Sunteți pe pagina 1din 9

1

Logistica ntreprinderii





Realizatori



2

Cuprins

Introducere ................................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Scenariul I ................................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Scenariul II ................................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Scenariul III ............................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Costul Logistic total pe scenarii ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
Concluzie ................................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Introducere ............................................................................................................................................................... 2
Scenariul I ............................................................................................................................................................... 3
Scenariul II ............................................................................................................................................................... 5
Scenariul III .............................................................................................................................................................. 6
Costul logistic total pe scenarii .............................................................................................................................. 7
Concluzie .................................................................................................................................................................. 8


Introducere

Considernd nivelul de dezvoltare economic al lumii actuale, succesul funcionrii unei
ntreprinderi pe pia depinde de o coordonare competent a activelor firmei, precum i a
fluxului de numerar. Astfel trebuie s nelegem c, orice schimbare n condiiile de vnzare
duce, n mod inevitabil, la schimbarea componentelor mixului de marketing al ntreprinderii.
Spre exemplu, dac ntreprinderea are predefinit un stoc minim de siguran, care i permite
s i deserveasc clienii la un nivel nalt cu cheltuieli logistice minime, atunci orice
schimbare n volumul stocului va duce la creterea cheltuielilor logistice.

Designul unei reele logistice este o operaiune complex, care implic luare n calcul
a mai multor variabile, precum: numrul depozitelor, numrul punctelor de deservire,
amplasarea depozitelor, infrastructura local i cea naional, alegerea mijloacelor de
3

transport precum i cheltuielile aferente acestora.

In acest raport vom analiza problema de design si vom forma o reea optima de distribuie
a unei firme.
Scenariul I
Scenariul 1 presupune existena a 3 depozite regionale (drept criteriu al mpririi pe
zone, vom folosi regiunile istorice Transilvania, Muntenia i Moldova).
Acest scenariu implica dou subscenarii:
a) Subscenariul n cadrul cruia transportul logistic se va realiza prin
intermediul mainilor mici
b) Subscenariul n cadrul cruia transportul logistic se va realiza prin
intermediul mainilor mari.
1.1 Subcenariu 1 maini mici
Amplasarea depozitelor:
Pentru amplasarea depozitelor am folosit metoda centrului de gravitaie. Astfel,
Conform algoritmului de calcul al lui, am obinut coordonatele (44,50; 25,97) pentru depozitul
din zona 1,
(46,79; 26,66) pentru depozitul din zona 2 i coordonatele 46,60; 23,05) pentru depozitul din
zona 3, ceea ce, conform hrii folosite de noi rezulta ca depozitele pe care le-am obinut ar
fi amplasate in localitile: Chitila, Buhusi i Zalau.


n subscenariul 1, vom recurge doar la maini mici. Prin urmare, alocarea teritorial n
acest caz va arta n felul urmtor:

6 maini n Zona1
3 maini n Zona2
4 maini n Zona3

Aceste rezultate le-am obinut in urma urmatorului process:
-aflarea numarului de curse pe luna necesare pentru distribuirea mrfii de la depozit
catre fiecare ora (raportul dintre cantitatea din fiecare luna si numarul maxim de palei
pe care i poate ncarca o maina mic.)
4


-calculul numarului zilnic de lucru in fiecare lun(pentru aflarea acestuia este nevoie de
cunoaterea timpului in care o maina efectueaz o cursa de la depozit pin la
destinaie si napoi plus timpul necesar ncrcrii si descrcrii mrfii)

-aflarea numarului de maini pentru fiecare scenariu in parte (nsumarea numarului de
zile de lucru pe luna pentru fiecare zon, calcularea numarului de maini necesare
pentru luna cea mai aglomerat, in cazul fiecrei zone, a fost luna iunie si s-a imprit la
numrul de zile de lucru (22) pe care le poate genera o maina. )

1.2 Bugetul logistic
Profitul anual pe acest scenariu a ajuns
la un total de 56.020.796 de euro, considernd urmatorul tabel
profitul annual 56020796.7
venitul annual 194352000
cheltuieli
annual 138331203.3



1.3 Subscenariul 1 maini mari

Pentru aceast zon am ales utilizarea mainilor mari , care se dovedete ai fi cea mai
renatabil metod de transportare ,cel putin din punctul de vedere a capacitii de
transportare. Considernd aceasta in fiecare zona am grupat oraele apropiate pentru a
forma o curs mai lunga ce sa poata fi parcurs timp de o zi. Respectiv am obtinut in
primele dou zone cte 2 curse iar in cadrul zonei 3 cte 3 curse. Oraele Bucureti,
Giurgiu, Bacu si Cluj reprezint curse separate (de numite curse 0), deorece pentru
deservirea lor se vor folosi masini mici, utilizarea mainilor mari pentru aceste orae fiind
nefavorabil din cauza distanelor mici fa de depozit. Astfel am nsumat cantitatile/luna
pentru fiecare curs. Fiindc s-au schimbat si distantele, prin urmare am calculat si
timpul necesar parcurgerii unei curse. Ca concluzie putem identifica c nu pot fi
efectuate mai mult de o curs pe zi. Dupa care am calculat numarul de curse pe luna
pentru fiecare curs a zonei, impartind numarul de palei la ncarcatura maxim a unei
5

maini mari. Aceste cifre obinute reprezint si numarul de zile de lucru pe lun. Prin
urmare am analizat numarul de zile de lucru pentru fiecare zona ( insumand numarul de
zile de lucru de la fiecare curs) si am dedus ca luna iunie este cea mai aglomerat lun.
Rezult c pentru zona 1 este necesar o singur maina mare, la fel si pentru zona 2,
iar pentru zona 3 avem nevoie de 2 maini mari (in luna iune va fi nevoie de 25 de zile
lucru, depaseste maximul cat genereaza o main). Deasemenea se vor folosisi 3
maini mici pentru cursele 0 amintite anterior (pentru orasele Bucureti i Giurgiu se va
utiliza aceeasi main).

Scenariul II
2.1Subscenariul 2 maini mici

Scenariul 2 ne propune s stabilim un singur depozit naional, capabil s realizeze
aprovizionarea tuturor celor 23 de orae.
n acest scenariu ne vom axa pe designul unei reele logistice cu un singur depozit
naional.

Vom folosi infrastructura i costurile de nchiriere a spaiului de depozitare drept
criterii de baz pentru luarea deciziei.
Ca i n cazul Scenariului 1, am calculat coordonatele depozitului naional cu ajutorul
metodei centrului de gravitaie. Astfel, aplicnd algoritmul metodei am obinut, pe hart,
punctul cu coordonatele (15,86; 9,51), care reprezinta central de deposit la Zarnesti.

.Depozitul a fost stabilit la Zrneti i in funcie de el au fost calculate distanele si timpul
necesar efecturii unei curse. S-au calculat numrul de zile de lucru pe luna i s-a
determinat luna cea mai aglomerat. Astfel,prin raportul dintre numrul maxim de zile de
lucru (406 zilepentrulunaiunie) si numrul de zile de lucru pe care le poate genera o masina
(22), s-a obtinut un numar de 21 maini necesare pentru distribuirea tuturor paleilor.
2.2 Bugetul logistic
Profitul anual pe acest scenariu a ajuns
la un total de 64.767.333 de euro

6

profit annual 64767333.33
venitul anual 194352000
chelt anuale 129584666.7




2.3 Subscenariu 2 maini mari
Procesul de lucru pentru acest subscenariu au constat in urmatoarele :
- Am grupat orasele in 4 curse pentru mainile mari , considernd oraele
apropiate intre ele.
- Oraul Braov a constituit cursa 0 fiindc e foarte aproape de depozit deci nu
e nevoie de nchirierea unei maini mari.
- Calcularea curselor pe lun
Prin urmare
1)Pentru cursa 1: este nevoie de 2 maini (numarul maxim de zile de lucru
depaete numrul de zile de lucru generat de o main mare);
2)Pentru cursa 2: este nevoie de o singur main mare (numrul maxim de zile de
lucru 13 zile);
3)Pentru cursa 3: este nevoie de o main mare (numarul maxim de zile de lucru
intr-o luna este egal cu numrul de zile generate de o main mare);
4)Pentru cursa 4: este nevoie de o main mare (maxim 14 zile de lucru intr-o lun).
In total vom avea nevoie de 5 maini mari si de o main mic pentru a distribiu toi
paleii timp de un an.
Scenariul III
3.1 Subscenariul maini mici
Pentru acest scenariu din start avem determinate cele dou depozite - Bucureti i Alba
Iulia. Vom ncerca s repartizm oraele dup distana minim fa de depozite, pentru a
forma dou zone echilibrate i rentabile. n cazul acestui scenariu, amplasarea depozitelor
este o constant. Astfel, din startcunoatem depozitele, ce ne rmne de fcut este s
formm zonele, atribuind fiecrui depozitoraele pe care va urma s le deserveasc.

7

Urmnd aceeasi pai ca si in cazul primului scenariu am obinut urmatoarele rezulatate:
1)Pentru zona 1: avem nevoie de 9 masini mici
2)Pentru zona 2: avem nevoie de 13 masini mici.

3.2 Bugetul logistic

In acest scenariu obinem profitul anual de 26748416.33 de euro.

Precum observam in tabel
profit annual 26748416.33
venitul annual 194352000
cheltuielile anuale 167603583.7


3.3 Subscenariu maini mari

Considernd c avem 2 zone , se vor forma 2 cure pentru fiecare si o cursa 0
pentru oraul Bucureti care va necesita o main mic .Demersul este
asemenea primului scenariu unde am calculat cantitile pentru fiecare curs , nr
de curse pe lun, nr de zile de lucru pe lun.
Am concluzionat ca cea mai aglomerat lun este iunie pentru fiecare zon , in
funcie de care am calculat numrul necesar de maini mari si am obinut :
1)Zona 1 avem nevoie de 2 maini mari;
2)Zona 2 avem nevoie de 2 maini mari;
3)Cursa 0 avem nevoie de o maina mica.
Costul logistic total pe scenarii
Costul Logistic Total reprezint totalitatea
costurilor aferente operaiunilor logistice dintr-o anumit reea logistica si anume costul
depozitarii, costul imobilizarii , costul manipularii, costul transportarii marfurilor .
Conform datelor problemei pentru a afla costul depozitarii vom avea nevoie de cantitatea
transportat si costul unitar de depozitare, adica numarul de palei * (costul zilnic al
depozitrii unui palet ( numarul de zile de depozitare). Costul de manipulare a mrfurilor
este produsul intre cantitate, cost unitar de manipulare si numarul manipulrilor. Costul
imobilizrii mrfurilor se calculeaz ca si produsul intre valoare imobilizata , dobanda zilnic
8

si numarul de zile in care marfa este imobilizat. Costul de transport este numai intre costul
fix de transport si costul variabil de transport. Acestea variaza in functie de tipul mainilor
folosite.
Iar pentru a sintetiza cele lucrate n cadrul aplicaiei i a alege scenariul logistic cel mai
rentabil, vom ncerca s evolum n acest capitol rezultatele obinute din calcule i ncercri,
n principal bugetul logistic.
a) In toate scenariile firma nregistreaz venituri anuale n volum de
194352000 de euro. Distribuia lunar a acestora arat precum n graficul de mai jos.
Se observa c cele mai nalte venituri firma noastr le nregistreaz n luna iunie, fapt
ce se datoreaz cererii ridicate din aceast lun.

b)Un alt indicator, care nu se schimb odat cu schimbarea scenariului sunt cheltuielile
cu achiziia mrfurilor, dependente i ele de cerere. Acestea nsumeaz 129568000
de euro pe an. n mod grafic, le vom reprezenta pe graficul cu venituri. Din nou, cele
mai mari cheltuieli cu achiziia mrfurilor le vom nregistra n luna Iunie.
Concluzie

Conform demersului problemeiam observat ca schimbarea unui factor variabil, altereaz,
inevitabil rezultatele financiare ale firmei.Acest lucru fiind vizibil considerind baza profitului,
care variaz n toate cele 3 scenarii.

n concluzie, pentru maximizarea profiturilor i echilibrarea cheltuielilor, la nivelul
ntreprinderii noastre, cel mai eficient s-a artat a fi scenariul 3 cu dou depozite i un parc
auto format din 4 maini mici i 3 maini mari.
9