Sunteți pe pagina 1din 7

Suspensii

1) Clasificarea suspensiilor .
2) Consideratii teoretice :
a) umectarea
b) fenomene electrice
c) sedimentarea
3) Suspensii defloculate ( peptizate ) .
4) Suspensii floculante :
a) Metode de floculare :
- floculare cu electroliti ;
- floculare cu tensio-actii ;
- floculare cu polimeri !idrofili .
") #$enti de suspensie :
a) %uma arabica ;
b) &ra$acanta ;
c) #l$inati ;
d) 'eptina ;
e) (eriati de celuloza :
- metilceluloza ;
- etilceluloza ;
- carbo)imetilceluloza ( CMC ) .
f) #lcoolul poliinilic ;
$) 'oliinil pirolidona ;
!) Carbopoli ;
i) #r$ile coloidale :
- bentonita ;
- !ectorite ;
- atapul$ita ;
- e$uru .
*) #erosil .
+) ,ormularea suspensiilor .
-) Suspensii de uz e)tern .
.) Suspensii de uz intern .
/) 'repararea suspensiilor :
a) prepararea prin dispersare ;
b) prepararea prin precipitare.
10) Controlul suspensiilor .
1. Clasificarea suspensiilor .
1n mod obisnuit 2 prin suspensii farmaceutice se intele$ preparatele fluide2 constituite
din dispersii mecanice de substante medicamentoase solide2 intr-un e!icol lic!id .
#stfel apare diferentierea suspensiilor fata de dispersiile coloidale .
Substantele medicamentoase sunt de obicei pulberi insolubile2 iar mediul de dispersie este
apa sau uleiul.
Suspensiile se prepara atat in farmacie cat si in industrie :
- cele preparate in farmacie cu o stabilitate redusa ;
- cele preparate in industrie trebuie sa-si pastreze omo$enitatea timp de 2-3
ani .
3 cate$orie aparte o formeaza suspensiile uscate2 care sunt amestecuri de pulberi la care
se adau$a un anumit olum de apa.
Suspensiile au o biodisponibilitate superioara fata de alte preparate solide. Cu a*utorul
suspensiilor este posibila administrarea unor medicamente insolubile. 1n $eneral sunt folosite
foarte mult in pediatrie .
'e lan$a aceste aanta*e2 suspensiile au si dezaanta*e2 datorita in special instabilitatii
fizice in timp.
(ependent de calea de administrare2 suspensiile pot fi :
- de uz intern ;
- de uz e)tern ;
- de uz parenteral .
2. Consideratii teoretice .
(intre sistemele disperse farmaceutice2 suspensiile sunt cele mai nestabile d.p.d.. fizic.
Stabilitatea fizica a suspensiilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii :
- substanta suspendata sa nu se depuna repede ;
- particulele care se depun sa nu formeze sedimente compacte ;
- suspensia sa nu fie prea ascoasa si sa cur$a usor .
a) Umectarea - 3 dificultate des intalnita la prepararea suspensiilor
o reprezinta rezistenta particulelor la umectare . (ispersarea uniforma a substantelor insolubile in
mediul lic!id depinde de umectarea si repartizarea lor in sistem. Substantele solide !idrofile
( o)idul de zinc2 carbonatul de ma$neziu ) se lasa usor udate de apa2 si pot fi incorporate in
suspensii fara adaos de umectanti .
1n sc!imb2 particulele de substanta !idrofobe plutesc la suprafata apei2 fenomen numit
,43&#&15 .
Ca umectant se folosesc substantele tensio-actie2 polimeri !idrofili2 $licerina2 alcool si
propilen $licol .
b) Fenomene electrice 3 particula insolubila dispersata intr-un
mediu lic!id poate fi incarcata electric. #ceasta incarcatura electrica poate fi datorata absorbtiei
selectie a ionilor prezenti in mediul de dispersie sau ionizarii $rupelor c!imice de la suprafata
particulei .
c) Sedimentarea 6 1ntr-o suspensie e)ista tendinta particulelor
dispersate cu densitate mai mare decat a mediului de dispersie 2 sa sedimenteze sub actiunea
$raitatiei . 'articulele de substante medicamentoase dispersate trebuie sa fie suspendate uniform
in e!icul si sa fie redispersate cu mare usurinta dupa a$itare .
3. Suspensii defloculate ( peptizate ) .
Sistemele defloculate contin particule dispersate care sedimenteaza cu o iteza redusa
formand un sediment dens .
'articulele isi pastreaza caderea lor libera2 depunandu-se lent prin rosto$olire2 cele din
stratul inferior fiind presate de $reutatea celorlalte care elimina mediul dispersant care le separa.
4a aceste suspensii 2 limita dintre straturi2 stabilitatea nu este bine definita.
1n domeniul farmaceutic2 sistemele defloculate duc la preparate cu stabilitate redusa2
aand o omo$enitate care lasa de dorit. (e obicei2 suspensiile defloculate sunt utile in receptura2
cand medicamentele se consuma rapid .
4. Suspensii floculante .
(eoarece suspensiile defloculate formeaza in timp un sediment compact2 este preferabil
sa se recur$a la folosirea suspensiilor floculate .
,aza dispersa a suspensiilor floculate nu este constituita din particule indiiduale2 ci din
a$lomerari de particule numite flocoane .
7n flocon reprezinta un a$re$at slab de particule reunite prin forte interparticulare
( le$aturi 8an (er 9ells ) .
Spre deosebire de sistemele defloculate 2 flocoanele sedimenteaza rapid2 fara sa formeze
sediment.
:edispersarea este usoara si dispare fenomenul de cimentare.
a) Metode de floculare : obtinerea suspensiilor floculate se poate face cu a*utorul
a$entilor de floculare :
- electroliti tensio-actii ;
- polimeri !idrofili .
Se urmareste efectuarea unei floculari controlate2 care sa produca un olum de
sedimentare ma)ima .
- floculare cu electroliti 6 flocularea electrolitica se datoreaza neutralizarii sarcinii superficiale a
particulelor cu a*utorul electrolitilor ;
- floculare cu tensio-actii 6 substantele tensio-actie ionice pot produce neutralizarea sau
sc!imbarea sarcinii particulelor2 ceea ce duce la floculare ;
- floculare cu polimeri !idrofili 6 polimerii !idrofili au rol de protectie fata de floculare2
formand o bariera mecanica sau un inelis in *urul particulelor .
. !"enti de suspensie .
a) #uma !rabica este formata din saruri de Ca 2 M$ 2 ; ale
acidului arabic2 comple) format dintr-o molecula de acid $arlacturonic2 le$at de 3 molecule de
$alactoza2 2 molecule de arabinoza si o molecula de rabnoza.
Mai contine materii colorante2 o)idaze si pero)idaze .
5ste solubila in apa si are o reactie slab acida .
%uma #rabica desenzimata ( 85<1 ,: = ) se obtine prin dizolarea produsului intr-o
cantitate dubla de apa . Se incalzeste 30 de minute pe baia de apa2 urmata de eaporare sub
presiune la +0> pana la sicitatea ( uscarea ) si pulerizarea reziduului .
Mucila$ de %uma #rabica 30? ( 85<1 ,: = ) are o ascozitate ma)ima la un p@ "-/.
5ste un lic!id limpede sau slab opalescent2 ascos2 de culoare $albuie2 fara $ust2 fara miros si cu
reactie slab acida . Mucila$ul este foarte usor atacat de microor$anisme .
Mucila$ de %uma #rabica diluat ( Aulep $umos ) 6 este format din mucila$ de $uma
arabica si sirop de portocale2 cate 20 $ la o substanta concentrata de 100 $. 5ste cel mai uzitat
e!icul pentru suspensii de uz e)tern2 preparate in farmacii.
b) $ra"acanta contine tra$acantina 20-40?; este solubila in apa
si basolina "0-+0?; insolubila in apa .
'artea solubila da prin !idroliza acid $alacturonic cu mare rol in prepararea suspensiilor.
(intre toate $umele2 tra$acanta !idrolizeaza cel mai $reu. @idratarea ma)ima se produce la 40>
timp de "0 de minute .
Mucila$ul de tra$acanta 02"-2? are o comportare pseudoplastica si poate fi folosit ca
a$ent de suspendare. 1n ,: =2 mucila$ul de &ra$acanta 10? este un $el ascos2 care se foloseste
ca e)cipient pilular .Se foloseste ca a$ent de suspensie2 mai ales pulberea de &ra$acanta2 formata
din &ra$acanta 1" $2 %uma #rabica 20 $2 amidon 20 $ si za!ar 4" $ .
c) !l"inatii 6 sunt saruri ale acidului al$inic2 dintre care cei mai
folositori sunt #$lutinatul de Ba2 ;2 amoniu .
#l$inatul de sodiu 6 pulbere alba2 fara $ust 2 solubil in apa2 insolubil in alcool etilic .
'entru obtinerea mucila$ului se tritureaza al$inatul cu "? alcool 2 la care se adau$a $licerina si
apoi apa. #cesta este incompatibil cu : ionii de metale $rele2 balsam &olu si balsam 'eru. Ca
a$ent de suspensie este folosit sub forma de mucila$ 1?2 stabilizand suspensiile cu o)id de zinc2
sulf si sulfat de bariu .
d) %ectina 6 contine acizi pectici formati din lanturi de acizi
esterificati. 5ste o pulbere fina2 solubila in apa2 formand solutii coloidale opalescente2 ascoase si
cu reactie acida. 5ste incompatibila cu metalele $rele2 acidul salicilic2 acidul tamic si alcoolul
concentrat . 4a prepararea suspensiilor se foloseste mucila$ul de pectina 2? .
e) &eri'ati de celuloza :
- Metil celuloza ( ,: = ) 6 este etrul metilic al celulozei .
5ste o pulbere alba2 fara miros si $ust2 solubila in apa rece. %elurile sau solurile pot fi preparate
la rece sau la cald. Mucila$ul de metil celuloza 2? ( ,: = ) este un $el ascos2 incolor2 fara $ust
si miros 2 iar solutia 10? este neutra. Se foloseste ca a$ent de dispersie pentru prepararea
suspensiilor la receptura .8ascozitatea dispersiilor de metilceluloza scade la p@ acid sau in
prezenta unor enzime sau microor$anisme . 1n prezenta BaCl si a $licerinei2 ascozitatea creste in
mediul alcalin. 4a asocierile cu unele substante2 solutia de metilceluloza se tulbura2 iar
ascozitatea scade .
Metilceluloza este folosita la stabilizarea suspensiilor de sulfamide sau a dispersiilor de
camfor si mentol .
- 5tilceluloza 6 este o pulbere de culoare alba2 insolubila
in apa si $licerina2 dar solubila in alcool si dizolanti or$anici. 5ste compatibila cu ma*oritatea
substantelor prezente in suspensii .
- Carbo)imetilceluloza ( CMC ) ( ,: = ) 6 este o pulbere
de culoare alba2 fara $ust2 fara miros2 se dizola in apa atat la rece cat si la cald. 5ste solubila si in
amestecuri de apa cu alcool si acetona .
1ntalnim 3 tipuri de carbo)imetilceluloza 2 toate fiind clasificate in functie de ascozitate :
scazuta2 medie2 inalta .
8ascozitatea este influentata de : concentratie2 p@2 temperatura2 prezenta electrolitilor si a
solentilor or$anici.
Carbo)imetulceluloza este compatibila cu acetanii2 za!ar si cu unii polioli .
'entru conserarea solutiilor de CMC se recomanda adaos de nipasol. 1n concentratie de
1-3? se foloseste la prepararea suspensiilor cu sulf2 o)id de zinc si salicilat de bismut .
f) !lcoolul poli'inilic ( ( !%)) C 1n solutii apoase are un p@
acid. 8ascozitatea solutiei apoase de alcool poliinilic ariaza in functie de concentratie2 de
temperatura la care se consera si de timp.
8ascozitatea solutiei poate fi marita prin adaos de bora) si acid boric. Sarurile precipita
alcoolul poliinilic din solutia apoasa.
#lcoolul poliinilic este compatibil cu alcool2 $licerol2 cu o serie de substante
medicamentoase si cu conseranti. #re proprietati tensio-actie 2 are rol protector si este un bun
a$ent de in$rosare.
") %oli'inil pirolidona C este o pulbere alba2 solubila in apa si
solenti or$anici. (atorita proprietatilor de a$ent de in$rosare si de coloid protector2 poate fi
utilizata pentru prelucrarea si stabilizarea suspensiilor.
'oliinilul pirolidona poate fi compatibil cu unele substante conserante.
*) Carbopolii C se prezinta ca o pulbere alba 2 putin solubila in
apa2 solubila in solutii de !idro)izi si de amine.
'rin dispersarea carbopolilor in sistemul sorbitol 6 apa si neutralizarea cu !idro)id de
sodiu2 se obtin alori mari ale ascozitatii.
(ispersiile de carbopol e)puse la lumina sufera o reducere a ascozitatii.
i) !r"ile coloidale C sunt polimeri minerali care prin !idratare
formeaza dispersii coloidale ascoase.
+ bentonita ( pulbere alba fina2 fara miros si $ust ar$ilos.
5ste insolubila in apa si solenti or$anici. ,ormeaza impreuna cu apa dispersii ascoase sau
$eluri. Se foloseste la stabilizarea suspensiilor. Ca a$ent de suspensie actioneaza prin marirea
ascozitatii mediului de dispersie.
+ *ectorita ( se imbiba de 3 ori fata de olumul sau initial.
'repararea dispersiilor cu !ectorita necesita o temperatura ridicata
+ atacul"ita ( are capacitate de in$rosare si suspendare mai
mica.
+ 'e"um ( este un silicat de aluminiu si ma$neziu purificat
din $rupa ar$ilelor. Se foloseste in suspensiile de uz intern : anal$ezice etc.
,) !erosil C este un !idrocoloid2 fara miros si $ust acrisor. 1n
prezenta apei formeaza a$re$ate2 care la randul lor se asociaza formand $eluri. (ispersiile de
aerosil 4? sunt utilizate ca stabilizatori de suspensii.
-. Formularea suspensiilor .
,ormularea suspensiilor trebuie sa tina seama de modul de
administrare si de necesitatea asi$urarii unei stabilitati optime. Stabilitatea depinde de starea
floculata sau defloculata a particulelor suspendate. Conditia esentiala este asi$urarea initiala a
umectarii particulelor si obtinerea unei dispersii uniforme de particule defloculate. 5)ista 3
posibilitati de a rezola problema :
1. incorporarea dispersiei uniforme intr-un e!icul structurat care are ca produs
final o suspensie defloculata intr-un mediu structurat;
2. adau$area la suspensie a unui a$ent de floculare cand rezulta o suspensie
floculata;
3. adau$area la dispersie a unui a$ent de floculare 2 iar la suspensia floculata care
se obtine se adau$a un coloid protector care formeaza un e!icul structurat.
.. Suspensii de uz e/tern .
Suspensiile farmaceutice de uz e)tern au ca e!icul principal apa si sunt denumite lotiuni
sau suspensii.
Suspensiile topice trebuie sa se usuce rapid2 lasand pe locul de aplicare un strat fin de
pulbere. #daosul de a$enti de in$rosare faorizeaza stabilitatea si aderenta la epiderm2 dar
intarzie eaporarea apei2 micsorand efectul racoritor.
'reparatul cel mai folosit este lotiunea care contine o)id de zinc2 talc2 $licarina2 apa in
parti e$ale. 7neori in formula se adau$a si substante insolubile : acid salicilic2 sulfamida.
3)idul de zinc are proprietati antiinflamatoare si usor astrin$ente2 iar $licerina
faorizeaza aderarea pulberii la suprafata pielii. 4a prepararea unor astfel de suspensii nu se
adau$a a$enti de suspensie deoarece proportia de pulberi este destul de mare si s-ar produce o
marire a ascozitatii.
0. Suspensii de uz intern .
1n terapeutica actuala o serie de medicamente $reu solubile in apa sunt formate sub forma
de suspensii. 8e!iculul acestor preparate cuprinde pe lan$a apa si urmatoarele componente:
coloizi protectori2 edulcolanti2 aromatizanti2 coloranti2 conseranti.
'rintre substantele medicamentoase prescrise sub forma de suspensii2 se pot mentiona :
antibiotice2 sulfamide2 sulfatul de bariu.
1. %repararea suspensiilor.
a) prepararea prin dispersare C este metoda cea mai folosita
deoarece se porneste de la substante actie ca atare. 'ulberile insolubile aduse la un $rad de
pulerizare aansat sunt dispersate intr-un e!icul in care particulele se umecteaza si se
disperseaza usor.
7tilizarea de substante tensio-actie este indicata pt a se faoriza umesctarea substantelor
liofobe. Sunt inclusi a$entii de in$rosare care maresc ascozitatea si intarzie depunerea si
a$lomerarea particulelor. 1n mod obisnuit prepararea suspensiilor presupune pulerizarea2
umectarea2 dispersarea fazei solide in e!icul si stabilizarea sistemului. 3 arianta de lucru este
adau$area peste substanta dispersata din flacon a solutiei de coloid protector2 dupa care se adau$a
a$entul de floculare si se a$ita. 3 preparare simpla consta in pulerizarea substan actie2
triturarea cu o cantitate mica de a$ent de dispersie si aducerea treptata a e!iculului.
4a prepararea suspensiilor in industrie se tine seama de toti factorii care influenteaza
stabilitatea produselor.
b) prepararea prin precipitare C obtinerea substantelor actie
sub forma de precipitat se poate realiza prin :
- precipitarea cu solenti or$anici : substantele insolubile in apa se dizola in
solenti or$anici miscibili cu apa si apoi se adau$a la e!iculul apos in care
se $aseste dispersat a$entul de suspen.
- precipitarea prin modificarea p@-ului : modificarea p@-ului mediului se
realizeaza usor si se aplica la substantele a caror solubilitate se modifica
dependent de p@.
- precipitarea in urma unei reactii de dublu sc!imb : prepararea suspensiilor
prin dublu sc!imb are loc in urma unei reactii c!imice simple.
12. Controlul suspensiilor.
1n ,:= se mentioneaza anumite preederi priind calitatea suspensiilor. Se admite ca
suspensiile pot sedimenta2 dar dupa a$itare preparatul trebuie sa se omo$enizeze pt a putea fi
administrat.
4a controlul suspensiilor din industrie se urmareste :
- marimea particulelor;
- sedimentarea;
- ascozitatea.
Marimea particulelor si distributia lor se poate face cu a*utorul metodei microscopice sau
a dispozitielor electronice. #naliza sedimentarii sereste la aprecierea calitatii suspensiilor cu
a*utorul determinarii claselor de particule dupa marime.
8olumul de sedimentare poate fi aplicat la suspensiile cu un continut mare de substanta
actia si in conditiile unei separari nete intre stratul supernatant si sediment.

S-ar putea să vă placă și