In aceast lucrare am avut ca obiectiv studierea i sistematizarea

concepiilor privind creativitatea si inovarea in conducerea modern.

1
Dup un colectiv de autori, creativitatea reprezint capacitatea de a
identifica legturi noi ntre elementele aparent fr legtur ntre ele, ca fiind
punctul de plecare a inovrii.
Intr-un alt material, creativitatea este definit ca fiind aptitudinea sau
capacitatea de a produce ceva nou i de valoare, iar dup ali autori, constituie un
proces prin care se realizeaz un produs.
Economistul englez Scumpeter propune prima definitie a inovarii in anul
1!"1 in domeniul tenico-economic, definitie cu caracter de mare generalitate.
#onform definitiei lui Scumpeter, inovarea are urmatoarele tipuri de
activitati$
- crearea unui nou produs%
- introducerea unei noi metode de fa&ricatie%
- intrarea pe o piat nou sau crearea unei noi piete%
- apelarea la o nou materie prim%
- o nou organizare a firmei%
- crearea unei noi imagini a firmei
'sadar e(ist mai multe niveluri de creativitate.
)rimul se refer la cea e(presiv, c*nd are loc o li&er i spontan e(primare
a persoanei, fr preocupri de utilitate sau valoare. +n continuare, nivelul
productiv, unde persoana i nsuete deprinderi care s permit producerea de
lucruri utile, ns cu specificul propriu sla& e(primat. #reativitatea inventiv
conduce la apariia inveniilor, a m&untirilor aduse aparatelor i produselor.
,eferindu-ne la nivelul inovator, tre&uie precizat c acesta duce la modificri ale
principiilor ce stau la &aza unui domeniu, sau la noi moduri de e(primare
specifice talentelor. +n cele din urm, creativitatea emergent este considerat a fi
specific omului de geniu, care revoluioneaz un domeniu anume.
De cele mai multe ori se vor&ete de -creativitate i inovare., pe de o parte
pentru c ele se condiioneaz una pe alta, gsirea rspunsurilor la toate
pro&lemele ce apar ntr-un proces de inovare solicit*nd creativitate, iar pe de alt
parte, pentru c cele dou activiti au cel mai adesea nevoie de aceleai condiii
pentru a se dezvolta n cadrul unei ntreprinderi.
/
)enru ca procesul de creativitate s se desfoare n condiii &une este
necesar s e(iste$ o circulaie &un a informaiei, cunoaterea &un a pieii i a
cerinelor ei% un contact str*ns cu comunitatea tiinific% acceptarea ideilor
-ciudate. % crearea unor ecipe mici% o &un motivaie a celor ce se preocup %
asigurarea unei -formri. a oamenilor n sensul creativitii.
Inovarea este condiionat i ea de o serie de factori specifici, cum ar fi$
strategie clar a ntreprinderii% o&iective clar formulate% o finanare corect
du&lat de un management &un al ntregii activiti de inovare% e(istena unei
ecipe competente care s poat rezolva pro&lemele care apar pe tot traseul
parcurs de noul proiect% e(istena unei proceduri clare i corecte de evaluare a
rezultatelor i a muncii oamenilor anga0ai% e(istena unui climat concurenial,
at*t n interiorul ntreprinderii c*t i din e(teriorul su.
Din analiza unor studii de caz a rezultat c factorii care contribuie cel mai
mult la succesul unui proiect cu caracter inovator sunt: existena n cadrul
ntreprinderii a unui personal calificat pentru a rezolva toate problemele ce
apar, de la stadiul de cercetare p*n la transpunerea industrial a proiectului%
implicarea serviciului de cercetare n toate fazele noului proiect, de la decizia de
adoptare a acestuia p*n la realizarea produciei de serie% o comunicare eficient
i o cooperare real ntre toate serviciile implicate% susinerea permanent din
partea conducerii ntreprinderii% existena unor studii corecte de prognoz a
evoluiei pieelor i a cererii de aici; capacitatea de a accepta idei venite din
afara serviciilor direct implicate n luarea deciziilor de nnoire i n
transpunerea n practic a acestor decizii.
#reativitatea implica ceva nou n e(istenta% inovatia implica ceva nou n
noi. Inovatia este generarea, acceptarea si implementarea de noi idei, procese,
produse sau servicii.
'nalizand aceasta tem, am descoperit c e(ista o serie de modaliti
utilizate de ntreprinderile moderne, care le permit s i mo&ilizeze toate
resursele i n primul r*nd resursele tenologice, n vederea reducerii costurilor, a
m&untirii performanelor i a calitii produselor i serviciilor, ceea ce le
asigur o cretere a competitivitii acestora, crearea i ocuparea de noi piee.
#reativitatea este importanta ntr-o &una parte a vietii organizationale. #*nd
conflictele functionale sunt &ine conduse, este posi&il ca organizatiile sa gaseasca
cai noi, mai &une si mai creative pentru a-si ndeplini sarcinile. #reativitatea
permite organizatiilor sa anticipeze scim&area, sa creeze noi tenologii, produse,
si noi metode operationale.
#reativitatea se dezvolta cel mai &ine ntr-o atmosfera dinamica si toleranta.
1amenii creativi pot fi suparatori% ntre&arile lor rastoarna rutina, iar ideile lor
reclama control si modelare.
2
)entru a utiliza ideile, organizatiile au nevoie de personal at*t creativ ct si
inovativ. 3oile idei tre&uie sa fie create, dar este de asemenea important sa fim
capa&ili sa le implementam pentru &eneficiul organizatiilor si al comunitatii.
1rganizatiile difera n a&ilitatile lor de a traduce talentul mem&rilor sai n
noi produse, procese sau servicii. )rocesul creativ n organizatii implica trei pasi$
generarea de idei, rezolvarea pro&lemei sau dezvoltarea ideilor si implementarea.
4enerarea ideilor depinde n primul r*nd de flu(urile de oameni si de
informatii ntre firma si mediul ei ncon0urator. 5area ma0oritate a inovatiilor
tenologice sunt realizate ca raspuns la conditiile impuse de piata.
#onsultantii si e(pertii din afara sunt o importanta sursa de informatii
pentru manageri, pentru ca ei sunt adesea constienti de produsele noi, procesele
sau dezvoltarea serviciilor n domeniile lor. )ersonalul nou anga0at poate sa
cunoasca modalitati alternative de utilizare a tenologiilor folosite de furnizori
sau concurenti. De asemenea, oamenii o&isnuiti din organizatie care se e(pun ei
nsisi la informatiile din afara constituie surse vala&ile de noi idei. 'cesti oameni
pot 0uca un rol particular important n stimularea creativitatii si inovatiei n
cercetare si dezvoltarea la&oratoarelor.
4enerarea ideilor este mult mai pro&a&ila sa devina inovatie c*nd aceste
idei provin de la &aza organizatiei. Desi multe idei noi provoaca si zdruncina
cultura traditionala a companiilor, companiile inovative ncura0eaza anga0atii sa
genereze idei noi.
)entru ca inovatiile sa fie de succes, este necesar un grad nalt de integrare
ntre diviziuni diferite ale organizatiei. Specialistii tenici, inginerii responsa&ili
pentru noile produse, tre&uie sa lucreze cu specialisti financiari sau cu personalul
administrativ pentru a pastra costurile inovarii n limite accepta&ile. 5anagerii
din productie care definesc specificatiile noului produs tre&uie sa lucreze cu
managerii de mar6eting, care sunt responsa&ili pentru testele de piata, reclame si
actiunile de promovare.
1rganizatiile cu structuri rigide au mari dificultati n integrarea activitatilor
lor. +n contrast, comunicarea frecventa si informala n cadrul organizatiei poate
avea efecte pozitive n inovatie.
7irocratia poate ini&a inovatia din cauza regulilor sale rigide, a ierariei,
specializarii si a controlului mecanicist. )utem astepta ca organizatiile inovative
sa fie n general mai organice deoarece sistemele organice permit ideile pentru
dezvoltare, ncura0eaza creativitatea pentru mem&rii ei si si asuma riscuri pe care
&irocratia nu le accepta.
'lturi de efectele structurii organizatorice, managerii de v*rf pot s
influenteze sistemele de valori din cadrul organizatiilor pentru c ei au puterea
pentru a introduce scim&area. )uterea devine o conditie esential a unei inovatii
de succes.
"
Inovatia este instrumentul specific al inovatorilor, mi0locul cu care ei
folosesc n mod constient scim&area ca pe o ocazie pentru a m&unatati diferite
afaceri, servicii, secvente de viata. )oate fi reprezentata ca o disciplina, poate fi
nvatat, poate fi practicat. +ntreprinzatorii, managerii pot s caute, cu un scop
precis, sursele inovatiei, scim&rile si simtomele ei, care indica ocazii
favora&ile pentru solutii si aplicatii ncununate de succes. 'cestia pot s
cunoasc si s aplice principiile inovatiei de succes.
' crea ceva nou, a face ceva diferit, a scim&a sau transforma valori, a
sistematiza standardiz*nd, a crea o piata noua si diferit, a avea o noua viziune
asupra a ceva - nteleg*nd tot mai &ine procesul vietii, a evolua ntr-un sens
pozitiv si a c*stiga, a lua otar*ri potrivite - presupun anumite trasaturi de
comportament si de personalitate fundamentate n concept si teorie.
8n sistem inovativ se refer la toate activittile omenesti. Inovatorii vd
scim&area ca pe ceva sntos. Ei cauta scim&area, o folosesc pentru a o&tine
rezultate. Ei transfera posi&ilitatile din zonele cu productivitate si randamente
crescute n zone cu productivitate si randamente scazute, stiind ca e(ista riscuri
ce pot fi reduse prin aplicarea corect a unor legi &inecunoscute, folosind o
metodologie adecvat. #autarea organizat si cu un scop &ine definit, a&ordarea
sistemica, administrarea corecta n scopuri &ine determinate pot face din inovatie
o surs de succes.
+ntr-o societate inovativ indivizii tre&uie sa fac fat unor provocri
deose&ite, care pot fi tratate ca ocazii% de unde rezult necesitatea nvtrii si
renvtrii permanente. Indivizii tre&uie s-si asume responsa&ilitatea pentru
autopregatire, pentru propria dezvoltare, pentru propria carier si viat. Ei
tre&uie s gseasc, s sta&ileasc si s dezvolte singuri sau n grup modalitti
de dezvoltare armonioas, de participare la procesul vietii. 'par provocri noi
pentru sistemul de nvtm*nt si pregtire pentru toti mem&rii societtii.
Dezvoltarea teoriei si practicii educationale poate oferi solutii actuale via&ile
pentru o adevarat industrie a pregatirii continue. )ot apare cotituri ma0ore n
conte(tul provocrilor demografice ale unei populatii care m&tr*neste si ale
unei rate a natalittii tot mai mici.
#onducerea inovativ tre&uie s ncura0eze conductorii astfel nc*t acestia
s devin 9avizi de lucruri noi9.
Inovatia tre&uie s fie ceva o&isnuit, ciar de rutin. Inovatia este un mi0loc
de auto-conservare, de auto-perpetuare, este &az sigurantei si succesului pentru
fiecare conducator. Informatia orientat spre inovare este necesar n conte(tul
definirii unui cadru temporal. Este necesar si un plan cu o&iective specifice.
#ercetrile care s-au fcut in privinta creativittii arat c &anii nu
reprezint totul. 1amenii care petrec mult timp gandindu-se la &onusuri nu au o
gandire creativ.7onusurile si plata dup performante poate cauza multe
:
pro&leme deoarece oamenii vor crede ca fiecare miscare pe care o fac va afecta
compensatia lor. 7ineinteles c oamenii tre&uie s simt c sunt raspltiti dup
merite, ins studiile arat c oamenii apreciaz locurile de munc unde
creativitatea este apreciat si recunoscut. 1amenii sunt cei mai creativi cand le
pas de munca lor si isi etaleaz indemanarea, priceperea intr-un anumit
domeniu. Dac provocarea e mai mare decat capacittile sale, ei vor deveni
frustrati c nu pot indeplini sarcina.
1amenii tind s cread c sunt cei mai creativi cand lucreaz su&
presiunea indeplinirii unui termen. Ins studiile arat opusul$ oamenii sunt mai
putini creativi cand lupta cu timpul. )resiunea timpului ini&a creativitatea
deoarece oamenii nu pot studia pro&lema in profunzime. #reativitatea are nevoie
de o perioad de incu&atie% oamenii au nevoie s studieze cat mai &ine pro&lema
si s lase ideile sa vin la suprafat.
In cadrul studiului, am descoperit si faptul c atunci cand oamenii
cola&oreaz apare si inovatia. #and sunt in competitie nu isi mai impart
informatii, iar acest lucru e distrugator deoarece nimeni din organizatie nu detine
toate informatiile necesare petru a alcatui puzzle-ul.
#ercetrile efectuate n cadrul acestei lucrri, privind aspectele teoretico-
metodologice i practice ale creativittii si inovrii in conducerea modern, ne-
au permis s formulam principalele concluzii i recomandri:
8nul din factorii care are o influen ma0or asupra procesului inovrii este
omul.
#reativitatea este un atri&ut al omului.8n individ creativ tre&uie s fie
capa&il s identifice pro&lemele ce ateapt a fi rezolvate, s vin cu idei care s
a0ute la rezolvarea lor i apoi s le rezolve efectiv.
)entru a ncura0a si gestiona creativitatea, managerii tre&uie s nteleag
procesele creative, s cunoasc cum s fac selectia persoanelor cu a&ilitati
creative, s fie capa&ili s stimuleze comportamentul creativ si s furnizeze un
climat organizational de cultivare a creativittii.
De asemenea, pentru a putea face fat concurentei, companiile tre&uie s
dispun de inovatii. 3u se mai pune pro&lema dac ar tre&ui s avem inovatii, ci
conditiile care tre&uie create pentru instituirea unui management al inovatiei
eficient.
5arile intreprinderi care sunt puse su& presiunea concurentei internationale
dispun de instrumente pentru management-ul inovatiilor.#oordonarea
specialistilor si impedimentele organizatorice constituie principalele pro&leme cu
care se confrunt companiile.
;
Instrumentele de conducere tre&uie s fie intre&uintate consecvent atat
pentru activittile de rutin, cat si pentru procesele de inovatie. 5arimea unei
companii nu este decisiv pentru intre&uintarea anumitor instrumente, singurul
lucru ce este important este e(istenta unor stimuli ce determin dorinta de a
inova.
5ialcea ,adu, 'ndroniceanu 'rmenia < =5anagement-fundamente,
interferente,studii de caz, solutii., Editura Economica, 7ucuresti, />>>%
)opescu Delia,=5anagement., Editura Economica, 7ucuresti, />>>%
?
=Strategies tecnologi@ues et processus dAinnovation., Editura
dA1rganisation, 1!!1, p.B? %
ttp$CCDDD.&i&liotecadigitala.ase.roC&i&liotecaCcarte/.aspEidF11!Gid&F/ %
#ristina 'lpopi < #reativitate si inovare, 'cademia de Studii Economice,
7ucuresti %
Hect.uni.dr. #orina Irasineanu, Hect.uni.dr. Ioan Irasineanu - #reativitate
si inovare, 'cademia de Studii Economice, 7ucuresti %
ttp$CCDDD.fastcompanJ.comCmagazineCB!CcreativitJ.tml %
B