Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea AL.I.

Cuza, Facultatea de Economie si


Administrarea Afacerilor
INFLATIA
INTRODUCERE
CAUELE INFLA!IEI
CO"TURILE INFLATIEI
#Avantajele inflatiei
INFLATIA $ARTE DIN I"TORIA O%ENIRII
$OLITICA %ONETARA IN RO%ANIA
#Politici monetare de ultima ora
#Ce importanta are inflatia Romniei n aderarea noastra la UE?
& IA"I &
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
'(()
INTRODUCERE
La nivelul *erce*+ie, ca fenomen economic, infla+ia este rece*tat, ca o
cre-tere .eneralizat, /-i de durat,0 a *re+urilor -i de reducere a *uterii de
cum*,rare a unit,+ii moneare.
C1iar dac, *re+urile nu cresc la a2solut toate sortimentele -i
cate.oriile de 2unuri, totu-i *rocesul este *rezent la marea ma3oritate a
acestora4 2unuri de consum -i de ca*ital, salarii, *re+uri ale activelor reale,
financiare -i monetare, *re+ul 2anilor etc.
"e *oate s*une c, infla+ia re*rezint, fie o cre-tere *rodus, 5n nivelul
.eneral al *re+urilor dintr&o +ar,, fie o sc,dere a valorii 2anilor.6aloarea
2anilor scade e7act 5n *ro*or+ia 5n care se ma3oreaz, nivelul *re+urilor, dar
e7ist, dou, condi+ii im*ortante care tre2uie res*ectate 5n analiza acestui
fenomen. $rima ar fi c, infla+ia tre2uie v,zut, ca *roces ce se desf,-oar,
de&a lun.ul unei *erioade de tim*, nicidecum ca o ac+iune *unctual, de
ma3orare a *re+urilor. Infla+ia se refer, la ma3orarea continu, a *re+urilor de&
a lun.ul unei anumite *erioade de tim*. A-adar, atunci c8nd analiz,m
infla+ia, tre2uie s, studiem mai de.ra2, *rocesul 5n 5ntre.ime -i motivele
continuit,+ii sau *redestina+iile sale, deci s, ne referim la o ma3orare
*unctual, 5n nivelul *re+urilor. Cel de&al doilea as*ect const, 5n fa*tul c,
evaluarea unei cre-teri .enerale a *re+urilor nu este c1iar at8t de sim*l, *e
c8t ar *,rea. 9n orice +ar, dezvoltat,, o asemenea evaluare necesit,
dimensionarea unui indice al *roduselor re*rezentaive, care se *ondereaz, 5n
func+ie de im*ortan+a fiec,rui *rodus 5n 2u.etul .os*od,riei de nivel mediu.
Ca urmare, rata infla+iei se e7*rim, *rin cre-terea medie a acestor *re+uri,
du*, ce s&au luat 5n calcul toate *onder,rile considerate. 9n consecin-,, rata
astfel calculat, devine o medie *e +ara res*ectiv,, deci ratele efective ale
infla+iei cu care se confrunt, fiecare cet,+ean la nivel individual, *ot s, difere
considera2il 5ntre ele.
CAUELE INFLA!IEI
Inflatia contem*orana re*rezinta un dezic1ili2ru structurat
monetaro&real, care e7*rima e7istenta in circulatie a unei mase monetare ce
de*aseste nevoile economiei, fa*t ce antreneaza de*recierea 2anilor
neconverti2ili in aur si a celor neconverti2ili in .eneral, ca si cresterea
dura2ila si .eneralizata a *returilor. In manuale si tratate, cauzele inflatiei
'
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
sunt analizate *e rand /du*a *rinci*iul caeteris *arsi2us0, fiecare dintre
acestea .enerand o forma s*ecifica de inflatie.
Adesea inflatia este e7*licata doar *rin emisiunea e7cesiva de semne
2anesti /inflatia *rin moneda0. Economistul american %.Friedman afirma ca
inflatia este le.ata mai ales de oferta de moneda, su*limentarea acesteea
decur.and din deciziile a.entilor economici s*ecializati in sensul s*oririi
activelor lor de /2ani de credit0.
Un loc a*rte ocu*a acele conce*tii care considera dre*t cauza
*rinci*ala /unica0 a inflatiei insuficienta *roductiei /inflatia *rin oferta0.
"*orirea veniturilor, indeose2i a salariatilor, nu&i com*ensata *rintr&o
crestere cores*unzatoare a *roductivitatii. A*are, astfel o *enurie de 2unuri
materiale si de servicii. "*ecialistii numesc un asemenea dezic1ili2ru inflatie
reala.
Cresterea su2stantiala a creditului duce relativ re*ede la dezic1ili2rul
inflationist, la e7cesul de crestere nominala *entru 2unurile de consum
/inflatie *e credit0. In anumite conditii, *rofiturile cresc mai incet decat masa
economiilor dis*oni2ile ale inre*rindelor. Ca urmare, .uvernele cauta sa
*romoveze *ro.rame *ro*rii de investitii, *e seama 2u.etului.
O definire mai concisa ar fi aceea ca in anumite im*re3urari inflatia
*rovine si *rimeste socul initial din *artea cererii, alteori, din *artea ofertei.
Nu *utine sunt situatiile cand socul declansator al unei inflatii desc1ise l&a
constituit evolutia contradictorie a cererii si ofertei a.re.ate sau masuri de
*olitica monetara insufficient corelata cu realitatile economice.Cresterea
ne3ustificata, fara fundament economic, a veniturilor 2anesti ale unor
cate.orii de a.enti economici, deficitele 2u.etului de stat, si a conturilor care
reflecta relatiile economice cu strainatatea, s*orirea costurilor si a masei
monetare, de*recierea monedei nationale si reducerea ofertei de 2unuri
marfare *ot fi tot atatea im*re3urari care *ot declansa, am*lifica si intretine
*rocesul inflationist.
:Inflatia, ca si 2olile a*are din motive diverse. Anumite *rocese
inflationiste *rovin din *artea cererii, altele din *artea ofertei.Dar o
caracteristica esentiala a inflatiei moderne este ca ele au o dinamica interna
si ca sunt .reu de o*rit du*a ce s&au declansat;
<
CO"TURILE INFLATIEI
<
$. "amuelson, =. Nord1aus, :%acroeconomie;, Les Edition d>Or.anisation, $aris, traducerea a celei de&a
<?&a editii, *.@AB&@A@.
A
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
Cenerata de mecanismele de functionare ale economiei, inflatia are la
randul sau efecte am*le, *e multi*le *lanuri, asu*ra economiei si a
intereselor tuturor cate.oriilor de a.enti economici, asu*ra cate.oriilor
*o*ulatiei, asu*ra climatului social&*olitic din interiorul tarii si a relatiilor
economice dintre *artenerii a*artinand unor economii diferite.
<.Devalorizarea monedei. In *rimul rand, inflatia constituie un atentat
la calitatea insasi a monedei.Cresterea *returilor interne se re*ercuteaza
asu*ra monedei nationale *rintr&o scadere a *uterii sale de cum*arare, *e
care *iata sc1im2urilor o va sanctiona, mai devreme sau mai tarziu, *rintr&o
devaluare sau de*reciere. E7em*lul cel mai a*ro*iat si mai cunoscut este
devalorizarea cursului de sc1im2 al leului din ultimii ani, cauzata in *rimul
rand de *rocesul 1i*erinflationist intern si de scaderea *uterii sale de
cum*arare.Desi uneori s&a incercat artificial controlul cursului de sc1im2 si
folosirea lui ca ancora anti&inflationista D *entru ca efectele se *roduc si
dins*re cursul de sc1im2 s*re rata inflatiei, este vor2a de o inter&relatie D
efectele dorite nu au *utut rezista decat *e termen scurt, desi.ur, adevarul
economic iesind re*ede la iveala, ca orice adevar.
'.Un calcul economic eronat. Fiecare a.ent economic isi vede
calculele si estimarile afectate de *rocesul inflationist, dre*t *entru care
incearca sa&l antici*eze, ceea ce nu face decat sa&l intretina si sa&l accelereze.
A.Cresterea somajului. Intr&un univers concurential in care
com*etivitatea *rovne din calitatea *roduselor si din *returi, o inflatie
interna su*erioara celei a *artenerilor comerciali 1andica*eaza *rodusele
nationale. Res*ectiva inseamna mai *utine e7*orturi si mai multe
im*orturi.Aceasta *ierdere de com*etivitate antreneaza o scadere o
*roductiei si deci *ierderi de locuri de munca.
?.Sporirea veniturilor fie si a economiilor. 6eniturile fi7e, c1iar
reactualizate *eriodic, si economiile remunerate cu o rata a do2anzii relativ
ne.ativa/inferioara retie inflatiei0 sunt victimele certe si *rime ale cresterii
continue a *returilor.
#Avantajele inflatiei
$oate *area *arado7al, dar e7ista :voci; care sustin ca o anumita doza
de inflatie este tolera2ila sau c1iar dezira2ila. Astfel, de2itorii sunt favorizati
*entru ca rata inflatiei le diminueaza efortul de ram2ursare a im*rumutului
sau de ac1itare a datoriilor. Investitia si consumul sunt stimulate *rin
inflatie. Oricum, *rimii *ot *rofita de *rocesul inflationist, in masura in care
reusesc, sa&l antici*eze corect.
?
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
Aceste cazuri *articulare nu *ot totusi face uitata ideea conform careia
inflatia este rea *rin definitie. Carecterul nefast al inflatiei este o necesitate
lo.ica, iar eroarea multor rationamente macroeconomice /cum ar fi relatia
dintre inflatie si *ros*eritate0 consta tocmai in a i.nora definitiile si
conce*tele lo.ice *entru a crea *ure a2stractiuni se incearca a li se da un
continut em*iric.
INFLATIA $ARTE DIN I"TORIA O%ENIRII
9n secolul al E6I&lea, odat, cu desco*erirea -i e7*loatarea resurselor
americane de aur -i ar.int, cantit,+i enorme de metal *re+ios au luat drumul
Euro*ei. Rezultatul acestei cre-teri a cantit,+ii de 2ani a fost o tendin+, de
cre-tere a *re+urilor 5n Euro*a. 9n mod analo., ast,zi, c8nd vreun .uvern
s*ore-te cantitatea 2anilor de 18rtie, rezultatul este o tendin+, de sc,dere a
*uterii de cum*,rare a unit,+ii monetare -i *re+urile cresc. Numim aceasta
inflaie.
9n secolul al E6III&lea, c8nd s&au f,cut *rimele 5ncerc,ri de a emite
2ancnote cu statutul de mi3loace le.ale de *lat, && a-adar note 2ancare ce
tre2uiau acce*tate 5n tranzac+iile comerciale la r8nd cu monedele de aur -i
ar.int && .uvernele -i na+iunile au crezut c, 2anc1erii de+in anumite secrete
care 5i fac ca*a2ili s, creeze 2o.,+ie din nimic. C8nd .uvernele din secolul
al E6III&lea 5nt8m*inau dificult,+i financiare, .uvernan+ii 5-i ima.inau c,
numirea unui 2anc1er iscusit 5n calitate de administrator al finan+elor
.uvernamentale este de a3uns *entru a&i sc,*a de toate *ro2lemele.
C8+iva ani 5nainte de Revolu+ia francez,, c8nd monar1ia se afla 5n
dificult,+i financiare, re.ele Fran+ei a c,utat un asemenea 2anc1er iscusit, ca
s,&l numeasc, 5ntr&o func+ie im*ortant,. Omul .,sit era, din toate *unctele
de vedere, diametral o*us .uvernan+ilor francezi de *8n, atunci. %ai 5nt8i, el
nu era francez, ci str,in, un elve+ian din Ceneva, *e nume FacGues NecHer. 9n
al doilea r8nd el nu era mem2ru al aristocra+iei, ci sim*lu om de r8nd. Ii,
lucru c1iar mai im*ortant 5n Fran+a secolului al E6III&lea, nu era catolic ci
*rotestant. A-a c, %onsieur NecHer, *,rintele cele2rei %adame de "taJl a
devenit ministru de finan+e, -i toat, lumea a-te*ta de la el s, rezolve
*ro2lemele financiare ale Fran+ei. Dar, 5n ciuda 5ncrederii considera2ile de
care s&a 2ucurat %onsieur NecHer, cuf,rul re.al a r,mas .ol && cea mai mare
.re-eal, a lui NecHer fiind 5ncercarea sa de a s*ri3ini financiar r,z2oiul de
inde*enden+, al coloni-tilor americani 5m*otriva An.liei, fr a ridica
taxele. Cu si.uran+,, nu aceasta era calea de rezolvare a *ro2lemelor
financiare ale Fran+ei.
)
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
Una dintre cele mai dramatice infla+ii din istorie a fost cea cunoscut,
de Reic1ul .erman, du*, *rimul r,z2oi mondial. Ea nu s&a manifestat
deose2it de s*ectaculos n timpul r,z2oiului. Infla+ia de dup r,z2oi este cea
care a adus cu sine catastrofa. Cuvernul n&a afirmat4 KNe 5ndre*t,m c,tre
infla+ie.K El s&a mul+umit s, 5m*rumute 2ani, *e o cale e7trem de ocolit,, de
la 2anca central,. Cuvernul n&a tre2uit s, 5ntre2e 2anca central, de unde ia
2anii furniza+i. Lanca central, *ur -i sim*lu i&a ti*,rit.
$e termen lun., infla+ia tre2uie s, 5nceteze odat, cu *r,2u-irea
monedeiM se a3un.e la o catastrof, de felul celei *etrecute 5n Cermania
anului <N'A. La < au.ust <N<?, valoarea dolarului era de ? m,rci -i '( de
*feni.i. Nou, ani -i trei luni mai t8rziu, 5n noiem2rie <N'A, dolarul era cotat
la ?,' trilioane de m,rci. Cu alte cuvinte, marca nu mai valora nimic. Ea
5ncetase de a mai avea vreo valoare.
Destule c,r+i descriu ce s&a 5nt8m*lat atunci. 6reme de mai mul+i ani,
.ermanii au crezut c, nu sunt confrunta+i dec8t cu o infla+ie tem*orar,, care
nu va 5nt8rzia s, 5nceteze. A-a au crezut a*roa*e nou, ani, *8n, 5n vara lui
<N'A. A*oi, 5n cele din urm,, au 5nce*ut s, ai2, 5ndoieli. Cum infla+ia
continua, oamenii au socotit mai 5n+ele*t s, cum*ere tot ce era dis*oni2il,
mai 2ine dec8t s,&-i *,streze 2anii 5n 2uzunar. %ai mult, -i&au s*us c, nu e
2ine s, dea 2ani cu 5m*rumut ci, din contra, c, cel mai 2un lucru e s, fi
datornic. A-a c, infla+ia a continuat, auto&5ntre+in8ndu&se.
Ii ea s&a *relun.it 5n Cermania e7act *8n, 5n '( noiem2rie <N'A.
%asele luasr, 2anii rezulta+i din infla+ie dre*t 2ani adev,ra+i, dar au sf8r-it
*rin a constata c, situa+ia se sc1im2ase. C,tre finele infla+iei, 5n toamna lui
<N'A, fa2ricile .ermane *l,teau muncitorilor salariul zilnic 5n avans,
diminea+a. Ii muncitorul se *rezenta la fa2ric, cu so+ia, c,reia 5i 5ncredin+a
*e loc salariul && toate milioanele *e care le *rimea. Ii doamna se .r,2ea
s*re cel mai a*ro*iat ma.azin, ca s, cum*ere ceva, indiferent ce. Ea
5n+elesese lucrul *e care 5l -tiau, de acum, cu to+ii && c, marca 5-i *ierde )(O
din *uterea de cum*,rare *este noa*te, de la o zi la alta. Lanii se to*eau 5n
2uzunarele oamenilor ca ciocolata *e o so2, fier2inte. Aceast, ultim, faz, a
infla+iei .ermane n&a durat multM du*, c8teva zile, 5ntre. co-marul luase
sf8r-it4 marca 5-i *ierduse orice valoare -i o nou, moned, a tre2uit introdus,.
Alt caz este cel al %arii Lritanii.Du*, *rimul r,z2oi mondial, %area
Lritanie s&a re5ntors la *aritatea ante2elic, a lirei fa+, de aur. Concret aceasta
a 5nsmnat o su*raevaluare a lirei. A-a c, a s*orit *uterea de cum*,rare a
fiec,rui salariu. 9ntr&un re.im de *ia+, neo2struc+ionat,, salariul nominal,
e7*rimat 5n bani, ar fi sc,zut *entru a com*ensa acest fenomen, f,r, ca
salariile reale ale muncitorilor s, ai2, ceva de suferit. Nu avem tim*, aici, s,
discut,m cauzele acestui *roces. Dar sindicatele 2ritanice nu erau dis*use s,
P
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
acce*te a3ustarea ratelor salariilor la noua *utere de cum*,rare s*orit, a
unit,+ii monetareM a-a c, salariile reale au crescut considera2il 5n urma
acestei m,suri monetare. A rezultat o catastrof, dureroas, *entru An.lia, o
+ar, *redominant industrial, care tre2uie s, im*orte materii *rime, 2unuri
semifinite -i m,rfuri alimentare vitale, -i s, e7*orte *roduse manufacturate
*entru a *l,ti ceea ce im*ort,. Odat, cu ridicarea valorii interna+ionale a
lirei, *re+ul 2unurilor 2ritanice a crescut *e *ie+ele str,ine, iar v8nz,rile -i
e7*orturile s&au redus. De fa*t, *ractic8nd aceste *re+uri, %area Lritanie s&a
auto&eliminat de *e *ia+a mondial,.
9n %area Lritanie, rezultatul im*unerii de c,tre sindicate a unor rate
salariale ridicate a fost cronicizarea -oma3ului, *relun.it ani de&a r8ndul.
%ilioane de muncitori au r,mas f,r, slu32e -i cifrele de *roduc+ie au sc,zut.
E7*er+ii 5n-i-i erau contraria+i. 9n aceast, situa+ie, .uvernul 2ritanic a recurs
la o m,sur, de ur.en+,, *e care o considera indis*ensa2il,4 a devaluat
moneda.
Aceea-i m,sur, && devaluarea && a fost ado*tat, de numeroase alte +,ri,
*rintre care Fran+a, Olanda -i Lel.ia. O +ar, a recurs c1iar de dou, ori la
aceast, m,sur, 5ntr&un an -i 3um,tate. Este vor2a de Ce1oslovacia. Era, am
*utea s*une, o metod, camuflat, de a 5n-ela *uterea sindicatelor. Dar
succesul nu a fost cu adev,rat *e m,sura a-te*t,rilor.
Du*, c8+iva ani, oamenii, muncitorii, c1iar -i sindicatele, au 5nce*ut
s, 5n+elea., ce se *etrece. Au 5nce*ut s, 5n+elea., c, devalorizarea monedei
adusese du*, sine reducerea salariilor reale. "indicatele aveau *uterea
necesar, *entru a se o*une. 9n numeroase +,ri ele au inserat o clauz,
su*limentar, 5n contractele salariale care sti*ula c, salariile tre2uie s,
creasc, automat, odat, cu *re+urile. Aceasta s&a numit indexare. "indicatele
deveniser, con-tiente de im*ortan+a inde7,rii. A-a c, metoda sus&men+ionat,
de reducere a -oma3ului && ado*tat, de %area Lritanie 5n <NA< -i *reluat,
ulterior de ma3oritatea .uvernelor mai im*ortante && aceast, metod, de
Kvindecare a -oma3uluiK este ast,zi ne*utincioas,.
In Romania ultimilor ani, *otentialul inflationist s&a acumulat tre*tat
in anii economiei de comanda, dar el a :e7*lodat; o data cu trecerea la
li2eralizarea *returilor ince*and cu ultima *erioada a anului <NN(. Este de
mentionat ca la *otentialui :mostenit; de la economia de comanda, inflatia
.alo*anta din Romania a fost alimentata atat de *rocesele de autaintretinere
care o .enereaza cat si de modul in care a fost *roiectata si *romovata
reforma economica intr&un conte7t economic international nefavora2il
Desi, in ultimii ani, se o2serva o incetinire a ritmului inflatiei, un
*rocent de crestere a *returilor are o semnificatie tot mai am*la, iar efectele
asu*ra a.entilor economici sunt de mai mare intindere.
B
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
$OLITICA %ONETARA IN RO%ANIA
Analiza inflatiei 5n Rom8nia, tre2uie sa ia 5n seama at8t *resiunile
inflationiste care actioneaza *e *artea cererii, c8t cele care se manifesta *e
*artea ofertei. Astfel este *osi2ila identificarea masurilor anti&inflationiste
care tintesc at8t controlul e7cesului cererii c8t si tem*erarea factorilor care
determina inflatia *rin costuri. Conditiile economice din Rom8nia au
5m*iedicat 2anca centrala sa urmareasca 5n mod consecvent si sa realizeze
tintele de inflatie. 9n unele eta*e, a3ustarea contului curent a im*us ado*tarea
cursului de sc1im2 ca tinta intermediara a *oliticii monetare. 9n .eneral,
atunci c8nd moneda nationala se de*reciaza, contri2uind la restr8n.erea
deficitului de cont curent, *resiunile inflationiste cresc. Teoretic, *oliticile
macroeconomice *ot sa contracareze efectele inflationiste ale de*recierii
*rin reducerea a2sor2tiei interne. 9n acest sco* se *oate utiliza, de e7em*lu,
rata do28nzii. A2sor2tia interna este senzitiva la miscarile ratei do28nzii. O
crestere a ratei do28nzii *oate reduce a2sor2tia, contracar8nd astfel efectele
inflationiste ale de*recierii. De asemenea, *olitica fiscala, *rin masuri
s*ecifice, conti2uie la reducerea a2sor2tiei sau la cresterea ei. 9ntr&o
economie cu *ro2leme structurale, rolul ratei do28nzii tre2uie 5nsa *rivit cu
mai multa *recautie. Cresterea ratei do28nzii ar *utea sa nu conduca,
automat, la atin.erea efectului dorit 5n reducerea a2sor2tiei din cauza
selectiei adverse 5n relatiile dintre 2anci si clientii sau din cauza ca*tivitatii
2ancilor fata de marii de2itori. 9n aceste conditii, o *olitica 2azata 5n mod
mecanic *e rata do28nzii & fara a tine seama de *ro2lemele structurale ale
sistemului 2ancar& s&ar fi *utut dovedi o nereusita.
Anul <NNN a fost edificator 5n ilustrarea *resiunilor *entru ado*tarea
cursului de sc1im2 ca tinta intermediara a *oliticii monetare. Acest an a
re*rezentat o ru*tura 5ntr&un trend descendent al inflatiei. Cu numai un an
5nainte, *ro.resul 5n reducerea inflatiei a fost remarca2il. De la <)<,?O 5n
anul <NNB, c8nd s&au li2eralizat *iata valutara si o serie de *returi anterior
administrate, inflatia a atins ?(,PO 5n anul <NN@. Tre2uie remarcat 5nsa ca
aceasta reducere a fost realizata 5n conditiile unor *ro.rese insuficiente *e
calea reformelor structurale. Desi *rodusul intern 2rut a scazut cu mai mult
de BO, deficitul contului curent s&a 5nrautatit la *este A miliarde dolari, adica
B,<O din *rodusul intern 2rut. %ai mult, catre sf8rsitul anului <NN@, *e
fondul crizelor financiare 5n desfasurare 5n Asia de sud&est si a*aritiei crizei
financiare din Rusia, finantarea e7terna a Rom8niei s&a diminuat. 9n *lus,
serviciul datoriei e7terne a Rom8niei *entru anul <NNN se contura la nivelul
ma7im atins vreodata D A(O din totalul datoriei *u2lice *e termen mediu si
@
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
lun. D ceea ce a dat nastere si a consolidat antici*atiile ca Rom8nia ar *utea
sa nu 5si onoreze serviciul datoriei e7terne.
9n ra*ort cu volumul *latilor scadente si cu dimensiunea nesustena2ila
a contului curent, cursul de sc1im2 era su*raevaluat. 9n aceste conditii,
2anca centrala nu a avut alta alternativa dec8t sa se concentreze *e
mana.ementul cursului de sc1im2, *entru realizarea a3ustarii e7terne. Acest
lucru s&a 5nfa*tuit *rin *unerea 5n *ractica a unui *ro.ram s*ecial, realizat
5m*reuna cu Cuvernul si *rezentat *artidelor *olitice si societatii rom8nesti
5n a*rilie <NNN. Daca 5n luna se*tem2rie <NN@, cursul de sc1im2 era
su*raevaluat cu circa A(O, 5n ultimul trimestru al anului s&a realizat o
de*reciere reala cu circa <(O. Aceasta orientare a fost continuata 5n *rimul
trimestru al anului <NNN, astfel 5nc8t *8na 5n luna a*rile <NNN, cursul real de
sc1im2 se mai de*reciase cu 5nca <NO. De*recierea masiva a determinat o
reducere semnificativa a deficitului de cont curent, ceea ce a *ermis evitarea
crizei financiare. Costul a fost o rata a inflatiei /)?,@O0 mai mare dec8t 5n
anul <NN@.
9n anul '(((, 2anca centrala a continuat tintirea cursului de sc1im2
din doua considerente. 9n *rimul r8nd, s&a urmarit conservarea c8sti.urilor 5n
termenii controlului deficitului e7tern. 9n al doilea r8nd, s&a urmarit
consolidarea rezervei valutare. Desi s&a redus fata de anul *recedent, inflatia
a ramas totusi ridicata /?(,BO0. Im*actul ne.ativ al modificarii re.imului
fiscal, al factorilor structurali D cresterile salariale mai mari dec8t cresterea
*roductivitatii muncii, indisci*lina financiara 5n sectorul de stat, 5nt8rzierile
5n restructurarea utilitatilor *u2lice si disfunctionalitatile 5n functionarea
unor institutii financiare D a fost am*lificat de factori con3uncturali D seceta
*relun.ita, cresterea *retului *etrolului *e *ietele internationale.
"&a sustinut 5n mod consecvent ideea ca *olitica monetara *oate fi
eficienta 5n reducerea inflatiei doar daca reformele structurale *ro.reseaza.
Efectele *ozitive *e termen scurt ale 5ntaririi *oliticii monetare sunt reduse
sau c1iar anulate daca am8narea reformelor structurale atin.e o masa critica.
Aceasta idee este fundamentata nu doar de e7*erienta Rom8niei din anii
<NN( sau de studiile de s*ecialitate realzate *e *lan international, dar si de
analizele realizate 5n Lanca Nationala a Rom8niei.
$entru a atin.e doua o2iective D com*etitivitatea internationala si
controlul inflatiei interne D sunt necesare doua *olitici. De*recierea 5n sine
nu *oate sa 5m2unatateasca *ozitia e7terna si, simultan, sa reduca inflatia
interna. A doua *olitica tre2uie sa vizeze a2sor2tia interna. Reducerea
a2sor2tiei interne *rin *olitici monetare sau fiscale este 5nsotita de contractia
cererii *entru 2unurile necomercializa2ile si de controlul inflatiei, dar *retul
este un soma3 mai ridicat. $oliticile monetare sau fiscale care vizeaza
N
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
a2sor2tia interna induc si contractia cererii interne *entru 2unurile
comercializa2ile, descura38nd im*ortul si 5ncura38nd oferta de e7*ort.
Daca 2anca centrala si&ar modifica functia *rin atenuarea sau
renuntarea la interventiile directe *e *iata valutara, menite sa asi.ure o
de*reciere controlata a cursului de sc1im2, este *osi2il ca leul sa se
a*recieze 5n termeni reali *e fondul unor intrari semnificative de ca*ital. O
asemenea modificare de *olitica monetara ar avea un im*act *ozitiv 5n
sensul tem*erarii inflatiei. 9n acest caz 5nsa, at8t sectorul .uvernamental, c8t
si sectorul ne.uvernamental ar tre2ui sa ras*unda 5n mod cores*unzator.
"ectorul ne.uvernamental ar tre2ui sa reactioneze *rintr&o crestere a
*roductivitatii muncii suficienta *entru a com*ensa erodarea com*etitivitatii
e7terne ca urmare a a*recierii leului 5n termeni reali.
"ectorul .uvernamental ar tre2ui sa reactioneze *rin a3ustari 5n
*olitica fiscala astfel 5nc8t aceasta sa contri2uie la evitarea deteriorarii
contului curent e7tern.
Aceste sc1im2ari de *olitica economica ar *utea avea loc fara costuri
semnificative daca ri.iditatile din economie s&ar atenua. 9n acest conte7t,
tre2uie su2liniata im*ortanta res*ectarii corelatiei dintre cresterea salariilor
si cresterea *roductivitatii muncii. $oliticile care stimuleaza *roductivitatea,
incluz8nd disci*lina financiara si celelalte reforme structurale, sunt, asa cum
este evidentiat de e7ercitiul econometric, sunt dezinflationiste.
#Politici monetare de ultima ora
De la < iulie '((), Lanca Nationala va trece la *rocesul de tintire a
inflatiei, data la care va anunta si 2anda de variatie /cu cat *oate sa fie
de*asit in sus sau in 3os tar.etul sta2ilit0 a inflatiei, *ornind de la o2iectivul
de BO. C1iar daca LNR va avea la indemana mai multe *ar.1ii *entru
reducerea inflatiei, rolul ca*ital il va 3uca tot cursul de sc1im2.
In afara continuarii *rocesului de dezinflatie, tintirea inflatiei
*resu*une o mai mare trans*arenta din *artea 2ancii centrale si anuntarea
tar.etului de inflatie sta2ilit *entru un an de zile cu o 2anda de variatie
anuntata. $rocesul de tintire a inflatiei *resu*une un sin.ur o2iectiv *entru
LNR4 sta2ilitatea *returilor. $entru realizarea acestui o2iectiv, 2anca
centrala are la dis*ozitie un mi7 de *olitici economice care sa *ermita
atin.erea o2iectivului de inflatie. LNR va avea la dis*ozitie mai multe
*ar.1ii *entru reducerea inflatiei si desavarsirea *rocesului de tintire a
acesteia.
<(
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
Du*a cum a anuntat recent vice.uvernatorul LNR, Cristian $o*a,
2anda de variatie a inflatiei in acest *rim an ar *utea fi ceva mai lar.a.
Com*arand cu alte state in care s&a trecut *rin acest *roces de tintire a
inflatiei /si unde 2anda a fost de <O0, 2anda mai lar.a ar *utea insemna
*entru Romania un *lus sau un minus de <,)O fata de o2iectivul de BO. In
acest conte7t, ne *utem aste*ta ca anul acesta inflatia sa oscileze in
intervalul ),)O & @,)O.
$rinci*alele instrumente *e care LNR le va utiliza *entru dezinflatie
in acest an vor fi cursul de sc1im2, rezervele si volumul creditarii. Du*a cum
a a*reciat .uvernatorul LNR, %u.ur Isarescu, *rocesul de tintire a inflatiei
va avea ca unic instrument doar do2anzile 2ancare in momentul in care
ritmul anual de crestere a *returilor se va sta2iliza in intervalul 'O&AO. Cum
va realiza insa 2anca centrala toate aceste o2iective mai ales in conte7tul
ma3orarilor de *returi din lunile a*rilie si maiQ Du*a cum e7*lica analistul
financiar Florian Li2ocor, RadministrareaSalinierea *returilor din ratiuni de
inte.rare in UE, economia reala nerestructurata si o im2unatatire *artiala a
disci*linei in economie ar *utea eroda efectele 2enefice ale tintirii inflatiei:.
Cu toate acestea, evolutia cursului de sc1im2 si a*recierea constanta a leului
vor avea cel mai *uternic im*act asu*ra *rocesului de dezinflatie.
Li2ocor considera c1iar ca Ra*recierea leului ar *utea sa diminueze si
*resiunea *e inflatie .enerata de cresterile de *returi aste*tate in lunile
a*rilie si mai.: Cum altfel ar mai *utea LNR sa atin.a un anumit nivel de
sta2ilitate a *returilorQ $rintr&un control atent al masei monetare, *astrarea
acesteia la un nivel relativ sta2il, *rin sterilizare si c1iar *rin controlul
creditelor *entru limitarea consumului. Du*a cum *recizeaza Florian
Li2ocor, este *osi2il ca in ultima *arte a anului sa e7iste iesiri de ca*italuri
s*eculative, fa*t care ar *utea conduce la o de*asire a inflatiei asumate
/orientativ, *ana la B,)O0. In cazul fericit, in care nu ar e7ista aceste iesiri de
ca*ital, inflatia ar *utea inre.istra o su*er&*erformanta de *ana la un *unct
*rocentual /orientativ, *ana la P,)O0. Nivelul do2anzilor va continua sa
scada, cu atat mai mult cu cat LNR o*ereaza o noua scadere a do2anzii de
*olitica monetara, cel mai *ro2a2il *ana la un nivel de <'O. In concluzie,
evolutia cursului de sc1im2 va fi *ar.1ia *rinci*ala *rin care LNR va
controla in acest an inflatia. Ritmul si caracteristicile mediului economic vor
fi similare cu acelea ale unui aler.ator *e ultima suta de metri din cursa.
<<
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia
#Ce importanta are inflatia Romniei n aderarea noastra la
UE? Cum e posi!il ca "ondul #onetar $nternational sa ne
dicteze sa nu marim salariile atta timp ct ne spune sa marim
preturile la utilitati?
9n vederea aderarii la Uniunea Euro*eana, Rom8nia tre2uie sa ai2a o
economie de *iata functionala, care *resu*une 5n *rimul r8nd asi.urarea
macrosta2ilitatii economice. Inflatia re*rezinta unul din indicatorii
macroeconomici care reflecta starea de sanatate a unei economii. De aceea,
5n vederea o2tinerii statutului de economie de *iata functionala /*e care
Rom8nia doreste sa 5l o2tina 5n acest an *rin Ra*ortul de tara ela2orat de
Comisia Euro*eana0, Rom8nia si&a asumat an.a3amentul de asi.ura o rata a
inflatiei av8nd nivelul cu o sin.ura cifra.
De la data aderarii, Rom8nia va *artici*a la Uniunea Economica si
%onetara si va tre2ui sa 5nde*lineasca si Criteriile de Conver.enta de la
%aastric1t. Unul dintre aceste criterii se refera e7*licit la e7istenta unei
sta2ilitati de durata a *returilor si a unei rate medii a inflatiei care sa nu
de*aseasca un anumit nivel. Fondul %onetar International nu dicteaza
Rom8niei sa nu mareasca salariile, ci insista asu*ra unei *olitici
*revazatoare a c1eltuielilor 2u.etare. $entru mentinerea tendintei de crestere
a sta2ilitatii macroeconomice, masurile recente de 5ntarire a caracterului
restrictiv al *oliticii monetare tre2uie sa fie 5nsotite de *olitici fiscale si
salariale *rudente 5n sectorul *u2lic.
Uniunea Euro*eana sau Fondul %onetar International nu im*un
*returile la utilitati, ci insista asu*ra fa*tului ca *returile la utilitati tre2uie sa
aco*ere costurile de *roductie, dezvoltare si *rotectia mediului 5ncon3urator.
Ca viitor actor al $ietei Unice a UE, Rom8nia va tre2ui sa ai2a *returi
com*etitive.
<'
FEAA %acroeconomie $olitica & Inflatia

BIBLIOGRAFIE
<. Brailean Tiberiu Economie generala Ed. Institutului
european, Colectia Cursus.
2. Capital, Gabriela Tinteanu Moldoeanu.
A. Ciucur !u"itru, Garila Ilie, #opescu Constantin $ Manual
universitar%, Ed. Econo"ica, Bucuresti %&&&.
'. Internet.
). (a"uelson #aul, ). *ord+aus, Macroeconomie, Les Edition
d,Or-anisation, #aris, traducerea a celei de$a %'$a editii.
P. (tep+en C.R. Munda. Idei de avangarda in economie,
Ed.Codecs.
<A