Sunteți pe pagina 1din 16

NGRIJIRI N ENDOCRINOLOGIE

Noiuni de anatomie i fiziologie


Sistemul endocrin este un complex de glande ai caror produsi hormonii- sunt eliminati direct in
sange, fiind transportati la celule sau organe tinta, stimuland sau inhiband activitatea acestora; este
alcatuit din: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, timusul, pancreasul, suprarenalele, ovarele, testiculele.
landele cu secre!ie intern" sau endocrine:
- hipofiza;
- epifiza;
- tiroida;
- paratiroidcle;
- suprarenalele.
landele cu dubl" secre!ie, intern" #i extern", sunt:
- glandele genitale masculine #i feminine, pancreasul.
$rincipalii hormoni secreta!i de sistemul endocrin:
%& HIPOFIZA (lobul anterior) - situat" la baza creierului secret":
S'( - hormonul de cre#tere somatotrop;
'S( - hormonul tireotrop - stimuleaz" func!ia glandei tiroide;
)*'( - hormonul adrenocorticotrop - stimuleaz" activitatea glandei suprarenale;
Hormoni gonadotropi:
+S( -foliculostimulant - stimuleaz" secre!ia de foliculin" a ovarelor;
,( - hormon luteinizant - ac!ioneaz" asupra corpului galben, la femei, #i la b"rba!i asupra
testiculului stimul-nd secre!ia de testosteron;
(ormonul mamotrop - produce cre#terea glandei mamare #i secre!ia lactat";
(ormonul melanotrop - hormonul pigmenta!iei.
.& HIPOFIZA (lobul posterior) secret":
Oxitocina - intervine la na#tere contract-nd uterul /n faza final" a sarcinii;
Vasopresina 0hormonul antidiuretic-)1(& - are ac!iune antidiuretic", lipsa lui duce la diurez" masiv" /n
diabetul insipid.
2& EPIFIZA sau ,)31) $435),6 - este situat" deasupra hipofizei /ntre cele dou"
emisfere cerebrale. 7olul epifizei: - intervine, al"turi de hipofiza, /n func!ia glandei genitale,
av-nd rol inhibitor antisexual, #i asupra glandei suprarenale, intervine #i /n metabolismul
zah"rului 0scade glicemia&.
(ormonii secreta!i sunt: Serotonina, Norepinefrina, elatonina!
8& TIROIDA este situat" la baza g-tului, /naintea traheei secret":
"iroxina ("#) sau "etraiodotironina;
"riiodotironina ("$);
)ce#tia stimuleaz" arderile din organism #i a9ut" cre#terea 0sunt necesari cre#terii #i maturiz"rii
scheletului #i creierului&.
+unc!ia glandei tiroide este controlat" de S'( #i de centrii nervo#i din hipotalamusul anterior.
:& PARATIROIDELE sunt glande situate pe fa!a dorsal" a tiroidei, /n num"r de 8 #i secret":
- %arat&ormonul, cu rol /n metabolismul calciului #i fosforului. Secre!ia crescut", duce la
m"rirea calcemiei #i sc"derea fosforemiei.
-"irocalcitonina arc ac!iune hipocalcemiant". Secre!ia crescut" provoac" 'etanie.
;& GLANDELE SUPRARENALE sunt situate deasupra rinichilor #i sunt alc"tuite din:
a& 'orticala 0corticosuprarcnala& care secret" hormonii steroizi:
- 'ortizol (i Hidrocortizonul - hormoni elimina!i /n urin" sub form" %< - hidrocorticosteroizi 0%<(*S& cu
1
rol /n glucogencz";
- )ldosteronul- re!ine apa #i sarea;
- 'orticosteronul - arc rol /n echilibrul mineral;
=ona rcticular" secret" hormoni sexuali - androgeni - elimina!i sub form" %< cetosteroizi
0%<*S& /n urin", care completeaz" secre!ia gonadelor. 1intre ace#tia "estosteronul la b"rba!i #i
*strogeni la femei,
b& edulosuprarenala secret" dou" substan!e:
*atecolaminele - )drenalina; 3oradrenalina - Norepinefrina;
)cestea /n st"ri de tensiune psihic", emo!ii puternice, secret" cantit"!i crescute care duc la
cre#terea ') #i pulsului.
GLANDELE CU DUBL SECREIE
landele genitale 0onadele& sunt:
- >?)7@, - intern secret" hormoni sexuali feminini - *strogenii #i %rogesteronul extern produce ovule
necesare reproducerii.
- '5S'4*>,@, - intern secret" hormonii sexuali masculini 0androgeni& - "estosteronul (i
)ndrostendionul;
- extern produce spermatozoizi necesari fecund"rii 0spermatogeneza are loc la nivelul tubilor seminiferi)
$)3*75)S@, este o gland" cu secre!ie endocrin" descoperit" /n %A;; c-nd extirparea pancreasului la
un c-ine a provocat diabetul.
4nsulele ,angerhans din pancreas con!in dou" feluri de celule endocrine:
celulele B care secret" ,@*)>3@, - hormon hiperglicemiant;
celulele C care secret" 43S@,43) - hormon hipoglicemiant
Noiuni de fiziologie
7eglarea neurogen" este asigurat" de Dtraductorii neuroendocriniD 0hipotalamus, medulo-
suprarenal", pincal", pancreas&. Se asigur" o reglare /n cascad", centrii superiori de control folosind
cantit"!i mult mai mici de hormoni dec-t cele ce reprezint" r"spunsul periferic al glandelor !int".
7eglarea la nivel tisular se face prin modificarea sensibilit"!ii receptorilor /n sens negativ 0reductiv& sau
pozitiv 0amplificat&.
+unc,ia endocrin- a &ipotalamusului
(ipotalamusul influen!eaz" eliberarea hormonilor hipofizari pe cale neuronal", direct prin tractul
hipotalamo-hipofizar /n hipofiza posterioar" #i pe cale vascular", prin sistemul port hipotalamo-hipofizar
/n hipofiza anterioar". 4nfluen!eaz" deasemeni activitatea medulo-suprarenalei #i pancreasului endocrin
prin leg"turile sale eferente simpatice.
Hormonii acti.atori:
- TRH E tripeptid, stimuleaz" specific eliberarea 'S(. Stimuleaz" #i secre!ia prolactinei 0$7,& #i
gonadotropilor.
- GnRH sau ,(-7( E gonadolibertina, decapeptid, stimuleaz" secre!ia +S( #i ,(.
- CRH E corticolibertina, polipeptid cu 8% acizi anima!i, stimuleaz" secre!ia )*'( #i C ,$( 0hormon
lipotrop&.
- GH!RH sau 7( E somatoliberina, polipeptid cu 88 acizi anima!i, stimuleaz" secre!ia ( 0S'(&.
Hormonii in&ibitori:
- Somatostatina 0(-4(& peptid cu %8 aminoacizi, inhib" secre!ia ( 0S'(&. 4nhib" de asemeni secre!ia
de 'S(.
- $4+ sau $4( 0prolactin inhibi!ie hormon&: - dopamina, inhib" secre!ia $7,. 4nhib" #i secre!ia de 'S(.
ANALIZE DE LABORATOR
%! /oz-ri &ormonale din s0nge:
2
(ormonii care sunt doza!i din serul uman sunt: 'S(, '
2
, '
8
, anticorpi antiperoxidaz" 0))'-$>&,
'iroglobin" 0))' - '&, +S(, ,(, 'estosteron, $rolactin" 0$7,&, cortizon, 1ehidroepiandrostendion -
sulfat 01(5)-S&, %< >( - $rogesteron.
%reg-tirea bolna.ului:
- se intrerupe medica!ia hormonal" /nainte de recoltare cu 2 zile;
- se recolteaz", diminea!a pe nem-ncate : ml de s-nge prin punc!ie venoasa f"r" anticoagulant.
?alorile normale sunt /n func!ie de metodele folosite de laborator, care are obliga!ia s" dea
valorile de referin!".
?aloarea normal" 'S( E F,8 - < G 4@ pe ml, c-nd 'S( este mai mare de l>G 4@ pe ml, sugereaz"
hipertiroidismul primar.
?alorile mai mici sau nedeterminabile pot fi normale, dar pot indica #i hipotiroidismul secundar.
.. /oz-ri &ormonale din urin-:
- %< cetosteroizi urinari ?3 - H: A-%. mgI.8h; +: <-%F mgI.8h;
- %< >(-corticosteroizi0>(*S& urinari ?3 - H: 8-; mgI.8h; +: 2-: mgI.8h.
Jodul de recoltare:
- se str-nge urina din .8h; se p"streaz" la rece #i /ntuneric; se recolteaz" din toat" cantitatea de urin"
adunat" %F ml #i se trimite la laborator /nso!it de bilet de trimitere.
- 7ecoltarea )V (acidul .anii mandelic):
- se str-nge urina din .8h pe :ml de acid acetic, se p"streaz" la rece #i /ntuneric #i se recolteaz"
:F ml #i se trimite la laborator.
%reg-tirea bolna.ului: - cu 2 zile /nainte de recoltare bolnavii trebuie s" se ab!in" de la orice
medica!ie;
- regimul alimentar - sunt interzise consumul de banane, pr"9ituri, biscui!i cu vanilie, sucurile, cafeaua
#i capucino.
1ozarea )?J se recomand" /n feocromocitom.
5xplorarea glandei hipof/ze
%. 1ozarea hormonilor secreta!i de celulele !int" din s-nge #iIsau urin";
.. 5xamene radiologicc:
- 1adiografia de (ea turceasc- se efectueaz" prin radiografia din profil, din fa!" a craniului #i baz", arata
modific"ri de form" #i m"rime a glandei prin cre#terea #eii turce#ti, volumul normal al #eii turce#ti este
de ;FF - %%FF mm
2
raportat" la diametrul craniului; existen!a unei tumori hipofizare duce la modificarea
de volum a #eii, #a cu contur dublu, #a balonizat" sau dispari!ia #eii.
- '" - este o metod" modern" neinvaziv", se efectueaz" cu substan!" de contrast #i permite vizualizarea
precis" a hipofizei identific-nd leziunile;
- 1N - este o metod" de explorare a hipofizei superioar" *', folose#te ca substan!" de contrat
adolinium #i permite vizualizarea at-t a #eii turce#ti c-t #i a sinusurilor cavernoase, a ti9ei pituitare #i a
chiasmei optice;
- *xamen oftalmologie:
- fundul de ochi este modificat prezent-nd staz" papilar" /n cazul unui adenom hipofizar;
- m"surarea c-mpului vizual 0*?& efectuat" cu campimetru, poate ar"ta scotoamc bitemporale,
hemianopsie bitemporal" sau cecitate, /n caz de adenom hipofizar.
E"#$%r&re& '$&n(ei )ir%i(e*
*xamene de laborator
'estele func!ionale ale glandei tiroide din s-nge:
?3 - '
8
0tiroxina seric" total"& - ;F - %;F nmolI%
'
8
0tiroxina seric" liber"& - %2,2F nmolI%
'2 0triiodotironina& - %,. - 2,% nmolI%
3
'S( 0hormon stimulant al tiroidei& - F,:-:nmolIl.
/ozarea iodemiei:
- se efectueaz" preg"tind bolnavul cu o lun" /nainte; trebuie s" nu primeasc" medicamente care
con!in iod 0substan!e de contrast folosite la examene radiologicc, hormoni tiroidieni&, se recolteaz" : ml
s-nge iar" anticoagulant;?3 - 8-A GgIlFFml.
"estele de inflama,ie:
- ?S(, ,eucograma, fibrinogenul sunt crescute /n caz de tiroidit".
*olesterolul, *$K, ,1(, ,ipidele se recolteaz" /n caz de hipotiroidie.
*xamene din urina:
- determinarea ioduriei se face din urina adunat" pe .8 h din care se recolteaz" c-!iva ml de urin";
valorile crescute indic" o supra/nc"rcare iodat" exogen".
1adiografia simpl- a g0tului este util" /n cazul tulbur"rilor de compresiune #i calcific"rilor glandei
tiroide.
$reg"tirea bolnavului este simpl", se /ndep"rteaz" obiectele radioopace 0cercei, lan!uri, m"rgele,
coliere&;
- pozi!ia bolnavului #ez-nd, expunerea din fa!" #i profil.
*cografia eviden!iaz" modific"rile de volum #i form"; bolnavul nu necesit" preg"tire special", se
face la orice or"; pozi!ia decubit dorsal; se aplic" gelul acustic pe fa!a anterioar" a g-tului. ?olumul
normal al glandei tiroide variaz" /n func!ie de sex #i v-rst".
1adioiodocaptarea(12') (i scintigrama tiroidian-:
- se realizeaz" cu izotopi radioactivi ai iodului 04
%2%
, 4
%.2
&, fie cu 'echne!iu 0'c
LL
&, /n laboratorul de
medicin" nuclear"; diminea!a pe nem-ncate;
- se administreaz" substan!a radioactiv" pe cale oral" preg"tindu-se solu!ia /ntr-un flacon sau pahar cu
2F ml ap".
J"surarea radioactivit"!ii tiroidiene dup" captarea 4
%2%
se face la ., 8, .8, #i 8A ore dup"
administrarea radiotrasorului.
*xamenul scintigrafic este util pentru depistarea nodulilor tiroidieni 0DcalziD #i DreciD&, tumorile
maligne, metastazele de la nivelul glandei tiroide.
1eflexograma ac&ilian- este timpul de relaxare muscular" dup" percu!ia tendonului lui )chile;
0normal - .:F - 2FF milisecunde&; este alungit /n hipotiroidie #i scurtat /n hipertiroidie.
*xplorarea citologic- 0biopsia de gland" tiroid"& se efectueaz" prin :
- prin )3' (aspira,ie biopsic- citologic-) punc!ie cu ace de calibru %A - .. montate la
seringi de %F - .F ml de c"tre medic a9utat de asistent care preg"te#te materialele #i bolnavul
#i serve#te medicul. 1in produsul recoltat se efectueaz" frotiu #i se trimite /mpachetat,
etichetat la laboratorul de anatomie patologic".
*xamen &istologic se mai poate efectua preoperator sau extemporaneu /n sala de opera!ie de c"tre
medic fiind un examen de mare siguran!" diagnostic".
%unc,ia cu ac sub,ire are rol diagnostic dar #i terapeutic pentru tratarea cu succes a chi#tilor #i
adenoamelor autonome tiroidiene, a nodulilor benigni prin in9ectare de etanol pentru sclerozare.
E"#$%r&re& '$&n(ei #&r&)ir%i(e
/oz-ri &ormonale din s0nge:
-$'( 0parathormon&, calcemia 0?3: L-%% mgM& crescute /n hiperparatiroidie #i sc"zute /n
hipoparatiroidie;
-fosforemia 0?3: .,8 - 8,: mgM& cre#te /n hipoparatiroidie #i scade /n hiperparatiroidie;
-+) 0fosfataza alcalin" ?3: 2-: u.H.& cre#te /n leziuni osoase.
Jodul de recoltare: diminea!a pe nem-ncate prin punc!ie venoas" : ml s-nge f"r" anticoagulant.
*xamene din urin-:
- calciuria, fosfaturia se recolteaz" din urina pe .8 h sunt crescute: calciuria /n ($'( #i
sc"zut" /n h$'(, fosfaturia este sc"zut" /n ($'( #i crescut" /n h$'(.
4
)lte explor-ri: 55, 5J, 5K, ex. radiologic al aparatului locomotor indic" modific"rile osoase cum
ar fi osteoporoza #i depuneri de calciu /n !esuturile moi #i organe. 7J3 0cervico-
mediastinal"&,'omografie computerizat", 5cografie cervical" pot localiza adenoamele sau tumorile
glandei paratiroide.
E"#$%r&re& '$&n(e$%r s+#r&ren&$e
1ozarea hormonilor din plasm":
1) Corticosuprarenala:
- determinarea cortizolului,
- determinarea dehidroepiandrostendionul - sulfat 01(5)-S&
- determinarea )*'(-ului,
- determinarea aldosteronului,
- determinarea ionogramei,
- determinarea (t
1oz"ri hormonale din urin":
- determinarea hormonilor urinari: %< cetosteroizi, %< >( *S.
2) Medulosuprarenala
1oz"ri hormonale din plasm" #i urin":
- dozarea catecolaminelor din s-nge #i urin",
- dozarea )?J-ului din urin".
)lte explor"ri: echografia, '*, 7J3, scintigrama, permit vizualizarea tumorilor sau atrofia glandelor
suprarenale.
$reg"tirea bolnavilor pentru determinarea &idroxiprolinei din urin-
1egim alimentar: cu 2 zile /nainte pacientul nu trebuie s" consume carne, pe#te, gelatin".
1up" aceea se colecteaz" urina pe .8 h, se p"streaz" la rece #i se trimite la laborator %F ml pentru dozarea
hidroxipolinei.
E"#$%r&re& '$&n(e$%r se"+&$e*
%. - explorarea testiculului
/ozarea &ormonilor din plasm":
- testosteronul total ?3 0N %<ani&: .AF - %%FF ngIdl
- testosteronul liber ?3: % - .<M
- dihidrotestosteronul 01('& ?3: %:-<: ngIml
- estradionul ?3: %:-8F pgIml
- +S( ?3:2-%:m@lIml
- ,( ?3:.-%:m@lIml
- prolactina ?3: 8-%A ngIml
/ozarea &ormonilor din urin": %< *S, 1(5).
)lte examene: spermograma indic" evaluarea profilului morfologic #i biochimic precum #i capacitatea
de fertilizare a spermatozoizilor.
$arametri normali ai spermogramei: volumul N .ml,
- p(: <,.-<,A,
num"rul total de spermatozoizi 8F milioaneIml de sperm" sau N ;F milioane I total e9aculat,
- viabilitatea: <:M sau mai mul!i vii,
morfologia: 2FM sau peste cu aspect normal.
$atologic:
- spermatozoizi mor!i,
- azospermie 0lipsa spermatozoizilor&,
5
- hipospermic 0cantitate redus" de sperm"&.
3iopsia testicular- este efectuat" de c"tre medic, eviden!iaz" absen!a spermatogenezei, obstruc!iile
epididimale, tumorile benigne sau maligne de testicul.
*c&ografie de testicul care eviden!iaz" metastazele sau adenoamele testiculare.
4! *xplorarea o.arului
"este de o.ula,ie:
- curba termic" bazal" cre#te dup" perioada ovula!iei #i /n momentul c-nd progesteronul atinge valori
maxime, se /nregistreaz" temperatur" vaginal" sau rectal" diminea!a /nainte de cobor-rea din pat. /ntre a
<-a #i a %8-a zi a ciclului menstrual;
- frotiul citovaginal, recoltat /n a <-a, a %8-a #i a .%-a zi a ciclului menstrual, se recolteaz" cu a9utorul
ansei de platin", secre!ii de la nivelul colului uterin #i a pere!ilor vaginali #i se efectueaz" frotiuri pe lame
de sticl".
/oz-rile &ormonale ale o.arului:
- estradiolului plasmatic se recolteaz" /n a %8-a, a .%-a zi a ciclului menstrual, prin p.v. f"r"
anticoagulant;
- progesteronul se recolteaz" /n a .%-a zi a ciclului menstrual;
- gonadotrofina corionic";
- ,(, 'S(, prolactina.
)lte examene;
- testul cu progesteron este utilizat /n orice amenoree #i se efectueaz" prin administrare de
progesteron <: mg 4.J. sau medroxiprogesteron %F mg timp de : zile; testul este pozitiv
/n anovula!ia din boala polichistic" ovarian" #i negativ c-nd nu exist" secre!ie
estrogenic";
- testul cu clomifen, se administreaz" timp de : zile citrat de clomifen %FF mg per os, testul determin"
ovula!ia #i este indicat /n amenorea de origine hipotalamic";
- 5chografia eviden!iaz" chisturile ovariene #i cre#terea foliculilor.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ &fe/0i+ni &$e '$&n(ei 1i#%fi2e
3olile glandei &ipofize:
'umori hipofizare - benigne 0adenoamele cele mai frecvente&
- maligne - epitelioame primitive 0rare&;
- secundrare - metastaze
Hipersecre,ia glandei &ipofize (S"H) /n perioada pubert"!ii #i adolescen!ei determin" apari!ia
gigantismului #i la adul!i acromegalia;
A/r%me'&$i&
/efini,ie: 'otalitatea modific"rilor somatice #i metabolice ap"rute secundar cre#terii secre!iei de (
0S'(& la v-rsta adult".
Semnele acromegaliei:
O modific"ri ale masivului facial:
- fruntea /ngust", arcade spr-ncenarc #i zigomatice proeminente
- nasul, buzele groase,
- macroglosie - cre#terea de volum a limbii,
- prognatism - cre#terea mandibulei;
- din!ii rari - diasteme, cad u#or, carii frecvente;
O modific"rile extremit"!ilor:
- m-ini late, degete cilindrice;
6
- picioare late, calcaneu m"rit, num"rul la pantofi cre#te;
O modific"ri ale toracelui #i abdomenului:
O cifoz" dorsal" #i lordoz";
- torace globulos cu stern proeminent, abdomen proeminent;
O cre#terea organelor - visceromegalie:
- laringele infiltrat, voce groas" cavernoas";
- gland" tiroid" hipertrofic";
- cordul m"rit de volum, bradicardie, ('), cardiopatie ischemic", 4J);
- digestiv - gastrit" hipertrofic", mcgacolon, constipa!ie;
- cancere #i polipi digestivi sunt frecven!i,
- splenomegalie;
- rinichi m"ri!i de volum.
O manifest"ri asociate:
- la femei: amenoree, galactoree, hirsutism cre#terea p"rului pe fa!";
- la b"rba!i: impoten!" cu hipogonadism; -- - (');
- J53: tumor" pancreatic", paratiroidian" #i hipofizar";
- tumorile s-nului;
- osteoporoz".
"ratament (i 5ngri6iri
4n cazul tumorilor sau adenoamelor hipofizare este:
%. '&irurgical
7 microchirurgie transfenoidal" /n cazul adenoamelor intrasclare, calea de abord fiind fosele nazale cu
a9utorul unui endoscop;
O craniotomic transfrontal" indicat /n adenoamcle invazive;
.. 1adiologic este folosit /n tumorile mari incomplet rezecate #i recidivante.
Se folose#te:
- terapia cu raze 8 de 5nalt- energie;
- telecobaltoterapia cu 'o
9:
'ehnici noi de radioterapie sunt folosite /n tumorile benigne cum ar fi:
- radioc&irurgia (gama - ;nife surgeri) care const" /n administrarea /ntr-o singura #edin!" a
unei doze mari de raze dup" reperarea stereotaxic" a volumului lezional. 4ndica!iile acestei
terapii sunt /n adenoamele mici situate la distan!" de chiasma optic" #i nervul optic.
2. edical
O Hromocriptina - folosit" /n terapia tumorilor secretante (, $7,;
O $eritol - folosit /n tumorile secretante de )*'(;
O Somatostatina 0>ctreotid acetat& - folosit /n tumorile secretante de S'(.
Pngri9irile sunt acordate de personal specializat /n serviciile de neurochirurgie, radiologie #i
endocrine.
Gi'&n)ism+$ este cre#terea exagerat" /n /n"l!ime dep"#ind .FM media v-rstei #i sexului.
5volueaz" clinic #i biologic la fel ca )cromegalia.
$oate fi:
- pur - numai cu cre#tere exagerat" N .m, cu dezvoltarea normal" a organismului;
- cu eunuchism 0glandele sexuale nu sunt dezvoltate r"m-n-nd infantile&;
- cu acromegalie.
'ratamentul este profilactic #i curativ.
%rofilaxia complica!iilor, cum ar fi tuberculoza #i bolile cardio vasculare.
'urati. - medical administrare de hormoni sexuali care gr"besc /nchiderea cartila9elor epifizare #i
opresc procesul de cre#tere H: testosteron, +: estrogeni administra!i intamuscular.
'&irurgical prin extirparea tumorii.
7
1egimul alimentar const" /n reducerea proteinelor.
Ins+fi/ien03 1i#%fi2&r3
/efini,ie: sc"derea hormonilor adenohipofizari prin leziuni primitive hipofizare sau prin lips" de
stimulare cu hormoni hipotalamo-hipoflzari.
*lasific"ri:
- hipopituitarism de origine hipofizar": - prepubertar
- postpubertar
- hipopituitarismul de origine neuro-hipotalamic":
- prepubertar
- postpubertar 0global sau par!ial&.
n'ri,ire& /%#i$+$+i /+ ins+fi/ien0& 1i#%fi2&r3 4n&nism 1i#%fi2&r)
/efini,ie: insuficien!a de dezvoltare somato-statural" datorit" deficitului de hormon somatotrop
ap"rut" /n copil"rie.
*tiopatogenie:
O genetic;
O malforma!ii #i anomalii congenitale de morfogenez";
O leziuni dob-ndite inflamatorii, toxice, infec!ii, agen!i fizici 0iradiere&;
O idiopatic 0:F-AFM din cazuri cu greutate mic" la na#tere&.
Semnele clinice:
- cre#tere statural" /nt-rziat" 0/n"l!imea nu dep"#e#te l,.Fm&, masivul facial slab dezvoltat, aspect de
Dp"pu#"D;
- pielea ridat", uscat";
- voce Dpi!ig"iat"D;
- acromicrie cu hipotonic muscular";
- infantilism sexual prin /nt-rzierea pubert"!ii;
- inteligen!" normal", complexe de frustrare.
"ratament:
- hormon somatotrop uman administrat s.c. sau i.m. seara. 'ratamentul nu este eficace dup" v-rsta de %8
ani;
- ( sintetic #i semisintetic, 3orditropin 03ovo-3ordisQ& F,% u.i.IQg corp, ;-< zileIs"pt"m-n";
- testosteron la b"ie!i #i progesteron la fete /n infantilism;
- recuperare #i orientare profesional" - se recomand" activit"!i cu consum mic de energie -
activit"!i de conceptIcalcul, este indicat evitarea contactului prelungit cu publicul.
In'i,ir/& -%$n&.+$+i /+ (i&-e) insi#i(
/efini,ie: este un sindrom de poliurie #i polidipsie ap"rut secundar deficitului par!ial sau complet de
)1(.
'lasificare:
- 14 neurogen: leziuni hipotalamice, leziunile lobului posterior, traumatisme craniocerebrale,
infec!ii, tumori;
- 14 nefrogen: cauzat de afec!iuni renale cronice, tulbur"ri electrolitice.
Semne clinice:
- poliurie diurn" #i mai ales nocturn" cu volum urinarI.8h de la 8-%% l, cu aspect incolor, densitatea
urinar" R%FF:;
- polidipsie moderat", sunt preferate lichidele reci, cantitatea de lichide ingerat" este egal" cu
diureza.
"ratament: cauzal;
- hormonoterapia de substitu!ie: extract de retrohipofiz" solu!ie apoas", administrat parenteral
8
i.m. cu ac!iune medie 8-;h, solu!ie uleioas" cu ac!iune peste .8h, pulbere de retrohipofiz"
administrat" pe cale nazal" sub form" de spraS 01iapid&, instila!ii 0Jinirin&;
- diuretice, *arbamazepin", *lorhidrat
n'ri,ire& -%$n&.i$%r /+ &fe/0i+ni &$e '$&n(ei )ir%i(e
B%$i$e '$&n(ei )ir%i(e* % hipertiroidia #i . hipotiroidia sau:
4. tircotoxicoze - datorate excesului de hormoni tiroidieni la nivel tisular;
44. afec!iuni produse de deficitul de iod 0hipotiroidismul, gu#a endemic"&.
n'ri,iri 5n )ire%)%"i/%2e
'lasific-ri &ipertiroidiei:
- prin exces de 'S(: - adenomul hipofizar.
- prin secre!ie autonom" tiroidian": - adenomul toxic unic; gu#a multinodular" toxic"; cancerul
tiroidian; hipertiroidismul familial.
- prin distruc!ie tiroidian": - tiroiditele 0acute, subacute, autoimune, de iradiere, secundare cancerelor #i
metastazelor&.
O B%&$& Gr&.es B&se(%6 - este una din principalele forme clinice de tireotoxicoz".
"abloul clinic:
O sindromul tireotoxic: - gu#" 0m"rirea de volum a glandei tiroide&;
- exoftalmie este m"rirea globilor oculari cu deschiderea exagerat" a fantei palpebrale, ochi l"crim-nzi #i
lucio#i, retrac!ia pleoapei superioare, afectarea mu#chilor oculari externi, diplopie, privirea este fix";
- manifest"ri generale: pierdere /n greutate, hipersudora!ie, astenie, prurit;
- manifest"ri cardio-vasculare: tahicardie, fibrila!ie atrial", (') 0uneori&;
- manifest"ri neuro-musculare #i ncuro-psihice: oboseal", nervozitate, iritabililate, tremur"turile
extremit"!ilor;
- manifest"ri cutanate: tegumente calde, umede, fine, prurit, uneori c"derea p"rului;
- manifest"ri genitale: diminuarea potentei la b"rba!i, amenoree la femei;
- manifest"ri osoase: osteoporoz" cu dureri osoase;
"ratament medicamentos:
- antitiroidiene de sintez": Jetiltiouracil tb. de :Fmg, 'hSrozol tb. :mg, Jetimazol;
- iod radioactiv 04
%2%
&, iod sub form" de solu!ie ,ugol 0l g iod, .g iodur" de K. .F ml ap" distilat"&;
- ad9uvant: sedative, tranchilizante, vitamine, ft-blocante, glucocorticoizi.
+orma cea mai sever" este criza acut" tireotoxic", complica!ie de temut, care trebuie tratat"
corect.
Pn criz" se administreaz": )tenolol, $ropanolol sau Jetoprolol pentru corectarea simptomelor
inimii, se administreaz" antitiroidiene de sintez", solu!ie ,ugol i.v., ((* i.v., reechilibrare
hidroelcctrolitic", comprese reci, sedative, se administreaz" >
.
pentru insuficien!a respiratorie.
'&irurgical:
- tiroidectomie subtotal"; preg"tirea preoperatorie a bolnavului se face cu 2-; s"pt"m-ni
/nainte, se trateaz" pacientul cu )'S 0antitiroidiene de sintez"&, solu!ie ,ugol #i $ropanolol,
este recomandat" /n gu#ile multinodulare toxice #i /n adenomul toxic,
1egimul de .ia,- al pacientului cu &ipertiroidie
Se recomand": evitarea stresului, lini#te #i /n!elegere /n familie, regim bogat in proteine #i
vitamine, sedativc seara.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ 1i#%)ir%i(ie
9
1efini!ie: este un sindrom complex determinat de lipsa sau deficitul hormonilor tiroidieni. +orma
cea mai sever" de hipotiroidie este Jixedemul.
7i"e(em+$
"abloul clinic:
- modific"ri asupra diferitelor aparate, sisteme #i metabolisme:
- facies caracteristic Dde lun" plin"D;
- tegumentele #i fanerele prezint" infiltra!ie mucoid", pielea cu tent" galben" ceroas", p"r uscat #i rar,
unghii casante #i striate;
- cordul m"rit de volum, bradicardie sau blocuri atrio-vcntriculare;
- deprimarea centrilor respiratori cu sfor"ituri nocturne;
- macroglosie, constipa!ie, hipotonia vezicii biliare;
- /ncetinirea func!iilor intelectuale #i a memoriei;
- atrofie muscular";
- deficit suprarenal, modific"ri hipofizare #i afectarea glandelor sexuale - amenoree, sterilitate la femei,
impoten!" #i alterarea spermatogenezei la b"rba!i;
- tulbur"ri ale metabolismului glucidic, lipidic #i protidic.
"ratament:
- terapie hormonal" de substitu!ie prin administrare de hormoni tiroidieni, 5uthSrox se administreaz"
sub supraveghere clinic" biologic" prin determinarea 'S(-ului periodic #i 5K;
- /n coma mixedematoas" se administreaz" de urgen!": >
.
prin sond" nazal", hormoni tiroidieni '
8
2FF-:FFug i.v. 0<GgIQgcorp& sau'
2
.F-8FGgi.v. la ; ore apoi '
8
<:-%FFugIzi, solu!ie de 3a*l #i ser
glucozat hipertonic, antibiotice /n caz de infec!ii, ((* %FF mg i.v.
n'ri,ire& -%$n&.i$%r /+ &fe/0i+ni &$e '$&n(ei
#&r&)ir%i(e
3olile glandei paratiroide sunt: hiperparatiroidiile,
hipoparatiroidiile.
Pngri9irea bolnavilor cu hiperparatiroidism 0($'(&
/efini,ie: este un sindrom clinic datorat excre!iei excesive a glandei paratiroide de parathormon.
'lasificare:
- primar";
- secundar";
- ter!iar";
- paraneoplazic".
Simptome:
- manifest"ri neuropsihice #i musculare: astenie cefalee, depresie, hipotonie muscular";
- manifest"ri gastro-intestinale: anorexie, v"rs"turi, dureri;
- manifest"ri renale: nefrocalcinoz", litiaz" renal", colic", infec!ie urinar";
- manifest"ri cardio-vasculare: bradicardie sau tahicardie, (');
- manifest"ri osoase: osteit" fibrochistic" 7ecQlinghausen 0rar /nt-lnit" ast"zi&.
"ratament:
Jedicamentos:
- medicamente care scad calcemia #i $'(, *alcitonina. $ropanolol, *imetidina;
- medicamente care cresc eliminarea calciului +urosemid /n perfuzie;
- epurarea extrarenal";
- corticoizii;
*hirurgical: adenomectomic, urmat" de radioterapie /n adenocarcinoame.
10
1egimul alimentari
- s"rac /n alimente care con!in calciu #i vitamin" 1
.
0br-nzeturile #i lactatele limitate&.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ 1i#%r&r&)ir%i(ism 41PTH)
/efini,ie: este o situa!ie metabolic" rezultat" din hipofunc!ia paratiroidelor dat" de absen!a sau
alterarea lor.
*tiologic:
tiroidectomia cu abla!ia paratiroidelor;
postterapie cu iod radioactiv pentru boala HasedoT;
idiopatic" 0rar"&;
"ablou clinic:
O semne de tetanie latent": hiperexcitabilitate neuro-muscular" eviden!iate prin:
- semn+$ C1.%s)/8* percu!ia mu#chilor pielo#i ai fe!ei la < distan!ei dintre tragus #i comisura
bucal", /n caz de tetanie se produce contractura buzei superioare;
- semn+$ Tr%+sse&+* se eviden!iaz" prin aplicare de garou sau man#eta tensiometrului
la bra! #i apare Dm-na de mamo#D dup" 2 minute de la aplicare;
- semn+$ 9eiss* contrac!ia orbicularului pleoapelor la percu!ia extern".
O *riza de tetanie se manifest" prin:
- stare de r"u general;
- parestezii ale membrelor;
- contracturi simetrice ale extremit"!ilor, Dm-n" de mamo#D;
- contractura musculaturii peribucale;
- bolnavii sunt speria!i #i transpira!i, uneori apar contracturi penibile, laringospasm, bronhospasm;
- criza dureaz" c-teva minute, cedeaz" spontan sau administrare de *a i.v.;
- /n criza prelungit" se administreaz" perfuzie continu" cu glucoza sau ser fiziologic /n care se adaug" *a
/n asociere cu vitamin" 1
.
per os sau i.m.
O S#&sm%f$$i& este o tetanie cronic" caracterizat" prin hiperexcitabilitate neuro-muscular"
declan#at" de emo!ie, conflict, efort, oboseal". )pare frecvent 4a femei tinere, anxioase ce
prezint" insomnii #i st"ri depresive.
Janifest"rile sunt acelea#i ca la criza de tetanie.
"ratamentul consta 5n:
- /ndep"rtarea antura9ului;
- calmarea pacientei;
- in9ectarea de sedative i.m.;
- in9ectare de *a gluconic i.v. lent #i sulfat de Jg; nu se amestec" /n aceea#i sering".
1e fond:
- este de durat" mai lung" . - : luniIan;
- se administreaz" *a #i vitamin" 1., Jg - 'rimag;
- psihoterapie;
- tranchilizante.
- 7egim alimentar: bogat /n lactate 0% lIzi&; br-nzeturi, ou", carne; vitamine din legume #i fructe
proaspete.
n'ri,ire& -%$n&.i$%r /+ %s)e%#%r%23
/efini,ie: este o afec!iune sistemic" a scheletului prin sc"derea densit"!ii minerale osoase 0HJ1&,
deteriorarea arhitecturii !esutului osos care duce la cre#terea riscului de fracturare.
'lasificare:
4. >steoporoze primare: idiopatic" 9uvenil", idiopatic" a adultului, presenil" sau postmenopauz",
senil";
44.>steoporoz" secundar": apare la orice v-rst" ca urmare a unor boli endocrine, digestive,
11
neoplazice #i dup" imobilizare /ndelungat" la pat, mai apare dup" folosirea de lung" durat" a
medicamentelor: (eparina, +enitoina, barbiturice, hidroxid de )l, *ortizonul sub diferite forme,
*itostaticele.
*ea mai frecvent" form" de osteoporoz" este osteoporoza de menopauz". >steoporoza devine
periculoas" #i o problem" social" c-nd apare riscul de a face o fractur" 0fractur" de col femural, corp
vertebral, pumn, radius #i cubitus&.
$entru diagnosticul >steoporozei se folose#te metoda radiologic":
- prin radiografie clasic" diagnosticul se pune tardiv c-nd 2FM din masa osoas" este pierdut" #i apar
fracturi #i tas"ri vertebrale.
- modern se folosesc metode neinvazive larg r"sp-ndite efectuate /n perioada post menopauz" cum ar
fi:
%. 'omodensitometria cantitativ": folose#te scaner U metod" capabil" de a ob!ine densitatea mineral" /n
mgIcm
2
la nivelul !esutului spongios vertebral al coloanei lombare.
..'omodensitometria prin absor!ie dubl" cu raze U: /*8) = (/ensitometria cu raze x prin absor,ie) este
o radiografie cuantificat" care poate fi efectuat" la nivelul radiusului dup" v"rsta de ;F ani, la nivelul
coloanei vertebrale lombare dup" menopauz" sau a /ntregului corp. $reg"tirea bolnavului este simpl" la
fel ca pentru o radiografie clasic"; pacientul este dezbr"cat la nivelul coloanei lombare, se /ndep"rteaz"
obiectele radioopace, pozi!ia decubit dorsal cu membrele inferioare spri9inite pe un suport. 7iscul de
iradiere este mic.
"ratament:
a& %rofilactic are drept scop combaterea #i anularea cauzelor r"spunz"toare de boal". > m"sur" de
prevenire a osteoporozei /ncepe din copil-rie printr-o alimenta!ie bogat" /n proteine asigurate de lapte,
ou", carne #i s"ruri minerale asigurate de legume, fructe, zarzavaturi absolut necesare. Ji#carea /n aer
liber #i soare asigur" dezvoltarea armonioas" a mu#chilor #i a scheletului. Soarele activeaz" vitamina 1
necesar" fix"rii s"rurilor de *a /n oase.
b& >a .0rsta adult- profilaxia const" /n alimenta!ie ra!ional" bogat" /n produse vegetale #i mai pu!in de
origine animal". *onsumul normal f"r" excese mai ales de cafea #i alcool. 'utunul favorizeaz" sc"derea
rezisten!ei osului #i consumul de cafea, dulciuri /n exces. Ji#carea este obligatorie #i la aceast" v-rsta . -
2 QmIzi de mers pe 9os sau sport.
Jedicamente de prevenire a osteoporozei la femei /n perioada de menopauz":
- doze minime de estrogeni, pe durat" nelimitat" 0%F ani&, eficacitatea apare dup" 2 ani, se
administreaz" la indica!ia medicului ginecolog #i endocrinolog !in-ndu-se cont de efectele
adverse;
- progestative /n asociere cu estrogenoterapia.
)lte tratamente:
- administrea de calcitonin" /mpiedic" resorb!ia osoas";
- florura de 3a stimuleaz" formarea de os;
- aportul suplimentar de *a #i vitamin" 1
.
zilnic, lg de *a #i .FF - AFF u.i. vitamin" /
4
sau 12
- anabolizante #i antiosteoporotice moderne;
4n caz de fracturi - tratament ortopedic!
n'ri,ire& -%$n&.i$%r /+ &fe/0i+ni &$e
'$&n(e$%r s+#r&ren&$e
3olile glandelor suprarenale: sindromul *ushing, sindroamele adrenogenitalc, insuficien!a
corticosuprarenal" cronic" 0 Hoala )ddison&, feocromocitomul.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ -%&$3 ADDISON
/efini,ie: c-nd LFM din volumul glandelor suprarenale este distrus se declan#eaz" manifest"rile
12
clinice prin deficit de glucocorticoizi #i mineralo-corticoizi.
"abloul clinic: astenie, oboseal", anorexie, ame!eal", foame de sare, sc"dere /n greutate,
melanodermie 0pigmenta!ia pielii #i a mucoaselor&, h'), vitiligo.
*riza )ddisonian" poate s" apar" /n condi!ii de expunere la stres, infec!ii, interven!ii chirurgicale,
deshidratare, traume. 5ste precedat" de accentuarea simptomelor de fond.
"ratamentul:
2n criz-: administrare de glucocorticoizi, ((* i.v. in bolus, corectarea hipovolemiei sau ser
fiziologic, ser glucozat :M - 2 lI.8h, a doua zi se trece la administrarea pe cale oral" de
mineralocorticoizi, c-nd evolu!ia este favorabil".
Se recomand" bolnavilor s" evite stresul, hipoglicemia #i s" aib" un aport normal de sare. 5ste
recomandat ca bolnavii s" poarte br"!ar" sau carte de identificare cu men!iunea bolii #i cu indica!iile
asupra tratamentului /n caz de decompensare acut". 1eterminarea periodic" a '), a greut"!ii corporale.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ sin(r%m C+s1in'
/efini,ie: este expresia clinic" a excesului cronic de glucocorticoizi indiferent de cauz".
"abloul clinic:
- obezitate, facies Dde lun" plin"D, fose supraclaviculare, dorsocervical Dbos" de bizonD
distribu!ia obezit"!ii este caracteristic";
- (');
- hirutism la femei datorita hipersecretiei androgenice;
- manifestari musculare amiotrofe 0sc"derea fortei musculare&, dureri lombare, osteoporoza;
- vergeturi; tulbur"ri psihice.
"ratament: este /ndreptat c"tre hipofiz" /n vederea corect"rii hipersecre!iei de )*'(. *hirurgical,
radioterapic #i medicamentos /n caz de e#ec.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ -%&$3 C%nn
/efini,ie: perturb"ri caracterizate prin produc!ia excesiv" de aldosteron de c"tre zona golmerular"
a cortexului suprarenal.
Simptome: semnul clinic care atrage aten!ia este (') asociat" cu hipopotasemie #i modific"ri
5K.
"ratament:
- chirurgical /n caz de rumori secretante de aldosteron;
- medicamentos: spironolacton" 0antagonist al aldosteronului&, asociat" cu amilorid 0economizator de K&,
captopril 0inhibitor al enzimei de conversie&.
n'ri,ire& -%$n&.+$+i /+ Fe%/r%m%/i)%m
/efini,ie: +eocromocitomul este o tumor" a medulosuprarenalei care determin" excesul de
adrenalin", noradrenalin" #i dopamin".
"abloul clinic:
- HTA paroxistica manifestat" brutal dup" efort fizic #i medicamente 0histamin", metoclopramid&
- cefalee;
- tahicardie;
- transpira!ii abundente, profuze #i generalizate.
"ratament: chirurgical prin cooperarea: chirurgului, anestezistului, endocrinologului, internistului, in
<:M din cazuri (') se vindec".
Sin(r%m+$ (e .iri$i2&re:
- hipertricoza sau hirsutismul apare din cauza tumorilor ovariene sau suprarenale care au drept
consecin!" hipersecre!ia de hormoni androgeni.
13
Sin(r%m+$ &(i#%2% ! 'eni)&$ se caracterizeaz" prin obezitate #i infantilism genital datorit" insuficien!ei
de secre!ie de hormoni sexuali consecin!a unui proces inflamator hipotalamo- hipofizar. Sindromul de
feminizare apare datorit" insuficien!ei testiculare.
u#a endemic" reprezint" m"rirea de volum a glandei tiroide determinat" de caren!a de iod din
alimente, ap" #i sol ap"r-nd cu predilec!ie /n zonele de deal #i de munte.
+actori favorizan!i: - subalimenta!ia lipsa proteinelor #i lipidelor;
- consumul exgerat de varz", conopid" #i napi considerate alimente gu#ogene.
Cre)inism+$ endemic este o maladie congenital" #i familial" care se datore#te lipsei de hormoni
tiroidieni /n timpul vie!ii fetalc.
EDUCAIA PENTRU SNTATE
$rofilaxia glandelor endocrine /ncepe din via!a intrauterin". +emeile /ns"rcinate sunt sf"tuite s" ia
medicamente numai la indica!iile medicului specialist ginecolog #i endocrinolog pentru evitarea efectelor
teratogene.
5tapa hot"r-toare a dezvolt"rii creierului la specia uman" este reprezentat" de via!a fetal" #i primii 2
ani postnatali.
4odul este un microelement necesar #i esen!ial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. 1eficitul de
iod /n perioada fetal" duce la alter"ri de dezvoltare ale creierului ireversibile #i /nt-rziere mental".
>JS a stabilit programe de profilaxie a 411 0deficit de iod&. $rofilaxia se face cu sare iodat" 0se
adaug" iodur" de 3a sau K. la sarea de buc"t"rie&, care trebuie folosit" /n zonele cu caren!" de iod #i /n
industria alimentar". /n unele !"ri sarea iodat" este folosit" #i /n alimenta!ia animalelor.
Se adimistreaz" iodur" de K sub form" de tablete lFF Gg pentru copii sau .FF Gg pentru adul!i /n
zonele geografice cu caren!" medic #i sever". Schema folosit" /n 7om-nia este pentru pre#colari, #colari,
femei gravide #i femei care al"pteaz".
$entru prevenirea gu#ei endemice prin deficit de 411 se mai administreaz" Vodid, 4od 'hirox,
in9ec!ii cu ulei iodat sau ulei iodat administrat per os, iodarea apei de iriga!ie sau folosirea zah"rului
iodat.
$entru profilaxia tumorilor, benigne #i maligne ale glandelor popula!ia este sf"tuit" s" fac"
periodic examinare prin autopalpare #i prezentarea la medic c-nd se deceleaz" o forma!iune c-t de mic".
)limenta!ia corect" dup" v-rst", sex #i activitate, c-t #i mi#carea /n aer liber presupun o
func!ionare normal" a glandelor #i o dezvoltare armonioas" a organismului.
$revenirea #i tratarea corect" a bolilor infec!ioase cronice 0'H*, sifilis& care sunt incriminate in
etiologia unor afec!iuni endocrine.
'ratarea #i supravegherea persoanelor care au suferit '** deoarece acestea pot interesa
hipotalamus #i glanda hipofiz".
Sfatul genetic adresat cuplurilor cu afec!uni endocrine #i cu posibilitatea transmiterii ereditare
0diabetul zaharat, diabetul insipid, hiperparatiroidismul&.
5vitarea surmena9ului, stresului, traume psihice, emo!ii intense #i prelungite.
Supravegherea medical" a bolnavilor cu afec!iuni endocrine, #i educarea lor #i a familiilor
acestora /n vederea respect"rii tratamentului, regimului de via!" #i reintegrarea socio-profesionale.
14
$,)3 15 P374V475 P3 (4$57'47>4145 0H)S51>W&
/ala Problema Obiective de ngri!ire "ntervenii in.estiga,ii #valuare
O Sl-bire
accentuat-
O apetit
exagerat
O diaree
O tremur-turi
ale membrelor
O palpita,ii
O ta&icardie
O H")
O agita,ie
O anxietate
&ipersensibilita
te
O emoti.itate
- corectarea greut-,ii
corporale
- regim adec.at
- pre.enire
- tratament
simptomatic
- lini(tirea bolna.ului
- pregatire psi&ic-
- 5ncura6area
bolna.ului
- repaus fizic (i psi&ic
- &iperproteic cu mese
dese;
7 antiaritmice, &ipotensoare,
sedati.e
?n criz- de tireotoxicoz-:
HH' i! .! perfuzie sau
'ortizon )cetat i!m!
sol >ugol per os!
7 )ntitiroidiene de sinteza:
etiltiouracil
- "ratament cu iod
radioacti.
- mena6area bolna.ului de
emo,ii puternice (i sup-r-ri
7 se recomand- tratament
c&irurgical in gusile mari
care nu r-spund la tratament
medical
*x! din s0nge:
- H", H@>, iodemia,
ionogram-, colesterol,
H/>, >/>, dozarea &ormonilor
"$, "# din ser
*x! sumar de urin-, ioduria
Scintigrama, *c&o!
tiroidian-, 2odocaptare
- *A@, 1x! pulmonar
7 Stare generala alterat-
%BC#: bDE
")B CF:DG: mmHg
"B$H,FI
3olna.ul prezint- agita,ie
psi&o-motorie
?n urma trat! starea se
amelioreaz-
")B CJ:DF: mmHg
%BC:: bDE
- bolna.ul este lini(tit
15
$,)3 15 P374V475 P3 (4$>'47>4145 0J4U515J&
/ala %roblema Obiecti.e de 5ngri6ire 2nter.en,ii 2n.estiga,ii *.aluare
O &ipotermie
O bradicardie
O dureri de cap
O constipa,ii
O durere
muscular-
O greutate 5n
.orbire
(bradilalie) (i
lentoare in
g0ndire
O pierderea
poten,ei (i
sc-derea
fertilit-,ii
- corectarea temperaturii
- stimularea ritmului
cardiac
- reglementarea tranzitului
intestinal
- combaterea durerilor
- 5nl-turarea cauzei
- 5nl-turarea cauzei
- 5nl-turarea cauzei
- 5nbr-c-minte adec.at-
- administrare de &ormoni
tiroidieni sintetici: "iroxin-
- "iroton
"riiodotironina
- adm! de &ormoni tireotrop
&ipofizar S"H
- )ntialgice,
antiim6lamatoare
- regim alimentar bogat 5n
proteine de calitate si
.itamine;
- %rofilaxie iodat-: iodur-
de A Cmg in copil-rie, sare
iodat- 5n zonele endemice -
gu(ele mari care fac
compresiune pe tra&ee (i
ner.i necesit- inter.en,ie
c&irurgical-
*x! s0nge:
- doz-ri &ormonale din ser:
S"H, "$, "#, iodemiaK CgL!
colesterolM $::mgN-
9::mgN:
- sumar de urin-, ioduria!
- *c&o, tiroidian-
- scintigrama
- iodocaptare
-*A@
1x! pulmonar
O func,ii .itale diminuate
"B$4-$JI
%B#:-J: bDE
")BG:D9: mmHg
3olna.ul este somnolent
cu lentoare 5n .orbire (i
g0ndire
/up- tratamentul
&ormonal bolna.ul de.ine
.ioi! .alorile func,iilor
.itale apropiate de normal

16