplica atat partilor participante la proces cat si altor participanti'institutii, martori, avocati
etc(
rocedura de aplicare
.se aplica de catre instanta de judecata in fata careia s.a savarsit abatarea0
.instanta stabileste limitele amenzii in fucntie de circumstante0
.se aplica printr.o incheiere executorie0
.impotriva aplicarii amenzii se poate face cerere de reexaminare !n 14 zile de la data la care a
fost luat msura sau de la data comunicrii !ncheierii, la aceasi instanta'complet( care a aplicat
amenda care, in camera de consiliu, poate reveni asupra acesteia prin incheiere irevocabila0
3. ctivitatea 9n timpul edinei de judecat.
*ctivitatea in timpul sedintei de judecata
reedintele deschide, suspend sau !nchide edina.
-udectorul sau prile pot pune !ntrebri martorilor sau experilor numai prin intermediul
preedintelui care poate !ncuvina ca acesta s pun !ntrebri direct.
Redina se desfpoar,de regul !n camera de consiliu.
reedintele:
exercit poliia sedinei de judecat / art.71B, putnd lua msuri pentru respectarea ordinii i
pstrarea bunei cuviine0
poate dispune !ndeprtarea din sal a celor care nu au loc0
poate !ndeprta minorii i persoanele necuvincioase0
:5
poate !ndeprta pe cei ce !mpiedic bunul mers al dezbaterilor, dup ce au fost rugai s se
poarte cuviincios0
poate dispune !ndeprtarea tuturor din sal:
!n cazul !n care !n cursul edinei se svrete o fapt penal poate aplica codul de procedur
penal / art.719
Dac printre cei !ndeprtai din sal se gsesc i pri, !nainte de !nchiderea dezbaterilor vor fi
chemate !n sal i sub sanciunea nulitii le vor pune !n vedere toate acele importante realizate
!n lipsa lor, precum i declaraiile martorilor. *ceast prevedere nu se aplic dac partea are
avocat care a rmas !n sal.
&n sala de edin nimeni nu poate intra cu arme !n afara celor care le poart !n vederea
serviciului pe care !l au !n instan.
"oate persoanele care particip la edin sunt obligate s aib o purtare cuvincioas, iar cel ce
vorbete instanei trebuie s stea !n picioare.
"oate aceste reguli se aplic i cnd edina se desfoar !n afara sediului instanei.
Jrefierul e prezent !n sal cu :2 de minute !naintea !nceperii edinei i pune la dispoziia
prilor dosarul pentru consultare.
Deschiderea dezbaterilor se face de ctre preedintele completului i la !nceput se iau cauzele
pentru care se solicit amnarea, ea poate fi fcut de un singur judector.
)auzele care nu s.au amnat se soluioneaz !n ordinea listei. rile pot solicita luarea peste
rnd, dac cei aflai !naintea lor nu se !mpotrivesc.
Fomentele sedintei de judecata:
1. *pelul cauzei . se face de grefier, el fgnd i un referat oral, artnd obiectul cauzei, stadiul
procesului i modul de !ndeplinire a procedurii de citare.
&n funcie de situaia complet a dosarului preedintele:
poate amna procesul . cnd exist motive temeinice, cnd ambele pri o solicit. *mnarea pe
baza solicitrii prilor se poate face doar o singur dat.
oate s suspende judecata . cnd nici una din prile legal citate nu s.a prezentat i nici una nu
a solicitat judecarea !n lips.
oate s soluioneze cauza.
rile sunt legitimate
7. Dac s.a trecut la soluionarea cauzei se va proceda la cercetare procesului:
1.va rezolva excepiile ce se invoc ori pe care le poate ridica din oficiu0
7.va examina cererile de intervenie formulate de pri sau de tere persoane, !n condiiile legii0
:.va examina fiecare pretenie i aprare !n parte, pe baza cererii de chemare !n judecat, a
!ntmpinrii, a rspunsului la !ntmpinare i a explicaiilor prilor, dac este cazul0
5.va constata care dintre pretenii sunt recunoscute i care sunt contestate0
4.la cerere, va dispune, !n condiiile legii, msuri asigurtorii, msuri pentru asigurarea dovezilor
ori pentru constatarea unei situaii de fapt, !n cazul !n care aceste msuri nu au fost luate, !n tot
sau !n parte, potrivit art. 72:0
,.va lua act de renunarea reclamantului, de achiesarea prtului sau de tranzacia prilor0
B.va !ncuviina probele solicitate de pri, pe care le gsete concludente, precum i pe cele pe
care, din oficiu, le consider necesare pentru judecarea procesului i le va administra !n
condiiile legii0
9.va decide !n legtur cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecat la
care prile sunt legal citate0
+.va dispune ca prile s prezinte dovada efecturii verificrilor !n registrele de eviden ori
publicitate prevzute de )odul civil sau de legi speciale0
12.va !ndeplini orice alt act de procedur necesar soluionrii cauzei, inclusiv verificri !n
registrele prevzute de legi speciale.
5. -udectorul are obligaia s estimeze durat procesului / art.7:90
:4
4. Dup rezolvarea celor : probleme se intr !n dezbateri. *dic se administreaz probele,.
8usinerile prilor se consemneaz de grefier !n caietul de edin i se concretizeaz !n
!ncheierea de edin. 3a cererea oricreia din pri dezbaterile pot fi stenografiate !n tot sau !n
parte.
,. )nd cercetarea procesului o impune instana va amna cauza, grefierul !ntocmind !n acestb
moment o !ncheiere de edin cu coninutul prevzut de art.7::0
&ncheierile care preced hotrrile se numesc !ncheieri premergtoare i se clasific !n:
!ncheieri preparatorii0
!ncheieri !nterlocutorii0
)eea ce deosebete cele 7 !ncheieri este faptul c !ncheierile !nterlocutorii leag instana aceasta
neputnd reveni asupra celor ce a decis. / art.7:4
*rt.7:5 prevede c !ncheierile premergtoare se dau cu acelai numr de voturi. )a i
hotrrile, !ncheierile se motiveaz !ntotdeauna.
&n cazul !n care !ncheierile pronunate de instan pe parcursul judecii sunt supuse apelului sau,
dup caz, recursului separat de hotrrea de fond, dosarul se !nainteaz instanei superioare !n
copie certificat de grefa instanei a crei !ncheiere se atac.
&n cazul !n care se declar apel sau, dup caz, recurs !mpotriva unei !ncheieri cu privire la care
exist o chestiune litigioas asupra admisibilitii atacrii pe cale separat a !ncheierii, cererea de
exercitare a cii de atac se !nainteaz instanei superioare !mpreun cu o copie de pe !ncheierea
atacat, certificat de grefa instanei. Dac instana de control judiciar constat admisibilitatea
cii de atac, va cere instanei care a pronunat !ncheierea atacat s !nainteze dosarul cauzei.
Biletul nr. 16
1. 7epre3entarea le.al a prilor 9n proces.
Eeprezentarea partilor in proces
Isituatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in
interesul altei persoane care este parte in procesul civil0
.7 forme. legala si conventionala
Eeprezentarea legala.cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, cazul persoanelor
juridice'prin organele de conducere.conform ).civ.(, alte cazuri prevazute expres de lege0
Eeprezentarea judiciara conventionala.
Eeglementarea acestei reprezentri este !n articolul 9:.9+ )odul de procedur civil
reprezentarea se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat.
$xceptional legea nu permite reprezentarea judiciara conventionala:
.in cazul chemarii la interogatoriu.art.:47).pr.civ.0$xcepii /art.:4: i :4,).proc.civ0
.actiunile de divort.art.+72).pr.civ0
Eeprezentarea prin neavocat:
8e justific printr.o procur special, procura dat numai unei persoane cu capacitate deplin de
exerciiu, care trebuie s fie autentificat, dat ad litem, pentru exerciiul dreptului de a chema !n
judecat sau a reprezenta !n judecat. Fandatarul cu procur general poate sta !n proces numai
!n cadrul procurii generale: s fie dat i acest drept. Fandatul se presupune dat pentru toate
actele judecii, el putnd !ns s fie i restrns.
*ctele de dispoziie se fac numai in temeiul unei procuri speciale.
Fandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat.$xceptii:
doctorii !n drept sau liceniaii !n drept pentru soi sau rudele pn la gradul al 5.lea inclusiv se
pot prezenta !n instane indiferent de gradul acestora pentru a.i reprezenta0
sotul sau o rud pn la gradul al 5.lea poate reprezenta partea numai la judectorie0
cnd reprezentarea izvorte din lege sau dintr.o hotrre judectoreasc partea poate fi
reprezentat !n toate instanele0
:,
$xceptie de la dreptul comun mandatul judiciar nu !nceteaz prin moartea celui care la dat, el
tinuind pn la retragerea lui de ctre motenitori. *ceeai situaie o avem i cnd persoana
devine incapabil.
Eetragerea mandatului sau renunarea la mandat poate fi opus celeilalte pri numai de la
comunicare.
&n cazul !n care retragerea sau renunarea s.a fcut !n edin public !n prezena prii numai
este necesar comunicarea.
Eenunarea la mandat se face cu !ntiinarea mandantului i a instanei cu cel puin 14 zile
!nainte de termen sau de !mplinirea termenului de atac.
Eeprezentarea prin avocat
)alitatea de reprezentant a prii se justific cu delegaie, care are certificat semntura
clientului. Fandatul se d prin !ncheierea contractului de asisten juridic care prevede expres
!ntinderea drepturilor conferite avocatului.
*vocatul poate face orice fel de acte pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen i care s.ar
putea pierde. *ctele de dispoziie pot fi fcute de avocat fr procur special numai dac exist
claze !n contract.
Denenarea contractului de asisten juridic se poate face unilateral sau prin acordul prilor.
*vocatul care nu poate !ndeplinii mandatul, renun la profesie sau este suspendat este obligat
s.i asigure substituirea.
&n recurs, reprezentarea prin avocat este obligatorie / art.9:al.:).proc.civ.
2. ctivitatea ulterioar edinei de judecat.
*ctivitatea ulterioara sedintei de judecata
*rt.755:
)nd judectorul se socotete lmurit, prin !ncheiere, declar cercetarea procesului !ncheiat i
fixeaz termen pentru dezbaterea fondului !n edin public.
entru dezbaterea fondului, judectorul pune !n vedere prilor s redacteze note privind
susinerile lor i s le depun la dosar cu cel puin 4 zile !nainte de termenul stabilit potrivit alin.
'1(, fr a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.
rile pot fi de acord ca dezbaterea fondului s urmeze !n camera de consiliu, !n aceeai zi sau
la un alt termen.
)ererea de judecat !n lips presupune c partea care a formulat.o a fost de acord i ca
dezbaterea fondului s aib loc !n camera de consiliu, !n afar de cazul !n care partea a solicitat
expres ca aceasta s aib loc !n edin public.
)oncluziile prilor pot fi i orale.rimul cuvnt !l are reclamantul apoi prtul. rile pot lua
concluzii i !n replic. Dac exist teri introdui !n proces acetia vor lua cuvntul !n urmtoarea
ordine:
intervenientul principal i cel chemat !n judecat, dup reclamant0
intervenientul accesoriu, dup intervenia prii pentru care a intervenit0
chematul !n garanie, dup partea care a cerut introducerea sa !n proces
se consider lmurit, preedintele !nchide dezbaterile i se retrage spre deliberare.
&n timpul deliberrii, dac instana gsete necesare noi lmuriri poate repune cauza pe
rol.
Dup !nchiderea dezbaterilor, prile pot solicita termen !n vederea depunerii de concluzii scrise.
3. !erimarea0 notiune* conditii de operare* efecte.
DefinitieIperimarea este o sanctiune procedurala ce determina stingerea activitatii judiciare
datorita ramanerii litigiului in nelucrare din vina partii,timp de, , luni
)onditiile perimarii 0%nvocarea si constatare perimarii0
:B
. prima conditie se refera la obiectul perimarii.se perima o cerere care se afla in prima instanta
sau intr.o cale de atac.
. a doua conditie se refera la ramanerea cauzei on nelucrare timp de , luni0perimarea
sanctioneaza dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza
pe o prezumtie de abandonare a judecatii.
)urge termenul de perimare de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
$xemplu:data suspendarii judecatii pentru lipsa partilor0
"ermenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare.
%ntreruperea . un singur caz prevazut de art.51B ).pr.civ.,,perimarea se intrerupe prin
indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care
justifica un interes0 entru ca actul de procedura sa aiba caracter intrerupator mai este necesar ca
acesta sa fie facut in vederea judecarii procesului si de catre partea ce poate justifica un interes.
8uspendarea . pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii, in conditiile art.51:
).pr.civ.
. in cazurile prevazute de art. 517 ).pr.civ. timp de o lun de la data cand s.au petrecut faptele
ce au prilejuit suspendarea judecatii, cu conditia ca faptele care au prilejuit suspendarea sa fi
intervenit in cele din urma trei luni ale termenului de perimare
. cand ,,partea este inpiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari temeinic
justificate<. art.519 alin.: ).pr.civ.
.pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de : luni de la data semnarii
contractului de mediere.art.,7 alin.7 din 3egea nr. 1+76722,0
a treia conditie a perimarii se refera la existent unei culpe a partii in lasarea in nelucrare a
cauzei.
Au se considera in culpa:. art.51, alin.: ) pr.civcnd actul de procedur trebuia efectuat din
oficiu, precum i cele cnd, din motive care nu sunt imputabile prii, cererea n.a ajuns la
instana competent sau nu se poate fixa termen de judecat.
$fectele perimarii. determinate de art.577 alin 1 ).pr.civ.. perimarea are drept urmare ca toate
actele de procedura facute in acea instanat nu.si produc efectele
)eea ce se perima nu este actul de sesizare sau calea de atac ci toate actele de procedura
efectuate in acea instanta. erimarea are ca efect stingerea procesului civil, in faza in care se
afla, impreuna cu toate actele indeplinite in acuza.
Eeclamantul va avea practic posibilitatea de a introduce o noua actiune daca intre timp nu s.a
prescris dreptul la actiune.
Easfrangerea perimarii asupra tuturor actelor de procedura si asupra tuturor partilor este o
consecinta fireasca a principiului indivizibilitatii procesului civil
erimarea instanei . >rice cerere adresat unei instane i care a rmas !n nelucrare timp de 12
ani se perim de drept, chiar !n lipsa unor motive imputabile prii. / art.57:
Biletul nr. 28
1. 7epre3entarea judiciar convenional a prilor 9n proces.
Eeprezentarea juridic convenional a persoanei juridice
ersoana juridic nu particip la proces prin organul su de conducere ci prin reprezentare care
de regul este consilier juridic. *cesta consolideaz pe baza actelor semnate de conductorul
persoanei juridice sau seful oficiului juridic. Eeprezentarea este obligatorie prin consilier sau
avocat !n recurs / art.95).proc.civ.
entru anumite acte procesuale are nevoie de o delegaie special sau aceste acte procesuale vor
fi fcute numai de organul de conducere, i anume:
pornirea aciunilor
fixarea preteniilor
:9
renunarea la pretenii,la aciune sau declararea ori renunarea la cile de atac
rspunsul la interogatoriu
>rganele centraleale unei persoane juridice nu pot fi reprezentate de juritii.consuli a.i
organelor locale din localitile !n care acetia !i au sediul dect !n baza unei delegri speciale.
ersoana juridic poate recurge i la serviciile unui avocat.
8anciunea !n cazul nejustificrii calitii de reprezentant
)nd nu se face dovada calitii de reprezentant, instana este datoare s dea un termen pentru a
!mplini aceast lips, iar dac nu se !ndeplinete va anula cererea. $xcepia lipsei de reprezentant
poate fi invocat !n orice stare a pricini, titularii dreptului putnd !ns ratifica actele fcute de
persoana care nu avea calitatea de reprezentant.
2. !rima 3i de 9nfiare0definitie* importanta* acte procedurale ce se pot intocmi
pana la acest termen.
$ste socotit ca prima zi de !nfiare aceea !n care prile, legal citate, pot pune concluzii.
)el dintai termen intr.un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii. 3a
prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea in ceea ce priveste obiectul ei sau
chemarea in judecata a altor persoane, iar paratul poate formula cererea reconventionala si poate
introduce terte persoane in proces, de exemplu, chemarea in garantie. De asemenea, partile au
posibilitatea de a ridica exceptiile si de a cere probe si contraprobe.
entru identificarea momentului numit prima zi de infatisare se cer a fi indeplinite 7 conditii :
.partile sa fi fost legal citate 0
.partile sa poata puna concluzii.
*cest moment reprezinta inceputul fazei publice si contradictoriu a procesului. Au trebuie
confundata cu primul termen de judecata.
De acest moment se leaga posibilitatea efectuarii unor acte procesuale menite a intrebi cadrul
procesual al procesului si de a complini anumite deficiente semnalate pana la acea data.
Aeefectuarea acestor acte pana la termenul considerat prima zi de infatisare atrage sanctiunea
decaderii din dreptul de a le mai putea indeplini ulterior.
Eeclamantul are dreptul de a cere instantei un nou termen pana la prima zi de infatisare pentru
intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata sau pentru a propune noi probe.
%ntregirea cererii se refera la complinirea unor lipsuri precum : aratarea motivelor de fapt si de
drept, indicarea domiciliului partilor, calitatea procesuala.
Fodificarea vizeaza schimbarea unor elemente indicate gresit : temeiul de drept al actiunii,
obiectul cererii.
%ntregirea sau modificarea cererii poate fi ceruta numai daca cererea se judeca pentru prima data
in fond.
)ererea de chemare in judecata nu se considera modificata si nu se vada termen,luandu.se act de
declaratiile verbale ale reclamantului in incheierea de sedinta in urmatoarele cazuri :
.cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii 0
.cand se mareste 6 micsoreaza catemea sau obiectul cererii 0
.cand se solutioneaza valoarea obiectului pierdut6 pierit 0
. cand se inlocuieste cererea in constatare printr.o cerere in realizarea dreptului sau dimpotriva,
in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
aratul care nu a depus intampinarea la prima zi de infatisare trebuie sa.si anunte verbal,
probele, apararile de care urmeaza sa se foloseasca.
)hemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, cand sunt facute de catre parat,
precum si aratarea titularului dreptului trebuie facute pana la prima zi de infatisare. %n caz
contrar de sanctioneaza cu judecarea lor separata.
:+
Dovezile, probele care nu au fost cerute pana la prima zi de infatisare sub sanctiunea decaderii
nu vor mai putea fi invocate in cursul dezbaterilor decat cu exceptia urmatoarelor cazuri :
.cand nevoia administarrii dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o poate prevedea 0
.cand administrarea dovezii nu impune amanarea judecatii 0
.cand dovada nu a fost propusa in conditiile legii din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a
partii ce nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.
rima zi de !nfiare prezint importan i din punct de vedere probatoriu. *stfel, la
prima zi de !nfiare reclamantul poate propune noi probe, mai ales !n raport cu cererea
modificat. Dac prtul a depus !ntmpinare reclamantul va putea solicita un termen pentru a
propune dovezile !n aprare.
*rt. 1:5 ). proc. civ. definete prima zi de !nfiare ca aceea !n care prile, legal citate, pot
pune concluzii. rima zi de !nfiare nu se confund cu primul termen de judecat. rimul
termen poate constitui !ns i prima zi de !nfiare dar numai dac sunt !ntrunite cumulativ cele
dou cerine eseniale: prile s fi fost legal citate i ele s poat pune concluzii.
rima zi de !nfiare prezint o importan deosebit att pentru pri, ct i pentru instan.
&ntr.adevr, legea leag de acest moment exerciiul unor drepturi procesuale ale prilor, cum
este depunerea !ntmpinrii, a aciunii reconvenionale etc. e de alt parte, la prima zi de
!nfiare se contureaz cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. $ste momentul !n care,
astfel cum se afirm !n limbajul practicienilor, ;se leag procesul<. %nstana de judecat va trebui
s manifeste chiar din acest moment un rol activ !n clarificarea unor aspecte ale cauzei avnd ca
obiect preteniile i aprrile prlor.
3. Decderea0notiune* importanta* conditii de operare* efecte.
DefinitieIsanctiunea care intervine ca o consecinta a neexercitarii unei cai de atac sau a
neindeplinirii unui act de procedura inauntrul termenului imperative defipt de lege.revazuta de
art.194).pr.civ.,, )nd un drept procesual trebuie exercitat !ntr.un anumit termen, nerespectarea
acestuia atrage decderea din exercitarea dreptului, !n afar de cazul !n care legea dispune altfel.
*ctul de procedur fcut peste termen este lovit de nulitate. &n cazul !n care legea oprete
!ndeplinirea unui act de procedur !nuntrul unui termen, actul fcut !naintea !mplinirii
termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.<.
. sanctiune legata de respectarea termenelor de procedura0
Eol:destinata sa garanteze celeritatea procedurii judiciare si sa contribuie la apararea intereselor
legitime ale partilor
)onditiile de existenta ale decaderii0
)erintele esentiale ale decaderii sunt:
.existenta unui termen imperativ care sa impuna obligatia exercitarii dreptului inauntrul
sau0opereaza in cazul termenelor prohibitive si si in cazul termenelor judecatoresti.
Decaderea nu se aplica insa in privinta termenelor stabilite de lege pentru indeplinirea unor acte
de catre instanta de judecata.
.neexercitarea dreptului inauntrul termenului prevazut de lege0
.inexistenta unei derogari exprese de al sanctiunea decaderii0> atare derogare este prevazuta
chiar in art.194 ) .pr.civ.:,,cand legea dispune astfel<si !n art.19, cand partea dovedeste ca a fost
impiedicata datorit unor motive temeinic justificate sa actioneze inauntrul termenului defipt de
lege.
)ea de.a doua ipoteza vizeaza institutia repunerii in termen. are un caracter restrictiv ce rezulta
din chiar referirea legii la ,,imprejurarea mai presus de vointa partii< care trebuie sa intervina
inauntrul termenului legal.Dupa incetarea impiedicarii,va incepe sa curga un nou termen de
procedura de 14 zile0 Eepunerea in termen se face pe calea unei cereri care are un caracter
incident si accesoriul fata de cererea principala. )ompetenta de solutionare a cererii incidente
52
revine instantei sesizate cu actiunea principala.Aerespectarea termenului de 14 zile atrage dupa
sine sanctiunea decaderii.
%nvocarea si constatarea decaderii
. poate fi invocate de catre partea interesata, procuror sau instanta din oficiu0daca norma are
caracter dispozitiv ea poate fi invocata numai de catre partea interesata0 daca termenul de
procedura are un caracter imperativ partile nu pot renunta la dreptul de a invoca decaderea0
.renuntarea la decadere poate fi expresa sau tacita.
.se poate invoca si pe cale de exceptie0poate fi invocata insa,in anumite conditii,si prin
intermediul cailor de atac.
.nu opereaza de drept.
$fectele decaderii.stingerea tuturor posibilitatilor de punere in valoare a dreptului neexercitat in
termenul legal0 stinge un drept procedural0
Biletul nr. 21
1. ,&cepiile procedurale) definiie* clasificare.
&n sens larg prin aprare se desemneaz toate mijloacele folosite de prt pentru a opine
respingerea cererii.
&n sens restrns se !nelege numai acele mijloace care.i permit prtului s invoce obieciuni
!ndreptate !mpotriva fondului preteniei reclamantului.
)lasificare:
HDup obiectul asura cruia poart:
a. excepii de procedur . care vizeaz !nclcarea regulilor procedurale privind compunerea
instanei, competena acesteia i procedura de judecat0
b. excepii de fond . vizeaz lipsurile referitoare la exerciiu dreptului de aciune0
HDup efectul lor:
a. excepii dilatatorii . tind la amnarea judecii, declinarea judecii sau refacerea unor acte0
b. excepii peremptorii . care tind la respingerea sau anularea cererii ori la stingerea procesului.
Gnele excepii peremptorii !ncep prin a avea un efect dilatatoriu !n sensul c se acord un termen
pentru !mplinirea lipsei i nu se anuleaz automat cererea.
*ceeai excepie poate produce efecte diferite: excepia de necompeten este de regul
dilatatorie.
HDup caracterul imperativ sau dispozitiv al normai !nclcate:
a. excepii absolute . care privesc !nclcarea unor norme imperative i pot fi invocate de pri,
procuror sau instan din oficiu !n orice fa a procesului chiar !n apel sau recurs0
b. excepii relative . care privesc !nclcarea unor norme dispozitive i pot fi invocate numai de
partea interesat i numai !ntr.un anumit termen 'la prima zi de !nviare sau la urmtorul
termen !n care s.a svrit neregularitatea(0
otrivit art.759).pr.civ., instana este obligat s se pronune !nainte de a intra !n fondul
dezbaterilor asupra excepiilor de procedur i de fond care fac de prisos !n total sau !n parte
cercetarea !n fond a pricinii. Aumai !n mod excepional, excepia poate fi unit cu fondul numai
atunci cnd pentru soluionarea ei este necesar administrarea unui prabatoriu legat i de fondul
pricinii.
CCC 3egea nu prevede ordinea !n care trebuie rezolvate excepiile !n cazul !n care sunt invocate
concomitent.
Dac excepia invocat este !ntemeiat, instana o va admite i va pronuna o !ncheiere atunci
cnd dispune amnarea judecii sau o hotrre.
&n cazul respingerii excepiei, instana pronun o !ncheiere interlocutorie i continu judecata.
2. !articiparea procurorului 9n procesul civil.
articiparea procurorului in procesul civil
51
)adrul legal al participarii procurorului in procesul civil este determinat de art.+7).pr.civ.:
.apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicie, ale
disparutilor si altor persoane in conditiile legii0
.exercitarea actiunii civile, in cazurile prevazute de l0ege0
.participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata0
.exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege0
.exercitarea dreptului de acere executarea silita in conditiile legii0
).proc.civ. reglementeaza participarea Finisterului ublic in procesul civil in )apitolul %%%,
"ilul %% din )artea %.
a.romovarea actiunii civile.pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de
lege.
. art. +: ). proc. civ. prevede ca titularul dreptului subiectiv la care se refera actiunea va fi
introdus in proces in calitate de reclamant0 $l va putea sa renunte la judecata sau la dreptul
subiectiv, sa incheie o tranzactie, iar daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa
ceara continuarea judecatii.
.dreptul procurorului de a porni actiunea civila poate fi exercitat pe cale principala ci sau
incidentala'interventie principala(.
b.articiparea in procesul civil. poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a
acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si
libertatilor cetatenilor, indiferent daca a pornit sau nu procesul civil 0nu poate insa uza de
anumite drepturi recunoscute numai partilor cum ar fi modificarea cerrii de chemare in judecata,
renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv.
.in anumite materii, prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea de
concluzii de catre acesta sunt obligatorii, exemplu:.punerea sub interdictie0.declararea disparitiei
si a mortii pe cale judecatoreasca0. expropriere0. adoptie, etc0
.cand participarea este obligatorie, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii intrucat
completul nu a fost legal constituit.
c.$xercitarea cailor de atac. consacrat in expres in art. +7 alin.'5( ). proc.civ.
. termenului de apel pentru procuror curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in
care a participat la solutionarea cauzei, cand termenul curge de la comunicare. art.795 alin.5
).proc. civ.
.poate exercita caile extraordinare de atac !n cazul prevzut de art.+7al.1 i atunci cnd a
participat la judecata cauzei !n faza anterioar0
d.articiparea la activitatea de executare silita.art. +7 alin. ,). proc.civ., poate sa ceara
executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca
hotararea este in favoarea persoanelor prevazute in alin.1., indiferent daca procesul a fost sau nu
pornit de el.
.procurorul poate sa ceara numai executarea silita a hotararilor judecatoresti, nu si a altor titluri
executorii.
3. :ulitatea actelor de procedur civil) noiune* rol* clasificare.
Definitie I sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu
nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma
)lasificarea:
H Dupa existenta sau inexistenta unui text de lege care sa prevada sanctiunea:
Aulitatile exprese'textual( ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege'exemplu:
art.14+).pr.civ(.
Aulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea
principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil'exemplu:art.1+4).pr.civ.(0
57
majoritatea nulitatilor din )odul de procedura civila sunt nulitati virtuale, nulitatile exprese
reprezentand exceptia.
HDupa natura normelor incalcate:
Aulitatile absolute. in cazul incalcarii unor norme absolute0 particularitati:
.pot fi invocate in orice faza a procesului civil0
.pot fi invocate de oricare dintre parti,de procuror si de instanta din oficiu0
.viciile unui act afectat de nulitate absoluta nu pot fi acoperite.
Aulitatile relative.in cazul incalcarii unor norme relative0 particularitati:
.pot fi ridicate numai in limine litis, respective cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau
imediat ce s.a ivit cauza ce le.a deterrminat0
.pot fi invocate numai de partea in favoarea careia a fost edictata norma procedurala incalcata0
.viciile unui act afectat de nulitate relative pot fi asanate.
HDupa cum nulitatea intervine pentru nerespecatrea conditiilor actului respectiv sau datorita
dependentei sale de un alt act:
Aulitatea proprie.lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea
conditiilor sale de validitate.
Aulitatea derivate.consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul
in cauza se afla intr.un raport de dependenta functionala.$xemplu: art.1B+al.4.).pr.civ.,,
desfiinarea unui act de procedura atrage si desfiinarea actelor de procedur urmtoare, dac
acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare .<
HDupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a unui act:
Aulitatile intrinseci. intervin in cazul socotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului
de procedura0
Aulitatile extrinseci .intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actului de
procedura0$xemplu: indeplinirea actului de un functionar necompetent,neplata taxelor de
timbru.
HDupa intinderea efectelor:
Aulitati totale.afecteaza intreg actul0
Aulitati partiale.afecteaza doar parte din act0
HDupa modul in care opereaza:
Aulitati de drept.opereaza in temeiul legii,fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a
efectelor produse0
Aulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoresca
care sa pronunte sanctiunea0
HDupa caum implica sau nu existent ueni vatamari:
Aulitati conditionate de existenta unei vatamari:
Aulitati neconditionate de existenta unei vatamari0
)onditiile generale ale nulitatii. se desprind din prevederile art.11B4 .1B, ).pr.civ.
).proc.civ. de procedura civila consacra regula conditionarii in materie de nulitati.
3egea distinge !ntre ;nulitatea condiionat< / art.1B4 i ;nulitatea necondiionat< / art.1B,,
adic !ntre nulitatea actului de procedur care aduce prii o ;vtmare< / necesar a fi dovedit,
dac ea nu este prezumat / i avnd ca remediu subsidiar ;desfiinarea< actului, i nulitatea
actului de procedur independent de ;existena unei vtmri<.
&n prima ipotez este vorba de o dubl condiionare: producerea unei ;vtmri<0 inexistena
unui alt remediu dect ;desfiinarea< actului.
&n cazul nulitilor ;expres< prevzute de lege, vtmarea este prezumat, partea interesat
putnd face dovada contrar.
Aulitile ;expres< prevzute de lege sunt nuliti ;textuale<, statuate in terminis, care, !ns, nu
se suprapun totdeauna sau !n mod necesar cu ;nulitile absolute<, despre care se face vorbire la
art. 1B5 alin. '7( ). pr. civ.
5:
C Aulitatea expresa nu se confunda cu nulitatea neconditionata. 8i nulitatea expresa este
conditionata de vatamare, insa numai partea este scutita de dovada ei, intrucat ea este prezumata.
C)hiar si nulitatea absoluta este conditionata de vatamare.
%n cazul nulitatii virtuale, vatamarea trebuie dovedita, intrucat existenta ei nu se mai presupune.
&n a doua ipotez, nulitatea nu este condiionat de existena unei vtmri !n cazul !nclcrii
unora dintre dispoziiile legale 'cele referitoare la capacitatea procesual, reprezentarea
procesual, competena instanei / material sau teritorial /, compunerea sau ;constituirea
instanei<, publicitatea edinei de judecat, precum i la alte cerine legale ;extrinseci< actului
de procedur, dac legea nu dispune altfel.
Biletul nr. 22
1. !rincipalele e&cepii de procedur<litispendena* cone&itate* autoritatea de lucru
judecat=.
)aracteristici
$xcepia procesual presupune existena unui proces !n curs.
$xcepia procesual este un mijloc de aprare fiind de regul folosit de prt.
$xcepia procesual este un mijloc tehnic prin care se invoc !nclcri ale normelor de drept
material sau procesual.
*dmiterea excepiei constituie !n cazul excepiilor dilatatorii un obstacol temporar !n
soluionarea cererii principale, iar !n cazul excepiilor peremptorii un obstacol dirimant,
determinnd stingerea excepiilor.
*dmiterea excepiei procesuale nu afecteaz !n principiu dreptul reclamantului, iar hotrrea
pronunat ca urmare a admiterii unei excepii nu are putere de lucru judecat !n ceea ce privete
fondul dreptului.
rincipalele exceptii de procedura:
$xceptia de litispendenta.art.1:9).pr.civ. 3itispendena: art.1:9 nimeni nu poate fi chemat !n
judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect i aceeai parte !naintea mai multor instane.
$xcepia se ridic de pri sau de judector la instanele d fond i cauza se trimite instanei mai
!nti investit dac se afl !n acelai grad de jurisdicie sau instanei cu grad mai !nalt.
CCC Gnele tratate de doctrina sustin teza potrivit careia litispendenta nu este un caz de prorogare
legala de competenta intruct in acest caz ne aflam in fata unor cereri identice care sunt reunite.
$xceptia de conexitate.art.1:+).pr.civ.'a se vedea supra /)ap.5 )ompetenta.prorogarea de
competenta( conexitateaI prile pot cere !ntrunirea mai multor pricini care se afl !naintea
aceleiai instane sau instane deosebite dar de acelai grad !n care sunt aceleai pri chiar
!mpreun i cu alte pri i al crui obiect sau cauz au !ntre ele o strns legtur.
)onexitatea se poate face la cererea pri sau din oficiu de ctre instan. Dosarul se trimite
instanei mai !nti investit cu excepia situaiei cnd prile cer trimiterea la una din instane sau
una din pricini este de competena unei anumite instane i prile nu o pot !nltura. $x:
revendicare / evacuare
%nstana poate s dispun i disjungerea judecrii cauzei dar !i pstreaz competena de
soluionare a cauzei conexate.
$xceptia puterii de lucru judecat.art.5:4).proc.civ0 are putere de lucru judecat. $xist putere de
lucru judecat cnd a doua cerere are acelai obiect, aceeai cauz i este fcut de aceleai pri
!ntre ele i !n aceeai calitate.
)aracterele puterii lucrului judecat:
exclusivitatea0incontestabilitatea0executorialitatea0obligativitatea

2. 7ecu3area judectorului0notiune* sfera de aplicare* ca3uri* procedura.
rin recuzare se !nelege posibilitatea conferit de lege prilor de a solicita, !n cazurile
expres determinate de lege, !ndeprtarea unuia sau a mai multor judectori de la soluionarea
55
unei cauze civile. *binerea se !nfieaz, astfel cum am artat, ca o !ndatorire a judectorului.
*adar, deosebirea dintre cele dou instituii const !n faptul c !n timp ce recuzarea eman de la
prile din proces, fiind un drept al acestora, abinerea constituie o !ndatorire a judectorului.
Eecuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta cu actiunea principala. art.42 alin.'1( ).proc.
civ.0 daca din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata ' de pilda, unii judecatori
sunt in concediu sau sunt incompatibili( cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta
ierarhic superioara0 )ererile de recuzare inadmisibile potrivit art.5B ) proc.civ. se judeca de
catre instanta in fata careia au fost formulate, chiar de completul !n faa cruia s.a formulat
cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat.
Porma.cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei
instante si sa indice motivele de recuzare, precum si mijloacele de dovada0propunerea de
recuzare se poate face si verbal in fata instantei.8e poate i verbal !n edin, consemnndzu.se
!n !ncheierea de edin.
Foment.recuzarea trebuie solicitata pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea
oricarei dezbateri0 daca motivele de recuzare s.au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea
interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute ?art.55 alin.'7(
).proc. civ.@. Aeinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine
decaderea partii din dreptul de a o mai invoca.
rocedura. in camera de consiliu si fara citarea partilor, cu ascultarea judecatorului care a fost
recuzat. 3egea nu permite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. art. 41
alin. ':( ).proc.civ.Daca cererea este admisa. judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului0
%ncheierea prin care s.a admis recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul
recuzat urmeaza sa fie pastrate. %ncheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere,
precum si cea de admitere a recuzarii nu poate fi atacata prin nicio cale de atac. Eegimul juridic
al incheierii prin care s.a respins cererea de recuzare este insa diferit. De data aceasta incheierea
poate fi atacata, dar numai odata cu fondul cauzei. Dac !ncheierea este definitiv, ea va putea fi
atacat cu recurs la instana ierarhic superioar / art.4:al.1).proc.civ.
3. :ulitatea actelor de procedur civil)condiiile .enerale ale nulitii.
)onditiile generale ale nulitatii. se desprind din prevederile art.11B4 .1B, ).pr.civ.
).proc.civ. de procedura civila consacra regula conditionarii in materie de nulitati.
3egea distinge !ntre ;nulitatea condiionat< / art.1B4 i ;nulitatea necondiionat< / art.1B,,
adic !ntre nulitatea actului de procedur care aduce prii o ;vtmare< / necesar a fi dovedit,
dac ea nu este prezumat / i avnd ca remediu subsidiar ;desfiinarea< actului, i nulitatea
actului de procedur independent de ;existena unei vtmri<.
&n prima ipotez este vorba de o dubl condiionare: producerea unei ;vtmri<0 inexistena
unui alt remediu dect ;desfiinarea< actului.
&n cazul nulitilor ;expres< prevzute de lege, vtmarea este prezumat, partea interesat
putnd face dovada contrar.
Aulitile ;expres< prevzute de lege sunt nuliti ;textuale<, statuate in terminis, care, !ns, nu
se suprapun totdeauna sau !n mod necesar cu ;nulitile absolute<, despre care se face vorbire la
art. 1B5 alin. '7( ). pr. civ.
C Aulitatea expresa nu se confunda cu nulitatea neconditionata. 8i nulitatea expresa este
conditionata de vatamare, insa numai partea este scutita de dovada ei, intrucat ea este prezumata.
C)hiar si nulitatea absoluta este conditionata de vatamare.
%n cazul nulitatii virtuale, vatamarea trebuie dovedita, intrucat existenta ei nu se mai presupune.
&n a doua ipotez, nulitatea nu este condiionat de existena unei vtmri !n cazul !nclcrii
unora dintre dispoziiile legale 'cele referitoare la capacitatea procesual, reprezentarea
procesual, competena instanei / material sau teritorial /, compunerea sau ;constituirea
54
instanei<, publicitatea edinei de judecat, precum i la alte cerine legale ;extrinseci< actului
de procedur, dac legea nu dispune altfel.
Biletul nr. 23
1. !ro$a prin 9nscrisuri.
roba prin inscrisuri C &nscrisul este orice consemnare despre acte sau fapte juridice, intervenite
!ntre pri, prin scriere de mn sau imprimare pe orice suport 'hrtie, metal, lemn, piele,
material plastic, suport electronic(.
rile anexeaz la cererea de chemare !n judecat i la !ntmpinare, copii certificate de pe
!nscrisurile folosite ca mijloace de prob.
Dac ele sunt !ntr.o limb strin sau cu litere vechi se vor depune traducerile sau copii
cu litere latine certificate de pri.
&n cazul !n care se contest traducerile se poate apela la un traductor certificat. rile sunt
datoare s aib asupra lor originalele !nscrisurilor sau s le depun spre pstrare la gref sub
pedeapsa de a nu se ine seama de ele.
"oate !nscrisurile depuse la dosar rmn dobndite judecii i nu se pot retrage fr !nvoirea
celorlalte pri.
Dac partea !nvedereaz c adversarul deine un !nscris privitor la pricin, instana poate ordona
!nfiarea lui. &n cazul !n care adversarul refuz s rspund la interogatoriul luat pentru
dovedirea deinerii sau existenei !nscrisurilor sau se dovedete c l.a ascuns sau distrus sau pur
i simplu nu vrea s.l !nfieze, instana poate socoti c !nscrisul are coninutul pe care.l
pretinde partea care a solicitat !nfiarea lui.
)ererea de !nfiare a acestui act poate fi respins dac cuprinsul lui privete chestiuni cu totul
personale sau dac prin prezentarea !nscrisului s.ar !nclca !ndatorirea de a pstra secretul sau
dac ar atrage urmrirea penal impotriva pri sau a altei persoane ori ar dispune.o dispreului
public.
Dac !nscrisul se gsete la o autoritate sau o ter persoan instana va lua msuri pentru ca
acesta s fie adus la dosar. &n cazul !n care !nscrisul nu se poate trimite, cercetarea lui se va face
cu citarea prilor la acea autoritate.
&n cazul !n care se contest un !nscris sub semntur privat, legea reglementeaz instituia
verificarii de scripte . aceasta !nseamn c partea creia i se impune !nscrisul este obligat s
recunoasc sau s conteste semntura sau scrisul, singuri care pot s adopte o poziie neutr fiind
motenitorii i succesorii autorului actului.
Dac partea declar c nu recunoate scrisul sau semntura, preedintele completului !l va obliga
s scrie i s semneze sub dictarea sa, pri din !nscris. Eefuzul de a scrie sau semna va putea fi
socotit ca o recunoatere a !nscrisului. Dac verificarea nu este concludent pentru instan se va
dispune efectuarea unei expertize. entru aceasta prile vor depune !nscrisuri autentice sau sub
semntur privat urmnd a se trimite toate acestea !mpreun cu !nscrisul tgduit i cu probele
luate de judector, expertului .
&nscridurile depuse spre verificare vor fi semnate !ntotdeauna de preedinte, grefier i pri.
Dup verificarea fcut de instan sau !n raport de concluziile expertizei rmne sau nu !n
proces.
&n cazul !nscrisurilor autentice care sunt contestate exist !n )odul de procedur civil instituia
procedurii !nscrierii !n fals. &n cazul !n care se declaeaz aceast procedur, dac partea care
folosete !nscrisul nu este prezent !n instan se va amna cauza i se va dispune !nfiarea
prii personal sau prin mandatar cu procur special. 3a termenul prezentrii cel ce a invocat
!nscrisul !l va depune pentru verificare i va indica mijloacele sale de aprare.
reedintele instanei constat prin proces.verbal starea material a !nscrisului dac exist pe el
tersturi, adugiri sau !ndreptri iar apoi !l va semna !mpreun cu grefierul i prile i !l va
depune la gref.
5,
"ot la acest termen preedintele !ntreab partea care a depus !nscrisul dac !nelege s se
foloseasc de el. Dac partea refuz s rspund, nu se prezint sau declar c nu se mai
folosete de !nscris acesta va fi !nlturat din proces.
&n cazul !n care se struie !n defimarea !nscrisului, !nscrisul !mpreun cu procesul.verbal se va
trimite procurorului pentru cercetri. rocurorul face cercetrile i va informa instana.
&n cazul sesizrii procurorului, dac partea care s.a !nscris !n fals arat i pe autorul sau
complicele falsului, instana civil poate suspenda judecata.
2. %anctiunea lipsei calitatii procesuale in procesul civil.
3ipsa calitii procesuale poate fi invocat pe cale de excepie de partea interesat, de procuror
sau de instan din oficiu !n orice stare a procesului, iar !n caz de admitere se respinge aciunea.
8anctiunea lipsei calitatii procesuale. respinge aciunii nu ca nefondat ci ca introdus de o
persoan fr calitate.
)nd aciunea s.a respins pentru lipsa calitii procesuale pasive reclamantul va putea introduce
o nou aciune !mpotriva persoanei care are adevrata calitate de prt.
).proc.civ. face stabileste reguli distincte la art.:+ in cazul actelor de transmitere cu titlu
particular.%n cazul transmiterii prin acte intre vii judecata se continua intre partile initiale, deci
nu are loc transmiterea procesuala a calitatii.%n cazul transmiterii pentru cauza de moarte,
judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al autorului dupa caz.%n
viziunea Aoului )od succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in process numai daca
are cunostinta despre acesta, in celelalte situatii prevazute de aliniatul 7 instanta va decide dupa
imprejurari si tainand seama de pozitia celorlalte parti.
).proc.civ. reglementeaza si efectele hotararii pronuntate contra instrainatorului sau
succesorului universal sau cu titlu universal, aceste producandu.se de drept si contra
succesorului cu titlu particular, fiind opozabila intodeauna acestuia, cu exceptia cazurilor cand a
doabndit dreptul cu buna credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii de adevaratul titular.
3. :ulitatea actelor de procedur civil ; efecte.
$fectele nulitatii
%n principal se concretizeaza,in lipsirea actului de procedura de efectele prevazute de lege0 pana
in momentul declararii nulitatii actele de procedura, desi viciate in structura sau conditiile lor de
existenta, produc toate efectele proprii unor acte legale0nulitatea absoluta sau relativa produce
aceleasi efecte juridice.
CEegula potrivit careia actul nul nu are nici un efect vizeaza numai functia procedurala a
acestuia0 ceea ce se anuleaza este operatia juridica pe care actul instrumentator o contine0 in
anumite conditii actul poate produce totusi unele efecte desi a fost anulat in instanta.. exemplu:o
tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural poate contine o marturisire cu privire la
dreptul dedus in justitie.
3egea acorda nulitatilor procedurale si un efect extensiv, in acest sens art.1B+ al.: ).pr.civ.
Aulitatea se rasfrange doar in mod indirect asupra actelor ulterioare, numai in masura in care
acestea nu pot avea,,o existenta de sine statatoare< si se afla intr.un raport de dependenta cu
actul anulat.
Biletul nr. 2(
1. !ro$a testimonial.
roba cu martori sau testimonial
5B
.martorii pot fi numai persoane fizice care au cunotin despre faptele care formeaz obiectul
judecii0
. aprecierea depoziiei martorului care este minor sub 15 ani sau este o persoan lipsit
vremelnic de discernmnt se va ine seama de situaiile artate.
. *rt.:14 . persoanele care sunt exceptate de a fi acceptate ca martori:
1.rudele i afinii pn la gradul al treilea inclusiv0
7.soul, fostul so, logodnicul ori concubinul0
:.cei aflai !n dumnie sau !n legturi de interese cu vreuna dintre pri0
5.persoanele puse sub interdicie judectoreasc0
4.cei condamnai pentru mrturie mincinoas.
'CCCrin convenia expres sau tacit a prilor rudele, afinii i soul pot fi ascultai ca martori.
CCC&n pricinile privitoare la starea civil sau divor se pot audia rudele i afinii cu excepia
descendenilor.
$xist o categorie de persoane care ar putea fi martori, dar pe care legea le scutete s depun
mrturie: . art.:1B
cei inui de secretul profesional0
cei inui de secretul de serviciu, dar numai asupra !mprejurrilor secrete de care a luat
cunotin !n timpul serviciului0
cei care prin rspunsurile lor s.ar expune pe ei !nsui sau ar expune rudele, afini ori soul la o
pedeaps penal sau dispreul public.
rimele 7 categorii cu excepia preoilor pot depune mrturie dac au fost dezlegate de
!ndatorirea pstrrii secretului de ctre cei interesai !n pstrarea secretului.
ropunerea probei cu martori se face la prima zi de !nfiare. 3ista cu numele i adresa acestora
urmnd s fie depus sub sanciunea nulitii !n cel mult 4 zile de la !ncuvinare. %nstana poate
limita numrul martorilor propui cu respectarea principiului egalitii prilor, iar martorii care
au fost !ncuvinai se vor asculta neputndu.se renuna la ei.
>dat propui martorii, !nlocuirea acestora se va putea face numai !n caz de moarte, dispariie
sau motive temeinice 'certificate medicale(.
Dup !ncuvinare, instana dispune citarea martorilor care pot fi ascultai !n instan sau la
locuina lor.
Dac martorul lipsete la prima citare, instana va da mandat de aducere i dac exist urgen
mandatul se poate da de la primul termen.
Piecare martor va fi ascultat deosebit !n ordinea stabilit de preedinte, cei ce urmeaz a fi
ascultati ulterior fiind !ndeprtai din sal.
&nainte de a se lua mrturia, preedintele !i cere martorului:
s arate domiciliul, profesia, vrsta0
dac este rud sau afin cu una din pri i !n ce grad0
dac se afl !n serviciul unei pri i dac este !n judecat, dumnie sau legtur de interese cu
vreuna din pri, dup aceasta martorul depune jurmntul.
Fartorii fr confesiune jur pe contiin, iar cei care din motive confesionale sau de contiin
nu depun jurmnt se oblig s spun adevrul i s nu ascund nimic.
Finorul care nu a !mplinit 15 ani nu depune jurmntul dar i se atrage atenia s spun adevrul.
&n depoziia sa, martorul arat !mprejurrile pe care le cunoate i rspunde la !ntrebrile
preedintelui i ale prilor. $l nu are voie s citeasc un rspuns dinainte dar cu !ncuvinaea
preedintelui se poate cu privire la cifre i denumiri.
Dac preedintele gsete c !ntrebarea pus de pri nu este concludent, jignitoare sau tinde s
dovedeasc un fapt a crui dovedire este oprit de lege o va respinge. Eespingerea !mpreun cu
motivarea se trec !n !ncheierea de edin. Frturia se face orar i se consemneaz !n scris de
frefier la dictarea preedintelui. Depoziia este semnat pe fiecare pagin i la sfritul ei de
preedinte, grefier i martor dup ce citete declaraia.
59
)nd cel care urmeaz s fie martor este mut sau surd i nu poate fi !neles va fi pus s scrie
rspunsul. Dac nu tie s scrie se folosesc experii interprei.
>rice adugiri, tersturi sau schimbri !n depoziie se vor semna de judector, grefier i martor
sub sanciunea nelurii lor !n seam. 3ocurile nescrise se bareaz pentru a nu se aduga nimic.
Dup ascultare, martorul rmne !n sala de edin dac instana nu decide altfel.
Dac instana are bnuieli puternice c mrturia este mincinoas sau martorul este mituit,
!ncheie un proces.verbal i sesizeaz procurorul.
3a aprecierea probelor !n cazul !n care instana fa de restul probatoriului administrat ajunde la
concluzia c mrturia nu este sincer o !nltur i scrie motivarea.
2. Condiiile de e&erciiu ale aciunii civile.
)onditiile de exercitiu ale actiunii civile.sunt cerinte in lipsa carora interventia judiciara nu
poate avea loc0conditiile pentru a fi parte in procesul civil sunt necesare si pentru exercitarea
actiunii civile si in plus pentru exercitarea actiunii civile mai este necesara si afirmarea unui
drept sau a unei situatii juridice ce se doreste a fi proteguita prin sesizarea instantelor
judecatoresti.
Pormularea unei pretenii.conditie esentiala a exercitarii actiunii civile statornica in mod expres
in art.:7lit.c i art.:2al.1).pr.civ.
)ondiiile de exerciiu ale aciunii civile sunt prevzute de art.:7).proc.civ.
>rice cerere poate fi formulat i susinut numai dac autorul acesteia:
a(are capacitate procesual, !n condiiile legii0
b(are calitate procesual0
c(formuleaz o pretenie0
d(justific un interes.
AD / a se vedea )onditiile pentru a fi parte in proces
3. #ermenele de procedur 0 noiune* rol* clasificare.
DefinitieI intervalul de timp !n cadrul cruia trebuie !ndeplinite anumite acte de procedur sau
dimpotriv e oprit !ndeplinirea altor acte de procedur.
Eol.termenele au menirea de a impulsiona desfurarea procesului civil i de a limita toate acele
situaii care ar putea conduce la !ntrzierea judecii.
)lasificare:
H&n funcie de caracterul lor:
termene imperative 6 peremptori. actul procedural trebuie !ndeplinit !nuntru termenului0
termene prohibitive 6 dilatori. se interzice !ndeplinirea actului !n acest interval de timp0
HDup modul cum sunt stabilite:
termene legale0
termene judectoreti0
termene convenionale
HDupa sanciunea nerespectrii lor:
termene absolute: afecteaz soliditatea actelor de procedur i le !nltur !n general !n cazul
cilor de atac0
termene relative: atrag sanciuni disciplinare 6 pecuniare0
HDupa intindere:
. pe ore. !ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare0
pe zile. se calculeaz pe zile libere,adica nu intr !n calcul nici prima nici ultima zi
pe sptmni, luni sau ani. se !mplinesc !n ziua corespunztoare a sptmnii, lunii sau
anului0Dac termenele se sfresc !ntr.o zi de srbtoare sau cnd serviciul este suspendat durata
lor se prelungete de drept pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.Qilele de srbtoare
din cursul termenului intr !n calcul.
5+
.Piecare termen are un punct de plecare i unul de !mplinire. )a punct de plecare termenul
!ncepe s curg de la data comunicrii actelor de procedur dac legea nu dispune altfel.
.*rticolul 19, )odul de procedur civil prevede c atunci cnd sunt !mprejurri mai presus de
voina pri termenul poate fi !ntrerupt, iar cnd aceast !mprejurare a !ncetat !ncepe s curg un
nou termen fix de 14 zile. &n cazul cilor de atac va curge ujn termen de durata celui !n care se
exercit calea de atac.
Biletul nr. 2-
1. !ro$a prin rapoartele de e&perti3.
$xpertiza judiciar
. ca prob este folosit atunci cnd pentru lmurirea faptelor care formeaz obiectul unui proces
este necesar prerea unei persoane care are cunotine de specialitate !n acel domeniu.
. mijloc de prob prin care expertul aduce la cunotina instanei pe baza unor cercetri concrete,
situaie de fapt concret.
. exist situaii !n care expertiza este obligatorie:
la punerea sub interdicie . expertiza psihiatric0
la !nregistrarea tardiv a naterii . expertiza medico.legal cu privire la stabilirea vrstei0
la expropriere . expertiza topografic0
. propunerea ei se face de pri sau instan din oficiu dup punerea !n discuie a prilor.
. se efectueaz de experii judiciari atestai de Finisterul -ustiiei.
. pentru numirea expertului, completul solicit biroului local de expertize o list de experi din
care va numi prin !ncheiere pe cel desemnat cu efectuarea expertizei.
. prin aceeai !ncheiere se stabilesc obiectivele expertizei, onorariul provizoriu i data depunerii
lucrrii.
. dac efectuarea expertizei necesit o lucrare la faa locului, expertul este obligat sub sanciunea
nulitii s citeze prile prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire , artnd zilele i
orele la care va fi prezent !n teren.
. dac prile nu se !nviesc cu privire la numirea expertului, instana va stabili expertul prin
tragere la sori.
. lucrrile se concretizeaz !ntr.un raport de expertiz care se depune la instan !n attea
exemplare cte pri sunt M 1 exemplar pentru instan.
. dac prile sau instana au obieciuni !ntemeiate se poate dispune completarea raportului sau o
nou expertiz.
. expertul poate fi convocat !n instan pentru a da lmuriri asupra expertizei.
. instana nu este legat de concluziile expertizei !ns ea trebuie s.i motiveze poziia, !ns este
legat de constatrile de fapt, de cercetrile efectuate la faa locului i de susinerile prilor, ele
fcnd dovada pn la !nscrierea !n fals.
. !n domeniile !n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau la cererile prii, instana poate
solicita puncte de vedere a unora sau unui specialist !n domeniul respectiv sau la autoriti.
. punctul de vedere se prezint !n camera de consiliu sau !n edin public cu prezena prilor.
. la efectuarea expertizei pot participa i experi care sunt desemnai de pri . experi consilieri.
2. >$iectul aciunii civile0 notiune* condiii si e&emplificare.
>biectulI protecia unui drept drept afirmat in justitie, a unor interese sau a unei situatii ocrotite
de lege,pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie, precum si asigurarea apararii
partilor in proces.
>biectul procesului !l constituie ceea ce prile consider c trebuie dedus judecii respectiv o
problem de fapt cu !ncadrarea ei !n drept.
>biectul aciunii civile se concretizeaz !n raport de mijlocul procesual folosit.
42
)onditiile obiectului aciunii: sa fie licit, posibil si determinat0
3. #ermenele de procedur) durat i calcul.
"ermenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instan i reprezint intervalul de timp !n
care poate fi !ndeplinit un act de procedur sau !n care este interzis s se !ndeplineasc un act de
procedur.
&n cazurile prevzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se !ndeplinete un anumit
act de procedur.
&n cazurile !n care legea nu stabilete ea !nsi termenele pentru !ndeplinirea unor acte de
procedur, fixarea lor se face de instan. 3a fixarea termenului, aceasta va ine seama i de
natura urgent a procesului.
)alculul termenelor
"ermenele, !n afar de cazul !n care legea dispune altfel, se calculeaz dup cum urmeaz:
1. cnd termenul se socotete pe ore, acesta !ncepe s curg de la ora zero a zilei urmtoare0
7. cnd termenul se socotete pe zile, nu intr !n calcul ziua de la care !ncepe s curg termenul,
nici ziua cnd acesta se !mplinete0
:. cnd termenul se socotete pe sptmni, luni sau ani, el se !mplinete !n ziua corespunztoare
din ultima sptmn ori lun sau din ultimul an. Dac ultima lun nu are zi corespunztoare
celei !n care termenul a !nceput s curg, termenul se !mplinete !n ultima zi a acestei luni.
)nd ultima zi a unui termen cade !ntr.o zi nelucrtoare, termenul se prelungete pn !n prima
zi lucrtoare care urmeaz.
&mplinirea termenului
"ermenul care se socotete pe zile, sptmni, luni sau ani se !mplinete la ora 75,22 a ultimei
zile !n care se poate !ndeplini actul de procedur.
)u toate acestea, dac este vorba de un act ce trebuie depus la instan sau !ntr.un alt loc,
termenul se va !mplini la ora la care activitatea !nceteaz !n acel loc !n mod legal, dispoziiile art.
19: fiind aplicabile.
Dupa intindere:
. pe ore. !ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare0
pe zile. se calculeaz pe zile libere,adica nu intr !n calcul nici prima nici ultima zi
pe sptmni, luni sau ani. se !mplinesc !n ziua corespunztoare a sptmnii, lunii sau
anului0Dac termenele se sfresc !ntr.o zi de srbtoare sau cnd serviciul este suspendat durata
lor se prelungete de drept pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.Qilele de srbtoare
din cursul termenului intr !n calcul.
.Piecare termen are un punct de plecare i unul de !mplinire. )a punct de plecare termenul
!ncepe s curg de la data comunicrii actelor de procedur dac legea nu dispune altfel.
.*rticolul 19, )odul de procedur civil prevede c atunci cnd sunt !mprejurri mai presus de
voina pri termenul poate fi !ntrerupt, iar cnd aceast !mprejurare a !ncetat !ncepe s curg un
nou termen fix de 14 zile. &n cazul cilor de atac va curge ujn termen de durata celui !n care se
exercit calea de atac.
Biletul nr. 22
1. Cercetarea la faa locului.
)ercetarea la faa locului
. pob judiciar0
. se solicit de pri, din oficiu de instan0
. se ordon prin !ncheiere, !n care se arat !mprejurrile de fapt !n legtur cu care se face
cercetarea0
41
. poate fi efectuat de !ntreg completul sau numai de unul dintre judectori !n prezena prilor
care vor fi citate0
. la faa locului pot fi audiai martori i experi, desfurarea cercetrii se consemneaz !ntr.un
proces verbal care se depune la dosar.
2. Citarea) re.uli i meniunile citaiei.
)itarea este regula, exceptiile fiind admise doar in cazurile expres prevazute de lege si pentru
motive deosebite0legea impune doar citarea partilor si nu infatisarea lor in fata instantei.
)itatia.act procedural, compus din doua parti: citatia propriu zisa si dovada de
inmanare'procesul verbal( al citatiei. *rt.14B:
Fentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda citatia se refera la:
.aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare0
.aratarea instantei si a sediului acesteia0
.numele, domiciliul si calitatea celui chemat0
.parafa sefului instantei si semnatura grefierului0
. lipsa acestor mentiuni legea atrage expres sanctiunea nulitatii, astfel ca partea interesata nu mai
este tinuta sa faca dovada vreunei vatamari.8anctiunea nulitatii se rasfrange si asupa actelor
intocmite in conditii de nelegala citare.
CCCC Daca partea citata isi schimba domiciliul in cursul judecatii ea este obligata, potrivit
art.1B7).pr.civ., sa aduca la cunostinta instantei aceasta imprejurare prin cerere depusa la
dosar.%n caz contrar partea va fi citata, in mod legal, in continuare la vechiul domiciliu."otusi
daca schimbarea domiciliului partii este cunoscuta de printr.un alt mijloc'evacuare prin
intermediul executorului judecatoresc( ea este obligate sa faca investigatii in legatura cu acest
aspect in vederea egalei citari a partii.
Fentiunile neesentiale se refera la:
.numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului0
.numele si domiciliul partii potrivnice, precum si felul pricinii0
.mentiunea ca prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, persoanal sau prin reprezentant
legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citata este prezumat ca in cunostinta si
termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i.a fost inmanata.art.77+).pr.civ.0
.alte mentiuni prevazute de lege0
Dovada sau procesul verbal de inmanare tebuie sa cuprinda: . art.1,:).proc.civ.
Fentiuni esentiale, precizate sub sanctiunea nulitatii'exprese(, care se refera la:
.anul, luna si ziua cand a fost incheiat0
.numele celui care l.a incheiat0
.numele, prenumele si docmiciliul celui caruia i.a fost facuta comunicarea cu aratatre numarului,
etajului, apartamentului sau camera, daca cel caruia % s.a facut comunicarea locuieste intr.
ocladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul actul de procedura a fost
inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte0
.aratarea instantei de la care porneste actul de procdura si identiifcarea lui, iar pentru citatii si a
termenului de infatisare0
.numele si calitatea celui caruia i s.a facut inmanarea sau locul unde s.a facut afisarea0
Fentiunile referitoare la aratarea functiei agentului procedural si aratarea
inscrisurilor inmanate sunt considerate neesentiale.
Hprocesul verbal intocmit potrivit cerintelor legii contituie un act oficial care face dovada, in
privinta constatarilor facute personal de catre agentul instrumentator, pana la inscrierea in fals0
face dovada pana la proba contrarie ca procedura a fost indeplinita.
Hexista si unele situatii special in care incunostiintarea partilor despre existenta unei procedure
judiciare se realizeaza prin alte mijloace legale, iar nu prin mijlocul citatiei.Duletinul
procedurilor de insolventa'in format electronic( prevazut de 3g. nr.946722,.
47
"ermenul de inmanare al citatiei
.*rt.14+al.1).pr.civ. stabileste ca citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel
putin 4 zile inaintea termenului de judecata.%n pricinile urgent, termenul poate fi si mai scurt,
dupa aprecierea instantei, fcndu.se meniune !n actul de procedur. Aerespectarea termenului
da partii dreptul sa solicite amanarea cauzei.%n situatia in care instanta a pronuntata hotatarea in
lipsa partii, necitata cu respectarea termenului mentionat, aceasta este indreptatita sa solicite
anularea hotararii, fara sa fie obligata sa faca dovada vreunei vatamari, intrucat ne aflam in fata
unei nulitati exprese.Dispozitiile referitoare la termenul de inmanare al citatie au character
relativ, ele fiind stabilite exclusiv in favaoarea partii citate. "ocmai de aceea art.9+al.7).pr.civ.
arata ca infatisarea partii in instanta, personal sau prin mandatar, acopera ,,orice ce vicii cde
procedura<.
)omunicarea citatiei.se face din oficiu0 prevazuta in art.145, 144 i 1,:.
. se face prin posta'regula(, prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice salariat al acesteia
sau ai altei instante, in ale caror circumscriptii se afla cel citat.
.regula comunicarii citatiei este aceea a inmanarii la domiciliul sau resedinta celui
citat.Derogari:
cand partea are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte0
oriunde cel citat este gasit si primeste citatia0
pentru militari citarea se face la comendamentul superior cel mai apropriat0
pentru navigator citarea se face prin capitania portului unde este inregistrat vasul
pentru detinuti legea dispune ca citatia se inmaneaza prin administratia inchisorii0
pentru bolnavii din spitale, sanatoria sau ospicii citarea se face prin administratia
asezamantului respective0
3uarea termenului in cunostinta nu opereaza.art.77+al.7).pr.civ.:
.in cazul redeschiderii judecatii dupa suspendare, sau dup anularea sau casarea hotrrii !n
vederea rejudecrii ei:0
.in cazul stabilirii unui termen pentru chemare la interogatoriu0
.in cazul repunerii pe rol0
.in cazul militarilor in termen si al detinutilor0
)ererea de preschimbare a primului termen de judecata se dispune de catre completul investit cu
solutionarea cererii initiale, fara citare, in camera

3. %u$iectele aciunii civile.
$lementele aciunii civile:rile.aciunea nu poate fi conceput fr existenta a cel puin 7
persoane fizice sau juridice0denumirea generic de pri primete denumiri particulare !n funcie
de cadrul procesual !n care ne aflm.
Sorbind de pri avem !n vedere persoanele !ntre care s.a legat raportul juridic dedus judecii i
nu de reprezentanii lor legali i convenionari.
rile.sunt si terii intervenienti0
*rticolul 44).proc.civ arat c sunt ;pri< !n judecat ;reclamantul< i ;prtul< i, !n condiiile
legii, ;terele persoane< care intervin voluntar sau forat !n proces. -udecata contencioas / spre
deosebire de cea necontencioas sau graioas / are, !n mod necesar, cel puin dou pri: o
;parte reclamant< i o ;parte prt<. *cetia sunt subiecii principali !n judecat0 fa de teri /
fa de toi ceilali, strini de judecat / hotrrea instanei este un res inter alios acta.&n
procedura contencioas, ;prile< / reclamantul i prtul / reprezint componenta subiectiv a
aciunii civile.
>biectulI protecia unui drept drept afirmat in justitie, a unor interese sau a unei situatii ocrotite
de lege
>biectul procesului !l constituie ceea ce prile consider c trebuie dedus judecii respectiv o
problem de fapt cu !ncadrarea ei !n drept.
4:
>biectul aciunii civile se concretizeaz !n raport de mijlocul procesual folosit.
)onditiile obiectului aciunii: sa fie licit, posibil si determinat0
)auzaIscopul ctre care se !ndreapt voina celui ce reclam sau a celui care se apr.
)auza aciunii numit causa petendi nu este acelai lucru cu cauza raportului juridic,causa
debendi. *ltfel spus, cauza dreptului constituie cauza cererii de chemare !n judecat i nu a
actiunii !n totalitatea ei.
)auza cererii de chemare !n judecat intereseaz instituia puterii lucrului judecat i a
litispendentei.
)onditiile cauzei: sa existe,s fie real,s fie licit si sa fie moral.
Biletul nr. 24
1. ?rturisirea i pre3umiile.
roba cu interogatoriu sau mrturisire
%nterogatoriul este admis !n toate materiile i toate procesele civile. > excepie expres prevzut
de lege exclude interogatoriu !n procesele de divor pentru dovedirea motivelor de divor. entru
celelalte capete de cerere pentru divor se poate lua interogatoriu.
Frturisirea are ca obiect numai fapte i este admisibil numai !n legtur cu drepturile de care
o parte poate s dispun.
&n anumite procese mrturisirea singur nu poate duce la admiterea aciunii.
Frturisirea fiind un act personal poate fi fcut numai personal de parte scop !n care dac nu
este prezent va fi citat cu meniunea personal la interogatoriu.
artea care vrea s recunoasc aprrile, preteniile pii adverse o poate face i printr.un
mandatar cu procur special.
)nd partea are domiciliul !n strintate interogatoriu se comunic !n scris mandatarului care va
depune rspunsul prii !n cuprinsul unei procuri speciale i autentice.
reedintele poate respinge din interogatoriu acele !ntrebri care nu sunt concludente sau
jignitoare. Espunsurile se trec pe aceeai foaie cu !ntrebrile i fiecare pagin va fi semnat de
preedinte, grefier, de cel care l.a propus i de partea care a rspuns.
8tatul i persoanele juridice de drept privat sau public rspund !n scris la interogatoriu care li se
comunic.
Dac partea, dei a fost citat nu se prezint la interogatoriu sau dei se prezint refuz s
rspund fr a avea motive temeinice, instana poate socoti aceste !mprejurri ca o mrturisire
deplin sau ca un !nceput de dovad scris.
2. Cererile care se adresea3 instanei de judecat.
)ererile care se adreseaza instantelor judecatoresti
DefinitieImijlocul procedural prin care o persoana solicita concursul instantei judecatoresti in
vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime.
.$le se impart in:H cereri introductive de instanta I sunt acelea prin care se declanseza activitate
instantei, care fac sa inceapa un proces.$le investec instanta de judecata.8unt formulate de
regula de ctare reclamant.
H cereri incidentale I sunt acelea care intervin in cursul unui process dNjO inceput.$le intervin
dupa inceperea procesului si au drept scop largirea cadrului procesual cu privire la parti sau
obiectul judecatii, fie solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii.*ceste cereri sunt
formulate fie de catre reclamant, fie de catre parat, dar si de tertele persoane.%n aceasta categorie
intra si cererile privitoare la administrarea de probe, invocarea unor exceptii etc.)ererile
incidente formulate de catre reclamant poarta denumirea de cereri modificatoare sau aditionale
intrucat se urmareste modificarea cererii initiale sau completarea ei.8i paratul poate formula
cereri incidente, dar daca acestea depsesc cadrul unei simple aparari, atunci ne aflam in fata unei
cereri reconventionale.)ererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ca ele se afla intr.un
raport de dependent fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea acestora depinde de
45
modul de solutionare al cererii principala.De aceea se spune ca cererile incidentale au un
caracter accesoriu care insa nu este present in cazul tuturor cererilor'excererea reconventionala
poate fi disjunsa si judecata separat(.
).proc.civ. de procedura civila prevede intr.un "itlu distinct conditiile generale ale cereriilor
adresate instantelor, numarul de exemplare, inscrisurle anexate, precum si referiri la cererea
gresit indreptata si cererea formulate prin reprezentant.
3. ncheierea de edin) noiune* clasificare* coninut.
e baza notelor de edin, iar dac este cazul i a !nregistrrilor efectuate, grefierul redacteaz
!ncheierea de edin.
&ncheierea se redacteaz de grefier !n cel mult : zile de la data edinei de judecat.
)uprinsul !ncheierii de edin
entru fiecare edin a instanei se !ntocmete o !ncheiere care va cuprinde urmtoarele:
a( denumirea instanei i numrul dosarului0
b( data edinei de judecat0
c( numele, prenumele i calitatea membrilor completului de judecat, precum i numele i
prenumele grefierului0
d( numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele i prenumele persoanelor care
le reprezint sau le asist, ale aprtorilor i celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea
calitii lor, precum i dac au fost prezente ori au lipsit0
e( numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine, dac a participat la edin0
f( dac procedura de citare a fost legal !ndeplinit0
g( obiectul procesului0
h( probele care au fost administrate0
i( cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor, precum i a concluziilor
procurorului, dac acesta a participat la edin0
j( soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, !n fapt i !n drept0
T( calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd, potrivit legii, !ncheierea poate
fi atacat separat0
l( dac judecarea a avut loc !n edin public, fr prezena publicului ori !n camera de consiliu0
m( semntura membrilor completului i a grefierului.
&ncheierea trebuie s arate cum s.a desfurat edina, cuprinznd, dac este cazul, meniuni
despre ceea ce s.a consemnat !n procese.verbale separate.
&n cazul !n care hotrrea se pronun !n ziua !n care au avut loc dezbaterile, nu se !ntocmete
!ncheierea de edin, meniunile prevzute la alin. '1( i '7( fcndu.se !n partea introductiv a
hotrrii
Biletul nr. 25
1.si.urarea dove3ilor0notiune* conditii de admisi$ilitate* procedura de solutionare.
*sigurarea probelor sau a dovezilor
Eeglementare: articolul :4+ . :,4 ).pr.civil.
*sigurarea dovezilor I posibilitate dat persoanei care este interesat !n constatarea de urgen a
mrturiei unei persoane, a prerii unui expert a strii unor bunuri mobile i imobile sau care
dorete s le dobndeasc recunoaterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt !n primejdie s
dispar sau sunt greu de administrat !n viitor.
)ererea poate fi fcut i !n cazul !n care nu este primedie de !ntrziere dar numai cu !nvoiala
prtului.
&n cererea de asigurare de dovezi trebuie s se arate dovezile care se solicit a fi administrate,
starea de urgen sau acordul prtului.
8e poate cere:
44
pe cale principal !nainte de a se introduce cererea de chemare !n judecat0
pe cale incidental !n timpul judecii.
Dac cererea se introduce pe cale principal, competena revine -udectoriei !n raza creia se
afl martorul sau obiectul cercetrii.
Dac cererea este incident e competent instana care judec pricina.
&ntmpinarea nu este obligatorie. -udecata se face !n camera de consiliu cu sau fr citarea
prilor, iar instana se pronun prin !ncheiere fie imediat, fie la un termen faxat ulterior.
&ncheiarea de admitereeste executorie i nu se atac.
&ncheierea de respingere poate fi atacat cu apel !n 4 uile de pronunare sau comunicare, dup
caz / art.:,1c.proc.civ.
)odul reglementeaz o procedur de constatare a strilor de fapt. $a poate fi fcut cnd exist
urgen, care rezid din posibilitatea !ncetrii ori schimbrii strii de fapt pn la administrarea
dovezilor.
)ererea este de competena instanei !n circumscripia creia urmeaz s se fac constatarea.
entru facerea constatrii este delegat un executor judectoresc. 8e poate face i fr
!ncunotinarea celui !mpotriva cruia se cere. 8e face printr.un proces.verbal care se comunic
!n copie i celui !mpotriva cruia s.a fcut. rocesul . verbal constituie dvada pn la proba
contrarie. Dac exist primedie de !ntrziere, constatarea se poate face i !n zilele de srbtoare
i !n afara orelor legale dar numai cu !ncuviinarea magistratului.
robele conservate prin instituia asigurrii dovezilor pot fi folosite i de partea potrivnic !n
derularea procesului.
)heltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor fi avute !n vedere de instana care judec
fondul.
2. %trmutarea pricinilor0notiune* ca3uri* procedura de solutionare.
"emeiul strmutrii
8trmutarea procesului poate fi cerut pentru motive de bnuial legitim sau de siguran
public.
Dnuiala se consider legitim !n cazurile !n care exist !ndoial cu privire la imparialitatea
judectorilor din cauza circumstanelor procesului, calitii prilor ori unor relaii conflictuale
locale.
)onstituie motiv de siguran public !mprejurrile excepionale care presupun c judecata
procesului la instana competent ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
8trmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau de siguran public se poate cere !n orice
faz a procesului.
8trmutarea pentru motiv de bnuial legitim poate fi cerut de ctre partea interesat, iar cea
!ntemeiat pe motiv de siguran public, numai de ctre procurorul general de la archetul de
pe lng &nalta )urte de )asaie i -ustiie.
)ererea de strmutare !ntemeiat pe motiv de bnuial legitim este de competena curii de
apel, dac instana de la care se cere strmutarea este o judectorie sau un tribunal din
circumscripia acesteia. Dac strmutarea se cere de la curtea de apel, competena de soluionare
revine &naltei )uri de )asaie i -ustiie. )ererea de strmutare se depune la instana competent
s o soluioneze, care va !ntiina de !ndat instana de la care s.a cerut strmutarea despre
formularea cererii de strmutare.
)ererea de strmutare !ntemeiat pe motive de siguran public este de competena &naltei )uri
de )asaie i -ustiie, care va !ntiina, de !ndat, despre depunerea cererii instana de la care se
cere strmutarea.
3a primirea cererii de strmutare, instana competent s o soluioneze va putea s solicite
dosarul cauzei.
)ererea de strmutare se judec de urgen, !n camera de consiliu, cu citarea prilor din proces.
4,
=otrrea asupra strmutrii se d fr motivare i este definitiv.
%nstana de la care s.a cerut strmutarea va fi !ncunotinat, de !ndat, despre admiterea sau
respingerea cererii de strmutare.
3. ctele de procedur) definiie* e&emple si clasificare.
Definiie: reprezinta orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil, de
catre instanta de judecata, parti sau alti participant la activitatea judiciara, in vederea producerii
unor efecte juridice determinate.
De exemplu,in cazul cererii de chemare in judecata,constituie act de procedura atat operatia
juridica de sesizare a instantei cu cerere de chemare in judecata,cat si inscrisul care contine
cererea de chemare in judecata.
)lasificarea actelor de procedura. !n raport de mai multe criterii:
a.Dupa subiectii sau organele de la care emana:
*cte ale partilor:ex. cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala, cererea de apel etc0
*cte ale instantei:ex.hotararea judecatoreasca, primirea cererii de chemare in judecata,
incheierea de sedinta etc0
*cte ale celorlati participant in proces:ex. depunerea raportului de expertiza sau a anchetei
sociale, procesele verbale de luare a unor masuri asiguratorii, dovezile de comunicare etc0
b.Dupa modul de efectuare:
*cte scrise:ex. cererea de chemare in judecata, hotararea judecatoreasca, citatia etc0
*cte orale:ex.raspunsurile la interogatoriu, pronuntarea in sedinta publica, sustinerile partilor
etc0
c.Dupa caracterul actului de procedura:
*cte obligatorii.care se impun prin lege in mod imperative0 majoritatea actelor fac parte din
aceatsa categorie0
*cte facultative.cele asupra carora doar partile sunt in masura sa aprecieze asupra necesitatii
depunerii sau formularii lor0 ex.formularea unei cereri reconventionale sau exercitarea caii de
atac.
d.Dupa continutul actului de procedura:
*cte de procedura care contin o manifestare de vointa.ex.tranzactia, achiesarea, cererea de
chemare in judecata etc0
.dupa numarul manifestarilor de vointa acestea pot fi la randul lor acte unilaterale, acte bilaterale
si mutilaterale0
*cte de procedura care constata o operatiune procedural.ex.citatia, procesul verbal de lictatie,
dovada de comunicare etc0
e.Dupa cadrul in care se indeplinesc:
*cte care se indeplinesc in fata instantei.ex.interogatoriul, intampinarea etc0
*cte care se indeplinesc in afara instantei, extrajudiciar.ex.expertiza, somatia, comunicarea
citatiei etc0
Biletul nr. 26
1. %uspendarea procesului 0 ca3uri de suspendare.
8uspendarea procesului civil Ioprirea cursului procesului datorit unor imprejurri voite de pri
care nu mai struie !n soluionarea cauzei sau independent de voina lor cnd sunt !n
imposibilitate fizic sau juridic de a se prezenta.
HDup natura !mprejurrilor care a determinat suspendarea, avem:
8uspendare voluntar
8uspendare legal
8uspendare voluntar I intervine datorit manifestrii de voin a prilor care poate fi expres
sau tacit.
4B
entru ca acest consimmnt tacit al prii trebuie ca la termenul respectiv ambele pri s fie
legal citate sau cu termen !n cunotin i nici una s nu fi solicitat judecarea !n lips. -udecata
se suspend chiar dac cererea nu este legal timbrat.
Ee!nceperea judecii !n aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de repunere pe rol fcut
de partea care justific un interes, care va trebui s achite U din taxa de timbru datorat pentru
proces M timbrul judiciar.
%nstana nu poate repune cauza pe rol din oficiu.
8uspendare legal I poate interveni de drept sau este lsat la aprecierea instanei.
8uspendarea legal de drept . articolul 517 . reglementeaz 9 cazuri de suspendare de drept i
anume:
1.prin decesul uneia dintre pri, pn la introducerea !n cauz a motenitorilor, !n afar de cazul
cnd partea interesat cere termen pentru introducerea !n judecat a acestora0
7.prin interdicia judectoreasc sau punerea sub curatel a unei pri, pn la numirea tutorelui
sau curatorului0
:.prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre pri, survenit cu mai puin de
14 zile !nainte de ziua !nfirii, pn la numirea unui nou reprezentant sau mandatar0
5.prin !ncetarea funciei tutorelui sau curatorului, pn la numirea unui nou tutore sau curator0
4.cnd persoana juridic este dizolvat, pn la desemnarea lichidatorului0
,.prin deschiderea procedurii insolvenei, !n temeiul unei hotrri judectoreti definitive, dac
debitorul trebuie reprezentat, pn la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar0
B.!n cazul !n care instana formuleaz o cerere de pronunare a unei hotrri preliminare adresat
)urii de -ustiie a Gniunii $uropene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se !ntemeiaz
Gniunea $uropean0
9.!n alte cazuri prevzute de lege.
. 8uspendarea intervine dac aceste cauze au aprut !nainte de !nchiderea dezbaterilor.
. -udecata re!ncepe prin cererea de repunere pe rol fcut de persoana !ndreptit.
8uspendarea legal facultativ I este lsat la aprecierea instanei. $ste reglementat !n articolul
51:. *re : situaii i anume:
. cnd deslegarea procesului atrn !n tot sau !n parte de existena sau neexistena unui drept
face obiectul altei judeci0
. apare cnd s.a !nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o !nrurire
hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz a se da.
.alte cazuri prevzute de lege
&n cazul !n care se dispune suspendarea !n baza articolul 51: aceasta dinuie pn cnd
hotrrea pronunat !n cauz civil sau penal a devenit definitiv.
&n toate cazurile de suspendare instana se pronun printr.o !ncheiere care poate fi atacat
separat cu recurs0 recursul se declar ct timp dureaz suspendarea.
&n cazul !n care se respinge cererea de repunere pe rol, !ncheierea de respingere pronunat este
atacabil i ea cu recurs !n acelai termen ca i recursul pentru suspendare.
8uspendarea opereaz !n bloc fa de toate prile din proces i are ca efect rmnerea !n
nelucrare a cauzei.
orice act de procedur fcut !n aceast perioad este lovit de nulitate.
3a repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea prilor este obligatorie.
2. Clasificarea aciunilor civile.
)lasificarea aciunilor civile
a.Dupa scopul urmarit de catre reclamant0
actiuni in realizarea dreptului
.acelea prin care reclamantul urmareaste obligarea dversarului la executarea unei obligatii0
. majoritatea actiunilor fac parte din aceasta categorie0
49
. exemplu: actiunea in revendicare, plata unei creante, evacuare, repararea prejudiciului cauzat
printr.o fapta ilicita sau contractual0
. hotararile pronuntatae in acest tip de actiuni sunt susceptibile de ducere la indeplinire pe calea
executarii silite0
actiuni in constatare
.acelea prin care se urmareste sa se constate existent sau inexistenta unui drept0
.exemplu: constatare nulitatii unui act juridic, constatarea starii de indiviziune0
.au o consacrare expresa in art.174).pr.civ.0
.pot fi folosite ori de cate ori reclamantul nu are la indemana actiunea in realizare, avand
caracter subsidiar0
.hotararile pronuntata in acest tip de actiuni nu sunt susceptibile de executare silita0
.nu pot fi folosite pentru constatarea unei stari de fapt0
.se subdivid in:
.actiuni declaratorii.cand se solicita sa se constate daca un anumit raport juridic exista sau nu0
.actiuni interogatorii.cand reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea sa.i conteste
ulterior dreptul, instanta urmand sa ia act daca contesta sau nu existenta sau inexistenta
dreptului0
.actiuni provocatorii.prin care o persoana care ridica pretentii cu privire la dreptul unei alte
persoane este invitata sa.si valorifice pretentiile afirmate0
actiuni in contituire sau transformare de drepturi
.se urmareste defiintarea unor raporturi juridice si constituirea unor raporturi sau situatii juridice
noi0
.hotararile pronuntate in acest tip de actiuni produc efecte pentru viitor0
.exemplu:actiuni care privesc starea si capacitatea persoanelor, actiunea de divort, privind
punerea sub interdictie sau declararea mortii sau a disparitiei0
.au character declarativ0
b.Dupa natura dreptului subiectiv civil afirmat:
actiuni personale.acelea prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta0
actiuni reale.acelea prin care se urmareste valorificarea uni drept real:actiunea in revendicare,
actiunea confesorie'reclamantul solicita respectarea dreptului de usufruct, uz, abitatie,servitude
asupra bunului grevat( si actiunea negatorie'reclamantul contesta un drept de superficie,
servitude, uz, abitatie al paratului(0
actiuni mixte
.acela al caror obiect poarta atat asupra unui drept de creanta cat si asupra unui drept real0
c.Dupa obiect:
actiuni mobiliare.privesc bunuri mobile0
actiuni imobiliare /privesc bunuri imobile0
se clasifica la randul lor:
.actiuni petitorii.reclamantul urmareste valorificarea unui drept
real asupra bunului0
.actiuni posesorii.reclamantul urmareste ocrotirea unei stari de fapt, a posesiei
3. $inerea judectorului.
*binerea
&nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe baza dosarului cauzei,
dac judectorul acesteia se afl !n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art.
51 i, cnd este cazul, va !ntocmi un referat corespunztor.
-udectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate !n privina sa este obligat s se
abin de la judecarea pricinii.
4+
Declaraia de abinere se face !n scris de !ndat ce judectorul a cunoscut existena cazului de
incompatibilitate sau verbal !n edin, fiind consemnat !n !ncheiere.
*binerea judectorului recuzat
-udectorul !mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate declara c se abine.
Declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.
&n caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia,
va fi respins, prin aceeai !ncheiere, ca rmas fr obiect.
&n cazul !n care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai !ncheiere instana se va pronuna
i asupra cererii de recuzare.
Biletul nr. 38
1. #ran3acia0notiune* conditii* procedura de judecata.
"ranzacia Iaciune de dispoziie prin care prile termin un proces !nceput sau pot
pre!ntmpina prin concesii reciproce constnd !n renunri reciproce la pretenii sau !n prestaii
noi svrite sau promise de o parte !n schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care
este litigios sau !ndoielnic
rile se pot prezenta oricnd !n timpul procesului, chiar dac nu au fost citate pentru a cere
pronunarea unei hotrri care s consfineasc !nvoiala lor. *ceast hotrre mai poart
denumirea de hotrre de expedient.
"ranzacia mai poate fi exercitat !n faza cii de atac i executrii silite.
)nd prile se prezint la termenul de judecat, tranzacia poate fi primit de un singur
judector, cnd prile se prezint !ntre termene hotrrea se d !n camera de consiliu.
&nvoiala prilor se prezint !n scris, chiar de mn i va alctui dispozitivul hotrrii.
=otrrea de expedient se atac cu recurs.
&mpotriva hotrrii de expedient se poate introduce aciune !n anulare. 3a tranzacie revizuirea
este inadmisibil.

2. /ntervenia voluntar accesorie.
%ntervenia voluntar este cererea unui ter de a intra !ntr.un proces pornit de alte pri pentru a.
i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. &n primul caz,
intervenia este principal, !n cel de.al 7 lea caz intervenia este accesorie.
b.%ntervenia accesorie
8e face tot sub forma unei cereri de chemare !n judecat. 8e face !ntotdeauna !n interesul uneia
dintre pri i fiind o aprare prin care nu se invoc un drept propriu se poate face att la fond ct
i !n apel.
%ntervenia voluntar indiferent de form este !n competena instanei sesizat cu cererea
principal. entru ca prile din proces s nu fie surprinse i pentru a li se asigura dreptul la
aprare, articolul 41 dispune c instana va asculta prile i se va pronuna !n principiu asupra
admisibilitii cererii. entru a admite cererea instana trebuie s controleze urmtoarele:
dac exist interes
dac cererea are legtur cu cererea principal
dac este admisibil
iar la intervenia principal dac este formulat !n termen.
*supra admisibilitii !n principiu instana se pronun prin !ncheiere / asupra ei nu se poate
reveni, ea poate fi atacat odata cu fondul.
Dac cererea de intervenie se admite, ea se comunic prilor pentru a.i formula aprrile0 a
depune !ntmpinare i !n cazul interveniei principale chiar cererea reconvenional.
,2
rin admiterea cererii terul devine parte !n proces lund procesul !n starea !n care se afl
intervenientul principal are o poziie independent, pund face orice act procedural.
%ntervenientul accesoriu poate face numai acte dup care profit partea pentru care a intervenit.
)ererea de intervenie se judec odat cu cererea principal. Datorit caracterului diferit a celor
7 forme avem consecine diferite. &n cazul intervenie principale, dac reclamantul sau prtul
achieseaz la cererea de chemare chemare !n judecat, intervenia principal va continua s fie
judecat.
&n aceleai cazuri dac cererea de intervenie accesorie este !n interesul unuia sau altuia, aceasta
nu va mai putea fi judecat.
&n cazul interveniei principale doar judecarea ei duce la !ntrzierea cereri principale aceasta
disjuns i rejudecat separat. %ntervenia accesorie se judec !ntotdeauna cu cererea principal.
8oluiile care se pot da de judector sunt urmtoarele:
. dac se judec !mpreun cererea principal i intervenia principal se d o singur hotrre
judectoreasc opozabil tuturor prilor0 dac se dijunge se dau 7 hotrri care sunt opozabile
tuturor prilor !n cazul !n care intervenia accesorie soluia depinde de rezolvarea cererii
principale. &n cazul existenei unei intervenii principale instana nu poate admite !n totalitate
att cererea reclamantului ct i intervenia principal cnd au acelai obiect pentru c se exclud.
3. Clasificarea actelor de procedur.
)lasificarea actelor de procedura. !n raport de mai multe criterii:
a.Dupa subiectii sau organele de la care emana:
*cte ale partilor:ex. cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala, cererea de apel etc0
*cte ale instantei:ex.hotararea judecatoreasca, primirea cererii de chemare in judecata,
incheierea de sedinta etc0
*cte ale celorlati participant in proces:ex. depunerea raportului de expertiza sau a anchetei
sociale, procesele verbale de luare a unor masuri asiguratorii, dovezile de comunicare etc0
b.Dupa modul de efectuare:
*cte scrise:ex. cererea de chemare in judecata, hotararea judecatoreasca, citatia etc0
*cte orale:ex.raspunsurile la interogatoriu, pronuntarea in sedinta publica, sustinerile partilor
etc0
c.Dupa caracterul actului de procedura:
*cte obligatorii.care se impun prin lege in mod imperative0 majoritatea actelor fac parte din
aceatsa categorie0
*cte facultative.cele asupra carora doar partile sunt in masura sa aprecieze asupra necesitatii
depunerii sau formularii lor0 ex.formularea unei cereri reconventionale sau exercitarea caii de
atac.
d.Dupa continutul actului de procedura:
*cte de procedura care contin o manifestare de vointa.ex.tranzactia, achiesarea, cererea de
chemare in judecata etc0
.dupa numarul manifestarilor de vointa acestea pot fi la randul lor acte unilaterale, acte bilaterale
si mutilaterale0
*cte de procedura care constata o operatiune procedural.ex.citatia, procesul verbal de lictatie,
dovada de comunicare etc0
e.Dupa cadrul in care se indeplinesc:
*cte care se indeplinesc in fata instantei.ex.interogatoriul, intampinarea etc0
*cte care se indeplinesc in afara instantei, extrajudiciar.ex.expertiza, somatia, comunicarea
citatiei etc0
Biletul nr. 31
1. 7enunarea la judecat.
,1
Eenunarea
I Eeclamantul are 7 opiuni:
s renune la judecarea procesului
s renune la dreptul dedus judecii
Eenunarea la judecat poate avea loc oricnd pe parcursul procesului i poate fi fcut verbal !n
edin sau prin cerere scris.
Dup intrarea !n dezbaterea fondului renunarea reclamantului la judecat se poate face numai cu
!nvoirea prtului.
)onstatarea renunrii la judecat se face prin !ncheierea dat fr drept de apel.
$xcepie: divorul.
Eenunarea la dreptul dedus judecii . nu se mai poate introduce o nou aciune.
Eenunarea la drept se poate face oricnd i fr !nvoirea celeilalte pri. $a se poate face !n
edin personal sau prin !nscris autentic.
&nstana va pronuna o hotrre prin care va respinge cererea !n fond i va hotr asupra
cheltuielilor de judecat.
2. /ncompati$ilitatea judectorului.
%ncompatibilitatea este reglementat !n art. 51 i 57 codul de procedur civil. 3egea prevede
trei cazuri de incompatibilitate:
-udectorul care a pronunat o hotrre sau !ncheiere interlocutorie !ntr.o pricin nu poate lua
parte la judecarea aceleiai pricini !n apel, recurs contestaia !n anulare sau revizuire.
-udectorul care nu poate lua parte la judecat cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror,
avocat, asistent judiciar, magistrat.asistent sau mediator !n aceeai cauz.
este, de asemenea, incompatibil de a judeca !n urmtoarele situaii:
1.cnd i.a exprimat anterior prerea cu privire la soluie !n cauza pe care a fost desemnat s o
judece. unerea !n discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art.
15 alin. '5( i '4(, nu !l face pe judector incompatibil0
7.cnd exist !mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori descendenii
lor sau afinii lor, dup caz, au un interes !n legtur cu pricina care se judec0
:.cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul
unei pri sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane0
5.cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre pri0
4.dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt
pri !ntr.un proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector0
,.dac !ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz,
i una dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 4 ani !nainte de a fi desemnat s judece
pricina. &n cazul plngerilor penale formulate de pri !n cursul procesului, judectorul devine
incompatibil numai !n situaia punerii !n micare a aciunii penale !mpotriva sa0
B.dac este tutore sau curator al uneia dintre pri0
9.dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori
alte avantaje de la una dintre pri0
+.dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,
dup caz, se afl !n relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la
gradul al patrulea inclusiv0
12.dac, atunci cnd este !nvestit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pn la
gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini
!naintea altei instane0
,7
11.dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt membru
al completului de judecat0
17.dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat
partea !n aceeai pricin !naintea altei instane0
1:.atunci cnd exist alte elemente care nasc !n mod !ntemeiat !ndoieli cu privire la
imparialitatea sa.
)azurile privitoare la so se aplic i !n cazul concubinilor.
"oate aceste cazuri sunt de strict interpretare.
$xcepia de incompatibilitate poate fi invocat de oricine, oricnd.
CCC ot fi recuzai numai judectorii care fac parte din completul de judecat /art.5,).proc.civ.
3. !rincipiul dreptului la aprare.
rincipiul dreptului de aprare.reglementat constituional !n art. 75 i de ).proc.civ. !n art.1:
Dreptul la aprare are 7 acceptiuni:
a. material . mai larg . i care cuprinde !ntregul complex de drepturi i garanii procesuale care
asigur parilor posibilitatea de a.i apra drepturile i interesele.
b. formal . mai restrns . i care vizeaz dreptul prilor de a.i angaja un aprtor.
Eealizarea dreptului la aprare prin prisma modului de organizare i funcionare a instanelor
este asigurat de existenta unui sistem de principii care st la baza organizrii i funcionarii
instanelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.*jutorul
public judiciar este o garantie a dreptului la aparare.
Biletul nr. 32
1. chiesarea0noiune* forme* e&emplificare.
*chiesarea IL se poate prezenta !n 7 forme:
*chiesarea prtului la preteniile reclamantului IL are loc prin recunoaterea preteniilor
reclamantului, fie spontan, fie la interogatoriu.
. este un act unilateral i !i produce efectele fr acceptul reclamantului.
. prtul poate recunoate parial preteniile reclamantului, !n acest caz instana putnd pronuna
o hotrre parial care este executorie de drept.
*chiesarea prii care a pierdut procesul la hotrrea primei instane IL se realizeaz prin faptul
c acesta renun la atacarea hotrrii, fie cu apel fie cu recurs. *chiesarea poate fi !n aceste
condiii expres sau tacit. $ste tacit cnd execut de bun voie i este expres cnd declar
dup pronunarea hotrrii c renun la calea de atac.
2. Completul de diver.en.
-udecata !n complet de divergen
&n situaia prevzut la art. :+9 alin. ':(, divergena se judec !n aceeai zi sau, dac nu este
posibil, !ntr.un termen care nu poate depi 72 de zile de la ivirea divergenei, cu citarea prilor.
&n pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de B zile.
Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rmase !n divergen i care se anun prilor !n
edin, instana fiind !ndreptit, atunci cnd apreciaz c este necesar, s administreze noi
dovezi i s ordone orice alte msuri !ngduite de lege.
rile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate !n divergen.
Dispoziiile art. :+9 alin. '7( se aplic !n mod corespunztor, judectorii avnd dreptul de a
reveni asupra prerii lor care a provocat divergena.
)nd divergena nu privete soluia ce trebuie dat !ntregii cauze, dup judecarea chestiunilor
rmase !n divergen, completul care a judecat !nainte de ivirea ei va putea continua judecarea
cauzei.
3. Clasificarea le.ilor de procedur civil.
,:
)lasificarea legilor de procedura civila
a.Dupa obiectul de reglementare:
.legi de organizare judecatoreasca /reglementeaza structura, alcatuirea instantelor judecatoresti
si statutul magistratilor0 ex.3egea nr.:2:67225 privind statutul judecatorilor si al procurorilor,
3egea nr.:2567225 privind organizarea judiciara0
.legi de competenta.reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport de alte organe cu
atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp delimitarea de sarcini in cadrul sistemului
instantelor judecatoresti0 sediul principal al acestor norme il constituie )odul de procedura
civila0
.legi de procedura propriu.zisa.reglemeneteaza modul de desfasurare a activitatii de solutionare
a cauzelor civile si de urmarire silta a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii0 sediul
principal al acestor norme il constituie )odul de procedura civila0 aceste legi se divid la randul
lor in /legi de procedura contencioasa0.legi de procedura necontencioasa0.legi de executare
silita0
b.Dupa sfera raporturilor sociale reglementate:
.legi generale.regelemeneteaza raporturile aplicabile in orice materie cu exceptia acelora pentru
care s.a instituit o alta procedura0art.B71).pr.civ. si art.7).proc.civ. precizeaza expres ca
dispozitiile sale alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila0
.legi speciale de procedura.prescriu reguli de urmat intr.o anumita materie determinate si
datorita acestei imprejurari norma speciala deroga de la dreptul comun0ex.3egea nr.75B67224
privin reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cuprinde in titlul V%%% dispozitii privind
judecata proceselor funciare derogatorii de la dreptul comun0
)lasificarea este importanta pentru stabilirea raporturilor dintre acestea atunci cand vin in
concurs.rima regula este aceea ca normele speciale au intaietate fata de normele generale chiar
daca acestea sunt ulterioare.)ea de a adoua regula stabileste ca legile special se intregesc cu cele
generale.)ea de a treia regula ce trebuie retinuta este aceea ca legile special sunt de stricta
interpretare.
c.Dupa caracterul conduitei:
.legi procedura imperative.cele care impun o anumita conduita de la care partile nu pot deroga0
.legi de procedura dispositive'supletive sau permisive(.cele care impugn o conduit de la acre
partile pot conveni sa se abata0
De regula, caracter imperativ trebuie atribuit normelor care vizeaza interesul public al bunei
administrari a justitiei si caracter dispozitiv celor care nu exced interesele procesuale ale
partilor.8unt considerate cu caracter imperativ normele referitoare la organizarea judiciara,
competenta materiala a instantelor si cele care vizeaza principiile de baza ale activitatii judiciare.
Biletul nr. 33
1. ciunea le.ilor de procedur 9n timp.
*ctiunea legilor de procedura civila.).proc.civ. cuprinde un capitol distinct referitor la aplicarea
legii de procedura civila in timp si in spatiu.
. in timp.legea procesual civila produce efectele in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare
si pana la abrogare0 actele si faptele ce se produc intre momentul intrarii in vigoare si abrogare
vor fi supuse legii respective 'tempus regit actum(0 legea procedural nu are putere retroactiv0
Wconflictul legilor in timp< se solutioneaza potrivit principiului imediatei aplicatiuni a legii
noi'nu mai este reluat de ).proc.civ.(.ultimul act normativ va guverna atat procesele in curs de
judecata, cat si cele nascute din fapte anterioare noii legi,dar promovate dupa aparitia acesteia.
3egea noua nu aduce atingere actelor procedurale imdeplinite anterior intrarii ei in vigoare. Dar
nici legea veche nu se mai aplica dupa abrogarea sa.art.74 )od procedura civila.
$xceptie:
,5
.admisibilitatea i puterea probelor preconstituite i a prezumiilor legale se apreciaza dupa legea
in vigoare la data producerii lor sau a svririi faptelor juridice care fac obiectul probaiunii0
. in cazul schimbarii competentei pentru cauzele in curs de judecata care raman in jurisdictia
instantelor investite la acea data conform art.74al.7 ).pr.civ.
2. Competena teritorial a$solut.
)ompetana teritorial / !n principiu are caracter relativ dar !n unele cazuri e absolut. $x. /
competena teritorial exclusiv sau excepional.
)ompeten teritorial exclusiv
. prin derogare de la regula prevazuta in art12B privitor la competena teritorial de drept comun
/ stabilirea competenei teritoriale exclusive / o alt instana dect cea de la domiciliul prtului.
H)ererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instana !n circumscripia creia se
afl acel imobil / articolul 11B1 )odul de procedur civil.
*ceast dispoziie vizeaz numai aciunile reale imobiliare nu i aciunile personale. %mportanta.
poate s asigure o judecat !n condiii mai bune dac se administreaza probe.
)and imobilul e situat !n circumscripia mai multor instane / cererea se face la cea de la
domiciliul prtului dac acesta se afl la una din circumscripii, !n caz contrar cererea poate fi
introdus la oricare din instanele unde se afl imobilul !n litigiul.
Dispoziiile se aplic i !n ceea ce privete aciunilor privitoare la !ngrdirile dreptului de
proprietate imobiliar, precum i !n cazul celor de !mpreal judiciar a unui imobil, cnd
indiviziunea nu rezult din succesiune
H)ompetenta instanei de la ultimul domiciliu al celui decedat. pentru cererile referitoare la
validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare, a cererilor privitoare la motenire precum
i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le au unii !mpotriva celorlali i cererile
legatarilor sau creditorilor celui decedat !mpotriva vreunui motenitor, sau executor testamentar0
)ontradicia aparut !ntre textul articolul 11B i 119 din )odul de procedur civil e soluionat
!n sensul c se aplic competena prevzut de articolul 119, chiar dac imobilul nu se afl !n
raza teritorial a instanei ultimului domiciliu al defunctului.8oluia se justific prin faptul c !n
materie de succesiuni, competena are un caracter special.
Fenionm ca !n situaia !n care !n masa bunurilor comune exist i imobile, partajul acestor
bunuri / competent este instana care soluioneaz divorul, dac partajul e formulat ca o cerere
accesorie, !ns dup divorul cererea de partaj e de competena instanei locului unde s.a situat
imobilul.
H)ererile !n materie de societate /competena teritoriala a instanei'tribunalul( unde societatea
!i are sediul principal pn la lichidarea !n fapt.
H&n unele situaii competena exclusiv e stabilit printr.o dispoziie special din )odul de
procedur civil sau print.o lege special cum ar fi:
. soluionarea cererii de desfacere a cstoriei e de competena instanei locului unde soi au avut
ultimul domiciliu, dac soi nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soi nu mai locuiesc
!n circumscripia unde a fost ultimul domiciliu comun / competena e a instanei de la domiciliul
prtului, dac aceast nu are domiciliul !n ar, e competent judectoria de la domiciliu
reclamantului.
. &n materia conflictelor de munc / e competent instana !n a crei circumscripie teritorial se
afl sediul unitii, articolul B7 din legea 1,9 6 1+++ / competena.
.8oluionarea cererilor privitoare la declararea morii / e de competena instanei ultimului
domiciliu al defunctului.
3. !rocedura de aplicare a amen3ilor judiciare.
DefinitieI sanctiune materializata in plata unei sume de bani si presupune savarsirea unei abateri
in cursul judecatii0
,4
Eol: intodeauna represiv0 sancioneaz reaua.credin a prilor !n exercitarea actelor de
procedur
)azuri de aplicare. cele prevazute de art.19B).pr.civ
.se pot aplica atat partilor participante la proces cat si altor participanti'institutii, martori, avocati
etc(
rocedura de aplicare
.se aplica de catre instanta de judecata in fata careia s.a savarsit abatarea0
.instanta stabileste limitele amenzii in fucntie de circumstante0
.se aplica printr.o incheiere executorie0
.impotriva aplicarii amenzii se poate face cerere de reexaminare !n 14 zile de la data la care a
fost luat msura sau de la data comunicrii !ncheierii, la aceasi instanta'complet( care a aplicat
amenda care, in camera de consiliu, poate reveni asupra acesteia prin incheiere irevocabila0
Biletul nr. 3(
1. /ntervenia terilor 9n proces) noiune* forme.
"erele persoane pot fi chiar ele interesate s participe la proces i legea le permite s fac acest
lucru sub forma interveniei voluntare. &n toate cazurile !n care discutm de participarea terilor
!n proces avem !n vedere existena unui singur proces care este !n curs de desfurare !n cadrul
cruia se formuleaz cereri incidentale sau conexe.
&n consecin avem : forme mari de participare a terilor !n proces:
intervenia forat /art.,9.BB).pr.civ0
intervenia voluntar.art.,1 / ,B )odul de procedur civil.
%ntervenia din oficiu
5.1.%ntervenia voluntar este cererea unui ter de a intra !ntr.un proces pornit de alte pri
pentru a.i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. &n primul caz,
intervenia este principal, !n cel de.al 7 lea caz intervenia este accesorie.
a.%ntervenia principal
8e face sub forma unei cereri de chemare !n judecat i este !ndreptat impotriva ambelor pri
din proces. &n aceast cerere terul tinde s ctige pentru sine !n parte obiectul procesului.
)ererea poate fi fcut doar !n faa primei instane i !nainte de !ncheierea dezbaterilor. )u
!nvoirea prilor cererea se poate face i direct i indirect !n apel.
b.%ntervenia accesorie
8e face tot sub forma unei cereri de chemare !n judecat. 8e face !ntotdeauna !n interesul uneia
dintre pri i fiind o aprare prin care nu se invoc un drept propriu se poate face att la fond ct
i !n apel.
%ntervenia voluntar indiferent de form este !n competena instanei sesizat cu cererea
principal. entru ca prile din proces s nu fie surprinse i pentru a li se asigura dreptul la
aprare, articolul 41 dispune c instana va asculta prile i se va pronuna !n principiu asupra
admisibilitii cererii. entru a admite cererea instana trebuie s controleze urmtoarele:
dac exist interes
dac cererea are legtur cu cererea principal
dac este admisibil
iar la intervenia principal dac este formulat !n termen.
*supra admisibilitii !n principiu instana se pronun prin !ncheiere / asupra ei nu se poate
reveni, ea poate fi atacat odata cu fondul.
Dac cererea de intervenie se admite, ea se comunic prilor pentru a.i formula aprrile0 a
depune !ntmpinare i !n cazul interveniei principale chiar cererea reconvenional.
,,
rin admiterea cererii terul devine parte !n proces lund procesul !n starea !n care se afl
intervenientul principal are o poziie independent, pund face orice act procedural.
%ntervenientul accesoriu poate face numai acte dup care profit partea pentru care a intervenit.
)ererea de intervenie se judec odat cu cererea principal. Datorit caracterului diferit a celor
7 forme avem consecine diferite. &n cazul intervenie principale, dac reclamantul sau prtul
achieseaz la cererea de chemare chemare !n judecat, intervenia principal va continua s fie
judecat.
&n aceleai cazuri dac cererea de intervenie accesorie este !n interesul unuia sau altuia, aceasta
nu va mai putea fi judecat.
&n cazul interveniei principale doar judecarea ei duce la !ntrzierea cereri principale aceasta
disjuns i rejudecat separat. %ntervenia accesorie se judec !ntotdeauna cu cererea principal.
8oluiile care se pot da de judector sunt urmtoarele:
. dac se judec !mpreun cererea principal i intervenia principal se d o singur hotrre
judectoreasc opozabil tuturor prilor0 dac se dijunge se dau 7 hotrri care sunt opozabile
tuturor prilor !n cazul !n care intervenia accesorie soluia depinde de rezolvarea cererii
principale. &n cazul existenei unei intervenii principale instana nu poate admite !n totalitate
att cererea reclamantului ct i intervenia principal cnd au acelai obiect pentru c se exclud.
2. ,lementele aciunii civile0enumerare si e&plicare.
$lementele aciunii civile:
rile.aciunea nu poate fi conceput fr existenta a cel puin 7 persoane fizice sau
juridice0denumirea generic de pri primete denumiri particulare !n funcie de cadrul procesual
!n care ne aflm.
Sorbind de pri avem !n vedere persoanele !ntre care s.a legat raportul juridic dedus judecii i
nu de reprezentanii lor legali i convenionari.
rile.sunt si terii intervenienti0
*rticolul 44).proc.civ arat c sunt ;pri< !n judecat ;reclamantul< i ;prtul< i, !n condiiile
legii, ;terele persoane< care intervin voluntar sau forat !n proces. -udecata contencioas / spre
deosebire de cea necontencioas sau graioas / are, !n mod necesar, cel puin dou pri: o
;parte reclamant< i o ;parte prt<. *cetia sunt subiecii principali !n judecat0 fa de teri /
fa de toi ceilali, strini de judecat / hotrrea instanei este un res inter alios acta.&n
procedura contencioas, ;prile< / reclamantul i prtul / reprezint componenta subiectiv a
aciunii civile.
3. 7e.uli .enerale privind propunerea pro$elor.
Eeguli comune privind propunerea i administrarea
. propunerea probelor se face de reclamant prin cererea de chemare !n judecat, iar de prt prin
!ntmpinare. Aepropunerea probelor !n aceste condiii atrage decderea prilor din dreptul de a
cere probe, afar de cazurile expres prevzute de articolul 745al.7 ).pr. civil i anume:
. cnd nevoia dovezi reiese din dezbateri i partea nu avea cum s o prevad0
. cnd administrarea dovezi nu pricinuiete amnarea judecii0
. cnd dovada nu a fost cerut !n condiiile legii din motive temeinic justificate
. exist acordul prilor
. necesitate probei rezult din modificarea cererii de chemare !n judecat0
artea care a lipsit la propunerea i !ncuviinarea dovezi este !ncuvinat s cear dovada
contrarie la edina urmtoare iar !n caz de !mpiedicare la primul termen.
Dac o parte renun la probele pe care le.a produs, acestea pot fi !nsuite de cealalt parte, iar
dac ambele pri renun instana din oficiu poate administra probele. / 74B).proc.civ.
robele se !ncuvineaz i se resping prin !ncheiare motivat. / art.749).proc.civ.
,B
*dministrarea probelor se face !n faa instanelor de judecat !n ordinea statornicit de ctre
aceasta. Dovada i dovada contrarie se va administra pe ct este posibil !n acelai timp.
Biletul nr. 3-
1. Cererea reconvenional.
)ererea reconvenional reglementat !n articolul 72+.712 ).pr.civil.
DefinitiaI cererea adresata instantei de catre parat intr.un proces inceput, prin care acesta invoca
pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului0$xemplu: cnd paratul tinde la o
compensare judiciar sau !n situaia !n care prtul pune !n discuie !ns.i validitatea temeiului
juridic a preteniilor reclamantului.
)aracter / reprezinta o cerere de chemare in judecata0 prtul poate opta pentru introducerea
unei cereri de chemare !n judecat separat sau poate s opteze doar s se apere pentru a obine o
reducere a preteniilor reclamantului. Din punct de vedere al coninutului cererea
reconvenional trebuie s !ndeplineasc condiiile cerute pentru cererea de chemare !n judecat,
inclusiv !n ceea ce privete timbrajul.
. !n principiu este facultativ0
)ompetenta . avnd caracter incidental se soluioneaz de instana investit cu cererea principal
chiar dac s.ar !nclca o norm imperativ de competen.
rocedura.art.72+alin.5 prevede c cererea reconvenional se depune, sub sanciunea decderii,
odat cu !ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la !ntmpinare, cel mai trziu la primul
termen de judecat.
)nd reclamantul i.a modificat cererea de chemare !n judecat, cererea reconvenional se va
depune cel mai trziu pn la termenul ce se va !ncuviina prtului !n acest scop, dispoziiile
alin. '4( fiind aplicabile.
Eeclamantul nu poate formula cerere reconvenional la cererea reconvenional a prtului
iniial.
.8anciunea depunerii tardive a cererii reconvenionale este decderea
.&n cazul cererii reconvenionale instana nu se pronun asupra admisibilitii !n principiu
asupra cererii ce o rezolv prin hotrre odat cu cererea principal.
2. Competena teritorial alternativ.
)ompeten teritorial alternativ sau facultativ
.$ste atunci cnd legea stabilete 7 sau mai multe instane deopotriv competente pentru
soluionarea unor pricini, iar reclamantul are alegerea !ntre instanele respective0
.%ns alegerea odat fcut nu mai poate fi schimbat /art.11:).pr.civ.
. )ompetena teritorial alternativ este considerat o tehnic de protecie a reclamantului. Dac,
urmrind protejarea prtului, legiuitorul a consacrat principiul actor seKuitur forum rei, nu mai
puin sensibil fa de necesitatea de a proteja, !n unele situaii, pe reclamant, el a deschis acestuia
posibilitatea de opiune !ntre mai multe instane.
3. 7e.uli .enerale privind 9ncuviinarea pro$elor.
Eeguli comune privind admisibilitatea, administrarea i aprecierea probelor
Eeguli comune privind admisibilitatea
I proba trebuie s fie legal, s fie verosimil, s fie pertinent, s aib legtur cu obiectul
cauzei0 s fie concludent, adic s duc la rezolvarea cauzei. / art.744).proc.civ.
Eeguli comune privind propunerea i administrarea
I propunerea probelor se face de reclamant prin cererea de chemare !n judecat, iar de prt
prin !ntmpinare. Aepropunerea probelor !n aceste condiii atrage decderea prilor din dreptul
de a cere probe, afar de cazurile expres prevzute de articolul 745al.7 ).pr. civil i anume:
cnd nevoia dovezi reiese din dezbateri i partea nu avea cum s o prevad0
,9
cnd administrarea dovezi nu pricinuiete amnarea judecii0
cnd dovada nu a fost cerut !n condiiile legii din motive temeinic justificate
exist acordul prilor
necesitate probei rezult din modificarea cererii de chemare !n judecat0
artea care a lipsit la propunerea i !ncuviinarea dovezi este !ncuvinat s cear dovada
contrarie la edina urmtoare iar !n caz de !mpiedicare la primul termen.
Dac o parte renun la probele pe care le.a produs, acestea pot fi !nsuite de cealalt parte, iar
dac ambele pri renun instana din oficiu poate administra probele. / 74B).proc.civ.
robele se !ncuvineaz i se resping prin !ncheiare motivat. / art.749).proc.civ.
*dministrarea probelor se face !n faa instanelor de judecat !n ordinea statornicit de ctre
aceasta. Dovada i dovada contrarie se va administra pe ct este posibil !n acelai timp.
Eeguli comune privind aprecierea
I probele se apreciaz liber de ctre judector.
Biletul nr. 32
1. ntmpinarea.
8copul i cuprinsul !ntmpinrii
&ntmpinarea este actul de procedur prin care prtul se apr, !n fapt i !n drept, fa de cererea
de chemare !n judecat.
&ntmpinarea va cuprinde:
a( numele i prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reedina prtului ori, pentru
persoanele juridice, denumirea i sediul, precum i, dup caz, codul unic de !nregistrare sau
codul de identificare fiscal, numrul de !nmatriculare !n registrul comerului ori de !nscriere !n
registrul persoanelor juridice i contul bancar, dac reclamantul nu le.a menionat !n cererea de
chemare !n judecat. Dispoziiile art. 159 alin. '1( teza a %%.a sunt aplicabile !n mod
corespunztor. Dac prtul locuiete !n strintate, va arta i domiciliul ales !n Eomnia, unde
urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul0
b( excepiile procesuale pe care prtul le invoc fa de cererea reclamantului0
c( rspunsul la toate preteniile i motivele de fapt i de drept ale cererii0
d( dovezile cu care se apr !mpotriva fiecrui capt din cerere, dispoziiile art. 1+5 lit. e( fiind
aplicabile !n mod corespunztor0
e( semntura.
2. Competena teritorial e&clusiv.
)ompeten teritorial exclusiv
. prin derogare de la regula prevazuta in art12B privitor la competena teritorial de drept comun
/ stabilirea competenei teritoriale exclusive / o alt instana dect cea de la domiciliul prtului.
H)ererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instana !n circumscripia creia se
afl acel imobil / articolul 11B1 )odul de procedur civil.
*ceast dispoziie vizeaz numai aciunile reale imobiliare nu i aciunile personale. %mportanta.
poate s asigure o judecat !n condiii mai bune dac se administreaza probe.
)and imobilul e situat !n circumscripia mai multor instane / cererea se face la cea de la
domiciliul prtului dac acesta se afl la una din circumscripii, !n caz contrar cererea poate fi
introdus la oricare din instanele unde se afl imobilul !n litigiul.
Dispoziiile se aplic i !n ceea ce privete aciunilor privitoare la !ngrdirile dreptului de
proprietate imobiliar, precum i !n cazul celor de !mpreal judiciar a unui imobil, cnd
indiviziunea nu rezult din succesiune
H)ompetenta instanei de la ultimul domiciliu al celui decedat. pentru cererile referitoare la
validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare, a cererilor privitoare la motenire precum
,+
i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le au unii !mpotriva celorlali i cererile
legatarilor sau creditorilor celui decedat !mpotriva vreunui motenitor, sau executor testamentar0
)ontradicia aparut !ntre textul articolul 11B i 119 din )odul de procedur civil e soluionat
!n sensul c se aplic competena prevzut de articolul 119, chiar dac imobilul nu se afl !n
raza teritorial a instanei ultimului domiciliu al defunctului.8oluia se justific prin faptul c !n
materie de succesiuni, competena are un caracter special.
Fenionm ca !n situaia !n care !n masa bunurilor comune exist i imobile, partajul acestor
bunuri / competent este instana care soluioneaz divorul, dac partajul e formulat ca o cerere
accesorie, !ns dup divorul cererea de partaj e de competena instanei locului unde s.a situat
imobilul.
H)ererile !n materie de societate /competena teritoriala a instanei'tribunalul( unde societatea
!i are sediul principal pn la lichidarea !n fapt.
H&n unele situaii competena exclusiv e stabilit printr.o dispoziie special din )odul de
procedur civil sau print.o lege special cum ar fi:
. soluionarea cererii de desfacere a cstoriei e de competena instanei locului unde soi au
avut ultimul domiciliu, dac soi nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soi nu mai
locuiesc !n circumscripia unde a fost ultimul domiciliu comun / competena e a instanei de la
domiciliul prtului, dac aceast nu are domiciliul !n ar, e competent judectoria de la
domiciliu reclamantului.
. &n materia conflictelor de munc / e competent instana !n a crei circumscripie teritorial se
afl sediul unitii, articolul B7 din legea 1,9 6 1+++ / competena.
.8oluionarea cererilor privitoare la declararea morii / e de competena instanei ultimului
domiciliu al defunctului.
3. Coparticiparea procesual ; definiie i forme.
)oparticiparea procesuala.forme si efecte
Porme
*rt. 4+ )od de procedur civil prevede c mai multe persoane pot fi !mpreun reclamante sau
prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac au aceeai cauz ori
exist !ntre ele o strns legtur. *ceast situaie se numete: coparticipare procesual sau
litisconsoriu. )opacitatea procesual se clasific !n funcie de dou criterii:
dup cum se reunesc prile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri !ntre aceleai
pri sau si cu alte pri dac exist o legtur strns avem:
)oparticipare
/ subiectiv/ prile
activ / mai muli reclamani
pasiv / mai muli pri
mixt . mai muli reclamani i mai muli pri
. obiectiv / cererile
!n raport cu rolul voinei prilor:
)oparticipare procesual facultativ / !n principiu este independena procesual / adic actele,
aprrile, concluziile nu pot folosi sau pgubi pe ceilali. &n cazul !n care prin natura raportului
juridic sau !n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se !ntind asupra tuturor actelor utile
cauzei !i extind efectele i asupra celorlali participani.
)oparticipare procesual necesar.
entru a fi parte !n proces fie singur fie !mpreun cu alii, orice persoan trebuie s
!ndeplineasc condiiile de exerciiu ale acliunii civile.
Biletul nr. 34
B2
1. Coparticiparea procesual ; efecte.
$fectele coparticiprii
.numai in cazul litisconsoriului facultativ.coparticipanii procesuali se bucura, !n raporturile
dintre ei, de independen procesual. art.,2al.1 ).pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedur,
aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot profita celorlali i nici nu !i pot
prejudici<.$xceptie .dovezile odat administrate sunt ctigate cauzei !n raport cu toi
coparticipanii.
. coparticiparea procesual necesar este guvernat de principiul dependenei. art.,2al.7
).pr.civ. dispune ca ,,dac prin natura raportului juridic sau !n temeiul unei dispoziii a legii,
efectele hotrrii se !ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur
!ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedur !ncuviinate numai unora dintre ei
pentru !ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali<0 textul are !n vedere doar actele i
termenele de procedur favorabile0dac actele de procedur ale unora dintre pri sunt potrivnice
celor fcute de ali participani instana va ine seama de cele mai favorabile0
.hotrrea judectoreasc produce efecte similare fa de toi coparticipanii.
.excepiile absolute, ca prescripia dreptului la aciune, puterea lucrului judecat sau
necompetena instanei, profit tuturor participanilor procesuali in cazul admiterii
2. 7e.uli procesuale privind administrarea dove3ilor.
Eeglementare: articolul :4+ . :,4 ).pr.civil.
*sigurarea dovezilor I posibilitate dat persoanei care este interesat !n constatarea de urgen a
mrturiei unei persoane, a prerii unui expert a strii unor bunuri mobile i imobile sau care
dorete s le dobndeasc recunoaterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt !n primejdie s
dispar sau sunt greu de administrat !n viitor.
)ererea poate fi fcut i !n cazul !n care nu este primedie de !ntrziere dar numai cu !nvoiala
prtului.
&n cererea de asigurare de dovezi trebuie s se arate dovezile care se solicit a fi administrate,
starea de urgen sau acordul prtului.
8e poate cere:
pe cale principal !nainte de a se introduce cererea de chemare !n judecat0
pe cale incidental !n timpul judecii.
Dac cererea se introduce pe cale principal, competena revine -udectoriei !n raza creia se
afl martorul sau obiectul cercetrii.
Dac cererea este incident e competent instana care judec pricina.
&ntmpinarea nu este obligatorie. -udecata se face !n camera de consiliu cu sau fr citarea
prilor, iar instana se pronun prin !ncheiere fie imediat, fie la un termen faxat ulterior.
&ncheiarea de admitereeste executorie i nu se atac.
&ncheierea de respingere poate fi atacat cu apel !n 4 uile de pronunare sau comunicare, dup
caz / art.:,1c.proc.civ.
)odul reglementeaz o procedur de constatare a strilor de fapt. $a poate fi fcut cnd exist
urgen, care rezid din posibilitatea !ncetrii ori schimbrii strii de fapt pn la administrarea
dovezilor.
)ererea este de competena instanei !n circumscripia creia urmeaz s se fac constatarea.
entru facerea constatrii este delegat un executor judectoresc. 8e poate face i fr
!ncunotinarea celui !mpotriva cruia se cere. 8e face printr.un proces.verbal care se comunic
!n copie i celui !mpotriva cruia s.a fcut. rocesul . verbal constituie dvada pn la proba
contrarie. Dac exist primedie de !ntrziere, constatarea se poate face i !n zilele de srbtoare
i !n afara orelor legale dar numai cu !ncuviinarea magistratului.
robele conservate prin instituia asigurrii dovezilor pot fi folosite i de partea potrivnic !n
derularea procesului.
B1
)heltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor fi avute !n vedere de instana care judec
fondul.
3. Clasificarea actelor de procedur civil.
)lasificarea actelor de procedura. !n raport de mai multe criterii:
a.Dupa subiectii sau organele de la care emana:
*cte ale partilor:ex. cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala, cererea de apel etc0
*cte ale instantei:ex.hotararea judecatoreasca, primirea cererii de chemare in judecata,
incheierea de sedinta etc0
*cte ale celorlati participant in proces:ex. depunerea raportului de expertiza sau a anchetei
sociale, procesele verbale de luare a unor masuri asiguratorii, dovezile de comunicare etc0
b.Dupa modul de efectuare:
*cte scrise:ex. cererea de chemare in judecata, hotararea judecatoreasca, citatia etc0
*cte orale:ex.raspunsurile la interogatoriu, pronuntarea in sedinta publica, sustinerile partilor
etc0
c.Dupa caracterul actului de procedura:
*cte obligatorii.care se impun prin lege in mod imperative0 majoritatea actelor fac parte din
aceatsa categorie0
*cte facultative.cele asupra carora doar partile sunt in masura sa aprecieze asupra necesitatii
depunerii sau formularii lor0 ex.formularea unei cereri reconventionale sau exercitarea caii de
atac.
d.Dupa continutul actului de procedura:
*cte de procedura care contin o manifestare de vointa.ex.tranzactia, achiesarea, cererea de
chemare in judecata etc0
.dupa numarul manifestarilor de vointa acestea pot fi la randul lor acte unilaterale, acte bilaterale
si mutilaterale0
*cte de procedura care constata o operatiune procedural.ex.citatia, procesul verbal de lictatie,
dovada de comunicare etc0
e.Dupa cadrul in care se indeplinesc:
*cte care se indeplinesc in fata instantei.ex.interogatoriul, intampinarea etc0
*cte care se indeplinesc in afara instantei, extrajudiciar.ex.expertiza, somatia, comunicarea
citatiei etc0
Biletul nr. 35
1. !rima 3i de 9nfiare0 definiie* importan* acte procedurale ce se pot 9ntocmi
pn la acest termen@.
$ste socotit ca prima zi de !nfiare aceea !n care prile, legal citate, pot pune concluzii.
)el dintai termen intr.un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii. 3a
prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea in ceea ce priveste obiectul ei sau
chemarea in judecata a altor persoane, iar paratul poate formula cererea reconventionala si poate
introduce terte persoane in proces, de exemplu, chemarea in garantie. De asemenea, partile au
posibilitatea de a ridica exceptiile si de a cere probe si contraprobe.
entru identificarea momentului numit prima zi de infatisare se cer a fi indeplinite 7 conditii :
.partile sa fi fost legal citate 0
.partile sa poata puna concluzii.
*cest moment reprezinta inceputul fazei publice si contradictoriu a procesului. Au trebuie
confundata cu primul termen de judecata.
De acest moment se leaga posibilitatea efectuarii unor acte procesuale menite a intrebi cadrul
procesual al procesului si de a complini anumite deficiente semnalate pana la acea data.
Aeefectuarea acestor acte pana la termenul considerat prima zi de infatisare atrage sanctiunea
decaderii din dreptul de a le mai putea indeplini ulterior.
B7
Eeclamantul are dreptul de a cere instantei un nou termen pana la prima zi de infatisare pentru
intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata sau pentru a propune noi probe.
%ntregirea cererii se refera la complinirea unor lipsuri precum : aratarea motivelor de fapt si de
drept, indicarea domiciliului partilor, calitatea procesuala.
Fodificarea vizeaza schimbarea unor elemente indicate gresit : temeiul de drept al actiunii,
obiectul cererii.
%ntregirea sau modificarea cererii poate fi ceruta numai daca cererea se judeca pentru prima data
in fond.
)ererea de chemare in judecata nu se considera modificata si nu se vada termen,luandu.se act de
declaratiile verbale ale reclamantului in incheierea de sedinta in urmatoarele cazuri :
.cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii 0
.cand se mareste 6 micsoreaza catemea sau obiectul cererii 0
.cand se solutioneaza valoarea obiectului pierdut6 pierit 0
. cand se inlocuieste cererea in constatare printr.o cerere in realizarea dreptului sau dimpotriva,
in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
aratul care nu a depus intampinarea la prima zi de infatisare trebuie sa.si anunte verbal,
probele, apararile de care urmeaza sa se foloseasca.
)hemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, cand sunt facute de catre parat,
precum si aratarea titularului dreptului trebuie facute pana la prima zi de infatisare. %n caz
contrar de sanctioneaza cu judecarea lor separata.
Dovezile, probele care nu au fost cerute pana la prima zi de infatisare sub sanctiunea decaderii
nu vor mai putea fi invocate in cursul dezbaterilor decat cu exceptia urmatoarelor cazuri :
.cand nevoia administarrii dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o poate prevedea 0
.cand administrarea dovezii nu impune amanarea judecatii 0
.cand dovada nu a fost propusa in conditiile legii din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a
partii ce nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.
rima zi de !nfiare prezint importan i din punct de vedere probatoriu. *stfel, la
prima zi de !nfiare reclamantul poate propune noi probe, mai ales !n raport cu cererea
modificat. Dac prtul a depus !ntmpinare reclamantul va putea solicita un termen pentru a
propune dovezile !n aprare.
*rt. 1:5 ). proc. civ. definete prima zi de !nfiare ca aceea !n care prile, legal citate, pot
pune concluzii. rima zi de !nfiare nu se confund cu primul termen de judecat. rimul
termen poate constitui !ns i prima zi de !nfiare dar numai dac sunt !ntrunite cumulativ cele
dou cerine eseniale: prile s fi fost legal citate i ele s poat pune concluzii.
rima zi de !nfiare prezint o importan deosebit att pentru pri, ct i pentru instan.
&ntr.adevr, legea leag de acest moment exerciiul unor drepturi procesuale ale prilor, cum
este depunerea !ntmpinrii, a aciunii reconvenionale etc. e de alt parte, la prima zi de
!nfiare se contureaz cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. $ste momentul !n care,
astfel cum se afirm !n limbajul practicienilor, ;se leag procesul<. %nstana de judecat va trebui
s manifeste chiar din acest moment un rol activ !n clarificarea unor aspecte ale cauzei avnd ca
obiect preteniile i aprrile prlor.
2. ,&cepia de necompeten.
$xcepia de necompeten: este posibil ca instana sesizat cu o cerere de chemare !n judecat
sau o cale de atac s nu fie competent. %nvocarea necompetenei se face pe cale de excepie
putand fi invocata pana la momentele prevazute de art.1:2).proc.civ.
$xcepia de necompeten poate viza att competena absolut ct i cea relativ.
$xcepia se pune !n mod obligatoriu !n discuia prilor.
&nclcarea normei de competen absolut poate fi invocat de oricare din pri chiar i de
reclamantul care a sesizat instana necompetent, excepia mai poate fi ridicat i de procuror,
B:
iar instana este obligat s verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta
temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie0
oate fi invocat pana la primul termen in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea
dezbaterilor asupra fondului0 in apel sau recurs se poate invoca numai dac a format obiect de
dezbatere !n prim instan0
%nclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt, prin intampinare
sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen0 necompetena
privata nu poate fi invocat !n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost obiect de
dezbatere !n faa instanei de fond i care i.a respins gresit excepia formulat de prt.
8olutii:. Dac se admite excepia instana !i va declina competena prin sentin sau decizie !n
favoarea instanei competente sau organului cu activitate jurisdicional.
. Dac se respinge excepia instana pronun o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacat
decr odat cu fondul.
. Dac se constat c cererea este de competena unui organ al statului fr activitate
jurisdicional cererea se respinge ca inadmisibil.
.Dac litigiul are un element de extraneitate datorit cruia competena revine unui organ
jurisdicional dintr.un alt stat, cererea se va respinge ca nefiind de competena instanelor
romne.
=otrrile de declinare, dezinvestesc instana sau organul jurisdicional i investete instana !n
favoarea creia a fost fcut. =otrrea de declinare este irevocabila.
*ctele de procedur !ndeplinite de instana necompetent sunt nule cu excepia probelor care
rmn ctigate cauzei i nu vor fi refcute dect pentru motive temeinice. =otrrea de
declinare de competen are autoritate de lucru judecat pentru instana care se dezinvestete. A.
are acest caracter i pentru cea creia i se trimite dosarul.
3. Cererea reconvenional0noiune* cuprins* aspecte procedurale.
)ererea reconvenional reglementat !n articolul 72+.712 ).pr.civil.
DefinitiaI cererea adresata instantei de catre parat intr.un proces inceput, prin care acesta invoca
pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului0$xemplu: cnd paratul tinde la o
compensare judiciar sau !n situaia !n care prtul pune !n discuie !ns.i validitatea temeiului
juridic a preteniilor reclamantului.
)aracter / reprezinta o cerere de chemare in judecata0 prtul poate opta pentru introducerea
unei cereri de chemare !n judecat separat sau poate s opteze doar s se apere pentru a obine o
reducere a preteniilor reclamantului. Din punct de vedere al coninutului cererea
reconvenional trebuie s !ndeplineasc condiiile cerute pentru cererea de chemare !n judecat,
inclusiv !n ceea ce privete timbrajul.
. !n principiu este facultativ0
)ompetenta . avnd caracter incidental se soluioneaz de instana investit cu cererea principal
chiar dac s.ar !nclca o norm imperativ de competen.
rocedura.art.72+alin.5 prevede c cererea reconvenional se depune, sub sanciunea decderii,
odat cu !ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la !ntmpinare, cel mai trziu la primul
termen de judecat.
)nd reclamantul i.a modificat cererea de chemare !n judecat, cererea reconvenional se va
depune cel mai trziu pn la termenul ce se va !ncuviina prtului !n acest scop, dispoziiile
alin. '4( fiind aplicabile.
Eeclamantul nu poate formula cerere reconvenional la cererea reconvenional a prtului
iniial.
.8anciunea depunerii tardive a cererii reconvenionale este decderea
.&n cazul cererii reconvenionale instana nu se pronun asupra admisibilitii !n principiu
asupra cererii ce o rezolv prin hotrre odat cu cererea principal.
B5
Biletul nr. 36
1. !rocedura de soluionare a e&cepiilor de procedur.
otrivit art.759).pr.civ., instana este obligat s se pronune !nainte de a intra !n fondul
dezbaterilor asupra excepiilor de procedur i de fond care fac de prisos !n total sau !n parte
cercetarea !n fond a pricinii. Aumai !n mod excepional, excepia poate fi unit cu fondul numai
atunci cnd pentru soluionarea ei este necesar administrarea unui prabatoriu legat i de fondul
pricinii.
CCC 3egea nu prevede ordinea !n care trebuie rezolvate excepiile !n cazul !n care sunt invocate
concomitent.
Dac excepia invocat este !ntemeiat, instana o va admite i va pronuna o !ncheiere atunci
cnd dispune amnarea judecii sau o hotrre.
&n cazul respingerii excepiei, instana pronun o !ncheiere interlocutorie i continu judecata.
)aracteristici
$xcepia procesual presupune existena unui proces !n curs.
$xcepia procesual este un mijloc de aprare fiind de regul folosit de prt.
$xcepia procesual este un mijloc tehnic prin care se invoc !nclcri ale normelor de drept
material sau procesual.
*dmiterea excepiei constituie !n cazul excepiilor dilatatorii un obstacol temporar !n
soluionarea cererii principale, iar !n cazul excepiilor peremptorii un obstacol dirimant,
determinnd stingerea excepiilor.
*dmiterea excepiei procesuale nu afecteaz !n principiu dreptul reclamantului, iar hotrrea
pronunat ca urmare a admiterii unei excepii nu are putere de lucru judecat !n ceea ce privete
fondul dreptului.
rincipalele exceptii de procedura:
$xceptia de litispendenta.art.1:9).pr.civ.
$xceptia de conexitate.art.1:+).pr.civ.'a se vedea supra /)ap.5 )ompetenta.prorogarea de
competenta(
$xceptia puterii de lucru judecat.art.5:4).proc.civ0
2. %uspendarea facultativ a judecii.
8uspendarea legal facultativ IL este lsat la aprecierea instanei. $ste reglementat !n
articolul 51:. *re : situaii i anume:
. cnd deslegarea procesului atrn !n tot sau !n parte de existena sau neexistena unui drept
face obiectul altei judeci0
. apare cnd s.a !nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o !nrurire
hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz a se da.
.alte cazuri prevzute de lege
&n cazul !n care se dispune suspendarea !n baza articolul 51: aceasta dinuie pn cnd
hotrrea pronunat !n cauz civil sau penal a devenit definitiv.
&n toate cazurile de suspendare instana se pronun printr.o !ncheiere care poate fi atacat
separat cu recurs0 recursul se declar ct timp dureaz suspendarea.
&n cazul !n care se respinge cererea de repunere pe rol, !ncheierea de respingere pronunat este
atacabil i ea cu recurs !n acelai termen ca i recursul pentru suspendare.
8uspendarea opereaz !n bloc fa de toate prile din proces i are ca efect rmnerea !n
nelucrare a cauzei.
orice act de procedur fcut !n aceast perioad este lovit de nulitate.
3a repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea prilor este obligatorie.
3. %trmutarea proceselor0notiune* ca3uri* procedura.
B4
8trmutarea.art. 152 / 15, )odul de procedur civil / se poate solicita pentru motive de
bnuial legitim, pentru motiv de siguran public.
entru motive de bnuial legitim cererea poate fi fcut de partea interesat iar pentru motiv
de siguran public cererea poate fi fcut numai de procurorul parchetului de pe lng %))-.
entru motive de bnuial legitim competena de soluionare revine curii de apel, dac se cere
strmutarea de la o judectorie sau un "ribunal0 dac se cere strmutarea de la )urtea de apel,
competena revine %))-0
entru celellat motiv competena revine %))-.
8oluionarea cererii se face !n camera de consiliu cu citarea prilor. reedintele instanei poate
solicita dosarul i fr citarea prilor s dispun suspendarea judecii comunicnd de urgen
msura luat. entrun suspendare este nevoie de plata unei cauiuni.
=otrrea se d fr motivare i este definitiv. $fecte /art.154).proc.civ.
*dministrarea probelor prin comisie rogatorie0
Biletul nr. (8
1. %uspendarea o$li.atorie0noiune* ca3uri.
8uspendarea procesului civil Ioprirea cursului procesului datorit unor imprejurri voite de pri
care nu mai struie !n soluionarea cauzei sau independent de voina lor cnd sunt !n
imposibilitate fizic sau juridic de a se prezenta.
HDup natura !mprejurrilor care a determinat suspendarea, avem:
8uspendare voluntar
8uspendare legal
8uspendare voluntar IL intervine datorit manifestrii de voin a prilor care poate fi expres
sau tacit.
entru ca acest consimmnt tacit al prii trebuie ca la termenul respectiv ambele pri s fie
legal citate sau cu termen !n cunotin i nici una s nu fi solicitat judecarea !n lips. -udecata
se suspend chiar dac cererea nu este legal timbrat.
Ee!nceperea judecii !n aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de repunere pe rol fcut
de partea care justific un interes, care va trebui s achite U din taxa de timbru datorat pentru
proces M timbrul judiciar.
%nstana nu poate repune cauza pe rol din oficiu.
8uspendare legal IL poate interveni de drept sau este lsat la aprecierea instanei.
8uspendarea legal de drept . articolul 517 . reglementeaz 9 cazuri de suspendare de drept i
anume:
1.prin decesul uneia dintre pri, pn la introducerea !n cauz a motenitorilor, !n afar de cazul
cnd partea interesat cere termen pentru introducerea !n judecat a acestora0
7.prin interdicia judectoreasc sau punerea sub curatel a unei pri, pn la numirea tutorelui
sau curatorului0
:.prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre pri, survenit cu mai puin de
14 zile !nainte de ziua !nfirii, pn la numirea unui nou reprezentant sau mandatar0
5.prin !ncetarea funciei tutorelui sau curatorului, pn la numirea unui nou tutore sau curator0
4.cnd persoana juridic este dizolvat, pn la desemnarea lichidatorului0
,.prin deschiderea procedurii insolvenei, !n temeiul unei hotrri judectoreti definitive, dac
debitorul trebuie reprezentat, pn la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar0
B.!n cazul !n care instana formuleaz o cerere de pronunare a unei hotrri preliminare adresat
)urii de -ustiie a Gniunii $uropene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se !ntemeiaz
Gniunea $uropean0
9.!n alte cazuri prevzute de lege.
B,
. 8uspendarea intervine dac aceste cauze au aprut !nainte de !nchiderea dezbaterilor.
. -udecata re!ncepe prin cererea de repunere pe rol fcut de persoana !ndreptit.
8uspendarea legal facultativ IL este lsat la aprecierea instanei. $ste reglementat !n
articolul 51:. *re : situaii i anume:
. cnd deslegarea procesului atrn !n tot sau !n parte de existena sau neexistena unui drept
face obiectul altei judeci0
. apare cnd s.a !nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o !nrurire
hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz a se da.
.alte cazuri prevzute de lege
&n cazul !n care se dispune suspendarea !n baza articolul 51: aceasta dinuie pn cnd
hotrrea pronunat !n cauz civil sau penal a devenit definitiv.
&n toate cazurile de suspendare instana se pronun printr.o !ncheiere care poate fi atacat
separat cu recurs0 recursul se declar ct timp dureaz suspendarea.
&n cazul !n care se respinge cererea de repunere pe rol, !ncheierea de respingere pronunat este
atacabil i ea cu recurs !n acelai termen ca i recursul pentru suspendare.
8uspendarea opereaz !n bloc fa de toate prile din proces i are ca efect rmnerea !n
nelucrare a cauzei.
orice act de procedur fcut !n aceast perioad este lovit de nulitate.
3a repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea prilor este obligatorie.
2. Capacitatea procesual de folosin.
)apacitatea procesual de folosin /art.4,).proc.civ.
acea parte a capacitii care const !n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii
pe plan procesual.
*rt. 4,al.1 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte !n judecat.
ot sta !n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii /
art.4,al.70
ersoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.
ersoanele juridice au aceast capacitate de la !nregistrare, !nfinare i pn la !ncetarea
persoanei juridice. &n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de
folosin.
8e invoca pe cale de exceptie, !n orice stare a pricinii0
8anctiunea lipsei capacitatii de folosinta. actele lovite de nulitate absolut0
3. Competena material a 'udectoriei.
)ompetena material I acea forma a competentei prin care se delimiteaza, pe linie verticala,
sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar.
Aorme de competenta materiala se intalnesc atat in )odul de procedura civila, cat si in 3egea de
organizare judiciara.
)ompetenta materiala a -udecatoriei
%n prima instanta, toate cererile, al cror obiect este evaluabil sau, dup caz, neevaluabil !n bani:
a(cererile date de )odul civil !n competena instanei de tutel i de familie, !n afar de cazurile
!n care prin lege se prevede !n mod expres altfel0
b(cererile referitoare la !nregistrrile !n registrele de stare civil, potrivit legii0
c(cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii
aflate !n proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile
juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup
caz0
d(cererile de evacuare0
BB
e(cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i plantaiilor, dreptul
de trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de
lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc0
f(cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile !n grniuire0
g(cererile posesorii0
h(cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile !n bani, indiferent de izvorul
lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege !n competena altor instane0
i(cererile de !mpreal judiciar, indiferent de valoare0
j(orice alte cereri evaluabile !n bani !n valoare de pn la 722.222 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti0
)ile de atac !mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional
i ale altor organe cu astfel de activitate, !n cazurile prevzute de lege0
>rice alte cereri date prin lege !n competena lor.*ceasta competenta diversa este atrasa doar in
temeiul unei dispozitii legale exprese. %n aceasta privinta se poate constata ca atare dispozitiuni
se regasesc chiar in )odul de procedura civila dar si in unele reglementari speciale
. cererile de indreptare a erorilor material strecurate in propriile hotarari
. cererile pentru completarea hotararii pronuntate
. contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima
instanta si cand potrivit legii aceasta este instanta de executare0
Fentionam cu titlu exemplificativ si unele prevederi din legi speciale si care confera
judecatoriilor competenta de a solutiona urmatoarele litigii:
. solutionarea cererilor privitoare la inregistrarea asociatiilor si fundatiilor.
Biletul nr. (1
1. Compunerea i constituirea completului de judecat.
)ompunerea i constituirea instanei
.prin ;compunerea instanei< se !nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut
de lege0
.avem !n vedere numai participarea la judecat a numrului legal de judectori0 aspectul
;cantitativ< al compunerii i nu cel ;calitativ<.
.art. 4B alin.1 si 7 din 3g. nr.:2567225 privind organizarea judecatoreasca. cauzele date, potrivit
legii, !n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judec !n
complet format dintr.un judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munc i asigurri
sociale0 apelurile se judec !n complet format din 7 judectori, iar recursurilor !n complet
format din : judectori0
.art. 44 alin. 1 din 3egea nr. :2567225 ;colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor
de judecat la !nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. 8chimbarea
membrilor completelor se face !n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Eegulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti. otrivit alin. 7 ;completul de
judecat este prezidat, prin rotaie, de unui dintre membrii acestuia<.
. la &nalta )urte de )asaie si -ustiie completele se compun din : judectori din aceeai
secie0daca numrul de judectori necesar formrii completului de judecat nu se poate asigura
acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre preedintele sau
vicepreedintele &naltei )uri de )asaie i -ustiie 'art. 7+ din legea nr. :2567225(0 judectorii
prezideaz prin rotaie0
.;)onstituirea instanei< desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i
organele prevzute de lege. grefier, magistrat / asistent la &nalta )urte de )asaie i -ustiie,
procuror, asisteni judiciari !n conflictele de munc i asigurri sociale.
B9
*tribuiile grefierului sunt stabilite att de )odul de procedura civila, Eegulamentul de ordine
interioar al instanelor judectoreti, respectiv 3egea nr.4,B67225 privind statutul personalului
auxiliar0
*sistentul judiciar face parte din alctuirea completului de judecat numai !n soluionarea
conflictelor de munc i asigurri sociale, !n prima instan care particip la deliberare cu vot
consultativ i semneaz hotrrile pronunate.
Jreita compunere a completului !nseamn c pricina a fost judecat de un numr mai mic sau
mai mare de judectori dect cel impus de lege: greita constituire a completului presupune c
instana nu a fost alctuit cu toate organele i persoanele prevzute de lege.
&n cursul procesului aceasta neregularitate poate fi invocat pe cale de excepie, iar dup
pronunarea hotrrii pe calea apelului sau recursului, dup caz.
%ncidentele procedurale care pot aprea cu privire la compunerea sau constituirea sunt
incompatibilitatea, abinerea i recuzarea.
2. Cererile ce se pot adresa instantei de judecata.
DefinitieImijlocul procedural prin care o persoana solicita concursul instantei judecatoresti in
vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime.
.$le se impart in:H cereri introductive de instanta I sunt acelea prin care se declanseza activitate
instantei, care fac sa inceapa un proces.$le investec instanta de judecata.8unt formulate de
regula de ctare reclamant.
H cereri incidentale I sunt acelea care intervin in cursul unui process dNjO inceput.$le intervin
dupa inceperea procesului si au drept scop largirea cadrului procesual cu privire la parti sau
obiectul judecatii, fie solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii.*ceste cereri sunt
formulate fie de catre reclamant, fie de catre parat, dar si de tertele persoane.%n aceasta categorie
intra si cererile privitoare la administrarea de probe, invocarea unor exceptii etc.)ererile
incidente formulate de catre reclamant poarta denumirea de cereri modificatoare sau aditionale
intrucat se urmareste modificarea cererii initiale sau completarea ei.8i paratul poate formula
cereri incidente, dar daca acestea depsesc cadrul unei simple aparari, atunci ne aflam in fata unei
cereri reconventionale.)ererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ca ele se afla intr.un
raport de dependent fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea acestora depinde de
modul de solutionare al cererii principala.De aceea se spune ca cererile incidentale au un
caracter accesoriu care insa nu este present in cazul tuturor cererilor'excererea reconventionala
poate fi disjunsa si judecata separat(.
).proc.civ. de procedura civila prevede intr.un "itlu distinct conditiile generale ale cereriilor
adresate instantelor, numarul de exemplare, inscrisurle anexate, precum si referiri la cererea
gresit indreptata si cererea formulate prin reprezentant.
3. !erimarea 0 condiii de operare.
)onditiile perimarii 0%nvocarea si constatare perimarii0
prima conditie se refera la obiectul perimarii.se perima o cerere care se afla in prima instanta sau
intr.o cale de atac.
a doua conditie se refera la ramanerea cauzei on nelucrare timp de , luni0perimarea sanctioneaza
dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza pe o
prezumtie de abandonare a judecatii.
)urge termenul de perimare de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
$xemplu:data suspendarii judecatii pentru lipsa partilor0
"ermenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare.
%ntreruperea . un singur caz prevazut de art.51B ).pr.civ.,,perimarea se intrerupe prin
indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care
B+
justifica un interes0 entru ca actul de procedura sa aiba caracter intrerupator mai este necesar ca
acesta sa fie facut in vederea judecarii procesului si de catre partea ce poate justifica un interes.
8uspendarea . pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii, in conditiile art.51:
).pr.civ.
. in cazurile prevazute de art. 517 ).pr.civ. timp de o lun de la data cand s.au petrecut
faptele ce au prilejuit suspendarea judecatii, cu conditia ca faptele care au prilejuit suspendarea
sa fi intervenit in cele din urma trei luni ale termenului de perimare
. cand ,,partea este inpiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari
temeinic justificate<. art.519 alin.: ).pr.civ.
.pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de : luni de la data
semnarii contractului de mediere.art.,7 alin.7 din 3egea nr. 1+76722,0
a treia conditie a perimarii se refera la existent unei culpe a partii in lasarea in nelucrare a
cauzei.
Au se considera in culpa:. art.51, alin.: ) pr.civcnd actul de procedur trebuia efectuat din
oficiu, precum i cele cnd, din motive care nu sunt imputabile prii, cererea n.a ajuns la
instana competent sau nu se poate fixa termen de judecat.
92