Sunteți pe pagina 1din 106

http://ro.scribd.

com/doc/63103905/Planificarea-familiala
LUCRR! #! #$PL%&'
PLANIFICAREA FAMILIAL I
CONTRACEPIA
Studiu epidemiologic privind !n!t"te"
reproducerii# pe un lot de $emei de l" Sec%i" de
O&tetric!'(inecologie# Spit"lul )ude%e"n
Ne"m%
-$a(i )005-
C*prins
. Partea +eneral,
Cap. 1. Noiuni referitoare la sexualitatea uman..................................8
1. Definiia sexualitii........................................................................8
2. Sexualitatea-aspecte psiho-comportamentale........................10
3. Noiuni privind educaia sexual la tineri.......................................1
Cap. ). !amilia "i planificarea familial..............................................1#
2.1. $etodele de planificare familial tradiionale "i moderne.........1#
2.2 Noiuni privind planificarea familial "i contracepia.................22
. %onceptul de planificare familial....................................22
&. Definirea conceptului de planificare familial..................23
'. %onsultaia (n planificarea familial. )rincipii de
consiliere (n planificarea familial....................................2
*. +tapele consultaiei de planificare familial ,counselin-. 2&
8. /ipuri de consiliere ,counselin-........................................2*
2.3Noiuni despre contraceptie "i contra-estie..................................2#
#. Scurt istoric al contracepiei...............................................2#
10. %lasificarea metodelor contraceptive..................................31
11. %ontracepia hormonal oral............................................3&
12. %ontraceptive orale com0inate ,%1%.....................3'
13. )ilula cu pro-esta-en ,)1)2 minipilula...................0
2.3.%ontracepia hormonal cu aciune (nt3r4iat. ...........................1
1. %ontracepia in5ecta0il....................................................1
1&. %ontracepia prin implante su0dermale ,Norplantul.......
1'. %ontracepia prin utili4area inelelor va-inale..................*
2.3.&%ontracepia intrauterin - dispo4itive intrauterine ,D67..........*
2.3.' %ontracepia de 0arier .............................................................&1
2.3.'.1.)re4ervativul.........................................................................&3
2.3.'.2 %upolele cervicale.................................................................&&
2.3.'.3 Spermicidele..........................................................................&&
2.3.'. 8ureii cu spermicide...........................................................&'
2.3.'.& Diafra-mele..........................................................................&'
2.3.*90stinena periodic........................................................................&8
1*. $etoda coitului (ntrerupt.......................................................&8
18. 90stinena total....................................................................&#
1#. 9lptatul la s3n......................................................................&#
2.3.*. $etoda calendarului ,metoda ritmic2 metoda
1:6N1-;N97SS............................................................'0
20. $etoda temperaturii 0a4ale...........<.....................................'1
21. $etoda mucusului cervical ,8illin-s..................................'2
22. $etoda simpto-termal
......'2
2.3.8%ontracepia chirur-ical................................................................'3
23. Sterili4area chirur-ical masculin ,vasectomia.
......'3
2. Sterili4area chirur-ical
feminin...........................................'
2.3.#%ontra-estia ,avortul.
......'&
2&. Definiia "i clasificarea avortului.........................................'&
2'. 9vortul spontan....................................................................''
2.3.#.3 9vortul la cerere..................................................................'8
2*. 9vortul terapeutic.................................................................'8
28. 9vortul provocat...................................................................'8
-. Contrib*.ia personal,
Cap. 1 $otivaiile lucrrii.........................................................................*0
Cap. ) Structura lotului studiat
.......................................................................................................................*
'
2.1 Structura pe -rupe de v3rst a lotului
studiat..............................*'
2.2 Structura lotului studiat (n funcie de mediul de
re4iden.........*8
2.3 Structura lotului studiat (n funcie de apartenena
reli-ioas......*#
2. =epre4entarea contracepiei "i a planificrii familiale>>>..80
2..1 Sursele de informare privind contracepia>>>>>...81
2..2 $etode contraceptive cunoscute>>>>>>>>>..82
2..3 $etode contraceptive aplicate>>>>>>>>>>.8
2.. 6nteresarea partenerului de via privind planificarea
familial>>>...>>>..>>>>>>>>>>>.8'
2..& Numr de nascui vii ai femeii anchetate>>>>>>.8*
2..' +valuarea numrului de avorturi>>>>>>>>>.8#
Cap. 3 1pinia femeilor referitoare la dimensiunea familiei ideale>>....#0
Cap. / 1pinia femeilor referitoare la dimensiunea propriei familii>>...#2
Cap. 5 %onclu4ii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.#
Cap. 6 )ropuneri>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..>..#*
-iblio0rafie>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.##
PR1! +!2!RL'
&otto:
3!d*ca.ia este cea mai mare (i cea mai 0rea problem, care s-a
p*t*t da spre re4ol5area om*l*i 6
CP$1%LUL $
2%7$U2$ R!8!R$1%R! L 9!:UL$11! U&2'
1.1. #efini.ia se;*alit,.ii
Sexualitatea< ,lat.? sexualis2 referitor la sex. repre4int<
1.. 9nsam0lul manifestrilor (n relaie cu aparatul -enital@
2.. 9nsam0lul comportamentelor "i activitilor le-ate de instinctul
sexual.
Sexualitatea uman cuprinde aspectele somatice2 emoionale2
intelectuale2 sociale "i morale ale fiinei. 6n plan psihic2 aceasta define"te un
0ar0at "i o femeie. +a cuprinde faptul fi4iolo-ic de a fi stimulat sexual "i de
a experimenta or-asmul. Din punct de vedere social2 ea determin tipul de
relaii (n care se an-a5ea4 un individ2 0r0at sau femeie. Din punct de
vedere moral2 antrenea4 o luare de deci4ie asupra comportamentelor
accepta0ile sau inaccepta0ile privind actul sexual.
Sexualitatea umana este adesea considerat in termeni a dou
componente< cea ereditar "i cea do0andit. %omponenta ereditar determin
anatomia "i fi4iolo-ia or-anelor -enitale. %omponenta do0andit este
re4ultatul interaciunilor cu mediul social. 1ricum2 fiecare aspect al
comportamentului sexual cuprinde at3t componente ereditare c3t "i
componente do03ndite. +ste deci important s lum (n consideraie
interaciunea acestor dou componente (ntr-o activitate sexual dat.
6n teoria psihanalitic2 conform creia de4voltarea individului este
(neleas "i anali4at prin or-ani4area sa psihosexual2 conceptul de
sexualitate are o accepiune mai lar-2 referindu-se la orice satisfacie care
este o0inut (n relaie cu 4onele ero-ene2 chiar dac acestea nu sunt cele
sexuale.
9ctivitatea sexual a omului cuprinde dou laturi<
- activitatea -enital ,sexual propriu-4is.
- funcia de reproducere
9ctivitatea sexual a omului este un fenomen complex2 cu multiple
aspecte< 0iolo-ice2 psihice2 morale2 etice. +a constituie o parte din existena
individului2 cu un pronunat aspect social< perpetuarea speciei umane.
9ctivitatea -enital este format din dou laturi<
- impulsul sexual
- reali4area sexual.
6mpulsul sexual ,li0idoul. se de4volt pe msur ce ovarul "i testiculul
intr (n funciune2 re4ultatul fiind secreia de hormoni cu o de4voltare
normal a or-anelor -enitale. Aa om na"terea impulsului sexual2 al
li0idoului2 este str3ns le-at de maturaia sexual. 9"a cum maturaia
sexual este un proces pro-resiv2 tot a"a "i impulsul sexual se va de4volta
treptat2 fiind la (nceput orientat difu4 "i nu strict spre reali4area sexual.
6mpulsul sexual este declan"at de factori hormonali2 dintre care rolul
cel mai important (l au hormonii sexuali. 7lterior se vor asocia la ace"tia
excitani sen4oriali "i psihici.
Dup o anumit experien sexual vor apare impresiile sen4oriale "i
psihice2 ce produc BmaturareaC impulsului orient3ndu-1 spre reali4area
sexual. $aturarea sexual se desv3r"e"te (n 5urul v3rstei de 30 de ani.
8a4a hormonal a impulsului sexual asi-ur activitatea sexual a
individului (n -eneral. !aptul c individul se simte atras de o anumit
persoan2 c are dorina s intre (n relaie cu ea2 este determinat de excitanii
sen4oriali "i psihici ai impulsului.
%a importan2 dup excitanii psihici "i sen4oriali2 urmea4 excitanii
tactili "i cei auditivi. Dintre excitanii tactili se numr excitaiile pornite de
la B4onele ero-eneC ,4one care prin atin-ere cresc excitaia sexual. iar
dintre excitanii auditivi amintim< vocea2 tim0rul ei2 intonaia cuvintelor.
Realizarea sexual ,contactul sexual. normal implic o relaie dintre
doi oameni maturai sexual2 de diferite sexe2 (ndreptat spre satisfacia
sexual2 care la dep"irea unui anumit nivel de excitaie2 se termin prin
e5acularea spermato4oi4ilor (n va-in2 concomitent cu declan"area sen4aiei
de satisfacie2 de plcere2 a"a-numitul or-asm.
Sexualitatea nu se poate sustra-e dinamicii psiholo-ice "i sociale a
vieii. Sexualitatea este o prticic a ei2 foarte important2 dar care depinde
de un set de caracterisitici individuale anatomice2 care formea4 0a4a
atraciei interindividuale2 dar "i unele caracterisitici psihosociale ce
completea4 sau reduc atracia ,comportamentul2 -estica2 lim0a5ul2
inteli-ena2 modul de a te face simpaticDantipatic..
1.). 9e;*alitatea - aspecte psiho - comportamentale
Aiteratura de specialitate indic faptul c pro0lematica sexualitii este
mai acut resimit la v3rsta adolescenei. Aa aceast v3rst ea este le-at de
formarea identitii sexuale "i de presiunea social ctre rolul de sex - "i la
tineri2 pentru care deci4iile privind profesiuneaDocupaia ,cariera. "i relaiile
cu parteneri de sex opus sunt nu numai centrale (n sistemul valoric dar "i de
o mare importan pentru traseul lor existenial. Deci4ia este elementul de
le-tur (ntre psihosexualitate "i planificarea familial. E3rsta la care
psihosexualitatea este mai puternic repre4entat rm3ne adolescena.
)opulaia adolescentin se confrunt cu dou deci4ii ma5ore care
influenea4 personalitatea "i dinamica ei (n toate dimensiunile "i care sunt
determinante ale formrii a dou tipuri de su0identitate personal<
- cea sexual "i
- cea profesional.
Dup Dreher "i Dreher2 adolescena este definit ca o perioad a vieii
(n care individul se confrunt cu o serie de (ntre0ri personale "i relaionale.
%ultura occidental le recunoa"te adolescenilor o maturitate psihic2
(ns nu le recunoa"te dreptul de a tri o sexualitate adult. +i experimentea4
puternice impulsuri sexuale pe care tre0uie s le controle4e. Fn perioada
pu0ertii2 mastur0area "i o0servarea or-anelor -enitale a celor de aceea"i
v3rst este (nc frecvent2 mai ales la 0iei@ este pur "i simplu o etap a
de4voltrii. 9ceste o0servaii au ca scop compararea credinelor "i a
reaciilor lor psihice cu cele ale altora. 9ctivitile heterosexuale sunt foarte
varia0ile la aceast v3rst2 mer-3nd de la (m0ri"are "i srut2 stimularea
4onelor ero-ene2 p3n la contactul sexual.
Sarcinile semificative care apar "i care (l determin pe adolescent s le
(ndeplineasc sunt<
G acceptarea schim0rilor fi4ice corporale
G nevoia de a sta0ili relaii de prietenie cu indivi4ii de am0ele sexe
G (nvarea de a sta0ili relaii intime "i dura0ile cu un partener
G confruntarea cu constituirea independenei "i autonomiei fa de prini
G formarea2 de4voltarea self-ului personal "i acceptarea lui
G planificarea viitorului.
%omponenta psiholo-ic a sexualitii umane nu poate fi ne-li5at2
a0ordarea modern a sexualitii consider faptul c fiina uman are o
sexualitate diferit de cea animal (ntruc3t aspectul 0iolo-ic capt un
coninut diferit. Se va ine cont de asemenea "i de dimensiunea 0iolo-ic "i
cea socio-relaional a comportamentului sexual.
#imensi*nea psiholo0ic , a se;*alit,.ii
%omponentele sen4oriale2 -estualitile sexuale incluse (n
funcionarea sexual sunt reali4ate prin inte-rare emoional "i afectiv. )rin
su0linierea rolurilor sexuale2 ale ima-inaiei2 preferinelor2 motivaiilor2
controlului "i adaptrilor individuale2 dar "i prin procesarea tuturor acestor
informaii2 capacitatea mental poate fi considerat un Bor-an sexualC. 9cest
Bor-anH inte-rea4 multitudinea acestor componente "i creea4 o ima-ine
sexual complex2 care este component pe plan psihic cu idealul sexual
individual2 (n funcie de care se de4volt un anumit comportament.
#imensi*nea biolo0ic , a se;*alit,.ii
)rocesul sexuali4rii fiinei umane are o complexitate deose0it prin
intervenia proceselor psiho - comportamentale2 acestea particulari43nd at3t
procesul sexual c3t "i actul sexual (n sine. )e l3n- or-anele -enitale ce
ierarhi4e4 structura funcional - sexual2 orice or-an sen4orial constituie o
component important a acestei funcionaliti.
9stfel<
2#. au4ul poate deveni intens afrodisiac prin tim0rul vocii2
intensitatea sau ritmul vor0irii2
30. -ustul are aceea"i semnificaie erotic
31. mirosul poate fi foarte excitant pentru unele persoane dar "i
respin-tor pentru altele
32. simul tactil are o semnificaie distinct cruia i se pot identifica o
component activ "i una pasiv. %omponenta activ s-ar -si (n
v3rful de-etelor "i al lim0ii2 ca "i la nivelul m3inilor "i picioarelor2 cea
pasiv fiind repre4entat de toat suprafaa corpului.
9e;*alitatea ca proces de <n5 ,.are
!iecare individ are o personalitate proprie2 reali4at prin
individualitatea proceselor de -3ndire "i percepie2 ca "i un mod personal de
(nvare2 de4volt3nd o istorie proprie experienelor insu"ite. 9parentul
conflict (ntre autori porne"te de la prioritatea mecanismelor 0iolo-ice sau ale
proceselor de (nvare (n ceea ce prive"te comportamentul sexual.
9stfel2 prima teorie consider factorul 0iolo-ic ca fiind determinant
pentru nivelul -eneral al interesului sexual prin procesul de (nvare
determin3ndu-se modul (n care acest interes este exprimat.
%ea de a doua teorie aprecia4 procesul de (nvare ca av3nd cea mai
mare semnificaie2 componenta 0iolo-ic nedep"ind rolul de conduit
sexual (n ale-erea direciei pe care (l constituie acest comportament.
#imensi*nea socio - rela .ional, a se;*alit,.ii
De"i particularitile 0iolo-ice umane2 inclusiv cele sexuale2 au rmas
relativ neschim0ate (n decursul de4voltrii civili4aiei umane2 modul (n care
a fost definit sexualitatea a diferit mult (n timp datorit evoluiei valorilor "i
caracteristicilor mediului social "i cultural.
9par astfel2 (n cadrul unui mediu socio-cultural definit temporal2
diferene de percepie a sexualitii datorit diferenelor de statut2
apartenen etnic2 v3rst2 factori etico-confesionali.
Deci4iile (n privina sexualitii implic evaluarea comportamentului
(n funcie de c3teva principii care2 de altfel stau la 0a4a procesului de
planificare familial<
33. )rincipii personale - valori2 aspiraii2 preferine "i atitudini care
i4vorsc din concepia pe care individul o are despre via2 sensul
"i finalitatea ei2 relaiile cu semenii.
3. )rincipii sociale - modul (n care individul se raportea4 la valorile
sociale.
3&. )rincipii reli-ioase - apartenena la un anumit tip de reli-ie2 cult
care2 o dat ce nu este pasiv sau formal2 antrenea4 deci4ii
conforme cu coninutul ideolo-ic al reli-iei2 cultului respectiv.
3'. )rincipii psiholo-ice - particulariti psiholo-ice ale individului
care duc la -sirea unor soluii individuale 0a4ate pe adaptarea lor
la contextul (n care trie"te individul.
9chi4iia informaiilor despre sexualitate repre4int pentru individ un
aport co-nitiv indiscuta0il necesar (n vederea formrii identitii sexuale "i
exprimrii ei (n plan comportamental prin orientri2 preferine "i deci4ii.
)siholo-ic s-a constatat c (nainte de a deveni sexual activ2 individul
are de5a structurate atitudini complexe fa de sexualitate. Deci4iile sexuale
sunt determinate numai de acest complex psiholo-ic. 9titudinea sexual are
ca orice atitudine o component co-nitiv2 una evaluativ "i una
comportamental. (ntre aceste trei componente nu exist raporturi de
con-ruen astfel (nc3t din exterior se percepe mai ales actul
comportamental ,deci4ia sexual..
Deci4ia sexual nu este numai deci4ie psiholo-ic "i social ci "i
moral2 reli-ioas. +ste2 de asemenea2 o deci4ie privind sntatea "i evident2
starea de 0ine a persoanei.
1.3. 2o.i*ni pri5ind ed*ca.ia se;*al, la tineri
+ducaia sexual repre4int un domeniu important al educaiei pentru
sntate inte-rale "i2 de fapt2 este o pro0lem de educaie -eneral.
Sntatea sexual este un su0iect controversat2 disputat2 i-norat sau
exa-erat "i foarte actual2 preocup3nd speciali"ti din domenii diferite<
medicin2 sociolo-ie dar "i factori politici2 administrativi2 mass-media "i nu
(n ultimul r3nd - populaia (n -eneral.
!oruri internaionale o includ (n a-endele unor conferine2 pro-rame
locale2 naionale "i internaionale "i (ncearc s -seasc cele mai 0une ci
de promovare a sntii (n -eneral "i (n special al aspectului sexual.
9ceste preocupri rspund re4oluiei 2D18' 1N7 din 1#8*. )rin
aceast re4oluie importantul for sta0ilea o0iectivele -lo0ale privind
reali4area unui echili0ru (ntre populaie "i mediu ,resursele acestuia.. (n
aceast vi4iune2 planificarea familial "i educaia pentru sntate ar tre0ui s
devin componente eseniale ale pro-ramelor destinate reducerii
pro0lemelor medicale referitoare la sexualitate2 fie c sunt le-ate de
reproducere2 fie de anumite comportamente sexuale "i incidena 0olilor cu
transmitere sexual ,inclusiv I6EDS6D9..
%a fenomen 0iomedical2 sntatea sexual se poate defini ca< a0sena
0olii2 a suferinei fi4ice sauD"i psihice2 a sarcinii nedorite. 7nii includ aici "i
contactul sexual reali4at prin coerciie sau violen2 alii raportea4 sntatea
sexual (n funcie de riscurile (m0olnvirii pe cale sexual2 inclusiv
seropo4itivitatea I6EDS6D9.
+ducaia sexual are drept scop furni4area de date "i informaii care s
se re-seasc (n adoptarea unor atitudini "i comportamente lipsite de
riscurile sarcinii nedorite2 ale 0olilor venerice dar "i a sentimentelor ne-ative
"i conflictelor posi0ile (ntre valori "i atitudini2 percepte educaionale "i
asumarea unor comportamente sexuale.
=eaciile sexuale exist (nc de la na"tere< familia2 societatea2 cultura
vor orienta expresiile acestora2 inhi03ndu-le sau permi3ndu-le s se
de4volte2 (nvarea lim0a5ului afectiv "i relaional2 a "tiinei de a tri (n
armonie cu "inele "i cu ceilali durea4 toat viaa pentru c oamenii
descoper aproape permanent structuri relaionale. 1amenii sunt o0li-ai s
se adapte4e BprovocrilorC interpersonale2 personale sau profesionale.
6nformaia referitoare la sexualitate "i reproducere este 0ine venit la
orice v3rst2 iar pentru cate-oriile de populaie expuse riscurilor2 (nainte de a
fi interesant sau util2 este (n primul r3nd necesar.
Dintre cate-oriile sociale2 cea mai expus riscurilor este cea
repre4entat de adolesceni. +ste v3rsta modificrilor corporale vi4i0ile dar
"i a dorinei de a fi luai (n serios de aduli2 de a se impune (n faa celorlali2
de a-"i sta0ili "i cuta propria identitate. 9dolescena este "i o perioad a
insta0ilitilor emoionale2 a conflictelor latente sau manifeste2 (ntre nevoia
de afirmare a identitii "i a valorilor tradiionale ale familiei.
+ducaia sexual urmre"te s transmit mesa5e clare pentru
construirea unor concepii po4itive despre sexualitate. 6nformaiile se refer
at3t la cre"tere "i de4voltare2 la orientarea sexual "i rspunsuri sexuale2
sarcin2 contracepie2 avort2 I6EDS6D9 c3t "i la a0u4 "i a-resiune sexual.
6nformaiile "i metodele utili4ate a5ut adolescenii s ("i de4volte propriile
valori2 s i"i c3"ti-e (ncrederea (n ei (n"i"i2 de4volt3ndu-le a0iliti pentru a-
"i lua sin-uri deci4iile2 eli0erai de diferite presiuni ,antura52 mass-
media2vi4ionare de filme2 consum de alcool..
Demersul educaional urmre"te "i de4voltarea unor a0iliti
interpersonale2 mai ales (n comunicare "i (n respectul diferenei. +ducaia
sexual este util dac rspunde nevoilor tinerilor2 (i a5ut (n clarificarea
propriilor aspiraii dar mai ales2 dac nu repre4int expresia dorinelor
incon"iente reprimate ale adulilor ,prinilor sau educatorilor..
+ducaia sexual (ncura5ea4 dialo-ul2 exprimarea (ndoielilor "i a
dorinelor2 cre3nd astfel contextul (n care tinerii vor reu"i s i"i -seasc
rspunsurile proprii.
6nformarea se poate face fie individual sau la nivel de -rup. !ormele
de educaie sexual "i contraceptiv la nivel de -rup sunt<
J dialo-ul "i discuia (n -rup
J conferina2 (nsoit de diapo4itive sau alte mi5loace intuitive2 cu
atenie la coninut
J film didactic
J literatura de informare.
+ducaia sexual ar tre0ui inclus (n pro-rama "colar de liceu - dup
I.:rassel2 principiile aciunilor sexual-educative ar tre0ui s fie
urmtoarele<
J (ncredere reciproc (ntre educator "i adolescent2
J adecvarea informaiei (n stadiul de de4voltare psiho-fi4ic "i
intelectual a adolescentului2
J pre-tirea temeinic a discuiilor2
J sinceritate2
J claritate2
J crearea momentelor (n care receptivitatea personal a
adolescentului este maxim2
J tre4irea responsa0ilitii care tre0uie s existe fa de cellalt2
J formarea atitudinii fa de sexualitate2 care este ceva firesc.
+ducaia sexual este limitat de faptul c nu poate fi (nsoit de o
iniiere practic - a"a cum se (nt3.pl (n celelalte domenii ale educaiei - ci
doar de o aciune pre-titoare.
+xistena "i rolul ca0inetelor de planificare familial sunt (nc
insuficient cunoscute2 mi5loacele de informare (n materie de sexualitate
,anatomo-fi4iolo-ie2 i-ien2 contracepie. fiind repre4entate (n special de
familie2 prieteni2 reviste2 mai puin de "coal "i de personalul medical.
6n =om3nia2 planificarea familial se afl (n atenia $inisterului
Sntii2 alturi de pro0leme le-ate de protecia mamei "i copilului2 c3t "i de
medicina "colar "i universitar.
6n 1##0 s-a creat un or-anism ne-uvernamental< Societatea pentru
+ducaie %ontraceptiv "i Sexual ,S.+.%.S. ce i"i propune<
G educaia (n domeniul contracepiei
G formarea de speciali"ti
G educarea populaiei cu atenie special pentru anumite -rupe de
risc ,adolesceni2 etc..
Desi-ur ca o educaie pentru contracepie "i planificare familial s fie
eficient aceasta tre0uie s fie precedat de o educaie sexual anterioar
v3rstei adolescenei2 (ns adecvat diferitelor cate-orii de v3rst.
%ontinuitatea "i pro-resivitatea educaiei sexuale (i -arantea4
eficiena.
)romovarea sntii sexuale prin pro-rame de educaie individual2
(n cuplu sau pentru -rupuri are loc (n contextul educaiei pentru o via
sntoas2 (nele-erea sexualitii2 reproducerii (n termenii 0iolo-iei2 dar "i a
relaiilor interpersonale (n cuplu permit individului2 cupluluiDfamiliei o
de4voltare "i o evoluie armonioas2 (n 0eneficiul sntii.
)entru a determina individul s ("i asume responsa0ilitatea (n raport
cu propria sexualitate "i sntate a reproducerii este deci necesar s i se ofere
informaii prin care el s poat2 pe 0a4a lor2 s decid ce orientare sexual
are2 prin ce comportamente sexuale "i-o manifest "i exprim "i
consecinele comportamentului su asupra mediului relaional (n care este
implicat. )rin aceasta2 responsa0ilitatea fa de sine "i responsa0ilitatea
social2 cea fa de alii2 vor determina starea de 0ine "i calitatea vieii sale.
1rice consiliere (n pro0leme de planificare familial devine inerent un
proces de validare "i schim0are de valori personale2 identitatea psihosexual
fiind esena acestui poces.
CP$1%LUL )
).1 &etode de planificare familial, tradi.ionale (i moderne
Fn toate definiiile se consider ca premis a familiei normale
,tradiionale. cstoria (ncheiat 5uridic2 (nsoit de disponi0ilitate afectiv.
%onform 7.N.+.S.%.1.2 familia este considerat Bo form de comunicare
uman2 (ntemeiat prin cstorie2 care une"te pe soi2 pe descendenii
acestora prin relaii str3nse de ordin 0iolo-ic2 economic2 psiholo-ic "i
spiritua(KK. (ndeplinirea acestor cerine se reali4ea4 prin funciile pe care le
(ndepline"te familia<
3*. funcii interne - 0iolo-ice2 economice2 de transmitere a unor
valori de cultur "i educaie sau de sociali4are a descendenilor.
38. funcii externe - repre4entate de re-lementarea "i medierea
unor raporturi cu mediul extrafamilial.
=e-lementrile referitoare la formarea "i funcionarea familiei se
de4volt (n funcie de cultura creia (i aparin2 condiiile necesare pentru
reali4area le-turii materiale 0eneficiind de o atenie deose0it din partea
societii.
Structura funcional a familiei depinde de un complex de factori2
printre care modelul societii2 -radul de de4voltare economic al societii
"i modelul de proprietate2 distri0uia funciilor (ntre mem0rii familiei2
inclusiv de rolul economic al copiilor (n acest sistem relaional2 modul de
comunicare "i modelul de exprimare a afectivitii familiei.
%storia ,elementul fundamental al unei familii tradiionale. implic
adaptarea reciproc "i potrivirea sexual. Sentimentele de dra-oste devin
profunde "i statornice mai ales dac la 0o-ia sufleteasc a soilor se adau-
capacitatea lor de a -si noi modaliti de c3"ti-are "i pstrare a afeciunii
celuilalt.
De mii de ani se "tie c armonia (n familie este determinat de
calitatea sufleteasc a mem0rilor cuplului2 de capacitatea lor de a susine un
climat familial optim printr-o participare afectiv adecvat.
Din punct de vedere 0iolo-ic2 atracia sexual formea4 perechea
,cuplul.2 iar intimitatea fi4ic menine cuplul. 1mul este o fiin cu o
sexualitate permanent "i aceast caracteristic are consecine (n
consolidarea cuplului2 (n (ntemeierea "i de4voltarea vieii de familie "i a
vieii sociale. Dar sexualitatea permanent nu tre0uie s (nsemne "i
maternitate permanent2 pentru c (n acest ca4 ar fi exa-erat finalitatea
0iolo-ic a sexualitii (n dauna celorlalte aspecte ale sale.
6n contextul pro0lematicii familiale2 comportamentul sexual
repre4int o condiie a reali4rii familiei "i a de4voltrii ei. (n cadrul
parteneriatului marital2 relaia sexual semnific nu numai o dorin
individual2 ci "i o cerin adresat partenerului2 accentu(ndu-se (n acest fel
caracterul de Bmod de comunicareC pe care (l lum (n consideraie acestui
comportament.
De4voltarea comportamentului sexual este o funcie "i o relaie
multimodal (n care familia de ori-ine ofer un model "i valori2 iar individul2
(n relaia sa complex cu viaa2 le folose"te (n -rade diverse (n crearea
propriului su model de a0ordare a sexualitii. %a factori participani la
individuali4area acestui model putem aminti< particularitile 0iolo-ice2
temperamentul2 -radul de educaie2 nivelul de cultur2 capacitile de
comunicare.
Sexualitatea implic un context relaional2 ale crui coordonate sunt
0ine repre4entate (n cadrul microsistemului marital2 comportamentul sexual
av3nd rolul unei modaliti de funcionare "i exprimare a afectivitii
reciproce. 9stfel2 satisfacia sexual este corelat cu celelalte (mpliniri din
cadrul unei relaii maritale2 nici una dintre acestea neexprim3ndu-se pe
deplin (n a0sena celorlalte. $ai mult2 coordonatele procesului dinamicii
sexualitii intrafamiliale se re-sesc (n cadrul (ntre-ii funcionaliti
familiale.
Sexualitatea cuplului marital evoluea4 (n timp2 modiflc3ndu-se o dat
cu na"terea copiilor2 cu -radul de ocupare profesional "i (naintarea (n v3rst
a partenerilor. Eariaiile de intensitate (n viaa sexual2 chiar dac pot
provoca tul0urri2 nu pot amenina un cuplu 0ine (nche-at2 doarece liantul de
0a4 al unui cuplu este dra-ostea2 iar sexul este numai una din formele de
manifestare a afeciunii ce (i lea- pe cei doi. $ai puin activitate sexual
nu (nseamn mai puin afeciune sau intimitate. +xist multiple forme de
intensitate emoional care pot fi transmise partenerului ,ei. chiar "i (n afara
relaiilor sexuale@ (ns relaia sexual rm3ne un important mi5loc de
comunicare (n cadrul cuplului.
D. =eed pre4int cstoria ca fiind re4ultatul a trei componente<
1.. structura sociolo-ic a societii
2.. starea psiholo-ic a am0ilor soi
3.. factorii adaptaionali care determin comportamentul marital de-a
lun-ul vieii.
6n timp2 cstoria poate avea dou (nfi"ri< tradiional "i
contemporan2 cea contemporan fiind supus influenei factorilor sociali2
care se schim0 "i se amplific (n funcie de evoluia sau de involuia
societii.
Statutul moral2 cinstea "i fidelitatea cuplului sunt erodate din ce (n ce
mai mult de avalan"a noilor alternative2 cum ar fi domiciliile separate2 sexul
extracon5u-al2 concu0ina5ul2 inversarea structurilor tradiionale ,femeia
c3"ti- venituri mai mari2 iar soul cre"te copii.. !aptul c principiile
cstoriei tradiionale au devenit desuete repre4int un motiv de cutare a
unor ie"iri.
6n pre4ent sunt dou ta0ere distincte< una care apr cstoria
tradiional2 pe care o consider plasat (n Bparametri normaliC "i alta care
dore"te o schim0are2 pornind de la considerentul c forma tradiional Bnu
este flexi0il2 nu ofer condiii de e-alitate "i limitea4 potenialul individual
al femeii2 de cele mai multe oriC.
+xist "i cercettori care ar prefera ca valenele csniciei s nu mai fie
sta0ilite pe 0a4a criteriului sexual2 ci dup Bvaloarea2 a0ilitatea "i capacitatea
fiecruia ca individC.
).) 2o.i*ni pri5ind planificarea familial, (i contracep.ia
).).1. Concept*l de planificare familial,
Sntatea pu0lic define"te comportamentul demo-rafic prin
atitudinea unei perechi fa de propria-i reproducere2 fa de dimensiunea
familiei sale2 fa de numrul de urma"i. %omportamentul demo-rafic
natural este caracteristic unei perechi care nu aplic metode de limitare a
na"terilor.
B%omportamentul demo-rafic con"tient este asociat unei perechi care
aplic metode contraceptive sau a0ortive de planificare familial (n vederea
determinrii numrului final de urma"i "i e"alonrii acestora.C ,E. =u-in.
)3n (n 1#8# (n =om3nia nu au existat metode de control a fertilitii.
Neexist3nd oficial mi5loace contraceptive eficiente2 sin-ura alternativ
rmas femeilor a fost cea de avort provocat2 camuflat deseori ca avort
spontan. Deseori femeile apelau " la avort provocat empiric2 metod ce a
dus deseori la decesul femeilor.
6n =om3nia dup li0erali4area avorturilor (n 1##02 au ptruns pe pia
numeroase contraceptive hormonale2 dispo4itive intrauterine2 pre4ervative.
1 parte din paciente au 0eneficiat de -ratuitate la prescrierea
anticoncepionalelor (ns datorit costului sc4ut al avortului multe femei
preferau (ntreruperea sarcinii.
Din acest motiv s-a (neles c nu este necesar numai utili4area unor
mi5loace contraceptive adecvate fiecrei paciente ci "i de servicii de
specialitate2 servicii care s influene4e "i s educe femeia de
responsa0ilitatea ce o are (n privina reproducerii.
9stfel2 au aprut centre 4onale "i 5udeene de planificare familial "i
sntatea reproducerii care reali4ea4 o -am de servicii dar "i
perfecionarea personalului medical.
).).). #efinirea concept*l*i de planificare familial,
)lanificarea familial poate fi definit (n mai multe moduri.
9stfel 6. $unteanu consider c planificarea familial e un termen
sare include Bmultiple forme ale comportamentului uman2 raportat la
asi-urarea con"tient "i planificat a succesiunilor. +l cuprinde un du0lu
aspect< 0iolo-ic "i social. )e plan 0iolo-ic sunt incluse aciunile cuplului vis
- a - vis de contraceptie "i na"tere2 iar pe plan social aciuni precum
cstoria2 sisi-urarea locuinei2 adopia2 raportate la interesul succesorilorC.
9plicarea planificrii familiale (nseamn (n primul r3nd un numr
optim de copii pe care partenerii "i-i doresc2 iar (n al doilea r3nd2 ace"ti copii
s se nasc (n momentul dorit de prini. 9le-erea momentului optim pentru
na"tere repre4int aspectul fundamental al planificrii familiale.
9li autori ,ALn /homas.2 director pentru re-ionala +uropa la
6nternational )lanned 8renhood !ederation consider c B)lannin--ul
familial este o cale de re4olvare2 pentru ca femeile s poat sta0ili ele (nsele
numrul de copii "i intervalul dintre na"teriC.
)lanificarea familial este un model cultural2 determinat de numero"i
factori. +xercitarea planificrii familiale presupune trei condiii< cunoa"tere2
atitudine "i practicare2 (n sensul c tre0uie s existe o informaie corect2
urmat de o motivaie pentru adaptarea deci4iei de a avea un anumit numr
de copii.
)lanificarea familial se refer la urmtoarele aspecte<
a. modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite@
0. modul de a avea o sarcin la un moment dorit@
c. re-larea intervalului dintre na"teri@
d. pre4ervarea fertilitii@
e. evitarea sarcinilor cu risc pentru mam "i copil@
f. cre"terea strii de 0ine individual "i social@
-. armonia (n cuplu@
h. depistarea "i tratarea 0olilor cu transmitere sexual.
9st4i activitatea de planificare familial tinde s-"i extind aria2
(ndeplinind "i alte o0iective<
- dia-nosticul infertilitii cuplului@
- depistarea neoplasmelor -enito-mamare@
- sfat con5u-al "i -enetic@
- consultan (n tul0urrile sociale@
- tratamentul menopau4ei.
).).3. Cons*lta.ia <n planificarea familial,. Principii de consiliere <n
planificarea familial,
%onsultaia de planificare familial difer de o consultaie de
medicin -eneral.
6n primul r3nd difer pentru c medicul discut cu persoane2 (n
-eneral2 aparent sntoase. 6n al doilea r3nd pentru c persoana care poate fi
numit client ("i ale-e sin-ur metoda contraceptiv dorit2 0ine(neles
dup ce medicul i-a pre4entat metodele de contracepie care (i sunt eficiente.
%ine se adresea4 ca0inetelor de planificare familialM
1. 9desea pacienta se pre4int pentru o consultaie privind ale-erea
unei metode contraceptive sau dac au aprut pro0leme D efecte secundare pe
parcursul tratamentului respectiv@
2. )acienta care "i-a autoadministrat medicaie dar care a e"uat "i
suspectea4 o eventual sarcin@
3. )ersoane care solicit o medicaie de ur-en@
. )ersoane cu 0oli cu transmitere sexual
&. %upluri cu pro0leme de dinamic sexual.
)entru c (n aceste ca4uri2 comunicarea este 0idirecional2 at3t medic
- pacient c3t "i pacient - medic se prefer (n locul termenului de consultaie
pe cel de Bcounselin-C.
Scopurile counselin--ului sunt<
a.. pacienii ,clienii. sunt (ncura5ai s se -3ndeasc atent asupra
pro0lemelor lor@
0.. dup ce s-a (neles pro0lema2 se scontea4 trecerea la aciune (n
vederea re4olvrii pro0lemei. 9ciunea este diri5at de consilier dar deci4ia
aparine pacientului. %ounselin--ul (nseamn ale-ere. )entru ca deci4ia s
fie adecvat2 tre0uie s aparin clientului.
).)./. !tapele cons*lta.iei de planificare familial, =co*nselin0>
+tapele counselin--ului (n planificarea familial dup metodolo-ia
recomandat (n revista B)opulation =eportC a 7niversitii Nohn IopOins din
S79 sunt pre4entate dup o formul de memorare S6N969<
S - Salutul de (nt3mpinare a clientului
6 - 6nformaii despre client
N - Noiuni despre toate metodele de planificare ,contraceptive.
9 - 9le-erea metodei
6 - 6nformaii despre metoda aleas
9 - 9dresa0ilitatea la re(ntoarcere ,vi4ita de urmrire.
%oninutul acestor ' etape este urmtorul<
1. ,S. (nt3mpinarea clientului
- medicul tre0uie s i se adrese4e clientului politicos@
- medicul tre0uie s fac o scurt pre4entare a serviciilor medicale ce
le ofer acel ca0inet.
2. ,6. 6nformaii despre client
- se (ntrea0 clientul cu ce poate fi a5utat@
- se sta0ile"te dac pro0lema clientului intr (n sfera serviciilor
medicale@
- se notea4 datele referitoare la pacient2 care este asi-urat de (ntrea-a
confidenialitate a datelor. Datele referitoare la pacient cuprind<
a.. 9ntecedente heredo-colaterale@
0.. 9ntecedente fi4iolo-ice@
c.. Date despre numrul de na"teri@
d.. Numrul de avorturi@
e.. Dac a mai fost (n evidena altor ca0inete de planificare familial.
3. ,N. Noiuni despre metodele de plannin- familial
- medicul pre4int cele mai frecvente metode de planificare
familial , de o0icei cele mai u4uale.@
- pacientul este (ntre0at ce metod (l interesea4 "i dac deine
informaii referitoare la acea metod2 iar dac aceste informaii sunt
corecte.
. ,9. 9le-erea metodei
- medicul tre0uie s a5ute pacientul (n ale-erea metodei potrivite (n
funcie de personalitatea sa2 sexualitate "i stilul de via al acestuia.
De asemenea se ine cont de cate-oria social2 de situaia familial2
nivelul de instruire "i nu (n ultimul r3nd de dorina partenerului.
&. ,6. 6nformaii privind ale-erea metodei
- dup ce pacientul a ales metoda i se ofer date suplimentare
referitoare la acea metod.
- i se pre4int efectele secundare "i primele semne de ur-en
medical.
'. ,9. Ei4ita de urmrire Aa o nou vi4it e (ntre0at<
- dac e mulumit sau dac au aprut pro0leme
- dac dore"te o alt metod
- dac dore"te s ai0 un copil i se va explica c3nd "i (n ce mod
tre0uie s (ntrerup metoda contraceptiv aleas.
).).5. 1ip*ri de consiliere =co*nselin0>
1.. %ounselin- -eneral
2.. %ounselin- contraceptiv - se pre4int toate metodele caracteristice
lor
3.. %ounselin- specific pentru o metod
Se discut<
3#. %aracteristicile metodei
0. $ecanismul de aciune
1. 9vanta5ele metodei
2. De4avanta5ele acesteia
3. +ficiena metodei aplicate
. Si-urana
&. +ventualele efecte secundare
'. Semne de alarm
*. 6nstruciuni de folosire a metodei
8. Pi ca4ul efectelor secundare - tratamentul acestora
.. %ounselin- special (n situaii particulare ,pre-2 posta0ortum2
counselin- premarital2 counselin- psiho-sexual2 counselin- post a-resiune
sexual2 counselin- (n sterili4area chirur-ical..
a. %ounselin- pre Dposta0ortum
%3nd pacienta se adresea4 unui ca0inet de planificare familial
(naintea efecturii avortului2 recomanda0il este a i se pre4enta noiuni
privitoare la contracepie "i modaliti de evitare a unui eventual avort
(n viitor. Dac pacienta se adresea4 unui ca0inet de plannin- din
cadrul unei materniti i se pre4int modalitatea avortului2 a
aneste4iei. Deci4ia de a recur-e la (ntreruperea sarcinii sau nu2
aparine (n totalitate pacientei.
%3nd pacienta se adresea4 unui ca0inet (n perioada post-
a0ortum2 i se pre4int metodele contraceptive "i eventual spri5inul
unui psiholo- pentru acele femei afectate psihic de acest eveniment.
0. %ounselin- psihosexual
9cest tip de counselin- se adresea4 (n special acelor persoane
cu pro0leme de dinamic sexual2 acelor care au pro0leme de
percepie a normalitii "i a anormalitii (n sexualitate2 persoanelor cu
pro0leme psihice (n sfera sexualitii.
c. %ounselin- post-a-resiune sexual
/re0uie identificat de medic dac pacienta are nevoie "i de un
consult medical "i tratament de specialitate <
chirur-ical
psihiatric
medicin le-al
/re0uie menionat dac este nevoie s se recur- la contracepie de
ur-en.
d. %onsiliere ,counselin-. (n sfatul premarital in aceast situaie<
#. De preferat a se discuta cu am0ii parteneri@
&0. 6n sfera sexualitii se discut despre aspectul de
normalitate D anormalitate@
&1. se pre4int metodele contraceptive "i se ale-e una (n
situaia (n care partenerii ("i doresc (ntr-o perioad scurt un
copil.
e. %ounselin- (n sterili4area chirur-ical
&2. pentru c acest tip de contracepie este definit2 counselin--
ul necesit a fi efectuat cu mare atenie@
&3. i se acord pacientei un timp de -3ndire dac aceasta nu
este decis (n totalitate2 "tiind c fertilitatea nu va mai fi
redat printr-o alt operaie@
&. se discut despre numrul copiilor2 dac ("i poate schim0a pe
viitor statutul marital.
).3 2o.i*ni despre contracep.ie (i contra0estie
).3.1 9c*rt istoric al contracep.iei
)rin contracepie se (nele-e o metod de planificare familial
inte-rat (n medicina cu caracter profilactic const3nd (n prevenirea apariiei
sarcinii prin utili4area de mi5loace contraceptive.
6mpiedicarea apariiei unei sarcini nedorite a existat (nc din
antichitate. Documente chine4e"ti ce datea4 din 2*00 (.e.n. conineau reete
contraceptive "i prescripii cu efect a0ortiv. (n +-ipt2 (n urm cu 000 (.e.n.2
apruser reete contraceptive de tipul< Badu-ai puin miere unei msuri
de dro5die2 amestecai 0ine "i o introduceiC.
)apirusuri e-iptene datate din 18&0 (.e.n.2 consemnau diferite creme
va-inale< acacia planta ce coninea -uma ara0ic2 a fost recunoscut pentru
efectul su spermicid.
6n :recia antic2 metoda de a controla na"terile a repre4entat un
su0iect intens discutat mai ales (n lucrrile lui Iipocrat. +l vor0e"te (n
5urm3ntul su de BatoOiaC ,contraceptive. "i BphtoriaC ,a0ortive..
6n =oma antic s-au folosit prima dat pre4ervativele. =omanii (l
reali4au din ve4ic de capr sau intestin -ros. 9 fost uitat secole "i pus (n
practic intens de ctre doctorul %ondome2 doctorul re-elui %harles2 de unde
i s-a atri0uit "i numele lui2 pre4ervativului masculin.
Iindu"ii ("i expuneau testiculele la soare pentru a-"i diminua
fecunditatea.
$edicul -rec Soranus din +phes2 sec 66 e.n.2 descoperise c femeia
poate rm3ne (nsrcinat (n anumite perioade ale ciclului menstrual. De aici
deriv dou din metodele naturale de contracepie<
&&. a lui 1-ino-;nauss
&'. cur0a termic
9lturi de pre4ervativul masculin2 istoria contracepiei menionea4 "i
modaliti de contracepie feminine< de la du"urile va-inale ale %leopatrei2
pre4ervativul feminin descoperit de evrei p3n la 0ureii lui $arL Stopes
care conineau o capsul pentru introducerea unei ta0lete chimice.
:re-orL )incus2 (n 1#&'2 a descoperit "i de4voltat pilula hormonal.
Steriletul deriv dintr-un procedeu pus (n aplicare de noma4ii ara0i la
cmilele lor.
%ercetarile medicale ale sfarsitului de mileniu au avut in vedere
rerfectionarea mi5loacelor hormonale2 fa0ricarea vaccinurilor ca si a
rreparatelor contra-estive de tip =78'.
).3.) Clasificarea metodelor contracepti5e
$etodele contraceptive se pot clasifica dupa mai multe criterii<
&*. in functie de utili4ator<
J feminine
J masculine
&8. in functie de durata<
J temporare
J permanente
&#. in functie de metoda contraceptiva<
J hormonale
J mecanice
J clinice
J chirur-icale
J naturale
J mixte
Diferitele metode contraceptive aplicate in practica au o eficacitate
diferita.
9precierea si eficacitatea unei metode contraceptive se reali4ea4a
folosind indicele )+9=A ,=.2 avand urmatoarea formula<
)entru un cuplu sanatos care nu foloseste nici o metoda contraceptiva2
= varia4a intre '0-100. $etodele contraceptive ideale are tre0ui sa ai0a
=?0. %u cat valoarea lui = este mai mica cu atat acea metoda este mai
eficienta.
=e4ultatul se exprima prin rata de esecuri la 100 femei D an.
%alitatile ideale ale unui contraceptiv sunt<
'0. si-uranta completa
'1. eficacitate 100Q
'2. a0senta efectelor secundare
'3. reversi0ilitatea rapida si usoara
'. pretul sca4ut ,chiar -ratuitate.
'&. disparitia necesitatii controlului medical
''. independenta fata de momentul contactului sexual
'*. 0una accepta0ilitate
)entru ca nici una din metodele contraceptive cunoscute si utili4ate nu
intruneste toate calitatile pre4entate mai sus2 avand atat avanta5e cat si
de4avanta5e2 aplicarea unei metode contraceptive se face cu a5utorul
counselin--ului pre4entat in ca0inetele de planificare familiala.
%lasificarea recomandata de catre !ederatia 6nternationala a
:inecolo-ilor si 10stetricienilor ,!6:1. si %entrul pentru )opulatie si
Sanatate a !amiliei al 7niversitatii %olum0ia ,S79.<
1.Contraceptia oral hormonal
J pilula com0inata
minipilula ,pilula cu pro-esto-eni.
2. Contraceptia hormonal cu aciune ntrziat
contraceptive in5ecta0ile
J implanturi
J inele va-inale
3. Contraceptia intrauterin
J D67 mecanice ,tip Aipps loop.
D67 cu medicatie ,tip %ooper / si %ooper *2 D67 cu
prosta-en.
J D67 chine4esti
4. Contraceptia de barier
J pre4ervativ
J capul cervical
J spermicidele
J 0ureti cu spermicid
. !bstinena periodic
metoda calendarului
J metoda mucusului cervical ,8illin-s.
J metoda simptotermala
J metoda coitului intrerupt
". Contraceptia chirur#ical
'8. tehnici pentru femeie<
J chirur-icala
J electrica
J mecanica
J chimica
J histerectomia
'#. tehnici pentru 0ar0at<
J vasectomia chirur-icala
J vasectomia chimica
*. !$ortul<
J vacuum aspiratia
J dilatare si chiureta5
prosta-landine
J antipro-estive
%lasificarea a doua utili4ea4a terminolo-ia de contraceptie-
contra-estie2 descrie metode moderne aflate in cercetare in unele tari din
+uropa ,dupa +. R0ranca.<
1. Metode contraceptive
a.. %aturale
*0. $etoda calendarului
*1. $etoda temperaturii 0a4ale
*2. $etoda calendarului S temperatura 0a4ala
*3. $etoda testelor colorimetrice
*. $etoda 8illin-s
*&. $etoda simptotermala
*'. 9laptatul la san
**. %oit intrerupt
*8. %oit re4ervat
*#. 90stinenta totala
0.. !rti&iciale
9. Contraceptia masculina
80. )re4ervativul masculin
81. Easectomia
82. 10structia nechirur-icala a deferentelor
83. %ontraceptia hormonala masculina
8. %ontraceptia prin mi5loace fixe
8&. %ontraceptia imunolo-ica
8. Contracepia &eminin
8'. Contracepia mecanic
o diafra-mul
o capul cervical
o vimula
o pesarul
o o0structia tu0ara nechirur-icala
o li-atura de trompe
o dispo4itivele intrauterine
o inele va-inale
o 0uretele de cola-en
8*. 'permicidele
88. Contraceptia hormonala(
J estropro-estative
J pro-estative
J analo-i de AI-=I
8#. %ontracepia imunolo-ic ,vaccinare contraceptiv.
#0. %ontracepia prin prosta-landine
2. Metode contragestive
#1. 9vortul chirur-ical
#2. 9vortul prosta-landinic
#3. =78'
).3.3 Contracep.ia hormonal, oral,
Definiie: =epre4int utili4area (n scop contraceptiv a hormonilor
steroidieni sexuali "i a fost introdus de :re-orL )incus.
)rimele contraceptive orale conineau do4e mari de estro-eni
"i pro-esto-eni2 care au fost -radat "i semnificativ diminuate2 duc3nd la
reducerea efectelor secundare.
Forme:
%ontracepia oral prin<
1. pilula com0inat estropro-estativ ,%1%.
2. pilula cu pro-esta-en ,minipilula )1).
).3.3.1 Contracepti5e orale combinate =C%C>
Definiie:
%1% sunt preparate de estro-eni "i pro-esteron sintetic cu o
eficacitate crescut (n evitarea sarcinii. Fn pre4ent2 su0stana estro-enic e
repre4entat de etinilestradiol2 iar pro-esta-enul de pro-estativele de sinte42
care sunt derivai de 1#-nortestosteron "i derivai de pro-esteron.
Clasificare:
#. $onofa4ice< cu o concentraie fix de hormoni estro-eni
"i pro-esta-eni pe tot parcursul ciclului.
#&. $ultifa4ice<
- dou ,0ifa4ice.
- trei ,trifa4ice.
cu concentraii diferite de estro-eni "iDsau pro-esta-eni pe parcursul unui
ciclu.
6n pre4ent2 (n =om3nia pilule contraceptive com0inate sunt
disponi0ile su0 forma de folie cu 21 sau 28 de pilule.
Mecanism de aciune:
a.. 6nhi0area ovulaiei prin aciunea asupra axului hipotalamo-
hipofi4ar2 0loc3nd astfel eli0erarea hormonilor -onadotropi hipofi4ari.
0.. +ndometrul sufer o transformare specific devenind inpropriu
nidaiei2hipotrofie -landular pro-resiv2 pseudodeciduali4are
stromal cu infiltrat mastocitar fr deferenierea arterelor spiralate.
c.. +piteliul va-inal "i mucoasa cervical sufer modificri
ce influenea4 ne-ativ mo0ilitatea spermato4oi4ilor
,diminuea4 cantitatea de mucus cresc3nd v3sco4itatea acestuia.2 d..
+fect claudo-enic ,efect post-ovulaie.< previne procesul de
reproducere.
Administrare:
) !olie de 21 - 4ilnic 21 de 4ile2 * 4ile pau4
- !olie de 28 - 4ilnic 21 de 4ile2 apoi 4ilnic * 4ile pilule place0o
Indicaii:
+ste recomandat femeilor care<
1. necesit o metod contraceptiv cu eficacitatea crescut2 (ns
reversi0il@
2. nu doresc ca metoda s interfere cu actul sexual "i nu doresc s
depind de partener@
3. au (n antecedente ca4uri de sarcin ectopic@
. care au dismenoree@
&. care au chisturi ov ariene 0eni-ne@
'. au (n antecedente sau au risc (nalt de afeciuni inflamatorii
pelvine.
Contraindicaii:
a.. !bsolute
9. Circulatorii(
#'. trom0o4e arteriale "i venoase
#*. 0oli cardiace ischemice
#8. factori de risc severi pentru 0oli arteriale "i anomalii de
coa-ulare sau fi0rinoli4
##. atacuri ischemice tran4itorii
100. 0oli valvulare
101. hipertensiune pulmonar
8. !&eciuni hepatice(
102. 0oli active2 icter recurent2 sindromul Du0in-
Nohnson "i =othor
103. adenom hepatic
10. litia4 0iliar
10&. porfirii
%. *storic al unor boli in&luenate de hormoni steroizi(
10'. herpes -estaional
10*. sindrom hemolitic uremie
D. 'arcina
+. 'n#erri #enitale nedia#nosticate
!. %eoplasme estro#en)dependente
0.. Relati$e
1.. )re4ena unor factori de risc pentru 0olile cardiovasculare ,DR2
I/92 fumat G 0 i-ri D 4i2 v3rsta (naintat2 exces ponderal.
2.. $i-rena
3.. Siclemia homo4i-ot
.. 1li-o- sau amenoreea
&.. Iiperprolactinemia
'.. Depresia sever
Efecte secundare:
a.. +oli cardio$asculare
108. trom0o4e venoase ,inclusiv 9E%.
10#. em0olia pulmonar
110. I/9
111. 6nfarct miocardic
b>. !&eciuni hepatice
112. 9denomul hepatic
113. %arcinom hepatocelular
11. Aitia4 0iliar c.. ,atolo#ie tumoral
11&. Neoplasm cervical
11'. Displa4ii cervicale
11*. Neoplasm de s3n2 melanoame
d.. -&ecte metabolice
118. =educere a toleranei la -luco4a
11#. %re"tere (n -reutate
Efecte adverse minore i complicaii:
1. Depresia - se administrea4 vitamina 8
'
@
2. $odificri de li0idou@
3. /ul0urri de cau4 vascular retiniana sau cere0ral@
. 6nfecii urinare mai frecvente@
&. Dere-lri menstruale@
'. Aeucoreea@
*. %loasma@
8. $odificri ale imunitii.
Eficacitatea:
- (nalt cu condiia folosirii corecte
- +"ecul< 022 - 1 la 100 femei D an ,-re"eli de administrare ? pilula
uitat.
).3.3.) Pil*la c* pros0esta0en =P%P? minipil*la>
Definiie:
)1) sunt contraceptive hormonale orale ce conin doar pro-esta-en2
intr-o do4 mai mic dec3t pilulele com0inate. )1) conin numai 023 - 02&
m- de pro-esta-en2 din -rupul noretisteron sau le$onor#estrel.
Mecanism de aciune:
Se 0a4ea4 pe transformrile mucusului cervical. +l se (n-roa"2 este
redus cantitativ "i devine impenetra0il pentru spermato4oi4i.
Administrare:
)rima pilul tre0uie luat (n prima 4i a menstruaiei2 dup care se
continu 4ilnic la aceea.i or cu c3te o pilul2 fr pau4.
Indicaii:
120. )ersoane ce pre4int contraindicaii sau efecte adverse la
administrarea %1%@
121. E3rsta peste & de ani2 (n a0sena fumatului "i peste 3& de ani (n
pre4ena factorilor de risc2 (n special fumatul@
122. Dia0etul2 o0e4itatea@
123. Iipertensiunea (n tratament@
12. $i-rene@
12&. !emeile (n perioada alptrii.
Contraindicaii:
9. !bsolute(
Nu se recomand )1) femeilor care au<
o 9feciuni mali-ne ale s3nului@
o 9feciuni mali-ne cervicale2 uterine sau ovariene@
o 8oli arteriale cere0rovasculare "i coronariene
8. /emporare(
12'. Sarcin sau suspiciunea de sarcin ,p3n c3nd se infirm.@
12*. 8oli hepatice acute@
128. S3n-erri anormale nedia-nosticate@
12#. Suspiciuni de le4iuni mali-ne ale s3nului.
Efecte secundare:
1.. /ul0urri menstruale<
- s3n-erri nere-ulate cu cicluri de 2& - 3& de 4ile@
- amenoreea2 determinat de anovulaie
2.. $astodinia
3.. %re"terea relativ a incidenei sarcinilor ectopice.
Eficacitate:
) $ai sc4ut ca cea a %1%@
- =ata de e"ecuri 023 - & Dl 00 femeiDan@
- 6ntervalul permis pentru Bpilula uitatC este de 3 ore2 eficacitatea
fiind sc4ut dup aceste interval.
).3./ Contracep.ia hormonal, c* ac.i*ne <nt@r4iat,
).3./.1 Contracep.ia inAectabil,
)rimul preparat in5ecta0il cu pro-esteron a fost reali4at (n 1#&0 "i a
fost utili4at (n tratamentul andometrio4ei "i a cancerului endometrial.
6n pre4ent cele mai utili4ate preparate sunt<
a. $edroxipro-esteron acetat depo4it ,D$)92 depo-provera. -
fiecare do4 are 1&0 m-2 se administrea4 intramuscular la fiecare 3 luni@
0. Nortisteron enantat ,N+/-+N2 Noristerat2 Novi-est. - fiecare do4
are 200 m-2 se administrea4 intramuscular la 2 - 3 luni.
Mod de aciune:
130. Supresia ovulaiei@
131. Fn-ro"area v3sco4itii mucusului cervical2 nepermi3nd
penetrarea spermato4oi4ilor prin cervix@
132. %rearea unui endometru su0ire2 atrofie
133. $odificri asupra trompelor.
Eficacitate:
- +ste foarte (nalt.
- =ata e"ecurilor< 02& - 12& la 100 femeiDan.
Administrare:
)erioada optim de (ncepere a contracepiei in5ecta0ile este cea a
primelor * 4ile ale ciclului menstrual2 dar administrrile ulterioare pot fi mai
puin ri-uroase ca moment2 av3ndu-se (n vedere marea eficacitatea a
preparatelor.
)entru femeile (n post-partum2 dac alptea4 2 in5ecia iniial se va
face (n a '-a sptm3n post-partum2 nu mai devreme. Dac nu alptea42 se
va face in5ecia pe intervalul de 2 luni post-partum2 nu mai devreme de '
sptm3ni datorit hemora-iilor importante ce pot apare.
Indicaii:
13. !emeile care alptea4@
13&. !emeile care sunt (n ultimii ani ai vieii reproductive@
13'. !emeile care preconi4e4 recur-erea la sterili4are chirur-ical
(n urmtoarele 3-12 luni@
13*. %ele ce au (n antecedente anemia falcipar@
138. !emei care folosesc (n mod curent medicamente
inductoare en4imatice hepatice@
13#. !emei care au nevoie de contraceptive pentru c3teva luni@
10. !emei care prefer medicaia in5ecta0il2 care doresc s pstre4e
secretul folosirii unei metode contraceptive fa de parteneri@
11. !emei care fumea4.
Contraindicaii:
12. Sarcin dia-nosticat sau suspicioas@
13. S3n-erri anormale -enitale inexplica0ile (n ultimele 3 luni@
1. Sarcin dorit (n viitorul apropiat@
1&. )reocupare cu privire la cre"terea ponderal.
Efecte enefice:
Scad incidena "i -ravitatea inflamaiilor pelvine2 endometrio4ei2
candido4ei va-inale2 neoplasmului ovarian "i endometrial.
Avanta!e:
1'. 9ccepta0ilitate 0un@
1*. Nu exist posi0ilitatea Bpilulei uitateC@
18. +ficacitate crescut (n comparaie cu %1%@
1#. )erioad (ndelun-at de aciune@
1&0. )ermite suprave-herea periodic medical.
De"avanta!e:
1&1. (n ca4ul apariiei de efecte adverse2 aciunea sa nu poate fi
(ntrerupt 0rusc@
1&2. Necesit personal calificat.
Efecte secundare:
1&3. /ul0urrile menstruale sunt foarte frecvente2 variind de la
amenoree "i oli-omenoree p3n la s3n-erri nere-ulate frecvente2
prelun-ite "i rareori foarte a0undente.
1&. =eluarea ovulaiei "i fertilitii necesit2 (n medie &-* luni "i se
poate prelun-i la 2 ani.
1&&. %re"terea (n -reutate2 cefalee2 edeme2 ameeli2
o0oseal2 irita0ilitate2 mastodinie pot apare la unele utili4atoare.
Efecte adverse:
1&'. $odificari lipidice - nivelul IDA crescut@
1&*. $eta0olism -lucidic< pot apare scaderi ale tolerantei la -luco4a
si hiperinsulinism@
1&8. %ancer mamar - folosirea indelun-ata de catre femei mai tinere
de 2& de ani ar repre4enta un rise mai crescut de cancer de san.
1&#. $eta0olismul osos - D$)9 poate fi folosit la orice varsta mai
mica de 1' ani@
1'0. =eactiile aler-ice pot apare imediat dupa in5ectarea D$)9.
).3./.) Contraceptia prin implante s*bdermale =2orplant*l>
6mplantul su0dermal Norplant consta din ' mici capsule moi din
silastic ,cauciuc siliconic.. !iecare capsula are 22 mm diametru si contine
3' m- levonor-estrel. %apsulele sunt inserate su0dermal in 0ratul femeii sau
in 4ona in-hinala printr-o procedura chirur-icala minora efectuata su0
aneste4ie locala. Norplantul are la 0a4a numai pro#esteronul. Dupa inserie
capsulele %orplant sunt palpa0ile2 dar nu sunt vi4i0ile. +fectul contraceptiv
este do0andit printr-o eli0erare lenta si constanta a levonor-estrelului prin
difu4iune de mem0rana silastica in curentul san-uin.
Mecanism de actiune:
Se crede ca are la 0a4a urmatoarele modalitati de actiune<
1'1. Supresia ovulatiei@
1'2. 6n-rosarea mucusului cervical2 ceea ce impiedica
penetrarea spermato4oi4ilor prin cervix@
1'3. %rearea unei mucoase endometriale su0tiri si atrofice.
Indicatii:
=epre4inta o metoda potrivita pentru ma5oritatea femeilor aflate la
-varsta reproductiv2 ins este recomandat in mod special acelor femei care<
- doresc o contraceptie continua@
- doresc o metoda de spatiere a sarcinilor pe termen lun-@
doresc o metoda contraceptive care sa nu interfere cu actul sexual
sau sa depinda s. i de partener@
prefera o metoda care sa nu necesite aprovi4ionarea frecventa si2
mai important2 sa nu fie aplicata 4ilnic@
are numarul de copii pe care Ti-i doreste dar nu vrea sa opte4e pentru
strerili4are@
nu pot folosi contraceptive care au in compo4itie
estro-en.
Contraindicatii asolute:
1'. $ali-nitati ale sanului@
1'&. $ali-nitati ale cervixului2 uterului sau ovarelor@
1''. 8oala cere0ro-vasculara sau coronariana.
Contraindicatii asolute temporare:
1'*. Sarcina sau suspiciunea de sarcina@
1'8. 8oala hepatica acuta ,hepatita virala.@
1'#. San-erari -enitale de cau4a neelucidata@
1*0. Suspiciunea de cancer de san2 pana cand se infirma
dia-nosticul.
Contraindicatii relative:
1*1. 9nemii severe@
1*2. /ul0urari de coa-ulare sau terapie anticoa-ulants in curs
Efecte secundare:
1*3. $odificari menstruale< san-erari a0undente sau simplu
spottin-2 menstruatii nere-ulate sau chiar amenoree2 tul0urari de tip
hipermenoree sau hipomenoree.
1*. %efaleea@
1*&. Stare de irasci0ilitate@
1*'. 9meteala@
1**. :reata2 eruptii te-umentare de tipul rash-ului@
1*8. 9cneea2 modificari ale apetitului@
1*#. %aderea parului2 cresterea pilo4itatii faciale si corporale2
con-estie mamara@
180. 9paritia de chisturi ovariene.
Incidente:
Aa femeile care folosesc ca metoda contraceptiva Norplantul2 rata
-arcinii ectopice este de 123Q pe an.
S-a o0servat ca rata sarcinii ectopice la femeile su0 Norplant este mai
mare la persoanele cu o0e4itate si creste pe masura ce durata de utili4are a
Norplantului este mai mare. Se aprecia4a ca o0li-atorie extra-erea
implantelor a sfarsitul celor & ani de utili4are.
Eficacitate:
=ata esecurilor este de aproximativ 3 sarcini la 100 femei D an.
).3./.3 Contracep.ia prin *tili4area inelelor 5a0inale
=epre4inta sin-ura metoda de lun-a durata aflata su0 controlul
utili4atorului. !emeia isi poate introduce sau scoate inelul dupa dorinta fara
a5utor medical.
Sunt 2 tipuri de inele va-inale<
181.7nele care contin 2 hormoni ,estro-en si pro-esteron.2
asemanatoare pilulei com0inate@ actionand prin inhi0area
ovulatiei. $etoda este activa timp de 3 saptamani2 dupa
care inelul se scoate pentru o saptamana atunci cand apare
san-erarea de privare ,menstruatia..
182.%elalalt tip de inele eli0erea4a un sin-ur tip de
hormon2 pro-esta-en2 si este purtat timp de 3 luni de 4ile.
=ata de eli0erare a pro-esta-enului ,levonor-estrel.
este de 20 micro-rame D 4i.
%a e&ecte secundare ale metodei se mentionea4a<
menstruatii nere-ulate@
riscuri de expul4ie la femeile in varsta sau multipare.
2.3.& Contraceptia intra*terina - dispo4iti5e intra*terine =#$U>
Istoric:
6n 1#0#2 =ichard =ichter mentiona re4ultatele cu efect contraceptiv
otinute in urma introducerii in cavitatea intrauterina a unui fir de ata
@nirur-icala de 2* mm diametru.
Dupa 1#'02 sperantele le-ate de folosirea dispo4itivelor intrauterine
au <rescut2 s-a apelat la plasticul 0iolo-ic inert care se putea mula dupa
diferite forme2 facilitand astfel insertia.
/ot in anii K'0 in S79 s-a pre4entat spirala 0ar1uiles din
poilietilena2 dispo4itiv 22deschisC care evita riscul oclu4iilor intestinale
asociate insertiei unui nel si care se insera cu a5utorul unui tu0 de plastic.
6n anii K'2 este pre4entata bucla 2ippes3 care avea un fir de reper la
nivelul colului si care permitea verificarea 0unei po4itionari.
9par de asemenea2 tot in aceasta perioada2 primele dispo4itive din
cupru2 su0 forma unui dispo4itiv in /.
Deflnitie:
Dispo4itivele intrauterine sunt o0iecte produse dintr-un material
solid2 care se introduc in cavitatea uterina in scop contraceptiv. Sunt
cunoscute si su0 numele de sterilete.
Clasificare:
Sunt doua varietati<
a.. *nerte
) Sunt fa0ricate din plastic ,polietilena impre-nata cu 0ariu. sau
din otel. %onstituie prima -eneratie de D67 si sunt denumite inerte pentru ca
nu
contin nici un element ,metal. activ si nici su0stante chimice care sa se
eli0ere4e
in cavitatea uterina.
0.. +iolo#ic acti$e
+li0eratoare de cupru2 ar-int2 aur sau su0stantahormonale@
cele mai cunoscute D67 moderne sunt in forma de<
%opper *
%opper / ,/ cu 3 80 92 / cu 3 80 9-.
$ultiload ,$ultiload %u 3*&.
D67 care poseda 3*&-280 mm
2
suprafata acoperita cu cupru2 au o
durata de utili4are de minim ' ani.
+ficacitatea intrauterina a unui D67 cu fir de cupru de 02 mm ,/
cu
@
S09. sau a unui fir de ar-int acoperit cu cupru ,model / cu 380 9-.
poate depasi 10 ani.
Steriletele eli0eratoare de hormoni se 0a4ea4a pe calitatile
suportului de metilpolisiloxan capa0il de a difu4a steroi4ii la un nivel
constant. )rimul dispo4itiv eli0erator de hormoni eli0erea4a pro-esteron
direct in uter la un nivel mediu de '& mc-D4i2 timp de un an. 9cesta este
cunoscut su0 numele de ,ro#estasert.
S-a o0servat ca pro-esteronul modifica ciclul menstrual la femeile
ce utili4ea4a )ro-estasert-ul2 volumul san-erarii este considera0il redus in
raport cu cantitatea existenta inaintea insertiei. 7ltimul tip de dispo4itiv
2e$ono$a3 eli0erea4a le$onor#estrel la un nivel mediu de 20 mc-D4i timp de
& ani.
Mecanism de actiune:
*mpiedica &ecundatia prin alterarea capacitatii de fertili4area
spermato4oidului si ovulului precum si prin inhi0area
transportului tu0ar al ovulului si a mi-rarii spermat4oi4ilor prin
mucusul cervical si prin secretiile din cavitatea uterina.
*mpiedica implantarea 3 fie prin distru-erea oului2 fie prin
eliminarea sa datorita activitatii uterine crescute2 motilitatii tu0are
pertur0ate si inducerii luteolizei.
$odificari traumatice endometriale ,ireversi0ile.@
$odificari imunolo-ice si modificari hormonale.
Indicatii:
Steriletul poate fi recomandat mai ales femeilor care<
-au reali4at de5a un numar de copii2 si solicita o metoda eficienta
dar si reversi0ila@
prefera o metoda care nu necesita aplicare li0era si care sa nu
interfere cu actul sexual si sa nu depinda de partener@
au contraindicatii la metodele de contraceptie
hormonala ,patolo-ie2 fumat.@
au dificultati in procurarea dar si utili4area pilulei sau a
mi5loacelor de 0ariera.
Contraindicatii:
a4. !bsolute
Sarcina@
San-erari -enitale anormale@
6nflamatii pelvine active@
)atolo-ie cu transmitere sexuala@
Sarcina ectopica in antecedente@
9nomalii ale uterului ,malformatii con-enitale2
fi0romioame2 hiperpla4ie uterina..
0.. Relati$e
Earsta su0 20 ani@
Nuliparitatea@
9nemiile@
$enora-iile2 dismenoreea severa@
)arteneri sexuali multipli@
8oli cu rise crescut de 0acteriemie@
7terul cicatricial si steno4ele cervicale@
- Sarcina ectopica in antecedente.
Insertia:
$omentul optim este in timpul menstruatiei sau imediat dupa
aceasta ,4ilele 3-' ale ciclului menstrual.. 6nsertia tardiva creste frecventa
aparitiei unor complicatii ca durerea2 san-erarea2 sarcini accidentale.
6nsertia post-a0ortum nu presupune o crestere a reactiilor adverse2
dar e0uie luate precautii speciale pentru a asi-ura po4itionarea corecta a D67
si evit perforatia. =iscul expul4iilor spontane este mai mare in aceasta
situatie si - femeile care alaptea4a.
Complicatii:
a.. ,recoce
183. 9tacul vaso-va-al - determinat de manevrele asupra
colului uterin2 urmat foarte rar de cri4e de tip convulsiv@
18. 9lcalo4e prin polipnee2 urmata de tetanie@
18&. )erforatia.
0.. /ardi$e
18'. Sarcina intrauterina@
18*. Sarcina ectopica ,3-Q din sarcinile aparute pe D67.@
188. Durerea@
18#. San-erarea@
1#0. +xpul4iespontana@
1#1. Disparitia firelor@
1#2. 6nfectiile pelvine.
Eficacitatea:
=ata de esec pentru D67 modeme este de 12& - 2Q.
).3.6 Contraceptia de bariera
%uprinde<
1#3. )re4ervativul
1#. %apul cervical
1#&. Spermicide
1#'. 8ureti cu spermicide
1#*. Diafra-ma
$etodele de contraceptie prin 0ariera ofera protectie
impotriva sarcinilor prin 0locarea patrunderii spermato4oi4ilor in cavitatea
uterina.
Mod de actiune:
%ontraceptivele de 0ariera au 2 componente<
1#8. 0ecanic
1##. Chimic
Componenta mecanicd ,diafra-me2 cupolele cervicale2 pre4ervativul.
piedica penetrarea spermato4oi4ilor in canalul cervical.
Componenta chimicd ,spermicidul. distru-e sau inactivea4a
-ermato4oi4ii.
Avanta!e:
200. 90senta efectelor sistemice si adverse (nsemnate@
201. 90senta influentarii ciclurilor menstruale si lactatiei@
202. =eversi0ilitate 0una@
203. 9si-urarea unui -rad de protectie impotriva
0olilor cu
transmitere sexuala.
De"avanta!e:
20. =ata crescuta a esecurilor@
20&. )retul relativ mare@
20'. 6nterferenta cu activitatea sexuala.
Indicatii generate defolosire a metodelor de ariera
20*. )entru persoane care pre4inta contraindicatii medicale pentru
alte metode reversi0ile@
208. )entru persoane care au contacte sexuale nere-ulate@
20#. %a o forma interimara de contraceptie<
6n timpul amenoreei de lactatie
Dupa o vasectomie
%and se folosesc medicamente care interferea4a
cu contraceptivele orale2 sca4andu-le eficacitatea.
210. 6n perioada de investi-are a unor simptome -inecolo-ice@
211. 6n com0inatie cu o metoda de calcul a fertilitatii2 pe o perioada
fertila a ciclului menstrual@
212. )entru protectie impotriva 0olilor cu transmitere sexuala2
inclusiv S6D9.
).3.6.1 Pre4er5ati5*l
Denumite si condoame2 sunt fa0ricate din latex sau plastic su0tire2
prelucrate prin adau-are de silicon si am0alate ermetic.
)re4ervativul acopera penisul in erectie. +l colectea4a lichidul
spermatic si actionea4a ca o 0ariera ce impiedica intrarea spermato4oi4ilor
in va-in.
Indicatii:
213. %ontraceptiv sau protector impotriva 0olilor cu transmitere
sexuala@
21. +5acularea precoce@
21&. Ae4iuni cervicale.
Contraindicatii:
21'. !bsolute - nici una2
21*. Relati$e ) aler-ia la spermicidul lu0reflant2 la latex
,tumefiere2 prurit2 tumefiere..
Avanta!e:
218. )ot fi folosite imediat dupa nastere@
21#. Nu au influenta asupra laptelui matern@
220. Sunt lipsite de nocivitate. Nu au efecte secundare asociate unei
componente hormonale.
221. !olosirea lor poate fi facuta de 0ar0ati de orice varsta@
222. Nu necesita o consultatie medicala preala0ila.
De"avanta!e:
223. )ot scadea intensitatea sen4atiilor din timpul actului sexual2
sca4and placerea am0ilor parteneri@ %uplurile tre0uie sa intrerupa
actul sexual pentru a pune pre4ervativul@
22. 9re o reputatie rea ,sunt asociate cu imoralitatea.@
22&. +xista riscuri mici ca pre4ervativul sa alunece D sa se rupa
in
timpul actului sexual.
Eflcadtate:
6n ca4ul utili4arii o0isnuite 12-1 sarcini D 100 femei in primul an
de utili4are. 7tili4ate in mod corect2 sunt eficiente< 3 sarcini la 100 femei in
primul an de utili4are.
Pre4er5ati5ele pentr* femei
1 foita in forma de sac2 confectionata din plastic su0tire2
transparent si moale. 6nainte de actul sexual se introduce aceasta foita in
interiorul va-inului.
Avanta!e:
22'. )oate fi controlat de utili4ator@
22*. Destinata atat prevenirii 0olilor cu transmitere sexuala cat si a
sarcinilor@
228. Nu s-au identificat efecte secundare si reactii
aler-ice.
De"avanta!e:
22#. Sunt scumpe@
230. +ste nevoie de cooperarea partenerului@
231. /re0uie sa fie la indemana in ca4ul actelor sexuale
nepreva4ute.
Eficienta:
6n cadrul utili4arii o0isnuite este de 21 la 100 femei in
primul an de utili4are.
6n cadrul utili4arii corecte si re-ulate este de & sarcini la
100 femei.
).3.6.) C*polele cer5icale
Sunt confectionate din cauciuc2 plastic sau metal2 avand2 in
-eneral2 forme de de-etar. !ixarea lor se face pe exocol printr-un efect de
ventu4a.
Se utili4ea4a in asociere cu un spermicid.
)o4itionarea si extra-erea se efectuea4a la fel ca pentru diafra-ma.
Eflcacitate:
) 10-1& sarcini la 100 femei D an.
).3.6.39permicidele
Sunt su0stante chimice care inactivea4a si distru- spermato4oi4ii.
)rincipals a-enti care actionea4a ca surfactanti sunt< monoximol2 octoxLmol
si menfe-ol.
Suportul spermicidelor poate fi repre4entat de creme2 -eluri2 ovule2
ra0lete efervescente2 spraL-uri.
Indicatii:
6n asociatie cu diafra-mele D cupolele cervicale@
$etoda suplimentara pre4ervativului.
Contraindicatii:
a.. !bsolute 5 nu exista@
0.. Relati$e 5 reactii aler-ice@
- in capacitatea clientului de a folosi metoda@
Eficacitatea:
) =ata esecurilor este mare2 pe loturi neselectionate fiind de
peste 1&Q femei D an.
).3.6./-*retii c* spermicide
Sunt 0ureti din poliuretan moale2 de forma rotunda2 cu diametrul de
&2& cm2 impre-nati cu spermicid2 pe care il eli0erea4a prim ume4irea cu apa
inainte de aplicare. Datorita formei2 ei acopera exocolul. )ot fi introdusi in
va-in imediat2 inainte de contactul sexual sau pana la 2 de ore inainte. Se
extra- dupa ' ore de la contactul sexual.
8uretele contraceptiv este o alternativa foarte convena0ila pentru
femeia aflata in perioada premenopau4ala2 care nu necesita un -rad inalt de
protectie.
Eficacitate:
) rata esecurilor este de *-12 sarcini la 100 femei D an.
).3.6.5 #iafra0mele
Sunt calote concave confectionate dintr-un cauciuc special ,latex.
su0tire avand o mar-ine metalica flexi0ila.
6naintea insertiei2 in interiorul diafra-mei se pune crema sau -el
spermicid. %and este inserata in va-in2 diafra-ma acopera colul uterin2
concavitatea urmarind conturul va-inal.
+fectul contraceptiv al diafra-mei depinde pe de o parte de
actiunea ca o 0ariera intre lichidul spermatic si colul uterin2 iar pe de alta
parte de functia diafra-mei ca recipient pentru spermicide.
Contraindicatii:
a.. !bsolute -nici una@
b>. Relati$e
antecedente de sindrom de soc toxico-septic@
infectii repetate ale tractului urinar@
anomalii va-inale care interfera cu locali4area corecta a
diafra-mei2 cum ar fi prolaps uterin2 tonus va-inal
sca4ut2 o0structii va-inale@
nasterea unui copil la termen in urma cu '-12
saptamani.
Momentul insertiei:
Diafra-ma poate fi inserata chiar inainte de contactul sexual sau cu
pana la ' ore inainte. 6naintea montarii se aplica o do4a de spermicid pe
diafra-ma. Diafra-ma se lasa pe loc cel putin ' ore dupa contactul sexual2
insa nu mai mult de 2 de ore dupa insertie. Diafra-ma se va spala cu un
sapun moale2 apa moale si se va usca.
Efecte adverse:
6nfectii ale tractului urinar@
6ritatii locale cau4ate de hipersensi0ilitate sau aler-ie@
Disconfort fie al utili4atorului2 al partenerului ,durere.2
presiune pe ve4ica urinara sau rect@
Ae4iuni va-inale cau4ate de mar-inea
diafra-mei.
Eflcacitate:
6n conditiile utili4arii corecte2 rata esecurilor este de 3 sarcini la
100 femei D an.
).3.B bstinen.a periodic,
)rin a0stinena periodic ,planificare familiala naturala. se intele-e
metoda aleasa de femeie D 0ar0at2 care prin semnalele propriului corp
reuseste sa identifice perioade in care fecundatia e maxima si pe care le
poate evita.
Dintre metodele naturale de contraceptie amintim<
232. %oitul intrerupt
233. 90stinenta totala
23. 9laptatul la san
23&. $etoda calendarului
23'. $etoda temperaturii 0a4ale
23*. $etoda mucusului cervical ,8illin-s.
238. $etoda simpto-termala
).3.B.1 &etoda coit*l*i intrer*pt
+ste considerata de multi autori cea mai raspandita si cea mai
22popularaC metoda naturala. 8ar0atul recur-e la retra-erea rapida a
penisului si depunerea spermei in afara va-inului in momentul iminentei
e5acularii din timpul raportului sexual.
9ceasta metoda nu asi-ura o securitate deplina pentru ca se stie ca
nainte de e5aculare se elimina mici cantitati de fluid care pot contine un
numar . aria0il de spermato4oi4i.
De"avanta!e:
23#. 6mplica o motivatie puternica@
20. 6mplica un autocontrol deose0it din partea
0ar0atului@
21. 9par tul0urari de dinamica sexuala@
22. Scaderea li0idoului@
23. 6
mpotenta.
Eficacitate:
) Se inre-istrea4a esecuri de 1&-2& sarcini la 100 femeiDan.
).3.B.)bstinenta totala
+ste metoda cu si-uranta 100Q.
).3.B.3laptat*l la san
Dupa ce femeia a nascut2 alaptatul la san din in ore impiedica
ovulatia timp de cel putin 10 saptamani2 ferind femeia de o noua sarcina.
)are sa fie sin-ura modalitate cu adevarat naturala de planificare familiala.
Avanta!e:
2. Nu necesita nici o interventie in timpul actului
sexual@
2&. Nu se asocia4a cu nici un fel de cheltuieli pentru
contraceptie sau pentru alimentatia su-arului@
2'. Nu are efecte secundare hormonale.
De"avanta!e:
o )entru unele femei2 in special cele care si-au reluat lucrul2
alaptatul frecvent poate fi dificil@
o Nu asi-ura protectia impotriva 0olilor cu transmitere sexuala si
I6E ,S6D9..
Eficacitate:
) +ste foarte eficienta in ca4ul utili4arii corecte< 02& sarcini la
100 femei in primele ' luni dupa nastere.

).3.B./ &etoda calendar*l*i =metoda ritmica? metoda %+$2%-
C2U99>
+ste una cele mai utili4ate metode de a0stinenta periodica2 indicata
in special femeilor care au ciclu re-ulat2 cu o rata de esec la femeile cu ciclu
nere-ulat2 deoarece nu se poate sta0ili cu exactitate durata fa4ei fertile.
6ndicele )+9=A este de = ? 1 - 38 sarcini la 100 femei.
$etoda se 0a4ea4a pe inre-istrarea numarului de 4ile ale ciclurilor
menstruale cele mai lun-i si cele mai scurte din care se scade 11 respectiv
20 re4ultatul fiind perioada fertila.
%alcularea perioadei fertile se 0a4ea4a pe urmatoarele ar-umente<
ovulatia ,in medie. se produce cu 1 4ile
inaintea menstrei urmatoare@
sperma isi mentine capacitatea de fertili4are 2-3 4ile@
ovulul poate fi fertili4at 12-2 ore dupa ovulatie@
perioada de fecunda0ilitate a femeii durea4a 3- 4ile2 in
cursul ciclului menstrual.
1-ino a propus urmatoarea formula<
- 10 S n-28 ? x
- 1* S N-28?L
unde<
n - numarul de 4ile ale ciclului menstrual eel mai scurt@
N - numarul de 4ile ale ciclului menstrual eel mai lun-@
6ntre 4ilele x si L fecunditatea este maxima.
9ceasta metoda este mai si-ura pentru femeile cu menstre re-ulate.
Eficacitate:
)=at mare a e"ecurilor 1-38 sarcini la 100 femei D an
,apreciat prin indice )+9=A..
- +ste recomanda0il com0inarea cu alte metode naturale.
).3.B.5 &etoda temperat*rii ba4ale
Se 0a4ea4 pe cre"terea temperaturii 0a4ale a corpului2 care apare
dup ovulaie "i care poate fi utili4at pentru a identifica 4ilele si-ure
,nefertile. din fa4a postovulatorie a ciclului menstrual. 9ceast cre"tere a
temperaturii se datorea4 secreiei de pro-esteron care este termo-enetic.
/emperatura se ia 4ilnic2 dimineaa la tre4ire2 (n acela"i mod2 3 minute
"i este (nre-istrat pe un -rafic2 astfel (nc3t cre"terea s se poat o0serva. +a
cre"te cu 022 - 02 U % imediat dup ovulaie "i rm3ne astfel2 (n platou2 p3n
la (nceputul menstruaiei. Dup 3 4ile (n care temperatura s-a meninut
crescut se consider c ovulul nu mai poate fi fertili4at "i activitatea
sexual poate fi reluat2 cu riscuri mici de apariie a sarcinii. Se recomand
a0stinena (ntre prima "i a treia 4i (n care temperatura se menine ridicat.
/re0uie excluse eventualele cau4e ce pot determina cre"terea
temperaturii ,fe0r2 infecii2 etc..
Avanta!e:
6ndicat la femei cu ciclu nere-ulat2 precum "i la
cuplurile cu perioade mai mari de a0stinen@
6eftin2 nu se asocia4 cu efecte secundare de ordin fi4ic@
Sunt reversi0ile imediat@
Nu necesit a5utor din partea personalului medical dup
ce metoda a fost (nvat.
De"avanta!e:
2*. Aimitea4 activitatea sexual la fa4a postovulatorie a ciclului.
Eficacitate:
28. +ste condiionat de -radul de educaie "i motivaie a cuplului2
duce la o rat de e"ec su0 ' sarcini la 100 femei pe an.
).3.B.6 &etoda m*c*s*l*i cer5ical =-illin0s>
!emeia este (nvat s-"i evalue4e modificrile hormonale ce apar (n
cursul ciclului menstrual asupra mucusului cervical din punct de vedere al
cantitii2 consistenei2 filanei. )rin acestea femeia poate recunoa"te
semnele apropierii ovulaiei. )acienta tre0uie (nvat timp de c3teva luni
s-"i identifice momentul ovulator prin semnele mai sus menionate.
Eficacitate:
) =ata e"ecurilor e mai mare< 2&-3& sarcini la 100 femeiDan.
).3.B.B &etoda simpto-termal,
9ceast metod se 0a4ea4 pe com0inarea mucusului cu
temperatura. 9st4i este cea mai rsp3ndit dintre metodele de planificare
familial natural. +ste apro0at chiar "i de 8iserica %atolic.
)entru determinarea fa4ei infertile preovulatorii se utili4ea4 metoda
mucusului cervical iar pentru cea postovulatorie am0ele metode.
Avanta!e:
2#. Scurtarea perioadei de a0stinen.
De"avanta!e:
2&0. Necesitatea motivaiei foarte puternice care s determine
femeia s-"i (nre-istre4e "i s interprete4e multitudinea
de semne ovulatorii.
Eficacitatea:
2&1. =ata de e"ec este de 20 sarcini la 100 femei D an.
).3.D Contracep.ia chir*r0ical,
%ontracepia chirur-ical sau permanent poate fi<
2&2. masculin
2&3. feminin
Avanta!e:
2&. =epre4int cea mai eficace metod contraceptiv<
2&&. Nu necesit utili4area constant a unei metode2
controale
re-ulate2 cumprarea de contraceptive.
De"avanta!e:
2&'. Necesit o echip antrenat "i materiale
corespun4toare.
Indicaii:
!. 6bstetricale(
2&*. !emei cu mai multe na"teri (n antecedente@
2&8. !emei peste 3& de ani@
2&#. !emei cu complicaii o0stetricale (n antecedente@
2'0. !emei cu mai multe ce4ariene (n antecedente.
+. %eobstetricale(
2'1. Aa cerere2 dup o consiliere adecvat.
).3.D.1 9terili4area chir*r0ical, masc*lin, =5asectomia>
$etoda const (ntr-o inci4ie unic sau du0l de 02& - 1 cm (n
poriunea superioar a scrotului. 9ici se evidenia4 canalele deferente din
cordonul spermatic drept "i st3n- care se li-aturea4 sau se
diatermocoa-ulea42 (mpiedic3nd astfel eliminarea spermato4oi4ilor.
Contraindicaii:
2'2. 6nfecii locale ale pielii sau infeciile tractului -enital@
2'3. Earicocel@
2'. Iidrocel@
2'&. Iernia hiatal@
2''. %riptorhidia@
2'*. 6ntervenii chirur-icale anterioare pe scrot2 tumori
intrascrotale.
Efecte secundare:
=eacii aler-ice la antiseptice sau la aneste4icul local@
+deme "i dureri scrotale.
Complicaii:
2'8. Iipotensiune "i 0radicardie reflex intraoperatorie@
2'#. 1rhita -ranulomului spermatic@
2*0. =eanastomo4area spontan a vasului.
).3.D.) 9terili4area chir*r0ical, feminin,
Se reali4ea4 prin oclu4ia trompelor uterine. $odalitile de o0strucie
tu0ar sunt<
J Ai-atura tu0ar cu sau fr exci4ia unei poriuni de tromp@
9plicarea de 0en4i de oclu4ie2 inele sau clipsuri@
J +lectrocoa-ularea trompelor.
Complicaii:
2*1. 6nfecia
2*2. Iematoame sau hemora-ie intraperitoneal
2*3. Ae4iuni ale viscerelor a0dominale
Contraindicaii:
2*. Sarcina
2*&. 6nfecii pelvine acute
2*'. %ardiopatii2 pneumopatii
2**. Iipertensiunea arterial2 dia0et
2*8. Sindroame hemora-ipare
2*#. /umori pelvine
280. 10e4itatea
281. Sindrom aderenial pelvin sau
a0dominal
Eficacitate:
- =ata e"ecurilor este de 0200& - 020 sarcini la 100 femei sterili4ate
Dan.
).3.9 Contra0estia =a5ort*l>
$etodele de contra-estie sunt modaliti de control a fertilitii prin
erferarea sta0ilirii sau continurii meninerii sarcinii.
).3.9.1 #efini.ia (i clasificarea a5ort*l*i
!$ortul este definit ca a0sena semnelor de via pentru un produs de
ncepie ce provine dintr-o sarcin a crei v3rst de -estaional este mai
mic <@ 28 sptm3ni "i are o -reutate mai mic de 1000 -rame ,1N7..
Clasi&icare(
282. C
riteriu etiolo#ic(
9vort spontan
9vort la cerere
9vort terapeutic
9vort eu-enie
9vort delictual
+. 7up $rsta sarcinii
283. 9vort de trimestrul 6 ,13 sptm3ni.
28. 9vort de trimestrul 66 ,peste 1 sptm3ni.
C. 7up e$oluia clinic
28&. 9vort iminent
28'. 9vort (n evoluie
28*. 9vort incomplet
).3.9.)5ort*l spontan
9vortul spontan se produce fr o intervenie extern sau intern2
put3nd fi unic ,accidental. sau cu repetiie ,maladie a0ortiv..
Frecvena:
+ste de 10Q "i cre"te dup 0 ani la 20Q.
Etiologia:
!. 8actori ce ac ioneaz asupra # ame ilor
288. 6nfecii cronice
28#. 6ntoxicaii
2#0. 6radieri
+. 8actori ce ac ioneaz dup concepie
a.. !actori de mediu extern
2#1. 9port insuficient de vitamine ,62.
2#2. %onsum exa-erat de alcool
2#3. /a0a-ism
2#. /raumatisme
0.. !actori de mediu intern
2#&. 1vulari<
- -ametopatii determinate de afeciuni virale2
patolo-ia anexelor
2#'. $aterni<
- infecii acute sau cronice2 anemii -rave2
toxoplasmo42 dia0et2 malformaii uterine2 tumori
uterine2 cicatrici uterine2 0eana colului.
c.. psihosomatici
- stri conflictuale
d.. cau4e economice sau sociale
Avortul #n evolu ie
6n primele 2 luni2 avortul spontan se produce (ntr-un sin-ur timp2
eliminarea oului fiind complet.
6ncep3nd din luna a 3-a avortul se reali4ea4 (n 2 timpi2 se elimin
(nt3i ftul apoi anexele sale.
Avort incomplet
+ste o entitate dificil de dia-nostic
Conduita curativ $
Se re4olv printr-o metod chirur-ical de tip<
2#*. %hiureta5 evacuator
2#8. Iisterotomie
2##. Iisterectomie
Complica ii postaortum
300. 6nfecia
301. Iemora-ia
302. Ae4iuni cervicale sau uterine traumatice
303. %omplicaii toxice sau trom0oem0olice
).3.9.3 5ort*l la cerere
+ste avortul le-al ce se efectuea4 (n primele 12-13 sptm3ni de
sarcin la cererea femeii.
Ai0erali4area avortului a constituit o msur de o importan civic
deose0it. =eversul acestei li0erali4ri a fost un declin demo-rafic ma5or (n
ara noastr.
6n acest context2 rolul ca0inetelor de planificare familial este
determinant alturi de a5utorul "colii2 educaiei familiei2 presa2 0iserica2 etc.
).3.9./ 5ort*l terape*tic
9vortul terapeutic se efectuea4 (n primele 12- 13 sptm3ni de
sarcin av3nd ca indicaii afeciuni -enerale sau locale care contraindic
evoluia sarcinii.
6n trimestrul 62 avortul se face prin acelea"i metode ca la avortul la
cerere iar (n trimestrul 66 se (ncearc metode medicale2 chirur-icale sau
mixte<
30. administrarea va-inal de prosta-landine
30&. amnioinfu4ia< introducerea de soluii (n cavitatea
amniotic
30'. introducerea prin col2 intrauterin de %Ltotec
,analo- de prosta-landine.
).3.9.5 5ort*l pro5ocat
9vortul provocat ,delictual. se reali4ea4 prin mi5loace empirice la
diferite v3rste de sarcin2 repre4ent3nd o ur-en ma5or datorit
complicaiilor hemora-ice2 infecioase sau toxice.
+voluia este (ntotdeauna -rav2 datorit complicaiilor care pot pune
su0 semn de (ntre0are pro-nosticul vital.
8. %1N/=687V69 )+=S1N9A9
0otto(
9*n timp ce noi continum s a$em teama iraional ca prin educaie
sexual .i ser$icii de contracepie ncura:m promiscuitatea tinerilor3 lipsa
acestora $a contribui la &aptul c exist milioane de sarcini nedorite n
ntrea#a lume; <=.'hapiro4
CP$1%LUL 1
&%1$E7$$L! LUCR'R$$
=ata (nalt a avorturilor c3t "i numrul mare de copii nedorii2 aflai
(n (n-ri5irea societii2 sunt motivele care au adus pe prim plan2 ca o ur-en
(n sntatea pu0lic2 necesitatea a0ordrii pro0lemelor contracepiei "i
planificrii familiale.
Fn condiiile unei politici pronataliste2 plin aplicarea Decretului
**0D1#''2 politic impus populaiei prin mi5loace le-islative "i metode
represive din cele mai dure2 ce aveau drept o0iect nu numai inter4icerea
avortului dar "i inter4icerea difu4rii noiunilor privind metodele de
planificare familial.
6mpactul direct al acestei politici a avut drept consecin o cre"tere
a ratei mortalitii materno-infantile "i fiind una din cele mai crescute din
+uropa.
Ai0erali4area avorturilor (n decem0rie 1#8# a determinat o cre"tere
masiv a numrului (ntreruperilor de sarcin2 utili4ate cel mai frecvent drept
sin-ura metod de planificare familial2 de"i -uvernul a implementat un
pro-ram naional de planificare familial.
9ciunile iniiate (n ultimii ani ,crearea S.+.%.S.2 seminariile "i
-rupurile de lucru2 a5utorul internaional (n pro0leme de contracepie "i
planificare familial2 formarea speciali"tilor2 educaia pentru sntate
sexolo-ic "i contraceptiv. sunt (nc neconvin-toare2 neconcreti43ndu-se
prin re4ultate semnificative.
Su0iect Bta0uC2 mar-inali4at p3n (n decem0rie 1#8# din raiuni
independente ale corpului medical2 contracepia s-a (nscris totu"i pe o
traiectorie ascendent2 at3t (n vi4iunea medicilor din diferite specialiti2 c3t
"i a pu0licului lar-.
Fn pre4ent educaia sexual (n pro0leme de planificare familial se
desf"oar (n dou perioade ale vieii copilului<
J )remarital ,la v3rsta adolescenei.@
J 6ntracon5u-al ,la cuplurile formate "i le-ali4ate prin cstorie..
+ducaia sexual se face - se "tie - la orice v3rst2 0ine(neles cu -ri5
adecvrii ei la nivelul de (nele-ere al copilului "i la nivelul de educaie al
tinerilor "i al adulilor.
Fn particular2 educaia (n pro0leme de contracepie "i planificare
familial tre0uie fcut la v3rsta adolescenei2 a"a (nc3t (n 5urul v3rstei de
1' ani s se atin- un nivel satisfctor de informare (n domeniul relaiilor
sexuale "i al - pro0lemelor teoretice "i practice ale contracepiei.
+vitarea instalrii unei sarcini (n perioada adolescenei este
5ustificat de lipsa maturi4rii depline somatice "i psiholo-ice a BprinilorC2
a mamei (n special - c3t "i de faptul c maturitatea prea timpurie afectea4
de4voltarea individual "i personal a tinerei mame.
)ericolul instalrii sarcinii la v3rsta adolescenei a crescut foarte
mult prin co0or3rea v3rstei primului act sexual2 dar "i datorit carenelor
educaionale "i a lipsei de informare "i experien.
!actorii de informare implicai (n desf"urarea activitii de
educaie sexual "i contraceptiv sunt< familia2 "coala2 cadrul medical2
literatura (n domeniu2 mass-media.
Se dore"te ca (ntr-un viitor din ce (n ce mai apropiat2 femeile s
poat s ai0 propriile opinii referitoare la fertilitatea proprie2 sntatea
reproductiv "i rolul lor (n societate.
)entru a reduce rata avorturilor dar "i a na"terilor nedorite este
indicat ca noiuni referitoare la contracepie2 metode ce repre4int un mi5loc
de protecie (mpotriva 0olilor cu transmitere sexual s fie cunoscute (nc
din adolescen2 at3t de tinere c3t "i de tineri.
9ceste informaii vor a5uta viitorul cuplu2 viitoarea familie la
crearea unui mediu familial lipsit de -ri5ile apariiei unei sarcini surpri4 "i
de asemenea la reali4area de ctre viitorii prini a numrului ideal de copii
dorii.
%ontri0uia personal a constat (n efectuarea unei anchete de opinie
cu caracter medico - social privind modul de reflectare a acestei
pro0lematici (n con"tiina "i comportamentul femeilor.
Studiul a fost reali4at prin metoda interviului2 pe 0a4a unui
chestionar cu autodeterminare2 lotul fiind alctuit din 102 femei internate in
secia de o0stetrica--inecolo-ie a Spitalului Nudeean Neam.
2!:'
%hestionarul utili4at cuprinde mai multe seciuni<
30*. 'ec iunea 1 cuprinde date -enerale referitoare la o serie de
caracteristici ce in de persoana intervievat<
- v3rst
- statut social
- ocupaia
- mediul de provenien
- apartenen reli-ioas
308. 'ec iunea 2 cuprinde date referitoare la cunoa"terea "i
aplicarea metodelor contraceptive c3t "i a mediului din care provine
,numr de frai2 surori c3t "i componena propriei familii2 numr
de avorturi. 9m reali4at (ntre0ri care fac diferena (ntre<
- metodele cunoscute de femei
- metodele utili4ate de femei
30#. 'ec iunea 3 conine (ntre0ri referitoare la structura familiei ce
"i-o doresc tinerele intervievate dar "i a familiei (n -eneral2 (n
condiiile actuale din =om3nia.
7N6E+=S6/9/+9 D+ $+D6%6NW P6 !9=$9%6+ B:r./.)1)9H 69P6
Disciplina de Sntate )u0lic "i $ana-ement
!i"a Nr. XXXXXX
)A9N6!6%9=+ !9$6A69AW
Aocul (nre-istrrii<
1. E3rsta < XXXXXXXani
2. )rofesia< XXXXXXXXXXXXXXXXX
3. 1cupaia<XXXXXXXXXXXXXXXXX
. Starea civil<XXXXXXXXXXXXXXX
&. 9partenena reli-ioas < a. ortodox@ 0. catolic@ c. alt reli-ie@
'. $ediul de re"edin< 7D=
*. $ediul de provenien afemeii anchetate < a. rnesc@ 0. intellectual@ c.
alte medii@
8. Numrul de nscui vii a mamei femeii anchetate<XXXXXXXX
#. Numrul de nscui vii a femeii anchetate<XXXXXXXXXX
10. Numrul de nscui mori a femeii anchetate<XXXXXXXXXXXX
11. Numrul de avorturi (n antecedente< a.spontane XXXXXXX
0.provocateXXXXXXXX
12. %3i copii credei ca ar tre0ui s ai0 o familie< a.1@ 0.2@ c.3@ d.peste 3@
e. nici unul@
13. %3i copii ai dori s ai0 familia dvs.< a.1@ 0.2@ c.3@ d.peste 3@ e. nici
unul@
1. E-a vor0it cineva despre contracepie M D9DN7 @ dac D9 cine anume <
a.prinii@ 0. soulDprietenul@ c. cadre medicale@ d. antura5ul@ e. alte
personae@
1&. Ptii ce este contracepia M D9DN7
1'. %e metode contraceptive cunoa"teiM
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
1*. %e metode contraceptive aplicai M
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
18. SoulDpartenerul dvs. este interesat de planificare familial M a. deloc@
0.puin@ c. mult@
1#.Suntei sterilM D9DN7 daca D9 ce fel < a. primar@ 0. secundar
E mulumesc Data XXXXX
CP$1%LUL )
91RUC1UR L%1ULU$ 91U#$1
Aotul studiat a fost alcatuit din 102 femei2 de v3rst fertil2
internate (n Spitalul Nudeean ).Neamt2 sectia de o0stetric-
-inecolo-ie2 lotul av3nd o structur relativ omo-en privind cuno"tinele
teoretice ce se refer la sntatea reproducerii.
).1 9tr*ct*ra pe 0r*pe de 5@rst, a lot*l*i st*diat
Se remarca faptul ca studiul a fost efectuat la femei de v3rst fertil cu
v3rste intre 1* "i 3* de ani2 ponderea cea mai mare repre4ent3nd-o -rupa de
v3rst 2&-2# ani.
Tabelul I. Structura pe grupe de vrste a lotului studiat
EY=S/9 ,9N6. N7$W= 98S1A7/ )=1%+N/+ ,Q.
1&-1# 9N6 * '.8'Q
20-2 9N6 32 31.3*Q
2&-2# 9N6 3 33.33Q
30-3 9N6 22 21.&8Q
3&-3# 9N6 * '.8'Q
/1/9A 102 100.00Q



Fig. 1. Structura lotului studiat pe grupe de vrst$
).) 9tr*ct*ra lot*l*i st*diat in f*nc.ie de medi*l de re4iden.,
Fn funcie de mediul de re4iden ma5oritatea femeilor ,&*.8&Q.
provin din mediul ur0an. ,/a0el 662 !i-. 2.

Tabelul II.Structura lotului studiat n funcie de mediul de reziden$
$ediul de re4iden Numr a0solut )rocente
7r0an &# &*.8&Q
=ural 3 2.1&Q
/1/9A 102 100.0Q
57.85%
42.15%
Urban
Rural
Fig. 2. Structura lotului studiat n funcie de mediul de reziden$
).3 9tr*ct*ra lot*l*i st*diat <n f*nc.ie de apartenen.a reli0ioas,
$a5oritatea lotului studiat este format din persone de reli-ie ortodox
,#'.08Q.2 urmat (n ordine descresctoare de reli-ia catolic ,1.#'Q.2 restul
in3nd de alte reli-ii ,0aptist2 adventist2 etc.. 2acestea din urm av3nd o
pondere destul de mic ,1.#'Q.. ,/a0el 6662 !i-. 3.
Tabelul III. Structura lotului studiat n funcie de apartenena religioas$
=eli-ie Numr a0solut )rocente
1rtodox #8 #'.08Q
%atolica 2 1.#'Q
9lte reli-ii 2 1.#'Q
/1/9A 102 100.0Q
%rtodo;,?
96.0DF
lte reli0ii?
1.96F
Catolica? 1.96F
Fig. 3. Structura lotului studiat n funcie de apartenena religioas$
)./ Repre4entarea contracep.iei (i a planific,rii familiale
)entru a aprecia cuno"tinele pe care le au femeile cuprinse (n studiu
referitoare la contracepie "i modul (n care au fost puse (n practic aceste
informaii2 a fost folosit un set de (ntre0ri care au cuprins <
310. Sursele de informare
311. $etodele de contracepie cunoscute
312. $etodele de contracepie aplicate
)./.1 9*rsele de informare pri5ind contracep.ia
$odul (n care se reflect noiunea de contracepie (n con"tiina unor
femei depinde intr-o important msur de modul de educaie "i noiunile cu
caracter informativ de care acestea au 0eneficiat ,prinii2 soulDprietenul2
cadre medicale2 antura5ul2 alte persoane..
9stfel din cele 102 femei intervievate2 ponderea cea mai mare o
repre4int informaiile primite din partea cadrelor medicale ,&8.8Q.2 urmat
(n ordine descresctoare de cele oferite de antura5 ,1&.2Q.2 alte persoane
,10.&Q.2 prinii ,10.1Q.2 soDprieten ,3.&Q.2 iar un procent mic ,1.#Q. nu li
s-a vor0it despre contracepie si nici nu au au4it de aceasta. ,!i-. .
10.10%
3.50%
58.80%
15.20%
10.50%
1.90%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%
Procente (%)
P,rin.ii
9o./Prieten
Cadre &edicale
nt*raA
lte persoane
2* li s-a 5orbit de
contracep.ie
Fig 4. Surse informative privind contracepia
)./.) &etode contracepti5e c*nosc*te
9e o0serv ca ma5oritatea femeilor cunosc mai multe metode
contraceptive ,cele mai cunoscute metode contraceptive fiind repre4entate
de pre4ervativ2 contraceptive orale si sterilet..
)ersoanele anchetate cunosc mai mult de o metod contraceptiv2
motiv pentru care au enumerat mai mult de o metod. 9u fost femei care
cunosc ca metoda de contracepie doar pre4ervativul (ns au existat si femei
care nu cunosc nici o metoda contraceptiv ,1.#Q. repre4ent3nd acel procent
de femei din lotul anchetat carora nu li s-a vor0it niciodata despre
contracepie si nici nu au au4it ce inseamn contracepia. ,!i-. &.
=estul femeilor2 ,#8.1Q.2 au enumerat ca metod contraceptiv pilula
,&8.82Q.2 urmat de<
313. &' femei au enumerat ca metod de contracepie "i
pre4ervativul ,&.#Q.@
31. & femei au enumerat ca metoda contraceptiv "i
diafra-ma "i steriletul ,D.6.7. ,.11Q.@
31&. 32 femei cunosc ca metoda contraceptiv li-atura
trompelor ,31.3*Q.@
31'. 1' femei au enumerat ca metode de contracepie<
vasectomia2 creme spermicide2 metode in5ecta0ile ,1&.'8Q.@
31*. 10 femei au enumerate "i alte metode contraceptive
,#.8Q.<
318. 3 femei cunosc ca metod de contracepie implantele
su0dermice ,2.#.@
)onderea cea mai mare o repre4inta pilula ,&8.82Q.2 urmata de <
- pre4ervativul &.# Q
- diafra-m 3&.&Q
- li-atura trompelor 31.3*Q
- steriletul 30.'Q
- vasectomie2 creme spermicide2 metode in5ecta0ile #.*Q
- metoda calendarului &.0Q
- coitus interuptus 3.2Q
- alte metode 2.1Q
58.82%
54.90%
35.50%
31.37%
30.60%
9.70%
5.00%
3.20%
2.10%
0.00% 10.00
%
20.00
%
30.00
%
40.00
%
50.00
%
60.00
%
70.00
%
Pilula
Prezervativul
Diafrag!
"igatura #ro$elor
%terilet
&a'ectoie( cree '$erici)e( eto)e
in*ecta+ile
,eto)a calen)arului
-oitu' intreru$tu'
.lte eto)e
Procente (%)
Fig . !etode contraceptive cunoscute
)./.3 &etode contracepti5e aplicate
1 (ntre0are a chestionarului s-a referit la preferina aplicrii anumitor
metode contraceptive dintre cele cunoscute pentru persoanele investi-ate.
De remarcat este faptul c din cele 102 femei anchetate2 22 de femei
,21.&'Q. nu folosesc nici o metod anticoncepional deoarece acestea ("i
doresc un copil sau nu cunosc metodele anticoncepionale ori le cunosc dar
nu le folosesc.
Fn funcie de nivelul intelectual2 unele din su0iecte au utili4at una sau
mai multe metode contracepionale astfel<
31#. anticoncepionalele sunt utili4ate in proporie de
*.0&Q@
320. pre4ervativul este utili4at in proporie de 1*.'Q@
321. steriletul este utili4at in proporie de #.80Q@
322. coitus intreruptus 3.#&Q.
/re0uie menionat ca o parte din femeile anchetate ,&.8Q. folosesc
mai mult de o metod anticoncepional.
47.05%
17.64%
9.80%
3.95%
21.56%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00%
Procente (%)
nticoncep.ionalele
Pre4er5ati5*l
9terilet*l
Coit*s intrer*pt*s
2* folosesc metode
contracepti5e
Fig. ". !etode contraceptive aplicate
Dintre persoanele anchetate care folosesc metode de contracepie , (n
numr de 80 femei repre4ent3nd *8.3Q din totalul femeilor anchetate.2 o
parte dintre aceste metode au fost aplicate cu succes pe c3nd o alt parte au
dus la e"ec.
De succes s-au 0ucurat urmatoarele metode<
323. anticoncepionale Z utili4ate de & femei
,&'.2&Q. @
32. pre4ervativul Z utili4at la 1& femei ,18.*&Q. @
32&. steriletul Z utili4at de 8 femei ,10.0Q.
32'. o com0inaie de metode folosite de ' femei
,3.*&Q.
Dup cum se o0serv2 pilula ca unic metod de contracepie este
utili4at de &'.2&Q din su0iectele intervievate ,(n numr de &.2 pe c3nd
pre4ervativul este folosit intr-o proporie mai mic de 18.*&Q din su0iectele
intervievate ,(n numr de 1&.. %elelalte metode utili4ate sin-ular sau in
comun repre4int restul procenta5ului. ,!i-. '.
+"ecul metodelor a fost (nre-istrat la ' femei ce au folosit totu"i o
metod anticoncepional2 ins metod ,pre4ervativ2 anticoncepionale.
folosit -re"it ,mod de administrare2 utili4are..
)././. $nteresarea partener*l*i de 5ia., pri5ind planificarea
familial,
%hestionarul reali4at a pre4entat "i o intre0are (n care se urmre"te "i
participarea la planificarea familial2 a partenerului de via prin interesarea
acestuia in acest domeniu.
9stfel se o0serv ca o mare parte a partenerilor de via sunt interesai
de planificarea familial ,'0.*8Q.2 pe c3nd o alt parte ,mai mica ca
procenta5 -13.*&Q. nu sunt deloc interesai de planificarea familial. ,/a0el
6E2 !i-. *.
Tabelul I#. Interersarea partenerului de via$ privind planificarea
familial$
9titudinea Numr a0solut )rocente ,Q.
Deloc 1 13.*2Q
)utin 2' 2&.#Q
$ult '2 '0.*8Q
/otal 102 100.0Q
Deloc( 13.72%
Putin( 25.49%
,ult( 60.78%
Fig. $. Interesarea partenerului de via$ privind planificarea familial$
)./.5. 2*m,r de n,sc*.i 5ii ai femeii anchetate
Fn urma studiului reali4at2 din cele 102 femei anchetate2 un numr de<
- ' femei au 0 copii , aceast -rup de femei repre4int o
parte din cele ce au suferit avorturi fie provocate fie
spontane. repre4ent3nd &.88Q din total @
- &* femei au 1 copil repre4ent3nd &&.88 din total@
- 2 femei au 2 copii repre4ent3nd 23.&2Q din total@
- # femei au 3 copii repre4ent3nd 8.82Q din total@
- 2 femei au copii repre4ent3nd 1.#'Q din total@
- 2 femei au & copii repre4ent3nd 1.#'Q din total@
- 1 femeie are ' copii repre4ent3nd 0.#8Q din total@
- 1 femeie are * copii repre4ent3nd 0.#8Q din total@
Tabelul #. %um$r de n$scui vii ai femeii anc&etate
2*m,r copii 2*m,r absol*t Procente
0 6 5.DDF
1 5B 55.DDF
) )/ )3.5)F
3 9 D.D)F
/ ) 1.96F
5 ) 1.96F
6 1 0.9DF
B 1 0.9DF
#otal 102 100.00%
5.88%
55.88%
23.52%
8.82%
1.96% 1.96%
0.98% 0.98%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
0 1 2 3 4 5 6 7
/u!r -o$ii
P
r
o
c
e
n
t
e

(
%
)
Fig. '. %um$r de n$scui vii ai femeii anc&etate
)./.6 !5al*area n*m,r*l*i de a5ort*ri
%hestionarul presupune "i evaluarea numrului de avorturi at3t
spontane cat "i provocate ale femeilor anchetate2 fapt ce susine ipote4a c
metodele de contracepie ct "i informarea despre aceste metode este
necesar. 9stfel din totalul femeilor anchetate2 20 de femei ,1#.'0Q. au avut
in antecedente intre unu si trei avorturi spontane de diferite cau4e2 (ns
numrul de avorturi provocate este intre 1 "i & per femeie lu3nd in calcul c
doar 30 ,2#.1Q. de femei au suferit avorturi provocate din totalul femeilor
anchetate. $otivul de 0a4 (n luarea deci4iei de avort provocat nu a fost
insuficiena metodei contraceptive ci neutili4area acesteia in perioada
incriminat de avortul provocat. ,!i-. #.
19.60%
29.41%
49.01%
100.00%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
.vorturi %$ontane
.vorturi Provocate
#otal avorturi
#otal feei
Procente (%)
Fig. (. )valuarea num$rului de avorturi
CP$1%LUL 3
%P$2$ 8!&!$L%R R!8!R$1%R! L
#$&!29$U2! 8&$L$!$ $#!L!
Aa intre0area referitoare la dimensiunea familiei ideale femeile
anchetate au ales unul sau mai multe rspunsuri (ns au existat ca4uri (n care
su0iectele considerc o familie ideal nu ar tre0ui s ai0 copii. 9stfel<
J nici un copil a ales o sin-ur femeie ,0.#8Q.
J 1 copil Z 8 femei ,*.8Q.
J 2 copii Z *' femei ,*.&8Q.
J 3 copii Z 11 femei ,10.*8Q.
J mai mult de 3 copii Z ' femei , &.88Q.
$a5oritatea consider c o familie ideal ar tre0ui s ai0 2 copii2
urmat de cele ce consider ca ar tre0ui s ai0 3 copii. ,/a0el E62 !i-. 10.
Tabelul #I. *imensiunea unei familii ideale.
/0,12 D3 -.4025
2!'$un' /u!r a+'olut Procente (%)
/ici un co$il 1 feei 0.98%
1 co$il 8 feei 7.84%
2 co$ii 76 feei 74.58%
3 co$ii 11 feei 10.78%
,ai ult )e 3 co$ii 6 feei 5.88%
#otal 102 feei 100.00%
0.98%
7.84%
74.58%
10.78%
5.88%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
P
r
o
c
e
n
t
e

(
%
)
/ici un co$il 1 co$il 2 co$ii 3 co$ii ,ai ult )e 3
co$ii
/u!r co$ii
Fig. 1+. *imensiunea familiei ideale.
CP$1%LUL /
%P$2$ 8!&!$L%R 2CG!11! R!8!R$1%R!
L #$&!29$U2! PR%PR$!$ 8&$L$$

%a "i in capitolul precedent sunt femei care nu ("i doresc copii. $area
ma5oritate consider c numrul copiilor pe care "i-i doresc este de 22 urmat
de cele care ("i doresc 3 copii.,/a0el E662 !i-. 11.
9stfel <
J nici un copil Z 2 femei
J 1 copil Z 8 femei
J 2 copii Z
J 3 copii Z 11 femei
J mai mult de 3 copii Z femei
Tabelul #II. *imensiunea propriei familii.
/0,12 D3 -.4025
2!'$un' /u!r a+'olut Procente (%)
/ici un co$il 2 feei 1.96%
1 co$il 8 feei 7.84%
2 co$ii 77 feei 75.49%
3 co$ii 11 feei 10.78%
,ai ult )e 3
co$ii
4 feei 3.92%
#otal 102 feei 100.00%
/ici un co$il(
1.96%
,ai ult )e 3
co$ii( 3.92%
3 co$ii( 10.78%
1 co$il( 7.84%
2 co$ii( 75.49%
/ici un co$il
1 co$il
2 co$ii
3 co$ii
,ai ult )e 3 co$ii
Fig. 11. *imensiunea propriei familii.
CP$1%LUL 5
C%2CLUH$$
)ro0lema contracepiei "i a planificrii familiale2 la noi (n ar2 este o
pro0lem pe care s-a pus accentul (n special dup decem0rie 1#8# "i care are
o rsp3ndire destul de sla0 (n teritoriu. Din acest motiv2 scopul studiului a
fost investi-area nivelului informaional privind noiunile de educaie
sexual "i contraceptiv pe un lot de 102 de femei de v3rst fertil cuprinse
(ntre 1*-3* ani din secia de o0stetric--inecolo-ie a spitalului 5udeean
Neam.
Studiul efectuat2 motivat de particularitile demo-rafice si cu caracter
socio-economic ale =om3niei si 5udeului Neam pot repre4enta suportul
propunerii de o0iective pentru pro-ramele naionale sau loco-re-ionale
privind sntatea reproducerii.
Studiul nostru "i-a propus sa descrie comportamentul demo-rafic pe
un lot de persoane de v3rst fertil2 de sex feminin2 deoarece pro0lema
sexualitii si cea de utili4are a mi5loacelor contaceptive la femei repre4int
o pro0lem important de sntate pu0lic. %uno"tinele acestora privind
noiuni le-ate de plannin- familial2 contracepie "i contra-estie
demonstrea4 nivelul educativ sc4ut al populaiei.
Studiul a fost reali4at prin intermediul unei fi"e chestionar cu aplicaie
individual "i caracter anonim cuprin43nd mai multe intre0ri oferind date
privind<
32*. contracepia "i planificarea familial@
328. metode de contracepie cunoscute2 utili4ate ,cu succes
sau care au condus la e"ec.@
32#. numr de avorturi spontane2 provocate2 etc@
330. dimensiunea familiei2 numrul de copii dorit2
reali4at2spolierea na"terii2 motivaii@
331. suport educativ oferit de or-ane a0ilitate ,$inisterul
Sntii.2 precum "i antrenarea (n aceast activitate a
instituiilor de (nvm3nt2 mass - media2 societatea civil.
6nformaii despre contracepie "i planificare au fost o0inute (n special
de la cadre medicale2 prini "i antura5 "i (ntr-o proporie mai mic din mass -
media2 partener de via.
S-a constatat c informaiile despre contracepie ale femeilor sunt
destul de 0o-ate. %u toate acestea2 se manifest o discordan (ntre numrul
metodelor contraceptive cunoscute "i cele aplicate (n practic ,pro0a0il
datorit faptului ca sunt mulumite de metoda folosit sau poate datorit
neinteresului fa de alte metode..
Fn funcie de nivelul educativ2 re4ultatele confirm existena unor
deficiene (n utili4area corect a metodelor contraceptive2 motivul fiind
pre4ena a unui numr destul de mare de avorturi provocate acest lucru
repre4ent3nd sarcini nedorite cau4ate de neutili4area sau utili4area incorect
a unei unei metode contraceptive. Numrul de avorturi provocate varia4
intre 1 "i & avorturi per femeie ce a suferit un avort2 avorturile spontane
neav3nd le-atur cu metodele contraceptive
De"i se semnalea4 un numr mare de avorturi2 peste 30 de avorturi
provocate2 exist metode corect utili4ate ,anticoncepionalele "i
pre4ervativul. ,metodele au fost corect utili4ate..
9proximativ un sfert ,21.&'Q. din persoanele intervievate ce au viaa
sexual nu au utili4at nici un mi5loc de protecie "i nici nu utili4ea42 acest
lucru repre4int un motiv (n plus de (n-ri5orare privind riscul mare de
(m0olnvire cu 8/S. 1 parte din acest -rup ,peste *&Q. repre4int acel
procent de femei castorite cu dorina de a avea un copil sau mai muli2 din
aceast cau4 nu folosesc metode contraceptive
=eferitor la metodele contraceptive cunoscute2 se remarc faptul c
toate femeile cunosc mcar o metod contraceptiv.
)utem aprecia c exist deficiene care ar putea fi corectate prin
introducerea educaiei sexuale ca materie "colar sau a unei mai 0une
informri a populaiei exist3nd2 din pcate ,1.#0Q.2 femei carora nu li s-a
vor0it niciodat de contracepie. Din acest punct de vedere se o0serv c o
mare parte a femeilor2 peste 5umtate2 cunosc metodele contraceptive
datorit contactului ce (l au cu cadre medicale ,&8.80Q.
Aotul de femei chestionat a considerat2 (n marea lui ma5oritate c o
familie ideal ar tre0ui s ai0 2 copii "i tot 2 copii "i-ar dori marea
ma5oritate a femeilor.
CP$1%LUL 6
PR%PU2!R$
J +ducaia sexual s fie introdus ca materie "colar. 9ceasta ar a5uta
adolescentul s (nelea- (n mod po4itiv sntatea sa sexual2 s-i furni4e4e
a0ilitatea de a lua deci4ii2 s-i forme4e credine "i valori despre identitate2
comportament "i relaii interpersonale.
J 6ntroducerea orelor de educaie sexual de sine stttoare "i nu (n
spaiul orelor de diri-enie2 pe parcursul (ntre-ului an de studiu. 9ceasta ar
putea duce la reali4area scopului de BeducaieC "i nu la furni4area unor
informaii disparate.
J +ste necesar formarea unor cadre speciali4ate pentru pro-rama de
educaie sexual "i de asemenea de materiale adecvate desf"urrii orelor de
educaie sexual.
J %onsilierea pacienilor privind metodele de planificare necesit o
instruire special "i o atitudine de respect "i consideraie fa de pacient.
J 1r-ani4area de conferine sau populari4area contracepiei prin mass
- media care s asi-ure "i informarea prinilor adolescenilor2 primii lor
educatori2 astfel (nc3t informaiile oferite s fie c3t mai exacte.
J 6n cadrul educaiei sexuale nu tre0uie ne-li5at prevenirea asupra
posi0ilitilor de contractare a 0olilor cu transmitere sexual (n urma unor
activiti sexuale de4ordonate.
J )romovarea (n e-al msur a mi5loacelor de contracepie feminin
c3t "i masculin.
J )ro0lema planificrii familiale "i contracepia tre0uie (ncadrate (n
pro0lema social a comunitii2 av3nd (n vedere necesitatea unei 0une
reproduceri a populaiei2 (n care se asi-ur sporul natural necesar2 precum "i
o structur favora0il pe v3rste a populaiei. Deci4ia asupra utili4rii metodei
contraceptive aparine (n totalitate persoanei2 medicul tre0uind s explice
protocolul metodei alese2 avanta5ele "i de4avanta5ele metodei.
J 6mplicarea or-ani4aiilor non-uvernamentale ,societi non - profit2
reli-ioase2 cu caracter privat. pot 5uca un rol foarte important datorit
posi0ilitilor economice mai mari "i datorit forei de penetraie mai ridicat
(n r3ndul populaiei2 deci "i al adolescenilor
-$-L$%+R8$!
1. 9N%962 7r-ente in pediatrie2 +d. $edicala2 8ucuresti2 1##'.!
2. 8+A!6+AD2 /orni - B!)9 contraceptive hand0ooOC.
3. D7D92 =ene %orneliu - BSntate )u0lic "i $ana-ementC2 $oldotip.
6a"i2 1##'.
. :=9SS+A2 Ieni4 - B/ineret2 sexualitate2 educaieC2 2 1>?1.
&. :76AA+89ND2 Nohn - B/he pili and other forms of hormonal
contraceptionC.
'. I9/%I+= =.2 [9=D =inehart - B%ontracepia - -hid practicC2 1##C.
*. I9/%I+= =.2 /=+SS+A N. - B/ehnolo-ia contraceptivelorC2 +diia a
1'
a
2 Ne\ ]orO2 6rvin-ton2 1##.
8. I+=+R92 %arlos - B:hid pentru servicii de planificare familialC2
1##'.
#. N9%18S.2 9.N. - B)racticai :4necolo-LC2 9ppleton ^ Aan-e2 1##.
10. ;A+6$$9N2 =onald - BDirectorL of hormonal contraceptivesC.
11. A1ND1N2 NancL - BIand0ooO of familL plannin- and reproductive
health careC2 1###.
12. $6IW6AW2 Ealerica - B6dentitate "i adolescenC.
13. $6/=1!9N2 6olanda - B%uplu con5u-al- armonie "i di4armonieC2 +d.
Ptiinific "i +nciclopedic2 8ucure"ti2 1#8#.
1. $1==6S2 Desmond - B$aimua -oalC2 +d. +nciclopedic2
8ucure"ti2 1##1.
1&. N+78+=/2 =udolf- B)ro0leme de educaie a sexelorC2 +d. Ptiinific2
8ucure"ti2 1#'8.
1'. 1.$.S. - B%ontraceptive in5ecta0ile - rolul lor (n planificarea
familialC2 :eneva2 1.$.S.2 1##0.
1*. )9NW S.2 D61N6S6+ Daru - BSexalitatea umanC2 8ucure"ti2
1##8.
18. )+/+9N72 $ihai - B+ducaia relaiilor dintre sexeC2 +d. Ptiinific.
8ucure"ti. 1#'8.
1#. )=6%1)2 !lorentina - B)lanificare familialC2 +d. Eenus2 1##*
20. )=6%1)2 $ihai - B%urs de o0stetric "i -inecolo-ieC2 6nstitutul
+uropean. 2001.
21. )7692 Sorin Aucian - B%ompendiu practic de planificare familial
entru u4ul medicului -eneralistC2 8ucure"ti2 1##'.
22. =+A:6S2 +u-en - B6storia sexual a omeniriiC2 +ditura Didactic "i
)eda-o-ic2 8ucure"ti2 1#*.
23. =6%I - %1/=96N2 9. - B9rmonia sexualC2 +d. Diamant2 8ucure"ti2
1#*2.
2. =7:6NW2 Ealeriu - B%urs de medicin socialC2 Aito-rafia 6$! 6a"i2
1#8'.
2&. =7S72 Ealeriu - BDicionar medicalC2 +d. $edical2 8ucure"ti2 2001.
2'. SWAW:+9N72 E. - B9dolescentul2 familia "i reproducereaC2 %lu5-
Napoca2 1##*.
2*. S/16%92 /. - BSexolo-ie "i educaieC2 +ditura B=C2 1##3.
28. 7N:7=+9N72 $ria - BSex "i sexolo-ieC2 +d. $edical2 8ucure"ti2
1##.
2#. 7=S162 %onstantin - B6-iena sexualC2 +d. !acla2 /imi"oara2 1#80.
30. EA96%72 8ri-itta - B9dolescenii din =om3nia sf3r"itului de secol
__2 trsturi de maturi4are pu0ertar "i comportament sexualC.
31. R9N1S%I62 :eor-eta Z `Sntate pu0lic "i mana-ement sanitar `
+dit. Dan2 6a"i2 2003
32. R8=9N%92 +use0ie - B%ontracepiaC2 +d. Ptiinific2 1##1.
33. [I+9/2 [.2 [I+9/ :. - BEiaa intim (n csnicia cre"tinC.
3. aaa - http<DD\\\.sexdex.ro
3&. aaa - http<DD\\\.teen\ire.com
3'. aaa - http<DD\\\.sanatatea.com
3*. aaa - BSntatea reproducerii (n concept modernC2 1##2.
38. aaa - BSexolo-L for health professionalsC2 1#8*.
3#. aaa - BNatural familL plannin- C.
0. aaa - B+mer-encL - contraceptionC
1. aaa - B:hid de servicii de planificare familialC2 9nexe.
2. aaa - B)ro-ram for internaional trainin- in healthC2 1##2.
3. aaa - B$anuel de planification a lKusa-e de medicinisC2 +d. 6))!2
. aaa - B:uide to effective counsellin-C2 Ne\ ]orO2 1##0