Sunteți pe pagina 1din 7

SZASZ ANDREI-MIHAI 25.01.

2011
ANUL I, CLASA E
REFERAT ANATOMIE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul, fara exceptie. Sistemul
nervos este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si de distributie a
informatiilor. Fara sistem nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt
nici miscari coordonate, ar fi de neinchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau
respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente,
afectivitate, gandire si vorbire.
Partil !i!t"#l#i $r%&!
Elementele de baza sunt celulele nervoase, numite neuroni, in numar de mai multe milioane,
care impanzesc tot organismul uman asemanator unor conductori dintr-un aparat electric
complicat. Rolul lor este de a primi informatii dintr-un anumit punct al organismului si de a
transfera aceste informatii altor celule nervoase care sa declanseze o anumita reactie, de exemplu
contractia anumitor grupuri musculare.
Celulele nervoase sunt sensibile la stimulii exteriori leziuni mecanice, infectii, presiune,
modificarea chimica a mediului incon!urator sau lipsa de oxigen, toti acesti factori le pot
deteriora. "eteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave, deoarece celulele distruse
nu se refac niciodata. Sis- temul nervos are doua parti importante, cu efecte reciproce sistemul
nervos central , care cuprinde creierul si maduva spinarii si sistemul nervos periferic, ce cuprinde
totul in afara de tesutul nervos din sistemul central.
Sistemul periferic are doua componente importante sistemul nervos somatic si cel vegetativ.
# sarcina importanta a sistemului nervos somatic este adunarea informatiilor de la organele de
simt si transmiterea lor la sistemul nervos central, a doua sarcina este transmiterea impulsurilor
primite de la siatemul nervos central la muschii scheletici, producand astfel miscarile comandate.
C&$!ti$t !a# i$'&$!ti$t
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza functionarea organelor interioare si a glandelor cum ar
fi inima, stomacul, rinichii si pancreasul. Sistemul nervos somatic are are doua componente
importante sistemul senzorial si cel motor. $nformatiile venite din mediul exterior sunt culese de
organele de simt. "urerea, impulsurile tactile, temperatura pielii sunt receptionate prin celule
receptoare. "in acesti receptori impulsurile rezultate in urma excitatiei a!ung prin fibrele
nervoase senzitive in sistemul nervos central. $nformatiile despre mediul exterior sunt adunate si
transmise prin siruri de semnale, compuse din milioanele de impulsuri pe minut, spre sistemul
nervos central.
$n timp ce nervii senzitivi transporta in sistemul nervos central impulsurile venite din organele
de simt, nervii motori transmit comenzile sistemului nervos central spre muschi si in organele
motoare.Cea mai mare parte din drumul strabatut de impulsuri se face prin nervii senzitivi si cei
motori, dar nici nervii senzitivi si nici cei motori nu sunt formati numai din fibre nervoase.
Fiecare celula nervoasa are si un corp celular din care pornesc numeroase prelungiri. Fibrele
motorii si senzitive ale sistemului nervos periferic sunt formate din cele mai lungi prelungiri ale
celulelor. Celulele fibrelor senzitive sunt in imediata apropriere a creierului si a maduvei spinarii,
in timp ce celulele fibrelor motoare se gasesc chiar si in maduva spinarii.
%anuchiul de fibre motorii si senzitive ce inpanzesc un organ sau teritoriu bine determinat
alcatuiesc nervii. "iferitele organe si diferitele zone sunt &deservite& de nervi diferiti. "in
sistemul nervos central pornesc in total '( de perechi de nervi )* perechi de nervi cranieni din
creier si () de perechi de nervi din partile laterale ale maduvei spinarii.
Nervii cranieni inerveaza in primul rand oraganele de simt si muschii capului, unul dintre ei
fiind foarte important, nervul vag, care a!unge si la apara-tul digestiv , la inima si la branhii.
Nervii cranieni, de exemplu nervul optic, sunt formati din fibre senzitive.
"eci sistemul nervos periferic transmite informatiile de la organele de simt la sistemul nervos
central, si comenzi ale acestuia spre muschii si glande. $n analiza impulsurilor organelor de simt,
respectiv in initierea impulsurilor motorii nu are nici un rol, acestea fiind sarcina sistemului
nervos central.
Si!t"#l $r%&! '$tral
Creierul si maduva spinarii formeaza &procesorul central& al sistemului nervos. +cesta
primeste din organele de simt si din receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtreaza si
le analizeaza, apoi prin nervii motori transmite concluzii, obligand muschii si glandele sa
reactioneze corespunzator la impulsurile primite. $n sarcinile indeplinite de maduva spinarii
situatia este simpla, creierul fiind acela care face analiza complexa, proces la care participa mii
de celule nervoase diferite.
,entru intelegerea adecvata a raportului psihic-creier este necesara studierea anatomiei si
fiziologiei sistemului nervos. +natomia si fiziologia sistemului nervos a facut abstractie de
implicarea diferitelor structuri in producerea vietii psihice. %odelele anatomice erau statice, iar
cele fiziologice erau de tip robot, in sensul ca functionarea unui centru era privita ca autonoma.
+bia in ultimele decenii s-a produs colaborarea intre anatomie, fiziologie si psihologie.
Creierul functioneaza dupa principiul interactiunii si interdependentei multifazice si
multinivelare. Sistemul dualist preconizat de neurofiziologii clasici imparte sistemul nervos in
doua segmente diametral opuse un segment inferior, reprezentat prin maduva spinarii si trunchiul
cerebral, in care se afla sediul actelor reflexe neconditionate, si segmentul superior, format din
emisferele cerebrale, in care se afla sediul actelor psihice, spirituale, extra-reflexive, extra-
materiale, inaccesibile cercetarilor. +stazi dispunem de viziunea monista, conform careia
sistemul nervos nu actioneaza functional unitar ca activitate reflexa de raspuns fiziologic si psihic
la stimulii din mediul intern si extern al organismului- adica nu exista functii exclusiv fiziologice
si functii exclusiv psihice.
Nu toate formatiunile sistemului nervos au aceeasi importanta. Exista un sistem nervos
central, format din creier si maduva spinarii, si un sistem nervos periferic, format din ganglionii
si trunchiurile nervoase. $ntre acestea deosebim un sistem nervos somatic, care este utilizat in
raportul dintre organism si mediul extern, si un sistem nervos vegetativ sau autonom, care
coordoneaza functionarea organelor interne.
"upa criteriul genetic, exista formatiuni nervoase vechi maduva spinarii, cu actele sale
reflexe, innascute, si formatiuni nervoase noi, sub dependenta carora se afla actele reflexe
complexe de adaptare a individului la mediu pe baza unor experiente noi. "in punct de vedere
ontogenetic, adica al dezvoltarii embrionare a sistemului nervos, deosebim in fata initiala o parte
anterioara a tubului neural si o parte posterioara a acestuia. "in partea posterioara a acestui lob
neural se dezvolta maduva spinarii, iar partea anterioara a acestuia da nastere la cinci formatiuni
din care se dezvolta mielencefalul .bulbul rahidian/, metencefalul .puntea si cerebelul/,
mezencefalul .pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni/, diencefalul .talamusul si
hipotalamusul/ si telencefalul .emisferele cerebrale/.
Crir#l
+re trei parti principale trunchiul cerebral, aflat in prelungirea maduvei spinarii pe care se
afla cele doua emisfere crebrale, creierul mare .cerebrum/, locul gandirii constiente iar sub cele
doua emisfere, in spate, se gaseste a treia parte, creierul mic .cerebellum/.
"esi multi nervi senzitivi se termina la nivelul creierului si multi nervi motori pornesc, de aici,
totusi ma!oritatea celulelor din creier, sunt inter-neuroni cu rol in filtarea, analizarea si
depozitarea informatiilor. 0n rol important al creierului este pastrarea informatiilor sosite de la
organele de simt. Creierul poate readuce mai tarziu aceste informatii pentru a fi folosite in luarea
de decizii. "e exemplu durerea resimtita la atingerea plitei incinse intra in memorie este readusa
ori de cate ori ne gandim sa atingem sau sa nu atingem plita.
1imba!ul si luarea de decizii
+ctivitatile constiente ale creierului au loc la nivelul scoartei cerebrale, stratul exterior al
creierului. +numite parti ale scoartei cerebrale iau parte la transformarea in simturi a
informatiilor transmise de organele de simt, altele coordoneaza vorbirea, iar altele au un rol in
coordonarea miscarilor prin centrel motoare.
Scoarta cerebrala cuprinde pe langa centrele motoare, senzoriale, centrul limba!ului, alte zone
legate intre ele prin milioanele de celule nervoase, zone care sunt in stransa legatura cu gandirea,
cu simturile si cu luarea de decizii. Creierul mic se afla in imediata apropriere a emisferelor
cerebrale, este cuplat de trunchiul cerebral si in primul rand are rol in coordonarea miscarilor.
2runchiul cerebral prin diferitele structuri are multe roluri fiziologice 3centrele4 reglarii
activitatii plamanilor, inimii si reglarea nervoasa a vaselor sanguine. +numite parti ale
trunchiului cerebral functioneaza ca niste statii de transmitere a diferitelor impulsuri soste din
maduva spinarii si creier. 0na din partile cele mai mici ale trunchiului cerebral este
hipotalamusul, care este centrul hormonal si al reglarii termice.
Ma(#%a !)i$arii
"in punct de vedere filogenetic este formatiunea cea mai veche. +re o lungime de '(-'5 cm si
se intinde de la prima vertebra cervicala pina la a doua vertebra lombara- maduva spinarii se
termina printr-un manunchi de fibre nervoase numit coada de cal.
"aca sectionam transversal maduva spinarii observam ca are un sant median anterior si un
sant median posterior. $ntre santul anterior si cel posterior se gaseste un sant paramedian .sau
colateral/. $n maduva spinarii, substanta alba se afla la exterior, iar substanta cenusie la interior.
Substanta cenusie are forma unui 6 si este compusa din neuroni, fibre nervoase mielinice si
nevroglie. %a!oritatea neuronilor se gasesc in coarnele anterioare ale maduvei spinarii si sunt
motori. +xonii acestora formeaza radacinile anterioare ale neuronilor spinali, care sunt motori .de
natura somatica si vegetativa/. Neuronii mai pot fi de asociatie, care fac legatura intre neuronii
senzitivi din ganglionii spinali si neuronii din maduva sau din segmentele encefalice. Exista si
neuroni comisurali, care traverseaza comisura cenusie a maduvei spinarii, si neuroni cordonali,
care parasesc substanta cenusie.
Substanta alba e formata din fibre cu mielina. 1a nivelul maduvei putem deosebi mai multe
cordoane cel anterior, situat intre santul median anterior si santul colateral anterior- apoi
cordonul lateral, situat intre santul colateral anterior si santul colateral posterior, si cordonul
posterior, situat intre santul colateral posterior si santul median posterior. +ceste cordoane
alcatuiesc magistralele senzitive si motorii ale maduvei.
"upa rolul functional si dispunerea influxului nervos intilnim fascicule sau tracturi ascendente
.centripete/ si tracturi descendente .centrifuge/, care au rol motor.
Caile senzitive se duc catre talamus si scoarta cerebrala. +ici deosebim caile sensibilitatii
termice si dureroase, diri!ata prin tractul spino-talamic lateral- calea sensibilitatii tactile, diri!ata
prin tractul spino-talamic lateral- calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente diri!ata prin
fasciculele spino-cerebelos anterior si spino-cerebelos posterior- caile sensibilitatii vestibulare,
prin tractul spino-cerebelos, spino-mezencefalic si spino-reticulat- calea sensibilitatii
proprioceptive constiente, transmisa prin fasciculii 7oll si 8urdach.
Caile motorii formeaza impulsuri catre fasciculul cortico-spinal direct si fasciculul cortico-
spinal incrucisat .coordoneaza activitatea voluntara a individului/, apoi catre fasciculul cortico-
ponto-cerebelo-deutro-nigro-spinal .miscarile involuntare/, cortico-spino-nigric, fasciculul tecto-
spinal care provine de la tuberculii cvadrigemeni si are rolul de a coordona miscarile de
intoarcere a capului la diferiti stimuli- fasciculul cerebro-spinal, fasciculul vestibulo-spinal, .legat
de reflexele de echilibru vestibular/, fasciculul olivo-spinal, fasciculul piramidal .sensibilitatea
termica si dureroasa/.
F#$'tiil "a(#%i !)i$arii
%aduva spinarii are trei functii de integrare reflexa, de coordonare reflexa si de conducere.
). Functia de integrare reflexa. %aduva spinarii are o anumita independenta, dar este
subordonata si eta!elor superioare ale sistemului nervos. +vem o dubla integrare a actelor reflexe
medulare una primara, medulara si una secundara, subordonata eta!elor inferioare.
*. Functia de coordonare reflexa. Se manifesta prin reglarea actelor reflexe- avem in vedere
ordinea de desfasurare, dozarea intensitatii raspunsurilor si modularea tempoului activitatii
.motricitatea gimnastica/.
(. Functia de conducere. %aduva spinarii este in legatura cu scoarta cerebrala si formatiunile
subcorticale prin intermediul fibrelor de legatura ascendente .de sensibilitate/ si descendente
.motorii/.
+ceste functii prezinta importanta in diagnosticarea unor maladii infectioase, traumatice si in
interventiile neurochirurgicale .tumori/.
Tr#$'*i#l 'r+ral
Este format din bulbul rahidian, protuberanta .puntea/ si pedunculii cerebrali.
8ulbul rahidian are o configuratie asemanatoare cu cea a maduvei spinarii. +re doua fete, una
anterioara si una posterioara, si doua parti laterale. +nterior, de o parte si de alta a santului
median anterior, se gasesc doua cordoane numite piramidele bulbare anterioare. 1ateral fata de
aceste piramide se afla santurile colaterale anterioare.
1a nivelul santului bulbo-pontin se afla originea aparenta a perechii de nervi cranieni 9$. $n
lateral se afla doua coloane bulbare laterale, care sunt o prelungire medulara. $n partea superioara
a acestora se afla olivele bulbare. 1a nivelul santului lateral dorsal al bulbului se afla originea
aparenta a nervilor glosofaringian, vag si spinal. "easupra olivei bulbare se afla originea
aparenta a nervilor 9$$ .facial/, iar posterior a perechii 9$$$ .vestibulo-cohlear/.
,artea posterioara este traversata longitudinal de santul median posterior. $n partea inferioara
laterala se gasesc cordoanele posterioare. 1a !umatatea inaltimii bulbului se gaseste fascicolul
7oll-8urdach, care se departeaza si continua cu corpul vestiform .sau pedunculii cerebelosi
inferiori/. Fasciculul 7oll formeaza piramida bulbara posterioara.
Spre deosebire de maduva spinarii, la bulb, datorita incrucisarii fascicului piramidal .sau
cortico-spinal/ pe fata anterioara a acestuia si datorita unor cai senzitive ascendente, substanta
cenusie este fragmentata in nuclei. ,rin fragmentarea coarnelor anterioare iau nastere nucleii
motori, iar prin fragmentarea coarnelor posterioare iau nastere nucleii senzitivi ai bulbului.
,rin fragmentarea cordoanelor laterale iau nastere nucleii vegetativi.
$n afara acestor nuclei proveniti din fragmentare, bulbul are si o serie de nuclei proprii
- nuclei motori al nervului hipoglos .:$$/, al nervului glosofaringian .$:/, al nervului vag .:/, al
nervului spinal .eccesor, :$/- acestia sunt nucleii ultimelor perechi de nervi cranieni.
- nuclei senzitivi al nervului solitar, al nervului vag .:/, al nervului glosofaringian .$:/, al
fascicolului senzitiv al trigemenului, al nervilor vestibulari si cohleari.
- nuclei vegetativi al nervului solitar inferior si al nervului dorsal al vagului .:/.
- nucleii proprii ai bulbului nucleul lui 7oll, nucleul lui 8urdach, nucleul olivar si substanta
reticulata bulbara.
+ici exista pedunculul cerebelos inferior, alcatuit din corpul vestiform, care este o prelungire a
fascicolului lui 8urdach.
F#$'tiil +#l+#l#i ra*i(ia$
). Functia de integrare reflexa.
8ulbul are rol important in comanda si controlul in activitatile si functionarea organelor
interne. 1a nivelul lui se gasesc centri respiratorii, cardiaci, vasomotori, digestivi, pentru
salivatie, deglutitie si supt.
%ai exista centrii unor reactii de aparare ca tusea, stranutul, clipitul si voma. ,articularitatile
centrilor bulbari automatismul .independenta functionala/ si auto-excitabilitatea, pe baza
modificarilor chimice ale singelui.
*. Functia de conducere consta in mi!locirea transmiterii informatiei catre zonele receptoare si
centrii superiori ai integrarii aferente, senzoriale, pe de o parte, si centru de comanda motorie pe
de alta parte.
(. Functia de reglare a tonusului si dinamicii psihice, care se realizeaza cu precadere prin
intermediul substantei reticulate.
Cl#ll $r%&a!
+u rol atat de important in functionarea intregului sistem nervos, incat necesita sa ne ocupam
mai indeaproape de aceste celule.
2esutul nu este compus numai din celule nervoase, ci si din celule gliale care apara, hranesc si
spri!ina celula nervoasa. Celulele nervoase se pot inmulti si pentru a avea o viata lunga, au mare
nevoie de aceste 3celule de a!utor4. "aca o celula nervoasa este distrusa prin lezare sau boala, nu
va fi inlocuita niciodata de o alta celula nervoasa.
Celulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baza este identicaau un nucleu aflat
in centrul corpului celulei, de unde, ca niste radacini subtiri, pornesc in numar mare niste fibre
subtiri, numite dendrite. $n afara lor din corpul celulei se intinde o prelungire mai mare, numita
axon, care la capatul opus fata de corpul celular, se imparte in multa ramuri si fiecare ramura se
termina intr-o 3maciuca4 terminala.
Tra$!"itra i")#l!#ril&r '# a,#t&r#l "(iat&ril&r '*i"i'i
Fiecare maciuca terminala se apropie de dendrita altei celule nervoase, dar nu o atinge in
totalitate, formand sinapsa. Cu a!utorul unor substante chimice de transmitere, neuro-
transmitatori, impulsurile trec dintr-o parte a sinapsei in alta. Cand excitatia atinge maciuca
terminala din axon, in anumite conditii poate sari sinapsa si isi continua drumul dendritele celulei
nervoase vecine.
,entru sustinerea activitatii sistemului nervos central este nevoie de mult oxigen si substante
nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. $n afara de asta creierul si maduva spinarii sunt
aparate si prin anatomia lor creierul aparat de craniu, maduva spinarii de coloana vertebrala. $n al
doilea rand, atat creierul car si maduva spinarii sunt aparate de trei straturi de pielita fibroasa
numite meninge. Cavitatile interioare ale creierului si ale maduvei spinarii sunt umplute cu nu
lichid denumit lichidul cefalorahidian, care are un rol de a amortiza traumatismele provocate din
exterior.
8$81$#7R+F$E
). +natomia si fiziologia omului.
"r. Roxana %aria +lbu, );;<