Sunteți pe pagina 1din 299

Colecia HOMO

RELIGIOSUS
Coordonator pi of.
univ. dr. AUREI
CODOBA
R
U
D
O
L
!

m
O""O
De#pre ele$entul
iraional din
ideea
divinului %i
de#pre
relaia lui cu
raional ui
Rudolf Otto
DAS HEILIGE
&'er da# Irrationale in
der Idee de# G(ttlic)en
und #ein *er)+ltni#
,u$ Rationalen
ediia a
-.-a
Leopold
Klotz
Verlag/Go
tha, -/01
I
2entru
pre,enta
ver#iune
ro$3nea#c4 5
Cop6ri7)t
Editura Dacia8
CIu9:apoca8
-//0
EDI"URA
DACIA CLU;:
A2OCA -//1
Coperta
coleciei de
C<LI
S"EGEREA
Coperta
volu$ului de
CRIS"IA
DAMASCHI

I.S
.B.
.
/=
>:
>?
:
@?
/>
:?
Cnd, n anul 191
~. Rudolf Otto.
profesor la
Universitatea din
Marburg, i publica
mica lui carte Da#
Heili7e8 nici
nu bnuia
mcar c
oferea
publicului un
'e#t:#eller
destinat s
aib un
rsunet
mondial. !e
atunci, mai
mult de
dou"eci de
edi#ii s$au
epui"at n
%ermania i
volumaul,
devenit
repede
celebru, a fost
tradus n vreo
"ece limbi.
Cum se
e&plic
succesid
acesta far
precedent'
(l se
datorea",
far ndoial)
n primul rnd
nout#ii i
originalit#ii
perspectivei
adoptate de
autor. *n loc
s anali"e"e ideile de
!umne"eu i de
religie, Rudolf Otto
s$a strduit s
anali"e"e
modalit#ile
eAperienei
reli7ioa#e. n"estrat
cu o mare fine#e
psi+ologic i cu
priceperea unei
duble pregtiri, de
teolog i de istoric al
religiilor, el a reuit
s pun n eviden#
con#inutul i
caracteristicile
specifice ale acestei
e&perien#e.
,egli-ndpartea
ra#ional i
specidativ a religiei,
el s$a concentrat mai
ales asupra pr#ii ei
ira#ionale. Cci. aa
cum mrturisete el
nsui e&plicit, Otto l
citise pe .ut+er i
n#elesese ce nsemna
pentru un credincios
/!umne"eul cel viu
acesta nu era
!umne"eul
filosofilor,
!umne"eul lui
(rasmus, de
e&emplu0 el
nu era o idee,
o no#iune
abstract, o
simpl
alegorie
moral. (ra
dimpotriv, o
teribil
putere... 1
MIRCEA
ELIADE8
2utere %i
#acralitat
e Bn
i#toria
reli7iilor8
-/?0
,O23 4*O$4*4.*O%R56*C3
2eologul i filosoful
german Rudolf Otto s$a
nscut la 7eine 8landul
9anovra. ast"i :a&onia
*nferioar; n anul 1<=9.
5 fost crescut n credin#a
lut+eran. >i$a fcut
studiile teologice la
(rlangen i %?ttingen,
fiind atras ndeosebi de
gndirea lui 5rbrec+t
Ritse+l i de aceea
a lui 6riedric+
:c+leiermac+er. n
19@A a fost numit
2rivatdo,ent8 iar
mai tr"iu. n 19@B,
a devenit profesor
de teologie la
%?ttingen. (ste
epoca n care a
nceput s$i
elabore"e propria
concep#ie despre sacru,
e&pus n cteva lucrri ce
i$au adus curnd
notorietatea. *n anii 1911$
191C a ntreprins o lung
cltorie n 5frica de
nord, n (gipt i
7alestina, continuat n
*ndia, C+ina i Daponia,
avnd astfel prile-ul s
studie"e ndeaproape
formele primitive ale
sacndui i marile mistici
orientale. Cunoaterea
acestora l$a a-utat s
aprofunde"e fenomenul
religios. (a se face sim#it
din plin n lucrrile
idterioare. *n perioada
191A$191B a predat
teologia la 4reslau. 5poi,
pn n 19C9. a fost
profesor la Universitatea
din Marburg. !up
retragerea de la
Universitate a continuat
s triasc n acest ora.
2ot aici s$a stins din via#
n 19EB. 5nii dintre cele
dou r"boaie, ani de
intens activitate
creatoare, l$au consacrat
ca pe unul dintre marii
gnditori religioi ai
acestui secol.
7rincipalele
lucrriF Die
An#c)auun7 vo$
)eili7en Gei#t 'ei
Lut)er8 -CC/D
aturali#ti#c)e und
reli7i(#e
Eeltan#ic)t8 -/@.D
Fanti#c):!rie#G#c)e
Reli7ion#:
p)ilo#op)ie8 -/@/D
DipiHa de# iva#a8
-/-1D Da# Heili7e8
-/-=D Auf#+t,e8 da#
u$ino#e
'etreffend8 -/0>D
Ee#t:(#tlic)e
M6#tiH8 -/01D Die
Gnadenreli7ion
Indien# und da#
C)ri#tentu$8 -/>@D
Reic) Gotte# und
Men#c)en#o)n8
-/>..
I"ot ce:B $ai 'un Bn
o$ e:nfiorarea.
OricBt l:ar face
lu$ea #4 pl4tea#c4
#cu$p #enti$entul8
Mi%cat8 el #i$te
adBnc pre,enta
colosalului 1
Goet)
e8
6aust
,

2
artea
a
doua.
1.
RAIONAL I IRAIONAL
Orice concepie tei#t4 de#pre Du$ne,eu8 dar Bndeo#e'i %i
precu$p4nitor cea cre%tin48 are ca tr4#4tur4 e#enial4 faptul c48 Bn ea8
divinitatea e#te #e#i,at4 cu o clar4 preci,ie %i definit4 cu a9utorul unor
atri'ute caJ #pirit8 raiune8 voin48 voin4 teolo7ic48 'un4voin48
atotputernicie8 con#u'#tanialitate8 con%tiin4 de #ine %i cu ali ter$eni
a#e$4n4tori %i c48 deci8 Bn ea8 divinitatea e#te 7Bndit4 prin analo7ie cu
per#onal:raionalul8 a%a cu$8 Bntr:o for$4 li$itat4 %i redu#48 o$ul Bl
de#coper4 Bn #ine Bn#u%i. Bn acela%i ti$p8 aplicate divinului8 toate ace#te
atri'ute #Bnt con#iderate ca Ia'#oluteK8 a%adar ca Ide#4vBr%iteK Ele #Bnt
tot atBtea concepte clare %i di#tincte8 acce#i'ile 7Bndirii %i anali,ei
raionale8 'a c)iar %i definirii. Dac4 nu$i$ ra#ional un lucru apt de a fi
clar Bnele# printr:o a#e$enea 7Bndire conceptual48 atunci e#ena
divinit4ii de#cri#e cu a9utorul ace#tor atri'ute poate fi de#e$nat4 drept
raional48 iar reli7ia care le recunoa%te %i le afir$4 e#te %i ea8 Bn e7al4
$4#ur48 o reli7ie raional4. u$ai datorit4 lor e#te po#i'il4 IcredinaK8
Bnelea#4 ca o convin7ere cri#tali,at4 Bn concepte clare %i opu#4
#i$plului I#enti$entK. *or'a lui !au#tJ
ISenti$entul e totul8 nu$ele nu:i decBt #unet %i fu$K
nu e#te adev4rat48 cel puin nu Bn le74tur4 cu cre%tini#$ul. Bn acea#t4
vor'4 a lui !au#t Inu$eK e#te e7al cu IconceptK. oi con#ider4$ Bn#4
ca fiind un indiciu al nivelului %i al #uperiorit4ii unei reli7ii toc$ai
faptul c4 ea are IconcepteK %i o anu$it4 cunoa%tere Lcunoa%tere ce ine
de credin4M a tran#cendentului8 o cunoa%tere cri#tali,at4 Bn concepte8 Bn
cele pe care le:a$ po$enit adineauri %i Bn altele care le co$pletea,4.
Iar faptul c4 cre%tini#$ul are concepte %i c4 ace#te concepte #Bnt de o
claritate %i de o preci,ie #uperioar48 alc4tuind un an#a$'lu co$plet8
con#tituie Lnu unicul8 nici $4car principalul8 darM un foarte e#enial
indiciu al
Rudolf Otto
#uperiorit4ii #ale fa4 de
alte trepte %i for$e ale
reli7iei. Ace#t lucru
tre'uie #u'liniat de la 'un
Bnceput %i cu toat4
)ot4rBrea.
Se cuvine Bn#4 #4
preveni$8 de Bndat48 o
neBnele7ere care ar duce
la o apreciere unilateral4
%i 7re%it4J anu$e la
p4rerea c4 atri'utele
raionale a$intite %i cele
a#e$4n4toare care li #:
ar$ai putea ad4u7a ar
epui"a e#ena divinit4ii.
Acea#t4 neBnele7ere
poate fi favori,at4 de
#tilul %i de univer#ul
conceptual al li$'ii
,idirii8 al activit4ii
didactice de predicare %i
de in#truire reli7ioa#48 dar
%i8 Bn $are $4#ur48 Bn
Sfintele noa#tre Scripturi.
Aici raionalul #e afl4 Bn
pri$:plan8 'a c)iar8
ade#ea8 paie a fi totul. Dar
faptul c4 aici el tre'uie #4
fie Bn pri$:plan era de
a%teptat8 pentru c4 orice
li$'48 alc4tuit4 fiind din
cuvinte8 vrea #4 tran#$it4
$ai ale# concepte. Ni cu
cBt ace#tea #Bnt $ai clare
%i $ai univoce8 cu atBt
li$'a e#te $ai 'un4. Dar
dac4 atri'utele raionale
#tau de o'icei pe pri$ul
plan8 ele nu pot cBtu%i de
puin epui,a ideea
divinit4ii8 deoarece eAi#t4
%i au valoare nu$ai
datorit4 unui ele$ent
iraional %i prin raportare
la ace#ta. Ele #Bnt atri'ute
esen#iale, dar atri'ute
e#eniale sintetice, putBnd
fi Bnele#e cu adev4rat
nu$ai dac4 #Bnt Bnele#e
a#tfel8 adic4 nu$ai dac4
#Bnt atri'uite unui o'iect
care le #lu9e%te Bntr:un fel
ca #uport8 dar pe care nu Bl
#e#i,ea,4 %i nici nu Bl pot
#e#i,a8 el tre'uind #4 fie
#e#i,at Bntr:un $od diferit
%i adecvat. C4ci el tre'uie
#4 fie percepti'il Bntr:un
$od oarecereJ de n:ar fi
-0
Sacrul
--
Rudolf Otto
a%a8 nu a$ putea #pune
ni$ic de#pre el. De fapt8
nici c)iar $i#tica8 atunci
cBnd Bl nu$e%te GmHon
-

nu vrea #4 #pun4 prin a#ta
c4 el nu poate fi #e#i,at8
fiindc48 Bn ace#t ca,8 #:ar
reduce ea Bn#4%i la t4cere.
Or. #e %tie c4 toc$ai
$i#tica a fo#t8 de o'icei8
foarte elocvent4.
e i,'i$ aici pentru
pri$a dat4 de opo,iia
dintre raionali#$ %i
reli7ie Bntr:un #en# $ai
profund. *o$ $ai avea
ade#eori oca,ia #4 ne
ocup4$ de acea#t4
opo,iie %i de
caracteri#ticile ei. Ea
con#tituie cea dintBi %i cea
$ai #e$nificativ4
caracteri#tic4 a
raionali#$ului8 aceea de
care depind toate
-"raducerea cuvintelor %i
eApre#iilor #tr4ine
L#an#crite8 7rece%ti8
latine%ti #au de alt4
provenien4M care apar Bn
teAt poate fi 74#it4 Bn
#eciunea a I*:a a
5ne&elor, cu eAcepia unor
ter$eni prea u,uali pentru
a $ai fi tradu%i Lota
trad.M
celelalte. Diferena
invocat4 ade#ea8 cu$ c4
raionali#$ul ar fi ne7area
I$iracoluluiK8 Bn ti$p ce
opu#ul #4u ar fi afir$area
$iracolului8 e#te Bn $od
v4dit fal#4 #au cel puin
foarte #uperficial4. Bn
fond8 teoria curent48 care
con#ider4 $iracolul ca
fiind Bntreruperea
te$porar4 a lanului de
le7i naturale8 Bntrerupere
provocat4 de o !iin4 care
ea Bn#4%i le:a #ta'ilit %i
care8 Bn con#ecin48 ar
tre'ui #4 le fie #t4pBn48
e#te tot ce poate fi $ai
IraionalK. Raionali%tii au
ad$i# de#tul de de# #au
c)iar au con#truit a priori
Ipo#i'ilitatea $iracoluluiK
a#tfel Bnele#8 Bn ti$p ce
adver#arii )ot4rBi ai
raionali#$ului au r4$a#
de#tul de de# indifereni la
Ic)e#tiunea $iracoluluiK.
Intre raionali#$ %i
contrariul #4u eAi#t4 $ai
curBnd o anu$e diferen4
calitativa, inBnd de #tarea
#ufletea#c4 %i de
coninutul #enti$ental al
credinei. Ace#tea din
ur$4 depind Bn $od
e#enial de raportul dintre
->
Sacrul
--
Rudolf Otto
raional %i iraional Bn
ideea de Du$ne,eu.
2ro'le$a e#te dac4 Bn ea
raionalul covBr%e%te
iraionalul #au c)iar Bl
eAclude co$plet #au dac4
nu cu$va #e BntB$pl4
toc$ai inver#. Afir$aia8
de# au,it48 c4 ortodoAia ar
fi fo#t ea Bn#4%i $a$a
raionali#$ului e#te Bn
parte adev4rat4. Dar ea nu
e#te adev4rat4 pur %i
#i$plu prin aceea c4 %i:a
fiAat ca #cop doctrina %i
Bnv44$Bntul doctrinar
L$i#ticii cei $ai fanatici
au facut:o %i eiM8 ci prin
aceea c48 Bn Bnv44$Bntul
ei doctrinar8 ortodoAia nu
a 74#it nici un $i9loc de a
face Bntr:un fel #au altul
dreptate ele$entului
iraional al o'iectului #4u
%i de a:- $enine viu Bn
eAperiena reli7ioa#4.
e#ocotindu:- Bntr:un
$od de#tul de evident pe
ace#ta8 ea a raionali,at Bn
Bntre7i$e ideea de
Du$ne,eu.
Acea#t4 tendin4 de a
raionali,a do$in4 Bnc4 %i
a#t4,i8 %i nu nu$ai Bn
teolo7ie8 ci %i Bn #tudiul
7eneral al reli7iilor8 unde
a p4trun# adBnc. Studiile
noa#tre de#pre $ituri8
cercetarea reli7iei
Ipri$itivilorK8 Bncerc4rile
de a recon#trui ori7inile %i
ele$entele iniiale ale
reli7iei etc. i #e #upun.
Ce:i drept8 aici nu #Bnt
utili,ate din capul locului
acele concepte raionale
#uperioare de la care a$
pornit8 dar #e vede Bn ele
%i Bn IdGtareaK lor treptat4
pro'le$a capital48 ele
fiind Bnf4i%ate ca pre$i#e
ale unor repre,ent4ri %i
concepte de $ai $ic4
Bn#e$n4tate8 #Bnt avute
Bn#4 Bntotdeauna Bn vedere
concepte %i repre,ent4ri8
care8 pe dea#upra8 $ai #Bnt
%i concepte InaturaleK8
adic4 dintre acelea ce pot
fi BntBlnite %i Bn do$eniul
7eneral al repre,ent4rilor
o$ene%ti8 Bn plu#8 #e fac
$ari eforturi8 cu o ener7ie
%i cu o $4ie#trie de$n4 de
ad$iraie8 pentru a
Bnc)ide oc)ii Bn faa
ele$entd99ui #pecific al
eAperienei reli7ioa#e8 a%a
cu$ apare el pBn4 %i Bn
$anife#t4rile cele $ai
pri$itive ale reli7iei. E#te
un luc$ de$n de
ad$iraie8 dar %i de
-.
Sacrul
--
Rudolf Otto
$irareJ c4ci8 dac4 eAi#t4
vreun do$eniu al
eAperienei u$ane unde
apare ceva ce Bi e#te
propriu nu$ai lui %i care
nu poate fi o'#ervat decBt
Bn el. acela e#te toc$ai
do$eniul reli7io#. Bntr:
adev4r8 oc)iul du%$anului
e#te npi a7er aici decBt cel
al unor teoreticieni neutri.
Bn ta'4ra adver#4 #e %tie
ade#ea foarte 'ine c4
In4,'Btiile $i#ticeK nu au
ni$ic de: a face cu
IraiuneaK. Oricu$8 a
con#tata c4 reli7ia nu ia
#fBr%it odat4 cu enunurile
ei raionale %i a pune Bn
lu$in4 relaiile dintre
ele$entele ei Bn a%a fel
BncBt ea %4:%i devin4 #ie
Bn#4%i $ai li$pede
Bn#ea$n4 a da un i$pul#
#alutar. E#te ceea ce vo$
Bncerca #4 face$
eAa$inBnd cate7oria cu
totul #pecial4 a sacrului.
N
U

I
N
O
!
U
L
Sacrul e#te Bnainte de
toate o cate7orie de
interpretare %i de evaluare
ce nu eAi#t48 ca atare,
decBt Bn do$eniul reli7io#.
Ce:i drept8 ea a p4trun# %i
Bn alte do$enii8 de
eAe$plu Bn etic48 dar nu
B%i are r4d4cinile acolo. Ea
e#te o cate7orie co$pleA4
%i8 prin ur$are8 poart4 Bn
#ine un ele$ent de un 7en
cu totul aparte8 unul care
#e #u#tra7e raionalului Bn
#en#ul adoptat $ai #u# %i
care8 r4$BnBnd co$plet
inacce#i'il Bnele7erii
conceptuale La%a cu$ #e
BntB$pl4 cu Ifru$o#ulK
Bntr:un cu totul alt
do$eniuM8 e#te un
Irreton, ceva inefa'il.
Acea#t4 afinnaie ar fi
fal#4 din capul locului
dac4 #acrul ar fi luat aici
Bn #en#ul pe care i:- dau
anu$ite eApre#ii folo#ite
-?
Sacrul
--
Rudolf Otto
de filo,ofi %i8 de o'icei8 %i
de teolo7i. De fapt8 noi
ne:a$ o'i%nuit #4 folo#i$
ter$enul de I#acruK Bntr:
un #en# fi7urat8 care nu
e#te nicidecu$ #en#ul lui
ori7inar. Adic48 noi Bl
Bnele7e$ de o'icei ca pe
un atri'ut #inoni$ cu
a'#olut moralul, cu
de#4vBr%it de bunul. A%a
#e face c4 Bn#u%i Fant
nu$e%te Ivoin4 #acr4K
voina care. dintr:un
i$pul# al datoriei8 #e
#upune f4r4 %ov4ire le7ii
$oraleJ acea#ta ar fi Bn#4
pur %i #i$plu voina
$oral4 de#4vBr%it4. "ot a%a
#e face c4 #e vor'e%te %i
de#pre caracterul #acru al
datoriei #au al le7ii8 cBnd8
de fapt8 nu #e are Bn
vedere altceva decBt
nece#itatea ei practic4 %i
caracterul ei de o'li7aie
7eneral vala'il4. O
a#e$enea utili,are a
cuvBntului I#acruK nu e#te
Bn#4 una ri7uroa#4. Ce:i
drept8 #acrul le include pe
toate ace#tea8 dar el
conine. Bn $od v4dit8 %i
un #urplu#8 al c4rui
#enti$ent Bl ave$ Bnc4 %i
noi %i pe care tre'uie #4:-
privi$ aici Bn $od
#eparat. Bntr:adev4r8
lucrurile #tau $ai de7ra'4
a%aJ cuvBntul I#acruK8 ca %i
ec)ivalentele #ale din
#e$itic48 din latin48 din
7reac4 %i din alte li$'i
vec)i de#e$nea,4 Bn
pri$ul rBnd %i Bn $od
precu$p4nitor ace#t
#urplu#8 %i nu ele$entul
$oral #au. Bn orice ca,8 nu
#e refereau iniial la ace#ta
%i nici nu #:au referit
vreodat4 Bn eAclu#ivitate
la el. BntrucBt a#t4,i8 pentru
#i$ul no#tru lin7vi#tic8
un #en# $oral e#te8 far4
Bndoial48 Bntotdeauna
i$plicat Bn tennenul de
I#acruK8 va fi util #4 74#i$
un nu$e #pecial pentru
acea co$ponent4 aparte
pe care o c4ut4$8 un
nu$e care #4 ne fie de
folo# cel puin de:a lun7ul
cercet4rii noa#tre8 el avBnd
de de#e$nat aici #acrul
minus ele$entul lui $oral
%i8 ca #4 ad4u74$ c)iar
acu$8 $inu# orice
ele$ent raional al #4u.
Lucrul de#pre care
vor'i$ %i pe care vo$
Bncerca #4:- indic4$
oarecu$8 f4cBnd8 adic48 #4
-1
Sacrul
--
Rudolf Otto
fie pre#i$it8 e#te via Bn
toate reli7iile %i con#tituie
partea lor cea $ai inti$4.
!4r4 el8 nici una nu ar $ai
fi cBtu%i de puin reli7ie.
El tr4ie%te Bn#4 cu o
vi7oare eAtraordinar4 Bn
reli7iile #e$itice %i8 Bntre
ace#tea8 Bn pri$ul rBnd Bn
cele 'i'lice. Acolo8 el B%i
are %i propriul #4u nu$e8
acela de Jados+. c4ruia Bi
core#pund +agios %i
sanctus #au. Bnc4 %i $ai
preci#8 sacer. De#i7ur. Bn
cele trei li$'i ace#te
cuvinte i$plic4 ideea
I'ineluiK %i a 'inelui
a'#olut8 a9un#8 adic48 pe
cea $ai Bnalt4 treapt4 a
de,volt4rii #ale. A%adar8
noi le traduce$ prin
I#acruK. Dar ace#t I#acruK
nu e#te decBt re,ultatul
unei treptate #c)e$ati,4ri
%i #atur4ri etice a unui
refleA #enti$efltal
ori7inar %i #pecific care8 Bn
#ine8 poate fi neutru %i
c)iar indiferent fa4 de
ceea ce e#te de ordin etic
%i poate fi deci cercetat
pentru el Bn#u%i. !4r4
Bndoial4 c48 la Bnceputurile
de,volt4rii ace#tui
ele$ent8 toate ace#te
eApre#ii Bn#e$nau cu totul
altceva decBt ceea ce e#te
'un. A#t4,i ace#t lucru
e#te 7eneral ad$i# de
c4tre eAe7ei. Se
recunoa%te8 pe 'un4
dreptate8 c4 a traduce
Jados+ prin I'unK
repre,int4 o r4#t4l$4cire
raionali%ti
A%a #e face c4 e#te
nece#ar #4 74#i$ un nu$e
pentu ace#t ele$ent luat
#eparat8 un nu$e care8
$ai BntBi. Bi va fiAa
caracterul aparte %i8 Bn al
doilea rBnd8 va Bn74dui #4 i
#e #e#i,e,e %i #4 i #e indice
eventualele for$e
inferioare #au treptele de
de,voltare. !or$e, pentru
acea#ta cuvintui numinos
Ldac4 de la lumen
e,vo
#:a
putut fonna luminos,
atunci %i de la numen #e
poate for$a numinos; %i
e,vofapt. Rudolf Otto d4
aici eAe$plul cuvBntului
7er$an o/////"a#8derivat din
omen. !iindc4 ace%ti
ter$eni nu au
core#pondent Bn ro$3n48
i:a$ Bnlocuit cu perec)ea
+mien$+mnnos care red4
perfect analo7ia.Lota
trad.M
-=
Sacrul
--
Rudolf Otto
vor'e#c de#pre o cate7orie
nu$inoa#4 ca de#pre o
cate7orie #peciE4 a
interpret4rii %i evalu4rii %i8
la fel8 de#pre o #tare
#ufletea#c4 nu$inoa#4 ca
de#pre una ce B%i face
apariia atunci cBnd
acea#t4 cate7orie e#te
Bntre'uinat48 adic4 atunci
cBnd un o'iect e#te
re#i$it ca nu$ino#.
BntrucBt acea#t4 cate7orie
e#te cu de#4iBr%ire sui
generis, ea8 a#e$enea
oric4rui dat ori7inar %i
funda$ental8 nu poate fi
definit4 Bn #en#ul ri7uro#
al cuvBntului8 ci poate fi
doar anali,at4. u:i
-C
Sacrul
--
-.
poi a9uta pe oa$eni #:o
Bnelea74 decBt BncercBnd
#4:i c4l4u,e%ti8 pe calea
anali,ei8 #pre acel punct
al propriului lor #uflet de
unde ea poate apoi #4
B%nea#c4 %i #4 i,vorea#c4
#in7ur4 facBndu:i
con%tieni de eAi#tena ei.
Ace#tei $etode Bi poate
veni Bn #pri9in procedeul
de a ar4ta a#e$4n4rile
#au8 di$potriv48 opo,iia
caracteri#tic4 a
nu$ino#ului fa4 de
feno$enele ce #e petrec
Bn alte do$enii8 de9a
cuno#cute %i fa$iliare8 ale
vieii #uflete%ti %i de a
ad4u7aJ IO al no#tru nu
e#te identic8 dar e#te
Bnrudit cu ace#ta %i opu#
celuilalt8 u ai nici acu$8
venit din tine nsu#i, o
idee de#pre elPK Ceea ce
Bn#ea$n4 c4 O al no#tru
nu poate fi Bnv4at Bn
#en#ul #trict al cuvBntuluiD
el poate fi doar #tBrnit8
tre,it : ca tot ce purcede
din #pirit.
$.
%L%%N
&%L%
NUINO
!ULUI
A. .SE"IME"UL
S"<RII DE
CREA"UR<K CA
RE!LEO Q
CON"IIRA DE
SIE AL
SE"IME"ULUI
OBIEC"ULUI
UMIOS
*4 invit4$ #4 v4 fiAai
atenia a#upra unui
$o$ent de e$oie
puternic4 %i8 pe cBt
po#i'il8 eAclu#iv
reli7ioa#4. Cine nu e Bn
#tare de a%a ceva #au pur
%i #i$plu nu a tr4it
a#e$enea $o$ente e#te
ru7at #4 nu citea#c4 $ai
departe. C4ci celui
capa'il #4:%i fiAe,e
atenia a#upra
#enti$entelor #ale din
ti$pul pu'ert4ii8 a#upra
tul'ur4rilor #ale di7e#tive
#au c)iar a#upra
#enti$entelor #ale #ociale8
dar nu %i a#upra
#enti$entelor #pecific
reli7ioa#e8 aceluia e#te
7reu #4:i vor'e%ti de#pre
reli7ie. El e#te de #cu,at
dac48 folo#ind principiile
eAplicative de care
di#pune8 Bncearc4 #4
Bnainte,e atB cBt poate %i8
de pild48 #4
interprete,e ..e#teticulK ca
pl4cere a #i$urilor8 iar
Ireli7iaK ca o funcie a
in#tinctelor #ociale %i ca o
valoare #ocial4 #au Bn
vreun alt $od8 Bnc4 %i $ai
rudi$entar. Dar arti#tul8
cel care face eAperiena
#pecificului e#tetic Bn #ine
Bn#u%i8 Bi va refu,a8
$ulu$ind8 teoriile8 iar
o$ul reli7io# Bnc4 %i $ai
$ult.
Mai departe8 v4
invit4$ ca8 la eAa$inarea
%i la anali,area unor atari
$o$ente %i #t4ri #uflete%ti
de recule7ere #ole$n4 %i
de emo#ie, #4 luai a$inte8
cBt $ai eAact cu putin48
nu la ceea ce au ele Bn
co$un cu #t4rile de
eAaltare $oral4 tr4ite la
vederea unei fapte 'une8
ci la ceea ce au Bn plu#
fa4 de ace#tea Bn
coninutul lor #enti$ental.
Cre%tini fiind8 far4
Bndoial4 c4 ne BntBlni$
aici Bn pri$ul rBnd cu
#enti$ente pe care8 cu
$ai $ic4 inten#itate8 le
cunoa%te$ %i Bn alte
do$eniiJ #enti$ente de
recuno%tin48 de
Bncredere8 de iu'ire8 de
#i7uran48 de u$il4
#upunere %i de re#e$nare.
Dar toate ace#tea nu
epui,ea,4 nicidecu$
$o$entul de pietate %i nu
eApri$4 Bnc4 tr4#4turile
de un 7en cu totul aparte
ale IBn4l4toruluiK8 nu
eApri$4 caracterul
I#ole$nK al ciudatei
e$oii care apare8 a%a8
doar aici8 Bn viaa
reli7ioa#4.
Un ele$ent eAtre$ de
re$arca'il al ace#tei tr4iri
a fo#t pu# Bn lu$in48 Bn
c)ip fericit8 de c4tre
Sc)leier$ac)erJ
#enti$entul de
dependen4. Ace#tei
i$portante de#coperiri a
lui i #e pot aduce Bn#4
dou4 o'iecii. Mai BntBi8
#enti$entul avut Bn
vedere de Sc)leier$ac)er
nu e#te8 prin felul lui de a
fi. #enti$entul de
dependen4 Bn #en#ul
natural al cuvBntului8
adic4 a%a cu$ apare
ace#ta Bn alte do$enii ale
vieii %i ale tr4irii8 ca
#enti$ent al propriei
in#uficiene8 al neputinei
%i li$it4rii datorate
condiiilor de $ediu. El
are o anu$it4
core#ponden4 cu
a#e$enea #enti$ente %i
de aceea poate fi
de#e$nat analo7ic prin
ele8 poate fi Ianali,atK
prin ele %i tot prin ele
poate fi #e$nalat o'iectul
#4u8 pentru ca apoi ace#ta
#4 #e fac4 #i$it prin #ine
Bn#u%i. Dar o'iectul Bn
#ine e#te cu totul diferit
calitativ de a#e$enea
#enti$ente analo7e.
Sc)leiennac)er di#tin7e %i
el cu 7ri94 #enti$entul
dependenei reli7ioa#e de
toate celelalte #enti$ente
de dependen4. La el8
Bn#48 cel dintBi difer4 de
cele din unn4 doar a%a
cu$ ceea ce e#te
Ia'#olutK difer4 de ceea
ce nu e#te decB relativ.
Qn#ea$n4 c4 el nu vede
aici decBt diferena dintre
a'#olut %i relativ8 dintre
de#4vBr%ire %i treptele
inferioare8 %i nu o
diferen4 calitativ4
#pecial4. El trece cu
vederea c4. de fapt8 doar
printr:o analogie ce ne #t4
la Bnde$Bn4 nu$i$ ace#t
#enti$ent #enti$ent de
dependent4. Oare o
a#e$enea co$paraie %i o
a#e$enea opo,iie vor
Bnde$na acu$ pe cineva
#4 caute Bn #ine Bn#u%i
ceea ce vreau #4 #pun dar
nu pot eApri$a altfel
toc$ai pentru c4 e#te un
dat ori7inar %i
funda$ental al #ufletului8
unul care nu #e poate
defini decBt prin el Bn#u%iP
2oate c4 $4 voi face $ai
u%or Bnele# printr:un
eAe$plu 'inecuno#cut8 Bn
care #e $anife#t4 puternic
toc$ai ele$entul de#pre
care a% dori #4 vor'e#c
aici. CBnd Avraa$ #e
Bncu$et4 #4:i vor'ea#c4
lui Du$ne,eu de#pre
#oarta locuitorilor
Sodo$ei K6acerea -C8
0=M8
0
el #puneJ IIat48 cute,
#4 vor'e#c #t4pBnului
$eu8 eu. care #Bnt pul'ere
%i cenu%4SK E#te $4rturi#it
aici un I#enti$ent de
dependen4K8 care e#te
Bn#4 $ult $ai $ult %i
totodat4 altceva decBt
orice #enti$ente de
dependen4. Caut un
nu$e pentru ace#t lucru %i
Bl nu$e#c sentimentul
stIni de creatura,
#enti$entul creaturii ce #e
#cufund4 Bn propriul ei
neant %i #e pierde Bn faa a
ceea ce e#te $ai pre#u# de
orice creatur4.
E u%or de o'#ervat c4
nici acea#t4 eApre#ie nu
ofer4 altceva decBt o
eAplicaie conceptual a
0Cu puine eAcepii8
citatele din Bi'lie au fo#t
reprodu#e dup4 ediia
ap4ruta la Bucure%ti Bn
-/=?. Lota trad.M
lucrului. I$portant8 aici8
nu e#te Bn#4 ceea ce noul
nu$e poate #4 eApri$e
#in7ur8 adic4 #enti$entul
pierderii de #ine %i al
propriei aneanti,4ri Bn
faa unei puteri #upre$e8
ci %i c4 ace#ta e#te tr4it Bn
faa unei asemenea puteri
#upre$e. Iar ace#t
Ia#e$eneaK8 ace#t cum al
o'iectului e#te cu totul
inefa'il %i nu poate fi
indicat de tonul %i de
coninutul particular al
reaciei #enti$entale pe
care apariia #a o
provoac4 Bn #uflet %i pe
care o$ul tre'uie #4 o
tr4ia#c4 Bn el Bn#u%i.
@ alt4
>
eroare a lui
Sc)leier$ac)er e#te c48 Bn
ea8 el vrea #4 definea#c4
coninutul propriu al
#enti$entului reli7io#
prin #enti$entul de
dependen4 #au. cu$ vo$
#pune acu$8 prin
#enti$entul #t4rii de
creatur4. Senti$entul
reli7io# ar fi atunci. Bn
$od ne$i9locit %i la
pri$a vedere8 un
#enti$ent de #ine. un
> De#pre o a treia va fi
vor'a ceva $ai Bncolo.
#enti$ent al unei
detenninaii particulare a
eului $ed8 adic4 a
dependenei $ele. Dup4
Sc)leiennac)er8 doar
printr:un raiona$ent8
adic4 tr47Bnd8 din acea#t4
dependen48 conclu,ia
eAi#tenei unei cau,e
eAterioare $ie8 #:ar putea
a9un7e la divinul Bn#u%i.
Acea#t4 concepie e#te
Bn#4 cu totul contrar4
realit4ii #uflete%ti.
Senti$entul #t4rii de
creatur4 e#te $ai de7ra'4
un ele$ent #u'iectiv
#ecundar %i un efect8 e#te
aido$a u$'rei unui alt
#enti$ent Lanu$e acela
de Itea$4KM care8
neBndoielnic8 #e lea74 %i
el8 Bn pri$ul rBnd %i
ne$i9locit8 de un o'iect
din afara $ea. Iar ace#ta
e#te toc$ai o'iectul
numinos. u$ai acolo
unde nu$enul e#te tr4it ca
pre,en48 a%a cu$ #e
BntB$pl4 Bn ca,ul lui
Avraa$8 nu$ai acolo
unde #e face #i$it
caracterul nu$ino# a ceva
#au unde #ufletul #e
Bntoarce din#pre #ine #pre
ace#ta8 a%adar nu$ai prin
aplicarea cate7oriei
nu$ino#ului unui o'iect
real #au pre#upu# #e poate
na%te Bn #uflet8 ca refle& al
ace#tuia8 #enti$entul
#t4rii de creatur4.
Ace#ta e#te un fapt de
eAperien4 atBt de clar
BncBt #e i$pune de la 'un
Bnceput p#i)olo7ului care
anali,ea,4 tr4irea
reli7ioa#4. A#tfel Eillia$
;a$e#8 Bn cartea #a
(&perien#a religioas
.
,
#pune8 de#tul de naiv8
atunci cBnd atin7e
c)e#tiunea apariiei
repre,ent4rilor 7rece%ti
de#pre ,eiJ
Iu ne:a$ propu# #4
trat4$ aici pro'le$a
ori7inii ,eilor 7reci. Dar
Bntre7ul %ir al eAe$plelor
noa#tre ne conduce
oarecu$ #pre unn4toarea
conclu,ieJ #e pare c4
eAi#t4 Bn con%tiina
o$enea#c4 i$pre#ia a
ceva real8 #enti$entul a
ceva cu adev4rat pre,ent8
o repre,entare a ceva
eAi#tent Bn $od o'iectiv8
. Bn 7er$an4 de
Eo''er$in8 ed. a Il:a8 p.
.1.
o repre,entare $ai adBnc4
%i $ai 7eneral4 decBt
oricei$pre#ie particular4
prin care. potrivit
p#i)olo7iei actuale8 ar fi
ate#tat4 realitateaLL.
!iindc4 lui8 care #e
#ituea,4 pe o po,iie
e$piri#t4 %i pra7$atic48
calea #pre recunoa%terea
adev4rului c4 Bnclinaiile
co7nitive %i funda$entale
ideilor #Bnt #4dite Bn
#piritul Bn#u%i Bi e#te
'locat48 ;a$e# e#te nevoit
#4 recur74 la pre#upuneri
ciudate %i $i#terioa#e
pentru a eAplica faptul
re#pectiv. Bn#4 faptul Bn
#ine e#te #e#i,at de el cu
claritate %i el e#te de#tul
de reali#t pentru a nu:-
eluda. Bn raport cu un
a#e$enea I#enti$ent al
realit4iiK8 ca dat pri$ %i
ne$i9locit8 a%adar Bn
raport cu #enti$entul a
ceva obiectiv nu$ino#8
#enti$entul de
dependen4 #au8 $ai 'ine
,i#8 #enti$entul #t4rii de
creatur4 e#te un efect
con#ecutiv8 adic4 o
depreciere a, subiectului
Bn propriii #4i oc)i
?
.
'.
II.
(!&%
RIU
&R%%
N)U
Ce este i cum este
aeest numinos
obiectiv, sim#it ca
e&terior eului'
2entru c4 e#te
iraional8 adic4 pentru c4
nu poate fi eAplicat cu
a9utorul conceptelor8 el nu
poate fi indicat decBt de
reaciile #enti$entale
? Senti$entul
Idependenei $ele
a'#oluteK pre#upune
#enti$entul I#uperiorit4ii
L%i inacce#i'ilit4iiM
a'#oluteK a o'iectului
nu$ino#. Cf. R. Otto.
Mest$?stlic+e MNstiO L.
Flot, *erla7. Got)a -/01.
#pecifice pe care le
#tBrne%te Bn #uflet. IE#te
a#tfel f4cut BncBt atin7e %i
$i%c4 #ufletul o$ene#c
printr:o anu$e tr4ireK.
"oc$ai acea#t4 tr4ire
anume tre'uie #4
Bncerc4$ #4 o l4$uri$8
#tr4duindu:ne #4 ar4t4$
a#e$4n4rile %i deo#e'irile
ei fa4 de #enti$entele
Bnrudite %i totodat4 #4 o
evoc4$ cu a9utorul
eApre#iilor #i$'olice.
Ceea ce c4ut4$ noi aici
e#te #4 eAa$in4$ acea#t4
Itr4ireK Bn #ine8 ca
feno$en pri$ar8 le7at de
o'iect8 pe care u$'ra
#enti$entului #t4rii de
creatur4 Bl ur$ea,4 Bn
con%tiin4 doar ca un
feno$en #ecundar.
S4 ne opri$ $ai BntBi
a#upra a ceea ce e#te $ai
inti$ %i $ai profund Bn
orice e$oie reli7ioa#4
inten#48 care e#te $ai
$ult decBt credin4 Bn
$Bntuire8 Bncredere #au
iu'ire8 a#upra a ceea ce8
l4#Bnd cu totul deoparte
a#e$enea #enti$ente
acce#orii8 poate $i%ca %i
u$ple #ufletul no#tru cu o
for4 aproape n4ucitoareD
#4 c4ut4$ ace#t ceva Bn
#i$patia %i co$p4ti$irea
fa4 de cei din 9urul
no#tru. Bn puternicele
i,'ucniri ale credinei %i
Bn tonalitatea eApre#iilor
ei8 Bn #ole$nitatea %i Bn
at$o#fera riturilor %i
cultului8 Bn ceea ce
frea$4t4 %i re#pir4 Bn
9urul $onu$entelor
reli7ioa#e8 al edificiilor8 al
te$plelor %i 'i#ericilor. O
#in7ur4 eApre#ie ne #t4 la
Bnde$Bn4 pentru a:-
eApri$aJ #enti$entul lui
mNsterium tremendum, al
tainei Bnfrico%4toare.
Senti$entul ace#ta #e
poate r4#pBndi Bn #uflet ca
un val do$ol8 #u' for$a
lini%tit4 %i plutitoare a
unei pioa#e recule7eri. El
#e poate tran#for$a Bntr:o
tr4ire a #ufletului $ereu
fluid48 care #e propa74 %i
vi'rea,4 Bndelun78 dar
care. Bn cele din u$i48 #e
#tin7e8 l4#Bnd din nou
#ufletul prad4 profanului.
El poate Bn#4 %i #4
i,'ucnea#c4 'ru#c Bn
#uflet8 cu %ocuri %i
convul#ii. El poate duce
la eAcitaii #tranii8 la
'eie8 fa#cinaie %i eAta,.
El are for$ele #ale
#4l'atice %i do$e#tice. El
#e poate de7rada8
a9un7Bnd aproape #4 #e
confunde cu#pai$a %i cu
Bnfiorarea re#i$it4 Bn faa
#tafiilor. El are trepte %i
$anife#t4ri 'rutale %i
'ar'are %i B%i are propria
#a de,voltare8 de:al
lun7ul c4reia #e rafinea,48
#e tran#fi7urea,4 %i #e
#u'li$ea,4. El poate
deveni o t4cut4 %i u$il4
cutre$urare a creaturii Bn
faa celui care : Bntr:
adev4r8 careP :Bn misterul
lui ineApri$a'il8 e#te $ai
pre#u# de orice creatur4.
Spune$ a#tfel ca #4
#pune$ totu%i ceva. Dar
i$ediat apare li$pede c4.
de fapt8 nici noi nu
spunem ni$ic #au8 cel
puin8 c4 %i Bncercarea
noa#tr4 de a da aici o
definiie cu a9utorul unui
concept e#te pur ne7ativ4.
Conceptual, $i#terul nu
de#e$nea,4 altceva decBt
ceea ce e#te a#cun#8 adic4
ceea ce nu e#te $anife#t8
ceea ce nu e#te conceput
%i nici Bnele#8 ceea ce nu
e#te o'i%nuit8 ceea ce nu
e#te fa$iliar8 iar4 a ar4ta
$ai Bndeaproape cum e#te
ace#ta Bn #ine. Bn#4 prin
$i#ter noi Bnele7e$ ceva
a'#olut po,itiv. Ace#t
ceva po,itiv #e $anife#t4
nu$ai Bn #enti$ente. Iar
ace#te #enti$ente a$
putea #4 ni le anali,4$ %i
#4 ni le clarific4$8
facBndu:le totodat4 #4
vi're,e.
-
.

E
L
E
M
E

"
U
L

L
U
I

I
"
R
E
M
E

D
U
M
K

L
A
L

Q

!
R
I
C
O
N
<
"
O
R
U
L
U
I
M
Cum$uP po,itiv al
acelui ceva e#te indicat Bn
pri$ul rBnd de ad9ectivul
tremendum. 2remor, Bn
#ine8 Bn#ea$n4 nu$ai
fric4J un #enti$ent
InaturalK 'inecuno#cut.
Ace#t ter$en ne e#te de
folo# aici BntrucBt
repre,int4 denu$irea cea
$ai potrivit48 dar nu$ai
analo7ic48 pentru o
reacie #enti$ental4 cu
totul aparte8 o reacie care
#e a#ea$4n4 cu frica %i de
aceea poate fi eAplicat4
analo7ic prin ea8 dar care
Bn#ea$n4 de fapt cu totul
altceva decBt a:i fi fric4.
Bn unele li$'i eAi#t4
eApre#ii care8 fie eAclu#iv8
fie Bn principal8
de#e$nea,4 acea#t4
Ifric4K ce e#te $ai $ult
decBt fric4. De eAe$plu8
+iJL dis+. Ia #finiK8 Bn
e'raic4. IA #fini ceva Bn
ini$a taK Bn#ea$n4 a:i
acorda un ran7 Bnalt
datorit4 #enti$entului
#pecial8 de tea$4 care nu
#e confund4 cu nici o alt4
tea$48 pe care Bl in#pir48
Bn#ea$n48 a%adar8 a:-
privi prin cate7oria
nu$ino#ului. Qec+iul
2estament e#te 'o7at Bn
eApre#ii #inoni$e pentru
ace#t #enti$ent. De$n4
de notat aici Bndeo#e'i
/emat *a+ve+LR Ifrica de
Du$ne,euK pe care
Ia)ve) o poate r4#pBndi8
'a c)iar %i tri$ite Bn c)ip
de de$on8 o fiic4 ce Bi
Bntr4 o$ului Bn oa#e8
parali,Bndu:- 8 %i care e#te
foarte Bnrudit4 cu
deimapaniOSn Lfrica
panic4M a 7recilor. A #e
vedea *eirea 0>8 0=J
IGroa,4 voi tri$ite
Bnaintea ta %i voi
Bn7ro,i de tot pe
poporul a#upra c4ruia
vei $er7e %i voi
pune pe fu74 pe toi
*r49$a%ii t4iK.
Sau *ov /8 >.D ->8 0-. E#te
vor'a aici de o fric4 plin4
de cutre$urare l4untric48
a%a cu$ nici un lucru
creat
a
Tiici c)iar cel $ai
a$enin4tor %i $ai
puternic8 nu poate #4
in#pire. Ea are ceva
Ifanto$aticK Bn #ine.
2entru a eApri$a
acea#t4 fric4 fl'i'a 7reac4
Bl are pe al #4u sebast?s.
2ri$ilor cre%tini le era
li$pede c4 titlul de
sebast?s nu #e cuvenea
nici unei creaturi8 nici
$4car B$p4ratului8 c4 el
era o denu$ire
nu$inoa#4 %i c4 ar fi un
act de idolatiffe dac4 un
o$ ar fi privit prin
cate7oria nu$ino#ului8
find nu$it sebast?s.
En7le,a Bl are pe aTe
care8 Bn #en#ul lui $ai
profund %i cel $ai
propriu8 #e refer4
oarecu$ la o'iectul
no#tru. A #e vedea8 de
a#e$enea8 %i +e stood
against. Bn 7er$an4 l:a$
calc)iat pur %i #i$plu pe
+eiligen dup4 o eApre#ie
u,ual4 Bn :criptura. Ca
eApre#ii proprii %i
ori7inale le ave$ pe
acelea de grausen %i sic+
grausen pentru treptele
pri$are %i inferioare ale
ace#tui #enti$ent8 iar
pentru treptele lui no'ile
%i #uperioare cuvBntul
ersc+auern ado'Bndit Bn
$od de#tul de clar %i
precu$p4nitor ace#t
Bnele#. :c+auervoll %i
:c+auer Bn#ea$n48 pentru
noi8 c)iar %i f4r4
ad4u7area ad9ectivului8
toc$ai Ifiorul #acruK
1

1 EApre#ii $ai tari8 $ai
populare pentru for$ele
inferioare ale
#enti$entului #Bnt gruseln
%i arIsert. 2rin ele. ca %i
prin arslicl+ ele$entul
nu$ino# e#te foarte 'ine
deter$inat %i de#e$nat.
La fel. %reuel eApri$a8 la
Odinioar48 cBnd a$ luat Bn
di#cuie ani$i#$ul lui
Eundt8 eu a$ propu#
pentru ace#t #enti$ent
nu$ele de ,>c+euR dar.
Bn ace#t ca,8 ele$entul
#pecific8 adic4 nu$ino#ul8
nu e#te indicat decBt de
7)ili$ele. S:ar putea
#pune %i /religi?se
:c+eu1. "reapta ei
preli$inar4 ar fi tea$a de
Ide$oniK Lfrica panic4M8
cu de7radarea ei apocrif48
Itea$a de fanto$eK. Iar
pri$a ei $anife#tare o
con#tituie #enti$entul
IBn#p4i$3nt4toruluiK
8uncunnN;. Din ea8 din
acea#t4 Itea$4K %i din
for$a eiK'rut4K8 din ace#t
#enti$ent al
IBn#p4i$Bnt4toruluiK care
a i,'Unit %i a ap4rut iniial
ca un #enti$ent #traniu %i
nou Bn #ufeltul u$anit4ii
pri$itive8 a purce#
Bntrea7a de,voltare
i#toric4 a reli7iei. In el B%i
au r4d4cinile Ide$oniiK8
ori7ine8 a%a:,i#a latur4
ne7ativ4 a nu$ino#ului.
Lut)er Bl folo#e%te pe
'un4 dreptate Bn ace#t
#en# pentru a traduce
e'raicul s+iJJus.
I,eiiK %i tot ceea ce
Iapercepia $itolo7ic4K
#au Ifante,iaK a #co# la
iveal4 pentru a o'iectiva
ace#t #enti$ent. !4r4 a
recunoa%te Bn el factorul
pri$8 calitativ unBc8 acela
care e#te funda$entul %i
re#ortul ireducti'il al
Bntre7ii evoluii i#torice
Cf. articolul $eu de#pre
MNt+us und Religion in
Munds Q?lOer$
psNc+ologie din
2+eologisc+e Rundsc+au,
-/-@8 fa#cicolul - %i 0.
pu'licat acu$ Bn R. Otto
5ufsUt"e, das ,uminose
betreffend, p. 0->. %i
articolul ap4rut Bn
!eutsc+e
.iteratur"eiTng. -/-@8 nr.
>C. In cercet4rile $ai noi
a$ 74#it8 $ai ale# la
Marett %i S(der'lo$8 o
B$'ucur4toare confir$are
a afir$aiilor f4cute de
$ine acolo. E adev4rat c4
cei doi nu o'#erv4 cu
toat4 preci,ia nece#ar4
caracterul cu totul
particular al ..7roa,eiK
#acre %i diferena
calitativ4 care o de#parte
de #enti$entele
..naturaleK8 dar8 $ai ale#
Marett8 #e apropie eAtre$
de $ult de Bnele7erea
ace#tor lucruri. *e,i
#tudiile #ale8 pe drept
con#iderate ca
de#c)i,4toare de dru$uri.
Bn R.R. Marett8 2+e
t+res+old of Religion,
Londra8 -/@/. Ni .
S(der'lo$8 !as Merden
des %ottesglaubens,
Leip,i78 -/-?. Bn ce
prive%te ulti$a lucrare8
ve,i %i recen,ia $ea din
2+eologisc+e
.iteratur"eitung, ianuarie8
-/0?.
a reli7iei8 toate
eAplicaiile ani$i#te8
$a7ice8 etno:p#i)olo7ice
ale na%terii reli7iei #e afl4
de la Bnceput pe un dru$
7re%it %i trec pe lBn74
adev4rata pro'le$4.
-
CBnd Lut)er #pune c4
o$ului natural nu:i poate
fi fric4 de Du$ne,eu8
acea#t4 o'#ervaie nu e#te
nu$ai Bntru totul corect4
din punct de vedere
p#i)olo7ic8 ci i #e poate
ad4u7a c)iar c4 o$ul
natural nici $4car nu #e
poate ngro"i Bn
- Cf. eApre#ia Bn en7le,4J
9is fles+ crept.
adev4ratul #en# al
cuvBntului. C4ci 7roa,a
nu e#te o fric4 natural48
o'i%nuit48 ci e#te de9a o
pri$4 $anife#tare %i
pre#i$ire a $i#terului8
c)iar dac4 Bn for$a Bnc4
rudi$entar4 a
IBn#p4i$Bnt4toruluiKD ea
e#te cea dintBi raportare la
o cate7orie care nu
aparine nici unui
do$eniu o'i%nuit8 natural8
%i care nu #e aplic4 unui
o'iect natural. Ace#t lucru
e#te po#i'il nu$ai BntrucBt
o Bnclinaie #pecial48
radical diferit4 de orice
alte Bnclinaii naturale ale
#ufletului8 #:a tre,it Bn
o$. La Bnceput8 ea #e
$anife#t4 de#tul de
convul#iv %i 'rutal8 dar
c)iar %i a%a ea de,v4luie o
capacitate nou48 cu totul
#pecific4 #piritului
o$ene#c8 de a #i$i %i de
a evalua.
S4 $ai ,4'ovi$ o
clip4 a#upra celor dintBi
$anife#t4ri8 pri$itive %i
rudi$entare8 ale ace#tui
#enti$ent de tea$4
nu$inoa#4. In for$a ei de
Itea$4 de de$oniK8 ea
e#te principala
caracteri#tic4 a acelei
pri$e8 naive %i
ele$entare $anife#t4ri pe
care noi o nu$i$ Ireli7ie
a pri$itivilorK. Ea %i
repre,ent4rile ei
fanta#tice vor fi $ai tBr,iu
Bnvin#e %i dep4%ite de
treptele $ai Bnalte %i de
for$ele evoluate ale
aceleia%i tainice porniri
care8 la Bnceput8 #:a
$anife#tat Bn ele Bntr:un
$od Bnc4 ele$entar8 adic4
ale #enti$entului
nu$ino#. Dar c)iar %i
atunci cBnd ace#t
#enti$ent a atin# de $ult
o eApre#ie $ai Bnalt4 %i
$ai pur48 frea$4tul lui
ori7inar poate rei,'ucni
#pontan Bn #uflet %i poate
fi tr4it4 din nou. Ace#t
lucru e dovedit de fora de
atracie %i de vra9a pe care
o eAercit4 c)iar %i a#upra
oa$enilor cu o cultur4
#uperioar4 pove%tile cu
Idu)uriK f7 Ifanto$eK.
E#te re$arca'il c4 acea#t4
tea$4 #pecial4 re#i$it4
Bn faa
IBn#p4i$Bnt4toruluiK
provoac4 o reacie fi"ica
cu totul aparte %i care nu
#urvine niciodat4 Bn ca,ul
fricii #au 7roa,ei naturaleJ
IL:au cuprin# fiori de
7)ea4K8 I$i #:a f4cut
pielea de 74in4K.
=
I2ielea
de 74in4K e#te ceva
I#upranaturalK. Cine e#te
Bn #tare de o anali,4
p#i)olo7ic4 $ai
p4trun,4toare B%i d4
#ea$a c4 o a#e$enea
Itea$4K nu #e deo#e'e%te
de frica natural4 nu$ai
prin 7rad %i inten#itate %i
c4 nu e#te nicidecu$ doar
un 7rad $ai Bnal t al
ace#teia din ur$4. Ea e#te
cu totul independent4 de
7radul de inten#itate. Ea
poate fi atBt de puternic4
BncBt #4 p4trund4 pBn4 Bn
$4duva oa#elor8 #4 fac4
p4rul $4ciuc4 %i #4 fac4
#4 tre$ure tot corpul8 dar
poate #4 apar4 %i nu$ai ca
o foarte u%oar4 e$oie8 ca
o pa#a7er4 %i a'ia
percepti'il4 tul'urare a
#ufeltului. Ea B%i are
propriile inten#ific4ri8 dar
nu e#te ea Bn#4%i o
inten#ificare a unui alt
#enti$ent. ici o fric4
natural4 nu #e poate
tran#for$a Bn ea prin
#i$pl4 inten#ificare. 2ot
fi cuprin# de o fric48 de o
#pai$48 de o 7roa,4 care
= Cf. eApre#ia Bn en7le,4J
9is fles+ crept.
#4 Bntreac4 orice $4#ur48
far4 ca Bn #ufletul $eu #4
#e afle cea $ai $ic4 ur$4
de #enti$ent al
IBn#p4i$Bnt4toruluiK.
Ace#t feno$en ne:ar fi
$ai clar dac4 p#i)olo7ia
#:ar #944dui8 Bn 7eneral8 cu
$ai $ult4 )ot4rBre #4
cercete,e diferenele
calitative dintre
#enti$ente %i #4 le cla#e,e
dup4 ace#t principiu. De
fapt8 ceea ce ne B$piedic4
Bnc4 #4 ur$4$ acea#t4
cale e#te prea #i$pli#ta
di#tincie Bntre ..pl4cereK
%i Inepl4cereK. ici
pl4cerile nu #e deo#e'e#c
Bntre ele doar prin 7radul
de inten#itate. Ele pot fi
Bn#4 repede difereniate
dac4 #e ine #ea$a de
#pecificul lor. Atunci cBnd
#ufletul Bncearc4 o
pl4cere8 o de#tindere8 o
'ucurie8 o de#f4tare
e#tetic48 o eAaltare etic4
#au8 Bn fine8 'eatitudinea
reli7ioa#4 a recule7erii
e#te vor'a de #t4ri cu totul
#pecifice. A#e$enea #t4ri
au relaii %i analo7ii Bntre
ele %i de aceea pot fi
a%e,ate Bn aceea%i
cate7orie8 Bn aceea%i cla#4
de eAperiene #uflete%ti8
di#tinct4 de alte cla#e.
Acea#t4 cate7orie nu pune
Bn#4 Bn lu$in4 natura
diferit4 %i diver#ele 7rade
de inten#itate ale ace#tor
pl4ceri %i8 $ai $ult8 nu ne
e#te de folo# nici $4car
pentru a eAplica IeienaK
fiec4reia dintre #t4rile pe
care le cuprinde.
Rudolf Otto
C4 %i Sc)leier$ac)er #e 7Bndea8 Bn fond8 la acela%i luc$ reie#e din unele
eApre#ii pe care le folo#e%te uneori. A#tfel8 Bn a doua ediie a !iscursurilor
#ale L2iin9er. p. C.M8 el #puneJ I*4 $4rturi#e#c cu pl4cere c4 ace#t respect
sacru e#te ele$entul primordial al reli7ieiK. Bn total4 concordan4 cu
o'#ervaiile noa#tre8 el re$arc4 aici c4 o a#e$enea fric4 I#acr4K are un
caracter co$plet diferit de al oric4rei frici naturale. El #e afl4 Bn plin
I#enti$ent nu$ino#K atunci cBnd vor'e%te LBn ed. 2un9er8 p. /@M de#pre
Iace#te e$oii minunate, nfiortoare, tainice..LL %i de#pre #enti$entul ..pe
care Bl nu$i$ prea cate7oric #uper#tiie8 cBnd de fapt el B%i are r4d4cinile. Bn
$od evident8 Bntr:o teama religioasa de care nu ne e#te $%ine.K G4#i$ aici
aproape toi ter$enii cu care a$ de#cri# #enti$entul nu$ino#. Ni nu e#te
vor'a aici de o #tare de con%tiin4 #u'iectiv48 ci de #enti$entul unui o'iect
real. al Iele$entului pri$ordialK al reli7iei. "otodat48 Sc)leier$ac)er
recunoa%te #enti$entul nu$ino# Bn $anife#t4rile #ale I'ruteK8 pe care ..le
nu$i$ prea cate7oric #uper#tiiiK. Bn#4 toate ace#te ele$ente nu au. evident8
ni$ic de:a face cu I#enti$entul de dependen4K Bn #en#ul de Ia fi deter$inat
Bn $od a'#olutK8 adic4 de a depinde de o cau,4.
2e treptele #ale #uperioare8 #enti$entul nu$ino#ului e#te departe de a fi o
#i$pl4 tea$4 de Ide$oniK. El nu B%i renea74 Bn#4 ori7inea %i Bn$direa cu
acea#ta C)iar %i atunci cBnd credina Bn de$oni #:a ridicat de $ult la nivelul
credinei Bn ,ei8 ace%ti I,eiK ca nunrina, $ai p4#trea,4 Bnc48 pentru
#enti$ent8 ceva Ifanto$aticK %i anu$e caracterul #pecific al8
9n#p4i$Bnt4toruluiK cel de Ite$utK8 acela care le confer4 $4reie %i prin care
#e #c)e$ati,ea,4. Ace#t ele$ent nu di#pare nici pe treptele cele $ai Bnalte8
pe treptele purei credine Bn Du$ne,eu8 %i de fapt nici nu poate #4 di#par48
e#en9ial$ente8 de aiciJ el #e atenuea,4 %i #e Bnno'ilea,4 doar. IGroa,aK
revine aici Bn for$a infinit $ai no'il4 a acelei adinei %i inti$e Bnfior4ri care
face #ufletul #4 a$uea#c4 %i #4 #e cutre$ure pBn4 Bn ulti$ele lui #tr4funduri.
Ea e#te aceea care cuprinde8 cu Bntrea7a:i for48 #ufletul8 atunci cBnd8 Bn
ti$pul #lu9'ei cre%tine8 #e ro#te#c cuvinteleJ I#fBnt8 #fBnt8 #fBntK. Ea e#te aceea
care erupe %i Bn CVntecele lui "er#tee7enJ
IDu$ne,eu e pre,ent.
"ac4 toate Bn noi plece:
#eBnfaaluiK
Aici8 Bnfiorarea %i:a pierdut caracterul ei n4ucitor8 dar nu %i indici'ila putere
prin care pune #t4pBnire pe noi. Ea r4$Bne o Bnfiorare $i#tic4 %i provoac4 Bn
con%tiin48 ca refleA #ecundar8 #enti$entul #t4rii de creatur4 pe care l:a$
de#cri#8 #enti$entul propriei noa#tre ni$icnicii8 al pierderii de #ine
Bn faa celui c4ruia8 prin Itea$4K8 Bi #i$i$ caracterul Bnfrico%4tor %i $4re
-
Ele$entul ce #tBrne%te ace#t tremor nu$ino# poate fi de#e$nat de o
IBn#u%ireK a nu$enului care 9oac4 un rol i$portant Bn teAtele noa#tre #finte %i
care8 prin caracterul ei eni7$atic %i de nep4trun#8 a dat $ult4 '4taie de cap
atBt eAe7eilor cBt %i do7$aticienilor. E#te vor'a de orgt, $Bnia lui Ia)ve)8
care Bn ,oul 2estament reapare ca infleAi'il4 orge t+eoN. Mai 9o#8 vo$
eAa$ina locurile din Qec+iul 2estament unde #e face clar #i$it4 Bnrudirea
dintre acea#t4 I$BnieK %i ele$entul de$onico:fanto$atic de#pre care toc$ai
a$ vor'it. "otodat48 ea B%i 74#e%te o clar4 core#ponden4 Bn repre,ent4rile
de#pre $i#terioa#a ira deorum
C
eAitent4 Bn $ulte reli7ii. Caracterul #traniu al
I$Bniei lui Ia)ve)K a frapat Bntotdeauna. Mai BntBi8 e#te evident c4 Bn $ulte
locuri din Qec+iul 2estament acea#t4 I$BnieK nu are8 la ori7ine8 ni$ic de:a
face cu Bn#u%irile $orale. Ea IardeK %i #e $anife#t4 $i#terio#8 Ica o for4
a#cun#4 a naturiiK8 cu$ #e ,ice8 ca o electricitate acu$ulat4 ce #e de#carc4
a#upra celui care #e apropie de ea. Ea e#te Iincalcula'il4K %i Iar'itrar4K. Celui
o'i%nuit #4 conceap4 divinitatea nu$ai #u' for$a atri'utelor #ale raionale ea
nu poate #4:i apar4 decBt ca un capriciu %i ca o pati$4 a 'unului plac :
concepie pe care credincio%ii *ec)iului Le74$Bnt ar fi re#pin#:o cu t4rieJ
fiindc4 lor UtnBniaK nu le ap4rea deloc ca o #c4dere8 ci ca o eApre#ie firea#c4
%i ca un ele$ent al I#acralit4iiK Bn#4%i8 ca un ele$ent ce nu poate fi #upri$at.
Ni pe 'un4 dreptate. C4ci acea#t4 ira nu e#te ni$ic altceva decBt tremendum
Bn#u%i8 care8 cu totul iraional Bn #ine8 e#te #e#i,at %i eApri$at aici BntifRin
$od naiv8 printr:un ter$en analo7ic B$pru$utat dintr:un do$eniu natural8
anu$e din acela al vieii #uflete%ti a o$ului. Ni e#te8 Bntr:adev4r8 un ter$en
analo7ic eAtre$ de frapant %i de potrivit. A%adar8 el B%i p4#trea,4 valoarea %i
ne e#te indi#pen#a'il ca $i9loc de eApri$are a #enti$entului reli7io#. !4r4
Bndoial4 c48 Bn ciuda celor #pu#e de Sc)leier$ac)er %i Rit#c)l8 cre%tini#$ul
are de Bnv4at %i el din I$Bnia lui Du$ne,euK.
- CBnd prive%ti panteonul indian dai pe#te ,ei care par a fi alc4tuii Bn
Bntre7i$e dintr:o a#e$enea ira . c)iar %i divinit4i #uperioare ale Indiei ivind8
foarte ade#ea8 pe lin74 faa lor 'inevoitoare8 for$e IMBnioa#eK. Orod+a$
murti, la fel cu$ ,eii $Bniei au %i ei for$ele lor 'inevoitoare.
C CBnd prive%ti panteonul indian dai pe#te ,ei care par a fi alc4tuii Bn
Bntre7i$e dintr:o a#e$enea ira . c)iar %i divinit4i #uperioare ale Indiei ivind8
foarte ade#ea8 pe lin74 faa lor 'inevoitoare8 for$e IMBnioa#eK. Orod+a$
murti, la fel cu$ ,eii $Bniei au %i ei for$ele lor 'inevoitoare.
>>
Sacrul
0?
Rudolf Otto
Reie#e li$pede8 de aici8 c4 Bn ace#t cuvBnt nu ave$ de:a face cu un
concept propriu:,i#8 raional8 ci doar cu ceva a#e$4n4tor unui concept8 cu o
ideo7ra$4 #au cu un #i$plu #e$n care ne indic4 un anu$it ele$ent
#enti$ental al eAperienei reli7ioa#e. E#te vor'a de un ele$ent neo'i%nuitde
/respingtor1, care in#pir4 tea$4 %i care8 prin acea#ta8 Bi #tBn9ene%te pe cei ce
ar vrea #4 vad4 Bn divin nu$ai 'un4tate8 'lBndee8 iu'ire8 fa$iliaritate %i. Bn
7eneral8 nu$ai ele$entele prin care el B%i Bntoarce fata c4tre lu$e.
Raionali,area ace#tei ir a, care nu e#te8 cu$ #e #pune Bn $od 7re%it8
Inatural48 ci $ai de7ra'4 Inenatural4K8 adic4 nu$inoa#4. con#t4 Bn umplerea
ei cu ele$entele raional:etice ale drept4ii divine8 cea care r4#pl4te%te 'inele
%i pedep#e%te a'aterea $oral4. "re'uie #4 re$arc4$ Bn#4 c4 Bn repre,entarea
'i'lic4 a drept4ii divine ace#t coninut nou r4$Bne $ereu a$e#tecat cu
ele$entele ori7inare. Bn I$Bnia lui Du$ne,euK ,vBcne%te %i #cap4r4
Bntotdeauna iraionalul8 dBndu:i un caracter Bn#p4i$Bnt4tor pe care Io$ul
naturalK nu Bl poate #i$i.
Al4turi de $Bnia #au IfuriaK lui la)ve) #t48 ca eApre#ie Bnrudit48 IrBvna lui
Ialive)K8 iar #tarea de IrBvn4 ntru la)ve)K e#te %i ea o #tare nu$inoa#48 care
Bi d4 celui ce ,4'ove%te Bn ea i$pre#ia de tremendum. *e,i tul'ur4toarea
eApre#ie din 7salm&d 118 -@V.
IRBvna ca#ei tale $:a mncat1
^M 0. ELEME"UL 2U"ERII ABSOLU"E LMA;ES"ASM
Cele #pu#e de#pre tremendum pBn4 aici pot fi re,u$ate prin ideo7ra$a
Iinacce#i'ilit4ii a'#oluteK. Se #i$te i$ediat c48 pentru a:i epui,a coninutul
Bn Bntre7i$e8 $ai tre'uie #4 i #e adau7e un ele$entJ ele$entul IputeriiK8 al
IforeiK8 al I#uperiorit4ii a'#oluteK. 2entru acea#ta vo$ ale7e nu$ele de
ma-estas. E#te un nu$e cu atBt $ai potrivit cu cBt %i Bn li$'a noa#tr4 cuvBntul
I$aie#tateK p4#trea,4 Bnc4 o u%oar48 o ulti$4 ur$4 a nu$ino#ului.
/

Ele$entul ma-estas poate r4$Bne viu c)iar %i acolo unde pri$ul ele$ent8 cel
al inacce#i'ilit4ii8 #e re#trBn7e %i di#pare8 a%a cu$8 de pild48 #e poate
BntB$plaBn $i#tic4. "oc$ai de ace#t ele$ent al puterii a'#olute8 al lui
ma-estas, e#te le7at8 Bn $od deo#e'it8 ca o u$'r4 %i ca un refleA #u'iectiv8
I#enti$entul #t4rii de creatur4K8 care8 prin contra#t cu puterea o'iectiv48
a'#olut48 pe care o #i$i$8 ni #e Bnf4i%ea,4 clar ca un #enti$ent al pierderii
de #ine. al aneanti,4rii noa#tre8 al faptului de a nu fi decBt pul'ere %i cenu%4.
El e#te8 pentru a #pune a#tfel8 $ateria pri$4 nu$inoa#4 a #enti$entului de
Iu$ilin4K reli7ioa#4.
-@
Cf. EcH)art.
E nevoie #4 reveni$ aici8 Bnc4 o dat48 a#upra definiiei lui Sc)leier$ac)er8
care pre,int4 #enti$entul nu$ino# ca un #enti$ent de dependen4. Mai #u#
a$ criticat de9a faptul c4 el ia ca punct de pornire ceea ce e#te doar refleA %i
efect %i c4 vrea #4 a9un74 la ceea ce e#te o'iectiv printr:un raiona$ent8 adic4
deducBndu:- din u$'ra pe care o arunc4 Bn con%tiin4. Acu$ tre'uie #4:i $ai
repro%4$ ceva 2rin Ia te #i$i dependentK8 Sc)leier$ac)er Bnele7e de fapt
Ia te #i$i condiionatK %i de aceea de,volt4 atBt de lo7ic ace#t ele$ent al
IdependeneiK Bn para7rafele de#pre Icreaie %i con#ervareK De partea
divinit4ii8 pandantul IdependeneiK ar fi cau"alitatea, %i anu$e cau"alitatea
universala #au $ai 'ine ,i# condiionarea univer#al4. Ace#t ele$ent nu e#te
Bn#4 cel dintBi %i cel $ai ne$i9locit pe care:- BntBlni$ atunci cBnd reflect4$
a#upra I#enti$entului reli7io#K tr4it Bn clipele de recule7ere. De fapt8 el nici
nu e#te un ele$ent nu$ino#8 ci nu$ai o I#c)e$4K a unui a#e$enea ele$ent.
El nu e#te un ele$ent iraional8 ci aparine laturii ra#ionale a ideii de
Du$ne,eu8 l4#Bndu:#e de,voltat Bn concepte preci#e %i tr47Bndu:%i ori7inea
dintr:o cu totul alt4 #ur#4. Acea Idependen4K care B%i 74#e%te eApre#ia Bn
cuvintele lui Avraa$ nu con#t4 Bn faptul de a fi fost creat, ci Bn acela de a nu
fi dect o creatura, con#t4 Bn neputina Bn faa puterii a'#olute8 con#t4 Bn
propria noa#tr4 ni$icnicie. Iar contra#tul dintre ma-estas %i Ia nu fi decBt
pul'ere %i cenu%4K8 de#pre caie e vor'a aici8 conduce8 de Bndat4 ce #peculaia
%i:- Bn#u%e%te8 la o cu totul alt4 #erie de repre,ent4ri %i de idei de#pre creaie
%i con#ervare. El conduce8 pe de o parte8 la Iani)ilareaK eului %i8 pe de alta8 la
/ De aceea8 atri'uirea ace#tui titlu unui o$ repre,int4 Bntotdeauna8 pentru
#en#i'ilitatea reli7ioa#48 o 'la#fe$ie.
-@ De aceea8 atri'uirea ace#tui titlu unui o$ repre,int4 Bntotdeauna8 pentru
#en#i'ilitatea reli7ioa#48 o 'la#fe$ie.
V Bn 4iblia ortodoA48 7salmul 1C8--. Lota trad.M
>.
Sacrul
0?
Rudolf Otto
afir$area realit#ii unice i absolute a tran#cendentului8 a%a cu$ #e BntB$pl4
Bn anu$ite fo$ie de mistic. Bn ace#te fonne de $i#tic4 BntBlni$8 ca tr4#4tur4
principal48 o depreciere caracteri#tic4 a eului8 o depreciere care repet4 Bntr:
un $od foarte a#e$4n4tor deprecierea de #ine a lui Avraa$8 adic4 evaluarea
per#oanei8 a eului %i de fapt a IcreaturiiK ca nefiind ceva pe deplin real8
e#enial #au c)iar ca fiind o ni$ica toat4. Acea#t4 depreciere va duce apoi la
obliga#ia de a o pune Bn practic4 pentru a dep4%i ilu,ia de%art4 a
individualit4ii %i pentru a ani)ila a#tfel eul. Ea conduce8 pe de alt4 parte8 la
con#iderarea o'iectului tran#cendent corelativ ca a'#olut #uperior prin
plenitudinea fiinei #ale8 Bn fala c4reia eul B%i va #i$i Bntrea7a ni$icnicieJ
IEu nu #Bnt ni$ic8 "u e%ti totulSK. Aici nu e vor'a de nici o relaiede
cau,alitate. 2unctul de pornire al #peculaiei care8 folo#indu:#e de ter$eni
ontolo7ici8 a9un7e #4 tran#for$e plenitudinea IputeriiK lui tremendTn Bn
plenitudinea IfiineiK nu e#te aici un #enti$ent de dependen4 a'#olut4 La
$ea8 ca efectM
-
8 ci un #enti$ent de a'#olut4 #uperioritate La Lui8 ca
preapute$icM. Iat48 de pild48 #pu#ele unui $i#tic cre%tinJ
IO$ul #e pierde %i #e tope%te Bn ni$icnicia %i $ici$ea lui. Cu cBt $ai
Ifi)pede %i $ai curat4 i #e de,v4luie $4reia lui Du$ne,eu8 cu atBt $ai
'ine B%i recunoa%te propria $ici$eK.
--
Sau iat4 cuvintele $i#ticului i#la$ic Baie,id Bo#ta$iJ
IAtunci Do$nul8 2reaBnaltul8 $i:a de,v4luit tainele #ale %i $i:a revelat
Bntrea7a lui $4reie. Ni8 pe cBnd Bl conte$pla$ Lnu cu oc)ii $eLei cu ai
S4iM8 a$ v4,ut c38 Bn co$paraie cu a Lui8 lu$ina $ea nu era decBt
Bntuneci$e %i 'e,n4. Iar $4reia %i #tr4lucirea $ea nu erau ni$ic pe
lBn74 ale Lui. Ni cBnd a$ cercetat8 cu co)ii Bn#etai de adev4r8 faptele de
credin4 %i d4ruire pe care le:a$ #4vBr%it Bn #lu9'a Lui8 $i:a$ dat #ea$a
c4 B%i aveau o'Br%ia Bn El %i nu Bn $ineK.
-0
La fel8 Bn eApunerile lui Mei#ter EcH)art de#pre f4r4cie %i u$ilin4. CBnd
o$ul a9un7e #4rac %i u$il8 Du$ne,eu devine totul Bn toate. El devine !iin4
%i fiinare a'#olut4. La Mei#ter EcH)art8 conceptul I$i#ticK de Du$ne,eu
- Spa$er8 2e&te ans der deutsc+en MNstiO, p. ?0.
-- Spa$er8 i'id.8 p. ->0.
-0"e,Here):Evlia L"ad)HiratuG laPliN#WXMemorien der %ottes-reunde0 5cta
sanctorum;. traducere de Courteille8 2ari#. -CC/8 p. ->0.
provine din ma-estas %i din u$ilin48 provine8 adic48 nu din
plotini#$ %i pantei#$8 ci din eAperiena lui Avraa$.
A#ta ar i$plica toc$ai realitatea eului.
-0
C. Greit). !ie deutsc+e MNstiO im 7redigersorden. p. -.. %i una
Mi#tica Loricare i:ar fi ori7inea i#toric4J proveniena i#torico:7enetic4 nu
eAplic4 e#enaM e#te8 Bn e#en48 pretutindeni8 eAaltarea8 eAaltarea #upre$4 a
ele$entelor iraionale ale reli7iei. A#tfel Bnelea#48 ea devine inteli7i'il4
->
.
De#i7ur8 e#te po#i'il ca anu$ite ele$ente ale iraionalului #4 fie $ai $ult #au
$ai puin reliefateD Bn ti$p ce altele pot #4 treac48 fa4 de ace#tea8 pe un plan
#ecundar8 de unde %i caracterul diver# al $i#ticii8 Bn#4 ceea ce anali,4$ aici
e#te un ele$ent ce revine #u' for$e $ultiple Bn $i#tic4 %i care nu e#te
altceva decBt eAaltarea #upre$4 a I#enti$entului #t4rii de creatur4K8 eApre#ie
care nu Bn#ea$n4 aici U#enti$entul de a fi fo#t creatK8 ci I#enti$entul de a nu
fi decBt o creatur4K8 adic4 #enti$entul neBn#e$n4t4ii a tot ceea ce e#te
creatur4 Bn faa maiesttii a ceea ce e#te $ai pre#u# de orice creatur4.
Acea#t4 $i#tic4 n4#cut4 prin eAacer'area contra#tului dintre ma-estas %i
#enti$entul #t4rii de creatur4 ar putea fi nu$it4 I$i#tica $aie#t4iiK. Ea
for$ea,4 o tra$4 clar percepti'il4 Bn 7Bndirea lui Mei#ter EcH)art8 unde
p4trunde %i #e lea74 inti$ de #peculaiile de#pre fiin4 %i cu Ivi,iunea
unit4iiK8 dar unde B%i are propriul ei $o'il8 un $o'il care nu ar putea fi 74#it8
de pild48 la 2lotinJ
IAvei 7ri94 ca Du$ne,eu #4 crea#c4 Bn oc)ii vo%triK
C4 ace#t #enti$ent e#te Bn concordan4 cu acela al lui Avraa$ reie#e Bnc4 %i
$ai li$pede din ur$4toarele cuvinteJ
IDac4 tu ai renunat a#tfel la tine Bn#ui8 iat48 Eu #Bnt %i tu nu $ai e%tiK.
-.

SauJ
IAdev4ratS Eu %i orice alt4 creatur4 nu #Bnte$ ni$ic. "u #in7ur e%ti toateK
-?

f-) ^--'.V..*+- T' - ?! "' '^TT)l LY Acea#ta e#te o ru#tic48 o
$i#tic4 ce nu are8 Bn $od evident8 ni$ic de:a face cu $etafi,ica fiinei a lui
-> Cf. articolul lui DeleHat U as ist MNstiO'. Bn Zeitsc+rift flir 2+eologie
imd[irc+e, -/0-. p. 0=..
-. Spa$er8 2e&te ans der deutsc+en MNstiO, p. ?0.
-? Spa$er8 i'id.8 p. ->0.
>?
Sacrul
0?
Rudolf Otto
EcH)art8 dar pe care poate prea 'ine #4 o pun4 Bn #lu9'a ei. EAact la fel #e
BntB$pl4 Bn cuvintele lui "er#tee7enJ
IDoa$ne Du$ne,eule8 fiin4 nece#ar4 %i infinit48 fiin4 #upre$4 %i
unic48 %i $ai $ult decBt fiin4S Doar "u poi #4 #pui cu t4rieJ WEu #BntX8
iar ace#t WEu #BntX e#te atBt de ireducti'il %i de neBndoielnic adev4rat BncBt
nu #:ar putea 74#i vreun 9ur4$Bnt care #4 pun4 $ai 'ine Bn afar4 de orice
Bndoial4 acea adev4r8 atunci cBnd el ie#e din 7ura "aJ Eu #Bnt. Eu tr4ie#c.
Da8 a$in. "u e%ti. Spiritul $eu #e pleac4 %i ceea ce:i $ai l4untric Bn
$ine depune $4rturie c4 "u e%ti.
Dar ce #Bnt euP Ni ce #Bnt toate a#teaP SBnt eu oare %i #Bnt oare toate a#teaP
oi nu #Bnte$ decBt pentru c4 "u e%ti %i pentru c4 vrei ca noi #4 fi$. Biete
fiine $4runte8 care Bn co$paraie cu "ine %i Bn faa !iinei "ale nu tre'uie
nu$ite decBt i$a7ini L#c)e$eM8 u$'re8 %i nu fiine. !iina $ea %i fiina
tuturor lucrurilor #e pierde8 Bntr:un fel8 Bn faa !iinei "ale8 $ai repede %i $ai
deplin c)iar ca o lu$inare Bn lu$ina #tr4lucitoare a #oarelui. Ea nu $ai e#te
,4rit4 de ni$eni %i8 pe $4#ur4 ce e#te Bnvin#4 de fiina lu$inii $ai $ari8 ea
nu $ai e#te8 a%a:,icBnd. delocK.Ceea ce #e BntB$pl4 la Avraa$8 la EcH)art %i
"er#tee7en #e $ai poate BntB$pla %i a#t4,i8 continuBnd #4 ai'4 tr4#4turile unei
clare eAperiene $i#tice. Bntr:un articol con#acrat unei c4ri de#pre Africa de
Sud
-
a$ 74#it ur$4toarea relatareJ
8 Autorul reproduce anu$ite cuvinte #e$nificative ro#tite de c4tre unul
din acei Bnali8 v Bn9o#i8 foarte voluntari %i t4cui Boer# pe care nu i:a
au,it niciodat4 vor'ind decBt de#pre oile %i tur$ele lor %i de#pre
Wo'iceiurile leopar,ilorX8 do$enii Bn care era %i el o autoritate. Dup4 ce a
#tr4'4tut8 vre$e de vreo dou4 cea#uri8 #u' ar%ia #oarelui8
, i$en#4 cB$pie african48 el a #pu# BncetJ WDe $ult vreau #4 v4 Bntre'
ceva. Du$neavoa#tr4 #Bntei un o$ Bnv4at. CBnd v4 aflai #in7ur Bntr:o
pu#tietate ca a#ta %i cBnd #oarele v4 #47etea,4 a#tfel cu ra,ele #ale pe#te
tufi%uri8 nu vi #e pare c4 ceva vor'e%teP u e ceva pe care #4:- au,ii cu
urec)ile8 dar e ca %i cu$ ai deveni atBt de $ic8 att de mic, iar cel4lalt
att de mare. Atunci toate lucrurile $4runte din lu$e par a nu $ai fi
ni$icXK
- De#pre O. Sc)reiner8 2+oug+ts on :out+ 5frica. Bn 2+e *nJuirer. -.
- Z:$,
-1
: ELEME"UL IEERGIEIK U
Cf. "i$ Flein8 %er+ard 2ersteegen, Munc)en8 -/0?. 8;Der Ee7 der
Ea)r)eitK8 p. =>.
In fine8 ele$entele tremendum %i ma-estas $ai i$plic4 un al treilea
ele$ent8 pe care l:a% nu$i energia nu$ino#ului. El #e face #i$it Bntr:un $od
deo#e'it de viu Bn orge %i de el #e lea74 eApre#iile #i$'olice de vitalitate8
pa#iune8 afectivitate8 v oin48 for48 i'i%care
--
8 eAcitaie8 activitate8 elan.
Ace#te tr4#4turi #e re74#e#c8 e#enial$ente identice8 pe toate treptele8 de la
aceea a de$onicului pBn4 la repre,entarea Du$ne,eului Icel viuK. Ele
alc4tuie#c8 Bn nu$en8 ele$entul care8 atunci cBnd e#te tr4it8 activi,ea,4
#ufletul o$ului8 facBndu:- #4 I#t4ruieK8 cu o Bncordare %i cu un dina$i#$
neo'i%nuite8 fie Bn a#ce,48 fie Bn lupta B$potriva lu$e#cului %i a c4rnii8 fie Bn
actele %i faptele eroice prin care tr4irea Bn#4%i i,'ucne%te la #uprafa4. Ele
alc4tuie#c ele$entul care a prov ocat Bntotdeauna cea $ai $are %i $ai
puternic4 re,i#ten4 B$potriva Du$ne,eului Ifilo#oficK al #i$plei #peculaii
%i definiii raionale. De cBte ori a fo#t adu# Bn di#cuie8 Ifilo#ofiiK l:au re#pin#
ca fiind un Iantropo$orfi#$K. Ei aveau dreptate8 Bn $4#ura Bn care Bn%i%i
ap4r4torii lui $ai de7ra'4 i7norau caracterul pur analo7ic al ter$enilor pe
care Bi folo#eau %i pe care Bi B$pru$utau din do$eniul vieii #uflete%ti a
o$ului. Ni nu aveau dreptate8 Bn $4#ura Bn care8 Bn ciuda ace#tei erori a fo#t
corect #e#i,at4 eAi#tena unui ele$ent autentic8 adic4 iraional8 al lui t+eiHn
Lal nu$enuluiM %i Bn $4#ura Bn care reli7ia Bn#4%i a fo#t ap4rat4 de propria:i
raionali,are. Ori de cBte ori #:a du# o '4t4lie pentru Du$ne,eul Icel viuK
iraionali%tii au luptat B$potriva raionali%tilor8 a%a cu$ Lut)er a luptat
B$potriva lui Era#$u#. Acea /omnipotentia dei1 de#pre care vor'e%te Lut)er
Bn !e servo arbitrio nu e#te altceva decBt Bn7e$4narea lui ma-estas, ca
#uperioritate a'#olut48 cu Iener7iaK8 ca for4 a Celui Care8 necuno#cBnd
opreli%te #au odi)n48 e#te #t4ruitor8 activ8 'iruitor8 v iu. Ace#t ele$ent al
ener7iei e#te foarte puternic %i Bn $i#tic48 cel puin Bn cea Ivoluntari#t4K8 Bn
$i#tica iu'irii. El #e re74#e%te8 Bntr:o for$4 foarte violent48 Bn $i#tuitoarea %i
n4valnica ardoare a iu'irii8 a c4rei for4 i$petuoa#4 $i#ticul a'ia o #uport48
care Bl #trive%te %i c4reia Bi cere #4 #e do$olea#c48 pefltru a nu:- ucide. 2rin
i$petuo,itatea ei8 acea#t4Iiu'ireK are o #en#i'il4 Bnrudire cu $i#tuitoarea8 cu
pu%tiitoare3 orgeF e#te aceea%i ener7ie8 nu$ai c4 orientat4 altfel. IIu'irea :
#pune un $i#tic : nu:i decBt o $Bnie #tin#4K. Ele$entul ener7iei #e $ai
re74#e%te Bnc4 Bn #peculaia tai !ic)te de#pre a'#olut8 a'#olut Bnele# ca o
uria%48 ca o neBntrerupt4 dorin4 de a f4ptui8 %i8 de a#e$enea8 Bn IvoinaK
de$onic4 a lui Sc)open)auer. La a$Bndoi8 Bn#48 cu aceea%i eroare8 co$i#4
de9a de $itJ aceea de a con#idera drept atri'ute reale ale unui ele$ent
iraional ni%te atri'ute InaturaleK care nu pot fi folo#ite decBt ca ideo7ra$e a
-1iulie -/0>.
>1
Sacrul
0?
Rudolf Otto
ceva inefa'il %i de a lua drept concepte adecvate8 drept funda$ente ale unei
cunoa%teri I%tiinificeK8 ni%te #i$'oluri prin care #e eApri$4 #enti$entele.
Dup4 cu$ vo$ vedea $ai departe8 ele$entul ener7iei nu$inoa#e e#te tr4it %i
reliefat Bntr:un $od cu totul #pecial de %i la Goet)e8 Bn ciudatele de#crieri a
ceea ce el nu$e%te Ide$onicK.
In li$'a 7reac48 relaia l4untric4 %i ritualic4 cu divinul e#te eApri$at4 de
o'icei prin ter$enul de eusebeia. 2e lBn74 ace#ta8 $ai eAi#t4 Bn#4 %i cel de
eulIbeia. Diferena dintre eidIbeia %i eusebeia poate fi indicat4 cu preci,ieJ
ea e#te o eusebeia le7at4 $ai ale# de cele trei ele$ente ale nu$ino#ului pe
care le:a$ anali,at pBn4 aici.
%L%%N&UL I!&%RULUI
/Un !umne"eu n#eles nu
este un !umne"eu1
"er#tee7en
A$ nu$it o'iectul nu$ino# mNsterium tremendum %i ne:a$ #tr4duit #4
defini$ $ai BntBi : c)iar dac4 nu$ai analo7ic : conceptul #ecundar8 acela de
tremendum. deoarece anali,a #a e#te $ai u%oar4 decBl anali,a conceptului
principal8 acela de mNsterium. "re'uie #4 Bncerc4$ acu$ #4:- l4$uri$ $ai
Bndeaproape %i pe ace#ta. Ele$entul tremendum nu e#te cBtu%i de puin o
#i$pl4 eAplicaie a lui mNsterium, ci un atri'ut #intetic al ace#tuia. Ce:i
drept8 reaciile #enti$entale care core#pund unuia #e tran#for$4 cu u%urin4
Bn cele care core#pund celuilalt. C)iar %i Bn #piritul li$'ii noa#tre atri'utul
#intetic tremendum e#te de o'icei atBt de #trBn# le7at de conceptul de
mNsterium BncBt a'ia dac4 poate fi nu$it unul dintre ele$ente far4 a:- evoca
i$ediat pe cel4lalt. I"ainaK devine u%or %i de la #ine Itain4 Bnfrico%4toareK.
Dar nu e neap4rat nevoie #4 fie Bntotdeauna a%a Ele$entul tremendum %i
ele$entul mNsterium #Bnt8 Bn ele Bn#ele8 net diferite8 iar ele$entul $i#terio#
pe care:- a#cunde Bn #ine nu$ino#ul poate #4 predo$ine8 Bn eAperiena
#enti$ental48 a#upra lui tremendum %i poate c)iar #4 apar4 atBt de
puternic Bn pri$:plan BncBt #4:- eclip#e,e cu totul. Ar fi u%or de ar4tat ace#t
lucru eAa$inBnd8 din nou8 anu$ite for$e de $i#tic4. Unul dintre ace#te dou4
ele$ente poate8 uneori8 #4 ne acapare,e el #in7ur #ufletul8 f4r4 #4:- i$plice
pe cel4lalt.
MNsterium $inu# ele$entul tremendum ar putea fi de#e$nat drept minim
#au mirabile. Ace#t minim, nu e#te Bnc48 Bn #ine8 un admirandum. El va
deveni a%a ceva a'ia atunci cBnd i #e vor ad4u7a ele$entele fascinam %i
augustum, de#pre care vo$ vor'i $ai tBr,iu. Deoca$dat4 lui nu Bi
core#punde Iad$iraiaK8 ci nu$ai I$irareaK. Iar $irarea8 Bn adev4ratul #en#
al cuvBntului8 e#te8 Bnainte de toate8 o #tare #ufletea#c4
-
Cf. %i obstufacere. Bnc4 %i $ai eAacte #Bnt cuvintele 7rece%ti t+Imbos i
t+ambeistai. R4d4cina t+amb de#crie eAcelent acea#t4 #tare de ui$ire care te
Bn$4r$ure%te. 2a#a9ul din Marcu -@8 >0 KRai et+amboNnto, +oi de
aOoloNt+oNnt.es efoboNnto;, arat4 cu $ult4 finee deo#e'irea dintre
stupendTn %i tremendum. 2e de alt4 parte8 toc$ai t+Imbos e#te cel c4ruia i #e
aplic4 ceea ce a$ #pu# Lp. >?M de#pre u%oara %i rapida contopire a celor dou4
ele$ente8 t+Imbos devenind a#tfel un ter$en cla#ic pentru a de#e$na no'ila
Bnfiorare Bn faa nu$ino#ului Bn 7eneral. A%a apare el Bn Marcu -1. ?. Lutlier
Bl traduce foarte corectJ 8.Ni #:au Bn7ro,itK. EApre#ivitatea r4d4cinii t)a$' #e
re74#e%te %i Bn e'raicul tIma+. Ni ace#ta Bn#ea$n4 Ia fi con#ternatK8 %i ace#ta
tri$ite la ..a #e Bn7ro,iK %i. de a#e$enea8 %i el #e reduce8 printr:o #l4'ire a
#en#ului8 la #i$plul Ia #e $iraK. EAact aceea%i #c)i$'are de #e$nificaie #e
o'#erv4 %i Bn ca,ul #an#critului ascaiNa. Un cuvBnt la fel de eApre#iv ca %i
t+amb e#te baff$sein al no#tru #au olande,ul verbat"en. A$'ele cuvinte #e
refer4 la o stupor deplin4.
lui nu Bi core#punde Iad$iraiaK8 ci nu$ai I$irareaK. Iar $irarea8 Bn
adev4ratul #en# al cuvBntului8 e#te8 Bnainte de toate8 o #tare #ufletea#c4 ce ine
eAclu#iv de do$eniul nu$ino#ului %i care8 de o'icei8 nu trece decBt Bntr:o
for$4 atenuat4 %i 7enerali,at4 Bn alte do$enii8 unde devine #urprindere.
C4utBnd o eApre#ie pentru a denu$i reacia #ufletea#c4 #pecial4 provocat4
de minim, de#coperi$ %i aici8 $ai BntBi doar un nu$e care tri$ite la o #tare de
#uflet Inatural4K %i care8 din ace#t $otiv8 are %i el nu$ai o valoare analo7ic4J
e#te vor'a de stupor. :tiipor e#te net diferit de tremor %i #e$nific4 o ui$ire
care te Bn$4r$ure%te8 #tarea celui care Ir4$Bne cu 7ura c4#cat4K8 uluiala
1
a'#olut4. MNsterium
-=
. luat Bntr:un #en# 7eneral L%i atenuatM8 Bn#ea$n48 la
-= MNsterium. mNstes, mistica deriv4 pro'a'il dintr:o r4d4cin4 care #:a p4#trat
Bn cuvBntul #an#crit mus. Mus Bn#ea$n4 a aciona pe a#cun#8 pe furi%8 Bn tain4
%i de aceea poate lua #en#ul de I a Bn%elaK #au Ia furaK. Acea#t4 r4d4cin4 #e
afl4 %i Bn musc+eln al no#truD Ia face ceva far4 #4 atra7i atenia8 f4r4 #4 fii
>=
Sacrul
0?
Rudolf Otto
pri$a vedere8 doar Itain4K8 Bn #en#ul a ceva #traniu8 neBnele# %i nel4$urit.
Ca atare8 mNsterium Bn#u%i nu e#te8 Bn raport cu ceea ce vrem sa spunem,
decBt un concept care8 Bn virtutea unei anu$ite analo7ii8 ne ofer4
po#i'ilitatea de a de#e$na lucrul8 f4r4 a:- epui,a Bn#4 cu adev4rat. Ace#t
lucru8 adic4 $i#terul reli7io#8 adev4ratul minim e#te8 pentru a folo#i poate
cea $ai ni$erit4 eApre#ie8 cel Icu totul altulKV
8t+:teron, anNad, alienam;, e#te Str4inul %i Ui$itorul8 e#te ceea ce #e afl4
a'#olut Bn afara do$eniului lucrurilor o'i%nuite8 inteli7i'ile %i8 deci8
Ifa$iliareK. El e#te ceea ce #e opune ace#tui do$eniu %i tocmai prin asta ne
u$ple #ufletul de o ui$ire care ne Bn$4r$ure%te.
Ace#t ele$ent apare Bnc4 de pe treapta cea $ai 9oa#4 a celei dintBi %i celei
$ai 'rutale $anife#t4ri a #enti$entului nu$ino#8 Bn reli7ia pri$itivilor. Ceea
ce:i e#te propriu ace#tei trepte nu e#te8 a%a cu$ pretinde ani$i#$ul8 faptul c4
aici ave$ de:a face cu I#ufleteK8 cu entit4i cari6liE$pl4tor8 nu pot fi v4,ute.
*deile de#pre #uflet %i alte concepte a#e$4n4toare #Bnt $ai de7ra'4
Iraionali,4riK ulterioare8 Bncerc4ri de a elucida oarecu$ eni7$a lui mirum.
Ele au Bn#4 Bntotdeauna ca efect o do$olire %i o #l4'ire a tr4irii reli7iei
Bn#4%i. Din ele purcede nu reli7ia8 ci raionali,area reli7iei8 iar acea#ta
#fBr%e%te ade#ea Bntr:o teorie atBt de ri7iY9T8 cu interpret4ri atBt de plau,i'ile8
BncBt $i#terul e#te pur %i #i$plu Bnl4turat. Mitul #i#te$ati,at8 ca %i con#trucia
#cola#tic48 e#te o nivelare a faptului reli7io# funda$ental8 pe care Bl
aplati,ea,4 pBn4 cBnd. Bn cele din ur$4. nu $ai r4$Bne ni$ic din el. Ceea ce
Bi e#te caracteri#tic ace#tui fapt e#te doar c48 Bnc4 de pe treapta cea $ai 9oa#4
a reli7iei8 eAi#t4 Bn el un ele$ent #enti$ental aparteJ toc$ai acea stupor Bn
faa lui Icu totul altulK8 fie c4 ace#tui IaltulK i #e poate #pune #pirit8 de$on8
deva, fie c4 el nici nu poate fi nu$it8 fie c4 #e pl4#$uie#c noi i$a7ini pentru
a:- interpreta %i fiAa8 fie c4 i #e dau ca #uport pl4#$uirile fa'uloa#e pe care
i$a7inaia $i#tic4 le:a #co# la iveal4 $ai Bnainte %i independent de
$anife#tarea fricii de de$oni.
2otrivit le7ilor de#pre care vo$ $ai avea Bnc4 de vor'it8 ace#t #enti$ent
al lui Icu totul altulK poate fi le7at #au8 uneori8 poate fi #ti$ulat de o'iecte
care8 eni7$atice de9a Bn $od InaturalK8 prin ele Bn#ele8 frapea,4 %i ui$e#c
BntrucBt #Bnt feno$ene8 eveni$ente %i )aruri ciudate %i #urprin,4toare Bn
natur48 la ani$ale8 la oa$eni. Dar %i aici e#te vor'a de a#ocierea unui
#enti$ent #pecial8 $ai preci# nu$ino#8 5u unul InaturalK8 %i nu doar de o
7radaie a ace#tuia ditt ur$4. u eAi#t4 nici o trecere 7radat4 de la uirriTrea
re$arcatK Lla 9ocul de c4ri8 de pild4M #au Ia vor'i nede#lu%itK. Cf. de
a#e$enea munOeln %i mogeln.
Y %an" andere Bn 7er$an4. Lota trad.M
natural4 la ui$irea de$onic4. De fapt. ter$enul de mNsterium B%i
do'Bnde%te Bntrea7a re,onan4 nu$ai atunci cBnd #e refer4 la acea#ta din
unn4. E ceea ce ad9ectivul I$i#terio#K neface #4 #i$i$ poate c)iar $ai $ult
decBt #u'#tantivul I$i#terK. i$eni nu va #pune8 n mod serios, de#pre un
orolo7iu Bn4untrul c4ruia nu poate privi #au de#pre o %tiin4 pe care n:o
Bnele7eJ e ceva I$i#terio#K pentru $ine. Dar #:ar putea o'iectaJ pentru noi
e#te un $i#terio# ceea ce e#te a'#olut de neBnele# %i care r4$Bne a#tfel Bn
toate ca,urile8 Bn ti$p ce poale fi nu$it Ipro'le$aticK ceea ce nu Bnele7e$
pe $o$ent8 dar care e#te8 Bn principiu8 inteli7i'il
--
. A#ta nu epui,ea,4 Bn#4
nicidecu$ c)e#tiunea. O'iectul cu adev4rat I$i#terio#K e#te de neBnele# %i
de neconceput nu doar pentru c4 cuno%tinele $ele Bn le74tur4 cu el au
anu$ite li$ite in#ur$onta'ile8 ci pentru c4 aici $4 i,'e#c de un Icu totul
altulK care8 prin natura %i e#ena #a8 e#te inco$en#ura'il %i Bn faa c4ruia8 deci.
$4 opre#c Bn$4r$urit de ui$ire. SfBntul Au7u#tin eApri$4 perfect ace#t
ele$ent Bn$4r$uritor al lui cu totul altulK8 al lui dissimile %i opo,iia lui fa4
de partea raional4 a nu$enului8 atunci cBnd8 Bn Confesiuni LOI8 /8-M8 #puneJ
..Zuid e#t illud8 [uod interlucet $i)i et percutit cor $eu$ #ine
lae#ioneS Et in)orre#co8 et inarde#co. In)orre#co8 in [uantu$
dissimilis ei #u$. Inarde#co8 in [uantu$ similis ei sum1
-C
A%a cu$ concepe lucrurile !rie#. de eAe$plu.
Cele #pu#e $ai Bnainte pot fi eAplicate %i pornind de la de7radarea
apocrifa #au de la caricatura nu$ino#ului8 a%a cu$ apare ea Bn frica de
fanto$e. S4 Bncerc4$ o anali,a a fanto$ei. Mai #u# a$ nu$it IBnfiorareK
8gruseln, grciseri; #enti$entul #pecific de I7roa,4K pe care Bl ave$ Bn faa
ace#teia. Bnfiorarea contri'uie ea Bn#4%i8 Bn $od v4dit8 la atracia pe care o
eAercit4 pove#tirile cu fanto$e8 a#ta Bn $4#ura Bn care de#tinderea %i
eli'erarea #ufletea#c4 ce le ur$ea,4 produc o pl4cut4 #tare de 'un4
di#po,iie. Din ace#t punct de vedere8 nu fanto$a Bn #ine e#te aceea care
procur4 pl4cerea8 ci faptul c4 a$ #c4pat de ea. Dar8 evident8 ace#t fapt nu e#te
deloc #uficient pentru a eAplica feno$enul %i caracterul captivant al
pove#tirilor cu fanto$e. !ar$ecul aparte al fanto$ei con#t4 $ai de7ra'4 Bn
aceea c4 ea e#te un minim. Ca atare8 ea eAercit4 prin #ine Bn#4%i o neo'i%nuit4
atracie a#upra i$a7inaiei8 tre,ind intere#ul %i #tB$ind o vie curio,itate. Ea8
acea#t4 ciud4enie8 ade$ene%te prin ea Bn#4%i i$a7inaia. Ea face a#ta nu
pentru c4 e#te Iceva lun78 al'K Lcu$ a definit cineva fanto$aM #au pentru c4
e#te un I#ufletK #au datorit4 vreunp atri'ut po,itiv %i conceptual pe care
R5 acord4 i$a7inaia8 ci pentru c4 e#te ceva $iraculo#8 ceva Ia'#urdK8 ceva
-C*e,i. Bn 5ne&e, traducerea citatelor Bn li$'ile vec)i. Lota trad.M
>C
Sacrul
0?
Rudolf Otto
Icare de fapt nu eAi#t4K8 pentru c4 e#te Icu totul altulK8 adic4 ceva ce nu ine
de #fera realit4ii noa#tre8 ci de una a'#olut diferit48 care #tB$e%te un intere#
irepre#i'il Bn #ufletul no#tUD
Ceea ce a'ia $ai poate fi recuno#cut Bntr:o a#e$enea caricatur4 apare cu
$ult $ai pre7nant Bn de$onicul Bn#u%i8 fa4 de care fanto$aticul nu e#te
decBt o for$4 de7radat4. La nivelul de$onicului8 ace#t #enti$ent nu$ino# al
lui Icu totul altulK #e inten#ific4 %i #e clarific4. El ia for$ele #ale #uperioare8
care opun o'iectul nu$ino# nu nu$ai lucrurilor o'i%nuite %i cuno#cute8
adic48 la ur$a ur$ei8 InaturiiK Bn 7eneral8 trecBndu:- a#tfel Bn do$eniul
SupranaturaluluiK8 ci %i Ilu$iiK Bn#4%i ridicBndu:- a#tfel la Bn4lf'nea
Itran#cendentuluiK.
ISupranaturalulK %i Itran#cendentulK #Bnt de#e$n4ri care au aparena
unor atri'ute po,itive. Iar cBnd le aplic4$ $i#terio#ului8 mNsterium$PiP pare
#4:%i piard4 #e$nificaia lui pur ne7ativ4 iniial %i #4 devto4 o eApre#ie
po,itiv4. Dac4 ave$ Bn v edere coninutul lor conceptual8 ace#t lucru nu e#te8
din9nou8 decBt o aparen4. C4ci I#upranaturalK %i Itran#cendentK #fert8 Bn $od
v4dit8 atri'ute care nea74 %i fAclud natura %i lu$ea. Dar ace#t lucru e#te 9u#t
dac4 ave$ Bn vedere coninutul lor sentimental e$ina$ente po,itiv8 care
r4$Bne Bn#lT %i Bn ace#t ca,8 de nep4trun#. Datorit4 lui8 ter$eni ca
Itran#cendentK8 I#upranaturalK devin pentru noi8 pe ne#i$ite8 de#e$n4ri ale
unei realit4i %i ale unui $od de a fi cu totul aparte8 Icu totul alteleK8 ale
c4ror particularitate o sim#im BntrucBtv a8 f4r4 a:i putea da Bn#4 o eApre#ie
conceptual4 clar4.
C)iar epeOeina $i#ticii nu e#te altceva decBt o eAacer'are %i o eAaltare a
ele$entelor iraionale eAi#tente de9a Bn reli7ia Bn#4%i. Mi#tica nu face decBt #4
duc4 pBn4 la cap4t acea#t4 opo,iie a o'iectului nu$ino# Bn calitatea lui de
I\p totul altulK8 ea ne$ulu$indu:#e deci #4:- contrapun4 doar tuturor celor
naturale %i lu$e%ti8 ci contrapunBndu:-8 pBn4 la ur$48 IfiineiK %i Ifiin4riiK
Bn#4%i Ea #fBr%e%te prin a:- nu$i Ini$icul Bn#u%iK Ea nu Bnele7e prin Ini$icK
doar ceea ce nu poate fi nu$it nicicu$8 ci ceea ce e#te a'#olut %i e#enial
diferit %i opu# fa4 de tot ce eAi#t4 %i poate fi conceput. I$pin7Bnd8 a#tfel8
pBn4 la paradoA ne7aia %i opo,iia8 #in7urele pe care 7Bndirea conceptuala le
poate crea pentru a #e#i,a ele$entul mNste+um, caracterul po,itiv al lui Icu
tetul altulK e#te re#i$it SSire$ de viu %i c)iar cu eAu'eran4.
Ceea ce e#te vala'il Bn le74tur4 cu ciudatul ni+il al $i#ticilor no%tri e#te
la fel de vala'il %i Bn le74tur4 cu sunNam %i sumat, cu IvidulVG %i
IvacuitateaK $i#ticilor 'udd)i%ti. Celui care nu e#te #en#i'il la li$'a9ul
$i#terelor8 la ideo7ra$ele #au #i$'olurile $i#ticilor8 celui care nu are Bn
#ine Bn#u%i $atricea din care #in7ur %i Bn $od nece#ar #4 #e na#c48 aceluia
a#piraia credincio%ilor 'udd)i%ti #pre IvidK %i de Ia deveni vidK8 ca
%i a#piraia $i#ticilor no%tri #pre Ini$icK %i de Ia deveni ni$icK8 tre'uie #4 Bi
apar4 ca un #oi de ne'unie. Lui. 'udd)i#$ul Bn#u%i tre'uie #4 Bi apar4 ca un
ni)ili#$ $or'id. Dar8 Bn realitate8 IvidulK8 ca %i .9ii$iculK e#te o ideo7ra$4
nu$inoa#4 a lui Icu totul altulK. :unNam e#te acel mirum a'#olut8 ridicat la
ran7ul de paradoA %i antino$ie8 de#pre care va fi vor'a Bndat4. Celui care nu
B%i d4 #ea$a de ace#t lucru8 #crierile de#pre pra-npramitI, care prea$4re#c
sunNam$uP. Bi apar ca o pur4 ne'unie %i Bi r4$Bne cu totul de neBnele# de ce
toc$ai ace#te #crieri au acionat ca o vra94 a#upra a $ilioane de oa$eni.
Ace#t ele$ent al nu$ino#ului8 pe care noi Bl nu$i$ mNsterium, %i:a avut8
de:a lun7ul evoluiei aproape tuturor reli7iilor i#torice8 propria #a de,voltare8
care coincide cu o cre%tere8 cu o tot $ai vi7uroa#4 potenare a caracterului
#4u de mirum. Se pot di#tin7e trei trepte ale ace#teiaJ
aM !iind Icu totul altulK8 mirum e#te8 Bn pri$ul rBnd. ceva in#e#i,a'il %i
inco$pre)en#i'il8 aOatIlepton, cu$ #pune Ioan C)r6#o#to$. ceva ce #cap4
Bnele7erii noa#tre conceptuale BntrucBt Itran#cende cate7oriile noa#treK.
'M Dar el nu nu$ai c4 le dep4%e%te8 nu nu$ai c4 le face neputincioa#e8 ci
pare uneori a li #e opune8 a le #u#penda8 a le pune Bn Bncurc4tur4. Acu$8 el nu
$ai e#te doar inco$pre)en#i'il8 ci devine de:a dreptul paradoAalD acu$ el nu
nu$ai c4 e#te $ai pre#u# de orice raiune8 dar pare #4 fie %i IB$potriva
raiuniiK.
cM !or$a #a cea $ai acut4 e#te aceea pe care o nu$i$ antino$ie. Ea e#te
$ai $ult decBt #i$plu paradoA. 2rin ea B%i fac apariia enunuri care #Bnt nu
nu$ai contrare raiunii8 nor$elor %i le7ilor ei8 ci %i diver7ente Bntre ele8
afinnBnd opposita de#pre acela%i o'iect %i alc4tuind antite,e ce par a fi
ireconcilia'ile %i ireducti'ile. Aici. mirum, Bi apare voinei o$ene%ti de a
Bnele7e Bn for$a #a cea $ai %ocant4. u nu$ai c4 el nu poate fi #e#i,at de
cate7oriile noa#tre8 nu nu$ai c4 e#te inco$pre)en#i'il datorit4 acelei
dissimilitas a #a %i nu nu$ai c4 pune Bn Bncurc4tur48 or'e%te %i nelini%te%te
raiunea8 dar e#te alc4tuit el Bn#u%i din contra#te8 din opo,iii %i contradicii.
2otrivit teoriei noa#tre8 ace#te ele$ente ar tre'ui #4 #e re74#ea#c4 $ai cu
#ea$4 Bn Iteolo7ia $i#tic4K8 BntrucBt ea i,vor4%te8 prin c)iar e#enUei8 din
Ipredo$inarea iraionalului Bn ideea de Du$ne,euK. Ni a%a #e %i BntB$pl4 de
fapt8 dup4 cu$8 Bn $are $4#ur48 #e %i recunoa%te. Mi#tica e#te Bn $od
e#enial %i Bn pri$ul rBnd o teolo7ie a lui mirumF a lui Icu totul altulK. De
aceea devine ade#ea8 precu$ la Mei#ter EcH)art8 o teolo7ie a
Ine$aiau,ituluiK8 a lui nova %i rara #au8 precu$ Bn $i#tica Ma+aNnei, o
%tiin4 a paradoAurilor %i a antino$iilor %i Bn 7eneral un atac B$potriva lo7icii
>/
Sacrul
0?
Rudolf Otto
naturale8 c4reia Bi opune lo7ica lui coincidentia oppositorum Liar atunci cBnd
de7enerea,48 ea face din acea#ta din ur$4 un 9oc al epat4rii #piritualeM.
Dar nici prin acea#ta $i#tica nu #e afl4 Bn opo,iie a'#olut4 cu reli7ia
o'i%nuit4. Adev4ratele lor raporturi devin clare de Bndat4 ce #e iau Bn
con#iderare ele$entele ar4tate aici %i faptul c4 ele i,vor4#c din ele$entul
universal$religios al nu$ino#ului8 al lui Icu totul altulK8 f4r4 de care nu
eAi#t4 nici un #enti$ent reli7io# verita'il8 %i de Bndat4 ce ele #Bnt de#coperite
toc$ai la oa$enii de#pre care #e crede de o'icei c4 #e opun oric4rei $i#ticiJ
la Iov %i Lut)er. Su' for$a paradoAului %i a antino$iei8 ele$entele lui Icu
totul altulK alc4tuie#c toc$ai ceea ce noi nu$i$ raiona$ente IioviceK8 iar
ace#tea nu:i #Bnt ni$4nui $ai caracteri#tice decBt lui Lut)er. De#pre ele va fi
vor'a ceva $ai tBr,iu.
INURI NUINOA!%
Diferena dintre prea$4rirea raional4 a divinit4ii %i aceea care8 Bn acord
cu ele$entele lui tremendum mNsterium, face #en#i'il %i ceva din iraional8
din nu$ino#8 poate fi relevat4 co$parBnd poe,iile ce ur$ea,4. Gellert %tie #4
cBnte cu de#tul4 for4 %i $4ie#trie )lava lui !umne"eu n natura1F
ICerurile laud4 #lava Celui *e%nic8
Sunetul lor nu$ele i:- r4#pBnde%te.K
Aici totul e#te lu$ino#8 raional %i fa$iliar8 inclu#iv Bn ulti$a #trofaJ
..SBnt Creatorul t4u. #Bnt Bnelepciunea %i 'inele8 Un
Du$ne,eu al ordinii %i $Bntuirea ta SBnt EuS Iu'e%te:
M4 din tot #ufletul Ni B$p4rt4%e%te:te din )arul Meu.K
Dar oricBt de fru$o# ar fi ace#t i$n8 I#lava Do$nuluiK nu e#te atin#4 de el.
Lip#e%te aici un ele$ent pe care:- #i$i$ de Bndat4 ce co$par4$ ace#t i$n
cu acela de#pre I$4reia lui Du$ne,euK co$pu# de E. Lan7e cu o 7eneraie
$ai BnainteJ
;naintea "a corul Bn7erilor tre$ur48
B%i pleac oc)ii %i faa8
AtBt de nfricotor le apari.
Ni a%a B%i cBnt4 cBnt4rile.
Creatura Bn$4r$ure%te
Bn pre,ena "a
Care u$ple lu$ea Bntrea74.
Iar acea#t4 Bnf4i%are arat48
Spiritule ne#c)i$'4tor8
O i$a7ine n care 2e nvlui.
Heruvi$ii %i #erafi$ii
I li aduc laud4 neBncetat.
In faa "a alaiul c4runt al celor $ai '4trBni
Bn7enunc)ea,4 %i "e #lu9e%te cu #$erenie.
C4ci a "a e#te puterea %i #lava8
B$p4r4ia %i #finenia
2rin care mi strneti groa"a.
A "a e#te mre#ia
Care le Bntrece pe toate
Ni:i sfnt, sfnt, sfnt.1
-
E#te8 deci8 ceva $ai $ult decBt 74#i$ la Gellert. Dar c)iar %i aici lip#e%te
ceva8 ceva ce 74#i$ Bn cBntecul #erafi$ilor din *saia 1. Bn pofida
IBn$4nnuririiK #ale8 Lan7e intonea,4 ,ece lun7i #trofeD Bn7erii8 nu$ai dou4
ver#uri. El Bi #pune Bntotdeauna 2u lui Du$ne,euD Bn7erii folo#e#c Bn faa lui
Ia)ve) per#oana a treia
-/
.
eo'i%nuit de 'o7at4 Bn i$nuri %i ru74ciuni nu$inoa#e e#te litur7)ia de
lom [ippur, $area ,i a B$p4c4rii la evrei. Ea e#te do$inat4 de trisagion$ul
#erafi$ilor din *saia 18 care #e repet4 de# %i cuprinde ru74ciuni $inunate8 ca
de pild4 UbeOen ten pac+deO.
- Cf. A. Bartel#. (in feste 4urg ist %ott, !eutsc+$c+ristlic+es !ic+terbuc+, p.
0=..
-/ Bn realitate8 nu:- poi tutui Bntotdeauna pe 2reaBnaltul. Sfinta "ere,a Bi
#pune lui Du$ne,eu. ..Maie#tatea voa#tr4K8 iar france,ii prefer4 #4 Bi #pun4
Qous. !oarte aproape de fremendum mNsterium e#te Goet)e8 cBnd. la >- dec.
-C0>. Bi #pune lui EcHer$annJ IOa$enii tratea,4 nu$ele divin ca %i cu$
fiina #upre$48 de neBnc)ipuit8 nu ar fi altceva decBt e7ala lor. Altfel n:ar
#puneJ WDo$nul Du$ne,euX8 W#cu$pul Du$ne,euX8 W'unul Du$ne,euX.
Dac4 ar fi p4trun%i de $4reia lui8 ar a$ui %i. din veneraie8 n:ar Bndr4,ni #4:
- nu$ea#c4.K
Din M. Sac)#8 6estgebete der *sraeliten partea a treia8 ed. a O*:a8 Bre#lau8
-C/C.
.@
Sacrul
0?
Rudolf Otto
IIa)ve)8 Du$ne,eul no#tru8 fa #4 po7oare Bnfrico%area a#upra tuturor
creaturilor "ale %i o tea$4 plin4 de re#pect adBnc KemteOa\; a#upra a
tot ce ai creat8 pentru ca tuturor creaturilor "ale #4 le fie fric4 de "ine
%i pentru ca toate fiinele #4 #e plece Bn faa "a %i #4 #e unea#c4 #pre a:
Ri Bndeplini voina8 dup4 cu$ %i noi recunoa%te$. Ia)ve). Du$ne,eul
no#tru8 c4 a "a e#te do$nia8 c4 puterea e#te Bn $Binile "ale %i t4ria Bn
dreapta "a %i c4 nu$ele "4u #e Bnal4 dea#upra a tot ce ai creat.K
.-
Sacrul
0?
Rudolf
Otto
Sau ]Idos+ attaF
ISfBnt e%ti "u %i Bnfrico%4tor
Knor; nu$ele "4u %i nu e#te
nici un Du$ne,eu Bn afar4 de
"ine8 cu$ #t4 #cri#J
W2rea$4rit e#te Ia)ve)
]e'aot) prin 9udecat4 %i
Du$ne,eul cel #fBnt #finit
prin dreptate.XK
Minunatele cBntece *gdal (lo+im
C+ai %i 5don olam fac %i ele #4
r4#une aceea%i not48 la fel ca atBtea
alte p4ri din Coroana regal a lui
Solo$on 'en le)uda) Ga'irol. de
pild4 ,iflaim$ulF
IMinunate #Bnt lucr4rile "ale8
Iar #ufletul $eu o recunoa%te
%i:o %tie.
A "a e#te8 Doa$ne8 puterea %i
$4reia8
Str4lucirea %i #lava %i
prea$4rirea.
"u do$ne%ti pe#te toate8
A "a:i 'o74ia %i cin#tea.
Creaturile din Bnalturi %i din
adBncuri $4rturi#e#c c4 "u
d4inui
CBnd ele #e pr4'u%e#c Bn 7ol.
A "a e t4ria a c4rei tain4
I#tove%te 7BndulJ
C4ci "u e%ti $ai puternic
DecBt $ar7inile lui.
Al
"4u
e#te
v4lul
atotp
uter
nicie
i8
"ain
a %i
adBn
cul8
Al
t4u
nu$
ele
a#cu
n#
oa$
enilo
r
lu$i
nii8
Ni
t4ria
"a8
care
.>
Sacrul
.0
Rudolf
Otto
ine lu$ea dea#upra
ni$icului
Ni arat48 Bn ,iua 9udec4ii8
ceea ce Bncapi a#cun#...
Ni tronul ce #e Bnal4
dea#upra tuturor Bn4li$ilor
Ni d4inuie acolo8 #u' v4lul
tainic al v4,du)ului.
A "a e#te !iina din a c4rei
lu$in4 i,vor4%te orice via4
Ni de#pre care ,ice$ c4 ne
$i%c4$ Bn u$'ra ei.K
Sau8 de eAe$plu8 Bn 5tt nimsF
I"u e%tiS
ici
au,ul
urec)ii
8 nici
lu$ina
oc)ilor
u pot
#4 "e
a9un74.
ici un
cum,
nici un
de ce,
nici un
unde
u Ri
#e
potrive
#c.
"u e%tiS
"aina "a e
a#cun#4J
Cine ar
putea #:o
p4trund4P
AtBt de
adBnc48 atBt
de adBnc4J
Cine o
poate aflaP
.>
Sacrul
.>
Sacrul
K
-
-
.."ot a#tfel cu$8
venerBnd cu tea$4 un loc
#fint nu fu7i$8 ci ne
apropie$ %i $ai $ult de
elK : #pune Lut)er. Cf.
:ermon von de^n MerOen.
7ri$a porunc4 din al
doilea ta'el8 para7raful >.
Iar un poet conte$poran
#crieJ ..Bn faa lui $a:
nilor8^M4 #i$t atra# de el
.
A
!
/
I
N
A
N
&
U
L
2u. care singur
aduci o
bucurie atft
esen#iala, ait
de pura\
Con#inutul calitativ al
nu$ino#ului Lc4ruia
$i#terio#ul Bi d4 forma;
e#te alc4tuit8 pe de o parte8
din ele$entul re#pin74tor
al lui tremendum, pe care
l:a$ pre,entat de9a8 %i din
ma-estas. Dar8 pe de alt4
parte8 el include Bn $od
evident %i ceva deo#e'it de
atrgtor, de captivant8 de
fa#cinant8 ceva care #e afl4
Bntr:o ciudat4 ar$onie de
contra#te
0@
cu ele$entul
re#pin74tor al lui
tremendum. Acea#t4
ar$onie de contra#te8 ace#t
du'lu caracter al
nu$ino#ului e#te ate#tat Bn
Bntrea7a i#torie a reli7iilor8
cel puin BncepBnd cu
treapta Ifricii de de$oniK.
El e#te8 de fapt8 cel $ai
ciudat %i $ai nota'il
feno$en din i#toria
reli7iilor. 2e cBt de
7roa,nic %i de
Bnfrico%4torii apare
0@ Mai tBr,iu. #en#ul
ori7inar a putut #4 #e
piard4 aproape co$plet %i
cuvBntul #4 nu $ai
Bn#e$ne8 pur %i #i$plu8
decBt Ia veneraK.
..
".
Sacrul
#ufletului de$onic:d)
inul8 pe atBt de ade$enitor
%i plin de far$ec e#te el
totodat4. Iar creatura8 care8
#$erit4 tre$ur48
pier,Bndu:%i cura9ul Bn faa
lui8 #i$te Bn acela%i ti$p
i$pul#ul de a #e Bndrepta
#pre el8 'a c)iar de a %i:-
Bn#u%i Bntr:un fel #au altul.
2entru ea $i#terul nu e#te
doar o $inune8 ci %i ceva
$inunat. Al4turi de ceea
ce e#te tul'ur4tor #e afl4
ceea ce e#te B$'4t4tor8
BncBnt4tor8 ciudat de
fer$ec4tor8 ceea ce
a9un7e8 ade#ea8 #4 #e
inten#ifice pBn4 la delir %i
'eie8 ceea ce con#tituie
a#pectul dioni#iac al
nu$enului. 2e ace#ta Bl
vo$ nu$i fascinans.
Repre,ent4rile %i
conceptele raionale care
$er7 Bn paralel cu ace#t
ele$ent iraional %i Bl
#c)e$ati,ea,4 #BntJ
iu'irea8 co$p4ti$irea8
$ila8 Bntra9utorareaJ toate8
ele$ente InaturaleK ale
eAperienei #uflete%ti Bn
7eneral8 pe care nu$ai
7Bndirea le duce la
de#4v3r%ire. Dar oricBt de
i$portante ar fi ace#te
ele$ente pentru tr4irea
'eatitudinii reli7ioa#e8 ele
#Bnt departe de a o epui,a
A%a cu$ nefericirea
reli7ioa#4 : ca tr4ire a
acelei ira : conine
ele$ente iraionale
profunde8 tot a%a #e
BntB$pl4 %i cu contrariul ei8
cu fericirea reli7ioa#4. A
avea parte de fericire e#te
$ai $ult8 $ult $ai $ult
decBt a fi con#olat8 decBt a
tra7e n4de9de8 decBt a fi
fericit Bn dra7o#te8 c)iar %i
atunci cBnd ace#te
#enti$ente #Bnt foarte
inten#e. IMBniaK8 luat4 Bn
#en# pur raional #au etic8
nu epui,ea,4 acel ele$ent
profund nfiortor care
Bnc)ide Bn #ine taina
divinit4ii. "ot a#tfel8
I'un4voinaK nu epui,ea,4
nici ea ele$entul profund
minunat ce re,id4 Bn taina
aduc4toare de fericire a
divinit4ii. El ar putea fi
de#e$nat prin nu$ele de
I)arK8 Bn#4 nu$ai Bn #en#ul
deplin al cuvBntului8 acela
pe care Bl are Bn li$'a9ul
$i#ticilor8 unde el
Bn#ea$n4 %i I'un4voin4K8
.?
".
Sacrul
dar8 totodat48 %i Iceva $ai
$ultK.
De fapt8 ace#t Iceva
$ai $ultK B%i are treptele
preli$inare Bn
#tr4fundurile i#toriei
reli7iilor. E#te po#i'il8 'a
c)iar pro'a'il8 ca8 pe
pri$ele trepte ale
de,volt4rii #ale8
#enti$entul reli7io# #4 fi
ap4rut nu$ai printr:unul
din polii #4i8 anu$e prin
acela respingtor, %i #4 fi
prin# for$4 $ai BntBi doar
ca fric4 de de$oni. 2entru
acea#ta #t4 $4rturie8 de
eAe$plu8 faptul c4 pBn4 %i
pe treptele tBr,ii ale
de,volt4rii cuvBntul care
eApri$4 aciunea de Ia
cin#ti reli7io#K Bn#ea$n4
propriu:,i# Ia B$p4caK8 Ia
potoli $BniaK A#tfel e#te8
Bn #an#crit48 cuvBntul
apard+
0-
. Dar de la o
a#e$enea fric4 de de$oni8
care nu era ni$ic $ai $ult
0- Mai tBr,iu. #en#ul
ori7inar a putut #4 #e
piard4 aproape co$plet %i
cuvBntul #4 nu $ai
Bn#e$ne8 pur %i #i$plu8
decBt Ia veneraK.
decBt atBt %i nu repre,enta
un ele$ent deplin care #4
fi p4trun# treptat Bn
con%tiin48 nu eAi#t4 nici o
tran,iie po#i'il4 #pre ni%te
#enti$ente Bndreptate Bn
#en# po,itiv c4tre nu$en.
Din ea nu #:ar putea na%te
decBt un cult de 7enul lui
apaiteist+ai %i al lui
apotrepein, con#tBnd Bn
i#p4%iri %i penitene $enite
#4 potolea#c4 %i #4
Bndep4rte,e $Bnia divin4.
2rin ea nu #:ar putea
eAplica niciodat4 faptul c4
nu$ino#ul e#te c4utat8
dorit8 rBvnit8 c4 el e#te
rBvnit nu nu$ai Bn vederea
unui avanta9 %i al unui
a9utor natural ce #e
a%teapt4 de la el8 ci pentru
el Bn#u%i. Acea#t4 dorin4
nu #e $anife#t4 doar #u'
for$a cultului IraionalK8
ci %i prin acele ciudate acte
I#acra$entaleK8 prin rituri
%i $etode de co$uniune
cu a9utorul c4rora o$ul
caut4 #4 intre Bn po#e#ia
nu$ino#ului.
2e lin74 $anife#t4rile
%i for$ele nor$ale %i le#ne
de Bnele# ale unor acte
reli7ioa#e precu$
.1
".
Sacrul
penitenele8 ru7ile8
#acrificiile8 ofrandele de
$ulu$ire %.a8 #ituate Bn
pri$:planul i#toriei
reli7iilor8 eAi#t4 %i o #erie
de lucruri ciudate care
atra7 tot $ai $ult atenia
a#upra lor %i Bn care #e
crede a #e recunoa%te8
al4turi de acelea ale
#i$plei reli7ii8 %i
r4d4cinile $i#ticii. 2rintr:o
$uli$e de acte ciudate %i
de $edieri pline de
fante,ie8 o$ul reli7io#
caut4 #4 pun4 #t4pBnire pe
$i#terio#ul Bn#u%i8 caut4 #4
#e u$ple de el8 'a c)iar #4
#e identifice cu el. Ace#te
acte #e B$part Bn cla#eJ pe
de o parte8 aceea a
identific4rii $a7ice cu
nu$enul prin practici
$a7ico:culturale8 prin
fon$ile8 I#finiriK8
invocaii8 con#acr4ri8
incantaii %.a.8 %i8 pe de alt4
parte8 prin procedeele
%a$anice ale Ipo#ed4riiK8
ale locuirii $i#terului8 ale
u$plerii cu el prin eAaltare
%i eAta,. 2ro'a'il c48 la
Bnceput8 $i9loacele erau
pur %i #i$plu $a7ice8 iar
intenia nu$ai aceea de
Bn#u%ire a puterii
$iraculoa#e a nu$enului
Bn #copuri InaturaleK Dar
nu #e r4$Bne aici. A fi
locuit %i #t4pBnit de nu$en
devine un #cop Bn #ine8
ur$4rit pentru el Bn#u%i8 cu
a9utorul celor $ai rafinate
%i $ai #4l'atice procedee
ale a#ce,ei. Qita religiosa
Bncepe. A ,4'ovi Bn ace#te
#t4ri ciudate8 %i ade#ea
'i,are8 ale po#ed4rii
nu$inoa#e devine un 'ine8
'a c)iar o fericire cu totul
diferit4 de 'inele profan
o'inut prin $a7ie.
Intervine aici o de,voltare8
o purificare %i o $aturi,are
a tr4irii. "reapta ulti$4 a
ace#teia e#te atin#4 Bn
#t4rile #u'li$e ale lui Ia fi
Bn #piritK %i Bn for$a cea
$ai no'il4 a $i#ticii. Ni
oricBt de diferite ar fi Bntre
ele ace#te #t4ri8 ele au Bn
co$un faptul c48 Bn ele8
mNsterium$v_ e#te tr4it Bn
realitatea #a po,itiv4 %i Bn
confor$itate cu natura #a.
A#tfel8 el apare ca un
ne$aipo$enit aduc4tor de
fericire8 c)iar dac4
proveniena ace#tei fericiri
nu poate fi nici eApri$at48
nici f4cut4 Bnelea#48 ci
nu$ai tr4it4. Bn ea #e
.=
".
Sacrul
a$e#tec4 toate lucrurile
'une pe care Idoctrina
$BntuiriiK le indic4 Bn $od
po,itiv8 dar care nu o
epui,ea,4. 24trun,Bndu:le
%i rev4r#Bndu:%i c4ldura
a#upra lor8 ea face din
ace#tea $ai $ult decBt
poate Bnele7e %i #pune
inteli7ena. Ea aduce acea
pace care e#te $ai pre#u#
de orice raiune. Li$'a nu
poate decBt #4 Bn7ai$e
ceva de#pre ea. Ni ea nu #e
la#4 Bntrev4,ut4 nu$ai de
departe8 nu$ai prin
i$a7ini %i analo7ii8 dBnd
de#pre #ine o noiune
in#uficient4 %i confu,4.
ICeea ce nici un oc)i
n:a v4,ut8 ceea ce nici o
urec)e n:a au,it8 ceea ce
n:a a9un# Bn ini$a nici
unui o$K : cine n:ar #i$i
#unetul Bnalt al ace#tor
cuvinte ale apo#tolului
2avel %i ceea ce e#te
B$'4t4tor %i dioni#iac Bn
eleP A#e$enea cuvinte8 Bn
care #enti$entul vrea #4 #e
ro#tea#c4 la $odul
#upre$8 #Bnt 7r4itoare prin
aceea c4 din ele a di#p4rut
orice Ii$a7ineK8 prin
aceea c4 #ufletul #e
leap4d4 aici de i$a7ini %i
recur7e la eApre#ii pur
ne7ative. Ni $ai 7r4itor
e#te Bn#4 faptul c4 la citirea
%i la a#cultarea unor
a#e$enea cuvinte nici nu
$ai re$arc4$ caracterul
lor ne7ativ. Serii Bntre7i de
a#e$enea ne7aii pot #4 ne
far$ece8 'a c)iar #4 ne
B$'ete8 %i au fo#t create
i$nuri Bntre7i8 profund
e$oionante8 Bn care nu #e
afl4 propriu:,i# ni$icJ
O8 Doa$ne8
adBnci$e far4 fund.
Cu$ oare a% putea
#4 "e cuno#c
Bndea9un#P
O8 "u8 cel
2reaBnanalt8 cu$ ar
putea
S4 Bi #pun4 pe
nu$e 7ura $eaP
"u e%ti o $are de
necuprin#D
M4 cufund Bn $ila
"a.
Ini$a $i:e 7oal4 de
adev4rata
Bnelepciune8
Cuprinde:$4 Bn
'raele "ale.
A% vrea #4 $i "e
Bnc)ipui
.C
".
Sacrul
2entru $ine %i
pentru alii.
B$i dau #ea$a Bn#4
de #l4'iciunea $ea.
!iindc4 tot ce e%ti
E far4 #fBr%it %i
Bnceput8
Cu7etul $eu #e
pierde cu totul.K
00
!aptul e#te 7r4itor prin
aceea c4 arat4 cBt de
independent e#te
00 Ern#t Lan7e Lf -=0=M8
9Nmnus auf %ottes
Ma-estUt, in A. Barteie#8 p.
0=>.
1 7aradisul. CBntul
OOOIII. _. --?:-==J ..%i:n
clara ei %iVadBnca:i
#u'#i#ten4^ v4,ui trei
cercuri Bn lu$ina:i vie.^ de
trei culori %i:aceea%i
cofEinen4.K Ltrad. Geor7e
Co%'ucM Lota trad.M
YY 7aradisul.
CBntul OOOIII8 v.
-0-:-0>J ICe #la'4:
i vor'a pentru atBt
de tare^ conceptS Ni
cBt v4,ui poi #4
7Bnde%ti^ puin ce:a
fo#t din cBt era de
$areS Ltrad. Geor7e
Co%'ucM Lota
trad.M
coninutul po,itiv de
eApre#ia conceptual48 cBt
de puternic e#te re#i$it el8
cBt de funda$ental e#te el
IBnele#K8 cBt de profund
poate fi el preuit8 %i toate
ace#tea nu$ai cu8 Bn %i
prin #enti$ent.
Si$pla Iiu'ireK8 #i$pla
IBncredereK8 oricBt de
fericite ar fi ele8 nu eAplic4
acel ele$ent de vra94 care
#e #trecoar4 Bn cele $ai
tandre %i $ai inti$e
cBntece ale noa#tre de#pre
$Bntuire %i $ai ale# Bn cele
care eApri$4 a#piraia #pre
$Bntuirea final4J
IIeru#ali$e8 o8 tu8
ora% cu ,iduri
Bnalte...K
#auJ
Bernardu# Morlanen#i#.
!e vanitate mundi et
gloria celesti Led. Eil).
Lu'inu#. Ro#tocHii8 -1-@.
B. 0.M
IDe departe.
Doa$ne8 a$ ,4rit
tronul "4u...K
#au ace#te ver#uri aproape
dan#ante ale lui Bernard
de Clun6J
IUr'# Sion8 unica8
$an#io $6#tica8
./
".
Sacrul
condita caelo8 une
ti'i 7audeo8 nune
ti'i lu7eo8 tri#tor8
an)elo. "e8 [uia
corpore non [ueo8
pectore #aepe
penetroD Sed caro
terrea8 terra[ue
carnea8 $oA cado
retro. e$o
reteAere8 no$o[ue
pro$ere #u#tinet
ore8 Zuo tua
$oenia8 [uo
capitolia plena
nitore. Id [ueo
dicere8 [uo$odo
tan7ere police
coelu$8 Ut $are
currere8 #icut in aere
fi7ere telu$.
Oppri$it o$ne cor
iile tuu# tecor8 o
Sion8 o paA. Ur'#
#ine te$pore8 nulla
pote#t fore lau# ti'i
$endaA. O nova
$an#io8 te pia
concio8 7en# pia
$unit8 2rove)it8
eAcitat8 au7et8
identitat8 efficit8
unit.K
-
- Din p4cate8 la noi un
a#e$enea cult e#te $ai
$ult o dorin4 decBt o
#au
IE#
en4
prea
feric
it48
de#f
4tar
e
f4r4
#fBr%
it8
Gen
une
a
pl4c
erii
cele
i
$ai
de#4
vBr%i
te8
*e%
nic4
#ple
ndo
are8
#oar
e
#tr4l
ucit
or
Car
e nu
realitate.
?@
".
Sacrul
cun
oa%t
e
#c)i
$'a
re
#au
tran
#for
$ar
e.K
#auJ
8
8
A
)
8

o
a
r
e

c
i
n
e

#
e

p
o
a
t
e

B
n
e
c
a

I
n

$
a
r
e
a

d
i
n
t
B
i

a

D
u
$
n
e
,
e
i
r
i
?-
".
Sacrul
i

C
a

#
4

f
i
e

a
#
t
f
e
l

d
e
p
l
i
n

$
B
n
t
u
i
t

D
e

o
r
i
c
e

7
r
i
9
4
8

t
e
a
$
4

%
i

d
u
r
e
r
e
.
K
Aici prinde via48.$ai
$ultulK lui fascinam. El
prinde via48 de a#e$enea8
Bn prea$4ririle pline de
avBnt ale 'inelui $Bntuirii8
?0
".
Sacrul
care #e re74#e#c Bn toate
reli7iile $Bntuirii %i care #e
afl4 pretutindeni Bntr:un
ciudat contra#t cu v4dita
#4r4cie %i8 ade#ea8 cu
puerilitatea a ceea ce e#te
pu# real$ente Bn lu$in4
prin concept #au i$a7ine.
E#te lucrul pe care Bl #i$te
prea 'ine cel care8
#tr4'4tBnd infernul8
pur7atoriul8 cerul %i ro,a
cerea#c4 B$preun4 cu
Dante8 a%teapt4 tot $ai
Bncordat #4 cad4 cortina.
Ea cade. Iar el aproape c4
#e:n7ro,e%te v4,Bnd cBt de
puin #e afl4 Bn #patele eiJ
I

e
l
l
a

p
r
o
f
o
n
d
a

e

c
)
i
a
r
a

#
u
#
#
i
#
t
e
n
,
a

D
e
l
E
a
l
t
r
o

l
u
$
e

p
?>
".
Sacrul
a
r
v
e
r
$
i

t
r
e

7
i
r
i

D
i

t
r
e

c
o
l
o
r
i

e

d
G
u
n
a

c
o
n
t
i
n
e
n
,
a
.
K
V
A c4l4torit atBt de departe.
B%i ,ice Io$ul naturalK8 ca
#4 vad4 trei cercuri
colorateS Dar li$'a
vi,ionarului #e 'Bl'Bie Bnc4
de e$oie la a$intirea a
ceea ce a v4,utJ
..O)8 [uanto e corto
il dire e conic fioco
Al $io concettoS E
[ue#to8 al [uel df io
vidi8
E tanto c)e non
'a#ta a dicer
poco.KVV
IMBntuireaK e#te
Bntotdeauna ceva care
?.
".
Sacrul
Io$ului naturalK nu Bi
#pune decBt foarte puin
#au ni$ic. aa cam o
n#elege e+ e#te ade#ea
ceva fUtre$ de plicti#itor
%i de neintere#ant %i uneori
de:a dreptul contrar
7u#turilor %i firii #ale. e#te
ceva a#e$4n4tor acelei
viso beatifica a lui
Du$ne,eu din propria
noa#tr4 doctrin4 de#pre
$Bntuire #au acelei
+enHsis a IDu$ne,eului
tot Bn toateK pe care o
BntBlni$ la $i#tici. IA%a
cu$ o Bnele7e elK8 a$
#pu#8 dar toc$ai c4 n:o
Bnele7e deloc. Ni8 BntrucBt8
lip#it de Bnv44torul
l4untric8 confund4 ceea ce
i #e ofer4 ca eApre#ie a ei.
anu$e conceptul:analo7on
eAplicativ8 #i$pla
ideo7ra$4 a
#enti$entului8 cu
conceptele naturale8
Bnele7Bnd:o pe ea Bn#4%i
Bntr:un #en# ..naturalK8 el
nu face decBt #4 #e
Bndep4rte,e %i $ai $ult de
int4.
Dar ceea ce a$ nu$it
fascinam nu prinde via4
doar Bn #enti$entul
a#piraiei reli7ioa#e.
Elfc#te viu de9a Bn
ele$entul I#ole$nit4iiK8
pre,ent atBt Bn concentrata
%i adBnca recule7erii
Bn4lare individual4 a
#ufletului #pre #acru8 cBt %i
Bn cultul practicat cu
7ravitate %i recule7ere
0>
. El
e#te acela care8 Bn
I#ole$nitateK8 poate #4
u$ple #ufletul %i #4:i
aduc4 o ne#pu#4 pace.
2oate8 Bn privina lui %i a
#enti$entului nu$ino# Bn
7eneral8 e#te vala'il ceea
ce afir$4 Sc)leier$ac)er
8!octrina credin#ei ` ?MJ
anu$e c4 el8 el #in7ur8 far4
a #e a#ocia %i far4 a #e
Bntrep4trunde cu
ele$entele raionale8 nu
poate con#titui o #tare
#ufletea#c4 deplin48 adic4
nu poate eAi#ta cu
adev4rat. Dar c)iar dac4
acea#t4 afir$aie ar fi
9u#t48 ea ar fi a#tfel din alte
$otive decBt cele invocate
de Sc)leier$ac)er. 2e de
alt4 parte8 #enti$entul
poate8 Bn orice ca,8 #4
devin4 $ai $ult #au $ai
0> Din p4cate8 la noi un
a#e$enea cult e#te $ai
$ult o dorin4 decBt o
realitate.
??
".
Sacrul
puin predo$inant %i #4
conduc4 uneori la #t4ri de
+esNc+ia #au deU BncBntare
Bn ti$pul c4rora u$ple
aproape #in7ur #ufletul.
!ie #u' for$a B$p4r4iei
ce va #4 vin4 %i a fericirii
de dincolo8 fie #u' for$a
propriului acce# la Bn#4%i
realitatea #upra:
p4$Bntea#c4 aduc4toare de
fericire8 fie nu$ai prin
a%teptare %i pre#enti$ent
#au prin eAperiena de9a
pre,ent4 LBntrucBt te am, nu
$ai Bntre' ni$ic de#pre
cer #au p4$BntM. deci Bn
diver#e for$e %i
$anife#t4ri8 ie#e la iveal48
l4untric identic48 aceea%i
pornire ciudat4 %i
puternic4 #pre un 'ine pe
care doar reli7ia Bl
cunoa%te8 care e#te a'#olut
iraional %i de#pre care
#ufletul ia cunotin#a prin
intuiia lui i#coditoare8
Bntre,4rindu:- Bnd4r4tul
unor eApre#ii #i$'olice
o'#cure %i in#uficiente.
Ace#t fapt arat48 Bn
acela%i ti$p8 c4 dea#upra
%i dincolo de fiina noa#tr4
raional4 eAi#t48 a#cun# Bn
natura noa#tr48 un ele$ent
ulti$ %i #upre$ care nu
e#te #ati#f4cut prin
#ati#facerea %i potolirea
nevoilor ce in de pornirile
%i de eAi7enele noa#tre
fi,ice8 p#i)ice %i #pirituale.
Mi#ticii l:au nu$it
I#tr4fundul #ufletuluiK.
A%a cu$8 Bn ele$entul
$i#terio#ului8
#upranaturalul #i
tran#cendentul i,vor4#c
din Icu totul altulK %i cu$8
cu o treapt4 $ai #u#8 prin
eAacer'area %i eAaltarea a
ceea ce e#te iraional Bn
reli7ie8 ia na%tere
epeOeina, tot a%a Bn
ele$entul fascinans eAi#t4
po#i'ilitatea trecerii la
$i#tic4. 2rin
#upraeAaltare8 el devine
IeAu'eranaK care8 ca
ele$ent $i#tic8 Bi
core#punde pe ace#t plan
_ocmd& epeOeinei de pe
cel4lalt plan8 tre'uind
Bnele# Bn $od
core#pun,4tor.
Dar o unn4 de
IeAu'eran4K #e face
#i$it4 Bn orice adev4rat
#enti$ent de fericire
reli7ioa#48 c)iar %i acolo
unde el #e arat4 $4#urat %i
#t4pBnit. Ace#t lucru reie#e
cel $ai clar din #tudiul
?1
".
Sacrul
acelor $ari eAperiene Bn
care tr4irea reli7ioa#4
apare Bn tipica ei puritate
%i Bn realitatea ei #upre$4
%i Bn care ea #e $anife#t4
cu $ai $ult4 li$pe,i$e
decBt Bn for$a $ai puin
tipic4 a piet4ii do'Bndite
Bn ti)n48 prin educaieJ
eAperiena I)aruluiK8 a
IconvertiriiK8 a
Irena%teriiK. Bn for$ele
cre%tine ale $ior atari
domol
t
*moii
eAperiene8 $ie,ul Bl
con#tituie eli'erarea de
lin4 %i de ro'ia 8
\p4catuluiK *o$ vedea
$ai departe c4 nici acea#ta
nu ar putea fi Bnf4ptuit4
far4 contri'uia
iraionalului. Dar8 ffi#Bnd
la o parte ace#t fapt8
tre'uie #e$nalat Bnc4 de
pe acu$ caracterul
ineAplica'il a ceea ce a
fo#t cu adev4rat tr4it Bn
a#e$enea eAperiene8
tre'uie #e$nalat4 #tarea de
fericire pe care o produc %i
neputina de a te de#prinde
de ele8 tre'uie #e$nalat
a#pectul eAaltat %i ade#ea
anor$al %i 'i,ar luat de
atari tr4iri. M4rturi#irile %i
auto'io7rafiile
IconvertiilorK. BncepBnd
cu 2avel8 #Bnt o dovad4 Bn
ace#t #en#. ;a$e# a adunat
o #ea$4 Bntrea74 dintre
ace#tea8 far4 a re$arca
iraionalul care vi'rea,4 Bn
ele.
..Bn acea clip4 nu
a$ #i$it decBt o
'ucurie %i o
voluptate de
ne#pu#. E cu
neputin4 #4 de#crii
Bn Bntre7i$e %cea#t4
tr4ire. Era precu$
eTpctul unei npri
orc)e#tre8 atunci
cBnd toate notele #e
contope#c Bntr:o
#in7ur4 ar$onie
care Bi d4
a#cult4torului
#enti$entul c4
#ufletul #4u #e
Bnal4 %i e#te 7ata #4
eAplode,e de atBta
BncBntare.K Lp. ??M.
Un altul #puneJ
ICu cBt caut cuvinte
pentru a Bnf4i%a
acea#t4 le74tur4
inti$48 cu atBt v4d
$ai li$pede
?=
".
Sacrul
i$po#i'ilitatea de a
de#crie tr4irea cu
a9utorul i$a7inilor
noa#tre o'i%nuite.K
Lp. ??M.
Iar al treilea relev48 cu o
preci,ie aproape
do7$atic48 acel IaltcevaK
calitativ al beatitudinii Bn
raport cu cealalt4 bucurie,
Iraional4KJ
IIdeile pe care
convertiii %i le fac
de#pre 'un4tatea lui
Du$ne,eu %i de#pre
'ucuria datorat4 ei
#Bnt cu totul
#pecifice %i deci
diferite de acelea pe
care le poate avea
#au pe care %i le
poate nu$ai
repre,enta un o$
o'i%nuit.K Lp. -C?M.
- Atunci cBnd cineva
Bncearc4 #4
con#truia#c4 ..o reli7ie Bn
li$itele raiunii pureK #au
ale ..o$ene#culuiK8 toate
ace#tea Bi par fa#tidioa#e8
dar nu e#te $ai puin
adev4rat c4. punBndu:%i
pro'le$a reli7iei nu a%a
cu$ apare ea Bntre acele
li$ite8 ci cu$ e#te Bn
e#ena ei. a9un7e #4
con#tate c4 e#te a%a cu$
a$ de#cri#:o noi. Metoda
de a pre#upitiie
eAi#tena ..o$ene#cU9iK %i
de a face a'#tracie de
facult4ile cele $ai
#pecifice %i $ai inti$e ale
o$ului e#te ca %i cu$ i:ai
face o idee nor$ativ4
de#pre corpul o$ene#c
dup4 ce i:ai t4iat $ai BntBi
capul.
I
1'arVG U#of
--
*e,i !ipiOd des :+$
,ivsa. (ine indisc+e
9eilsle+re, din #an#crit4 de
R. Otto8 p. ?-.
A #e vedea8 de a#e$enea8
pa7inile ?=8-?.8-C0. Iat4
aici $4rturia lui ;aHo'
B()$eJ
IOricBl de $are ar fi
fo#t un triu$f Bn
#pirit8 el nu poate fi
nici #cri#8 nici ro#tit.
El nu #e la#4
co$parat decBt cu
viaa n4#cut4 Bn
$i9locul $orii8 cu
Bnvierea din $ori.K
Lp. >0CM.
?C
".
Sacrul
La $i#tici8 ace#te tr4iri #e
inten#ific4 pBn4 la
eAu'erana deplin4J
IO dac4 v:a% putea
#pune ce #i$te
ini$a8 cu$ arde ea
l4untric %i cu$ #e
$i#tuieS Dar nu #e
74#e#c cuvinte ca #:
o eApri$e. 2ot doar
#4 #punJ dac4 o
#in7ur4 pic4tur4 din
ceea ce #i$t ar
c4dea Bn iad8 iadul
#:ar tran#for$a Bn
rai.K
A%a vor'e%te Caterina din
Genova %i Bntr:un $od
a#e$4n4tor vor'e%te %i
$4rturi#e%te Bntre7ul %ir al
celor Bnrudii cu ea Bn
#pirit. Acela%i lucru8 doar
c4 Bntr:un $od ceva $ai
'lBnd8 Bl #pune %i cBntecul
'i#erice#cJ
I
C
e
e
a

c
e

l
e
:
a

d
4
r
u
i
t

B
$
p
4
r
a
t
u
l

c
e
r
e
#
c

u

l
e

e
#
t
?/
".
Sacrul
e

c
u
n
o
#
c
u
t

d
e
c
B
t

l
o
r
.

C
e
e
a

c
e

n
i
$
e
n
i

n
u

a

#
i
$

i
t
8

C
e
e
a

c
e

n
i
$
e
n
i

n
u

a

a
t
i
n
1@
".
Sacrul
#

L
e
:
a

B
$
p
o
d
o
'
i
t

#
p
i
r
i
t
e
l
e

l
u
$
i
n
a
t
e

N
i

l
e
:
a

c
4
l
4
u
,
i
t

#
p
r
e

7
l
o
r
i
a

d
i
v
i
n
4
.
K
1-
".
Sacrul
EAperienele pe care Bn
cre%tini#$ le cunoa%te$ ca
tr4ire a )arului %i ca
rena%tere B%i au
core#pondente %i Bn
reli7iile #uperioare din
afara cre%tini#$ului.
Mi9irea$Bntuitoarei bod+.
de#c)iderea Ioc)iului
cere#cK8 DnUna #au
prasada a lui I#vara8 care
'iruie Bntunericul ne%tiinei
ap4rBnd lu$inoa#4 Bntr:o
inco$en#ura'il4 tr4ire8
#Bnt a#e$enea
core#pondente
0.
. Ni aici
poate fi re$arcat Bn c)ip
ne$i9locit caracterul cu
totul iraional %i natura cu
totul aparte a 'eatitudinii.
Acea#ta e#te foarte variat4
Bn ce prive%te calitatea #a
%i foarte diferit4 de aceea
tr4it4 Bn cre%tini#$8 dar Bn
ce prive%te 7radul de
inten#itate ea e#te
pretutindeni aceea%i8 fiind
pretutindeni un fascinam
a'#olut8 o I$BntuireK care.
Bn contra#t cu tot ce poate
fi eApri$at %i co$parat Bn
$odInaturalK repre,in4
IeAu'eranaK Bn#4%i #au
poart4 Bn #ine ur$ele clare
ale ace#teia. O'#ervaia
0. Ro#en8 Me snevi, p. C/.
e#te vala'il4 %i Bn le74tur4
cu irvana lui Budd)a %i
'ucuriile ei8 care nu #Bnt
reci #au ne7ative decBt Bn
aparen4. irvana e%ti o
ne7aie nu$ai din punct de
vedere conceptual0 pentru
#enti$ent8 ea e#te o
realitate po,itiva8 %i Bnc4 Bn
for$a cea $ai inten#48 e#te
un fascinam cam poate #4:
%i Bnfl4c4re,e %i el
adoratorii. B$i e#te Bnc4
vie Bn $inte o convor'ire
cu un c4lu74r 'udd)i#t
care $i:a eApu#8 cu cea
$ai neBnduplecat4 lo7ic48
teolo7ia lui ne7ativ4 %i
ar7u$entele Bn favoarea
doctrinei #ale de#pre
5ndtmaOa %i de#pre
vacuitatea univer#al4. Dar
cBnd8 Bn cele din ur$48 4
a9un# la Bntre'areaJ ce e#te
irvana Bn#4%i8 dup4 lun7i
e,it4ri8 a dat8 Bn #fBr%it. cu
voce #c4,ut4 %i reinut48
ace#t #in7ur r4#pun#.
..4liss unspeaOable1.Y Iar
din vocea #c4,ut4 %i
i$put48 din #ole$nitatea
tonului8 din #ole$nitatea
Bnf4i%4rii %i a atitudinii
#ale reie%ea $ai clar decBt
din cuvinte ceea ce voia
#4:$i #pun4. Era o
10
".
Sacrul
$4rturi#ire a credinei #ale
Bn mNste+um fascinam. El
#punea Bn felul #4u ceea ce
D#)el3l eddin #pune cu
alte cuvinteJ
E#ena credinei nu:
i decBt ui$irea
Dar nu ca #4:i
Bntorci faa de la
Du$ne,eu8 nu8 ci
pentru ca8 'eat S4
te #pri9ini de el ca
de un prieten %i #4
te cufun,i cu totul
Bn elK.
0?
Iar Bn IEvan7)elia
evreilorK #pune ace#te
cuvinte ciudat de
fru$oa#eJ
.
.
D
a
r

c
e
l

c
a
r
e
0? Ro#en8 Me snevi, p. C/.
:
-

v
a

7
4
#
i

K
t
a

f
i

u
i
$
i
t

N
i

B
n

u
i
$
i
r
e
a
1>
".
Sacrul

l
u
i

6
a

f
i

r
e
7
e
K
.
Afir$4$ deci8 ur$ind
via emineritiae et
causalitatis, c4 div inul
e#te tot ce poate fi $ai
Bnalt8 $ai puternic8 $ai
'un8 $ai fru$o#8 $ai
de$n de iu'ire din ceea ce
un o$ poate concepe. Dar8
ur$Bnd via negationis,
#pune$ c4 El nu e#te
nu$ai te$elia %i cul$ea a
tot ce poate fi conceput.
Du$ne,eu e#te8 Bn #ine
Bn#u%i8 un lucru aparte.
/
O
L
O
!
A
L
U
L
Un cuvBnt deo#e'it de
7reu de tradu#8 un concept
7reu de #e#i,at Bn toate
faetele lui ciudat de
diver#e e#te 7rece#cul
deiTbs. De unde provine
acea#t4 dificultateP Ea
provine din faptul c4 el nu
e#te altceva decBt
nu$ino#ul8 de#i7ur8 la un
nivel inferior8 Bntr:o
diluare retoric4 #au
poetic4 %i Bntr:o
for$4 convenional4.
Sen#ul lui de 'a,4 #e
refer4 la ceea ce e#te
Bnfrico%4tor8 sinistru Bn
nu$ino#. De,volt3nd
ace#te ele$ente8 el ia apoi
IBeatitudine ineApri$a'il4K. Len7l.M Lotatrad.M.
1.
".
Sacrul
#en#ul de dirus %i
tremendus, de r4u %i
i$pun4tor8:de puternic %i
ciudat8 de ui$itor %i
ad$ira'il8 de Bnfior4tor %i
fa#cinant8 de divin %i
de$onic %i Iener7icK. Bn
cBntecul corului8 Sofocle
v\%a #4 tre,ea#c4 un
#enti$ent cu adev4rat
nu$ino#. Bn,e#trat cu toate
ele$entele #ale8 a%a cu$ Bl
re#i$i$ Bn faa
I$inunatei fiineK8 care e
o$ulJ
0ro11ot &a C #i 2a 3oi!#2
a2op4o2ro2 !et2o&ep2 0re1#i.
Ace#t ver# e#te
intraducti'il toc$ai pentru
c4 li$'ii noa#tre Bi lip#e%te
cuvBntul care #4
de#e$ne,e Bn $od preci#8
di#tinct %i co$plet
i$pre#ia nu$inoa#4 l4#at4
de un lucru. 2oate c4 cel
$ai $ult #e apropie de
acea#ta cuvBntul
no#tru S8colo#alK
8unge+euer;. Iar ver#ul de
$ai #u# ar putea fi redat
de#tul de eAact8 %i Bn acord
cu tonalitateaVlui8 dac4 ar
fi tradu#J
I
E
A
i
#
t
4

$
u
l
t
e

l
u
c
r
u
r
i

c
o
l
o
#
a
l
e
.

D
a
r

n
1?
".
Sacrul
i
$
i
c

u
:
i

$
a
i

c
o
l
o
#
a
l

d
e
c
B
t

o
$
u
l
K
8
adic4 dac4 #:ar ine #ea$a
de #en#ul funda$ental al
cuvBntului no#tru
Icolo#alK8 acela care ne:a
venit Bndeo#e'i din
#enti$ent. A#t4,i8 prin
Icolo#alK Bnele7e$ de
o'icei doar ceea ce
dep4%e%te orice $4#ur4 ca
alc4tuire %i proporii.
Acea#ta8 e#te Bn#48 pentru a
#pune a#tfel8 o interpretare
raionali#t4 #au8 Bn orice
ca,8 o interpretare
raionali,at4 %i ulterioar4 a
conceptului iniial. C4ci
Icolo#alulK e#te8 la drept
vor'ind %i Bnainte de toate8
ceea ce e#te Ine:o'i%nuitK8
tulburtor, adic4 ceva
nu$ino#. "oc$ai la ace#t
ceva de:a dreptul
tul'ur4tor Bn o$ #e
7Bnde%te Sofocle Bn pa#a9ul
re#pectiv. Dac4 #:ar
p4trunde #en#ul
funda$ental al cuvBntului8
el ar putea deveni o
eApre#ie de#tul de eAact4 a
nu$ino#ului8 cu
ele$entele #ale de
mNsterium, tremendum,
ma-estas, augustum %i
energicum 8fascinam
Bn#u%i #e nu$4r4 printre
eleM.
Se$nificaiile %i
#c)i$'4rile de
11
".
Sacrul
#e$nificaie ale
Icolo#aluluiK pot fi 'ine
ur$4rite la Goet)e. Ni el
de#e$nea,4 prin ace#ta Bn
pri$ul rBnd ceea ce e#te
foarte mare ca proporii8
ceea ce e#te atBt de $are
BncBt dep4%e%te li$itele
capacit4ii noa#tre de
percepie #paial48 de
eAe$plu i$en#a 'olt4 a
cerului nocturn din acel
pa#a9 al 5nilor de
cltorie unde Eil)el$8
aflat Bn ca#a lui MaHarien.
e#te introdu# de a#trono$
Bn o'#ervator. Goet)e face
aici o re$arc4 fin4 %i 9u#t4J
`, Colosalid LBn
ace#t #en#M
Bncetea,4 #4 $ai fie
7randio#. El
dep4%e%te
capacitatea noa#tr4
de percepieK.
01
Altundeva8 Bn#48 folo#e%te
cuvBntul p4#trBnd toate
nuanele #en#ului #4u
01 Mander-a+re.... Cartea
Bnt3i8 cap. -@. *e,i %i
!ic+tung imd Ma+reit 08
/J Da# Une)eure de#
Stini#eite de# Stra##'ur7er
Mun#ter#.
ori7inar. Atunci8 pentru el
colo#alul e#te $ai curBnd
monstruos$tul'ur4torul %i
monstriios$mgro"PPorP&PP
IO ca#4. un ora% Bn
care #:a petrecut un
fapt $on#truo#
continu4 #4 in#pire
7roa,4 celui ce intr4
Bn ele. Acolo lu$ina
,ilei nu $ai
lu$inea,4 atBt de de
li$pede8 iar #telele
par #4:%i fi pierdut
#tr4lucireaK.
0=
Bntr:un #en# $ai atenuat8
colo#alul e#te pentru el
inco$pre)en#i'ilul. Bn
care8 totu%i8 $ai vi'rea,4
Bnc4 un fior #la'J
..Iar el p4rea a
recunoa%te din ce Bn
ce clar c4 ar fi $ai
'ine dac4 ar ocoli
7Bndul colo#alului %i
inco$pre)en#i'ilul
uiK.
0C
0= Ma+lvenvandtsc+aften
0. -?.
0C !ic+tung und Ma+r+eit
.. 0@ Lde#crierea propriei
#ale evoluii reli7ioa#e Bn
tinereeM.
1=
".
Sacrul
A#tfel8 la el8 colo#alul
devine cu u%urin4 ceea ce
noi a$ nu$it stupendum
#au minim, adic4 a'#olut
nea%teptul8 uluitor de
diferitulJ
1C
".
Rudolf Otto
I

e
n
o
r
o
c
i
t
S

A
'
i
a
:
$
i

$
a
i

v
i
n

B
n

f
i
r
e
S

C
B
n
d

B
n
t
B
l
n
i
$

c
e
v
a

c
u

t
o
t
u
l

n
e
a
%
t
e
p
t
a
t
.

C
B
n
d

p
r
i
v
i
r
e
a

n
o
a
#
t
r
4

d
4

p
e
#
t
e

c
e
v
a

c
o
l
o
s
a
l
.

S
p
i
r
i
t
u
l

n
o
#
t
r
u

a
$
u

e
%
t
e

p
e
n
t
r
u

o

c
l
i
p
4
D

u

a
v
e
$

c
u

c
e

#
4
:
-

c
o
m
p
a
r
a
m
1
.
Bn ace#te cuvinte ale
lui Antonio8 din 2asso,
Icolo#alK nu Bn#ea$n48
de#i7ur8 Iceva $areK8
c4ci ni$ic de felul
ace#ta nu #e afl4 aici.
Ni. de fapt. nu
Bn#ea$n4 nici Iceva
Bn7ro,itorK8 ci #e refer4
la ceea ce t+Imbos
provoac4 Bn noi. Iu
ave$ cu ce #4:-
co$par4$K. 2oporul
de#e$nea,4 eAcelent
#enti$entul re#pectaG
prin ver'ul sic+
ver-agen LIa #e
tul'uraKM. Ace#t ver'
provine din r4d4cina
-U+. -a+ Liute. a'rupt8
pr4p4#tio#8 'ru#c8
violentM8 iar #en#ul lui
#e refer4 la 'ru#ca
apariie a ceva
nea%teptat8 eni7$atic8
care uluie%te #ufletul
#au Bl aduce Bn #tarea
de t+Imbos. Bn fine8 un
nu$e potrivit pentru
nu$ino#ul no#tru8 cu
toate faetele lui. e#te
cuvBntul colosal din
ace#te ad$ira'ile
#pu#e ale lui !au#tJ
.."ot ce:i $ai
'un Bn o$ e:
nfiorarea.
OricBt l:ar face
lu$ea #4
pl4tea#c4 #cu$p
#enti$entul8
Mi%cat8 el #i$te
adBnc pre,ena
colosaluluiLL.
9.
AN
AL
OG
II
2entru a pune Bn
adev4rata #a lu$in4
ace#t al doilea a#pect8
atr474tor8 al
nu$ino#ului a tre'uit
#4 ad4u74$8 dup4 ce
$ai Bnainte Bl
de#e$na#e$ ca
MNsterium tremendum,
c4 el e#te totodat4 un
fascinam a'#olut. Iar
Bn ace#t ele$ent
ne#fir%it de nfiortor
%i totodat4 ne#fir%it de
minunat. mNsterium$P5
B%i are propriul %i
du'lul #4u coninut
po"itiv, acela care #e
face cuno#cut prin
#enti$ent. Acea#t4
ar$onie de contra#te
eAi#tent4 Bn coninutul
%i Bn caracteri#ticile lui
mNsterium, ar$onie pe
care Bncerc4$8 dar nu
i,'uti$8 #:o de#crie$8
#e la#4 indicat4 de
departe cu a9utorul
unei cate7orii
analo7ice care nu ine
de do$eniul reli7iei8 ci
de acela al e#teticii8 %i
care nu e#te decBt un
palid refleA a ceea ce
c4ut4$ noi8 fiind8 pe
dea#upra8 ea Bn#4%i
ceva 7reu de eAplicatJ
cate7oria %i
#enti$entul
sublimului. Analo7iile
dintre #enti$entul
#u'li$ului %i cel al
nu$ino#ului #Bnt le#ne
de Bnele#. Mai BntBi.
#u'li$ul e#te %i el8 ca
#4 folo#i$ cuvintele
lui Fant. un Iconcept
inanali,a'ilK. De#i7ur8
pute$ aduna anu$ite
tr4#4turi 7enerale8 de
ordin IraionalK8 care
ne vin Bn $inte de
Bndat4 ce #pune$
de#pre un lucru c4 e#te
#u'li$J prin acea#ta
Bnele7e$8 de eAe$plu8
c48 din punct de vedere
Idina$icK #au
I$ate$aticK8 adic4
prin puternicele
$anife#t4ri ale
ener7iei #ale #au prin
7randoarea #a #paial48
el #e apropie de
li$itele capacit4ii
noa#tre de Bnele7ere %i
a$enin4 #4 le
dep4%ea#c4. Evident8
acea#ta e#te nu$ai o
condiie8 %i nu e#ena
i$pre#iei de #u'li$.
Ceea ce:i doar
7randio# nu:i Bnc4
#u'li$. Conceptul
Rudolf Otto
ca atare r4$Bne nede,voltat8 el p4#trea,4 ceva $i#terio# Bn #ine %i
toc$ai ace#t fapt Bl face #4 ai'4 ceva Bn co$un cu nu$ino#ul. De aici
decur7e8 Bn al doilea rBnd8 faptul c4 %i Bn #u'li$ eAi#t4 acel du'lu ele$ent
#pecific care la#4 #ufletului8 de la 'un Bnceput8 o i$pre#ie re#pin74toare
%i totodat4 atr474toare. El u$ile%te %i eAalt4 totodat48 el apa#4 #ufletul %i
Bl ridic4 dea#upra lui Bn#u%i8 el #tBrne%te8 pe de o parte8 un #enti$ent ce #e
a#ea$4n4 cu frica8 iar pe de alta aduce fericire. A#tfel8 prin acea#t4
a#e$4nare8 conceptul de #u'li$ e#te #trBn# le7at de conceptul de
nu$ino# %i e#te apt atBt #4 Bl I#tBrnea#c4K8 cBt %i #4 fie #tB$it de ace#ta. El
poate atBt #4 treac4 Bn ace#ta8 cBt %i #4:- la#e pe ace#ta #4 treac4 Bn el.
intrBnd a#tfel Bn re,onant4 unul cu cel4lalt.
U U LEGEA ASOCIERII SE"IME"ELOR
Deoarece ace#te eApre#iiJ .8a #tBrniK %i ..atreceK vor do'Bndi. $ai
tBr,iu8 o %i $ai $are i$portant4 pentru noi %i deoarece8 ulti$a Bndeo#e'i8
e#te Bncon9urat4 de neBnele7eri care #e $anife#t4 puternic Bn teoriile
evoluioni#te8 ducBnd la afir$aii 7re%ite8 crede$ c4 e#te $o$entul
potrivit #4 ne opri$ $ai Bndeaproape a#upra lor.
E#te o le7e funda$ental4 %i 'inecuno#cut4 a p#i)olo7iei aceea c4
repre,ent4rile I#e atra7K8 c4 una o #tBrne%te pe alta8 faeBnd:o #4 apar4 Bn
con%tiin4 atunci cBnd ea i #e a#ea$4n4. O le7e Bntru totul a#e$4n4toare
e#te vala'il4 %i pentru #enti$ente. Ni un #enti$ent poate face ca un alt
#enti$ent8 a#e$4n4tor8 #4 intre Bn re,onan4 cu el %i $4 poate face ca8
#i$ultan8 #4:- #i$t %i pe ace#ta. Bntr:adev4r8 a%a cu$. potrivit le7ii
atraciei8 a#e$4narea poate duce la confundarea unor repre,ent4ri8 a#tfel
BncBt #4 a$ repre,entarea & cBnd Bn locul ei ar tre'ui #4 fie repre,entarea
68 tot a%a #e poate a9un7e la confundarea unor #enti$enteD pot r4#punde
unei i$pre#ii prin #enti$entul & atunci cBnd8 Bn $od corect8 i:ar
core#punde #enti$entul 6. Bn #fBr%it. pot #4 trec de la un #enti$ent la
altul8 %i a#ta c)iar printr:o tran,iie treptat48 i$percepti'il48 #enti$entul &
#l4'ind Bncetul cu Bncetul pe $4#ur4 ce #enti$entul N0 #tBrnind #i$ultan8
cre%te %i devine $ai puternic. Bn realitate8 ceea ce ItreceK nu e#te8 Bn ace#t
ca,8 #enti$entul Bn#u%i. u el e#te acela care B%i #c)i$'4 Bncetul cu
Bncetul caracterul #au care Ievoluea,4K8 deci nu el e#te acela care se
transforma, real$ente. Bntr:altul8 ci eu trec. #c)i$'Bndu:$i #t4rile8 de la
un #enti$ent la altul8 prin #c4derea treptat4 a unuia %i prin cre%terea
treptat4 a celuilalt. O ItrecereK a unui #enti$ent Bntr:un alt
#enti$ent ar fi o adev4rat4 I$eta$orfo,4K8 ar fi o alc)i$ie #ufeltea#c4 %i
o Itran#$utare a $etalelor Bn aurK.
O a#e$enea $eta$orfo,4 e#te acceptat4 ade#eori Bn teoria
evoluioni#t4 actual48 care. de fapt8 #:ar putea nu$i8 cu $ai $ult4
Bndrept4ire8 teorie tran#for$i#t48 ea i$punBnd odat4 cu #ine eApre#ii
ec)ivoce ca ..a evolua treptatK Ladic4 de la o #tare calitativ4 la altaM #au
ca la fel de ec)ivocele epiganesis %i +eterogonie %i altele a#e$4n4toare
-
8
Bn ace#t $od ar IevoluaK8 de pild48 #enti$entul datoriei $orale. Mai BntBi8
#e #pune8 ar Ilua na%tereK8 apoi8 ideea datoriei univer#al o'li7atorii. Cu$
poate ideea #4 #tea la ori7inea #enti$entului8 de#pre a#ta nu #e #ufl4 nici
un cuvBnt. Se uit4 faptul c4 ideea IdatorieiK e#te8 calitativ, cu totul altceva
decBt o'li7aia i$pu#4 de o'iceiuri. Bn ace#t ca,8 e#te ne7li9at4 Bn $od
7ro#olan #arcina unei anali,e p#i)olo7ice fine8 p4trun,4toare %i
cuprin,4toare8 capa'ile #4 di#tin74 diferenele calitative %i8 prin ur$are8
e#te i7norat4 adev4rata pro'le$4. Sau c)iar dac4 e#te #e#i,at4 adev4rata
pro'le$48 ea e#te a#cun#4 #u' eApre#ii ca Ia evolua treptatK8
con#iderBndu:#e c4 un lucru devine acru dac4 e#te l4#at #4 #e Bnc)e7e.
Dar datoria are un coninut conceptual de un fel cu totul aparte %i
ori7inal. El poate fi derivat dintr:un altul tot atBt de puin ca %i al'a#trul
din acru. CBt de#pre Itran#$utaiiK8 ele eAi#t4 tot atBt de puin Bn do$eniul
#uflete#cului ca %i Bn lu$ea $aterial4. Ideea datoriei poate IevoluaK8
adic4 poate fi Itre,it4K8 doar pornind de la #piritul o$ene#c8 BntrucBt e#te
sdit Bn el de la 'un Bnceput. Dac4 n:ar fi a%a. nici o IevoluieK n:ar
putea #:o introduc4 Bn el.
Se prea poate ca proce#ul i#toric #4 fi con#tat8 dup4 cu$ ad$it
evoluioni%tii. Bn apariia treptat4 %i #ucce#iv4 a diferitelor ele$ente
#enti$entale Bntr:o anu$it4 ordine i#toric4. u$ai c4 acea#t4 apariie #e
eAplic4 cu totul altfel decBt cred eiJ ea are loc Bn virtutea le7ii potrivit
c4reia #enti$entele %i repre,ent4rile #e #tB$e#c %i #e tre,e#c Bn $4#ura
a#e$4n4rii dintre ele. De eAe$plu. Bntre o'li7aia i$pu#4 de o'iceiuri %i
o'li7aia i$pu#4 de datorie eAi#t4 o a#e$4nareJ a$Bndou4 #Bnt o'li7aii
practice. 2ri$a o poate tre"i Bn #uflet pe a doua8 dac4 #ufletul Bn#u%i e#te
Bnclinat #pre acea#ta. Senti$entul datoriei poate intra Bn re,onan4 cu
- ici +eterogonia, nici epiganesis nu #Bnt adev4rate evoluii. Ele #Bnt
$ai de7ra'4 ceea ce Bn 'iolo7ie #e c)ea$4 generatio aeJuivoca. din care
re,ult4 doar o #i$pl4 a7re7are prin adiionare %i acu$ulare.
=.
Sacrul
?/
Rudolf Otto
cel4lalt %i o$ul poate trece treptat de la unul la altul. Se poate vor'i de
nlocuirea unuia de c4tre cel4lalt8 dar nu %i de tran#for$area unuia Bn
cel4lalt
Dac4 a%a #tau lucrurile cu #enti$entul o'li7aiei $orale8 tot a%a #tau
%i cu #enti$entul nu$ino#ului. El nu poate fi derivH din nici un alt
#enti$ent8 nefiind8 Bn ace#t #en#. unul IevolutivVGG8 ci unul cu un coritiiut
calitativ #pecific. El e#te Bn#48 Bn acela%i ti$p8 un #enti$ent care are
anu$ite analo7ii cu alte #enti$ente %i de aceea poate atBt #4 Ie
..#tB$ea#ci9fD %i #4 le prile9uia#c4 apariia8 cBt %i #4 fie prile9uit de ele. A
cerceta ace#te cau,e oca,ionale8 ace%ti I#ti$uliK ai evoluiei8 %i a ar4ta Bn
virtutea c4ror analo7ii potfBe a%9iona. de#coperind a#tfel lanul d%U#ti$uli
prin al c4ror efect a fo#t tre"it #enti$entul nu$ino#8 iat4 ce tre'uie f4cut8
Bn loc de a avan#a ipote,e Iepi7eneliceK %i de#uete de#pre cur#ul evolutiv
al reli7iei.
De#i7ur8 #enti$entul #u'li$ului a fo#t %i el8 ade#ea8 %i $ai poate fi %i
a#t4,i8 un a#tfel de #ti$ul pentru tre"irea #enti$entului nu$ino#8 Bn
virtutea le7ii de#coperite de noi %i datorit4 analo7iilor #ale cu ace#ta. Dar8
f4r4 Bndoial48 ace#t #ti$ul nu a ap4rut decBt tBr,iu Bn lanul de #ti$uli
a$intit. Senti$entul reli7io# #:a ivit pro'a'il $ai devre$e decBt
#enti$entul #u'li$ului %i tot el e#te acela care -:a tre,it %i -:a i#cat. L:a
i#cat8 Bn#4 nu din #ine Bn#u%i8 ci diUadBncurile #piritului %i din facult4ile
apriorice ale ace#tuia.
_ K G . 8 8 SCHEMA"I]AREA , 5
..A#ociaia de ideiK nu provoac4 Bn#4 doar oca,ional apariia
#i$ultan4 a repre,ent4rii N atunci cBnd repre,entarea & e#te dal4J Bn
anu$ite B$pre9ur4ri8 ea #ta'ile%te relaii de $ai lun74 durat48 'a c)iar
le74turi per$anente Bntre cele dou4. Ni la fel #e BntB$pl4 Bn a#ocierea
#enti$entelor. A%a #e face c4 vede$ #enti$entul reli7io# a#ociindu:#e
dura'il cu alte #enti$ente8 care8 Bn virtutea unei a#e$enea le7i8 #e
cuplea,4 cu el. Ade#ea8 ele #Bnt $ai $ult cuplate decBt real$ente
a#ociate. C4ci le74turile nece#are8 'a,ate pe reala afinitate l4untric4 %i pe
Bnrudirea le7iti$48 #e deo#e'e#c de a#e$enea #i$ple cupl4ri #au le74turi
BntB$pl4loare8 'a,ate pe le7ile #i$plei analo7ii eAterioare. O a#tfel de
le74tur4 'a,at4 pe Bnrudirea interioar4 %i c)iar pe un principiu intern a
priori e#te. de pild48 Bn teoria lui Fant8 le74tura cate7oriei cau,alit4ii cu
sc+ema ei te$poral48 deci cu #ucce#iunea Bn ti$p a dou4
feno$ene8 #ucce#iune care8 datorit4 faptului c4 intervine acea cate7orie8
e#te recuno#cut4 ca o relaie de la cau,4 la efect. Concordana dintre cele
dou4. dintre cate7orie %i #c)e$48 nu con#t4 Bntr:o #i$ilitudine eAterioar4
BntB$pl4toare8 ci Bntr:o analo7ie e#enial48 Bnrudirea dintre cate7orie %i
#c)e$4 fiind aici o nece#itate raional4. 2e te$eiul ei8 cate7oria
cau,alit4ii I#c)e$ati,ea,4K #ucce#iunea te$poral4.
O a#e$enea relaie de I#c)e$ati,areK e#te %i relaia dintre raional %i
iraional Bn ideea co$pleA4.de #acru. Iraional:nu$ino#ul8 #c)e$ati,at de
conceptele raionale pre,entate de noi $ai #u#8 ne re#tituie cate7oria
co$pleA4 a #acrului Bn #en#ul ei deplin. Bn totalitatea #a. Adev4rata
#c)e$ati,are #e deo#e'e%te de #i$pla le74tur4 BntB$pl4toare prin aceea
c4 ea nu #e de#tra$4 %i nu di#pare pe $4#ur4 ce cre%te %i pro7re#ea,4
#enti$entul adev4rului reli7io#8 ci. di$potriv48 #e i$pune tot $ai
puternic %i lot $ai clar. Din ace#t $otiv8 #e prea poate ca le74tura inti$4
dintre #acru %i #u'li$ #4 fie $ai $ult decBt o #i$pl4 a#ociere a unor
#enti$ente8 #e prea poate ca acea#t4 a#ociere #4 nu fie decBt cea dintBi
tre,ire %i cel dintBi prile9 i#toric al ei. Le74tura inti$4 %i de durat4 a celor
dou4 Bn toate reli7iile #uperioare arat4 c4 #u'li$ul e#te %i el o I#c)e$4K a
#acrului.
Inti$a Bntrep4trundere a ele$entelor raionale ale #enti$entului
reli7io# cu ur,eala iraionalului poate fi ilu#trat4 %i printr:un alt ca,8
'inecuno#cut8 de Bntrep4tftindere a unui #enti$ent 7eneral u$an8
simpatia. cu ur,eala unui alt cle$ent8 IiraionalK %i el8 anu$e instinctul
se&ual. Ace#t ulti$ ele$ent8 eAcita'ilitatea #eAual48 #e afl4 la antipodul
nu$ino#ului Bn raport cu ratio. C4ci8 Bn ti$p ce nu$ino#ul e#te I$ai
pre#u# de orice raiuneK8 cel4lalt ele$ent8 al vieii pul#ionale %i
in#tinctuale8 e#te $ai pre9o# de raiune. In ti$p ce pri$ul co'oar4 de 3ti#.
cufundBndu:#e Bn raional8 al doilea urc4 de 9o#8 din natura ani$al4 a
o$ului8 ridieBndu:#e Bn ,ona #uperioar4 a o$ene#cului. A#tfel8 cele dou4
ele$ente co$parate aici #Bnt #ituate toc$ai la polii opu%i ai #ferei u$ane8
dar8 prin relaia %i B$pletirea lor cu ceea ce #e afl4 Ia $i9loc Bntre ele8 #e
a#ea$4n4 totu%i. u$ai atunci cBnd in#tinctul #eAual : #4n4to# %i fire#c :
p4trunde din viaa in#tinctual4 Bn viaa8 o$ene%te #uperioar48 a #ufletului
%i a #enti$entelor %i #e B$plete%te cu a#piraia8 cu dorina8 cu dorul8 cu
#i$patia8 cu prietenia8 cu iu'irea8 cu liri#$ul8 cu poe,ia %i cu pl4#$uirile
i$a7inaiei Bn 7eneral8 nu$ai atunci ia na%tere do$eniul cu totul aparte
=?
Sacrul
?/
Rudolf Otto
al eroticului. Ceea ce ine de ace#t do$eniu e#te Bntotdeauna8 ca %i el.
un an#a$'lu co$pleA.
alc4tuit din ele$ente ce pot fi BntBlnite %i Bn afara eroticului8 precu$J
prietenia8 #i$patia8 #ocia'ilitatea #au #tarea poetic48 eAaltarea plin4 de
'ucurie %. a.8 %i dintr:un ele$ent de un 7en cu totul aparte8 care nu #e afl4
pe acela%i plan cu ace#te #enti$ente %i care nu poate fi nici #i$it8 nici
re$arcat de cel pe care IIu'irea Bn#4%i nu:- in#truie%te l4untricK. O
analo7ie e#te aici %i faptul c4 $i9loacele de eApre#ie ale eroticii #Bnt %i
ele. Bn $are parte8 doar ni%te eApre#ii ale vieii #uflete%ti Bn 7eneral %i c4
ele pierd Inevinov4iaK a'ia atunci cBnd #e %tie c4 cel care vor'e%te8 cBnt4
#au co$pune ver#uri e#te un Bndr47o#tit. Dar c)iar %i Bn ace#t ca,
$i9loacele de eApre#ie nu #Bnt atBt cuvintele Bn #ine cBt $i9loacele $enite
#4 le Bnt4rea#c4J tonul8 7e#tica8 $i$ica. !ie c4 un copil #pune de#pre tat4l
#4uJ IM4 iu'e%teK8 fae c4 o fat4 #pune a#ta de#pre iu'itul ei8 cuvintele %i
propo,iia #Bnt acelea%i. u$ai c4. Bn al doilea ca,8 ele #e refer4 la o
iu'ire care e#te Iceva $ai $ultK8 iar ace#t ..ceva $ai $ultK nu ine doar
de ct, ci %i de cam. "ot a#tfel8 cBnd copiii #pun de#pre tat4l lor8 iar
oa$enii $ari de#pre Du$ne,euJ I"re'uie #4 ne te$e$ de el. #4:- iu'i$8
#4 crede$ Bn elK8 cuvintele %i fra,a #Bnt acelea%i8 nu$ai c48 Bn al doilea
ca,. noiunile folo#ite #e a$e#tec4 ceva ce doar o$ul reli7io# #i$te8
Bnele7e %i re$arc4 %i prin care frica de Du$ne,eu8 c)iar dac4 e#te %i
r4$Bne cel $ai 7eneral %i $ai autentic re#pect filial8 #e arat4 a fi %i Iceva
$ai $ultK8 iar a#ta nu nu$ai cantitativ8 ci %i calitativ. La ace#t lucru #e
7Bnde%te Su#o cBnd. vor'ind deopotriv4 de#pre dra7o#te %i de#pre
dra7o#tea de Du$ne,eu8 #puneJ
Iici o #trun4 nu a fo#t vreodat4 atBt de dulceJ cBnd e#te Bntin#4
LBncordat4M pe o 'uturu74 u#cat48 ea tace. O ini$4 lip#it4 de iu'ire
Bnele7e la fel de puin o li$'4 plin4 de iu'ire ca un 7er$an pe un
italian.K
0/
2entru o a#e$enea Bntrep4trundere a unor ele$ente raionale cu
ele$ente Bntru totul iraionale ale vieii noa#tre afective8 $ai poate fi
74#it8 Bntr:un alt do$eniu8 un eAe$plu8 %i Bnc4 unul care e#te c)iar $ai
apropiat decBt cel precedent de #enti$entul co$pleA al #acrului8 a#ta
BntrucBt Bn el #e #trecoar4 %i un ele$ent supramtioml. E#te vor'a de #tarea
#ufletea#c4 pe care o declan%ea,4 Bn noi liedul. "eAtul liedului eApri$4
0/ !eutsc+e MerOe, ed. Deniile8 p. >@/.
#enti$ente InaturaleK ca dorul de ca#48 p4#trarea Bncrederii Bn
ca, de pericol8 #perana Bntr:un viitor8 'ucuria de a avea cevaJ toate
ace#tea8 ele$ente concrete8 care pot fi de#cri#e cu a9utorul conceptelor8
ale de#tinului natural al o$ului. Mu,ica Bn#48 luat4 ca atare8 nu face a%a
ceva. Ea declan%ea,4 Bn #uflet o 'ucurie %i o 'eatitudine8 o reverie %i o
vra948 o furtun4 %i un tu$ult8 f4r4 ca vreun o$ #4 poat4 #pune #au ca
vreun concept #4 poat4 eAplica Bn ce con#t4 de fapt ceea ce8 Bn ea8 ne
$i%c4 atBt. Iar dac4 #pune$ c4 ea #e tBn7uie #au c)iuie8 c4 Bnaripea,4 #au
potole%te8 ace#te eApre#ii fie c4 nu #Bnt decBt #e$ne eAplicative
B$pru$utate8 Bn virtutea unor a#e$4n4ri8 din alte do$enii ale vieii
noa#tre #uflete%ti8 fie c4 nu #e poate #pune nici Bn le74tur4 cu ce %i nici
cu$ #e face c4 le folo#i$. Ea provoac4 o tr4ire %i ni%te vi'raii #uflete%ti
de un tip aparte8 adic4 de tip $u,ical. De#i7ur8 prin o#cilaiile %i prin
$ultiplele ei variaiuni8 acea#t4 tr4ire are Lfie %i nu$ai Bn parteSM anu$ite
analo7ii %i afinit4i8 percepti'ile dar fu7are8 cu #t4rile noa#tre #uflete%ti
o'i%nuite8 eAtra:$u,icale8 %i de aceea poate intra Bn re,onan4 %i #e poate
contopi cu ele. Iar atunci cBnd o face8 ea #e I#c)e$ati,ea,4K #au #e
raionali,ea,4 prin ace#tea din ur$4 %i a#tfel ia na%tere o #tare co$pleA4
Bn care #enti$entele 7eneral u$ane con#tituie '4teala8 iar cele iraional:
$u,icale ur,eala. A%adar8 liedul e#te $u,ic4 raionali,at4. CBt de#pre
I$u,ica de li'retK8 ea e#te raionali#$ $u,ical. Ea interpretea,4 %i
utili,ea,4 ideea $u,ical4 ca %i cu$ acea#ta nu ar avea drept coninut
mistere, ci lucruri 'inecuno#cute ini$ii o$ene%ti. Ea caut4 #4 Bnf4i%e,e
#oarta o$ului cu a9utorul fi7urilor #onore. 2rin acea#ta8 ea #upri$4
autono$ia $u,icalului8 confund4 a#e$4narea cu identitatea %i folo#e%te
ca $i9loc %i for$4 ceea ce e#te #cop %i coninut Bn #ine. E#te eAact aceea%i
7re%eal4 care #e co$ite %i atunci cBnd ele$entul augustum al
nu$ino#ului nu e#te atBt #c)e$ati,at8 cBt $ai de7ra'4 redu# Ia 'inele
$oral #au atunci cBnd #e pune #e$nul e7alit4ii Bntre I#acruK %i Ivoina
de#4vBr%it de 'un4K. Mult $ult8 ..dra$a $u,ical4K8 ca Bncercare de a
#ta'ili o le74tur4 continua Bntre $u,ical %i dra$atic8 e#te contrar4
#piritului iraional al $u,icii %i autono$iei a$'elor do$enii.
Sc)e$ati,area ele$entului iraional al $u,icii prin inter$ediul
eAperienei o$ene%ti reu%e%te doar parial %i fra7$entar8 toc$ai pentai c4
$u,ica nu are nicidecu$ drept coninut #pecific ini$a o$enea#c4 %i nu
e#te nicidecu$ doar un fel de al doilea li$'a98 al4turi de cel o'i%nuit8
pentru eApri$area ace#teia8 ci e#te un ..cu totul altulK care8 datorit4 unor
a#e$4n4ri8 #e BntBlne%te Bn anu$ite puncte8 dar nu coincide Bn Bntre7i$e
=1
Sacrul
?/
Rudolf Otto
%i Bn $od continuu cu ea. De#i7ur8 dinpunctele de contact ia na%tere8
prin a$e#tec8 far$ecul cuvBntului cBntat. Iar faptul c4 Bi atri'ui$ ace#tuia
un farmec arat4 c)iar el i$iAtiunea a ceva iraional
>@
.
2e 'a,a ace#tui punct de vedere #e poate deter$ina ce e#te eAcelent %i ce
e#te ne#ati#fac4tor Bn cartea - om MusiOaliscli$:c+brien a lui E.
Han#licH#. Cf. %i !. Bu#oni. (ntTurf einer neuen cstetiO der 2onOunst.
In#el:Buc)erei. nr. 0@0.
2e lBn74 acea#ta8 tre'uie #4 ave$ 7ri94 ca nu cu$va #4 confund4$8
a%a cu$ face Sc)opcn)auer8 ele$entul iraional al $u,icii cu acela al
nu$ino#ului Bn#u%i. !iecare dintre ele e#te ceva aparte. Dac4 %i Bn ce
$4#ur4 pri$ul poate deveni un $i9loc de eApri$are a celui de:al doilea
e#te o pro'le$4 de#pre care vo$ vor'i puin $ai tBr,iu.
>@ :urnpta sunt vocabula, ut intelligi aliJuatenus, Juod compre+endi
non poterat $ #pune Hu7o von St. *ictor.
:5,C2UM/A VALOAR% NUINOA!6
-. AUGUS"UL
e:a$ BntBlnit8 $ai #u#8 cu ciudatul %i profundul r4#pun# al #ufletului
Bn faa eAperienei nu$ino#ului8 r4#pun# pe care a$ dorit #4:- nu$i$
I#enti$entul #t4rii de creatur4K %i care con#t4 Bn #enti$entul pierderii8 al
di$inu4rii %i al aneanti,4rii de #ine LavBnd Bn#4 $ereu Bn vedere faptul c4
ace#te eApre#ii8 luate ca atare8 nu traduc eAact %i Bn Bntre7i$e lucrul la
care ne 7Bndi$8 ci doar Bl indic4.
-
C4ci dac4 acea#t4 di$inuare %i
aneanti,are de #ine #Bnt8 far4 Bndoial48 cu totul altceva decBt cele Bncercate
Bn alte #ituaii Bn care un o$ devine con%tient de $ici$ea8 de #l4'iciunea
#au de dependena #a Inatural4K.M A$ relevat acolo nota caracteri#tic4
dat4 de o anu$it4 depreciere a eului Bn#u%i Bn ce prive%te realitatea #a %i
c)iar Bn ce prive%te eAi#tena #a. Ace#teia i #e adau74 acu$ Bnc4 o
depreciere8 pe care o cunoa%te oricine %i pe care e de:a9un# #:o
$enion4$J
IBu,ele $ele #Bnt pri)4nite %i $4 tra7 dintr:un nea$ pri)4nit.K
IDoa$ne8 Bndep4rtea,4:te de $ine8 #Bnt un pctos1,
a%a #pun I#aia %i 2etru cBnd #e BntBlne#c cu nu$ino#ul %i Bl #i$t. Bn a$'ele
#pu#e8 i,'itor e#te caracterul #pontan8 ne$i9locit8 aproape in#tinctiv8 al
ace#tui r4#pun# #enti$ental depreciativ8 care nu #e 'a,ea,4 aici pe vreo
reflecie %i nici nu ur$ea,4 vreo re7ul48 ci i,'ucne%te ne$i9locit %i
involuntar8 ca o $i%care:refleA a #ufeltului. !aptul c4 ele #e na#c atBt de
ne$i9locit8 %i nu prin inter$ediul intro#peciei a#upra unor a'ateri $orale
ce #e pedep#e#c8 c4 di$potriv48 ele #Bnt date far4 doar %i poate odat4 cu
#enti$entul nu$enului8 c4 ace#te i,'ucniri #enti$entale #Bnt depreciative
- :urnpta sunt vocabula, ut intelligi aliJuatenus, Juod compre+endi non
poterat $ #pune Hu7o von St. *ictor.
==
Sacrul
?/
Rudolf Otto
atBt la adre#a eului Bn#u%i8 cBt %i la aceea a Inea$uluiK%i c)iar a oric4rei
eAi#tene Bn raport cu nu$ino#ul nu repre,int4 doar8 iar la ori7ine poate
c)iar deloc8 deprecieri morale, ci aparin unei cate7orii valorice cu totul
aparte : ace#t fapt poate fi #e#i,at %i el Bn $od ne$i9locit. Ele nu #Bnt
nicidecu$ totuna cu con%tiina unei Bnc4lc4ri aIle7ii $oraleK8 de%i e#te
foarte li$pede %i de la #ine Bnele# ca acolo unde eAi#t48 acea#ta e#te $ai
de7ra'4 con%tiina profanit#ii a'#olute.
Dar oare ce e#te acea#taP E#te %i ea ceva ce o$ul InaturalK nu poate
#4 cunoa#c4 %i nici $4car #4 pre#i$t4. O cunoa%te %i o #i$te nu$ai cel ce
e#te IBn #piritK8 ace#ta8 Bn#48 cu o $are acuitate %i cu deprecierea de #ine
cea $ai ri7uroa#4. El #e %tie le7at de ea nu doar prin faptele #ale8 ci c)iar
prin fiina #a8 Bn calitatea ei de creatur4 raportat4 la ceea ce e#te $ai
pre#u# de creatur4.
>-
Dar8 Bn acela%i ti$p8 el evaluea,4 acea#t4 realitate
#uperioar4 cu a9utorul unei cate7orii de valoare cu totul #peciale8 eAact
opu#e non:valorii IprofanuluiK8 cu una ce i #e cuvine doar nu$enului8 iar
lui Bn c)ip a'#olutJ /2u solus sanctus\1 Ace#t sanctus nu Bn#ea$n4 aici
nici Ide#4vBr%itK8 nici Ifru$o#K8 nici I#u'li$K %i nici c)iar I'unK. 2e de
alt4 parte8 el are o analo7ie clar #e#i,a'il4 cu ace#te concepteJ %i el e#te o
valoare numinoas c4reia8 Bn ce prive%te creatura8 Bi core#punde o nort$
valoare nu$inoa#4.
Ace#ta e#te ele$entul de adev4r din doctrina 'i#ericea#c4 a Ip4catului
ori7inarK. Cf. R. % 5ufsUt"e.) articolul 0/J !ie religi?se *dee der
Ursc+uld.
u eAi#t4 nici o pietate a9un#4 pe o treapt4 #uperioar4 de de,voltare Bn
care #4 nu #e fi de,voltat con%tiina datoriei $orale %i a unui i$perativ
$oral care are valoarea unui i$perativ divin. Cu toate ace#tea8 Bn#48
profund #$erita recunoa%tere a lui sancfum poate avea loc %i iar4 ca el #4
fie Bnc4rcat de i$perative $orale %i ea poate c)iar #4 apar4 ca o
recunoa%tere a ceva c4aiia i #e cuvine un nea#e$uit re#pect8 a ceva ce
e#te con#iderat Bn $odul cel $ai inti$ de c4tre cel care Bl recunoa%te
drept valoarea o'iectiv4 #upre$4. Lucrurile nu #tau deloc ca %i cu$
acea#t4 Itea$4K de sanctitas ar fi8 pur %i #i$plu. Bnc4 o dat48 doar o
Ifric4K de puterea #upre$4 %i de tremenda ma-esta Bn faa c4reia nu poate
eAi#ta alt4 atitudine decBt #upunerea oar'4 %i te$4toare. C4ci ace#tJ Te
solus sanctus1 nu e#te o eAcla$aie datorat4 fricii8 ci o preamrire plin4
>- 2entru diferena dintre valoarea #u'iectiv4 %i cea o'iectiv4 cf . R.
Otto. Mest$ostlisc+e MNstiO. Got)a. -/01. p. 01?.
de re#prect prin care o$ul nu nu$ai c4 ad$ite8 'Bl'Bindu:#e8
eAi#tena puterii #upre$e8 dar vrea totodat4 #4 recunoa#c4 %i #4 cele're,e
ceva a c4rui valoare e#te $ai pre#u# de orice concept. Ceea ce
prea$4re%te el nu e#te doar puterea a'#olut4 care:%i i$pune eAi7enele %i
con#trBn7e8 ci %i acea putere care8 prin propria:i e#en48 are dreptul
#upre$ de a face #4 i #e Bndeplinea#c4 cele $ai Bnalte eAi7ene %i care
e#te prea$4rit4 deoarece e#te de$n4 de a#ta Bn $od a'#olut. I"u e%ti
demn de a pri$i #lava %i cin#tea %i puterea.K
Atunci cBnd #:a Bnele# c4 sanctus #au Jados+ nu e#te8 la ori7ine8 o
cate7orie morala, ace%ti ter$eni au fo#t tradu%i8 de#tul de aproAi$ativ8
prin Itran#cendentK8 A$ criticat de9a caracterul unilateral al ace#tei
traduceri %i a$ Bntre7it:o printr:o pre,entare $ai pe lar7 a nu$ino#ului.
ea9un#ul ei cel $ai e#enial Bl con#tat4$ Bn#4 a'ia acu$. El e#te acela
c4 transcenden#a #e refer4 nu$ai la fiin48 nu %i la valoare8 %i c4 ea te
poate Bn7enunc)ea la o adic48 dar nu Bi poate in#pira un respect plin de
preuire. 2entru a #u'linia caracter de valoare o'iectiv4 al nu$ino#ului.
nu e inutil #4 propune$ aici Bnc4 un ter$en #pecial8 iar te$ienul ce ni #e
ofer4 e#te acela de angustus #au de semnIs. Ca %i sebastos, augustus #au
semnos #e cuvine folo#it Bn #en# propriu nu$ai Bn le74tur4 cu o'iectele
nu$inoa#e Lde pild4 Bn le74tur4 cu #uveranii8 BntrucBt #e tra7 din ,ei #au
#Bnt Bnrudii cu ,eiiM. In ti$p ce sebastos de#e$nea,4 $ai $ult esen#a
nu$inoa#4 a o'iectului8 semnos #au augustus tri$ite $ai de7ra'4 la
valoarea nu$inoa#48 la no'leea %i la caracterul lui ilu#tru. Atunci8
fascinam ar fi ceva prin care nu$enul do'Bnde%te o valoare subiectiva,
adic4 o valoare care $4 face fericit pe mine. El ar fi Bn#4 augustum
BntrucBt e#te o valoare obiectiv, o valoare care tre'uie re#pectat4 in
sine
-
. Ni pentru c4 un a#e$enea augustum repre,int4 un ele$ent e#enial
al nu$ino#ului8 reli7ia e#te ea Bn#4%i8 Bn c)ip e#enial8 %i c)iar dincolo de
orice #c)e$ati,are8 o obligatio inti$48 o o'li7aie ce #e i$pune
con%tiinei %i o lea7i e#te o #upunere %i o #lu9ire n4#cut4 nu din
con#trBn7erea eAercitat4 de o putere #upre$48 ci din Bnclinarea plin4 de
re#pect Bn faa celei $ai #acre dintre valori.
D G 2<CA"UL8 R<SCUM2<RAREA8 IS2<NIREA
- 2entru diferena dintre valoarea #u'iectiv4 %i cea o'iectiv4 cf . R. Otto.
Mest$ostlisc+e MNstiO. Got)a. -/01. p. 01?.
=C
Sacrul
?/
Rudolf Otto
Contrariul vieii nu$inoa#e e#te non$valoarea numinoas #au
antivaloarea. A'ia atunci cBnd caracterul ace#tei non$valori numinoase #e
tran#$ite %i 7re%elii morale, a'ia atunci #i$pla Iile7alitateK devine
D -
Cf. $4rturi#irea unei con%tiine ce n:ar putea fi #ocotit4 drept
ele$entar48 anu$e aceea a lui ")eodor 2arHer# LBn ;a$e#8 Religiose
(rfa+rTig. p. 11MJ IA$ f4cut de#tule nedrept4i Bn viaba $ea %i $ai fac
Bnc4 %i acu$. Rate, inta8 Bncerc din nou... Ei Lcla#icii anticiM erau
con%tieni de $Bnia. de ne#t4pBnirea %i de alte defecte ale lor8 #e luptau cu
ele %i le Bnvin7eauD Bn#4 ei nu #e #i$eau Idu%$anii lui Du$ne,euK %i nu
di#perau tBn7uindu:#e %i 7e$Bnd8 Bn faa unui r4u care nu eAi#ta.K O
a#e$enea declaraie nu e#te ele$entar48 ci #uperficial4. 2rofun,i$ile
iraionale ale #ufletului tre'uie $ai BntBi #tBrnite pentru a de#coperi8 odat4
cu An#el$ [uanti poderi sit peccatum
Ip4catK8 anomia devine +amartia, Inele7iuireK %i I#acrile7iuK. Ni a'ia
dup4 ce8 a#tfel8 a devenit .pcat1 pentru #uflet ea do'Bnde%te acea
cu$plit4 7ravitate care apa#4 con%tiina %i o face #4 #e Bndoia#c4 de
propriile:i puteri. ici o$ul InaturalK %i nici c)iar o$ul care e#te doar
$oral nu Bnele7e ce e#te Ip4catulK. "eoria do7$atic4 potrivit c4reia
i$perativul $oral ca atare Bl duce pe o$ la Iruin4K %i la Icea $ai
profund4 $i,erieK %i apoi Bl #ile%te #4 caute $Bntuirea e#te evident
eronat4. EAi#t4 oa$eni cu o via4 $oral4 #erioa#4 %i capa'ili #4 depun4
$ari #tr4danii Bn ace#t #en#. care nu o Bnele7 deloc %i o re#pin7 ridicBnd
din u$eri. Ei %tiu prea 'ine c4 #Bnt oa$eni care 7re%e#c %i care au
defecte8 dar cuno#c %i folo#e#c $i9loacele autoeduc4rii8 ur$4rindu:%i
calea cu cura9 %i dBr,enie. *ec)iului raionali#$ $orali#t nu Bi lip#ea nici
recunoa%terea #icer4 %i plin4 de re#pect a le7ii $orale8 nici #tr4dania de a
i #e confor$a Bn $od cin#tit8 nici con%tiina propriilor defecte. El %tia %i
de,apro'a fer$ ceea ce era Ir4uK %i. Bn predicile %i Bnv44turile lui.
Bnde$na #pre o recunoa%tere %i o luare Bn #erio# a ace#tuia8 precu$ %i
#pre o lupt4 cura9oa#4 a fiec4ruia B$potriva propriilor #ale defecte. Dar el
nu cuno%tea nici IruinaK8 nici Inevoia de $BntuireK8 pentru c48 de fapt.
a%a cu$ Bi repro%au adver#arii #4i8 Bi lip#ea Bnele7erea a ceea ce e#te
Ip4catulK
>0
. 2e teren pur $oral nu apare nici Inevoia de i,'4vireK8 nici
nevoia de celelalte 'inefaceri care au un caracter cu totul #pecific
nu$ino#8 adic4 nevoia de Ir4#cu$p4rareK %i de Ii#p4%ireK. Le7iti$itatea
>0 Ace#t act e#te cu totul altceva decBt IBnl4turarea neBncrederiiK8 cu$
Bncearc4 Rit#c)l #4 raionali,e,e ace#te relaii.
%i ro#tul ace#tora din ur$4 Bn cadrul doctrinei cre%tine ar fi fo#t
$ai puin controver#ate dac4 n:ar fi fo#t tran#ferate8 prin inter$ediul
do7$aticii Bn#4%i8 din do$eniul $i#ticii8 care le e#te propriu8 Bn acela
raional:etic %i dac4 nu ar fi fo#t redu#e la ran7ul de #i$ple concepte
$orale. Ele #Bnt tot atBt de autentice %i de nece#are Bn pri$ul8 pe cBt de
apocrife #Bnt Bn al doilea.
Ele$entul r4#cu$p4r4rii ne apare deo#e'it de clar Bn reli7ia lui
Ia)ve)8 Bn riturile %i Bn #enti$entele i$plicate de ea. El eAi#t4 Bn#48 Bntr:
un $od $ai o'#cur8 %i Bn alte reli7ii. In ace#tea8 are loc8 $ai BntBi8 o
$aife#tare a Ite$eriiK8 adic4 a #enti$entului c4 profanul nu #e poate
apropia f4r4 %ov4ial4 de nu$en8 #i$ind nevoia unei I7araniiK %i a unei
pave,e B$potriva I$BnieiK ace#tuia. O a#e$enea I7aranieK e#te
Icon#acrareaK8 a%adar un procedeu care Bl face pe cel ce #e apropie de
nu$en #4 devin4 el Bn#u%i8 pentru $o$ent8 nu$ino#8 un procedeu care Bl
#u#tra7e pe ace#ta e#enei #ale profane %i Bl face apt #4 intre Bn contact cu
nu$enul. Mi9loacele con#acr4rii8 Iunelte ale )aruluiK8 #Bnt oferite de
nu$enul Bn#u%i8 #Bnt derivate din el #au intituite de el. El Bn#u%i Bi confer4
o$ului ceva din propria #a natur4 pentru a:- face capa'il #4 intre Bn
contact cu el
>>
.
II#p4%ireaK e#te %i ea o r4#cu$p4rare8 dar Bntr:o fonn4 $ai profund4.
Ea #e na%te din ideea valorii %i a non$valorii nu$inoa#e8 a%a cu$ toc$ai
a$ de,voltat:o $ai #u#. Si$pla Itea$4K8 #i$pla nevoie de 7aranie Bn
faa lui tremendum Bnal4 aici pBn4 la #enti$entul c4 o$ul8 profan fiind8
nu e#te demn de a #ta Bn prea9$a #acrului8 c4 prin c)iar totala lui non:
valoare el ar I#purcaK #acrul. A%a #e BntB$pl4. Bn $od v4dit8 Bn vi,iunea
c)e$4rii din *saia. Senti$entul revine8 atenuat dar pe deplin percepti'il8
Bn pove#tirea de#pre #uta%ul din Capernau$J IDoa$ne8 nu #Bnt vrednic #4
intri #u' acoperi%ul $euK8 #pune el. EAi#t4 aici un du'lu ele$entJ o
u%oar4 tea$4 d4t4toare de fiori Bn faa acelui tremendum al nu$ino#ului
%i Bn faa Iinacce#i'ilit4ii lui a'#oluteK8 precu$ %i. Bntr:o $4#ur4 c)iar
$ai $are. un #enti$ent #pecial pe care profanul Bl tr4ie%te Bn pre,ena
nu$enului8 #enti$entul propriei non:valori8 al non:valorii prin care el
crede c4 Bl vat4$4 %i Bl pBn74re%te pe ace#ta.
>> Ace#t act e#te cu totul altceva decBt IBnl4turarea neBncrederiiK8 cu$
Bncearc4 Rit#c)l #4 raionali,e,e ace#te relaii.
=/
Sacrul
?/
Rudolf Otto
evoia %i dorina de Ia i#p4%iK #e arat4 a fi cu atBt $ai puternice cu
cBt apropierea de nu$en8 le74tura cu el %i po#edarea lui Bndelun7at4 #Bnt
$ai c4utate %i $ai rBvnite ca un 'ine %i ca'inele #upre$D e#te dorina de a
dep4%i acea#t4 non:valoare care ne de#parte de nu$ino# %i care ne:a fo#t
)4r4,it4 odat4 cu eAi#ten4 noa#tr4 de creaturi %i de fiine naturale
profane. Ace#t ele$ent nu di#pare pe $4#ur4 ce reli7ia a9un7e pe treptele
ei cele $ai BnalteJ di$potriv48 el devine din ce Bn ce $ai puternic %i
$aipre7nant. IntrucBt aparine Bn Bntre7i$e laturii iraionale a reli7iei8 el
poate deveni latent atunci cBnd8 de:a lun7ul evoluiei8 prinde for$4 %i #e
de,volt4 puternic Bn pri$ul rBnd latura ei raional4J el poate8 $ai ale# Bn
epocile raionali#te8 #4 #e retra74 %i #4 #e piard4 Bn #patele altor ele$ente8
dar nu$ai pentru a reap4rea de acolo cu atBt $ai puternic %i $ai
i$petuo# cu cBt retra7erea a fo#t $ai forat4.
Acea#t4 nevoie de i#p4%ire %i caracterul aparte al ace#tui #enti$ent
pot fi adu#e ceva $ai aproape de Bnele7ere cu a9utorul unui ele$ent
a#e$4n4tor BntBlnit Bn viaa afectiv4 Inatural4K. Deoarece8 Bn ace#t ca,8
apar ade#ea confu,ii8 e#te i$portant #4 lua$ totodat4 di#tana nece#ar4
fa4 de ace#t ele$ent a#e$4n4tor8 toc$ai BntrucBt e#te doar a#e$4n4tor8
nu %i identic. In do$eniul 7re%elii $orale8 atunci cBnd ne face$ vinova#i
de o fapt4 rea %i cBnd ne d4$ #ea$a c4 fapta e#te rea, proced4$ la o
clar48 'inecuno#cut4 %i 'ine Bnelea#4 depreciere de #ine. R4ul #4vBr%it ne
apa#48 ne face #4 ne pierde$ re#pectul8 fa4 de noi Bn%ine. e aduce$
nvinuiri. Apare cin#a. 2e lBn74 acea#t4 depreciere $ai eAi#t4 Bn#4 %i o a
doua8 care #e refer4 la aceea%i fapt4 urBt48 dar pentru care #e folo#e#c
cate7orii cu o tonalitate diferit4. !apta urBt4 ne mn-ete. u ne $ai
aduce$ Bnvinuiri8 ci ne #i$i$ murdri#i. Iar reacia #ufeltea#c4 nu e#te8
Bn ace#t ca,8 c4ina8 c&scrba. Aici B%i face apariia o nevoie care8 pentru a
#e eApri$a8 #e folo#e%te de i$a7inea splrii. Cea dintBi %i cea de:a doua
depreciere #Bnt paralele %i #e pot raporta la aceea%i fapt48 dar ele #Bnt.
evident8 diferite Bn e#ena lor inti$4. Cel de:al doilea tip de depreciere #e
a#ea$4n4 cu nevoia de Ii#p4%ireK %i de aceea poate fi antrenat Bn
eAa$inarea ace#teia %i folo#it ca un #i$'ol al ei
>.
.
In nici o alt4 reli7ie $i#terul nevoii de Ii#p4%ireK nu %i:a 74#it
eApre#ia Bntr:un $od atBt de co$plet8 de profund %i de puternic ca Bn
>. A%a #e BntB$pl4 Bn eApre#ia lui IoanJ /:pla#i Bn #Bn7ele MieluluiK. Sau
Bn #pu#ele p#al$i#tuluiJ ICura4:$4 de p4cat cu i#opul Lun $i9loc de
splare;, a#tfel BncBt #4 devin curat, spal$mI ca #4 devin al' ca neauaK.
cre%tini#$. Ni prin acea#ta8 %i $ai ale# prin acea#ta8 #e v4de%te
#uperioritatea lui fa4 de alte for$e de credin48 iar a#ta c)iar din punct
de vedere intern %i pur reli7io#. El e#te o religie de#4vBr%it4 %i o reli7ie
mai desvrit decBt altele8 BntrucBt ceea ce eAi#t48 ca Bnclinaie8 Bn orice
reli7ie8 a devenit Bn el actus purus. Iar neBncrederea fa4 de ace#t cel $ai
delicat $i#ter al #4u8 predo$inant4 Bn 7enere8 #e eAplic4 doar prin
o'i%nuita de a lua Bn con#iderare nu$ai latura raional4 a reli7iei8 o
o'i%nuit4 de care #e face vinovat caracterul doctrinar al Bnv44$Bntului
no#tru teolo7ic8 ca %i al activit4ii noa#tre de predicare8 de #lu9ire %i de
educare reli7ioa#4. Do7$atica cre%tin4 nu poate renuna Bn#4 la ace#t
ele$ent8 dac4 vrea #4 repre,inte reli7io,itatea 'i'lic4 %i cre%tin48 %i ea va
tre'ui #4 arate8 prin eAa$inarea #enti$entului de pietate cre%tin48 felul
cu$8 B$p4rt4%indu:#e8 Inu$enul a'#olutK devine el B#u%i8 aici8 o cale a
i#p4%irii. E#te li$pede c4 toc$ai pe ace#t teren ar tre'ui #4 #e de,volte de
la #ine acele ele$ente #enti$entale core#pun,4toare8 acele idei %i intuiii
le7ate propriu:,i# de credin4 c4rora #e cuvine #4 li #e recunoa#c4
le7iti$itatea. In privina lor. nu contea,4 $ult prea $ult verdictele
eAe7eilor Bn le74tur4 cu Bntre'area dac4 %i ce au #cri# 2etru8 2avel #au
2#eudo:2etru de#pre p4cat %i i#p4%ire %i nici c)iar faptul c4 lucrul I#t4
#cri#K #au nu. Dac4 n:ar fi fo#t #cri#8 el ar putea fi #cri# a#t4,i. Bn#4 ar fi
de $irare #4 nu fi fo#t #cri# de $ult. Du$ne,eul ,ou+ti 2estament nu
e#te $ai puin #fBnt8 ci Bnc4 %i ceva $ai #fBnt decBt acela al celui *ec)i8
di#tana ce #epar4 creatura de el nu e#te $ai $ic48 ci a'#olut48 non:
valoarea profanului Bn raport cu el nu a #c4,ut8 ci a cre#cut. !aptul c48
totu%i8 #e face el Bn#u%i acce#i'il nu e#te ceva de la #ine Bnele#8 a%a cu$
crede opti$i#$ul duio#8 care nu vede Bn Du$ne,eu decBt pe I'unul
Du$ne,euK8 ci e#te un )ar de neBnele#. A:i r4pi cre%tini#$ului ace#t
#enti$ent Bn#ea$n4 a:- nivela pBn4 la a:- face de nerecuno#cut. Apare
Bn#48 atunci. Bntr:un $od cBt #e poate de ne$i9locit8 acea#t4 clarvi,cune %i
acea#t4 nevoie de Ir4#cu$p4rareK %i de Ii#p4%ireK. Iar $i9loacele prin
care acel :anctum #upre$ #e de,v4luie %i #e B$p4rt4%e%te8 IcuvBntulK8
I#piritulK8 ,promissioLP Bn#4%i Iper#oana lui C)ri#to#K devin lucruri Bn care
ne Irefu7ie$K8 la care Irecur7e$K8 pe care le IB$'r4i%4$K pentru a
putea8 con:#acrai %i de:profani,ai8 #4 ne apropie$ de #acrul Bn#u%i.
C)iar %i fa4 de ele8 fa4 de ace#te lucruri i,vorBte Bn $od ne$i9locit %i
#pontan din #enti$entul reli7io#8 #e na%te o Bndoial48 iar a#ta din dou4
$otive. Mai BntBi8 pentru c4 teoria pre,int4 ca fiind eAclu#iv $oral un
C@
Sacrul
?/
Rudolf Otto
ele$ent care prin natura #a e#te reli7io#. 2e terenul #i$plei morale %i
Bn faa unui Du$ne,eu conceput8 Bn e#en48 ca per#onificare a ordinii
$orale a lu$ii. Du$ne,eu Bn,e#trat8 Bn plu#8 cu iu'ire8 toate ace#te
lucruri devin co$plet inutile %i8 la drept vor'ind8 #tBn9enitoare. E#te
vor'a aici de ni%te intuiii religioase de#pre care e#te 7reu #4 di#cui cu
un o$ intere#at doar de $oral48 nu %i de reli7ie. Acea#ta nu e#te deloc
C-
Sacrul
?/
=0
Bn #tare #4 le aprecie,e. Dar
cel ce p4trunde Bn ini$a
#enti$entului reli7io# %i Bi
Bn74duie #4 #e tre,ea#c4 Bn
#ufletul #4u8 acela le
tr4ie%te adev4rul de Bndat4
ce #e cufund4 Bn ele. Al
doilea $otiv con#t4 Bn
aceea c4 do7$aticienii
Bncearc4 #4 prefac4 ace#te
lucruri8 care #Bnt8 toate8
pure intuiii8 care poart48
toate8 pecetea
#enti$entului %i a non:
conceptualului8 Bn teorii
conceptuale %i #4 fac4 din
ele o'iecte de #peculaie8
a#tfel BncBt ele devin pBn4 la
ur$4 ele$ente Bn calculul
aproape $ate$atic al
Idoctrinei i$put4riiK %i Bn
dra#tica for$4 luat4 de
acea#ta atunci cBnd Bi aplic4
Ip4c4to#uluiK I$eritul lui
C)ri#to#K8 doctrin4 c4reia
%tiina teolo7ic4 Bi $ai
adau74 Bntre'area dac4
Du$ne,eu pronun4
I#entine analitice #au
#inteticeK.
11.
/%
7N%L%G%
8RIN
IRAIONAL9
:
:
A9un%i aici8 #4 $ai
arunc4$ o privire Bn ur$4
a#upra Bntre7ii noa#tre
cercet4ri de pBn4 aici. A%a
cu$ o arat4 %i #u'titlul
c4rii noa#tre8 noi c4ut4$
ceea ce e#te iraional Bn
ideea de divin. A te ocupa
de iraional e#te a#t4,i
aproape un #port. Se caut4
IiraionalulK Bn cele $ai
diferite do$enii. Ade#ea
Bn#4 #e face econo$ie de
efort cBnd e#te vor'a de a
ar4ta eAact la ce #e refer4
ace#t ter$en %i nu arareori
#e Bnele7 prin el lucruri
dintre cele $ai diver#e #au
e#te folo#it Bntr:un #en# atBt
de va78 Bn 7eneralitatea lui8
BncBt Bn74duie #4 #e
Bnelea74 lucruri cu totul
diferite Bntre eleJ realitatea
pur4 Bn opo,iie cu le7ea8
e$piricul %i ra#io,
accidentalul Bn opo,iie cu
nece#arul8 faptul 'rut Bn
opo,iie cu cel derivat8
p#i)olo7icul Bn opo,iie cu
tran#cendentalul8 ceea ce #e
cunoa%te a posteriori Bn
opo,iie cu ceea ce poate fi
definit a prioriF puterea8
voina8 'unul plac Bn
opo,iie cu raiunea8 Bn
opo,iie cu cunoa%terea %i
definirea 'a,at4 pe o
apreciereJ pornirea8
profun,i$ile8 tr4irile
$i#tice din #ufletul o$ului
%i al o$enirii8 in#piraia8
intuiia8 p4trunderea8
vi,iunea %i8 Bn cele din
ur$48 forele IoculteK8 #au.
la $odul foarte 7eneral8
elanul plin de nelini%te %i
a7itaia univer#al4 din
vre$ea noa#tr48 c4utarea pe
di'uite a ne$aiv4,utului Bn
poe,ie %i Bn artele pla#tice.
"oate ace#tea8 %i altele Bnc48
pot fi IiraionalulK %i8
repre,entBnd
Iiraionali#$ulK $odern8
#Bnt 'a l4udate de unii. 'a
conda$nate de alii. Cine
folo#e%te a#t4,i cuvBntul are
datoria #4 #pun4 ce Bnele7e
prin el. oi a$ facut:o Bn
capitolul introductiv. 2rin
IiraionalK noi nu Bnele7e$
ceea ce e#te infor$ %i
#tupid8 ceea ce nu e#te
#upu# Bnc4 lui ratio, ceea
ce8 Bn viaa noa#tr4
in#tinctual4 #au Bn
$ecani#$ul lu$ii8 e#te
refractar la raionali,are.
oi plec4$ de la #en#ul
u,ual al cuvBntului. acela
pe care Bl are. de pild48 cBnd
#pune$ de#pre un
eveni$ent neo'i%nuit8 care8
prin profun"imile lui8 #e
#u#tra7e eAplicaiei
raionaleJ IEAi#t4 ceva
iraional aiciK. 2rin
IraionalK Bn ideea de divin
Bnele7e$ ceea ce intr4 Bn
#fera po#i'ilit4ilor noa#tre
de clar4 co$pre)en#iune
conceptual48 ceea ce intr4
Bn do$eniul
conceptelorfa$iliare %i
def$i'ile. Afir$4$8 apoi8
c4 #u' ace#t do$eniu al
purei clarit4i #e afl4 o
profiT"tme o'#cur4 ce
#cap4 nu #enti$entului8 ci
conceptelor noa#tre %i pe
care8 din ace#t $otiv8 o
nu$i$ IiraionalK.
S4 l4$uri$ ace#t lucru
prin ur$4torul eAe$plu.
Sufletul no#tru poate fi
cuprin# de o 'ucurie adBnc4
iar4 #4 ne fie li$pede8 pe
$o$ent8 care e#te $otivul
#au o'iectul de care #e
lea74 #enti$entul de
'ucurie Lc4ci 'ucuria e#te
le7at4 Bntotdeauna de un
o'iect8 ne 'ucur4$
Bntotdeauna de ceva;. 2e
$o$ent8 $otivul #au
o'iectul 'ucuriei ne e#te
o'#cur. Dar dac4 ne
Bndrept4$ atenia #pre el8
dac4 ne concentr4$
profund a#upra lui8 el ne
devine clar. 2ute$ acu$ #4
deter$in4$ o'iectul8 #4:-
nu$i$ %i #4:- ridic4$ la
nivelul conceptelor clare8
pute$ #4 ar4t4$ ce e#te %i
mm e#te ceea ce ne u$ple
de 'ucifiie. Un a#e$enea
o'iect nu Bl vo$ con#idera
ca iraional. Cu totul altfel
#tau Bn#4 lucrurile cu
'eatitudinea provocat4 de
ele$entul fascinans al
nu$ino#ului. Bn ace#t ca,8
nici cea $ai $are Bncordare
a ateniei nu reu%e%te #4
aduc4 ce:ul %i cum$ul
o'iectului din ,ona o'#cur4
a #enti$entului Bn aceea a
Bnele7erii conceptuale. El
r4$Bne Bn o'#curitatea
inelucta'ili a eAperienei
pur #enti$entale8 non:
conceptuale. El poate fi
indicat8 dar nu %i eAplicat
prin notaia $u,ical4 a
ideo7ra$elor analo7ice.
2entru noi8 a#ta nu
Bn#ea$n4 c4 el e#te
iraional. Acela%i lucru #e
poate #pune de#pre toate
celelalte ele$ente ale
nu$fno#ului. Ni e#te ceea
ce apare Bn $odul cel $ai
v4dit Bn ca,ul ele$entului
minim. !iind 8
.
du totul
altulK8 el #e #u#tra7e
oric4rei po#i'ilit4i de a:-
eApri$a. "otodat48 el ne
o'li74 #4 recur7e$ la
afir$aii ideo7ra$atice
care nu #Bnt doar I$ai
pre#u# de raiunea noa#tr4K8
ci %i paradoAale8 putBnd fi8
adic48 B$potriva ra#iunii
noa#tre8 'a c)iar #4 alunece
ele Bn#ele Bn violente
antino$ii %i #4 repre,inte
iraionalul Bn for$a lui cea
$ai acut4. La fel e#e
BntB$pl4 cu Itea$aK.VBn
ca,ul fricii o'i%nuite8 pot #4
ar4t cu a9utorul conceptelor
care este lucrid de care:$i
e#te fric4J de eAe$plu8
pa7u'a #au ruina. C)iar %i
Bn ca,ul re#pectului $oral
pot spune ce Bl in#pir4J de
eAe$plu8 eroi#$ul #au t4ria
de caracter. ici un
concept e#enial nu poate
#pune Bn#4 care e#te lucrul
de care $4 te$ cBnd $i:e
Itea$4K #au pe care Bl
prea$4re#c ca augustTn.
El e#te IiraionalK8 tot atBt
de iraional ca8 de pild48
Ifru$u#eeaK unei
co$po,iii $u,icale8 care
#e #u#tra7e %i ea oric4rei
conceptuali,4ri.
A#tfel Bnele#8
iraionalul ne fnpune Bn#4
o anu$it4 #arcin4J aceea de
a nu ne $ulu$i cu #i$pla
lui con#tatare %i de a nu
l4#a cale li'er4 'unului
plac %i vor'4riei fanatice
de#pre el8 ci de a:i #ta'ili
cBt #e poate de preci#
ele$entele prin inter$ediul
de#e$n4rilor
ideo7ra$atice cele $ai
apropiate %i de a fiAa a#tfel8
cu a9utorul I#e$nelorK
dura'ile8 ceea ce plutea #u'
for$a ne#tatornic4 a
#enti$entului pur. A$
a9un7e8 a#tfel8 la o anali,4
cu un caracter univoc %i
univer#al vala'il. 2e 'a,a
ei a$ putea alc4tui o
Idoctrin4K ri7uroa#48 care
#4 poat4 pretinde c4 are o
vala'ilitate univer#al4 %i
care #4 ai'4 o con#trucie
#olid48 c)iar dac4 Bn locul
conceptelor adecvate ar
folo#i nu$ai concepte:
#i$'oluri. u e vor'a de a
raionali,a iraionalul8 ceea
ce e#te i$po#i'il8 ci de a:-
capta8 de a:i fiAa
ele$entele %i8 c)iar prin
a#ta8 de a contrapune
vor'4riei fanatice a 'unului
plac te$einicia unei
Idoctrine #4n4toa#eK.
2entru a eAe$plifica o
a#e$enea folo#ire a
iraionalului Bn opo,iie cu
ratio ca facultate
conceptual4 a intelectului
a$ putea apela la un o$
care nu poate fi '4nuit de
Ifanati#$K8 %i anu$e la
Clau# Har$# %i la te,ele
#ale din -C-=. Ceea ce noi
nu$i$ IraionalK el
nu$e%te IraiuneK8 iar ceea
ce noi nu$i$ IiraionalK el
nu$e%te I$i#ticK. Iat4 ce
#pune Bn te,ele >1 %i >=J
I>1. Acela care
poate #t4pBni8 cu
raiunea #a8 cuvBntul
de c4p4tBi al reli7iei8
%i anu$e I#acruK :
acela #4 $4 anune
%i pe $ineSK
I>=. Cuno#c un
cuvBnt reli7io# pe
care ra#iunea Bl
#t4pBne%te pe
-umtate, iar pe
-umtate nu
>?
J
W#4r'4toareX
86eier;. 2entru
raiune8 a #4r'4tori
Bn#ea$n4 a nu
$unci etc. Dar
atunci cBnd cuvBntul
ia Bnele#ul de
W#ole$nitateX
86eierlic+Oeit; el #e
Bndep4rtea,4 de
raiune8 devine prea
ciudat %i prea elevat
pentru ea. La fel #e
BntB$pl4 cu Wa
con#acraX %i cu Wa
'inecuvBntaX. Li$'a
e#te atBt de plin48 iar
viaa atBt de 'o7at4
Bn lucruri care #e
afl4 la fel de departe
de raiune ca %i de
#i$uriS
>1
Do$eniul
co$un al ace#tor
>? Sc)e$ati,are a
iraionalului prin ra#ional
>1 IIraionalulK no#tru.
lucruri e#te cel
W$i#ticX. Reli7ia
e#te o parte a ace#tui
do$eniu : terra
inco7nita pentru
raiune.K
I;LOA/% )%
%18RIAR% A
NUINO!ULUI
I. DIREC"E
2entru a pune Bn lu$in4
e#ena #enti$entului
nu$ino# e#te gil #4 ne
Bndrept4$ atenia a#upra
felului cu$ #e eApri$4 %i
#e $anife#t4 el Bn afar48
a#upra felului cu$ #e
propa74 %i #e tran#$ite de
la #uflet la #uflet. De fapt8
el nici nu I#e tran#$iteK Bn
adev4ratul #en# al
cuvBntuluiJ el nu poate fi
IBnv4atK8 ci nu$ai tre,it Bn
#pirit. Uneori8 acela%i lucru
#e afir$4 de#pre reli7ie Bn
Bntre7ul ei. Ni pe nedrept.
EAi#t4 Bn ea foarte $ulte
ele$ente care pot fi
Bnv4ate8 care pot fi8 deci8
tran#$i#e cu a9utorul
conceptelor %i care pot fi
c)iar predate Bntr:o for$4
didactic4. u$ai c4 printre
ele nu #e afl4 %i #enti$entul
care Bi con#tituie fondul %i
funda$entul. Ace#ta poate
fi doar provocat8 #tBrnit8
tre,it. Iar a#ta nu prin
#i$ple cuvinte8 ci a%a cu$
#e tra#$it de o'icei #t4rile
#uflete%ti %i #enti$enteleJ
prin #i$patie %i participare
#enti$ental4 la ceea ce #e
petrece Bn #ufletul altora. Bn
atitudinea #ole$n48 Bn
7e#turi8 Bn tonul vocii %i Bn
eApre#ia feei8 Bn tot ceea ce
eApri$4 neo'i%nuita
i$portant4 acordat4 unui
lucru8 Bn >File7erea
#ole$n4 %i Bn evlavia
co$unit4ii Bn ru74ciune8
#enti$entul e#te $ai viu
decB Bn orice cuvinte %i
denu$iri ne7ative pe care
noi Bn%ine le:a$ 74#it
pentru a:- pre,enta.
Ace#tea nu Bnf4i%ea,4
niciodat4 o'iectul Bn $od
po,itiv. Ele ne #Bnt de folo#
doar BntrucBt vor8 Bntr:
adev4r8 #4 de#e$ne,e un
o'iect %i #4:- opun4 altora8
de care #e deo#e'e%te %i
c4rora le e#te totodat4
#uperior. De eAe$plu8
invi,i'ilul8 eternul
Late$poralulM8
#upranaturalul8
tran#cendentul. Altfel #pu#8
ele nu #Bnt altceva decBt
#i$ple ideo7ra$e $enite
#4 indice coninutul cu totul
aparte al #enti$entului
Bn#u%i8 #enti$ent pe care
tre'uie8 $ai BntBi8 #4:- fi
avut pentru a Bnele7e acele
ideo7ra$e. Mi9loacele de
eApri$are cele $ai 'une
#Bnt8 de departe8 #ituaiile
I#acreK Bn#ele #au redarea
lor printr:o de#criere clar4.
Celui care8 citind *saia 18
nu B%i d4 #ea$a ce e#te
nu$ino#ul nu Bi e#te de
a9utor nici un I#unet8 nici
un cBntec8 nici o vor'4K.
Dac4 #Bnt citite8 %i nu
a#cultate8 teoria8 doctrina %i
predica Bn#4%i nu la#4 de
o'icei #4 r4,'at4 ni$ic din
el8 pe cBnd Bn for$a lor
oral4 pot fi B$'i'ate de el.
ici o co$ponent4 a
reli7iei nu are atBta nevoie
ca %i el de viva vo&, de
continuitatea vie a
co$unit4ii %i de contactul
per#onal. De#pre un
a#e$enea $od de
tran#$itere Su#o #pune.
IUn lucru e de %tiuJ
a%a cu$ nu e totuna
dac4 au"i tu nsu#i
acordurile dulci ale
unei lire #au dac4
au,i doar vor'indu:
#e de#pre ele8 tot
a#tfel nu e totuna
dac4 pri$e%ti
cuvintele pe calea
)arului adev4rat8
i,vorBte dintr:o
inima vie %i ro#tite
de o gur vie, #au
dac4 acelea%i
cuvinte a9un7 la tine
pe un per7a$ent
$ort... C4ci pe
ace#ta ele Bn7)ea48
nu %tiu cu$8 %i #e
ofile#c a#e$enea
trandafirilor t4iai.
Melodia cea dulce8
care atin7e ini$a
$ai $ult ca orice8
atunci #e #tin7e. Iar
ele #Bnt pri$ite Bn
pu#tiul unei ini$i
pu#tiiK.
>=
:ease Ls deutsc+e MerOe,
ed. Denifle. p. >@/.
Dar c)iar %i #u' for$4 de
viva vo& #i$plul cuvBnt
>= Cf. R. Otto8 !ie
5nsc+auung vom +eiligen
%eiste bei .ut+er, p. C=.
r4$Bne neputincio# dac4 nu
e#te BntB$pinat de I#piritul
ce #4l4%luie%te Bn ini$4K8
dac4 nu Bi e#te con7enial
celui care Bl pri$e%te8 dac4
nu e#te /conformem esse
verbo1, cu$ #pune Lut)er.
Ace#tui #pirit Bi revine rolul
cel $ai i$portant aici.
Acolo unde el eAi#t48 e#te
de:a9un#8 ade#ea un foarte
$ic #ti$ul8 un foarte
Bndep4rtat i$pul# venit din
afar4. E#te de $irare cu$
un fleac8 acionBnd8 Bn plu#8
%i el cu $ult4 #tBn74cie %i
foarte confu,8 e#te ade#eori
de:a9un# pentru apune
#piritul Bn $i%care8 Bn
$i%carea cea $ai vi7uroa#4
%i $ai preci#4. Acolo unde
I#ufl4K #piritul8 eApre#iile
raionale ale propov4duirii8
de%i provenite Bn $are
$4#ur4 din do$eniul
7eneral al vieii #uflete%ti8
devin de cele $ai $ulte ori
puternice %i #uficiente
pentru a:i i$pri$a i$ediat
#ufletului tonalitatea 9u#t4.
"re,irea ace#tuia8 pe care
ele nu fac decBt #:o
#c)e$ati,e,e8 are loc
nu$aidecBt %i aproape f4r4
a fi nevoie de vreun alt
ele$ent a9ut4tor
10
. Cine
cite%te :criptura IBn #piritK
tr4ie%te Bn nu$ino#8 c)iar
dac4 nu are nici un concept
%i nici un nu$e pentru a:-
de#e$na %i c)iar dac4 e#te
incapa'il #4:%i anali,e,e
propriul #enti$ent %i #4:%i
dea #ea$a8 privindu:le
#eparat8 care #Bnt acele
ele$ente care #e B$plete#c
cu el.
Rudolf Otto
0. IDIREC"E
Celelalte $i9loace de redare %i de #tBrnire a #enti$entului nu$ino#
#Bnt indirecte, adic4 #Bnt toate acele $i9loace prin care #e eApri$4
#enti$ente din do$eniul natural Bnrudite #au a#e$4n4toare cu el. A$
f4cut de9a cuno%tin4 cu a#tfel de #enti$ente. Le vo$ re74#i Bndat48
eAa$inBnd $i9loacele de eApri$are pe care reli7ia le:a folo#it efectiv
dintotdeauna %i pretutindeni.
aM Unul dintre cele $ai pri$itive8 %i care $ai tBr,iu a fo#t #ocotit tot
$ai $ult ca in#uficient %i pBn4 la ur$4 re#pin# ca Inede$nK8 e#te8 Bn $od
fire#c8 nfricotond, 7roa,nicul8 )ido#ul L%i uneori c)iar de,7u#t4torul
>C
M8
BntrucBt #enti$entele core#pun,4toare ace#tora au $ulte analo7ii cu
tremendum, $i9loacele lor de eApri$are devin $i9loace indirecte de
eApri$are a #enti$entului de Itea$4K reli7ioa#48 care nu poate fi
eApri$at Bn $od direct. A#pectul ori'il:Bnfrico%4tor al idolilor %i al
de#crierilor pri$itive f4cute ,eilor8 a#pect care nu pare a,i atBt de
re#pin74tor8 are Bnc4 %i a#t4,i capacitatea de a #tBrni %i Bn #piritele
pri$itive %i #i$ple8 iar tifteodat4 c)iar %i unora dintre noi8 #enti$ente de
autentic4 tea$4 reli7ioa#4. 2e de alt4 parte8 ace#t a#pect con#tituie un
#ti$ul eAtre$ de puternic pentru relevarea8 Bn i$a7inaie %i repre,entare8
a Bnfrico%4torului. Multor catolici8 vec)ile i$a7ini 'i,antine ale Sfintei
!ecioare : a#pre8 ri7ide %i BntrucBtvi Bnfrico%4toare : le #ti$ulea,4 $ai tare
evlavia decBt 7raioa#ele $adone ale lui Rafael. Acea#t4 tr4#4tur4 e#te
deo#e'it de pre7anant4 Bn anu$ite Bntruc)ip4ri ale divinit4ilor indiene.
Dur738 I$area $a$4K a Ben7alului8 al c4rei cult poate fi Bncon9urat de
ni$'ul celei $ai profunde %i $ai Bnflorate piet4i8 are8 Bntr:o repre,entare
canonic48 fi7ura )idoa#4 a unui adev4rat de$on. Ace#t a$e#tec al ororii
celei $aS Bnfrico%itoare cu #upre$a #finenie poate fi o'#enrat Bnc4 %i
$ai 'ine Bn cartea a un#pre,ecea din 4+agavad$%ita. *i%nu8 care pentru
credincio%ii #4i repre,int4 'un4tatea Bn#4%i8 vrea #4 #e arate aici lui Ar9una
Bn toat4 $4reia divinit4ii #ale. 2entru a o eApri$a8 #ufletul nu are aici
alte $i9loace decBt Bn7ro,itorul8 ori'ilul8 de#i7ur8 p4trun#e totodat4 de
ele$entul grandiosului8 de#pre care toc$ai ur$ea,4 #4 vor'i$
>/
.
>C Ele$entul iraional al lui orge nu poate fi #tudiat nic4ieri $ai 'ine
decBt Bn ace#t capitol8 din acea#t4 cau,48 #e nu$4r4 printre teAtele cla#ice
ale i#toriei reli7iei Cf. 5ne&ele.
'M 2e o treapt4 #uperioar48 7randio#ul #au sublimul Bnlocuie%te
Bnfrico%4torul ca $i9loc de eApri$are. Bl 74#i$8 ca atare8 Bntr:o for$4 de
neBntrecut8 Bn *saia 1. Aici8 totul e #u'li$J tronul Bnalt al lui Du$ne,eu8
Bnf4i%area lui re7al48 faldurile unduitoare ale ve%t$intelor #ale8 alaiul
#ole$n al Bn7erilor care:- Bncon9ur4. Bn ti$p ce Bnfrico%4torul e#te Bncetul
cu Bncetul dep4%it8 le74tura dintre nu$ino# %i #u'li$ul care:i #lu9e%te
drept #c)e$ati,are devine #ta'il4 %i #e $enine8 ca le7iti$48 pBn4 %i Bn
for$ele cele $ai Bnalte ale #enti$entului reli7io#J #e$n c4 Bntre nu$ino#
%i #u'li$ eAi#t4 o afinitate %i o Bnrudire a#cun#4 care e#te $ai $ult decBt
o #i$pl4 a#e$4nare BntB$pl4toare. Critica factdtItii de -udecare a lui
Fant e#te %i ea o Bndep4rtat4 $4rturie Bn ace#t #en#.
cM Cele #pu#e pBn4 acu$ #e refer4 la pri$ul ele$ent al nu$ino#ului
de#coperit de noi8 acela pe care l:a$ #i$'oli,at prin tremendum. Al
doilea ele$ent a fo#t al $i#terio#ului #au al lui mirum. e BntBlni$ acu$
cu acel ter$en analo7 %i cu acel $i9loc ce #e re74#e%te Bn toate reli7iile8
care pare aproape in#epara'il de reli7ie %i a c4rui teorie a$ putea #:o
oferi$ aiciJ miracolul. IMiracolul e#te copilul preferat al credineiK.
Dac4 i#toria reli7iilor nu ne:ar fi Bnv4at de9a atBtea de#pre el8 ne:a$ fi
putut a%tepta la el %i l:a$ fi putut con#trui a priori din ele$entul
$i#terio#ului8 a%a cu$ l:a$ de#coperit noi. C4ci Bn do$eniul natural al
#enti$entelor nu #e poate 74#i ni$ic care #4 nu ai'4 o analo7ie atBt de
ne$i9locit48 de%i pur Inatural4K8 cu #enti$entul reli7io# al indici'ilului8
al ineApri$a'ilului8 al lui Icu totul altulK8 al tainicului precu$ o are
neBnele#ul8 neo'i%nuitul8 eni7$aticul8 oriunde %i #u' orice for$4 l:a$
BntBlni. Lucrul e#te evident $ai cu #ea$4 atunci cBnd o'iectul neBnele#
e#te puternic %i nfricotor, Bn ace#t ca, el avBnd o du'l4 analo7ie cu
nu$ino#ul8 adic4 atBt cu ele$entul $i#terio#ului cBt %i cu acela al lui
tremendum, ulti$ul privit #u' a$'ele a#pecte pe care le:a$ ar4tat. Dac4
e#te adev4rat c4 #enti$entele le7ate de nu$ino# pot fi #tBrnite de unele
lucruri care8 Bn do$eniul natural8 #e a#ea$4n4 cu el %i dac4 pot fi
tran#ferate ace#tora8 atunci toc$ai a%a ceva #e BntB$pl4 aici. Ni8 de fapt8 e
ceea ce #:a BntB$plat
>/ Ele$entul iraional al lui orge nu poate fi #tudiat nic4ieri $ai 'ine
decBt Bn ace#t capitol8 din acea#t4 cau,48 #e nu$4r4 printre teAtele cla#ice
ale i#toriei reli7iei Cf. 5ne&ele.
/@
Sacrul =/
Rudolf Otto
A#tfel e#te Bn anu$ite for$e ale unei reli7ii indiene8 aceea a lui A7)ora.
/-
Sacrul =/
Rudolf Otto
V Doctrin4 potrivit c4reia divinitatea Bntrerupe uneori cur#ul fire#c al
lucrurilor prin intervenia #a direct4. Lota trad.M
pe#te tot Bn i#toria o$enirii. Orice lucru neBnele# %i Bn#p4i$Bnt4tor care
#:a ivit Bn #fera activit4ii o$ene%ti8 tot ceea ce8 Bn feno$enele naturale8
Bn eveni$ente8 la oa$eni8 la ani$ale %i plante8 a p4rut ciudat8 a provocat
$irare %i ui$ire8 $ai ale# dac4 #e a#ocia cu o i$pre#ie de putere #au de
7roa,48 a tre,it %i a atra# dup4 #ine fiica de de$oni8 devenind portentum,
prodigium, miraculum. A%a %i nu$ai a%a #:a n4#cut $iracolul. Inver#8
dac48 precu$ a$ v4,ut8 tremendum a devenit pentru i$a7inaie %i
repre,entare un #ti$ul care le:a Bnde$nat #4 alea74 #au #4 cree,e8 ca
$i9loace de eApri$are8 #i$'oluri Bnfrico%4toare8 $i#terio#ul a devenit
pentru i$a7inaia naiv4 unul dintre cei $ai puternici #ti$uli care o
B$pin7 #4 a%tepte I$iracolulK8 #4:- invente,e8 #4:- tr4ia#c48 #4:-
pove#tea#c4. El a devenit un neo'o#it i$pul# dat inepui,a'ilei capacit4i
a o$ului de a:- inventa #u' for$a pove%tii8 a $itului8 a fa'ulei %i a
le7endei. El a p4trun# Bn rit %i Bn cult %i e#te pBn4 a#t4,i8 #u' for$a
pove#tirii %i a cultului8 factorul cel $ai puternic prin care #e $enine viu
#enti$entul reli7io# Bn #ufletele #i$ple. 2e $4#ur4 ce reli7ia pro7re#ea,48
atin7Bnd trepte #uperioare de de,voltare8 are loc8 %i Bn ace#t ca,8 ca %i Bn
acela al Bnfrico%4torului8 eli$inarea ele$entului care #e a#ea$4n4 cu
nu$ino#ul doar din punct de vedere eAterior. E#te toc$ai ceea ce #e
BntB$pl4 atunci cBnd. pe o treapt4 $ai Bnalt4 a reli7iei8 $iracolul Bncepe
#4 p4lea#c48 atunci cBnd C)ri#to#8 Ma)o$ed8 Budd)a refu,4 cu toii #4 fie
If4c4tori de $inuniK8 cBnd Lut)er nu pune pre pe I$iracolele
eAterioareK8 con#iderBndu:le I#ca$atoriiK #au I$ere %i nuci pentru copiiK
%i cBnd8 Bn cele din ur$48 #upranaturali#$uf e#te Bnl4turat din reli7ie
BntrucBt e#te doar ceva a#e$4n4tor8 nu Bn#4 %i o adev4rat4 #c)e$4 a
nu$ino#ului.
dM !ora de atracie pe care $i#terio#ul o confer4 unor lucruri %i
ele$ente ce #e a#ea$4n4 cu el prin aceea c4 #Bnt neBnele#e #e $anife#t4
Bn $ulte alte feluri. Ea #e $anife#t4 Bn c)ipul cel $ai vi7uro# Bn fannecul
eAercitat de li$'a9ul cultului8 Bnele# pe 9u$4tate #au deloc8 %i Bn
neBndoielnica8 Bn reala inten#ificare a #enti$entului de tea$48 de tea$4
plin4 de re#pect8 pe care Bl provoac4 el. EApre#iile ar)aice8 nu Bntru totul
tran#parente8 ce eAi#t4 Bn 4iblia noa#tr4 %i Bn cartea noa#tr4 de cBntece
'i#erice%ti8 deo#e'ita for4 de #u7e#tie a lui 5leluia, a lui [Nrie eleison %i
a lui :ela, datorat4 toc$ai faptului c4 #Bnt ni%te ter$eni Icu totul altfelK
%i neBnele%i8 latina #lu9'ei8 pe care catolicul #i$plu nu o prive%te ca pe
un r4u nece#ar8 ci ca pe ceva deo#e'it de #fBnt8 #an#crita #lu9'ei 'udd)i#te
Bn C)ina %i ;aponia8 Ili$'a ,eilorK Bn ritualurile #acrific4rii la Ho$er %i
$ii de alte lucruri o eAe$plific4 %i ele. Se $ai cuvine a$intit aici ceea ce
e#te pe 9u$4tate de,v4luit8 pe 9u$4tate a#cun# Bn ti$pul #lu9'ei8 al
litur7)iei 7rece%ti %i al atBtor altor litur7)ii. Ni Bn ace#ta ca, e#te vor'a de
un ele$ent le7iti$. 2Bn4 %i a'ia Bn#4ilatele r4$4%ie de #lu9'48 a%a cu$
apar ele Bn ritualurile noa#tre lut)erane8 conin8 toc$ai pentru c4 ur$ea,4
prea puin o re7ul4 %i o ordine lo7ic48 $ult $ai $ult4 recule7ere
reli7ioa#4 decBt practicile cele $ai noi8 de#f4%urate dup4 un plan 'ine pu#
la punct8 aido$a unor di#ertaii Bn care nu eAi#t4 ni$ic accidental %i. de
aceea8 nici plin de Bnele#8 Bn care ni$ic nu e#te neintenionat8 netre,ind8
de aceea8 nici o pre#i$ire8 Bn care ni$ic nu vine din adBnci$ile
incon%tientului ca #4 fie8 de aceea8 inevita'il fra7$entar8 Bn care ni$ic nu
#tric4 unitatea Idi#puneriiK pentru a revela8 c)iar prin a#ta8 o ar$onie $ai
Bnalt48 Bn care nu eAi#t4 nici un #uflu %i8 de aceea8 Bn 7eneral8 nici prea
$ult #pirit. De unde provine Bn#4 i$pre#ia puternic4 pe care ne:o
provoac4 toate ace#te lucruriP Ea provine toc$ai din analo7ia a ceea ce
nu e#te Bntru totul Bnele#8 a ceea ce e#te in#olit %i #in7ular L%i totodat4
venera'il prin vec)i$ea #aM cu $i#terio#ul Bn#u%i8 c4ruia8 datorit4
a#e$4n4rii cu el8 ace#te lucruri Bi devin #i$'oluri %i pe care Bl #tBrne#c
prin anamnesis.
>. MULO ACE DE EO2RIMARE A UMIOSULUI Q AR"<
aM Cel $ai eficient $i9loc de repre,entare a nu$ino#ului e#te8 Bn
aproape toate artele8 #u'li$ul. Ni8 dintre toate8 $ai ale# Bn ar)itectur4. Iar
Bn acea#ta8 pare:#e8 cel $ai de ti$puriu. Cu 7reu ne:a$ putea alun7a
i$pre#ia c4 ace#t ele$ent Bncepu#e de9a #4 #e tre,ea#c4 Bn epoca
$e7alitic4. C)iar dac4 ridicarea acelor uria%e 'locuri de #tBnc48 cioplite
#au necioplite8 i,olate #au for$Bnd centuri puternice8 vor fi avut la
ori7ine ro#tul de a depo,ita $a#iv8 la $odul $a7ic8 nu$ino#ul8 de a:-
locali,a %i de a a#i7ura8 a#tfel8 pre,ena lui8 $otivele #c)i$'4rii nu au
BntBr,iat #4 apar4 %i au fo#t $ult prea puternice pentru a nu o provoca.
Senti$entul o'#cur al $4reiei #ole$ne8 ca %i acela al 7e#tului eAa7erat
%i #u'li$8 e#te unul aproape pri$ordial8 e#te un #enti$ent fa$iliar
oa$enilor Ipri$itiviK. Atunci cBnd8 Bn E7ipt #e con#truiau mastabas
C@ Sacrul
/0
Rudolf Otto
:uri8oveli#curi %i pira$ide8 acea#t4 treapt4 era far4 Bndoial4 atin#4. E#te
neBndoielnic c4 cei ce au con#truit i$pun4torul te$plu %i SfinAul din
Gi,e)8 care fac #4 i,'ucnea#c4 Bn #uflet8 aproape ca un refleA $ecanic8
#enti$entul #u'li$ului %i8 odat4 cu el8 acela al nu$ino#ului8 au fo#t
con%tieni ei Bn%i%i de ace#t efect %i au dorit #4:- produc4
--
.
'M Spune$ de#pre anu$ite edificii #au c)iar de#pre un cBntec8 de#pre
o for$ul48 de#pre o #ucce#iune de 7e#turi #au de #unete8 dar Bndeo#e'i
de#pre anu$ite creaii ale artelor orna$entale #au decorative8 de#pre
anu$ite #i$'oluri8 e$'le$e8 ara'e#curi #au liniaturi c4 ele produc o
i$pre#ie Ide:a dreptul $a7ic4K %i recunoa%te$ cu de#tul4 #i7uran4 #tilul
%i caracteri#ticile $a7icului c)iar %i Bn cele $ai diferite condiii %i
conteAte Bn care poate ap4rea el. De o neo'i%nuit4 'o74ie %i profun,i$e
Bn crearea unor a#e$enea i$pre#ii I$a7iceK e#te arta c)ine,ea#c48
9apone,48 ti'etan4 influenat4 de taoi#$ %i 'udd)i#$. C)iar %i un #pirit
$ai puin eAer#at le Bncearc4 aici u%or %i repede. Bn ace#t ca,8 ter$enul de
I$a7icK e#te 9u#tificat %i din punct de vedere i#toric. Aici8 li$'a9ul
for$elor arti#tice B%i are efectiv ori7inea Bn repre,ent4rile8 Bn #e$nele8 Bn
$i9loacele %i Bn actele propriu:,i# $a7ice. Dar i$pre#ia Bn #ine e#te
independent4 de acea#t4 coneAiune i#toric4. Ea #e produce c)iar %i atunci
cBnd nu #e cunoa%te ni$ic de#pre o a#e$enea filiaieJ %i toc$ai ea e#te
cea $ai puternic4 %i $ai ne#t4vilit4. u Bncape Bndoial4 c4 aici arta are
$i9loacele nece#are pentru a produce8 far4 vreo reflecie8 o i$pre#ie de
tip cu totul aparte8 anu$e aceea a I$a7iculuiK. Ace#t I$a7icK nu e#te
Bn#4 altceva decBt o for$4 reinut4 %i re#trBn#4 a nu$ino#ului %i8 Bn acela%i
ti$p. o for$4 'rut4 care8 Bn marea art4. va fi Bnno'ilat4 %i tran#fi7urat4.
Acolo nu #e $ai poate vor'i de I$a7icK. Acolo nu$ino#ul nu BntB$pin4
el Bn#u%i8 cu fora lui iraional48 cu capacitatea lui de a ne $i%ca %i de ane
captiva prin inter$ediul unor rit$uri %i vi'raii 7randioa#e. Ace#t
nu$ino# $a7ic poate fi #e#i,at $ai ale# Bn ciudat de eApre#iv ele fi7uri
ale lui Budd)a din arta c)ine,4 ti$purie8 el acionBnd aici a#upra
privitorului c)iar %i IBn lip#a conceptuluiK8 adic4 far4 ca ace#ta #4 %tie
ceva de#pre doctrina %i de#pre #peculaia 'udd)i#t4
Ma)a63na. Aici nu$ino#ul #e a#ocia,4 atBt cu #u'li$ul cBt %i cu
#uperioara #piritualitate ce #e de7a94 din ace#te tr4#4turi care eApri$4 cea
$ai adBnc4 recule7ere %i cea $ai deplin4 #uperioritate fa4 de lu$e8 dar8
Bn acela%i ti$p8 el p4trunde cu lu$ina #a ace#te #c)e$e %i le face #4 ai'4
tran#parena unui Icu totul altulK. De#pre $arele Budd)a din 7rotele de
la Lun7:Men8 creat Bn epoca dina#tiei "an78 Siren #pune pe 'un4
dreptateJ
IOricine #e apropie de acea#t4 fi7ur4 B%i d4 #ea$a c4 are o
#e$nificaie reli7ioa#48 c)iar dac4 nu %tie cBtu%i de puin ce
repre,int4 ea. u contea,4 c4 Bi #pune$ profet #au ,eu8 deoarece
ea e#te p4trun#4 de o voin4 #piritual4 care #e co$unic4 #in7ur4
celui ce o conte$pl4. Ele$entul reli7io# al unei a#e$enea fi7uri
e#te i$anentJ e#te $ai curBnd o Ipre,en4K #au o at$o#fer4 decBt o
idee 'ine for$ulat4. El nu poate fi de#cri# Bn cuvinte8 deoarece #e
#ituea,4 dincolo de orice definiie intelectual4.K
-
cM Cele #pu#e adineauri nu #e aplic4 nici unei arte $ai 'ine %i
$ai
deplin decBt $arii picturi pei#a7i#te %i #acre din epocile cla#ice ale
C)inei8 cele ale dina#tiilor "an7 %i Sun7. De#pre ea8 Otto !i#c)er
#puneJ
IAce#te opere #e nu$4r4 printre cele $ai profunde %i $ai $4ree
pe care arta o$enea#c4 le:a creat vreodat4. Cine #e cufund4 Bn
conte$plarea lor Bl #i$te re#pirBnd tainic Bn #patele ace#tor ape8 al
ace#tor ceuri %i al ace#tor $uni pe #tr4vec)iul "ao8 #inte rit$ul
cel $ai inti$ al !iinei. Bn ace#te i$a7ini eAi#t4 taine profunde8
nvluite i de"vluite totodat. Bn ele eAi#t4 deopotriv4
cunoa%terea Wni$iculuiX8 cunoa%terea W7oluluiX8 cunoa%terea lui
"ao al cerului %i al p4$Bntului8 care e#te totodat4 "ao al ini$ii
o$ene%ti. Bn ciuda ve%nicei lor $i%c4ri8 ele par Bnv4luite de o
dep4rtare %i de o lini%te atBt de adBnc4 BncBt ai crede c4 re#pir4
a#cun#e #u' valurile $4rii.K
.@
O#vald Siren8 C+inese sculpture, London8 -/0?8 vol. I8 p. 0@.
dM ou48 occidentalilor8 arta 7otic4 ne pare a fi cea $ai nu$inoa#48
%i a#ta Bn pri$ul rBnd datorit4 caracterului ei #u'li$. Ace#t $otiv nu e#te
Bn#4 #uficient. E#te $eritul lui Eorrin7er de a fi ar4tat8 Bn lucrarea #a
.@ Otto !i#c)er8 C+inesisc+e .andsc+aft, in !as [unstblatt ianuarie8
-/0@. Cf. `i $area lucrare a lui Otto !i#c)er C)ine#i#c)e
Land#c)aft#$alerei8 -/0-.
C@ Sacrul
/>
Rudolf Otto
7robleme ale goticului, c4 i$pre#ia #pecial4 pe care ne:o face arta 7otic4
nu ine doar de caracterul ei #u'li$8 ci %i de faptul c4 Bn ea #e #trecoar4 %i
c4 ea $o%tene%te #tr4vec)i for$e magice, c4rora autorul Bncearc4 #4 le
de#copere filiaia i#toric4. Dup4 el8 i$pre#ia produ#4 de 7otic e#te8 Bn
e#en48 una $a7ic4. Indiferent de 9u#teea interpret4rilor #ale i#torice8
e#te #i7ur c48 Bn ace#t ca,8 el #e afl4 pe ur$ele adev4rului. Goticul are un
Ifar$ecK %i prin acea#ta produce o i$pre#ie care repre,int4 ceva $ai
$ult decBt i$pre#ia de #u'li$. 2e de alt4 parte8 Bn#48 turla catedralei din
Ul$ nu e#te cBtu%i de puin I$a7ic4K8 ea e#te nu$ai nu$inoa#4.
Deo#e'irea dintre nu$ino# %i $a7ic poate fi #e#i,at4 c)iar din fru$oa#a
de#criere pe care o face Eorrin7er ace#tei opere $inunate. "otu%i8 pentru
a de#e$na #tilul %i $i9loacele de eApri$are prin care #e reali,ea,4 aici
i$pre#ia nu$ino#ului8 ter$enul de I$a7icK B%i p4#trea,4 vala'ilitatea8
deoarece8 Bn ca,ul unor lucruri atBt de $4ree8 el va fi luat de oricine Bntr:
un #en# #uficient de profund.
eM OricBt de puternic ar fi efectul pe care Bl produc8 #u'li$ul %i8 de
a#e$enea8 ceea ce e#te doar $a7ic nu con#tituie decBt $i9loace indirecte
de repre,entare a nu$ino#ului Bn art4. Mi9loace directe pentru o
a#e$enea repre,entare nu eAi#t48 la noi8 Bn Occident8 decBt dou4. Ni8 fapt
#e$nificativ8 c)iar %i ace#tea #Bnt8 a$Bndou48 negative. Ele #BntJ
ntunericul %i tcerea.
IDoa$ne8 "u #in7ur8 Bn cea
$ai adBnc4 linite, vor'e%te:$i
Bn ntuneric.1
#e roa74 "er#tee7en.
Bntunericul tre'uie #co# Bn eviden4 printr:un contra#t8 a#tfel BncBt #4
devin4 Bnc4 %i $ai percepti'ilJ el tre'uie #4 fie toc$ai pe punctul de a
'irui o ulti$4 ra,4 de lu$in4. Doar penu$'ra e#te I$i#tic4K. I$pre#ia
produ#4 de ea e#te deplin4 atunci cBnd #e a#ocia,4 cu ele$entul auAiliar
al I#u'li$uluiKJ
IO. "u8 $aie#tate Bnalt48 ce locuie%ti sublima Bn
ve%nicia de linite, Bn #anctuarul ntunecat.1
Do$nind #u' 'olile #u'li$e8 #u' cren7ile unei alei #tr49uite de copaci
Bnali8 ciudat de Bn#ufleit4 %i $i%cBndu:#e parc4 datorit4 $i#terio#ului 9oc
al mirum$v_vii lu$inii #c4,ute8 penu$'ra crepu#cular4 vor'e%te Bnc4
#ufletului8 iar cei ce au con#truit te$ple8 $o#c)ei %i 'i#erici au f4cut
Bntotdeauna u, de efectele ei.
Bn li$'a9ul #unetelor8 Bntunericului Bi core#punde tcereaF
IIa)ve) e Bn te$plul #4u #fBnt8
Lu$ea Bntrea74 tace Bn faa luiK.
#pune profetul.
oi8 %i poate nici c)iar Ha'acuc8 nu $ai %ti$ c4 acea#t4 t4cere a
ap4rut8 din punct de vedere Ii#torico:7eneticK8 din eup+emein, adic4 din
tea$a de a nu ro#ti cuvinte $aleficeJ ca #4 nu le ro#te%ti8 e $ai 'ine #4
taci. oi8 ca %i "er#tee7en Bn cBntecul #4uJ
IDu$ne,eu e pre,ent8
2ac toate Bn noiK8
#i$i$ nevoia de a t4cea dintr:un $otiv cu totul diferit %i de #ine #t4t4tor.
2entru noi8 $otivul Bl con#tituie efectul ne$i9locit al #enti$entului lui
numen praesens Bn#u%i. !iliaia Ii#torico:7enetic4K nu eAplic4 nici Bn
ace#t ca, ceea ce a ap4rut %i eAi#t4 pe o treapt4 #uperioar4 a evoluiei.
oi8 cei de a#t4,i8 ca %i Ha'acuc %i "er#tee7en8 nu #Bnte$ o'iecte $ai
puin intere#ante pentru cercetarea #ufletului reli7io# decBt Ipri$itiviiK %i
eup+emia lor.
fM 2e lBn74 t4cere %i Bntuneric8 arta oriental4 cunoa%te %i un al treilea
$i9loc de a produce o i$pre#ie nu$inoa#4 puternic4J 7olul %i 7olul
Bntin#
-
. Golul Bntin# e#te un fel de #u'li$ pe ori,ontal4. *a#ta Bntindere a
de%ertului8 #tepa ne$4r7init4 %i unifor$4 #Bnt #u'li$e %i tre,e#c Bn noi8
tot printr:o a#ociere a #enti$entelor8 ecourile nu$ino#ului. Ar)itectura
c)ine,48 ca art4 a di#punerii %i 7rup4rii edificiilor8 folo#e%te ace#t ele$ent
cu o Bneleapt4 %i profund4 #t4ruin4. Ea reu%e%te #4 produc4 i$pre#ia de
#ole$nitate far4 a9utorul 'olilor Bnalte #au a verticalelor i$pun4toareD %i
totu%i ni$ic nu e#te $ai #ole$n decBt va#titatea t4cut4 a incintelor8 a
curilor %i a pieelor pe care le folo#e%te ea. Mor$intele i$periale ale
dina#tiei Min78 #ituate nu departe de anHin %i Bei9in78 care Bnc)id Bn
incinta lor Bntinderea 7oal4 a unui Bntre7 pei#a98 #Bnt cel $ai 'un eAe$plu
Bn acea#t4 privin4. Bnc4 %i $ai intere#ant4 e#te pre,ena 7olului Bn pictura
- Ace#t ele$ent e#te cuno#cut8 de#i7ur8 %i Bn Apu#. Ni poeii no%tri #punJ
ISBnt #in7ur pe ntinsa c+npie- Ce t4cut8 ce #ole$n e totul Bn9urSK
C@ Sacrul
/.
Rudolf Otto
c)ine,4. Bntr:adev4r8 eAi#t4 aici arta de a picta 7olul8 de a:- face #en#i'il
%i de a co$pune $ultiple variaiuni pe acea#t4 te$4 ciudat48 u nu$ai
c4 eAi#t4 ta'louri Bn care nu #e afl4 Iaproape ni$icK8 nu nu$ai c4 ele in
de un #til care produce cele $ai puternice i$pre#ii cu a9utorul celor $ai
neBn#e$nate tu%e %i al celor $ai $ode#te $i9loace8 dar Bn foarte $ulte
ta'louri8 %i Bndeo#e'i Bn cele care au o le74tur4 cu conte$plaia8 te
cople%e%te i$pre#ia c4 7olul Bn#u%i e#te o'iectul pictat8 c4 el e#te o'iectul
principal al picturii. u pute$ Bnele7e ace#t lucru decBt dac4 ne a$inti$
ce a$ #pu# $ai devre$e de#pre Ini$iculK %i de#pre I7olulK $i#ticilor %i8
de a#e$enea8 de#pre vra9a eAercitat4 de Ii$nurile ne7ativeK. 2recu$
Bntunericul %i t4cerea8 ace#t 7ol e#te o ne7aie8 dar una care Bnl4tur4 Itot
ceea ce e#te aici %i acu$K8 a#tfel BncBt cel Icu totul altulK #e reali,ea,4 Bn
act.7M ici $u,ica nu are nici un $i9loc po"itiv de eApri$are a #acrului8
ea8 care8 altfel8 B%i poate B$pru$uta variatele:i acorduri tuturor celorlalte
#enti$ente. Mo$entul cel $ai #acru8 cel $ai nu$ino# al #lu9'ei8 acela al
tran##u'#tanierii8 nici c)iar cea $ai de#4vBr%it4 $u,ic4 nu Bl poate
eApri$a decBt t4cBnd8 t4cBnd cu totul %i pentru un r4#ti$p Bndelun7at8
a#tfel BncBt t4cerea Bn#4%i #e face parc4 au,it4. ic4ieri altundeva ea nu
reu%e%te #4 reali,e,e puternica i$pre#ie de recule7ere pe care o produce
acea#t4 It4cere Bn faa Do$nuluiK. E#te in#tructiv #4 eAa$in4$8 din ace#t
punct de vedere8 Missa n la minor de Bac). 2artea ei cea $ai $i#tic4
e#te8 ca de o'icei Bn fra,ele $u,icale ale Misselor, *ncarnatus. Efectul
con#t4 aici Bn $ur$urul u%or %i %ov4ielnic al Bnl4nuirii fu7ilor8 Bnl4nuire
ce #e #tin7e Bntr:un piani##i$o. 2rin #uflul reinut8 $e,,oforte nu$ai8
prin ace#te cadene eAtre$ de ciudate, care alunec4 Bncet Bn tere
$ic%orate8 prin ace#te #incope nea%teptate %i prin acea#t4 #tranie
alternan4 a #e$itonurilor Bnalte cu cele 9oa#e8 alternan4 care traduce
#enti$entul unei $ir4ri pline de tea$48 mNsteiium$v_ e#te $ai de7ra'4
#u7erat decBt eApri$at. Dar toc$ai prin acea#ta Bac) B%i atin7e aici inta
$ult $ai 'ine decBt Bn :anctus. Ace#t :ancius e#te8 far4 Bndoial48 o
nea#e$uit de reali,at4 eApre#ie a Celui Care are Iputerea %i $4rireaK8 el
e#te un vi'rant cor Bnc)inat gloriei de#4vBr%ite8 a'#olute a Regelui. Dar el
e#te foarte8 foarte departe de #tarea eApri$at4 de cuvintele teAtului #cri#
#u' fra,ele $u,icale8 cuvinte B$pru$utate din *saia 1 %i pe care
$u,icianul ar fi tre'uit #4 le interprete,e Bn #en#ul lor ori7inar. !aptul c4
#erafi$ii B%i acoper4 faa cu dou4 dintre aripile lor nu #e face au,it Bn
ace#t cBntec #uper'. Bn #c)i$'8 tradiia iudaic4 a Bnele# prea 'ine de#pre
ce era vor'aJ
I"oi cei $ari Bn ceruri $ur$ur4 Bnceti%orJ
Ia)ve) e#te re7e8K
#e #pune Bn $arele i$n MeleO elion, con#acrat pri$ei ,ile a anului nou
evreie#c. Beet)oven a Bnele#:o %i el Bn a #a Missa solemnis, $ai preci# Bn
.audamusF ]uoniam tu solus sanctus. *ocea co'oar4 aici cu o octav4
$ai 9p# %i #cade totodat4 de la cel $ai Bnalt forti##i$o pBn4 la cel $ai
do$ol piani##i$o. Mendel##[)n $arc)ea,4 %i el cu delicatee ace#t
punct Bn co$po,iia dup4 7salmul 08 ver#etul --J ISlu9ii Do$nului cu
fric4 %i v4 'ucurai de El cu cutre$urK. Dar c)iar %i Bn ace#t ca,
eApri$area nu$ino#ului #e datorea,4 nu atBt $u,icii Bn#4%i cBt reducerii8
reinerii %i8 aproape c4 #:ar putea #pune8 #fielii ei8 pe care8 Bn ace#t pa#a98
corul catedralei din Berlin %tie #:o redea cu $ult4 $4ie#trie. Iar Bn
msura Bn care $u,ica reu%e%te #4:%i atin74 #copul8 reu%e%te %i corul
'erline, #4:- atin74 Bn 7opule meus de ")o$a# Lui,. 2ri$ul cor cBnt4
2risagion$v5F ag+ios o t+eos, ag+ios isc+iros, ag+ios at+anatos.
Ace#tuia Bi r4#punde8 Bn alternan48 traducerea latin4 a celui de:al doilea
corJ :anctus deus, sanctus fortis, sanctus immortalis. Acea#t4 replic4
vi'rea,4 %i ea de un tre$ur a'ia #t4pBn. De fapt8 2risagion$ui. Bn#u%i8 pe
care cBnt4rei nev4,ui8 aflai Bntr:un fundal Bndep4rtat8 Bl cBnt4
piaip##i$o8 facBndu:- #4 par4 un $ur$ur ce plute%te prin #pU99iu8 e#te o
evocare de:a dreptul de#4vBr%it4 a #cenei din *saia 1.
C@ Sacrul
/?
h
. ->.
NU7NO!U
L Q
Q(C9*U.
2(:25M(,2
Dac4 #enti$entul
iraionalului %i al
nu$ino#ului #e
$anife#t4 Bn orice
reli7ie8 el e#te Bnc4 %i
$ai i$portant Bn cea
#e$itic4 %i $ai ale# Bn
cea 'i'lic4. Aici8
$i#terio#ul p4trunde %i
e#te foarte viu Bn
repre,ent4rile de$onice
%i an7elice de care e#te
Bnco9urat48 do$inat4 %i
i$pre7nat48 ca de un
Icu totul altulK8 acea#t4
lu$e. El #e face
puternic re#i$it Bn
a%teptarea #fBr%itului
lu$ii %i Bn idealul
B$p4r4iei lui
Du$ne,eu8 B$p4r4ie ce
#e opune ordinii
naturale fie pentru c4 e
viitoare8 fie pentru c4 e
etern48 dar Bn orice ca,
pentru c4 e a'#olut
$iraculoa#4 %i con#tituie
un Icu totul altulK. De
a#e$enea8 el B%i pune
pecetea a#upra naturii
lui Ialive) %i a lui
Elo)i$8 care e#te
totodat4 Itat4l cere#cK al
lui Ii#u# %i care8 prin
acea#ta8 nu B%i pierde
caracterul #4u de
Ia)ve)8 ci di$potriv48
%i:- Ide#4vBr%e%teK.
"reapta cea $ai de
9o# a #enti$entului
nu$ino#8 anu$e tea$a
de de$oni8 a fo#t
dep4%it4 de $ult8 Bnc4
de pe vre$ea profeilor
%i a p#al$i%tilor. Dar8 cu
toate ace#tea8 nu lip#e#c
unele ecouri #poradice
ale ei8 Bndeo#e'i Bn
literatura narativ4 $ai
vec)e. 2ove#tirea din
*eirea .8 018 de#pre
felul cu$8 Bntr:o noapte8
cuprin# de or7e8 Ia)ve)
Bl #uprinde pe Moi#e %i e
7ata #4:i ia viaa8 poart4
Bnc4 din plin ace#t
caracter. A#upra noa#tr4
ea produce i$pre#ia pe
care ar produce:o
apariia unui du)8 a unei
#tafii. Iar din punctul de
vedere al unei frici de
Du$ne,eu $ai
evoluate8 acea#t4
pove#tire8 ca %i altele de
ace#t fel8 poate da cu
u%urin4 i$pre#ia c48 de
fapt8 aici8 n:ar fi vor'a
Bnc4 de reli7ie8 ci de o
pre:reli7ie8 de o #i$pl4
fric4 de de$oni #au de
ceva a#e$4n4tor. Dar la
$i9loc e o neBnele7ere.
IO #i$pl4 fric4 de
de$oniK ar fi le7at4 de
un Ide$onK Bn #en#ul
#trict al cuvBntului8 cel
#inoni$ cu I#piridu%K8
cu I#tri7oiK8 cu Idu)
r4uK %i8 prin ur$are8
opus lui t+eion. Bn#4 un
a#e$enea de$on a
con#tituit tot atBt de
puin un $o$ent de
tran,iie %i o veri74 Bn
lanul evolutiv al
#enti$entului reli7io# pe
cBt -:a con#tituit
Ifanto$aK. Ca %i
acea#ta8 el e#te un
vl4#tar apocrif al
pl4#$uirilor i$a7inare
datorate
Sacrul
#enti$entului nu$ino#.
"re'uie8 Bn#48 #4
di#tin7e$ un a#e$enea
de$on de Idai$onK8
care are un #en# $ult
$ai 7eneral. Ace#ta din
ur$4 nu e#te un ,eu8 dar
nici8 cu atBt $ai puin8
un Ianti:,euK8 ci e#te un
Ipre:,euK8 o for$4
C/
inferioar48 neevoluat48
latent4 a nu$enului8 din
care #e va ivi treptat8 ca
o Bntruc)ipare
#uperioar48 I,eulK. Bn
pove#tirile de felul celei
a$intite $ai #u# ave$
de:a face cu ni%te ecouri
ale acestei trepte
neevoluate.
Dou4 indicaii ne:ar
putea a9uta #4 Bnele7e$
$ai 'ine cu$ #tau
lucrurile aici. Cea dintBi
indicaie tri$ite de fapt
la ceea ce a$ #pu# $ai
devre$e de#pre
capacitatea
Bnfrico%4torului de a
atra7e %i de a eApri$a
#enti$entul nu$ino#. A
doua con#t4 Bn#4 Bn
ur$4toarea o'#ervaie.
AtBta ti$p cBt e#te un
Bncep4tor lip#it de
pre74tire8 un o$
Bn,e#trat cu $ult #i$
$u,ical poate fi
fer$ecat pBn4 la eAta,
de #unetul ci$poiului
#au de al fla%netei.
A$Bndou4 Bi vor deveni
pro'a'il in#uporta'ile
atunci cBnd va a9un7e #4
ai'4 o educaie
#uperioar48 la calitatea
tr4irii lui iniiale %i la
aceea a tr4irii lui
actuale8 va fi nevoit #4
re$arce c4 Bn a$'ele
era activat4 una %i
aceea%i parte a #ufletului
#4u %i c4 prin ridicarea
la un nivel #uperior a
#i$ului #4u $u,ical nu
a avut loc vreun I#alt Bn
necuno#cutK8 ci un
feno$en pe care Bl
nu$i$ de"voltare #au
maturi"are) far4 a fi Bn
#ituaia de a putea #pune
$ai $ult de#pre natura
ace#tuia. Dac4 a$
a#culta a#t4,i $u,ica lui
Confuciu#8 pro'a'il c4
ea n:ar repre,enta
pentru noi decBt o
#ucce#iune de ,7o$ote
ciudate. Ni totu%i8 el
vor'ea de9a8 cu$ nici
noi8 a#t4,i8 nu a$ putea:
o face $ai 'ine8 de#pre
i$pre#ia produ#4 de
$u,ic4 a#upra #ufletului
%i di#tin7ea8 ca ele$ente
ale ace#tei i$pre#ii8
eAact pe acelea pe care
#Bnte$ nevoii #4 le
recunoa%te$ %i noi. Bn
acea#t4 privin48 lucrul
cel $ai #urprin,4tor e#te
talentul %i aptitudinea
unor popoare pri$itive
de a Bnele7e cu u%urin4
$u,ica noa#tr48 de a o
IprindeK repede %i cu
pl4cere8 de a o interpreta
%i de a #c 'ucura de ea
atunci cBnd a9un7e pBn4
la ei. Acea#t4 aptitudine
nu a ap4rut Bn ei pe
calea vreunei
)etero7onii8 a vreunei
epigenesis #au a vreunui
alt $iracol #4vBr%it Bn
clipa Bn care acea#t4
$u,ic4 $atur4 a a9un#
la ei8 ci #e afla de $ult
acolo8 ca o Bnclinaie
natural4. Ea a i,vorBt
din ei Bn%i%i %i #:a
de,voltat datorit4 acelei
Bnclinaii atunci cBnd un
#ti$ul a acionat a#upra
lor. E#te vor'a de
aceeai aptitudine care
#e $anife#ta#e de9a #u'
for$a rudi$entar4 a
$u,icii pri$itive. C)iar
dac48 ade#ea8 noi8 cei cu
un 7u#t $u,ical evoluat8
a'ia recunoa%te$ #au nu
recunoa%te$ deloc
acea#t4 for$4
Irudi$entar48 pri$itiv4K
de $u,ic4 drept $u,ic4
adev4rat48 ea e#te totu%i
eApre#ia aceluia%i
i$pul#8 a aceluia%i
ele$ent #uflete#c. La
fel8
Rudolf Otto
Io$ul cu frica lui Du$ne,euK de a#t4,i nu re74#e%te decBt cu 7reu #au c)iar
i7nor4 co$plet ceea ce. Bn pove#tirea din *eirea .8 are o Bnrudire cu propriu:
i #enti$ent. E#te8 ace#ta8 un punct de vedere fata de care tre'uie #4 fi$
foarte precaui8 dar de care tre'uie #4 ine$ $ai $ult #ea$a atunci cBnd
vor'i$ de#pre reli7ia Ipri$itivilorK. De#i7ur8 din el #:ar putea tra7e foarte
u%or conclu,ii 7re%ite8 iar pericolul de a confunda treptele inferioare cu
treptele #uperioare ale evoluiei %i de a reduce di#tana dintre ele e#te de#tul
de $are. Dar8 de fapt8 eAcluderea ace#tui punct de vedere e#te Bnc4 %i $ai
periculoa#4 %i8 din p4cate8 foarte r4#pBndit4
-
-
.
Cercet4torii $ai noi Bncearc4 #4 detecte,e o diferen4 de caracter Bntre
Ia)ve) cel a#pru %i Elo)i$ cel patriar)al %i fa$iliar. Acea#t4 Bncercare are
ceva foarte ade$enitor Bn #ine. 2otrivit ipote,ei lui Sider'lo$. punctul ei de
pornire tre'uie #4 fie Ipre#upunereaK
.-
c4 repre,entarea lui Ia)ve) provine
din repre,ent4rile Iani$i#teK Bn evoluia reli7iei. Ba c)iar8 Bn acea#t4
privin48 eu $er7 $ai departe decBt Sider'lo$8 care vede Bn ele doar un fel
de Ifilo,ofieK pri$itiv48 eAclu,Bndu:le a#tfel din do$eniul pl4#$uirilor
i$a7inaiei reli7ioa#e propriu:,i#e. C48 acolo unde ele #:au for$at8 ace#te
repre,ent4ri ani$i#te au putut con#titui o veri74 i$portant4 Bn Ilanul de
#ti$uliK8 $ai ale# pentru a de#prinde %i eli'era ele$entul o'#cur al IfiineiK
eAi#tent Bn #enti$entul nu$ino#8 e#te un fapt Bn perfect4 concordan4 cu
propria $ea ipote,4. Ceea ce Bl deo#e'e%te pe Ia)ve) de El:S)addai:Elo)i$
nu e#te faptul c4 el e#te Iani$aK8 ci faptul c48 Bn el. nu$ino#ul predo$in4
a#upra fa$iliar:raionalului8 pe cBnd Elo)i$ raionalul predo$in4 a#upra
nu$ino#uluiJ o deo#e'ire care Bn74duie #4 #e di#tin74 %i tipurile 7enerale de
divinitate. Deci #e poate vor'i doar de o predominare a raionalului Bn
Elo)i$8 nu %i de o lip#4 a ele$entului nu$ino# Bn ace#ta. 2ove#tirea8 cu
adev4rat nu$inoa#4. de#pre apariia lui Du$ne,eu Bn tufi%ul aprin#8 ca %i
ver#etul tipic din *eirea >8 1J
INi %i:a acoperit Moi #e faa #a8 c4 #e te$ea #4:- privea#c4 pe
Du$ne,euK8
are un caracter elo)i#t.
Diferitele tr4#4turi care caracteri,ea,4 ideea de Du$ne,eu la vec)ii
i#raelii %i care #:ar cuveni a$intite aici #Bnt citate atBt de a'undent Bn $icul
.- Doar Ipre#upunereaK8 nu %i deplina repre,entare a lui Ia)ve) B#u%i.
dicionar de i#toria reli7iilor BncBt ne $ulu$i$ #4 tri$ite$ la
acea#t4 lucrare.
Odat4 cu venera'ila reli7ie a lui Moi#e Bncepe8 #pre a #e $anife#ta apoi
Bntr:o $4#ur4 $ereu cre#cBnd48 proce#ul de $orali,are %i8 Bn 7eneral8 de
raionali,are a nu$ino#ului8 ca %i acela de de#4vBr%ire a #a ca I#acruK Bn
Bnele#ul deplin al cuvBntului. Ace#t proce# a9un7e la cap4tul #4u Bn predicile
profeilor %i Bn Evan7)elie. "oc$ai Bn acea#ta con#t4 deo#e'ita no'lee a
reli7iei 'i'lice8 care8 Bnc4 de la al doilea I#aia8 ridic4 pe 'un4 dreptate
pretenia de a fi o reli7ie univer#al4. Dar o a#e$enea $orali,are %i
raionali,are nu repre,int4 un triu$f a#upra nu$ino#ului8 ci doar un triu$f
a#upra predo$in4rii lui eAclu#ive. Ea are loc nlIuntrul nu$ino#ului %i e#te
B$'r4i%at4 de ace#ta.
EAe$plul celei $ai inti$e Bntrep4trunderi a celor dou4 ele$ente Bl
con#tituie I#aia. Senti$entul care B%i 74#e%te ecoul Bn vi,iunea c)e$4rii din
*saia 1 #tr4'ate cu fora lui #en#i'il4 Bntrea7a propov4duire a profetului. Ni
ni$ic nu e#te $ai #e$nificativ Bn acea#t4 privin4 decBt faptul c4 toc$ai la el
apare8 ca eApre#ie preferat4 pentru a de#e$na divinitatea8 eApre#ia /fintid
I#raelK8 ea devenind con#tant4 %i do$inBnd8 cu fora ei #ecret48 alte eApre#ii.
O'#ervaia r4$Bne vala'il4 %i Bn ce prive%te $o%tenirea i#aic4 din #crierile
Icelui de:al doilea I#aiaK 8*saia .@:11M. Dac4 ave$ undeva de:a face cu un
Du$ne,eu conceput Bn $od clar ca atotputernicie8 'un4tate8 Bnelepciune %i
fidelitate8 atunci a#ta #e BntB$pl4 toc$ai la al doilea I#aia. Ace#tea #Bnt Bn#4
atri'utele celui I#fBntK8 al c4rui nu$e ciudat cel de:al doilea I#aia Bl repet4 de
cinci#pre,ece ori %i de fiecare dat4 Bn pa#a9e unde el e#te deo#e'it de
i$pre#ionat.
2e lBn74 I#fineniaK lui Ia)ve)8 eAi#t4 eApre#ii Bnrudite precu$J
IBnver%unareaK8 IpornireaK8 I$BniaK #a8 Ifocul #4u $i#tuitorK %i altele. "oate
ace#tea nu #e refer4 nu$ai la dreptatea lui8 care B$parte pedep#e %i
reco$pen#e8 nu #e refer4 nu$ai la Du$ne,eul care acionea,4
--
Bn acea#t4 privin4. Marett8 Bndeo#e'i8 face noi %i i$portante o'#ervaii.
-@@
Sacrul
/-
Rudolf Otto
te$pera$ental. Bn#ufleit
Bn 7enere de ,p+t+]1
puternice8
.0
ci ele #Bnt
.0 Cf. Deuterono $ul ?8
01J IC4ci e#te oare vreun
o$ care #4 aud4 7la#ul
Du$ne,eului celui viu
7r4ind din $i9locul
focului8 cu$ a$ au,it noi.
%i #4 r4$Bn4 viuPK De
a#e$enea8 cf. losua >8-@D
I :amuel -=. v. 018 >1D
Regi, II-/8.D *saia >=. v.
.8 -=D erenna -@8 -@J .;ar
Do$nul e#te adev4ratul
Du$ne,eu8 e#te
Du$ne,eu viu %i B$p4rat
ve%nicD de $Bnia Lui
tre$ur4 p4$Bntul %i
nea$urile nu pot #uferi
ur7ia LuiK. Cf. *eremia
0>.>1J Macobei II=8 >>D
Matei 0181> Lru7a
fier'inte adre#at4
Du$ne,eului celui viu8
celui Bnfrico%4torMJ (vrei
-@8 >-J ..Bnfrico%4tor lucru
e#te #4 c4de$ Bn $Binile
Du$ne,eului celui viuK.
Concepia vetero:
te#ta$entar4 de#pre
Bnfrico%4torul Du$ne,eu
cel viu #e de#4vBr%e%te Bn
ideea Du$ne,eului
r"buntor. EApre#ia ei
cea $ai puternic4 o
Bncon9urate %i p4trun#e
Bntotdeauna de
tremendum %i de
ma-estas, de mNsterium %i
de augustum, ele$ente ale
e#enei iraionale a
divinului. Acea#t4
o'#ervaie e#te vala'il4
$ai cu #ea$4 Bn ce
prive%te eApre#ia
IDu$ne,eul cel viu1.
con#tituie i$a7inea
aproape Bn#p4i$Bnt4toare
a Ite#cuitoruluiK din *saia
1>8>J ISin7ur a$ c4lcat Bn
tea#c %i dintre popoare
ni$eni nu era cu MineD %i
i:a$ c4lcat Bn $Bnia Mea.
i:a$ #trivit Bn ur7ia Mea.
BncBt #Bn7ele lor a B%nit pe
ve%$Bntul Meu8 %i $i:a$
p4tat toate )ainele MeleK.
Acea#t4 i$a7ine
Bnfrico%4toare revine Bn
,oul 2estament
5pocalipsa -/8 v. -?J I%i
va c4lca tea#cul vinului
aprinderii $Bniei lui
Du$ne,euK. 2entru ideea
Du$ne,eului Icelui viuK8
a$4nunte Bn R. Otto8
5ufsUt"e, das ,Tninose
betreffend, ediia a II:a8 p.
-.0.
V IInutilitateK. Lota
trad.M
Sacrul
-@-
/>
Rudolf Otto
*italitatea lui Du$ne,eu
are o #en#i'il4 Bnrudire cu
IpornireaK #a %i #e
$anife#t4 prin ea8 ca %i
prin Ipati$ileK #ale Bn
7eneral. 2rin IviaaK #a8
ace#t Du$ne,eu #e
deo#e'e%te de orice
#i$pl4 Iraiune co#$ic4K.
El e#te acea e#en4
iraional4 ireducti'il4 care
#cap4 oric4rei filo,of4ri %i
care nu e#te vie decBt Bn
con%tiina tuturor
profeilor %i a tuturor
ve#titorilor *ec)iului %i
oului Le74$Bnt. Iar
atunci cBnd8 $ai tBr,iu8 #:a
du# o lupt4 B$potriva
IDu$ne,eului filo,ofilorK
%i pentru IDu$ne,eul cel
viu1, pentru un Du$ne,eu
al mniei, al iu'irii8 al
afectelor8 #:a ap4rat de
fapt8 far4 #4 #e %tie8
$ie,ul iraional al
conceptului 'i'lic de
Du$ne,eu8 ferindu:- de o
raionali,are total4. Ni pe
'un4 dreptate. S:a 7re%it
Bn#4 %i #:a c4,ut Bn
Iantropo$orfi#$K atunci
cBnd8 Bn loc de a ap4ra
I$BniaK %i IafecteleK8 au
fo#t ap4rate $Bnia %i
afectele8 #:a 7re%it cBnd #:
a i7norat caracterul lor
numinos %i cBnd au fo#t
luat drept atri'ute
InaturaleK8 doar c4
proiectate Bn a'#olut8 Bn
loc de a #e intui c4 ele pot
avea valoare nu$ai ca
de#e$n4ri ideo7ra$atice
a ceva iraional8 nu$ai ca
#i$'oluri capa'ile #4
indice un #enti$ent.
Ca minim, nu$ino#ul
B%i arat4 puterea de a tre,i
%i de a #tBrni i$7inaia
$ai cu #ea$4 la E,ec)iel.
*i#ele %i i$a7inile ace#tui
profet8 de#crierea
fante,i#t4 f4cut4 de el lui
Ia)ve) %i curii #ale in de
mirum. 2rin a$ploarea %i
prin caracterul lor
fante,i#t8 ela'orat cu
7ri948 ele repre,int4 de9a
un $odel %i totodat4 un
eAe$plu de Bndreptare
apocrifi a #enti$entului
reli7io# #pre mNsterium. Bn
virtutea analo7iilor pe
care le:a$ #e$nalat $ai
devre$e8 ele caut4
ciudatul8 $inunatul8
$iraculo#ul %i fanta#ticul.
O a#e$enea proliferare a
#enti$entului lui mirum
de#c)ide calea c4tre
I$iracolK8 c4tre #etea de
$iracole8 c4tre le7end48
Sacrul
-@0
/>
Rudolf Otto
c4tre lu$ea vi#elor
apocaliptice %i $i#tice.
"oate ace#tea #Bnt8 ce:i
drept8 ra,e ale reli7io#ului
Bn#u%i8 dar r4#frBnte Bntr:
un $ediu tul'ureD ele #Bnt
un #uro7at de autenticitate
care8 Bn cele din ur$48
#fBr%e%te prin a #e
vul7ari,a %i care.
proliferBnd8 acoper4
#enti$entul li$pede al
$i#terului %i B$piedic4
$anife#tarea lui
ne$i9locit4 %i pur4.
Ele$entul lui mirum Bl
re74#i$ Bntr:o for$4 de o
neo'i%nuit4 puritate %i Bn
le74tura #a cu augustum
Bn capitolul >C al Cr#ii
lui *ov, care e#te8 far4
Bndoial48 una dintre cele
$ai re$arca'ile din
Bntrea7a i#torie a reli7iei.
Iov a pledat B$potriva lui
Elo)i$ Bn faa prietenilor
#4i %i a repurtat o victorie
clar4 a#upra lor. Ei #Bnt
redu%i la t4cere. Atunci
apare Elo)i$ Bn#u%i ca #4:
%i apere #in7ur cau,a. Ni
%i:o ap4r4 Bn a%a fel BncBt
Iov #e recunoa%te Bnvin#8
nvins cu adev4rat %i pe
drept8 %i nu doar redu# la
t4cere de o for4
#uperioar4. !iindc4 el
$4rturi#e%teJ
I2entru aceea8 $4
ur7i#e#c eu pe $ine
Bn#u$i %i $4
poc4ie#c Bn praf %i
cenu%4.K
Acea#ta e#te $4rturi#irea
unei convingeri luntrice,
%i nu a faptului de a fi
,dro'it %i de a te re#e$na
neputincio# Bn faa unei
fore #uperioare. u e
vor'a aici doar de acea
#tare pe care apo#tolul
2avel o la#4 #4 r4,'at4 Bn
(pistola ctre Romani /8
0@J
IOare f4ptura va
,ice celui care a
facut:oJ De ce $:ai
f4cut a%aP Sau nu
are olarul putere
pe#te lutul lui8 ca
din aceea%i
fr4$Bnt4tur4 #4
fac4 un va# de
cin#te8 iar altul de
necin#tePK
Ar Bn#e$na #4 Bnele7e$
7re%it pa#a9ul din *ov dac4
l:a$ interpreta a#tfel.
Ceea ce #e propov4duie%te
Bn *ov >C nu e#te
renunarea %i
Sacrul
-@>
/>
Rudolf Otto
i$po#i'ilitatea de a:-
9u#tifica pe Du$ne,eu8 ci
toc$ai nece#itatea de a #e
oferi o 9u#tificare
te$einic4 a lui
Du$ne,eu8 una care #4 fie
$ai 'un4 decBt cea dat4 de
prietenii lui Iov %i una
care #4 fie Bn #tare #4:-
convin74 pe Iov Bn#u%i8 %i8
de fapt. nu nu$ai #4:-
convin748 ci %i #4 aduc4
pacea Bn #ufletul #4u
c)inuit de Bndoieli. C4ci
tr4irile ciudate pe care
revelarea lui Elo)i$ i le
provoac4 i$ediat lui Iov
repre,int4 de9a ele Bn#ele
o do$olire a ,'uciu$ului
#4u #uflete#c %i8 totodat48
o B$p4care. Acea#t4
B$p4care ar fi ea #in7ur4
de:a9un# ca #oluie a
pro'le$ei pu#e de Cartea
lui *ov, f4r4 a $ai fi
nevoie de rea'ilitarea lui
Iov Bn capitolul .08
rea'ilitare care repre,int4
doar o do'Bnd4 ulterioar4
pl4ii propriu:,i#e. Care
e#te Bn#4 acel ele$ent
ciudat care Bnf4ptuie%te
aici 9u#tificarea lui
Du$ne,eu %i totodat4
B$p4carea lui IovP
Bn cuvBntarea lui
Elo)i$ B%i face loc ca$
tot ce:ar fi de a%teptat Bntr:
o a#e$enea #ituaieJ
invocarea %i referirea la
puteita #uveran4 a lui
Elo)i$8 la $4reia %i
7randoarea lui8 precu$ %i
la Bnelepciunea lui
#upre$4. Acea#ta din
ur$4 ar oferi de Bndat4 o
#oluie plau,i'il48
raional4 a Bntre7ii
pro'le$e dac4 #:ar
de#4vBr%i printr:o
propo,iie de felulJ IC4ile
Mele #Bnt $ai Bnalte decBt
c4ile voa#tre. !aptele %i
purtarea Mea au un #cop
pe care nu:- Bnele7eiK :
un #cop care ar putea fi8
de pild48 punerea la
Bncercare %i purificarea
credincio#ului #au 'inele
7eneral c4ruia individul
tre'uie #4i #e #u'ordone,e
cu #uferinele #ale cu tot.
2ornindu:#e de la
concepte raionale8 se
dorete cu ardoare #4 #e
a9un74 la o a#e$enea
conclu,ie. u$ai c4 aici
lucrurile #tau cu totul
altfel. Atari con#ideraii %i
Sacrul
-@.
/>
Rudolf Otto
re,olv4ri teolo7ice nu au
ni$ic de:a face cu #en#ul
capitolului din Cartea lui
*ov. La ur$a ur$ei8 el #e
refer4 la cu totul altceva
decBt la ceea ce ar putea fi
epui,at prin folo#irea
conceptelor raionaleJ #e
refer4 la ceea ce e#te
a'#olut miraculos %i #e
afl4 $ai pre#u# de orice
concept8 $ai pre#u# c)iar
%i de conceptul de #cop8 #e
refer4 la mNsterium, care8
Bn fo$ia lui pur48
iraional48 poate ap4rea
atBt ca mirum cBt %i ca
parado&on. Minunatele
eAe$ple folo#ite aici
vor'e#c o li$'4 foarte
clar4. *ulturul8 care B%i
face cui' pe #tBnci8 pe
pi#curi8 de unde ve7)ea,4
%i B%i pBnde%te prada al
c4rei #Bn7e Bl vor #or'i
puii lui %i care Iacolo
unde #Bnt )oituri #e afl4 %i
elK8 nu repre,int48 la drept
vor'ind8 un eAe$plu de
Bnelepciune
prev"toare, care Ile
pre74te%te pe toate cu
pricepere %i Bn a$4nuntK.
Di$potriv48 ace#t vultur
repre,int4 ciudat$
miraculosul, Bn care #e
Bnvederea,4 caracterul
$iraculo# al creatorului
#4u. La fel %i #truul8 cu
in#tinctele lui enigmatice
L>/8-1M. Bntr:adev4r8 el a%a
cu$ e#te de#cri# aici8
repre,int4 o piatr4 de
Bncercare pentru cel ce Bl
prive%te din un7)i
88raiongG8 deoarece nu
poate fi interpretat Bn #en#
teleolo7icJ
I
S
t
r
u

u
l

'
a
t
e

d
i
n

a
r
Sacrul
-@?
/>
Rudolf Otto
i
p
i

c
u

v
o
i
o
%
i
e
.

A
r
i
p
i
l
e

%
i

p
e
n
e
l
e

l
u
i

#
B
n
t

o
a
r
e

c
u
r
a
t
e
P

u
S

E
l

B
%
i

l
Sacrul
-@1
/>
Rudolf Otto
a
#
4

o
u
4
l
e

p
e

p
4
$
B
n
t

N
i

u
i
t
4

c
4

u
n

p
i
c
i
o
r

p
o
a
t
e

#
4

l
e

#
t
r
i
v
e
a
#
c
4
8

E

)
Sacrul
-@=
/>
Rudolf Otto
a
i
n

c
u

p
u
i
i
8

c
a

%
i

c
u
$

n
:
a
r

f
i

a
i

l
u
i
8

C
4
c
i

D
u
$
n
e
,
e
u

l
$
a

l
i
p
s
i
t

d
e

Sacrul
-@C
/>
Rudolf Otto
n
#
e
l
e
p
c
i
u
n
e
.
1
Ni la fel e#te cu 'oul %i cu
$47arul #4l'atic Lv. ?:/M8
ani$ale a c4ror
de#4vBr%it4
Idi#teleolo7ieKV e#te
de#cri#4 Bntr:adev4r
$inunat8 \ar care cu
in#tinctele lor $i#terioa#e8
cu co$porta$entul lor
eni7$atic8 #Bnt tot atBt de
ui$itoare %i de 7reu de
Bnele# ca %i caprele ne7re
Lv.lM8 ca %i cer'oaicele8 ca
%i IBnelepciuneaK norilor
r4#firai L>C8>1 %i ur$.M8
ca %i ;nteli7entaK for$elor
aeriene8 cu tainicul du:te:
vino8 cu apariiile %i
di#pariiile lor8 cu
de#tr4$4rile %i
realc4tuirile lor8 ca %i
ciudatele 2leiade din
Bnaltul cerului8 ca %i
Orion8 ca %i Ur#a Mare
B$preun4 cu puii ei. Se
'4nuie%te c4 de#crierea
)ipopota$ului %i aceea a
crocodilului L.-8 -?M au
fo#t interpolate $ai tBr,ii.
2oate c4 e#te adev4rat8 dar
atunci tre'uie #4
recunoa%te$ totu%i c4
interpolatorul a #i$it
foarte 'ine care e#te inta
Bntre7ului fra7$ent. El nu
face decBt #4 dea o
eApre#ie 'rutal4 acelui
lucru de#pre care vor'e#c
toate celelalte eAe$ple. Bn
ti$p ce ele ofer4
portenta, el ofer4
monstrum. Bn#4
$on#truo#ul nu:i altceva
decBt $i#terio#ul Bn for$a
lui 'rut4. Dac4 ar fi dorit
#4 Bnf4i%e,e
IBnelepciuneaK divin4 ca
fiind una care fiAea,4
I#copuriK8 atunci ace#te
dou4 creaturi ar fi fo#t8
f4r4 Bndoial48 cele $ai
nefericite eAe$ple ce i:ar
fi putut veni Bn $inte.
Dar8 Bn realitate8 ele
eApri$4 de $inune8
Sacrul
-@/
/>
Rudolf Otto
a#e$enea tuturor celor
anterioare %i a#e$enea
Bntre7ii de#f4%ur4ri8
turnuri %i #e$nificaii ale
pa#a9ului8 ceea ce e#te
aproape de$onic8 ceea ce
e#te cu totul de neBnele#8
ceea ce e#te eni7$atic:
9uc4u% Bn puterea
creatoare etern48 ceea ce
e#te Bn ea incalcula'il8 Icu
totul altfelK %i #fidea,4
orice concept8 $i%cBnd
Bn#4 #ufletul pBn4 Bn
#tr4funduri8 fa#cinBndu:-
%i u$plBndu:- totodat4 de
cea $ai adBnc4 veneraie
.>
.
E#te vor'a aici de un
mvsterium Bnele# atBt ca
fascinam cBt %i ca
augustum. ici aici ace#te
dou4 ele$ente ale #ale nu
#e fac #i$ite Bn cine %tie
ce concepte clare8 ci Bn
tonul. Bn entu,ia#$ul8 Bn
.> u #e poate ne7a faptul
c4 )ipopota$ul %i
crocodilul8 ace%ti $on%tri
ai naturii8 ne #tBrne#c %i
nou4 o anu$it4 pietate
a$e#tecat4 cu oroare. Bn
orice ca,8 e#te vor'a de
adev4rate ani$ale
dia'olice.
Bn#u%i rit$ul Bntre7ii
eApuneri. Bntre7ul pa#a9
inte%te #pre minim.
;u#tificarea lui
Du$ne,eu8 ca %i lini%tea
%i B$p4carea #ufletului lui
Iov8 re,id4 Bn acea#ta.
Ace#t minim apare
deopotriv4 ca un fascinam
%i ca un augustum. C4ci8
a%a cu$ #punea$ $ai #u#8
mNsterium$vP #in7ur %i Bn
#tare pur4 ar fi
Iinco$pre)en#i'ilitateaK
a'#olut4. Un a#e$enea
mNsterium ar fi putut cel
$ult #4:i Bnc)id4 7ura8 dar
nu %i #4:- convin74
l4untric pe Iov. 2oate fi
#e#i,at4 aici $ai curBnd o
valoare po,itiv4 inefa'il48
o valoare atBt #u'iectiv4
cBt %i o'iectiv4 a
inco$pre)en#i'ilului.
Mirum e#te atBt un
admirandum %i un
adorandum cBt %i un
fascinam. Acea#t4 valoare
#e afl4 pe un alt plan8 $ai
Bnalt8 %i nu poate fi
co'orBt4 la nivelul
7Bndurilor o$ene%ti8 al
c4ut4rilor le7ate de un
#cop #au de un #en#
Sacrul
--@
/>
Rudolf Otto
inteli7i'il. Ea r4$Bne
Bnv4luit4 Bn $i#terul ei.
Dar atunci cBnd ea devine
percepti'il48 Elo)i$ e#te
9u#tificat8 iar #ufletul lui
Iov lini%tit.
Un pandant eAtre$ de
autentic al ace#tei
eAperiene a lui Iov Bl
74#i$ la un #criitor
$odern. De%i in#erat Bntr:
o naraiune nuveli#tic48 el
e#te profund
i$pre#ionant. Bn nuvela #a
2ragedie profesional
Lap4rut4 Bn colecia
9inter7lung tind
:c+raubstocO;, MaA E6t)
pove#te%te con#truirea
unui pod 7i7antic pe#te
7olful Enno8 lar7 cBt un
'ra al $4rii. Munca de
concepie cea $ai
te$einic4 %i $ai
profund48 #Br7uina
profe#ional4 cea $ai
devotat4 au dat na%tere
ace#tei con#trucii8 un
adev4rat $iracol al
capacit4ii de creaie
practic48 concret4 a
o$ului. 2odul e#te
ter$inat8 Bn ciuda
ne#fir%itelor dificult4i %i a
uria%elor o'#tacole ivite.
El #t4 Bn picioare %i re,i#t4
vBntului %i valurilor. Dar
deodat4 vine un ura7an %i
arunc4 Bn adBncuri
con#trucia %i pe
con#tructor. Ceea ce e#te
cu totul lip#it de #en#8 a%a
cu$ I#oartaK pare #4
treac4 nep4#4toare pe#te
virtute %i $erit. aratorul
pove#te%te vi,ita #a la
locul 7ro,4viei %i apoi
reBntoarcerea de acoloJ
ICBnd a$ a9un# la
cap4tul podului8
vBntul aproape c4
Bnceta#e. Dea#upra
noa#tr4 cerul era
al'a#tru:ver,ui %i
de o nelini%titoare
lu$ino,itate. Bn
#patele no#tru8
a#e$enea unui
$or$Bnt de#c)i#8
#e Bntindea 7olful
Enno.
Do$nul vieii %i al $orii
plutea pe#te ape Bn t4cuta
lui $4reie.
L:a$ #i$it a%a cu$
Bi #i$i propria
$Bn4. B4trBnul %i cu
$ine a$
Bn7enunc)eat Bn faa
$or$Bntului de#c)i#
%i Bn faa Lui.K
Sacrul
---
/>
Rudolf Otto
Oare de ce Bn7enunc)ea,4
eiP Oare de ce era nevoie
#4 Bn7enunc)e,eP Bn faa
ura7anelor %i a naturii
oar'e8 #au c)iar Bn faa
#i$plei atotputernicii8 nu
#e Bn7enunc)ea,4. Bn
#c)i$'8 #e Bn7enunc)ea,4
cu #ufletul B$p4cat Bn faa
tainei de nep4trun#8 a
tainei de,v4luit:
nede,v4luite8 simtindu$i
natura %i8 prin acea#ta8
ndrept#irea.
* *
Ar $ai fi de #e$nalat8
Bn Qec+iul 2estament, %i
alte tr4#4turi ale
#enti$entului nu$ino#.
Un altul8 Bn#48 care acu$
%ai#pre,ece #ecole a #cri#
Ide#pre iraionalK Bn
acela%i #en# ca %i noi8 le:a
cule# de9a foarte 'ine.
E#te vor'a de Ioan
C)r6#o#to$. e vo$
BntBlni cu el ceva $ai
tBr,iu %i nu vre$ #4
anticip4$ aici. Iar
ele$entul mirum Bl vo$
BntBlni din nou8 Bntr:o
for$4 #pecial48 la Lut)er8
$ai cu #ea$4 Bn acele idei
care alc4tuie#c ceea ce
nu$i$8 la el8 I#eria
ideilor ioviceK.
NUINO!U
L 7N ,OU.
2(:25M(,
2
-. Bn Evan7)elia lui
Ii#u# #:a de#4vBr%it
proce#ul de raionali,are8
de $orali,are %i
u$ani,are a ideii de
Du$ne,eu8 proce# care8
Bnc4 din epocile cele $ai
Bndep4rtate ale tradiiei
vec)iului I#rael8 era viu
$ai cu #ea$4 la profei %i
Bn p#al$i %i care a reu%it8
aici8 #4 B$'i'e nu$ino#ul
tot $ai a'undent %i $ai
deplin cu atri'utele clare
%i cu valori #uflete%ti
profund raionale. A
re,ultat8 a#tfel8 acea#t4
for$4 a Icredinei Bn
Du$ne,eu:"at4lK pe care
o po#ed4 cre%tini#$ul %i
pe care ni$ic nu o poate
dep4%i. u$ai c4 %i Bn
Sacrul
--0
/>
Rudolf Otto
ace#t ca, ar fi o 7re%eal4
#4 crede$ c4 acea#t4
raionali,are repre,int4 o
nlturare a nu$ino#ului.
E#te vor'a aici de o
neBnele7ere la care
conduce $odul $ult prea
plau,i'il Bn care e#te
Bnf4i%at4 Icredina Bn
Du$ne,eu:"at4l a lui
Ii#u#K8 $od care8 cu
#i7uran48 nu core#punde
#t4rii #uflete%ti a pri$ei
co$unit4i. E#te o
7re%eal4 ce nu poate fi
#4vBr%it4 decBt r4pindu:i
propov4duiii lui C)ri#to#
ceea ce ea vrea #4 fie Bn
Bntre7i$e %i de la Bnceput
pBn4 la #fBr%itJ
propov4duirea celui $ai
nu$ino# o'iect din cBte
pot fi concepute8 adic4
IEvan7)elia B$p4r4ieiK.
IB$p4r4iaK e#te Bn#4 :
cu$ o arat4 cu toat4 t4ria
cele $ai noi #tudii8
potrivnice oric4ror
edulcor4ri raionali#te :
miracolul Bn #en# a'#olut8
e#te ceea ce #e opune
tuturor celor de aici %i de
acu$8 e#te Icu totul altulK8
Icere#culK8 Bncon9urat %i
Bnv4luit ca de un ni$' de
toate celelalte $otive care
in8 Bn $odul cel $ai
autentic8 de Itea$a
reli7ioa#4KJ
IBnfrico%4torulK %i
Iatr474torulK %i Iau7u#tulK
$i#terio#ul Bn#u%i. Ap4rut
ca o I#ect4 e#c)atolo7ic4K
Ldevenit4 curBnd %i una
Ipneu$atic4KM8
cre%tini#$ul ti$puriu
avea drept $ottoJ
IB$p4r4ia e aproapeK. !ie
c4 e IortodoA4K8 fie c4 e
Ili'eral4K8 eAe7e,a ne d4
a#t4,i8 cel $ai ade#ea8 idei
7re%ite #au nu ne d4 nici o
idee de#pre at$o#fera %i
de#pre #tarea de #pirit de
atunci8 de#pre a$e#tecul
dintre profundul frea$4t
l4untric la 7Bndul
#fBr%itului lu$ii8 la 7Bndul
9udec4ii %i al i$inentei
viei de dincolo8 frea$4tul
de fericire tr4it la 7Bndul
apropierii Cr4ciunului8
adic4 ea nu ne d4 nici o
idee de#pre a$e#tecul de
tremendum %i fascinans
din ace#t mNsterium.
IB$p4r4iaK %i e#ena ei
nu$inoa#4 dau o culoare8
un caracter8 un ton aparte
celor ce au o le74tur4 cu
ea8 celor ce o ve#te#c8
celor ce o pre74te#c8 vieii
Sacrul
-->
/>
Rudolf Otto
%i conduitei $orale care Bi
#Bnt condiii preala'ile8
cuvintelor de#pre ea8
co$unit4ii care o
a%teapt4 %i care a9un7e la
ea. "otul devine I$i#terK8
adic4 totul devine
nu$ino#. Dovada cea $ai
evident4 a ace#tui fapt
e#te felul cu$ #e
autodenu$e#c cei ce
aparin pri$ei co$unit4iJ
ei #e autodenu$e#c %i #e
adre#ea,4 unii altora cu
ter$enul nu$ino# de
I#fBntK. !4r4 doar %i 7oate8
a#ta nu Bn#ea$n4 c4 ei
#Bnt de#4vBr%ii din punct
de vedere $oral.
Bn#ea$n48 $ai de7ra'48 c4
#Bnt oa$eni care iau parte
la $i#terul I#fBr%itului
ti$purilorK. Ace#t cuvBnt
e#te opu#ul clar %i far4
ec)ivoc al lui IprofanK8 cu
care ne:a$ BntBlnit $ai
devre$e. Iat4 de ce ei #e
vor putea nu$i $ai tBr,iu
un Ipopor #acerdotalK8
denu$ire pentru un 7rup
#acral8 Icon#acratK.
Condiia preala'il4 pentru
toate ace#tea era fiAat4
Bn#4 odat4 cu Evan7)elia
Bn#4%i %i cu pretenia ei de
a fi predicarea B$p4r4iei
ce va #4 vin4.
St4pBnul ace#tei
B$p4r4ii e#te I"at4l
cere#cK. ou48 celor de
a#t4,i8 ace#te cuvinte ne
#un4 dulce %i ade#ea
aproape fa$iliar Bn au,8
de parc4 ar Bn#e$na
I'unul Du$ne,euK. Dar8
Bnele7Bndu:le a%a8
Bnele7e$ 7re%it atBt
#en#ul 'i'lic al
#u'#tantivului cBt %i pe
acela al ad9ectivului.
Ace#t I"at4K e#te8 Bnainte
de toate8 mpratul sfnt i
sublim al IB$p4r4ieiK
care #e apropie8 tainic
a$enin4toare8 plin4 de
emat *a+ve+, din
adBncurile IceruluiK. Ni
fiind #t4pBnul ei8 el nu e#te
$ai puin I#fBntK8
nu$ino#8 $i#terio#8
Jdos+, +agios, sacer,
sanctus decBt B$p4r4ia #a
ci. di$potriv48 $ult $ai
$ultJ el e#te toate ace#tea
Bntr:o $4#ur4 a'#olut4.
Su' ace#t a#pect8 el e#te
#porirea %i de#4vBr%irea a
tot ceea ce *ec)iul
Le74$Bnt a po#edat
vreodat4 din I#enti$entul
#t4rii de creatur4K8 din
Sacrul
--.
/>
Rudolf Otto
Itea$a #acr4K %i din alte
#enti$ente a#e$4n4toare.
A nu recunoa%te a#ta
Bn#ea$n4 a tran#for$a Bn
idil4 Evan7)elia lui Ii#u#.
!aptul c4 ace#te ele$ente
de fond ale 7roa,ei #acre
nu apar la Ii#u# #u' for$a
eApre#4 a unei IdoctrineK
#peciale B%i are te$eiul Bn
B$pre9ur4ri de#eori
$enionate. Ni8 Bn afar4 de
a#ta8 cu$ ar fi putut ei #4:
i IBnveeK pe evrei ceea
ce8 pentru fiecare dintre
ei8 %i $ai ale# pentru aceia
care credeau Bn B$p4r4ie8
era un lucru ele$entar %i
de la #ine Bnele#J anu$e
c4 Du$ne,eu era /:fintul
lui I#raelKP El avea #4:i
Bnvee %i #4 le
propov4duia#c4 nu ceea
ce era de la #ine Bnele#8 ci
ceea ce era propria lui
revelaieJ c4 ace#t :fnt
era un I"at4K cere#c.
Acea#t4 concepie tre'uia
#4 fie totul Bn IdoctrinaK
#a8 %i a#ta cu atBt $ai $ult
cu cBt conflictul Bn care el
#e an7a9a ur$a #:o aduc4
acut Bn pri$:plan. C4ci
antite,a i#toric4 pe care
Evan7)elia a i#cat:o. ca
pe o contralovitur4 la
adre#a ei8 era fari#ei#$ul8
cu #clavia lui fa4 de le7e8
%i loan8 cu concepia lui
poc4it:a#cetic4 de#pre
relaia cu Du$ne,eu In
raport cu unul %i cu
cel4lalt8 Evan7)elia
filiaiunii %i a paternit4ii
divine ap4rea ca un 9u7
'lBnd %i ca o povar4
u%oar48 iar pildele8
cuvBnt4rile %i propov4dui
rile lui Ii #u# o arat4 din
plin. Dar o arat4 Bn a%a fel
BncBt faptul c4 I"at4l
no#truK e#te ICel ce #e
afl4 Bn ceruriK continu4 #4
fae re#i$it ca un miracol
f4r4 $ar7ini. Al4turarea
ace#tor dou4 denu$iri nu
repre,int4 o tautolo7ie.
2ri$a apropie8 a doua
Bndep4rtea,4. Ea nu
Bndep4rtea,4 doar pBn4 la
Bn4li$i infinite8 ci c)iar
pBn4 pe t4rB$ul lui Icu
totul altulK8 radical diferit
de cel de aici8 de 9o#.
u$ai faptul c4 ace#t
Du$ne,eu $i#terio# %i
Bnfrico%4tor8 c4 ace#t
Du$ne,eu ciudat %i
inacce#i'il aflat IBn
ceruriK e#te Bn acela%i timp
un )ar dornic de a #e
apropia %i de a ne vi,ita8
Sacrul
--?
/>
Rudolf Otto
nu$ai el8 nu$ai ace#t
contra#t re"olvat face #4
#e na#c4 ar$onia
funda$ental4 a
adev4ratului #enti$ent
cre%tin. Ni o aude r4u cel
care nu aude r4#unBnd
Bnc4 Bn ea ace#t acord de
#jpti$a.
E #e$nificativ8 %i
totu%i pare de la #ine
Bnele#8 faptul c4
ru74ciunea cre%tin4 Bncepe
cu acea#ta pri$4
ru74$inte. .D:finteascse
nu$ele "4u.K Ce
Bn#ea$n4 acea#ta Bn
conteAtul vi,iunii 'i'lice
reie#e clar din cele #pu#e
$ai Bnainte. Ba uneori8
c)iar %i Bn predica lui Ii#u#
#e $ai fac au,ite accente
care la#48 Bnc48 #4 #e #i$t4
ceva din acea ciudat4
Bnfiorare %i groa"a Bn faa
tainelor tran#cendentului8
taine de#pre care a$ $ai
vor'it ceva $ai devre$e.
Un a#e$enea pa#a9 e#te
Matei -@80CJ
I"e$ei:v4 $ai
curBnd dc acela
care pOate %i
#ufletul %i trupul #4
le piard4 Bn
7)eena.K
Sunetul lu7u'ru8
Bnfior4tor al ace#tor
cuvinte #e fYice #i$it de
la #ine8 iar a voi #4 le pui
pur %i #i$plu Bn le74tur4
cu ;udec4torul %i cu
9udecata de apoi
repre,int4 de9a o
raionali,are. Acela%i
#unet B%i 74#e%te ecoul
deplin Bn cuvintele
(pistolei ctre (vrei L-@8
>-MJ
IBnfrico%4tor
lucru e#te #4 c4de$
Bn $Binile
Du$ne,eului celui
viu.K
Ni de a#e$enea8 Bn alt
pa#a9 L-080/M din
aceea%i Epi#tol4J
IC4ci WDu$ne,eul
no#tru e#te un foc
$i#tuitorX.K
LAcea#t4 tran#for$are a
eApre#iei din !euteronom
.8 0.J IDo$nul no#tru
e#te un foc $i#tuitorK BnJ
IDu$ne,eul no#tru e#te
un foc $i#tuitorK creea,4
un contra#t i,'itor8 'a
c)iar Bn7ro,itor.M Iar dac4
B$pre9ur4rile o cer8 pBn4 %i
Sacrul
--1
/>
Rudolf Otto
Bn predica lui Ii#u# revine8
Bn c)ipul cel $ai v4dit %i
$ai autentic8 Du$ne,eul
vetero:te#ta$entar al
Ir4,'un4riiK8 a%a cu$ #e
BntB$pl4 Bn Matei 0-8.-J
I2e cei r4i8 cu r4u
Bi vei pierde.K
Bn lu$ina %i pe fondul
ace#tui nu$ino#8 cu
mNsterium$vP. %i cu
tremendum$v_ #4u8
tre'uie privit48 Bn fine8 %i
lupta lui Ii#u# din noaptea
petrecut4 Bn Get)#i$ani
pentru a Bnele7e %i a #i$i
de#pre ce a fo#t vor'a.
Care e#te pricina ace#tei
cutre$ur4ri %i ace#tei
%ov4ieli ce p4trunde pBn4
Bn #tr4fundurile #ufletului8
a ace#tei tri#tei de $oarte
%i a ace#tei #udori ce cade
pe p4$Bnt ca ni%te #tropi
de #Bn7eP S4 fie oare
o'i%nuita fric4 de $oarteP
La cel care8 #4pt4$Bni de:
a rBndul8 a privit:o Bn fa4
%i care8 toc$ai a inut8
B$preun4 cu ucenicii #4i8
pra,nicul $orii #aleP u8
aici e $ai $ult decBt fric4
de $oarte. E Bnfioararea
creaturii Bn fata lui
mvsterium tremendum, Bn
faa cu$plitei eni7$e. Iar
vec)ile le7ende de#pre
Ia)ve)8 cel care:-
I#uiprindeK noaptea pe
Moi#e8 #lu9itorul #4u8 %i
de#pre Iaco'8 cel care #e
lupt4 cu Du$ne,eu pBn4
Bn ,ori8 ne vin de Bndat4 Bn
$inte ca ni%te paralele
#e$nificative %i ca ni%te
profeii. IS:a luptat cu
!umne"eu %i a Bnvin#K8 cu
Du$ne,eul I$BnieiK %i al
IfurieiK8 cu UMEUL8
c4ruia Bi #pune Bn#4
I"A"<L MEUK. Bntr:
adev4r8 cine nu crede a:-
re74#i altundeva pe
I#fBntul lui I#raelK Bn
Du$ne,eul Evan7)eliei
tre'uie #4:- de#copere
$4car aici8 a#ta Bn ca,ul Bn
care are oc)i de v4,ut.
0. u #pune$ ni$ic
nou atunci cBnd vor'i$
de#pre at$o#fera
nu$inoa#4 care Bnv4luie
7Bndirea apo#tolului
2avelJ IDu$ne,eu
#4l4%luie%te Bntr:o lu$in4
la care ni$eni nu poate
a9un7e K "ran#cendena
conceptului de Du$ne,eu
%i a #enti$entului lui
Du$ne,eu Bl conduce la
eApri$4ri %i la tr4iri
Sacrul
--=
/>
Rudolf Otto
#pecifice $i#ticii. Bn
7eneral8 acea#t4
tran#cenden4
-S
DBnd o definiie
provi,orie a $i#ticii8 a%
#pune c4 ea e#te ceea ce
e#te %i reli7ia8 cu diferena
c4 Bn ea predo$in4
eAclu#iv ele$entele
iraionale ale ace#teia %i o
#upraten#ionare a ace#tor
ele$ente pBn4 la eAaltare8
o reli7io,itate do'Bnde%te
Inuan4 $i#tic4K atunci
cBnd tinde #pre $i#tic4. Bn
ace#t #en#8 cre%tini#$ul8
Bnc4 de pe vre$ea lui
2avel %i Ioan8 nu e#te o
$i#tic48 ci o reli7ie cu
nuan4 $i#tic4. Ni pe 'un4
dreptate.
#e $anife#t4 la el #u'
for$a unui #enti$ent de
entu,ia#t4 eAaltare %i a
unei eApri$4ri
Iin#pirateK8 a$'ele
dep4%ind cu $ult li$ita
raional4 a piet4ii
cre%tine. Ace#te cata#trofe
%i peripeii ale vieii
#enti$entale8 ace#t
tra7i#$ al p4catului
%iUinovUiei8 acea#t4 v4paie
a vieii preafericite nu #Bnt
po#i'ile %i nu pot fi
Bnele#e decBt pe terenul
nu$ino#ului. Ni a%a cu$8
pentru 2avel8 orge t+eoN
e#te $ai $ult decBt o
#i$pl4 reacie a 9u#tiiei
punitive8 a%a cu$ ea e#te
$ai de7ra'4 #en#i'il
p4trun#4 de ele$entul
tremendum al
nu$ino#ului8 tot a%a acel
fascinam al iu'irii de
Du$ne,eu8 fascinans care
#$ul7e #piritul dintre
7raniele #ale %i Bl duce Bn
al treilea cer8 repre,int4 la
el $ai $ult decBt #i$plul8
fire#cul #enti$ent filial al
o$ului8 la o #car4
a'#olut4. La 2avel8 orge
t+eoN #e $anife#t4 cu t4rie
Bn 7randio#ul pa#a9 -8-C %i
ur$. din (pMiola ctre
Romani. Recunoa%te$
i$ediat aici pe acel
Ia)ve) $Bnil% `- pornit al
Qec+iul 2estament, np$ai
c4 de data a#ta el ia for$a
unui Du$ne,eu
Bnfrico%4tor de puternic8
care #t4pBne%te lu$ea %i
i#toria %i care revar#4
focul $i#tuitor al $Bniei
#ale a#upra lu$ii Bntre7i.
Autentic iraional48 'a
c)iar teri'il4 Bn #u'li$ul
ei8 e#te Bntre,4rirea
faptului c4 Du$ne,eul
$Bnio# pedep#e%te p4catul
Sacrul
--C
/>
Rudolf Otto
prin nevoia de a pctui.
Apo#tolul 2avel repet4 de
trei ori acea#t4 afir$aie
cu totul in#uporta'il4
atunci cBnd e#te privit4 din
un7)i raionalJ
IDe aceea
Du$ne,eu i:a dat
necur4iei8 dup4
poftele ini$ii lor8
ca #4:%i
pBn74rea#c4
trupurile Bntre ei.K
I2entru aceea8
Du$ne,eu i:a dat
unor pati$i de
ocar4.K
IA%a %i Du$ne,eu
i:a l4#at la $intea
lor f4r4 9udecat4 #4
fac4 cele ce nu #e
cuvine.K
2entru a #i$i fora
ace#tor intuiii tre'uie #4
Bncerc4$ #4 uit4$
at$o#fera ce Bnv4luie
do7$aticile %i cate)i#$ele
noa#tre %i #4 re#i$i$
ceva din fiorul pe care -:a
#i$it evreul Bn faa
furio#ului Ia)ve)8 7recul
din epoca eleni#tic4 Bn
faa neBnduplecatei
Hei$ar$ene %i o$ul antic
Bn 7eneral Bn faa a tot
ceea ce Bn#e$na ira
deorum.
"ot la apo#tolul 2avel8
#e cuvine #4 $ai atra7e$
atenia Bn $od eipre#8
a#upra unui lucruJ a#upra
doctrinei #ale de#pre
prede#tinare. C4 odat4 cu
ideea prede#tin4rii
p4trunde$ pe un teren
a'#olut iraional o #i$te
i$edflfc8 $ai $ult decBt
oricine8 Iraionali#tulK
Bn#u%i. El nu #e poate
cBtu%i de puin aco$oda
cu ea. Ni pe 'un4 dreptate.
2rivit4 din un7)iul
raionalului8 ideea
prede#tin4rii pare de:a
dreptul o a'#urditate %i lin
#candal. Raionali#tul
poate8 la o adic48 #4
ad$it4 toate paradoAurile
"rinit4ii %i ale
c)ri#tolo7ieiJ
prede#tinarea va r4$Bne
Bn#4 Bntotdeauna pentru el
cea $ai 7rea piatr4 de
poticnire.
De#i7ur8 ea nu $ai
pare a fi o piatr4 de
poticnire atunci cBnd8 pe
ur$ele lui Lei'nit, %i ale
lui Spino,a8 e#te Bnf4i%at4
a%a cu$ #e face de la
Sacrul
--/
/>
Rudolf Otto
Sc)leier$ac)er pBn4 Bn
,ilele noa#tre. Bn ace#t
ca,8 #e capitulea,4 pur %i
#i$plu Bn faa le7ii
naturale %i a Icau,elor
#ecundeK %i #e cedea,4 Bn
faa p#i)olo7iei actuale8
care pretinde c4 toate
deci,iile %i aciunile
oa$enilor #e #upun
con#trBn7erii in#tinctelor
%i c48 deci8 predeter$ilat
de ele8 o$ul nu ar fi li'er.
Apoi8 #e pune #e$nul
e7alit4ii Bntre ele8 o$ul
nu ar fi li'er. Apoi #e
pune #e$nul e7alit4ii
Bntre acea#t4
predeter$inare datorit4
naturii %i aciunea divin4
univer#al48 a#tfel BncBt
intuipa profund48 pur
reli7ioa#48 care nu %tie
a'#olut ni$ic de#pre
le7iffc naturale8 a
previ,iunii divine a9un7e
#4 fie pBn4 la ur$4 totuna
cu ideea trivial48 7eneral:
vala'il4 Bn %tiinele
naturii8 a Bnl4nuirii
cau,ale. ici c4 poate fi
#pecul4rile $ai apocrif48
fal#ificare $ai profund4 a
cincepiilor reli7ioa#e.
Dar nu acea#t4 fal#ificare
Bl #up4r4 pe iraionali#t.
Ea e#te8 Bn #ine8 rotund4 %i
pur raionali#t48 reu%ind8
de fapt, #4 Bnl4ture
co$plet ideea reli7ioa#4 a
prede#tin4rii.
Acea#ta din ur$4 are
ea Bn#4%i o du'l4 #ur#4 %i
ia dou4 for$e foarte
diferite. 2entru a le releva
cBt $ai 'ine #en#urile #e
cuvine #4 le d4$ nu$e
di#tincte. 2ri$a idee e#te
dUBv aceea a Iale7eriiK8 iar
a doua8 e#enial diferit4 ca
tonalitate8 e#te aceea a
prede#tin4rii propriu:,i#e.
aM Ideea Iale7eriiK8
adic4 aceea de a fi ale# %i
prede#tinat mntuirii, e#te
un dai ne$i9locit %i o
eApre#ie pur4 a
eAperienei reli7ioa#e a
)arului. BntorcBndu:%i
privirea a#upra lui Bn#u%i8
cel d4ruit cu )ar #i$te %i
recunoa%te8 Bntr:o $4#ur4
din ce Bn ce $ai $are8 c4
nu a devenit a#tfel prin
propriile #ale aciuni %i
#tr4danii %i c48
di$potriv48 )arul i #:a dat.
-:a atin#8 -:a purtat %i -:a
c4l4u,it f4r4 voia %i %tiina
#a. !4r4 a:%i pierde
ele$entul lor de li'ertate8
deci,iile %i con#i$irile
#ale cele $ai per#onale %i
$ai li'ere devin pentru el
Sacrul
-0@
/>
Rudolf Otto
ceva ce $ai de7ra'4 ^ s$a
dat decBt ceva ce a
nfptuit el Bn#u%i. Bnaintea
oric4rei fapte proprii8 el
vede lucrBnd iu'irea
$Bntuitoare care Bl caut4 %i
Bl ale7e %i8 totodat48 el
recunoa%te8 dea#upra ia. o
)ot4rBre etern4 a )arului8 o
)ot4rBre care nu:i altceva
decft pre:de#tinarea
Acea#t4 prede#tinare e#te
pur %i #i$plu o
prede#tinare la $Bntuire.
Ea nu are ni$ic de a face
cu preadestinatio
ambigua, cu prede#tinarea
tuturor oa$enilor fie la
i,'4vire8 fie la pier,anie.
Din faptul c4 Du$ne,eu Bi
ale7e pe unii %i nu pe alii
ar tre'ui8 prin deducie
raional:lo7ic48 #4 #e tra74
conclu,ia c4 el Bi #orte%te
pe unii fericirii %i pe alii
o#Bndei. Dar acea#t4
conclu,ie nu e#te %i nici
nu poate fi tra#48 deoarece
e#te vor'a de o in#tituie
reli7ioa#48 de una care
eAi#t48 deci8 nu$ai pentru
#ine. Ea nu e#te cBtu%i de
puin #u#cepti'il4 de a fi
#i#te$ati,at4 %i
tran#for$at4 Bn
raiona$ent lo7ic8 iar a
Bncerca a%a ceva e#te un
a'u,. Din ace#t punct de
vedere8 Sc)leier$ac)er
are dreptate #4 #pun48 Bn
ale #ale !iscursuri despre
religie
1
F
IOrice in#tituie
Lreli7ioa#4M e#te
ceva ce eAi#t4
pentru #ine... Ea nu
cunoa%te nici
deducie8 nici
coneAiune lo7ic4.K
'M "re'uie #4
di#tin7e$ Bn#4 de Bndat4
ideea ale7erii de aceea a
prede#tin4rii propriu:,i#e8
a%a cu$ apare ea8 de
eAe$plu8 la apo#tolul
2avel Bn (pistola ctre
Romani /8 -@J
IDeci8 dar8
Du$ne,eu pe cine
voie%te Bl $iluie%te8
iar pe cine voie%te
Bl B$pietre%te.K
E:adev4rat c4 ideea
ale7erii8 foarte frecvent4
%i ea la 2avel8 B%i 74#e%te
ecoul %i aici. u$ai c4
reflecia din ver#etul 0@
are8 Bn $od v4dit8 o cu
totul alt4 tonalitate decBt
aceea a ideii de ale7ereJ
Sacrul
-0-
/>
Rudolf Otto
IDar8 o$ule8 cine
e%ti tu care
r4#pun,i B$potriva
lui Du$ne,euP
Oare f4ptura va
,ice Celui Care a
facut:oJ De ce $:a
f4cut a%aPK
Acea#ta e#te o reflecie
care nu #e Bn#crie Bn #eria
ideilor de#pre ale7ere. Dar
ea i,vor4%te Bnc4 %i $ai
puin dintr:o Idoctrin4K
teoretic4 a'#tract4 de#pre
caracterul de cau,4
univer#al4 a lui
Du$ne,eu8 a%a cu$ apare
ea la ]kin7li. E:adev4rat
c4 dintr:o a#e$enea teorie
poate lua na%tere apoi o
Idoctrin4 a prede#tin4riiK8
dar una care e#te produ#ul
artificial al #peculaiei
filo,ofice8 %i nu re,ultatul
ne$i9locit al
#enti$entului reli7io#.
Aici8 Bn#48 ace#t re,ultat
devine un fapt real. !4r4
Bndoial48 pe el #e
Bnte$eia,4 concepia
apo#tolului 2avel.
Recunoa%te$ Bn el8 cu
u%urin48 #enti$entul
nu$ino# %i raporturile
#ale cu tremendum
mNsterium %i cu ma-estasF
iar caracterul aparte al
ace#tui #enti$ent8 a%a
cu$ l:a$ BntBlnit8 $ai #u#8
Bn pove#tirea de#pre
Avraa$8 apare aici din
nou8 Bntr:o for$4
neo'i%nuit de inten#4.
Ideea prede#tin4rii8 Bn
deplin4tatea coninutului
ei religios, nu e#te8 de
fapt8 altceva decBt o
eApre#ie a I#enti$entului
#t4rii de creatur4K8 a
pierderii %i Ianeanti,4riiK
noa#tre %i a propriilor
noa#tre puteri8 pretenii %i
Bnf4ptuiri Bn faa
tran#cendentului ca atare.
u$enul8 care #e face
#i$it ca putere #upre$48
devine totul. Creatura8 cu
e#ena #a8 cu faptele #ale8
cu a7itaia %i aler74tura #a8
cu planurile %i )ot4rBrile
#ale8 devine ni$ic. Ace#t
#enti$ent al pierderii %i
aneanti,4rii Bn faa
nu$enului nu e#te altceva
decBt eApre#ia clar4 a
neputinei noa#tre %i a
atotputerniciei lui8 e#te
VCf. Sc)leier$ac)er. Reden uber die Religion. edit. R. Otto8
Gottin7en8 -/0@8 ediia al*:a8 p. >=:>C.
Sacrul
-00
/>
Rudolf Otto
recunoa%terea ,4d4rniciei
propriei noa#tre ale7eri %i
a capacit4ii lui de a
predeter$ina %i de a
rBndui totul.
2redetenninarea8 ca
eApre#ie a puterii a'#olute
%i #upre$e a nu$enului8
nu are Bnc4 ni$ic de:a
face cu Ineli'erul
ar'itruK. Di$potriv48 ea
#t4 ade#ea fa4 Bn fa4 cu
Ili'erul ar'itruK al
creaturii %i a'ia a#tfel
do'Bnde%te relief. I!4 ce
vrei %i cu$ poiD fa:i
planuri8 ale7e li'erD Bn#4
toate cBte #e vor BntB$pla
#e vor BntB$pla a%a cu
tre'uie %i a%a cu$ #:a
)ot4rBtK :acea#ta e#te
eApre#ia de c4p4tBi8 cea
$ai autentic48 a
prede#tin4rii. O$ul8 cu
li'erul #4u ar'itru %i cu
li'era #a f4ptuire cu tot8 #e
reduce la ni$ic Bn faa
puterii eterne. Iar acea#ta
din unn4 cre%te %i a9un7e
#4 Bntreac4 orice $4#ur4
toc$ai prin aceea c4 B%i
duce la Bndeplinire
)ot4rBrile n ciuda
li'ert4ii voinei o$ene%tiJ
ICeea ce El a pu#
la cale %i vrea
2Bn4 la ur$4 B%i
atin7e oricum inta
%i #copul.K
"oc$ai acea#t4 latur4
a pro'le$ei e#te #coa#4
dinadin# Bn eviden4 de
$ulte dintre eAe$plele
oferite de acele pove#tiri
i#la$ice care vor #4 fac4
Bnelea#4 infleAi'ilitatea
)ot4rBrilor lui Alla).
2otrivit ace#tor pove#tiri8
oa$enii pot #4:%i fac4
planuri8 pot #4 alea74 %i #4
re#pin74J dar orice ar
ale7e %i oricu$ ar aciona8
voina etern4 a lui Alla)
#e B$pline%te Bn ,iua %i Bn
clipa )4r4,it4 de el. Ceea
ce #e are Bn vedere aici nu
e#te Bn pri$ul rBnd
caracterul univer#al %i
unic al aciunilor lui
Du$ne,eu8 ci
#uveranitatea %i
predeter$inarea a'#olut4
eAercitat4 de voina %i de
aciunea etern4 a#upra
aciunilor creaturii8 oricBt
de libere %i de vi7uroa#e
ar fi ace#tea. E ceea ce
reie#e %i din ur$4toarea
pove#tire a lui Beid)avi8
Sacrul
-0>
/>
Rudolf Otto
un co$entator al
Coranu+dF
IA#rael8 Bn7erul
$orii8 trecBnd
odat4 prin faa lui
Solo$on8 %i:a
Bndreptat privirile
#pre unul dintre
Bn#oitorii re7elui.
W Cine:iace#taPX
Bntre'4 o$ul.
WBn7erul $oriiX8
r4#pun#e Solo$on.
WMi #e pare c4 #e
uit4 la $ineX8
#pu#e cel dintBi8
continuBndJ
W2orunce%te8 dar8
vBntului #4 $4 ia %i
#4 $4 duc4 Bn
IndiaX. Solo$on o
f4cu. Atunci
Bn7erul #pu#eJ
WDac4 l:a$ privit
atBt de lun78 era din
pricina $ir4rii8
fiindc4 $i #:a
poruncit #4:i aduc
#ufletul din India8
cBnd el #e afla8 de
fapt8 lBn74tine8 Bn
CanaanX K
Acea#ta e#te
prede#tinarea8
prede#tinarea care
pre#upune8 ca ele$ent
$enit #:o #coat4 Bn relief8
toc$ai li'erul ar'itru.
Orice planuri %i:ar face
o$ul Bn $od li'er8 Alla) i
le ,4d4rnice%te
Bntotdeauna. E ceea ce
#pun ver#urile lui
Me#neviJ
.Ade#ea cBnd vrei
#4 #capi de neca,8
dai de neca,8
!u7ind de %arpe8
dai pe#te 'alaur8
4vodul Bl prinde
pe cel care:-
arunc48
Ceea ce:a cre,ut
c4:i d4 via4 Bi 'ea
#Bn7ele8
Cutare Bnc)ide
porile cBnd
du%$anul e de9a
Bn4untru8
!araonul8 viind #4
#cape de n4pa#t48
A v4r#at #Bn7ele
nevinovat al
nenu$4rai copii.
Dar ceea ce c4uta
..

#e afla c)iar Bn
palatul #4u.G:
Cf. pentru ace#te dou4
pa#a9e8 G. Ro#en8
.. Adic4 pe $icul Moi#e.
Sacrul
-0.
/>
Rudolf Otto
Mesnevi des !sc+elal
eddin Rumi, Mlnc)en8
-/->. p. -11 %i -=-.
A'ia atunci cBnd ace#t
#enti$ent al #t4rii de
creatur4 #e Bntee%te Bnc4
%i $ai $ult %i cBnd #e
Bntrece pe #ine Lpe acea#t4
treapt4 el B$pletindu:#e
ade#ea cu refleciile
teoreticeM8 a'ia atunci apar
ideile referitoare la
caracterul univer#al %i
unic al aciunii divinit4ii.
Ace#te idei duc8 la rBndul
lor8 #pre I$i#tic4K8 iar
cBnd $i#tica le coneAea,4
%i ea cu propriile:i
#peculaii ontolo7ice8
faptul nu con#tituie decBt
un nou $o$ent al unei
pro7re#ii lo7ice. u doar
aciunea8 ci %i realitatea8
fiina Bn#4%i8 Bn #en#ul
deplin al cuvBntuluLBi e#te
refu,at4 atunci creaturii.
Bn ti$p ce Bntrea7a fiin48
Bntrea7a plenitudine a
e#enei Bi e#te atri'uit4
!iin4rii a'#olute. Doar ea
este cu adev4rat. "ot ce
creatura $ai p4#trea,4 din
!iin4 e#te fie nu$ai o
funcie a ace#teia : care i:
a dat fiin4 :8 fie pur %i
#i$plu o aparen4. Ace#te
coneAiuni pot fi
recuno#cute Bntr:un $od
deo#e'it de clar Bn $i#tica
lui GeulinA %i a
oca,ionali%tilor.
n
Ubi ni+il
vales, ibi ni+il velis1 O
a#e$enea not4 $i#tic4 #e
face au,it4 uneori %i la
2avel8 de eAe$plu Bn
eni7$aticele #ale cuvinte
de#pre #fBr%itul tuturor
lucrurilor8 cBnd
IDu$ne,eu va fi totul Bn
toateK. 2a#a9ul din
(pistola ctre Romani nu
$er7e Bn#4 $ai departe de
ideea prede#tin4rii.
Acea#ta nu e#te Bn#4 decBt
o for$4 $ai inten#4 a
I#enti$entului #t4rii de
creatur4K %i o eApre#ie
conceptual4 a lui8 avBndu:
%i Bn#4%i r4d4cinile Bn
nu$ino#.
C4 a%a #tau lucrurile
reie#e cu claritate %i dintr:
o alt4 o'#ervaie8 %i
anu$eJ dac4 #enti$entul
nu$ino#ului8 adic4
I#enti$entul #t4rii de
creatur4K8 con#tituie Bntr:
adev4r r4d4cina propriu:
,i#4 a ideii de
prede#tinare8 atunci e#te
Sacrul
-0?
/>
Rudolf Otto
de a%teptat ca toc$ai acea
reli7io,itate care e#te
deter$inat4 Bn $od
eAclu#iv %i cel $ai ade#ea
de ele$entele iraionale
ale ideii de Du$ne,eu #4
fie %i cea $ai Bnclinat4
#pre ideea prede#tin4rii.
Ni8 evident8 a%a %i e#te.
ici o reli7ie nu e#te atBt
de Bnclinat4 #pre acea#t4
idee ca i#la$i#$ul.
Caracterul aparte al
i#la$ului con#t4 toc$ai Bn
aceea c48 Bn el8 latura
raional4 %i cea etic4 a
ideii de Du$ne,eu n:a
putut do'Bndi niciodat4 un
contur atBt de fer$ %i de
preci# ca8 de pild48 Bn
iudai#$ #au Bn cre%tini#$.
Bn Alla)8 nu$ino#ul
predo$in4 Bn $od
a'#olut. I #e repro%ea,4
i#la$i#$ului faptul c48 Bn
el8 i$perativul $oral
poart4 pecetea
Icontin7entuluiK %i c4 are
valoare doar datorit4
Ivoinei contin7enteK a
divinit4ii. Repro%ul e#te
9u#t8 nu$ai c4 faptul Bn
#ine nu are ni$ic de:a
face cu Icontin7entulK. El
#e eAplic4 $ai de7ra'4
prin aceea c48 Bn Alla)8
iraional:nu$ino#ul
prevalea,4 $ult prea $ult
a#upra raionalului %i8 Bn
ace#t ca,8 a#upra
$oralului8 pentru ca el #4
poat4 fi8 precu$ Bn
cre%tini#$8 #c)e$ati,at de
ace#ta. EAact la fel #e
eAplic4 %i ceea ce #e
o'i%nuie%te a #e nu$i
caracterul IfanaticK al
ace#tei reli7ii.
Senti$entul foarte
#ure#citat8 IpornitK al
nu$enului8 far4 ele$ente
raionale care #4:-
te$pere,eJ iat4 e#ena
Ifanati#$uluiK.
2rin cele #pu#e $ai
Bnainte a$ %i e$i# de9a o
9udecat4 de valoare a#upra
ideii de prede#tinare. Ea
e#te Bncercarea de a 74#i o
eApre#ie conceptual4
pentru ceva ce8 la drept
vor'ind8 nu poate fi
eAplicat cu a9utorul
conceptelor. Ca denu$ire
$i#terioa#48 ea e#te cu
totul indi#pen#a'il4 %i B%i
are deplina Bndrept4ire.
Ea devine Bn#4 o summa
in-uria de Bndat4 ce #e uit4
faptul c4 e#te doar o
indicaie 'a,at4 pe o
analo7ie %i de Bndat4 ce8 Bn
Sacrul
-01
/>
Rudolf Otto
Ioc de a fi privit4 ca o
ideo7ra$48 e#te privit4 ca
un concept propriu:,i#8
c)iar ca unul pe care #:ar
putea Bnte$eia o teorie.
2entru o reli7ie raional4
precu$ cre%tini#$ul8 ea
devine atunci de:a
dreptuld4un4toare %i
intolera'il48 oricBt de $ult
#:ar Bncerca neutrali,area
ei printr:o adev4rat4 art4 a
atenu4rii.
0-
El le a'#oar'e Bn
virtutea dreptului celui
$ai puternic. De aici
Bnainte ace#te ele$ente8
indi#olu'il le7ate de el. Bi
aparin la propriu. C4ciJ
IAtunci cBnd $area putere
a #piritului^ Ni:a Bn#u%it
ele$entele8 nici un Bn7er
n:ar fi putut^ S4 de#part4
du'la natur4 a celor dou4
care #Bnt una.KIar critica
filolo7ic4 Bnc4 %i $ai
puin.
A%a cu$ ideea
prede#tin4rii B%i are
r4d4cinile Bn nu$ino#8 tot
acolo B%i are r4d4cinile %i
un alt ele$ent al
concepiei lui 2avelJ
totala depreciere a
Ic4rniiK. 2entru el8
IcarneaK nu e#te altceva
decBt Icondiia creaturiiK
Bn 7eneral. Dup4 cu$ a$
v4,ut $ai Bnainte Lp.0/ %i
1/M8 raportBnd:o la
tran#cendent8 #enti$entul
nu$ino# o deprecia,4 pe
acea#ta din punctul de
vedere al fiinei cBt %i din
acela al valorii. A%adar8
din per#pectiva celei dintBi
creaturi apare ca Ipul'ere
%i cenu%4K8 ca Ini$icK8
apare ca incon#ecvent48 ca
%u'red48 ca trec4toare %i
$uiitoare8 iar din
per#pectiva celei de:a
doua ea apare ca profan48
ca i$pur48 ca nede$n4 de
valoarea #acrului %i
incapa'il4 #4 %i:o apropie.
A$'ele a#pecte ale
deprecierii #e re74#e#c
Bntoc$ai Bn ideile
apo#tolului 2avel de#pre
IcarneK. Bn ele8 #pecific4
e#te nu$ai intensitatea,
nu$ai deplin4tatea ace#tei
deprecieri. Cu$ de atin7e
ea8 la 2avel8 o a#e$enea
inten#itateP S4 fie oare
#u' influena unui $ediu
Iduali#tK iau i #e
datorea,4 lui Bn#u%iP Iat4
Bntre'4ri la care nu e locul
#4 r4#punde$ aici.
Deduciile referitoare la
ori7inile %i coneAiunile
Sacrul
-0=
/>
Rudolf Otto
#ale i#torice nu #pun
ni$ic de#pre e#ena %i
de#pre valoarea unui
lucru. Se poate afir$a8 cel
$ult8 c4 prin cele $ai
autentice $anife#t4ri ale
piet4ii nu$inoa#e din
Qec+iul 2estament #e
oferi#er4 de9a #olide
puncte de pornire pentru
a#e$enea influene.
Acolo8 bsIr, IcarneaK8
repre,int4 de9a atBt
principiul lui a fi Ipul'ere
%i cenu%4K cBt %i pe acela
al Ii$puritUiK creaturii Bn
raport cu #acrul. >. La fel
de #olid4 ca %i la 2avel
e#te ur,eala nu$ino#ului
la Ioan. E:adev4rat c48 la
el8 a%a cnBn #e BntB$pl4
atBt de de# Bn $i#tic48
ele$entul lui tremendum
#l4'e%te Lfar4 a di#p4rea
Bn#4 cu totul8 deoarece la
Ioan menei +e orge #e
p4#trea,48 orice ar #pune
Rit#c)lM. Cu atBt $ai
puternice #Bnt Bn#48 la el.
ele$entele mNsteriosum %i
fascinam, ace#tea luBnd
c)iar o for$4 $i#tic4. La
Ioan8 cre%tini#$ul
a'#oar'e Bn #ine ceea ce
reli7iile rivale au ca fIs %i
"oe, ca Ilu$in4K %i
Ivia4K.
.?
Ni pe 'un4
dreptate8 fiindc4 a'ia
odat4 cu el ace#te
ele$ente a9un7 acolo
unde le e#te locul. Ce
Bn#ea$n4 Bn#4 Ilu$in4K %i
Ivia4KP "re'uie #4 fii de
piatr4 ca #4 nu o sim#i.
Dar de #pu# nu poate #4 o
#pun4 ni$eni. Ele #Bnt o
eAacer'are a iraionalului.
EAact la fel #tau
lucrurile %i Bn privina
acelei afir$aii a lui Ioan
pe care raionali%tii
o'i%nuie#c #:o invoce cu
predilecieJ IDu$ne,eu
e#te #piritK L.80.M.
Datorit4 ace#tor cuvinte
He7el con#idera
cre%tini#$ul drept reli7ia
cea $ai elevat48 BntrucBt
cu adev4rat I#piritual4K8
drept reli7ia Bn care
Du$ne,eu e#te
recuno#cut %i propov4duit
ca I#piritK8 deci ca
raiunea a'#olut4 Bn#4%i.
Dar atunci cBnd Ioan
vor'e%te de#preD I#piritK8
de#pre pneuma, el nu #e
7Bnde%te la Iraiunea
.? Cf. R. Otto8 5ufsat"e...,
art. -18 7rofetisene
%otteserfa+rung.
Sacrul
-0C
/>
Rudolf Otto
a'#olut4K8 ci la ceea ce #e
opune radical oric4rei
Ilu$iK8 oric4rei Ic4rniK8 el
#e 7Bnde%te la e#ena
$iracolului a'#olut8 #e
7Bnde%te la ceea ce e#te cu
totul eni7$atic %i
$i#terio#8 la ceea ce e#te
$ai pre#u# de orice
inteli7en4 %i de orice
raiune a o$ului
InaturalK. El #e 7Bnde%te
la #piritul care
I#ufl4 unde voie%te
%i tu au,i 7la#ul lui8
dar nu %tii de unde
vine8 nici Bncotro #e
duceK8
%i care8 din aceasta cau"a,
nu e#te le7at nici de
$untele Gari,i$8 nici de
Sion %i nu poate fi adorat
decBt de cei ce #Bnt ei
Bn%i%i IBn #pirit %i Bn
adev4rK. "oc$ai acea#t4
afir$aie8 foarte raional4
Bn aparen48 arat4 cu cea
$ai $are t4rie ele$entul
iraional din ideea 'i'lic4
de Du$ne,eu.
.1
.1 Cf. R. Otto8 5ufsat"e...,
art. -18 7rofetisene
%otteserfa+rung.
NUI
NO!U
L LA
LU&<
%R
In catolici#$8
#enti$entul nu$ino#ului
#e $anife#t4 cu o vi7oare
deo#e'it4 Bn cult8 Bn
#i$'oli#tica #acra$ental48
Bn for$a apocrifa a
credinei Bn $iracole %i
le7ende8 Bn paradoAurile %i
$i#terele do7$ei8 Bn
ur,eala ideilor #ale de
#or7inte platonico:
plotinian4 %i a celor
$o%tenite de la Dioni#ie
Areopa7itul8 Bn
#ole$nitatea 'i#ericilor %i
a practicilor #ale %i Bn
le74tura #trBn#4 pe care
pietatea catolic4 o are cu
$i#tica. Ni aici8 el #e
$anife#t4 $ai puin8 din
$otive de9a ar4tate8 Bn
con#truciile do7$ei
catolice oficiale.
Sacrul
-0/
/>
Rudolf Otto
Bndeo#e'i dup4 ce $arii
/moderni1 au B$'inat
doctrina ecle,ia#tic4 cu
Ari#totel %i cu $etoda
ari#totelic48 Bnlocuind
a#tfel Iplatoni#$ulK8 a
avut loc o puternic4
raionali,are8 o
raionali,are care n:a fo#t
ur$at4 %i care nu %i:a
74#it niciodat4
core#pondentul Bn viaa
#ufletea#c4. Ceea ce apare
aici ca o lupt4 Bntre
Iplatoni#$K %i
Iari#toteli#$K %i8 Bn
7eneral8 ca un conflict de
lun74 durat4 cu acei
moderni nu e#te8 Bn 'un4
parte8 decBt lupta dintre
ele$entele iraionale %i
ele$entele raionale ale
reli7iei cre%tine. LAceea%i
opo,iie #e face clar
#i$it4 %i Bn prote#tul lui
Lut)er B$potriva lui
Ari#totel %i a acelor
t+eologos modernos.;
De fapt8 2laton Bn#u%i
nu era cuno#cut decBt Bntr:
un $od foarte in#uficient
%i era interpretat prin
pri#$a lui Au7u#tin8 a lui
2lotin8 a lui 2roclu#8 prin
aceea a filo,ofilor ara'i %i
a lui Dioni#ie Areopa7itul.
Ni totu%i8 cele dou4
tendine opu#e erau
c4l4u,ite de un #enti$ent
9u#t atunci cBnd %i:au ale#
drept cuvinte de ordine pe
I2latonK %i pe IAri#totelK
E:adev4rat c4 2laton
Bn#u%i a contri'uit din plin
la raionali,area reli7iei.
2otrivit filosoflei #ale8
divinitatea era unul %i
acela%i lucru cu ideea
'inelui. A#tfel8 ea devenea
ceva Bntru totul raional %i
conceptual. Dar ceea ce
e#te Bnc4 %i $ai
caracteri#tic pentru $odul
de a 7Bndi al lui 2laton
e#te toc$ai faptul c4 lui
filo#ofia %i %tiina Bi par
prea #tri$te pentru a
putea cuprinde an#a$'lul
vieii #pirituale a o$ului.
La drept vor'ind8 el nici
nu are o filo#ofie a
reli7iei. El #e#i,ea,4
reli7io#ul prin cu totul alte
$i9loace decBt acelea ale
7Bndirii conceptuale8 adic4
prin ideo7ra$ele $itului8
prin inter$ediul
entu,ia#$ului8 al erosului
%i al maniei. El renun4 la
Bncercarea de a a%e,a
o'iectul reli7io# al4turi de
o'iectele lui episteme,
Sacrul
->@
/>
Rudolf Otto
deci ale lui ratio, Bntr:un
#i#te$ unitar al
cunoa%terii. 2rin acea#ta8
o'iectul reli7io# nu #cade8
ci $ai de7ra'4 cre%te Bn
oc)ii #4i. "oc$ai de aceea
caracterul cu totul
iraional al o'iectului
reli7io# e#te re#i$it de el
Bntr:un $od eAtre$ de
viu. Ni nu nu$ai c4 e#te
re#i$it8 dar e#te %i
eApri$at. i$eni nu a
ar4tat $ai preci# decBt
ace#t $ae#tru al 7Bndirii
faptul c4 Du$ne,eu e#te
$ai pre#u# de orice
raiune %i c4 el e#te nu
nu$ai inco$pre)en#i'il8
ci %i in#e#i,a'ilJ
IE#te 7reu #4 Bl afli
pe Creator %i e#te
cu neputin4 pentru
cine Bl afl48 #4 Bl
aduc4 la cuno%tin4
tuturorK
#pune el Bn 2imeus L?8 0C
CM. Iar Bn $area #a
(pistola #crie ace#te
cuvinte adBnciJ
Iu a$ #cri# %i nu
voi #crie niciodat4
ni$ic de#pre ace#t
lucru. El nu poate
fi tratat a%a cu$
#Bnt tratate
o'iectele unui
#tudiu %tiinific.
2entru %tiin48 el
e#te ineApri$a'il.
Dup4 o trud4
Bndelun7at48 cBnd
te:ai cufundat Bn el
cu totul8 un foc i
#e aprinde deodat4
Bn #uflet8 i#cat
parc4 de o #cBnteie.
El #e )r4ne%te apoi
din #ine. Bncercarea
de a:- B$p4rt4%i Bn
#cri# nu ar fi
Bnelea#4 decBt de
foarte puini. Iar
ace#tora le e#te de:
a9un# o u%oar4
indicaie pentru a:-
afla prin ei Bn%i%i.K
.=
Ari#totel e#te $ult $ai
teolo7ic decBt 2laton8 dar8
prin firea #a8 e#te $ult
$ai puin reli7io# %i8 Bn
acela%i ti$p8 e#te
e#enial$ente raionali#t
Bn teoria #a. Iar acea#t4
opo,iie #e re74#e%te la cei
ce #e declar4 de partea
.=
S
Cf. von Eila$okit,:
Moellendorff. 7laton. I8
.-C %i 1.>. Cf. 2laton. Ep.
II8 p. >-0 DD >-. B8 C.
Sacrul
->-
/>
Rudolf Otto
unuia #au a altuia dintre
ei.
O alt4 influen4 prin
care8 Bnc4 de pe vre$ea
celor $ai vec)i p4rini ai
Bi#ericii8 doctrina
ecle,ia#tic4 a atenuat
iraionalul a fo#t preluarea
de c4tre ea a doctrinei
antice de#pre apat+eia
divinit4ii.
.C
Du$ne,eul
teodeeei 7rece%ti8
Bndeo#e'i al celei #toice8
era f4urit dup4 $odelul
ideal al IBneleptuluiK care
B%i 'iruie afectele %i
devine apat+Is. S:a
Bncercat identificarea
ace#tui Du$ne,eu cu
IDu$ne,eul cel viuK al
:cripturii. B$potriva
ace#tei Bncerc4ri #:a #tBrnit
Bn#48 curBnd. o opo,iie
venit4 din $ai $ulte
direcii. Ni ace#ta e#te un
conflict Bn care
acionea,48 Bn $od
incon%tient8 anta7oni#$ul
dintre ele$entele
iraionale %i cele raionale
.C*e,i. de eAe$plu8 atBt
de recea declaraie a lui
Cle$en# din AleAandria
8n:trom., 0. -?. =0 %i
unaM.
ale divinului. Mai cu
#ea$4 Lactaniu8 Bn
tratatul #4u !e ira dei,
lupt4 B$potriva ace#tui
Du$ne,eu al filo#ofiei. O
face #lu9indu:#e de
ele$enteleD Bntru totul
raionale Bn #ine8 ale vieii
#uflete%ti a o$ului %i
reliefBndo:le pe ace#tea.
El face din Du$ne,eu8 ca
#4 #pune$ a%a8 un #uflet
uria%8 cu o vitalitate ce
poate fi %i e#te $ereu
#tBrnit4. Dar cel care lupt4
a#tfel pentru IDu$ne,eul
viuK #e lupt4 de fapt8 far4
#:o %tie8 pentru divinul din
Du$ne,eu8 care nu #e
reduce la idee8 la ordinea
lu$ii8 la ordinea $oral48
la principiul fiinei #au la
voina teleolo7ic4. Unele
dintre eApre#iile lui
Lactaniu tind %i inte#c
$ai #u#. Ciindu:- pe
2laton8 el #puneJ
IZuid #it o$nino #it deu#8
non e##e [uaerendu$J
[uia nec inveniri po##it
nec enarrari.KDe fapt8 lui8
ca %i lui Ioan C)r6#o#to$8
Bi place #4 #u'linie,e
Sacrul
->0
/>
Rudolf Otto
incompre+ensibilitas al lui
Du$ne,euJ
..[ue$ nec
ae#ti$are #en#u
valeat )u$ana
$en# nec elo[ui
lin7ua $ortali#.
Su'li$or eni$ ac
$aior e#t8 [ua$ ut
po##it aut
co7itatione )o$ini#
aut #er$one
co$pre)endi.K
-
Lui Bi place eApre#ia
ma-estas dei %i Bi $u#tr4
pe filo#ofii care au o idee
7re%it4 de#pre I$4reia
unic4K a lui Du$ne,eu.
De a#e$enea8 el #i$te ce
e#te acel tremend&im al lui
ma-estas atunci cBnd
afir$4 c4 Du$ne,eu I#e
$BnieK %i cere ca Itea$aK
#4 fie con#iderat4 drept
tr4#4tura funda$ental4 a
reli7ieiJ
Op. cit8 ed. !rit#c)e8 p.
00=.
IIta fit8 ut reli7io et
$a9e#ta# et )onor
$etu con#tat.
Metu# aute$ non
-I'id.. p. --1.
e#t8 u'i nullu#
ira#citur.K
-
El #pune c4 un Du$ne,eu
care n:ar fi Bn #tare #4 #e
$Bnie n:ar fi Bn #tare nici
#4 iu'ea#c4. Un
Du$ne,eu care n:ar fi Bn
#tare nici de una8 nici de
alta ar fi immobilis, %i nu
Ideu# vivus1 al :cripturii.
De#pre ele$entul
iraional8 a%a cu$ apare el
la loan C)r6#o#to$ %i la
Au7u#tin8 vo$ vor'i $ai
pe lar7 Bn alt4 parte.
./
CBt
de#pre vec)ea lupt4 a lui
Lactaniu B$potriva lui
deus p+ilosop+orum, ea #e
reBn#uflee%te Bn Evul
Mediu prin lupta du#4 de
Dun# Scotu# pentru
Du$ne,eul IvoineiK %i
pentru valoarea IvoineiK
Bn#4%i Bn reli7ie8 ace#tea
fiind contrapu#e
Du$ne,eului IfiineiK %i8
re#pectiv8 Icunoa%teriiK.
Ele$entele iraionale8
Bnc4 latente aici8 vor
-M'id.8 p.0-C.
./moderni, denu$ire dat4
teolo7ilor $edievali care
au Bncercat #4 reali,e,e o
#inte,4 Bntre ari#toteli#$
%i doctrina Bi#ericii. Lota
trad.M.
Sacrul
->>
/>
Rudolf Otto
i,'ucni din plin la
#uprafa4 Bn anu$ite idei
caracteri#tice ale lui
Lut)er.
Mai tBr,iu ace#te
ele$ente ale 7Bndirii lui
Lut)er au fo#t trecute #u'
t4cere %i l4#ate deoparte8
iar a#t4,i #Bnt con#iderate
ade#ea drept IapocrifeK8
drept o Ir4$4%i4
#cola#tic4 a #peculaiei
no$inali#teK. Ciudat e#te
nu$ai faptul c4 acea#t4
Ir4$4%i4 #cola#tic4K a
avut8 dup4 cu$ 'ine #e
vede8 o atBt de $are
i$portan4 Bn viaa
#ufletea#c4 a lui Lut)er. In
realitate8 nu e#te vor'a
aici de nici o Ir4$4%i4K8
ci8 iar4 Bndoial48 de un
fundal $i#terio#8
Bntunecat %i tul'ur4tor al
piet4ii #ale8 pe care #e
profilea,4 li$pede
fericirea %i 'ucuria
credinei #ale Bn )ar %i pe
care ace#tea tre'uie
privite pentru a le aprecia
Bntrea7a for4 %i
profun,i$e. Din orice
parte ar fi venit
impidsurile re#pective8 fie
c4 ar fi venit din#pre
Ino$inali#$K8 fie c4 ar fi
venit din#pre tradiiile
doctranale ale ordinului
#4u8 e#te vor'a8 la el8 de
$anife#t4ri ori7inare ale
#enti$entului nu$ino#
Bn#u%i8 cu toate ele$entele
#ale e#eniale8 a%a cu$ le
cunoa%te$ noi. Ace#t
lucru e#te confir$at %i de
faptul c48 la el8 ace#te
ele$ente apar Bn
totalitatea lor8 indicBnd8
a#tfel8 c4 au un funda$ent
unic %i co$un.
-. !ace$ a'#tracie
aici de nu$eroa#ele fire
care8 la Bnceput $ai
puternic8 apoi $ai #la'8
dar far4 a di#p4rea
niciodat4 de tot8 lea74
pietatea lui Lut)er de
$i#tic4. !ace$ a'#tracie8
de a#e$enea8 de
#upravieuirea
ele$entului nu$ino# al
cultului catolic Bn doctrina
#a de#pre Cina ceade
taina Lcare nu deriv4 pe
de:a:ntre7ul nici din
doctrina #a de#pre iertarea
p4catelor8 nici din
#upunerea Bn faa a ceea
V Bn articole - %i = din 5ufsfit"e, das ,uminose betreffend. Lota trad.M
Sacrul
->.
/>
Rudolf Otto
ce I#t4 #cri#KM. In #c)i$'8
ne Bndrept4$ atenia
a#upra acelor /mirae
speculationis1 referitoare
la ceea ce. #pre deo#e'ire
de /facies !ei revelat1,
e#te nerevelat Bn
Du$ne,eu8 referitoare la
/divina ma-estas1 %i la
/omnipotentia !ei1,
aflate8 la el8 Bn opo,iie cu
.gratia1 : #peculaii
eApu#e Bn !e servo
arbitrio. u e#te atBt de
i$portant c4 cercet4$ Bn
ce $4#ur4 a B$pru$utat el
ace#te IdoctrineK de la
Scotu#. Ele #Bnt le7ate de
viaa lui reli7ioa#4 cea
$ai inti$4 %i $ai
per#onal48 ele B%ne#c din
acea#ta Bntr:un $od foarte
autentic %i ori7inar %i
tre'uie eAa$inate ca
atare. El Bn#u%i afir$4
r4#picat c4 nu pre,int4
ace#te lucruri nu$ai
pentru a #tBrni o di#put4
de %coal4 #au pentru a
tra7e o conclu,ie
filo,ofic48 ci pentru c4 ele
in Bn $od inti$ de
pietatea cre%tinului8 care
ar tre'ui #4 le %tie de
dra7ul credinei %i al
vieii. Re#pin7Bnd
prudena Bneleapt4 a lui
Era#$u# care era de
p4rere c4 ele tre'uie
t4inuite cel puin
IpoporuluiK8 Lut)er le
predic4 Bn predicile #ale
pu'lice Lde#pre Cartea a
doua a lui Moise, Bn
le74tur4 cu BnvBrto%area
!araonuluiM %i #crie de#pre
ele Bn #cri#oarea adre#at4
locuitorilor din Anver#.
Bnaintea $orii #ale8 el
$ai #punea Bnc4 de#pre
!e servo arbitrio, unde
#Bnt adunate toate ace#tea8
c4 e#te o lucrare Bn care #e
recunoa%te8 con#iderBnd:o
opera #a cea $ai
per#onal4.
IA avea un Du$ne,eu
nu Bn#ea$4 altceva decBt a
te Bncrede Bn el din toat4
ini$aK #pune Lut)er Bn
Marele Cate+ism. 2entru
el8 Du$ne,eu e#te cel ce
I#e revar#4 din pur4
'un4tateK. Dar acela%i
Lut)er cunoa%te a'i#urile
%i profun,i$ile divinit4ii8
care fac #4 i #e #trBn74
ini$a %i din faa c4rora el
#e refu7ia,4 Bn ICuvBntK
ca un iepure Bn vi,uin48
recur7Bnd totodat4 la
#acra$ent8 la iertarea
Sacrul
->?
/>
Rudolf Otto
p4catelor8 la
Bncura9atoarea declaraie
oficial4 a doctorului
2o$$eranu#8 dar %i8 $ai
ale#8 la acele cuvinte
Bncura9atoare %i pline de
f474duine8 la acea
promissio eAi#tent4 Bn
p#al$i %i Ia profei. Dar
Bnfrico%4torul din faa
c4ruia #e refu7ia,4 ade#ea
%i care Bi #tB$e%te Bn #uflet
repetate #t4ri de Bnfiorare
%i tea$4 nu e#te nu$ai
;udec4torul a#pru care
cere dreptate. 2rovocBnd
ace#te #t4ri8 el e#te %i
IDu$ne,eul revelatK. El
r4$Bne Bn#48 Bn acela%i
ti$p8 %i IDu$ne,eul
nerevelatK8 Bnv4luit Bn
teri'ila $4reie a
divinit4ii #aleJ e#te
Du$ne,eul Bn faa c4ruia
tre$ur4 nu nu$ai cel ce
Bncalc4 le7ea8 ci %i
creatura Bn#4%i8 toc$ai
datorit4 #t4rii ei de
creatur4 Ilip#it4 de
ap4rareK. Lut)er
Bndr4,ne%te c)iar #4
de#e$ne,e ace#t ele$ent
Bnfior4tor:iraional care
eAi#t4 Bn Du$ne,eu drept
/deus ipse, ut este in sua
natura et ma-estate1 Lde
fapt8 o pre#upunere fal#4
%i pri$e9dioa#48 deoarece8
Bn divinitate8 latura
iraional4 nu e#te
nicidecu$ atBt de di#tinct4
de cea raional4 BncBt
acea#ta din ur$4 #4 par4 a
fi $ai puin e#enial4 decBt
cea dintBiSM.
2a#a9ele din !e servo
arbitrio referitoare la
ace#t #u'iect #Bnt citate
de#tul de de#. 2entru a
#i$i caracterul aproape
de$onic al ace#tui
#enti$ent nu$ino#8 #4 ne
l4#4$ Bn#4 p4trun%i de
i$pre#ia produ#4 de
ur$4torul pa#a9 din
predica de#pre *eirea
L0@M
-
. Lut)er nici nu poate
#4 de#crie %i #4 fac4 #i$it
cu de#tul4 fora ceea ce
e#te Bnfior4tor Bn teAtul
#4uJ
IDa8 pentru lu$e e
ca %i cu$
Du$ne,eu ar fi un
$are 7ur4:ca#c48
unul care n:ar face
decBt #4 r4$Bn4 cu
7ura c4#cat48 #au e
ca %i cu$ ar fi un
- .ut+ers MerOe, ed.
Erlan7en8 >1. p. 0-@ %i
ur$.
Sacrul
->1
/>
Rudolf Otto
#o Bn%elat8 ca %i
cu$ ar fi un o$ de
trea'4 care Bl la#4
pe altul #4 #e culce
cu neva#ta lui %i #e
face c4 nu vede...K
DarJ
+ -
= M)$$)Ndf
)i
R
m)m).
IEl Bl Bn7)ite pe
cBte unul %i gsete
n asta o asemenea
plcere BncBt furia
%i $Bnia Bl B$pin7e
#4:- devore pe
netre'nic. Odat4 ce
Bncepe8 nu se mai
oprete... Bnv44$
atunci c4
Du$ne,eu e#te un
foc $i#tuitor care
distruge i face
ravagii pe#te tot. El
e#te focul $i#tuitor8
devorator1e
IIar dac4 vei
p4c4tui te va
devora %i pe tine.K
fJi

IC4ci Du$ne,eu
e#te un foc care
$i#tuie8 devora %i
face ravagii, e#te
fJiI'id..p. 0>-.
cel ce v face s
pieri#i a%a cu$
focul $i#tuie o
ca#48 prefacBnd:o Bn
pul'ere %i cenu%4^
?@
Ni Bn alte locuriJ
IDe#i7ur8 natura nu
poate decBt #4 #e
Bn#p4i$Bnte Bn faa
unei a#e$enea
$4reii divineK
?-
I'id..p. 000.
IDa8 el e#te $ai
Bnfrico%4tor %i $ai
Bn7ro,itor decBt
diavolul. El ne
tratea,4 %i #e poart4
fa4 de noi cu
violen48 el ne
c)inuie %i
netorturea,4 f4r4
$il4.K
0
IBn $4reia lui8 el
e#te un foc
$i#tuitor.K
?0
Iici un o$ de pe
faa p4$Bntului nu
poate #c4pa de
a#taJ de faptul
?@I'id..p. 0>=.
?-Ed. Brun#kicH8 -C/-8
voi. *8 p. ?@.
0 Ed. Erlan7en8 >?8 p. -1=.
?0I'id.8 .=. p. -.?.
Sacrul
->=
/>
Rudolf Otto
c48 atunci cBnd #e
7Bnde%te cu
adev4rat la
Du$ne,eu8 ini$a
Bi
tre$ur4 Bn piept %i
el ar vrea #4 fu74
din lu$e. Da8 de
Bndat4 ce
aude nu$ele lui
Du$ne,eu Bl apuc4
frica %i #fiala.K
?>
Ace#ta nu $ai e doar
Du$ne,eul IvoineiK %i al
Icontin7entuluiK8 a%a cu$
era la Dun# Scotu#. Aici
r4'ufne#c la #uprafa4
#enti$ente ele$entare8
ori7inare8 care ne fac #4
ne 7Bndi$ $ai de7ra'4 la
fiul de 4ran %i la reli7ia
cla#ei #ale decBt la
di#cipolul acelor t+eologi
moderni. *ec)iul
#enti$ent de Inelini%teK
#e tre,e%te din nou.
u$enul e#te re#i$it aici
eAclu#iv #u' a#pectele
#ale de tremendum %i de
ma-estas. Iar dac4 $ai
devre$e a$ introdu#8
pentru a de#e$na anu$ite
faete ale nu$ino#ului8
ter$enul de tremendum %i
?> I'id.8 ?@. p. 0@@.
pe acela de ma-estas,
acea#ta #:a BntB$plat8 de
fapt8 toc$ai pentru c4
p4#tra#e$ Bn $inte
ter$enii lui Lut)erJ n:a$
f4cut decBt #4 B$pru$ut
din eApre#iile #ale -ivina
ma-estas1 %i /metuenda
voluntas1, care $i:au
r4$a# Bntip4rite Bn
$e$orie Bnc4 de pe
vre$ea cBnd $:a$ ocupat
pentru pri$a oar4 de
Lut)er
?.
. Ba $ai $ult. !e
?. Cf. R. Otto8 !ie
5nsc+auimg vom +eiligen
%eiste bei .ut+er,
Gottin7en8 -C/C8 p. C? %i
ur$.J ICredina Bn
Du$ne,eu nu e#te ceva
#i$plu...8 ea e#te un
#enti$ent funda$ental8
defini'il nu$ai prin #ine8
fa4 de ceea ce e#te
#uprao$ene#c %i etern.K
Acea#t4 lucrare a fo#t
#cri#4 Bn vre$ea cBnd $4
afla$ Bnc4 #u' influena
lui Rit#c)l. dup4 cu$ 'ine
#e vede din po,iia pe care
o adopta$ fa4 de $i#tic4.
Dar locul raional:
nu$ino#ului Bn conceptul
de Du$ne,eu al lui
Lut)er8 ca %i locul pe care:
- ocup4 el Bn orice
Sacrul
->C
/>
Rudolf Otto
servo arbitrio a lui Lut)er
a fo#t opera care $:a
f4cut #4 Bnele7 nu$ino#ul
%i deo#e'irea dintre el %i
raional8 iar a#ta cu $ult
Bnainte de a:- re74#i Bn
Jados+$v_ Qec+iului
2estament %i Bn
#enti$entul de Itea$4K
reli7ioa#48 a%a cu$ apare
el Bn toat4 i#toria
reli7iilor.
"re'uie8 $ai BntBi8 #4 fi
Bntre,4rit ace#te
profun,i$i %i ace#te
a'i#uri pentru a Bnele7e
cu adev4rat ce Bn#ea$n4
faptul c4 acela%i o$
Bncearc48 pe de alt4 parte8
#4 a%e,e Bntre7ul
cre%tini#$ #u' #e$nul
credinei Bncre,4toare.
Ceea ce a$ #pu# de#pre
pietatea Evan7)eliei %i
de#pre miracolul care:-
concept autentic de
Du$ne,eu8 B$i era clar.
De aici tre'uia #4 apar4 cu
ti$pul o apreciere diferit4
a $i#ticii %i8 totodat48
convin7erea c4 pro'le$a
I#pirituluiK e#te. de fapt.
coninut4 Bn cele #pu#e la
p. C1J I2entru a#ta e
nevoie de altcevaJ orice
WCuvBntX...K
repre,int4 credina Bn
Du$ne,eu:"at4l #e
re74#e%te8 cu o acuitate
ne$aiBntBlnit48 Bn
eAperiena reli7ioa#4 a lui
Lut)er. A face ca
inaccesibilul #4 devin4
acce#i'il8 ca sacnd #4
devin4 pur4 'un4tate8 ca
ma-estas #4 devin4
fa$iliar48 a reali,a acea#t4
ar$onie de contra#te
con#tituie $ie,ul
pro'le$ei. Ace#t $ie, nu
%i:a 74#it decBt o eApre#ie
foarte nede#lu%it4 Bn
doctrina cla#ic4 de $ai
tBr,iu8 unde ele$entul
$i#tic al lui orge nu e#te
altceva decBt #finenia
Ifor$at4K pe calea
'inelui8 el fiind pu#
eAclu#iv pe #ea$a
drept4ii divine.
0. BntrucBt #enti$entul
nu$ino# are o unitate8 ne
pute$ a%tepta ca8 de
Bndat4 ce el #:a #tBrnit %i
de Bndat4 ce unul dintre
ele$entele #ale a ap4rut8
#4:%i fac4 apariia %i
celelalte ele$ente. De
fapt8 la Lut)er ele #Bnt de
74#it Bn pri$ul rBnd Bn
ceea ce B$i place #4
nu$e#c #eria ideilor #ale
Sacrul
->/
/>
Rudolf Otto
IioviceK A$ v4,ut8 $ai
#u#8 c4 Bn Cartea lui *ov
ele$entul principal nu era
atBt tremenda ma-estas cBt
mira ma-estas, adic4
iraionalul Bn #en#ul #4u
re#trBn#8 acela de mirum,
de inco$pre)en#i'il8 de
paradoAal8 de ele$ent
opu# IraionaluluiK %i
a%tept4rilor de tip raional8
de ele$ent ce #e
B$potrive%te raiunii %i
care8 Bn cele din ur$48
cul$inea,4 Bn antino$ii
interne. Bn acea#t4 #erie #e
Bn#criu8 de o'icei8 apri7ele
atacuri ale lui Lut)er
B$potriva Icurvei de
raiuneK8 atacuri care par
7rote%ti celui ce nu a
Bnele# pro'le$a locului
ocupat de iraional Bn
conceptul de Du$ne,eu.
E#te vor'a aici $ai ale#
de anu$ite for$ul4ri care
revin $ereu8 Bntr:un $od
foarte caracteri#tic8 la
Lut)er. Ele dovede#c via
#en#i'ilitate a lui Lut)er
pentru ele$entul iraional
al divinit4ii Bn Bntre7ul
lui. Bn acea#t4 privin48
pa#a9ele cele $ai
i$portante nu #Bnt acelea
Bn care ri#ipe%te
#enti$entul convertindu:-
Bn $oneda $4runt4 a unei
,idiri populare B$p4cate
cu 7Bndul c4 pentru noi8
oa$enii8 c4ile Do$nului
#Bnt prea Bnalte8 ci acelea
Bn care #e folo#e%te de
paradoAuri violente. Ce:i
drept8 i #e BntB$pl4 #4
#pun48 la $odul foarte
#i$plu %i 7eneral8 c4
IDu$ne,eul no#tru e#te
un Do$n ciuda f ,
ciud4enie care ine de
faptul c4 el nu cBnt4re%te
%i nu evaluea,4 a%a cu$
evaluea,4 toat4 lu$ea8 c4
el e#te al4turi de cei $ici
%i u$ili8 c4 el ne pune
la.Bncercare purtBndu:ne
pe c4ile lui ciudate. Dar
eApri$4rile de ace#t fel #e
Bntee#c. In realitate8
Du$ne,eu e#te8 pentru el8
/mNsteriis sui et -udiciis
impervestigabilis10 el B%i
arat4 vera ma-estas :
precu$ Iov
$ Dn metnendiis
mirabilius et -udiciis suis
incompre+ensibilibusLP Bn
e#ena #a8 el e#te cu
de#4vBr%ire a#cun# oric4rei
raiuniD el nu are $4#ur48
le7e #au #cop8 iar $odul
Sacrul
-.@
/>
Rudolf Otto
#4u de a #e $anife#ta e#te
paradoAalJ
Iut er7o fidei locu#
#it opu# e#t8 ut
o$nia8 [uae
creduntur8
a'#condantur.K
Ni nu e de:a9un# #4
re$arci ace#t paradoA de
neBnele# %i #4 te Bnclini Bn
faa lui8 ci tre'uie8 de
a#e$enea8 #4 ve,i Bn el
ceva ce ine Bn $od
nece#ar de e#ena
divinului %i care e#te c)iar
#e$nul di#tinctiv al
ace#tuiaJ
ISi eni$ tali# e##et
eiu# iu#titia8 [uae
)u$ano captu
po##et iudicari e##e
iu#ta8 plane non
esset divina et
ni)ilo differet a'
)u$ana iu#titia. At
cu$ #it Deu# veru#
et unu#8 deinde
totu#
inco$pre)en#i'ili#
et inacce#i'ili#
)u$ana ratione8
par e#t8 i$o
necce##ariu$ e#t8
ut iu#titia #ua #it
inco$pre)en#i'ili#.
K
??
EApre#ia cea $ai #tranie
%i cea $ai frapant4 a
ace#tor idei IioviceK #e
74#e%te8 la Lut)er. Bn
co$entariul con#acrat
(pistolei ctre Romani
L-?-?:-?-18 II8 p. 0-/MJ
IBonu$ no#tru$
a'#conditu$ e#t8 et
ita profunde8 ut sub
contrario
a'#conditur #it. Sic
vita no#tra #u'
$orte8 9u#tiia #u'
peccato8 virtu# #u'
infir$itate
a'#condita e#t. Et
univer#aliter o$ni#
no#tra affir$atio
'oni cuiu#[ue #u'
ne7atione eiu#de$8
ut fide# locu$
)a'eat in Deo8 [ui
negativa
?1
e##entia
et 'onita# et
#apientia et 9u#tiia8
nec pote#t po##ideri
aut attin7i ni#i
??Cf. ediia Erlan7en8 >?8
p. -11.
?1 ,egativa #e refer4 la
toate cele patru atri'ute
care ur$ea,4.
Sacrul
-.-
/>
Rudolf Otto
ne7ati# o$ni'u#
affir$ativi# no#tri#.
Ita et vita no#tra
a'#condita e#t cu$
C)ri#to in Deo8 id
e#t in ne7atione
o$niu$8 [uae
#entiri8 )a'eri et
intelli7i po##untK.
Ur$4torul fra7$entJ
Ed. Eei$ar8 -C8 p.
=C.. Cf. lun7a eApunere
din ediia Erlan7en8 C?8 p.
-11.
8 ;#fa$ Deu# in #ua
natura8 ut e#t
i$$en#ura'ili#8
inco$pre)en#i'ili#
et infinitu#8 ita
intolerabilis e#t
)u$anae naturaeK
-

#:ar putea #4 fie pur
%i #i$plu luat din
tratatul !e
incompre+ensibilis
!ei al lui Ioan
C)r6#o#to$. Ceea
ce noi a$ nu$it
dissimile pentru c4
nu e#te nu$ai
Iinco$pre)en#i'ilK
- (pistola catre %alateiii
LEd. Erlan7en8 vol. I8 p.
.CM.
8 ci %i cu totul #tr4in
%i diferit de natura
%i e#ena noa#tr48
fiind8 c)iar prin
acea#ta8 %i
in#e#i,a'ilK8 B%i
74#e%te Bn for$ula
Iintolera'ili#
)u$anae naturaeK
eApre#ia cea $ai
preci#4 %i $ai
p4trun,4toare.
O eApre#ie teolo7ic4 a
dificult4ii de a 74#i o
denu$ire pentru
ele$entele iraionalului %i
ale $i#terio#ului e#te
re#pin74toarea doctrin4 a
voinei a'#olut ar'itrare a
lui Du$ne,eu8 doctrin4
care face8 practic8 din el
un Ide#pot capricio#K.
Acea#t4 doctrin4 apare cu
o vi7oare deo#e'it4 Bn
teolo7ia i#la$ic4. !aptul
e#te u%or de Bnele# dac4
ne 7Bndi$ c48 a%a cu$ a$
afir$at8 ea repre,int4 o
eApre#ie a dificult4ii de a
74#i o denu$ire pentru
ele$entul iraionai:
nu$ino# al divinit4ii %i c4
toc$ai Bn i#la$ ace#t
Sacrul
-.0
/>
Rudolf Otto
ele$ent e#te predo$inant.
E#te o doctrin4 pe care o
re74#i$8 Bn acela%i
conteAt8 %i la Lut)er.
?=

"otu%i8 el are o #cu,4
pentru faptul c4 a
for$ulat o a#e$enea
doctrin48 care e#te8 Bn
#ine8 o Bn7ro,itoare
'la#fe$ieJ lip#a unei
intro#pecii $ai
p4trun,4toare %i ale7erea
7re%it4 a $i9loacelor de
eApri$are. Ele8 %i nu
de#con#iderarea
caracterului a'#olut al
et+os$ului. l:au condu# la
o a#e$enea caricatur4.
>. 2otrivit punctelor de
vedere pe care le:a$
eApu#8 pe te$elia unor
atari #enti$ente
nu$inoa#e trebuia #4 #e
Bnale neap4rat8 Bn acea
epoc48 doctrina
prede#tin4rii8 %i nici $4car
nu $ai e#te nevoie #4
deduce$ printr:un
raiona$ent8 a%a cu$ a$
facut:o la 2avel8 inti$a
le74tur4 #piritual4 ce
eAi#t4 Bntre ea %i ace#te
#enti$enteJ Bn !e servo
arbitrio a lui Lut)er ea e
?=Cf. ediia Erlan7en8 >?8
p. -11.
li$pede ca lu$ina ,ilei.
Aici. una ine atBt de clar
de celelalte %i fontiea,4
B$preun4 o unitate
or7anic4 atBt de v4dit4
BncBt8 pentru noi8 lucrarea
lui Lut)er devine pur %i
#i$plu c)eia p#i)olo7ic4
ce ne a9ut4 #4 Bnele7e$
feno$ene Bnrudite.
Rareori ele$entele pur
nu$inoa#e ale
#enti$entului #4u reli7io#
ie# atBt de puternic la
iveal4 ca Bn acea#t4
lucrare. Dar Bn '4t4liile pe
care le duce cu desperatio
%i cu Satan8 Bn de#
repetatele #ale #t4ri de
cri,4 %i de $elancolie8 Bn
$ereu reBnnoitele #ale
lupte Bntru )ar8 care
puteau #4:- conduc4 pBn4
Bn pra7ul 'olii $entale8 Bn
toate ace#tea apar
ele$ente care #Bnt $ai
$ult decBt #i$ple
$o'iluri raionale. Ele
alc4tuie#c fondul
Bntunecat pe care #e
de#f4%oar4 Bntrea7a via4 a
credinei lui Lut)er. Ace#t
fond devine vi,i'il Bn
nenu$4ratele pa#a9e
dinpredicile #ale
P
din
#cri#orile #ale8 din ale #ale
Sacrul
-.>
/>
Rudolf Otto
CifTnte 1b mas. u$ai
pe ace#t fond poate fi
Bnelea#4 preuirea
ICuvBntuluiK %i faptul c4
#e a7a4 cu BndBr9ire de
CuvBnt %i de Du$ne,eul
IrevelatK prin CuvBnt8
precu$ %i averti#$entele
pe care le repet4 $ereu
celor ce ar vrea #4
p4trund48 indi#crei %i
trufa%i8 Bn acea#t4
Bntuneci$e d4t4toare de
fiori. A #e vedea $ai ale#
pa#a9ul din Cuvinte la
mas unde vor'e%te
de#pre nep4trun#a $4reie
a lui Du$ne,eu
?C
J
IA$ fo#t nu o
L#in7ur4M dat4
i#pitit de a#ta pBn4
la a a9un7e Bn
pri$e9die de
$oarte. Oare ce ne
B$pin7e pe noi8
'iei8 9alnici
oa$eni8 care nu
#Bnte$ Bn #tare
Lnici $4carM #4
#i$i$ prin
credin4 ra,ele
f474duinei divine8
#4 ne 'ate$ capul
?CEd. Erlan7en8 --. p.
-/..
Lcu a#taM. Ni totu%i8
noi8 cei #la'i %i
ne%tiutori8 #Bnte$
Bnclinai L#pre a#taM
%i vre$ #4
p4trunde$ %i #4
Bnele7e$
nep4trun#a $4reie
a nep4trun#ei
lu$ini a $inunilor
lui Du$ne,euS
u %ti$ noi oare c4
El #4l4%luie%te Bntr:
o lu$in4 la care nu
#e poate a9un7eP Ni
cu toate ace#tea
$er7e$ Bntr:acolo8
ne Bncu$et4$ #4
$er7e$ Bntr:
acoloS... E de
$irare8 deci8 c4
#tr4lucirea ne
#urprinde %i ne
cople%e%te atunci
cBnd Bi #crut4$
$4reia.
!4r4 Bndoial48
tre'uie s nv#m
c4 voina lui
Du$ne,eu e
in#cruta'il4 %i de
neBnele#. Iar a te
Bncu$eta #4 Bncarci
#:o Bnele7i e foarte
pri$e9dio# %i.
Sacrul
-..
/>
Rudolf Otto
facBnd:o8 Bi frBn7i
7BtulK.
Dar Lut)er cunoa%te ceva
Bnc4 %i $ai Bnfrico%4tor
decBt lucrul de#pre care
depune $4rturie Bn ace#t
pa#a9J anu$e faptul c4
I#tr4lucirea poate #4
#urprind4 %i #4
cople%ea#c4K Bn $od cu
totul independent de orice
indi#cret4 trufie %i de
orice de$er# o$ene#c8 iar
a#ta #e BntB$pl4 Bn
$o$ente de tea$48 cBnd
tremendum Bl a#altea,4 pe
o$ a%a cu$ ar face:o
lipvolul Bn#u%i. Ni totu%i8
el B%i $enine8 cade la #ine
Bnelea#48 p4rerea c4 /este
ceva ce trebuie nv#at1.
De#i7ur. C4ci8 far4 a#ta8
Du$ne,eu nu ar $ai fi
Du$ne,eu8 f4r4 !eus
absconditus. !ens
revelatus nu ar $ai fi
decBt un I7ur4:ca#c4K8 iar
f4r4 tremenda ma-estas
)arul nu ar $ai fi atBt de
dulce. LA#ta se poate
Bnv4a8 de%i nu #e poate
IBnele7eK. C4ci8 c)iar %i
atunci cBnd nu Bnele7e$8
totu%i sim#im.; C)iar %i
acolo unde Lut)er
vor'e%te folo#ind eApre#ii
pur raionale8 precu$J
;udecataK8 Ipedeap#aK #au
Ia#pri$eaK lui Du$ne,eu8
tre'uie8 dac4 vre$ #4 le
#e#i,4$ #en#ul lut)erian8
#4 percepe$ ecoul
ele$entelor profunde8
iraionale ale
#enti$entului de Itea$4
reli7ioa#4K8 ecou ce #e
face au,it Bn ele. 2Bn4 %i
acea#t4 a#pri$e a lui
Du$ne,eu are ade#ea8
dac4 nu Bntotdeauna8 ceva
din furia lui Ialive)8 din
acea orgs a nu$ino#ului.
.. Acea#t4 ulti$4
o'#ervaie ne duce Bnc4 %i
$ai departe. Bn eApre#ii ca
IDu$ne,eul nerevelatK %i
tremenda ma-estas nu #e
re74#e#c8 Bn $od evident8
decBt acele ele$ente ale
nu$ino#ului pe care le:
a$ indicat Bn pri$ul rBnd
Lp. 0@ %i ur$.M %i $ai cu
#ea$4 tremendum,
ele$entul respingtor al
nu$ino#ului. Dar ce #e
BntB$pl4 cu fascinans la
Lut)erP Lip#e%te el oare %i
e#te Bnlocuit de atri'utele
raionale ale fidelit4ii %i
iu'irii divine8 precu$ %i
de #enti$entul care le
core#punde Bn noi8 acela
al credinei ca BncredereP
Sacrul
-.?
/>
Rudolf Otto
!4r4 Bndoial4 c4 nu.
Adev4rul e#te c48 aici8
ele$entul fascinans e#te
perfect ntre#esut cu
ace#tea8 prin,Bnd eApre#ie
%i r4#unBnd odat4 cu ele.
E#te ceea ce #e face
puternic #i$it Bn fericirea
de:a dreptul dioni#iac48
aproape ,'urdalnic4 a
eAperienei #ale
reli7ioa#eJ
ICre%tinii #Bnt un
popor fericit8 ei
putBnd #4 #e 'ucure
din ini$48 #4 #e
laude8 #4 #e
f4lea#c48 #4
dan#e,e %i #4 #alte.
A ne Bncrede Bn
Du$ne,eu8 a fi
$Bndri %i 'ucuro%i
e#te ceva ce Bi face
pl4cere lui
Du$ne,eu %i ne
u%urea,4 ini$a. Un
a#e$enea dar ar
tre'ui #4 ne u$ple
ini$a de c4ldur4 %i
de lu$in4 curat4 Bn
a%a $4#ur4 BncBt #4
nu $ai Bncet4$
niciodat4 a dan#a %i
a #4lta de 'ucurie.
Cine oare ar
putea l4uda %i
eApri$a Bndea9un#
acea#taP E#te ceva
de nero#tit %i de
neBnele#.
Dac4 Bl #i$i cu
adev4rat Bn ini$a
ta8 el va deveni
pentru tine un lucru
atBt de $4re BncBt
vei vrea $ai
de7ra'4 #4 taci
decBt #4 #pui ceva
de#pre elK.
?/
S4 ne rea$inti$ aici ceea
ce a$ #pu# $ai Bnainte Lp.
=1M de#pre Bntree#erea
iraionalului cu raionalul
%i de#pre #en#ul $ai
profund al eApre#iilor
raionale. A%a cu$
ele$entul d4t4tor de fiori
al nu$enului #e Bntrete#e
cu Du$ne,eul a#pri$ii8 al
pedep#ei %i al drept4ii8 tot
a%a ele$entul lui aduc4tor
de 'eatitudine #e Bntrete#e
cu Du$ne,eul ce I#e
revar#4 din pur4
'un4tateK.
?/Ed. Erlan7en8 --. p.
-/..
Sacrul
-.1
/>
Rudolf Otto
)
2
i
s
c
+
r
e
d
e
n
,

e
d
.

E
e
i
$
a
r
8

1
8

n
r
.

1
?
1
-

L
d
-.=
Sacrul
-0-
Rudolf Otto
i
n

#
c
r
i
#
o
a
r
e
a

l
u
i

L
u
t
)
e
r

c
4
t
r
e

A
[
u
i
l
a
$
8

-.C
Sacrul
-0-
Rudolf Otto
p
a
#
t
o
r

l
a

M
a
n
#
f
e
l
d
M
.
-./
Sacrul
-0-
Rudolf Otto
In 7eneral. Bn#4.
ele$entul nu$ino# #e
a#cunde8 la Lut)er8 Bn
Bn#u%i conceptul de
credin48 %i anu$e Bn
latura Iii $i#tic4. !iindc4
nici Bn ace#t ca, nu poate
fi i7norat4 le74tura lui
Lut)er cu $i#tica. E
adev4rat c48 la el8
IcredinaK ia din ce Bn ce
$ai $ult locul
Icunoa%teriiK %i al Iiu'iriiK
$i#tice de Du$ne,eu %i
c4 acea#ta repre,int4 o
i$portant4 $odificare a
Bntre7ului univer# de #t4ri
reli7ioa#e Bn raport cu
#tarea de #pirit #pecific4
$i#ticii. Dar. dincolo de
orice $odificare8 e#te
evident faptul c4 credina
lui Lut)er are tr4#4turi
'ine deter$inate8 care o
pla#ea,4 de partea
funciunilor ffli#tice ale
#ufletului %i o diferenia,4
net de preci,ia raional4 %i
de dreapta $4#ur4 a lui
fides din doctrina
lut)eran4 cla#ic4.
A#e$enea Icunoa%teriiK %i
Iiu'iriiK8 credina r4$Bne
$ereu8 %i pBn4 la #fBr%it.
pentru Lut)er relaia cu un
minim ac mNsteriosum %i
totodat4 tainica for4
#ufletea#c4 a lui ad+esio
!ei, care Bl unete pe o$
cu Du$n,eu. Or. unirea
e#te pecetea $i#ticii. CBnd
Lut)er #pune c4 ea8
credina8 face din o$ %i
din Du$n,eu Iun #in7ur
aluatK8 c4 ea C+ristum
fasse sicutanmdus
gemmam, el nu vor'e%te
Bn i$a7ini #au cel puin nu
vor'e%te Bn i$a7ini a%a
cu$ o face "auler cBnd
#pune acela%i lucru de#pre
iu'ire. Ni pentru Lut)er
credina e#te ceva ce nu
poate fi epui,at cu
a9utorul conceptelor
raionale %i pentru
de#e$narea c4ruia #Bnt
nece#are toc$ai a#e$enea
Ii$a7iniK. Credina e#tU
pentru el8 acel centru
a#cun# al #ufletului pe
care $i#ticii Bl nu$eau
#tr4fundul #ufletului %i Bn
care are loc unirea
"otodat48 ea e#te o
facultate pneu$atic4 de
cunoa%tere8 un a priori
iiBUtic eAi#tent Bn #piritul
o$ului8 a priori $enit
pri$irii %i recunoa%terii
-00 Sacrul
-?@
Rudolf Otto
adev4rului #upra#en#i'il %i
care8 din ace#t punct de
vedere8 e#te totuna cu
spiritus sanctus in corde.
Credina e#te8 de departe8
Ilucrul cel $ai activ8 $ai
puternic8 $ai creatorK din
noi8 ea e#te afectul cel $ai
inten#8 cel $ai de:aproape
Bnrudit cu
ent+ousiI"est+ai. Bntr:
adev4r8 de la apo#tolul
2avel Bncoace ea a preluat
toate funciunile pe care
ent+ousiastai i le:a
conferit pneumei. Ea e#te
aceea careIne tran#for$4
%i ne face #4 rena%te$
l4untricK. Bn acea#t4
privin48 ea e#te Bntru totul
#i$ilar4 cu amor
mNsticus, oricBt de $ult #:
ar deo#e'i de ace#ta prin
tonalitatea ei interioar4. Bn
fericitfea lui ce)titudo
salutis pe care o cuprinae
%i Bn 'ucuria Bncrederii
filiale lut)eriene reapar8
atenuate8 #enti$entele
IfilialeK ale lui 2avel8 care
#Bnf $ai $ult decBt o
#i$pl4 $Bn7Biere
#ufletea#c48 $ai $ult decBt
o #i$pl4 B$p4care a
con%tiinei #au decBt o
#i$pl4 #en,aie de
ocrotire. "oi $i#ticii
ulteriori8 de la ;o)ann
Arndt pBn4 la Spencer %i
Arnold8 au #i$it c4 au
afinit4i cu ace#te a#pecte
ale vieii #uflete%ti a lui
Lut)er %i c4 ele #Bnt
con7eniale %i8 prin
ur$are8 au adunat cu 7ri94
pa#a9ele din Lut)er
referitoare la ace#tea
pentru a #e ap4ra8 a#tfel8
de atacurile raionali,atei
doctrine lut)eriene
cla#ice.
Bn faa raionali,4rilor
doctrinei cla#ice8
ele$entele iraionale #e
$enin vii Bn cea de:a
doua Bnflorire a $i#ticii
occidentale pe terenul
catolici#$ului %i pe acela
al prote#tanti#$ului. Ni Bn
ea8 ca de fapt Bn Bntrea7a
$i#tic4 cre%tin48 BncepBnd
c)iar cu pri$ele #ale
$anife#t4ri8 #Bnt u%or de
recuno#cut ele$entele
iraionale pre,entate de
noi $ai #u#. Iar dintre
ace#tea pot fi recuno#cute
$ai ale# ele$ente ca
mNsterium, fascinam,
augustum %i ma-estas, Bn
ti$p ce tremendum #e
-00 Sacrul
-?-
Rudolf Otto
re#trBn7e %i #e atenuea,4.
De fapt8 Bn Apu# nu a
eAi#tat o $i#tic4 a
I7roa,eiK8 a%a cu$ a
eAi#tat8 de pild4. Bn unele
for$e de $i#tic4 ale
Indiei8 Bn 4+agavad$%iia
Lcap. --M8 Bn unele for$e
ale $i#ticii lui Siva %i
Dur748 Bn ori'ila for$4 a
tantri#$ului8 ace#ta din
ur$4 ap4rut pe terenul
'udd)i#$ului %i al
)indui#$ului.
"otu%i8 de%i atenuat8
ele$entul tremendum nu
lip#e%te cu totul din
$i#tica cre%tin4. El
continu4 #4 fie viu Bn
caligo, Bn altum sileniium,
Bn a'i#ul8 Bn noaptea8 Bn
pu#tiul divinit4ii8 unde
#ufletul tre'uie #4 #e
cufunde8 Bn ca,na. Bn
p4r4#irea8 Bn u#c4ciunea8
Bn plicti#ul unde el tre'uie
#4 ,ac48 Bn Bnfiorarea %i
cutre$urarea lep4d4rii de
#ine8 a eli'er4rii de #ine %i
a lui anni+ilatio, Bn
infernum temporale. Iat4
ce #pune Su#oJ
IBn ace%ti $uni de
neBnc)ipuit ai
locului #upradivin
LWBn4li$ea
#upra#u'#tanial4 a
$4reiei divineXM
#e de#c)ide o
pr4pa#tie
percepti'il4 tuturor
#piritelor pure.
Acolo #ufletul intr4
pe 4rB$ul a#cun#
al nenu$itului %i al
unei ciudate
Bn#tr4in4ri de #ine.
Acolo e#te a'i#ul
f4r4 fund Bn care #e
pierd toate
creaturile...8 acolo
#piritul $oare...
pentru a tr4i Bntre7
Bn $inunile
divinit4ii.K
1@
Iar uneori el poate #4 #e
roa7e a#tfelJ
I*ai c)ipul "4u
$Bnio# eApri$4
atBta Bnver%unareS
CBnd Bl Bntorci
#up4rat #pre $ine e
de:a dreptul
in#uporta'il. *ai
$icS Iar cuvintele
talc #Bnt atBt de
Bnfocate BncBt B$i
1@ !ie deutsc+en
:c+riften, ed. Denifle8 p.
0C/ %i ur$.
-00 Sacrul
-?0
Rudolf Otto
#fB%ie ini$a %i
#ufletul.K
1-
Ioan al Crucii8
5ufsteigimg des 4erges
CIrmei Bn 7er$an4 de
Mode#tu#. -1=-. p. .1-.
Mi#ticii de $ai tBr,iu
cuno#c %i ei a#e$enea
accente. Ioan al Crucii #e
eApri$4 a#tfelJ
IDeoarece acea#t4
divin4 conte$plaie
n4v4le%te Bn #uflet cu atBta
fora BncBt Bl face captiv8 el
B%i re#i$te atBt de durero#
#l4'iciunea BncBt B%i pierde
oarecu$ puterea %i #uflul8
Bn ti$p ce #i$urile %i
#piritul8 cople%ite parc4 de
o uria%4 %i #u$'r4 povar48
#ufer4 %i #Bnt oarecu$
#trivite de o #pai$4 atBt de
uci74toare BncBt #ufletul e
7ata #4 alea74 $oartea ca
pe o alinare %i ca pe o
u%urare.K
--
Iar ceva $ai
departeJ
IA patra for$4 de
durere e#te
pricinuit4... Bn
#uflet... de $4reia
1- I'id.. p. >?>.
%i de #tr4lucirea lui
Du$ne,eu.K
10
Ni Bn #fBr%itJ
IEl Bl ni$ice%te8 Bl
,dro'e%te %i Bl
arunc4 Bntr:o 'e,n4
adBnc48 Bn a%a fel
BncBt #4 #i$t4 c4 #e
tope%te %i c48
datorit4 propriei
#ale $i,erii8 e#te
ni$icit printr:o
Bn7ro,itoare $oarte
a #piritului. "otul #e
petrece ca %i cu$ #:
ar #i$i devorat de
o fiar4 #4l'atic4 %i
$i#tuit Bn pBntecele
ei Bntuneco#.K
1>
In fine8 Bn $i#tica
7er$an4 ele$entul
iraional:Bnfrico%4tor8 'a
c)iar iraional:de$onic al
nu$ino#ului e#te eAtre$
de viu la ;aco' B()$e. 2e
cBt de $ult B%i Bn#u%e%te
B()$e $otivaiile
$i#ticii anterioare8 pe atBt
de $ult #e Bndep4rtea,4 de
ele Bn #peculaiile %i
teo,ofia #a. 2rin ace#tea
din ur$48 el vrea #4:-
10 I'id.. p. .1?.
1> I'id.8 p. .10.
-00 Sacrul
-?>
Rudolf Otto
con#truia#c4 %i #4:-
Bnelea74 pe Du$ne,eu %i8
odat4 cu el8 lu$ea. E#te
ceea ce voia %i EcH)art. Ni
pentru B()$e punctul de
pornire al #peculaiei e#te
Icau,a pri$4K #au $ai
de7ra'4 ceea ce nici nu
e#te o cau,48 ceea ce #e
afl4 $ai pre#u# de orice
concept %i e#te
ineAplica'il. Dar ace#t
ele$ent nu e#te pentru el
!iina %i ceea ce e#te $ai
pre#u# de !iin48 ci dorina
%i voina8 nu e#te 'inele %i
ceea ce e#te $ai pre#u# de
'ine8 ci o in:diferen4 %i o
identitate iraional4 Bntre
'ine %i r4u8 Bn care tre'uie
#4:%i 74#ea#c4 loc
po#i'ilitatea a$Bndurora8 a
'inelui %i a r4ului8 %i deci8
totodat48 po#i'ilitatea
du'lei ipo#ta,e a
divinit4ii Bn#4%i8 ca
'un4#tare %i iu'ire8 pe de
o parte8 %i ca furie %i
minie, pe de alta.
Con#truciile %i analo7iile
cu a9utorul c4rora B()$e
co$pune un ro$an fi,ico:
c)i$ic al lui Du$ne,eu
#Bnt cara7)ioa#e8 dar
ciudatele intuiii ale
#enti$entului reli7io# ce
#e a#cund Bnd4r4tul lor
r4$Bn i$portante. Ele #Bnt
vi,iuni ale nu$ino#ului
Bnrudite cu acelea ale lui
Lut)er. Ni aici
IvitalitateaK iraional4 %i
ma-estas #Bnt percepute %i
#Bnt f4cute #en#i'ile ca
Ivoin4K. Ni aici ele$entul
tremendum e#te acela%i. Ni
aici el e#te funciar$ente
independent de conceptul
de $4reie morala #au de
acela de dreptate %i.
Bnainte de toate8 e#te
neutru Bn ceea ce prive%te
faptele 'une %i faptele
rele. El e#te $ai de7ra'4 o
IBnver%unareK8 o I$Bnie
aprin#4K c4reia nu i #e
cunoa%te $otivul #au care8
de fapt, nici nu are un
$otiv anu$e8 ci e#te o
$Bnie Bn #ine8 o Bnclinaie
natural4 care8 luat4 la
propriim Bn #en#ul unei
$Bnii adev4rate8 care
poate fi Bnelea#4 %i
eAplicat48 ar fi cu totul
a'#urd4. u #e poate #4 nu
#e#i,4$ i$ediat c4 ea e#te
c)iar ele$entul
tremendum. pentru
eApri$area c4ruia
I$BniaK8 IfoculK8
IBnver%unareaK nu #Bnt
-00 Sacrul
-?.
Rudolf Otto
altceva decBt eAcelente
ideo7ra$e.
-
Dac4 #e ia o
- I'id.. p. .1?.
-00 Sacrul
-??
Rudolf Otto
KConceptele fluideK ale lui Ber7#on #Bnt %i ele. de fapt. ideo7ra$e ale
#enti$entelor %i intuiiilor e#tetice %i reli7ioa#e. Con#iderindu:le
concepte %tiinifice8 el face aceea%i confu,ie Bntre .8ideeK %i IeAperien4K
pe care Sc)iller i:o repro%a lui Goet)e.
a#e$enea ideo7ra$4 drept concept adecvat8 #e cade Bn antropo$orfi#$ul
lui Lactaniu %i al $itului. Iar dac48 apoi. #e #peculea,4 plecBnd de la
a#e$enea concepte8 #e a9un7e lap#eudo:%tiinateo,ofiei. Ni toc$ai
acea#ta e#te pecetea oric4rei teo,ofiiJ c48 Bn ea8 eApre#iile pur analo7ice
ale #enti$entului #Bnt confundate cu conceptele raionale pentru ca apoi8
din ace#tea8 #i#te$ati,ate8 #4 #e n4#cocea#c4 o $on#truoa#4 tiin# a lui
Du$ne,eu8 care r4$Bne la fel de $on#truoa#4 fie c4 #e folo#e#c ter$enii
#cola#ticii8 precu$ la EcH)art8 fie c4 e#te fa'ricat4 din #u'#tanele %i
$iAturile alc)i$i#te ale lui 2aracel#u#8 cu$ #e BntB$pl4 la B()$e8 fie c4
#e u,ea,4 de cate7oriile unei lo7ici ani$i#te8 ca la He7el8 #au de
Bnfloriturile retoricii indiene8 precu$ la Be#ant.
-
I$portana lui B()$e Bn
i#toria reli7iei nu #e datorea,4 teo,ofiei #ale8 ci faptului c4 Bn #7atele ei
#e a#cunde8 ca ele$ent preio#8 #enti$entul viu al nu$ino#ului. Bn
acea#t4 privin48 el a p4#trat vie $o%tenirea Iui Lut)er8 pe care %coala
lut)eran4 a a9un# #:o piard4.
Acea#t4 %coal4 nu a f4cut #uficient loc nu$ino#ului Bn conceptul
cre%tin de Du$ne,eu. Ea a re#trBn# #finenia %i I$Bnia lui Du$ne,euK
printr:o interpretare $orali#t4. BncepBnd cu ;o)ann Ger)ardt8 ea a
readoptat doctrina vec)ii apIt+eia. Acea#ta i:a r4pit cultului8 din ce Bn ce
$ai $ult8 ele$entele #ale propriu:,i# conte$plative8 #pecifice
Irecule7eriiK. Conceptualul8 doctrinarul8 idealul IdoctrineiK au Bnceput #4
covBr%ea#c4 ineAplica'ilul %i tot ceea ce era viu Bn #enti$ent8 Bn #tarea
pioa#4. Bi#erica a devenit o %coal48 iar $e#a9ele ei au a9un#8 din ce Bn ce
$ai $ult8 #4 nu $ai p4trund4 Bn #uflete decBt Iprin fanta Bn7u#t4 a
$iniiK8 cu$ #punea "6rell.
Sc)leier$ac)er a fo#t cel dintBi care a Bncercat #4 dep4%ea#c4 ace#t
raionali#$. A facut:o Bn $odul cel $ai Bndr4,ne %i $ai cute,4tor Bn
!iscursurile #ale atBt de lirice %i8 Bntr:un $od $ai cal$ %i $ai $oderat8
Bn !ogmatica #a %i Bn teoria #a de#pre #enti$entul de dependen4
a'#olut48 teorie care8 a%a cu$ a$ ar4tat $ai #u#8 #e referea de fapt la un
- A#e$enea fa"e Bn4untrul nu$ino#ului Bn#u%i #Bnt de eAe$plu. Bn ce
prive%te ele$entul mNsterium, cele trei for$e ale #aleJ minim, paradoAul %i
antino$ia.
ele$ent al #enti$entului nu$ino#. Do7$atica actual4 va tre'ui #4
$ear74 pe ur$ele #ale %i #4 i$pre7ne,e din nou latura raional4 a
conceptului cre%tin de Du$ne,eu cu ele$entele iraionale ale ace#tuia8
pentru a:i reda8 a#tfel8 adev4rata profun,i$e.
%VOLUII
:
Aprofundarea conceptului cre%tin de Du$ne,eu nu tre'uie #4 devin4 o
alterare #au o di$inuare a lui. Bn fond8 far4 ele$entele raionale %i
Bndeo#e'i far4 ele$entele v4dit $orale pe care pune accentul $ai cu
#ea$4 prote#tanti#$ul8 #acrul n:ar$ai fi #acru Bn #en# cre%tin. CuvBntul
I#acruK8 Bn deplinul lui Bnele#8 a%a cu$ Bl BntBlni$ $ai cu #ea$4 Bn ,oul
2estament %i a%a cu$ #:a #tatornicit de9a definitiv Bn li$'a9ul no#tru
reli7io#8 nu $ai de#e$nea,4 niciodat4 doar nu$ino#ul Bn 7eneral8 fie el
c)iar %i pe treapta #a cea $ai Bnalt48 ci de#e$nea,4 un nu$ino# B$'i'at %i
#aturat Bn Bntre7i$e de ele$ente raionale8 teleolo7ice8 per#onale %i
$orale. Ace#t #en# al cuvBntului8 i$plicBnd Bn7e$4narea celor dou48 Bl
vo$ reine %i Bl vo$ folo#i Bn capitolele ur$4toare. 2Bn4 atunci Bn#48
pentru a Bnele7e %i $ai li$pede evoluia i#toric48 #4 preci,4$ Bnc4 o dat4
ur$4toarele.
Ceea ce #enti$entul reli7io# pri$itiv #e#i,ea,48 $ai BntBi8 #u' for$a
Ifricii de de$oniK8 ceea ce8 ulterior8 #e de,volt48 cre%te %i #e Bnno'ilea,4
nu e#te8 la ori7ine8 #au nu e#te Bnc48 nici ceva raional8 nici ceva $oral8 ci
ceva aparte8 adic4 toc$ai ceva iraional8 ceva c4ruia #ufletul Bi r4#punde
Bn felul #4u propriu8 prin reaciile #enti$entale #pecifice pe care le:a$
de#cri#. 2rivit4 Bn #ine8 eAperiena ace#tui ele$ent cunoa%te ea Bn#4%i o
evoluie8 independent de proce#ul de raionali,are %i de $orali,are ce #e
declan%ea,4 Bn ea Bnc4 din pri$ele ei fa,e.
1.
I!rica de de$oniK8 trecBnd ea
Bn#4%i prin $ai $ulte#fa,e8 #e ridic4 pBn4 la nivelul Ifricii de ,eiK %i al
1. A#e$enea fa"e Bn4untrul nu$ino#ului Bn#u%i #Bnt de eAe$plu. Bn ce
prive%te ele$entul mNsterium, cele trei for$e ale #aleJ minim, paradoAul %i
antino$ia.
1>.
-?1
Rudolf Otto
fricii de Du$ne,eu. !aimSnion devine t+eion. "ea$a devine recule7ere.
Senti$entele i,'ucnite difu, %i confu, devine religio. Groa,a devine
Bnfiorare #acr4. Senti$entul dependenei fa4 de nu$en8 ca %i acela al
fericirii datorate co$uniunii cu el8 devine8 din relativ8 a'#olut. !al#ele
analo7ii %i fal#ele a#ociaii #e de#tra$4 #au #Bnt Bnl4turate. u$enul
devine ,eu %i divinitate %i i #e confer4 atri'utul de Jados+, de sanctus, de
+agios, de sacru, cuvinte care8 Bn #en#ul lor pri$ %i cel ne$i9locit8
de#e$nea,4 pur %i #i$plu ceea ce e#te nu$ino#. Acea#t4 evoluie8 care
are loc Bn pri$ul rBnd Bn do$eniul iraionalului Bn#u%i8 repre,int4 cel
dintBi $o$ent capital a#upra c4ruia i#toria reli7iilor %i p#i)olo7ia
7eneral4 a reli7iei tre'uie #4 #e oprea#c4.
O pro'le$4 coneA4 e#te aceea de a unn4ri felul cu$8 nu Bntru totul8
dar aproape #i$ultan cu acea#t4 evoluie8 are loc raionali,area %i
$orali,area Bn4untrul nu$ino#ului. Ace#ta e#te %i el un proce# ale c4rui
fa,e le:a$ putea ur$4ri Bn cele $ai diver#e do$enii ale i#toriei reli7iilor.
Aproape pretutindeni nu$ino#ul atra7e #pre #ine atBl ideile #ociale cBt %i
idealurile individuale ale o'li7atoriului8 le7alului %i 'inelui. Ace#tea
devin Ivotat4K a nu$enului8 care #e tran#for$4 el Bn#u%i Bn p4,itorul8 Bn
rBnduitorul %i Bnte$eietorul lor. Ele p4trund tot $ai $ult Bn e#ena lui %i o
$orali,ea,4. ISacrulK devine I'unK8 iar I'ineleK devine8 c)iar prin
acea#ta8 I#acruK8 devine I#acro#anctK pBn4 cBndr ulterior8 are loc o
contopire indi#olu'il4 a celor dou4 ele$ente %i pBn4 cBnd #acrul B%i
do'Bnde%te #en#ul deplin8 co$pleA8 acela Bn care el e#te deopotriv4 I'unK
%i I#acro#anctK. Caracterul di#tinct al reli7iei vec)iului I#rael e#te dat8 cel
puin BncepBnd cu A$o#8 toc$ai de inti$a Bn7e$4nare a ace#tor dou4
ele$ente. ici un Du$ne,eu nu e#te a#e$4n4tor cu Du$ne,eul lui
I#rael. El e#te #acru Bn #en# a'#olut. 2e de alt4 parte8 nici o le7e nu e#te
a#e$4n4toare cu le7ea lui Ia)ve)8 toc$ai pentru c4 ea nu e#te doar
I'un4K8 ci %i I#fBnt4K Raionali,area %i $orali,area din ce Bn ce $ai clar48
din ce Bn ce $ai puternic4 a nu$ino#ului repre,int4 partea cea $ai
e#enial4 a ceea ce a$ de#e$nat drept Ii#toria $BntuiriiK %i ceea ce
con#ider4$ a fi pro7re#iva auto:revelare a divinului. "otodat48 devine
li$pede pentru noi c4 Ietici,area ideii de Du$ne,euK8 care ne e#te de#tul
de de# pre,entat4 ca fiind o pro'le$4 capital4 %i o tr4#4tur4
funda$ental4 a i#toriei reli7iilor8 nu con#tituie nicidecu$ o Bnl4turare %i
o Bnlocuire a nu$ino#ului cu altceva : cel ce #:ar ivi a#tfel n:ar fi un
Du$ne,eu8 ci un Bnlocuitor de Du$ne,eu :8 ci o u$plere a #a cu un nou
coninut8 ceea ce Bn#ea$n4 c4 acea#t4 evoluie are loc Bn4untrul
nu$ino#ului.
!A/RUL - /A&%GORI% 5 7R*OR*
PRIMA PARTE
Sacrul8 Bn #en#ul deplin al cuvBntului8 e#te deci pentru noi o cate7orie
co$pu#4. Co$ponentele ei #Bnt8 pe de o parte8 ele$entele ei raionale %i8
pe de alta8 ele$entele ei iraionale. 2rivit4 Bn fiecare din ace#te dou4
co$ponente ale ei : %i ace#t lucru e de #u#inut cu toat4 t4ria Bn faa
oric4rui #en,uali#$ %i Bn faa oric4rui evoluioni#ift ea e#te o cate7orie
pur a priori.
Idei raionale precu$ aceea a a'#olutului8 a de#4vBr%irii8 a nece#it4ii %i
a entit4ii %i8 de a#e$enea8 aceea a 'inelui ca valoare o'iectiv4 %i avBnd o
vala'ilitate o'iectiv o'li7atorie nu #e na#c din vreo percepie #en#i'il4 %i
nu pot fi Ide,voltateK pornind de la vreuna. Orice Iepi7ene#i#K8 orice
I)etero7onieK #au cine %tie ce alt4 eApre#ie de ace#t fel8 care la#4 #4 #e
vad4 co$pro$i#ul %i Bncurc4tura8 nu face decBt #4 a#cund4 pro'le$a.
Recur7erea la li$'a 7reac4 nu e#te nici aici8 cu$ #e MtB$pl4 de:atBtea
ori8 decBt o recunoa%tere a propriei neputine. 2rin ur$are8 #Bnte$ nevoii
#4 p4r4#i$ acu$ cu totul eAperiena #en#i'il4 pentru a ne Bndrepta #pre
ceea ce8 independent de orice IpercepieK8 e#te #4dit Bn Iraiunea pur4K8 Bn
#piritul Bn#u%i8 con#tituind partea cea $ai ori7inar4 a ace#tuia.
Ele$entele ira#ionale ale cate7oriei noa#tre de #acru ne conduc Bn#4
#pre ceva Bnc4 %i $ai profund decBt Iraiunea pur4K : cel puin Bn Bnele#ul
ei o'i%nuit %i anu$e ne conduc #pre ceea ce $i#tica a nu$it pe 'un4
dreptat\I#tr4fi$dul #ufletuluiK. Ideile nu$ino#ului %i #enti$entele ce le
core#pund #Bnt %i ele8 Bntoc$ai ca %i ele$entele raionale8 idei %i
#enti$ente a'#olut pure, c4rora li #e aplic4 Bn $odul cel $ai eAact acele
#e$ne di#tinctive pe care Fant Ie con#ider4 a fi tr4#4turi ale conceptelor
1>.
-?=
Rudolf Otto
IpureK %i ale #enti$entului IpurK. Iat4 cu$ #un4 cele'rele cuvinte de la
Bnceputul Criticii ra#iunii pureF
Iu Bncape nici o Bndoial4 c4 orice cunoa%tere a noa#tr4 Bncepe cu
eAperienaD c4ci prin ce altceva ar putea fi tre,it4 %i pu#4 Bn
funciune facultatea noa#tr4 de cunoa%tere8 dac4 nu prin o'iecte
care ne atin7 #i$urile n...oP Dar dac4 orice cunoa%tere a noa#tr4
Bncepe cu eAperiena8 totu%i ea nu i,vor4%te Bn Bntre7i$e din
eAperien4.K
C)iar %i Bn ce prive%te cunoa%terea e$piric4 el face o deo#e'ire Bntre ceea
ce pri$i$ pe calea i$pre#iilor %i ceea ce propria noa#tr4 facultate de
cunoa%tere8 pus n micare de impresiile sensibile, produce prin ea
Bn#4%i.
Ace#tei ulti$e cla#e Bi aparine %i nu$ino#ul El B%ne%te din cel $ai
adBnc i,vor al cunoa%terii eAi#tent Bn #ufletul Bn#u%i8 de%i8 far4 Bndoial48
nu e nici anterior8 nici independent de anu$ite date eAterioare #au de
anu$ite eAperiene #en#i'ile8 ci #e afl4 Bn ele %i printre ele. Dar el nu
i,vor4%te din ace#tea8 ci doar prin intermediul lor. Ele #Bnt #ti$uli %i
Iprile9uriK ca el #4 #e $anife#te8 #4 #e #trecoare %i #4 p4trund4 i$ediat8
$ai BntBi Bntr:un $od naiv %i ne$i9locit8 Bn lu$ea #en#i'il48 pBn4 ce8
printr:o treptat4 purificare8 #e va de#prinde de ea8 #fBr%ind prin a i #e
opune Bn c)ip a'#olut. Dovada c48 Bn ca,ul nu$ino#ului8 e#te vor'a de
ele$ente pur a priori ale cunoa%terii poate fi furni,at4 atBt de intro#pecie
cBt %i de Icritica raiuniiK. De#coperi$8 #4dite Bn el8 convin7eri %i
#enti$ente care #e deo#e'e#c prin Bn#4%i natura lor de tot ceea ce poate
oferi percepia #en#i'il4 Inatural4K. Ele nu #Bnt percepii #en#i'ile8 ci8
$ai BntBi8 #tranii interpretri i evaluri ale datelor furni,ate de percepia
#en#i'il48 iar ulterior8 cBnd #e a9un7e la un nivel $ai Bnalt8 ele apar ca
o'iecte %i ca entit4i care nu $ai aparin lu$ii #en#i'ile %i pe care le
#itu4$ dincolo de acea#ta %i $ai pre#u# de ea. Ni8 dup4 cu$ nu #Bnt
percepii #en#i'ile8 tot a%a nu #Bnt nici Itran#for$4riK ale percepiilor
#en#i'ile. Sin7ura Itran#for$areK po#i'il4 Bn ce prive%te percepia
#en#i'il4 e#te trecerea de la intuiia concret4 a o'iectului perceput la
conceptul core#pun,4tor ace#tuia. iciodat4 Bn#4 nu poate avea loc
tran#$utarea unei cla#e de percepii Bntr:o alt cla#4 de realit4i8 calitativ
diferit4 de ea. A%a #e face c48 a#e$enea Iconceptelor pure ale
intelectuluiK ale lui Fant8 a#e$enea ideilor %i evalu4rilor lui $orale %i
e#tetice8 ele arat4 c4 eAi#t4 Bn #uflet un i,vor a#cun#8 de #ine #t4t4tor al
#enti$entelor8 arat4 c4 eAi#t4 o Iraiune pur4K Bn #en#ul cel $ai profund
al cuvBntului8 una care8 prin caracterul de'ordant al
coninutului ei8 #e deo#e'e%te atBt de raiunea pur4 teoretic4 cBt %i de
raiunea pur4 practic4 a lui Fant8 fiind ceva Bnc4 %i $ai Bnalt #au ceva Bnc4
%i $ai profund.
Doctrina evoluioni#t4 de a#t4,i caut4 #4 #e 9u#tifice prin aceea c4 vrea
I#4 eApliceK feno$enul nu$it reli7ie. Bn realitate8 acea#ta e#te #arcina
%tiinei reli7iei. u$ai c48 pentru a putea #4 eAplici8 ai nevoie $ai BntBi de
anu$ite date pe 'a,a c4rora #4 eAplici. Cu ni$ic nu #e eAplic4 ni$ic.
atura nu poate fi eAplicat4 decBt pe 'a,a unor fore naturale date %i a
le7ilor lor8 care tre'uie de#coperite. A vrea #4 le eAplici8 la rBndul lor8 %i pe
ace#tea e#te a'#urd. Bn do$eniul #piritului8 datul pri$8 pe 'a,a c4ruia
Bncerc #4 eAplic8 e#te #piritul 7Bnditor Bn#u%i8 cu Bnclinaiile8 cu forele %i
cu le7ile lui8 pe care le pre#upun8 dar pe care nu le pot eAplica. u #e
poate #pune cu$ Ia fo#t f4cutK #piritul. Or8 toc$ai a#ta e#te8 Bn fond8 ceea
ce Bncearc4 doctrina lui epigenesis. I#toria o$enirii Bncepe o dat4 cu
o$ul. El tre'uie pre#upu# pentru a o Bnele7e pe ea prin el. Ni tre'uie
pre#upu# c4 el era o fiin4 de#tul de a#e$4n4toare cu noi Bn ce prive%te
Bnclinaiile %i facult4ile #ale8 c4ci a te apleca a#upra vieii #pirituale a
unui pitecantrop e#te o aciune di#perat4. 2ornirile #ufletului ani$al nu le
pute$ interpreta decBt printr:o firav4 analo7ie %i printr:o re7re#iune8
plecBnd deci tot de la #piritul evoluat. Dar a vrea #4:- Bnele7i %i #4:-
deduci pe ace#ta din ur$4 prin cel dintBi Bn#ea$n4 a lua 'roa#ca drept
c)eie8 a lu$ina lu$ina cu Bntuneric. Apariia pri$ei lic4riri de via4
con%tient4 Bn #Bnul $ateriei $oarte con#tituie ea Bn#4%i de9a o
$ultiplicitate calificat4 pe care tre'uie #:o interpret4$ ca fiind o
predi#po,iie co$para'il4 cu un 7er$ene din care8 pe $4#ur4 ce
or7ani,area corporal4 cre%te8 ie# la iveal4 facult4i din ce Bn ce $ai
$ature. Bntre7ul do$eniu al #ufletului #u':u$an #e lu$inea,4 BntrucBtva
doar dac4:- interpret4$ ca pe o IBnclinaieK #pre Bnclinaiile #piritului
evoluat8 fa4 de care r4$Bne Bn#4 Bntr:un #tadiu e$'rionar. Ce Bn#ea$n4
IBnclinaieK nu ne e#te Bn#4 cu totul o'#cur. De:a lun7ul propriei noa#tre
tre,iri %i cre%teri pBn4 la atin7erea $aturit4ii #pirituale8 pute$ ur$4ri.
Bntr:o oarecare $4#ur48 de,voltarea prin care Bnclinaia
1>.
-?C
Rudolf Otto
a9un7e la $aturitate8 prin care 7er$enele devine copac %i care nu e#te
nici o tra#$utaie8 nici o #i$pl4 ad4u7are a ceva nou.
#-
Ace#tui i,vor noi Bi #pune$ nclina#ie a#cun#4 a #piritului o$ene#c8
Bnclinaie care8 tre,it4 prin aciunea anu$itor #ti$uli8 #e de%teapt4. ici
unul dintre cei ce #:au ocupat Bn $od #erio# cu p#i)olo7ia reli7ioa#4 nu
poate ne7a faptul c4 la anu$ii indivi,i eAi#t4 a#e$enea IBnclinaiiK %i8 o
dat4 cu ele8 predi#po,iii pentru %i propen#iuni #pre reli7ie8 care pot
deveni Bn $od #pontan un pre#enti$ent in#tinctiv %i o c4utare nelini%tit48
pe di'uite8 pot deveni o dorin4 ar,4toare8 un instinct reli7io# care nu:%i
74#e%te lini%tea decBt atunci cBnd B%i devine lui Bn#u%i li$pede %i cBnd B%i
atin7e elul. De aici purced #t4rile de I)ar pre$er74torK. Su#o le de#crie
$a7i#tral
1?
.
IDoa$ne iu'itor8 plin de 7in74%ieS Bnc4 din vre$ea copil4riei
#ufletul $eu atBn9it. cu o #ete ar,4toare dup4 ceva %i8 Doa$ne8 nici
pBn4 a#t4,i n:a$ Bnele# deplin ce putea fi. Doa$ne8 eu l:a$ ur$at
cu ardoare ani de:4 rBndul far4 #4:- pot privi vreodat4 Bn fa48
fiindc4 nu %tia$ cu adev4rat ce era. Ni totu%i8 e ceva ce atra7e #pre
#ine ini$a %i #ufletul %i f4r4 de care nu:$i voi putea 74#i niciodat4
adev4rata lini%te. Doa$ne8 Bn ,orii copil4riei $ele voia$ #4:- caut
Bn creaturi8 a%a cu$ a$ v4,ut c4 au f4cut %i LaliiM Bnaintea $ea.
Dar cu cBt Bl c4uta$ $ai $ult8 cu atBt Bl 74#ea$ $ai puin. Ni cu cBt
$4 apropia$8 cu atBt $4 Bndep4rta$ de el... Acu$ ini$a $ea arde
de dorina de a:- avea... A)S... Ce e#te8 a%adar8 #au cu$ e#te
alc4tuit cel ce frea$4t4 atBt de tainic Bri $inePK
Iar Au7u#tin #pune Bn Confesiuni L-@80@MJ
IDe unde:- cuno#c toi8 ca #4:- dorea#c4 atBtP Unde l:au v4,ut8 ca
#4:- iu'ea#c4P oi l:a$ avut8 nu %tiu cu$.K
LA #e vedea Bntre7ul capitol -@ din Confesiuni.;
Iat4 $anife#t4ri ale unei nclina#ii care devine c4utare8 care devine
pornire. Iar dac4 Ile7ea 'io7enetic4 funda$ental4K8 potrivit c4reia fa,ele
%i etapele for$4rii individului le de,v4luie pe acelea ale evoluiei #peciei
#ale8 e#te vala'il4 real$ente Bn vreun do$eniu8 atunci acea#ta e#te.
nclina#ia pe care raiunea o$enea#c4 o purta Bn #ine Bnc4 de la apariia
1? MerOe. ed. Denifle. p. >--.
Bn i#torie a #peciei u$ane a devenit8 Bn parte datorit4
#ti$ulilor eAterni8 Bn parte datorit4 unei pre#iuni interne8 un instinct, %i
anu$e un in#tinct reli7io# care8 prin di'uirile #ale8 prin Bncerc4rile de a
for$a unele repre,ent4ri8 prin producerea unor idei din ce Bn ce $ai
avan#ate8 caut4 #4:%i devin4 li$pede #ie%i %i B%i devine li$pede prin
de,voltarea coninutului o'#cur al ideilor a priori, acela din care #:a
n4#cut el Bn#u%i. Acea#t4 di'uire8 acea#t4 c4utare8 acea#t4 producere %i
de,voltare a ideilor for$ea,48 de:a lun7ul evoluiei i#torice a reli7iei8 o
ur,eal4 c4reia i #e adau74 '4teala pe care o vo$ anali,a $ai departe
--
Ace#tor relaii #pirituale le core#punde. Bn fi,ic48 relaia dintre
ener7ia potenial4 %i cea cinetic4. Ipote,a eAi#tenei unor atari relaii Bn
lu$ea #piritului poate fi #u7erat48 de#i7ur8 doar acelora care pot #4
accepte c4 funda$entul ulti$ al oric4rui #pirit din lu$e e#te #piritul
a'#olut ca actus purus care. a%a cu$ #pune Lei'nit,. e#te el lampa tio a
oric4rui #pirit. Dar oare un potenial nu pre#upune %i aici. ca oriunde8
actul ca funda$ent al po#i'ilit4ii #ale8 cu$ a ar4tat de9a Ari#totelP
A%adar8 orice #pirit care evoluea,4 Bn lu$e pre#upune8 ca funda$ent al
po#i'ilit4ii #ale8 #piritul a'#olut. E#te ilo7ic #4 pretin,i ca atunci cBnd
e#te vor'a de lu$ea fi,ic4 #4 #e ia ca punct de pornire actual. Bn calitatea
#a de focar al unei ener7ii a c4rei tran#for$are Bn ener7ie cinetic4
con#tituie Bn#u%i $ecani#$ul ace#tei lu$i8 %i #4 nu #e fac4 acela%i lucru
cBnd e#te vor'a de lu$ea #piritului.
-?/
Sacrul
->>
Sacrul
A8ARIIA
I!&ORI/A A
/A&%GORI%
I
!A/RULUI
Gene,a i#toric4 %i
de,voltarea ulterioar4 a
reli7iei nu pot fi Bnele#e
decBt pe 'a,a unor
ipote,e de felul celor pe
care le:a$ propu#.
"re'uie ad$i# c4 la
Bnceputurile i#torice ale
reli7iei au eAi#tat unele
lucruri ciudate care au
pre$er#:o ca un
prea$'ul %i care au
continuat #4 eAercite %i
$ai tBr,iu o profund4
influen4 a#upra ei. E
vor'a de lucruri precu$
conceptele de pur %i
i$pur8 precu$ credina
Bn $ori %i cultul
$orilor8 credina Bn
#pirite %i cultul #piritelor8
$a7ia8 le7endele %i
$iturile8 adorarea
o'iectelor naturale8 fie ele
Bn#p4i$Bnt4toare #au
neo'i%nuite8 d4un4toare
#au folo#itoare8 de lucruri
precu$ #trania idee a
IputeriiK 8orenda;,
feti%i#$ul %i tote$i#$ul8
cultul plantelor %i al
ani$alelor8 de$oni#$ul
%i poide$oni#$ul. OricBt
de diferite ar fi unele de
altele8 Bn toate ace#te
lucruri #e face #i$it un
ele$ent co$un care poate
fi u%or perceput ca fiind8
de fapt. unul nu$ino#.
Ele nu %i:au avut ori7inea
Bn acea#ta8 ci au avut
pro'a'il fiecare o fa,4
preli$inar48 Bn care nu
erau altceva decBt #i$ple
pl4#$uiri InaturaleK ale
naivei %i pri$itivei
i$a7inaii din ti$purile
prei#torice. Ulterior8 Bn#48
ele au alc4tuit o for$4
anu$e %i do'Bndind a'ia
atunci acea uria%4 putere
a#upra #ufletelor pe care
i#toria o ate#t4
pretutindeni. S4 Bncerc4$
#4 de#prinde$ firele
ace#tei '4teli.
-1@
-C
Sacrul
-. S4 Bncepe$ cu
magia. A eAi#tat Bn toate
ti$purile8 %i $ai eAi#t4 %i
a#t4,i8 o $a7ie
Inatural4K8 adic4 ni%te
#i$ple #i$ulacre %i ni%te
#i$ple acte analo7ice
care. #4vBr%ite far4 nici o
reflecie %i neur$Bnd nici
o teorie8 au #copul de a
influena %i de a
re7le$enta un eveni$ent
oarecare confor$
dorinei o$ene%ti8 c)iar
dac4 eveni$entul Bn #ine
#e afl4 co$plet Bn afara
#ferei lor de aciune. E#te
un lucru care poate fi
o'#ervat Bn orice
popic4rie. ;uc4torul
arunc4 'ila. El a intit %i
vrea ca 'ila #4 intre din
lateral pe plan%eu pentru
a do'orB IcoroanaK de
popice care Bncon9ur4
re7ina. El ur$4re%te
Bncordat cur#ul 'ilei.
Bnclin4 capul8 #e apleac4
Bntr:o parte8 #e
'alan#ea,4 pe un picior8
iar cBnd 'ila a9un7e Bn
punctul critic al
traiectoriei #ale8 el #e
Bntoarce8 printr:o
#$ucitur48 Bn cealalt4
parte8 B$pin7Bnd cu $ina
%i cu piUorul de parc4 ar
dori #4:i $ai dea un ulti$
i$pul#. Ni iat4 c4 #copul e
atin#. Dup4 afitea
pri$e9dii8 'ila intr4 pe
direcia cea 'un4. Ce a
f4cut ace#t o$P El nu a
$i$at cur#ul 'ilei8 ci a
vrut #4:- pre#crie %i #4:-
deter$ine. Evident8 toate
ace#te 7e#turi cara7)ioa#e
#Bnt #4vBr%ite far4 nici o
reflecie8 far4
Iconvin7erea pri$itivului
c4 toate lucrurile #Bnt
Bn#ufleiteK Ldeci. Bn
ace#tca,8 c4 'ila e#te
Bn#ufleit4M #au f4r4 ideea
c4 eAi#t4 o le74tur4
#i$patetic4 Bntre propria
for4 I#ufl\tea#cUK %i
#ufletu 'ilei. Ace#t o$ a
f4cut pur %i #i$plu un
naiv gest analogic pentru
a:%i reali,a o anu$it4
dorin4. !ando#elile
$ultor IUduc4tori de
ploaieK8 naivele lor
Bncerc4ri de a influena
cur#ul #oarelui %i al lunii8
de a #c)i$'a prin vr49i
direcia norilor %i
a _GMurilor8 nu #Bnt8
ade#ea8 iar la ori7ine n:au
-1-
-C
Sacrul
fo#t pro'a'il nic4ieri
altceva decBt a#e$enea
7e#turi analo7ice. Un
lucru e#te Bn#4 foarte clarJ
cBt4 vre$e nu #Bnt decBt
att8 ele nu #Bnt magie Bn
adev4ratul Bnele# al
cuvBntului. 2entru
acea#ta8 e#te nevoie ca un
ele$ent nou8 de un 7en
aparte8 #4 B%i fac4
apariiaJ ele$entul nu$it
de o'icei Iaciune
#upranatural4K. Dar
eAe$plele date $ai #u#
nu au ni$ic de:a face cu
I#upranaturalulK. Ace#ta
e#te un cuvBnt $ult prea
$are %i cere $ult prea
$ult de la o$ul naiv.
Conceptul de natur48
Bnele# ca o Bnl4nuire de
feno$ene #upu#e unor
le7i8 e#te cel $ai dificil %i
ulti$ul pe care Bl
de#coper4 7Bndirea
a'#tract4. Or. el ar
fptre'uit #4 fie $ai Bnlii
74#it #au cel puin
pre#i$it pentru ca
ne7aia #a8
..#upranaturalulK8 #4
poat4 prinde for$8
I!ora p#i)ic4K nu
eAplic4 nici ea totul8 a%a
cu$ ar dori Eundt. Bn
pri$ul rBnd8 a#t4,i e#te
Bndeo'%te recuno#cut
faptul c4 $a7ia e#te
independent4 de credina
Bn #pirite %i c4 ea a ap4rut8
pro'a'il8 Bnaintea
ace#teia. Ni. Bn al doilea
rBnd8 nu contea,4 cBtu%i de
puin prin ce clasa de
fore8 Ip#ifciceK #au de alt
fel8 #e produce ef#7tul
$a7icJ i$portant4 e
cal#tatea ace#tor fore.
Acea#t4 calitate nu poate
fi de#e$na%i Bn#4 decBt
prin epitetul Ude$onicK8
pe care Bl atri'ui$ unor
influene ale puterii
$a7ice8 fie ele vi7uroa#e
#au #la'e8 eAtUordinare
#au 'analeV eAercitate #au
nu de ni%te #pirite.
Acea#t4 calitate nu poate
fi indicat4 decBt cu
a9utorul acelui ele$ent
#enti$ental aparte pe care
l:a$ nu$it Inelini%titorU
%i al c4rukonitot po,itiv
nu poate fi definit
conceptual8 ci doar
caracteri,at prin
inter$ediul reaciei
#tBrnite de el Bn #uflet8
reacie de#e$nat4 de noi
-10
-C
Sacrul
drept I7roa,4K. Ma7ia
i$plic4 o for4
nelinititoare %i o for4 a
ceva nelinititor. Iar
acolo unde acea#t4 for4
di#pare8 nu $ai eAi#t4
$a7ie8 ci nu$ai te)nic4
%i Bnde$Bnare.
0. La fel #e BntB$pl4 %i
Bn ce prive%te cidtul
mor#ilor. El nu re,ult4
dintr:o teorie ani$i#t4
potrivit c4reia pri$itivul
B%i Bnc)ipuie c4 lucrurile
neBn#ufleite8 a%adar %i
$orii8 #Bnt Bn,e#trate cu
via4 %i capa'ile de
aciune. "oat4 acea#t4
doctrin4 a unui a#e$enea
ani$i#$ pretin#
univer#al8 care8 pe
dea#upra8 $ai e#te %i
a$e#tecat4 %i B$'inat4 Bn
$od 7ro#olan cu o
Icredin4 Bn #piriteK
co$plet diferit4 de ea8 nu
repre,int4 altceva decBt o
elucu'raie n4cut4 la
$a#a de #cri#. Mortul
devine i$portant pentru
#ufletul o$ene#c atunci
%i nu$ai atunci cBnd Bl
face #4 #e Bnfioare. In
#ufletele #i$ple8 ca %i Bn
cele ce nu $ai #Bnt a%a8
ace#t lucru #e petrece
Bntr:un $od atBt de
ne$i9locit8 prin Bn#4%i
fora #enti$entului8 BncBt
ne:a$ o'i%nuit #4:-
con#ider4$ ceva de la
#ine Bnele#8 far4 a $ai
'47a de #ea$4 c48 atunci
cBnd aprecie$ ceva drept
IBnfior4torK8 Bn aprecierea
noa#tr4 intervine un
coninut #enti$ental
co$plet autono$8 de un
7en cu totul aparte8 pe
care #i$plul fapt al $orii
nu Bl eAplic4. Reaciile
InaturaleK ale
#enti$entului Bn faa unui
cadavru #Bnt8 Bn $od
v4dit8 nu$ai de dou4
feluriJ pe de o parte8
de"gustul Bn faa a ceva ce
putre,e%te8 a ceva ce
$iroa#e urBt8 a ceva
re#pin74torD pe de alta8
frica de $oarte8 tea$a ca
#enti$ent al a$enin4rii
%i al o'#tacolului ce #t4 Bn
calea voinei noa#tre de a
tr4i. E#te o tea$4 care ne
cuprinde de Bndat4 ce
vede$ un cadavru8 $ai cu
#ea$4 dac4 aparine
#peciei noa#tre. Cele dou4
reacii #e $anife#t4 %i la
ani$ale. Eu Bn#u$i a$
o'#ervat ace#t lucru cBnd.
-1>
-C
Sacrul
Bn ti$pul unei pli$'4ri
c4lare8 a$ dat deodat4
pe#te un cal $ort %i 'una
$ea Diana8 recuno#cBnd
un $ort pe unul din
#e$enii ei8 a v4dit toate
#e$nele celei $ai
naturale dintre frici. Bn#4
nici una din ace#te dou4
reacii #enti$entale nu
con#tituie Bnc48 neap4rat8
Iarta Bnfior4riiK. Acea#ta
e#te ceva inedit8 ceva
care8 dup4 cu$ 'ine #pun
pove%tile noa#tre8 #e vrea
IBnv4atK. Ceea ce
Bn#ea$n48 far4 doar %i
poate8 c4 ea nu B%i face
nu$aidecBt apariia acolo
unde #Bnt pre,ente funcii
#uflete%ti naturale precu$
de,7u#tul %i frica %i c4 nu
poate fi do'Bndit4 prin
anali,area ace#tora. Ea
e#te o Itea$4K de un fel
cu totul aparte. C)iar %i
nu$ai acea#t4
con#ideraie ar fi de:
a9un# ca #a ne74$ ideea
c4 ave$ de:a face aici cu
un ele$ent al
Ip#i)olo7iei popoarelorK8
a%adar cu un ele$ent
7eneral ce tre'uie
pre#upu# ca eAi#tBnd
pretutindeni8 Bn calitatea
#a de #enti$ent natural al
$a#elor. !4r4 doar %i
poate8 nu oricine #t4pBnea
acea#t4 Iart4K. E#te $ai
$ult ca #i7ur c4 %i Bn
ca,ul ei au eAi#tat $ai
BntBi indivi,i Bn,e#trai8
care po#edau in actu
a#e$enea #enti$ente %i
care8 eApri$Bndu:le8
reu%eau apoi #4 le
tre,ea#c4 Bn ceilali. C)iar
tea$a de $oarte %i8
ulterior8 cultul $orilor
#Bnt ni%teUn#tituiiK.
>. Ar fi u%or #4 ar4t4$
Bn continuare c48 pentru a
ap4rea8 repre,ent4rile
I#ufletelorK nu aveau
nevoie de $edierile
fante,i#te de#pre care
vor'e#c ani$i%tii. Dar8 de
fapt8 nu felul cu$ a
ap4rut repre,entarea
de#pre ..#ufleteK e#te
lucrul cel $ai i$portant8
ci8 din nou. calitatea
ele$entului #enti$ental
le7at de ea. Acea#t4
calitate nu depinde de
faptul c4 #ufletele #Bnt
$ai #tr4ve,ii #au $ai
puin vi,i'ile decBt
trupurile8 c4 #Bnt de:a
dreptul invi,i'ile #au
a#e$enea aeruluiJ ade#ea
ele au toate ace#te
-1.
-C
Sacrul
tr4#4turi %i la fel de de#
nu au nici una8 iar de cele
$ai $ulte ori le au %i nu
le au. E#ena lor nu
con#t4 nicidecu$ Bn
a#pectul lor fante,i#t #au
conceptual8 ci Bn pri$ul
rBnd %i $ai ale# Bn faptul
c4 #Bnt Idu)uriK %i c4
#tBrne#c Itea$aK pe care
a$ de#cri#:o $ai #u#.
Dar du)ul nu poate fi nici
el eAplicat plecBnd de la
#enti$ente InaturaleK. Ni
la fel de puin poate fi
eAplicat4 prin a#e$enea
#enti$ente evoluia
ulterioar4 Bn virtutea
c4reia ace#t IcevaK Le
#in7urul coninut
conceptual ce i #e poate
da cu adev4ratM8 care8
prin apariia lui8 #tBrne%te
Bntotdeauna o tea$4 vie8
devine o fiin4 venerat4 %i
iu'it4 la $odul po,itiv8 o
fiin4 care poate fi
ridicat4 la ran7ul eroilor8
al pitri$lor, al de$onilor8
al #finilor %i al ,eilor.
.. 7uterea 8orenda;
poate #4 ai'4 o fa,4
preli$fear4 foarte
natural4. A o'#erva Bn
plante8 Bn pietre %i Bn alte
o'iecte naturale o putere
pe care i:o Bn#u%e%ti
intrBnd Bn po#e#ia ace#tor
o'iecte8 a $Bnca ini$a
#au ficatul unui ani$al
#au al unui o$ pentru a:i
Bn#u%i puterea %i vi7oarea
lui nu e#te reli7ie8 ci
%tiin4. Medicina
procedea,4 dup4 aceea%i
reet4. Dac4 7landa
tiroid4 de viel e#te 'un4
pentru tratarea 7u%ei #au a
cretini#$ului8 nu %ti$8
totu%i8 ce #:ar putea #pera
de la creierul de 'roa#c4
rBioa#4 #au de la ficatul de
evreu. "otul depinde aici
de o'#ervaie8 iar Bn
acea#t4 privin4 $edicina
noa#tr4 nu #e deo#e'e%te
de aceea a vraciului decBt
prin faptul c4 e#te $ai
preci#4 %i c4 are $etode
eAperi$entale. I2utereaK
nu B%i face loc Bn
prea$'ulul reli7iei8 iar
Bn#u%irea ei nu #e
tran#for$4 BnIrituri de
co$uniuneK8 Bn
#acra$ente8 cu$
o'i%nui$ #4 #pune$8
decBt cBnd #e #trecoar4 Bn
ea ideea de Ivra94K8 de
K$a7ieK.
?. *ulcanii8 cul$ile
$unilor8 luna8 #oarele8
norii #Bnt con#iderate de
-1?
-C
Sacrul
o$ul pri$itiv ca fiind vii
nu ca ur$are a vreunei8
Inaive teorii a
ani$i#$ului univer#alK
#au a Ipantei#$uluiK8 ci
pe 'a,a eAact acelora%i
-11
-C
Sac
rul
->/
-1=
Rudolf Otto
indicii de care ne folo#i$
noi Bn%ine atunci cBnd
recunoa%te$ viaa pe care
o o'#erv4$ directJ adic4
atunci cBnd8 %i Bn $4#ura
Bn care : pe drept #au pe
nedrept8 a#ta ine nu$ai %i
nu$ai de o'#ervator :8
crede$ c4 Bi Bntre,4ri$
aciunea %i lucrarea. Bn
virtutea ace#tor indicii8
orice o'iecte naturale pot
#4 i #e par4 vii unui
o'#ervator naiv. Dar nici
$4car acea#ta nu duce
neap4rat la $it %i la
reli7ie. Munii8 #oarele %i
luna nu devin I,eiK doar
pentru c4 parvii. Ni nu
devin a%a ceva nici c)iar
atunci cBnd o$ul B%i
B$p4rt4%e%te %i B%i
adre#ea,4 lor dorinele %i
ru74$inile #ale. C4ci
ru74$intea nu e#te Bnc4
ru74ciune8 iar Bncrederea
nu tre'uie #4 fie neap4rat
reli7ioa#4. A$'ele devin
reli7ioa#e a'ia cBnd li #e
aplic4 %i lor cate7oria
nu$ino#ului. Iar a#ta #e
BntB$pl4 nu$ai dac4 #e
Bncearc48 $ai BntBi8
influenarea lor prin
$i9loace nu$inoa#e8
adic4 prin $a7ie8 %i dac48
pe ur$48 #e con#ider4 c4
efectul lor e#te unul
nu$ino#. adic4 $a7igD
Lucrurile din natur4 B%i
fac loc Bn prea$'ulul
reli7iei %i devin divinit4i
ale naturii nu pentru c4
#Bnt Iconcepute ca
Bn#ufleiteK8 ci pentru c4
#Bnt Ire#i$ite ca
nu$inoa#eK.
1. 4asmul pre#upune
de la 'un Bnceput un
in#tinct InaturalK al
i$a7inaiei8 al pove#tirii8
al conver#aiei %i
pl4#$uirii ace#tuia. Dar o
pove#tire devine 'a#$
nu$ai datorit4 acelui
ele$ent al I$inunatuluiK8
nu$ai datorit4
$iracolului %i unor
BntB$pl4ri %i aciuni
$iraculoa#e8 adic4 nu$ai
datorit4 unei trau$e
nu$inoa#e. Acela%i lucru
#e poate #pune8 Bntr:o
$4#ur4 Bnc4 %i $ai $are8
de#pre mit.
=. "oate ele$entele
po$enite pBn4;aici
repre,int4 doar
prea$'ulul #enti$entului
reli7io%i o pri$4 tre#4rire
a nu$ino#ului. Ace#ta8
ur$Bnd le7ile analo7iei
-1C
Rudolf Otto
#enti$entelor8 analo7ie
care ar putea fi indicat4
cu u%urin4 pentru fiecare
ca, Bn parte8 apare aici Bn
a$e#tec cu alte ele$ente.
Un Bnceput cu adev4rat
nou %i de #ine #t4t4tor Bl
con#tituie a'ia 7ene,a
ideii de demon. !or$a ei
cea $ai autentic4 o 74#i$
Bn acele vec)i %i ciudate
divinit4i ara'e8 Bn acele
numina locale8 care8 de
fapt8 nu #Bnt altceva decBt
pronu$e de$on#trative
r4t4citoare. De%i nu I#:au
for$at pe calea $ituluiK8
fiindc4 cele $ai $ulte nu
au a%a ceva8 de%i nu Iau
derivat din divinit4i ale
naturiiK %i nici nu Iau luat
na%tere din #piriteK8 ele
r4$Bn totu%i ni%te
divinit4i cu o foarte $are
influen4 %i care #e 'ucur4
de o foarte vie veneraie.
Ele #Bnt pure produ#e ale
#enti$entului reli7io#. Ni
apare cBt #e poate de clar
faptul c4 ele nu #Bnt
pl4#$uiri ale i$a7inaiei
colective %i ale I#ufletului
popoarelorK ci intuiii ale
unor per#onalit4i
profetice. Ace#te numina
B%i au Bntotdeauna Oa+in$
ul lor8 for$a pri$itiv4 a
profetului. u$ai acolo
unde una dintre ele #:a
IrevelatK prin inter$ediul
lui ia na%tere cultul %i
co$unitatea cultic4.
u$enul are nevoie de
un vi,ionar8 iar far4
ace#ta el nu poate eAi#ta.
C. I2urK %i Ii$purK
eAi#t4 %i Bntr:un #en#
natural. E#te i$pur ceea
ce provoac4 un puternic
#enti$ent de de"gust
natural8 ceea ce e#te
re#pin74tor. Ace#te
#enti$ente de de,7u#t au
o $are influen4 a#upra
oa$enilor toc$ai pe
treapta pri$itiv4 a
de,volt4rii lor. ICeea ce
4ranul nu cunoa%te el nu
$4nBnc4.K 2ro'a'il c4
ace#te #enti$ente #Bnt o
$o%tenire a educaiei
naturale Bn#4%i8 care8 prin
ele8 -:a Bn,e#trat pe o$8
de:a lun7ul devenirii #ale8
cu $4#uri de #i7uran4
in#tinctive8 $enite a
prote9a cele $ai
i$portante funcii vitale.
Cultura a rafinat apoi
#enti$entele de de,7u#t8
BndreptBndu:le #pre alte
o'iecteD ea a preluat
-1/
Rudolf Otto
caracterul re#pin74tor al
$ultor lucruri care:-
de,7u#tau pe o$ul
natural %i -:a diri9at #pre
altele8 care nu erau
Ide,7u#t4toareK pentru el.
Acea#t4 rafinare
repre,int4 totodat4 o
#c4dere Bn ce prive%te
7radul de inten#itate.
De,7u#tul no#tru nu $ai
e#te atBt de vi7uro#8 atBt
de puternic %i de radical.
Din ace#t punct de
vedere8 #e $ai poate
o'#erva %i a#t4,i o
diferen4 radical4 Bntre
populaia de la ar48 $ai
pri$itiv48 %i cea de la
ora%8 $ai rafinat4. 2e noi
ne de,7u#t4 unele lucruri
care Bl la#4 rece pe 4ranD
Bn #c)i$'8 ceea ce Bl
de,7u#t48 Bl de,7u#t4 $ai
profund decBt pe noi. Or.
Bntre un viu #enti$ent al
de,7u#tului %i #enti$entul
IBn7ro,itoruluiK eAi#t4 o
foarte $are analo7ie. Se
vede i$ediat cu$8
ur$Bnd le7ea potrivit
c4reia #enti$entele
analoa7e #e atra7 unele
pe altele8 i$purul
InaturalK a tre'uit #4
p4trund4 %i #4 #e de,volte
pe t4rB$ul nu$ino#ului.
AvBnd Bn $Bn4 c)eia
pro'le$ei8 adic4 acea
analo7ie %i acea le7e8 #e
poate c)iar con#trui a
priori orice proce#
evolutiv real al lucrurilor.
oi Bn%ine face$
ne$i9locit eAperiena
ace#tui fapt Bn de,7u#tul
pe care:- re#i$i$ %i
a#t4,i Bn faa #Bn7elui. La
vederea #Bn7elui
reacion4$ Bn a%a fel BncBt
e#te 7reu de #pu# care
dintre ele$ente e#te $ai
puternicJ de,7u#tul #au
7roa,a.
Mai tBr,iu cBnd
ele$entele ce in de
Itea$4K #:au de,voltat %i
cBnd #:au for$at
repre,ent4rile #uperioare
ale de$onicului %i
divinului8 ale lui sacer %i
sanctus, unele lucruri au
putut deveni Ii$pureK8
adic4 ne7ativ nu$inoa#e8
c)iar far4 #4 fi preeAi#tat
Bn ele ceva
Inatural$enteK i$pur #au
far4 ca ele #4 fi oferit
punctul de plecare pentru
a%a ceva. Spre a Bnele7e
$ai 'ine relaia de
Ianalo7ie Bntre
-=@
Rudolf Otto
#enti$enteK e#te
in#tructiv #4 ar4t4$ c48
inver# de a#t4 dat48
#enti$entul nu$ino# al
i$purului #e a#ocia,4 %i
el i$ediat %i u%or cu
#enti$entele de de,7u#t
natural8 a#tfel BncBt
lucrurile care la ori7ine
nu erau cBtu%i de piifin
de,7u#t4toare devin
de,7u#t4toare Bn
$o$entul Bn care apar ca
nu$ino#:Bn7ro,itoare. Ba
$ai $ult8 e#te po#i'il ca
a#e$enea #enti$ente de
de,7u#t #4 #e $enin4
Bncp*re$e Bndelun7at4
dup4 ce tea$a nu$inoa#4
care le:a #tBrnit #e va fi
#tin#. A%a #e eAplic4 unele
#enti$ente de de,7u#t
#ocial8 de eAe$plu
#enti$entele de ca#t48
care au avut cBndva o
r4d4cin4 pur de$onic4 %i
care #:au $eninut8 c)iar
dac4 r4d4cina lor a $urit
de $ult.
/. EAe$plele date Bn
para7rafele -:C repre,int4
ceea ce #:ar putea nu$i
Iprereli7ieK Dar acea#ta
nu Bn #en#ul c4 reli7ia %i
po#i'ilitatea ei ar putea fi
eAplicat4 prin eleJ
di$potriv48 ele #Bnt
acelea care nu #Bnt
po#i'ile %i nu pot fi
eAplicate decBt 7raie unui
ele$ent reli7io#
funda$ental8 adic4
plecBnd de la #enti$entul
nu$ino#ului. Ace#ta e#te
Bn#4 un ele$ent #uflete#c
ori7inar8 care #e vrea Bn le
Ie# Bn particularitatea %i
puritatea #a %i care nu
poate fi IeAplicatK pe
'a,a altor ele$ente.
A#e$enea tuturor
celorlalte ele$ente
#uflete%ti ori7inare8 el
apare la $o$entul #4u Bn
evoluia vieii #pirituale a
o$ului %i din acel
$o$ent face pur %i
#i$plu parte din ea. !4r4
Bndoial48 el poate ap4rea
nu$ai dac4 #Bnt
Bndeplinite anu$iii
condiiiJ condiii inBnd de
de,voltarea corpului8 de
celelalte facult4i
#uflete%ti8 de viaa
#ufletea#c4 Bn 7eneral8 de
7radul de eAcita'ilitate %i
de #pontaneitate8 de
capacitatea de a avea
i$pre#ii %i tr4iri Bn faa
lu$ii eAterioare %i a celei
interioare. Dar ace#te
condiii #Bnt nu$ai
-=-
Rudolf Otto
condiii8 nu %i cau,e #au
ele$ente ale
#enti$entului nu$ino#. A
recunoa%te ace#t fapt nu
Bn#ea$n4 a Bnl4tura
pro'le$a nu$ino#ului8
trecBnd:o Bn #fera
$i#terului %i a
#upranaturalului8 ci
Bn#ea$n4 doar a afir$a
de#pre el ceea ce e#te
vala'il %i Bn le74tur4 cu
toate celelelalte ele$ente
ale vieii noa#tre
#uflete%ti. 2l4cerea %i
durerea8 iu'irea %i ura8
toate facult4ile ce in de
percepia #en#i'il48 cu$
ar fi #enti$entul #paiului
%i al ti$pului8 ca %i toate
facult4ile #uperioare ale
#ufletului8 apar : ur$Bnd8
de#i7ur8 anu$ite le7i %i
re#pectBnd anu$ite
condiii : Bn $od evolutiv
%i la $o$entul lor8 fiind
fiecare dintre ele ceva
nou %i ireducti'il %i
neputBnd fi IeAplicateK
decBt dac4 accept4$ ideea
c4 eAi#t48 la te$elia
evoluiei8 un ele$ent
#piritual 'o7at Bn
virtualit4i8 unul care #e
Bnvederea,4 tot $ai
deplin Bn ele pe $4#ur4 ce
condiiile le7ate de
de,voltarea or7ani#$ului
%i a creierului #Bnt
Bndeplinite. Ni la fel #tau
lucrurile cu #enti$entul
nu$ino#ului.
-@. Ca,ul cel $ai pur
de tre,ire #pontan4 a
#enti$entului
nu$ino#ului ne pare a fi
acela po$enit la
para7raful =. El e#te
deo#e'it de i$portant
pentru evoluia reli7iei8
deoarece8 aici8
#enti$entul reli7io# nu #e
la#4 deviat de la 'un
Bnceput Lprin atracia
#pecific4 a#ocierii
#enti$entelorM #pre
lucruri p4$Bnte%ti8 aflate
dincoace de el8 luBndu:le
Bn $od 7re%it drept
nu$inoa#e8 ci fie c4
r4$Bne Bn #tarea lui de
pur #enti$ent8 a%a cu$ #e
BntB$pl4 Bn I7roa,a
panic4K8 fie c4 B%i
inventea,4 L#au8 $ai 'ine
,i#8 B%i de#coper4M
o'iectul nu$ino#8
de,voltBnd 7er$enii
o'#curi ai repre,ent4rii
ace#tuia8 7er$eni pe care
Bi poart4 Bn #ine. Bntr:o
oarecare $4#ur48 ace#t
din unn4 ca, $ai e#te
Bnc4 #u#cepti'il de a fi
-=0
Rudolf Otto
retr4it %i de a fi p4trun# de
c4tre noi8 ca de altfel %i
tran,iia prin care
#enti$entul pur ia for$e
tot $ai evoluate %i B%i
#ta'ile%te o'iectul
nu$ino#. !4r4 Bndoial48
oric4rui o$ Bn,e#trat cu o
vie #en#i'ilitate i #:a
BntB$plat #4 #e #i$t4
Icuprin# de nelini%teK
Bntr:un anu$it $o$ent
#au Bntr:un anu$it loc.
Cel capa'il de o
p4trundere p#i)olo7ic4 cBt
de cBt preci#4 nu poate #4
nu o'#erve ur$4toarele
lucruri Bn le74tur4 cu
acea#t4 #tareJ El va
o'#erva $ai Bnitl8
caracterul aparte %i
ireducti'il al ace#tei #t4ri
#uflete%ti. Bn al doilea
rBnd8 va o'#erva faptul
foarte ciudat c4 $otivele
eAterioare ale ace#tei #t4ri
#Bnt ade#ea foarte
neBn#e$nate8 atBt de
neBn#e$nate BncBt a'ia
dac4 pot fi '47ate Bn
#ea$4 %i BncBt de#eori nu
au nici o le74tur4 cu
inten#itatea i$pre#iei
Bn#4%i8 'a $ai $ult. #Bnt
atBt de neBn#e$nate BncBt
ade#ea a'ia dac4 #e poate
vor'i de Ii$pre#ieK8 fiind
vor'a $ai de7ra'4 de un
i$pul# %i de un prile98
Bntr:atBt tr4irea dep4%e%te
Bn for4 %i Bn violen4
e$oional4 tot ce au
i$pre#ionant Bn ele
re#pectivele condiii de
ti$p #au de loc De fapt8
acea#t4 Bnfiorare8 acea#t4
7roa,4 i,'ucne%te din
#tr4fundurile #ufletului8
acolo unde ace#te
i$pre#ii nu p4trund8 iar
fora cu care erupe
dep4%e%te Bntr:atBt #i$plul
i$pul# eAterior BncBt
i,'ucnirea ei e#te
aproape8 dac4 nu c)iar cu
totul8 #pontan4. De aceea8
e#te de #pu#. Bn al treile
rBnd8 c4 Bn ace#t proce#
tre'uie #4 fi intervenit
unele repre,ent4ri
#pecifice8 de #ine
#t4t4toare8 care8 de%i Bntru
totul o'#cure %i
e$'rionare8 odat4 #tBrnite
#au tre,ite8 devin
adev4rata cau,4 a e$oiei
%i a Bnfior4rii. Dac4
a#e$enea repre,ent4ri n:
ar ii fo#t date dinainte
Bntr:un $od oarecare8 nici
o e$oie nu #:ar putea ivi
Bn #uflet. Bn al patrulea
rBnd8 #tarea #ufletea#c4
de#pre care vor'i$ poate
-=>
Rudolf Otto
#4 r4$Bn4 un #i$plu
I#enti$entK %i #4 #e
con#u$e ca atare8 far4 a:
%i de,volta coninutul
ideatic o'#cur. Atunci
cBnd ea8 a%a nede,voltat4
cu$ e#te8 #e vrea prin#4
Bn cuvinte8 ace#tea nu #Bnt
decBt ni%te eAcla$aii de
7enulJ ICe #ini#truSK
#auJKCe loc Bn7ro,itorSK.
Dar ea poate%i #4:%i
de,volte coninutul. O
pri$4 de,voltare8 c)iar
dac4 deoca$dat4
doarfter:o for$4
ne7ativ48 are loc de Bndat4
ce #e #pune ceva de felulJ
IAiiB nu:i lucru curatK. O
trecere la for$a po,itiv4
a eApre#iei BntBlni$ Bn
en7le,4J I")i# place i#
+aunteXfP !unda$entul
ideatic o'#cur apare de9a
$ai clar aici %i Bncepe #4
#e clarifice ca o
repre,entare8 c)iar dac4
Bnc4 va74 %i %tear#48 a
ceva de dincolo8 a unei
entit4i8 a unei realit4i ce
are efectiv un caracter
nu$ino# %i care8 ulterior8
de:a lun7ul evoluiei #ale8
va lua for$a concret4 a
unui numen +ei, a unui
de$on8 a unui q=8 a unui
4aal #au a cine %tie ce
altei divinit4i. In
6acerea L0C8 -=M8 Iaco'
#puneJ
I
C
B
t

d
e

B
n
f
r
i
c
o
%
4
t
o
r

e
#
t
e

l
o
c
u
l

a
-=.
Rudolf Otto
c
e
#
t
a
S

B
n
t
r
:
a
d
e
v
4
r
8

a
c
e
a
#
t
a
:
i

c
a
#
a

l
u
i

D
u
$
n
e
,
e
u
.
K
Ace#t ver#et e#te eAtre$
de 7r4itor din punct de
vedere p#i)olo7ico:
reli7io#8 fiind un eAe$plu
li$pede Bn #pri9inul a
ceea ce toc$ai a$ #pu#.
2ri$a propo,iie a
ver#etului red48 evident8
i$pre#ia Bn#4%i8 Bn for$a
ei ne$fpocit48 a%a cu$
e#te ea Bnainte de a trece
prin reflecie8 cBnd Bnc4
nu a avut loc nici o
de,voltare %i nici o
clarificare de #ine a
#enti$entului. Ea nu
confine altceva decBt
fiorul nu$ino# Bn #tarea
lui ori7inar4. De#i7ur8 Bn
$ulte ca,uri8 un
a#e$enea fior ori7inar8 ca
#enti$ent Bnc4
nede,vultat deplin8 a fo#t
-=?
Rudolf Otto
#uficient pentru a #e$nala
Ilocurile #finteK %i pentru
a face din ele locuri
de#tinate unei veneraii
pline de tea$4 %i Bn care
#e vor de,volta culte8
c)iar dac4 nu #e va $er7e
neap4rat at` de departe
BncBt #4 #e #tBrnea#c4
i$pre#ia Bnfior4torului
printr:o repre,entare a
unui nu$en concret care
ar #4l4%lui acolo8 c)iar
dac4 nu #e va da un nu$e
ace#tui nu$en #au cel
puin nu un nu$e care #4
fie $ai $ult decBt un
#i$plu pronu$e. Bn
#c)i$'8 a doua propo,iie
a lui Iaco' nu $ai
eApri$4 tr4irea ori7inar48
ci de,voltarea %i
eAplicarea ei concret4
prin reflecie.
EApre#ia 7er$an4 Ie#
spuOt +ier I Laici 'BntuieM
e#te %i ea 7r4itoare. De
fapt. acea#t4 eApre#ie nu
are un #u'iect real #au cel
puin nu #pune ni$ic
de#pre acel ceva 8es;
care 'Bntuie 8spuOt;.
Repre,ent4rile concrete
ale $itolo7iei noa#tre8
precu$ %i cele de#pre
Ifanto$eK8 de#pre
I#piriteK8 de#pre #piritele
$orilor #au de#pre
#ufletele r4t4citoare nu
#Bnt de 74#it aici.
2ropo,iia eApri$4 doar
#enti$entul de nelini%te
aflat toc$ai pe punctul de
a da na%tere8 ca unei
pri$e eAplicaii8
repre,ent4rii a ceva
nu$ino#8 repre,ent4rii
unei entit4i de dincolo.
E#te re7reta'il c4 nu
ave$ un cuvBnt $ai no'il
%i cu un #en# $ai 7eneral
decBt spuOen %i c48
datorit4 lui8 #Bnte$
deviai nu$aidecBt #pre
,ona ra$ificaiilor
i$pure8 I#uper#tiioa#eK
ale #enti$entului
nu$ino#.
11
"otu%i8 c)iar %i
11 "otu%i8 pentru a
eApri$a acea#t4
repre,entare8 ave$ Bnc4 o
eApre#ie8 puin ca$
artificial4 J IE# geistet
)ierK #au .. Eie e# doc)
iun die#e Statte geistert
L..cBt de pre,ent e #piritul
pe ace#te locuriSKM. O
a#e$enea pre,ena e o
pre,en4 nu$inoa#48 f4r4
a fi un du) inferior. La
nevoie pute$ Bncerca #4
traduce$ aici pa#a9ul din
Ha'acuc L0. 0@MJ ..Ia)ve)
-=1
Rudolf Otto
a%a8 a$ $ai putea
percepe Bnc4 Bnrudirea
dintre #enti$entul #tBrnit
de du)uri %i acele tr4iri
nu$inoa#e ele$entare
7raie c4rora au fo#t
de#coperite odinioar48
prin eAperiena unor
vi,ionari8 locurile
IBnfior4toareK8 I#finteK8
#t4pBnite de nu$en8
ace#te puncte de plecare
pentru cultul local %i
ace#te locuri de na%tere a
e pre,ent Bn te$plul #4u. ^
Lu$ea.toat4 tace Bn faa
luiK. En7le,ul to +aimt
are un #en# $ai no'il
decBt spuOen al no#tru. Se
poate #pune *a+ve+
+aunts +is +olN temple
f4r4 ca eApre#ia #4 fie o
'la#fe$ie. O
a#e$enea ..pre,en4K
e#te. ade#ea8 e'raicul
s+aOan La locuiM.
2a#a9ului din 7salmul
01.CJ ..locul unde
locuie%te #lava "aK Bi
face$ #i$it $ai deplin %i
$ai preci# #en#ul dac4 Bl
traduce$J ..locul plin de
$4reia "aK. :c+eOin
LlocuireaM e#te toc$ai
acel geistern al lui Ia)ve)
Bn te$plul din Ieru#ali$.
lui (l care era venerat
acolo. Ecoul unor
a#e$enea tr4iri ori7inare
Bl 74#i$ Bn 6acerea
L0C8-=M %i Bn *eirea L>M.
Locurile pe care le
#e$nalea,4 Moi#e %i
Iaco' #Bnt adev4rate
+auntedplaces, locuri
unde I'Bntuie du)urileK8
unde Inu e lucru curatK.
u$ai c48 aici8
#enti$entul 'Bntuirii nu
are #en#ul #4r4cit %i
de7radat pe care -:a luat
a#t4,i #enti$entul no#tru
fa4 de du)uri8 ci poart4
Bnc4 Bn #ine Bntrea7a
'o74ie a potenialit4ilor
%i po#i'ilit4ilor de
de,voltare a
#enti$entului nu$ino# cu
adev4rat ori7inar. Bn ace#t
ca, e#te vor'a de un du)
no'il %i #u'til.
eBndoielnic8 u%oara
Bnfiorare ce ne poate
cuprinde %i a#t4,i Bn
t4cerea %i Bn penu$'ra
#anctuarelor noa#tre $ai
p4#trea,4 Bnc4 o
Bndep4rtat4 Bnrudire nu
nu$ai cu ceea ce Sc)iller
nu$e%te IfiorK Bn
ver#urileJ
-==
Rudolf Otto
I
B
n

p
4
d
u
r
e
a

d
e

p
i
n
i

a

l
u
i

2
o
#
e
i
d
o
n

S
e

i
n
t
r
4

c
u

u
n

f
i
o
r

d
e

p
i
e
t
a
t
e
K
8
ci %i cu cele $ai autentice
#enti$ente #tBrnite de
du)uri. Iar u%orul tre$ur
ce poate Bn#oi ace#te #t4ri
are %i el o Bndep4rtat4
-=C
Rudolf Otto
Bnrudire cu Ipielea de
74in4K la a c4rei e#en4
nu$inoa#4 ne:a$ referit
ceva $ai devre$e. Atunci
cBnd8 forBnd faptele8
ani$i#$ul #e #tr4duie%te
#4:- deduc4 pe
Atari #c)i$'4ri de
#en# nu au avut loc nu$ai
Bn Bndep4rtata antic)itate8
ci. pBn4 $ai ieri. #:au
petrecut Bn $od foarte
a#e$4n4tor Bn li$'a
noa#tr4. In #ec. -C.
sc+auder+aft $ai
de#e$na Bnc4 nu$ino#ul
Bn #en#ul lui 7eneral8 de
$i#ter8 i$plicBnd %i #en#ul
de Itea$4 plin4 de
re#pectK. El Bn#e$na
eAact ceea ce Bn#ea$n4
actualul sc+auervoll.
A'ia $ai tBr,iu decade la
a de#e$na doar infa$ul8
a'o$ina'ilul8 nu$ino#ul
ne7ativ8 %i totodat4 devine
plat %i trivial. 2ier,Bndu:%i
de fapt #en#ul %i
re,onana nu$inoa#4J el
a'ia dac4 $ai
de#e$nea,4 a#t4,i ceva Bn
faa c4ruia te BnfioriD el
eApri$4 ceva ce e#te
#up4r4torJ IE# i#t
#c)auder)afte# EetterK
LIe o vre$e cu$plit4KM.
-C
5$db+uta Bn#ea$n4
rreton, inefa'il8 de
neBnele#. E#te
ec)ivalentul eAact al lui
mNsterium stupendum al
no#tru8 Bn ti$p ce asura
e#te mNsterium
tremendum.
de$on %i pe Du$ne,eu
din I#ufleteK8 el apuc4 pe
o cale 7re%it4. Dac4 ar
afir$a c4 ei repre,int4
Ilucruri ce pot deveni
du)uriK8 el #:ar afla cel
puin pe calea cea 'un4.
E#te ceea ce dovede#c8
Bn parte8 %i unii ter$eni
antici care #e refereau
iniial la fiorul ori7inar
#tB$it de un Idu) no'ilK
%i care8 $ai tBr,iu8 au
putut atBt #4 decad4 pBn4
la a de#e$na for$ele cele
$ai 9oa#e ale
#enti$entului de Itea$4K
cBt %i #4 #e ridice pBn4 la a
de#e$na for$ele cele
$ai Bnalte ale aceluia%i
#enti$ent. Un a#e$enea
ter$en e#te8 Bn #an#crit48
eni7$aticul cuvBnt astira.
5sura e#te IBnfior4torulK8
Bn #en#ul Bn care folo#e%te
Iaco' ace#t cuvBntD e#te
Inelini%titorulK. Mai
tBr,iu8 el a devenit Bn
li$'a indian4 un tennen
-=/
Rudolf Otto
te)nic pentru de#e$narea
fanto$atic:de$onicului
#ituat pe o treapt4
inferioar4. Dar Bn
ti$purile #tr4vec)i el era
totodat4 un epitet al cefe
$ai #u'li$ ,eu din Rig$
Qeda, al $arelui %i
nelini%titorului *aruna.
De a#e$enea8 Bn per#an48
5+ura$ma"da a devenit
nu$ele divinit4ii unice %i
eterne.
1=
1= Cf. R. Otto8 !ipiOa,
p..1. A'd)uta L%i
ascarva; ar fi o traducere
#an#crit4 $ai eAact4 a
numinosului no#tru8 dac4
nu ar fi do'Bndit Bnc4
de$ult8 precu$
Tunderbar Bn 7er$an48 o
#u$edenie de accepiuni
profane care i:au aplati,at
#en#ul. 2entru
#enti$entul 8ram;
adb+utei %i pentru
diferena dintre acea#ta %i
#enti$entul 7roa,ei8 al
eroicului %i al
Bnfrico%4to$lui %i
de,7u#t4torului8 a%a cu$
apar ele la B)arata Muni8
ve,i #tudiul lui M.
Lindenau8 4eitrUge "ur
altindisc+en Rasa$.e+re.
Leip,i7. -/->.
La fel #tau lucrurile %i
cu ter$enul de adb+uta.
"r4ie%ti o adb+uta atunci
cBnd Ite afli Bntr:o ca#4
7oal4K8 #pune o vec)e
definiie.
1C
E#te tr4irea
acelei IBnfior4riK care ne
cuprinde %i pe noi cBnd ne
afl4$ Bntr:o ca#4 7oal48
pu#tie. 2e de alt4 parte8
Bn#48 adb+uta e#te %i
nu$ele dat $inunii cu
totul #uprap4$Bnte%ti %i
caracterului ei de
fascinam, 'a c)iar
nu$ele dat eternului
Bra)$a %i $Bntuirii prin
el8 nu$ele dat acelui I
1CMNt+, Ritual and
Religion, -C//D 2+e
MaOing of Religion,
-/@0D Magic and
Religion. -/@-. Cf. %i2.
E. Sc)$idt8 %'
Yimdlmien einer
Qergleic+ung Ib7
Religionen und
MNt+ologien der
austronesisc+en Q?lOer,
Eien8 -/-@8 Bn
!enOsc+riften der
[aiserlisc+en 5Oademie
der MPessensc+aften,
Eien8 2)il8 tu#t. Fla##e8
vol. LIII.
-C@
Rudolf Otto
adb+utam care e#te $ai
pre#u# de orice cuvBntK.
1/
Ceea ce a$ #pu#
de#pre asura %i adb+uta
e#te vala'il poate %i
pentru 7rece#cul t+eos. Se
prea poate ca el #4 ai'4
aceea%i r4d4cin4 ca ge$
tTs, cuvBnt care $ai
eAi#t4 Bnc4 Bn 7er$ana de
$i9loc8 unde Bn#ea$n4
Idu)K %i Ifanto$4K. Se
pare c4 %i Bn ace#t ca, un
1/ Cf. R. Otto8 !ipiOa,
p..1. A'd)uta L%i
ascarva; ar fi o traducere
#an#crit4 $ai eAact4 a
numinosului no#tru8 dac4
nu ar fi do'Bndit Bnc4
de$ult8 precu$
Tunderbar Bn 7er$an48 o
#u$edenie de accepiuni
profane care i:au aplati,at
#en#ul. 2entru
#enti$entul 8ram;
adb+utei %i pentru
diferena dintre acea#ta %i
#enti$entul 7roa,ei8 al
eroicului %i al
Bnfrico%4to$lui %i
de,7u#t4torului8 a%a cu$
apar ele la B)arata Muni8
ve,i #tudiul lui M.
Lindenau8 4eitrUge "ur
altindisc+en Rasa$.e+re.
Leip,i7. -/->.
cuvBnt #tr4vec)i8 ori7inar8
care de#en$anu$ino#:
nelini%titorul LIdu)ul
no'ilKM #:a Bn4lat8 pe de o
parte8 la de$nitatea de
denu$ire a lui
Du$ne,eu8 %i8 pe de alta8
a dec4,ut pBn4 la a
denu$i doar
fanto$aticul. Mai $ult8
#e pare c4 %i Bn e'raic4 a
avut loc odinioar4 o
evoluie a#e$4n4toare.
C4ci I#piritulK8 #pectrul
lui Sa$uel8 pe care
vr49itoarea din Endor Bl
face #4 ia#4 de #u' p4$Bnt
%i #4 i #e arate lui Saul LI8
Sa$uel8 0C8 ->M e#te
nu$it la fel ca divinitatea
Bn#4%iJ Elo)i$.
--. 2lecBnd de la
ipote,a noa#tr4 de#pre
ideile a priori Bnte$eiate
pe #enti$ent8 74#i$ pBn4
la ur$4 eAplicaia acelor
intere#ante feno$ene
a#upra c4rora a atra#
atenia8 pe 'un4 dreptate8
Andrek Lan7.
=@
Ce:i
=@MNt+, Ritual and
Religion, -C//D 2+e
MaOing of Religion,
-/@0D Magic and
Religion. -/@-. Cf. %i2.
E. Sc)$idt8 %'
-C-
Rudolf Otto
drept8 ele nu _in Bn
#pri9inul ipote,ei8
9nonotei#$ului pri$itivK8
elucu'raie a apolo7eticii
$i#ionare care ar fi vrut
#4 #alve,e al doilea
capitol al 4ibliei, dar care
re#i$ea o ru%ine
$odern4 Bn faa pli$'4rii
de pl4cere a lui Ia)ve)
prin 7r4din48 la r4coarea
#erii. Bn #c)i$'8 ace#te
feno$ene indic4 unele
dintre acele lucruri care
#Bnt Bntru totul eni7$atice
cBt4 vre$e #e r4$Bne pe
terenul ani$i#$ului8 al
pantei#$ului %i al altor
concepii naturali#te
de#pre reli7ie %i care8 din
acea#t4 cau,48 #Bnt
Bnl4turate cu a9utorul unor
ipote,e ar'itrare. De fapt8
Bn nu$eroa#e $itolo7ii %i
Bn nu$eroa#e tradiii ale
Yimdlmien einer
Qergleic+ung Ib7
Religionen und
MNt+ologien der
austronesisc+en Q?lOer,
Eien8 -/-@8 Bn
!enOsc+riften der
[aiserlisc+en 5Oademie
der MPessensc+aften,
Eien8 2)il8 tu#t. Fla##e8
vol. LIII.
popoarelor 'ar'are 74#i$
ele$ente ce #e ridic4 $ult
dea#upra nivelului
celorlalte rituri %i
o'iceiuri reli7ioa#e ale
lorD repre,ent4ri ale
marilor "ei, de care.
ade#ea8 nu #e ine #ea$a
deloc8 #au aproape deloc.
Bn practica reli7ioa#48 dar
c4rora li #e atri'uie8 Bn
$od aproape involuntar8
un ran7 #uperior celui
atri'uit tuturor celorlalte
fi7uri $itice %i care te pot
face #4 te 7Bnde%ti la divin
Bn Bnele#ul lui cel $ai
Bnalt. Dac4 a#e$enea
$ari ,ei au un trecut
$itic e#te un fapt care
uneori #e poate %ti8 iar
alteori nu. Ceea ce
r4$Bne Bn#4 $ereu
#e$nificativ %i eni7$atic
Bn ca,ul lor e#te c4 ei
dep4%e#c nivelul 7eneral.
Acolo unde8 pe calea
$i#ionari#$ului8 a
p4trun# predicarea tei#t48
ace#te divinit4i
#uperioare pot fi u%or
recuno#cute ca fiind
Du$ne,eul cel adev4rat8
ele oferind un punct de
#pri9in predic4rii
$i#ionare. Iar convertiii
-C0
Rudolf Otto
$4rturi#e#c de 'un4 voie
c4 l:au cuno#cut pe
Du$ne,eu8 dar c4 nu l:au
cin#tit. Ce:i drept8 Bn
anumite ca"uri, a#tfel de
feno$ene #e eAplic4 prin
influenele %i infiltr4rile
anterioare ale reli7iilor
tei#te #uperioare8 dup4
cu$ o dovede#c uneori
pBn4 %i nu$ele purtate de
acele Bnalte divinit4i. Dar
c)iar %i #u' acea#t4
for$48 feno$enul e#te
foarte ciudat. Ce i:a
Bnde$nat oare pe
I#4l'aticiK8 care tr4iau
Bntr:un $ediu diferit8 de
#uper#tiie 'ar'ar48 #4
accepte %i s adopte
a#e$enea repre,ent4ri
Idifu,eK8 dac4 nu o
predi#po,iie pentru ele
eAi#tent4 Bn #ufletele lor8
o predi#po,iie care nu le:
a Bn74duit #4 le la#e #4
treac4 pe lBn74 ei8 care i:a
o'li7at #4 le ia cel puin
Bn #ea$48 #4 le p4#tre,e %i
#4 le tran#$it4 $ai
departe8 facBndu:i #4 #e
intere#e,e de ele8 #4 le
#i$t4 %i #4 le recunoa#c4
$4rturia Bn propria lor
con%tiin4P 2e de alt4
parte8 Bn#48 Bn ca,ul
$ultora dintre ace#te
feno$ene ipote,a
infiltr4rii e#te far4
Bndoial4 inaccepta'il4 %i
nu poate fi #u#inut4 decBt
forBnd faptele. Bn ace#te
ca,uri8 e#te vor'a. Bn $od
clar8 de ni%te pre#i$iri %i
anticip4ri care8 avBnd Bn
vedere pre#iunea
eAercitat4 de puternica
Bnclinaie pentru idei
inerent4 raiunii8 nu #Bnt
#urprin,4toare8 ci.
di$potriv48 #Bnt uneori
pur %i #i$plu de a%teptat
%i fire%ti8 tot atBt de fire%ti
ca %i produciile $u,icale
ale i7anilor8 ap4rute Bntr:
un $ediu cultural inferior
#u' pre#iunea unei
puternice Bnclinaii
naturale pentru $u,ic4.
In lip#a ace#tei Bnclinaii8
feno$enele de#pre care
vor'i$ ar r4$Bne pure
eni7$e.
%L%%N&%L%
!%N&I%N&U
LUI ?@RU&-
-C>
Rudolf Otto
Cele dintBi $anife#t4ri8
pri$itive %i I'ruteK8 ale
Ifricii de de$oniK care
#t4 la ori7inea i#toriei
reli7iei %i a evoluiei
i#torice a reli7iilor au %i
ele un caracter ireducti'il
%i aprioric8 Religia ncepe
prin ea nsi %i e#te de9a
activ4 pe Itreptele ei
preli$inareK8 ale
$iticului %i de$onicului.
Caracterul ei pri$itiv %i
I'rutK con#t4 doar Bn
ur$4toarele B$pre9ur4riJ
aM Con#t4 Bn aceea c4
diferitele ele$ente ale
nu$ino#ului nu apar %i nu
#e tre,e#c decBttreptat %i
#ucce#iv. El nu B%i
do'Bnde%te deplinul
coninut decBt treptat %i
#u' i$pul#ul unui lan de
#ti$uli ce #e #ucced
foarte lent unul dup4
altul. AtBta ti$p cBt ace#t
proce# nu #:a de#4vBr%it.
ele$entele pariale %i
inlpale ale
nu$ino#uluiUBre,ite unul
cBte unul8GMi prin firea
lucrurilor ceva 'i,ar8 de
neBnele#8 'a $ai $ult8 au
ade#ea ceva 7rote#c Bn
ele. O'#ervaia e#te
vala'il4 $ai ale# Bn ceea
ce price%te ele$entul
reli7io# care8 pare:#e8 #:a
tre,it cel dintBi Bn viaa
#piritual4 a o$uluiJ tea$a
de de$oni. Luat Bn #ine %i
i,olat8 el pare a fi $ai
curBnd o Bn#p4i$Bnt4toare
auto#u7e#tie8 un fel de
co%$ar ce ine de
do$eniul Ip#i)olo7iei
popoarelorK8 decBt ni%te
fanta#$e ale unei
i$a7inaii ele$entare %i
$or'ide8 atin#e de un fel
de $anie a per#ecuiei.
!aptul c4 unii cercet4tori
au putut crede c4 reli7ia a
Bnceput odat4 cu cultul
diavolului %i ci Bn
definitiv8 diavolul e#te
$ai vec)i decBt
Du$ne,eu e#te de Bnele#.
Acea#t4 tre,ire treptat4 %i
#ucce#iv4 a diferitelor
ele$ente %i a#pecte ale
nu$ino#ului e#te8 de
a#e$enea8 $otivul pentru
care cla#ificarea reli7iilor
pe 7enurifi #pecii e#te atBt
de dificil4 %i pentru care
cei ce o Bntreprind a9un7
de fiecare dat4 la alte
re,ultate. C4ci8 de cele
$ai $ulte ori8 reli7iile
#upu#e cla#ific4rii nu #e
-C.
Rudolf Otto
co$port4 cBtu%i de puin
ca ni%te #pecii diferiiS ale
aceluia%i 7en8 neur$Bnd
deci criteriul unei unit4i
analitice, ci #e co$port4
ca ni%te ele$ente
co$ponente ale unei
unit4i sintetice. E#te ca %i
cu$ ai vedea la #uprafaa
apei doar anu$ite p4ri
din corpul unui pe%te
$are %i ai Bncerca #4
cla#ifici dup4 #pecie %i
7en cur'a #pin4rii8 vBrful
co,ii %i cre%tetul capului
din care B%ne#c #tropii
fini de ap48 Bn loc de a
c4uta #4 prive%ti ace#te
detalii Bn a%a fel BncBt #4 le
recuno%ti locul %i relaiile
cu celelalte8 adic4 Bn a%a
fel BncBt #4 le recuno%ti ca
p4ri articulate ale unui
ntreg care tre'uie #4 fie
Bnele# el Bn#u%i Bnainte de
a i #e Bnele7e p4rile.
'M A#pectul I'rutK al
#enti$entului ine8 apoi8
de caracterul 'ru#c %i
oca,ional al pri$ei lui
$anife#t4ri. Bn plu#8
caracterul va7 al ace#teia8
ca %i al $otivaiei #ale8
poate duce la confundarea
%i la a$e#tecarea
#enti$entului reli7io# cu
anu$ite #enti$ente
InaturaleK.
cM El $ai ine %i de
faptul c4 evaluarea
nu$inoa#4 #e aplic48 $ai
BntBi. %i Bn c)ip cu totul
fire#c8 o'iectelor8
feno$enelor #au
entit4ilor lumii
e&terioare, cele care
Iprile9uie#cK
$anife#t4rile
#enti$entului nu$ino# %i
care Bl fac totodat4 pe
ace#ta #4 devie,e #pre ele.
"oc$ai aici B%i are
r4d4cina ceea ce #:a
nu$it cultul naturii %i
divini,area o'iectelor
naturale. A'ia treptat %i
nu$ai #u' pre#iunea
#enti$entului nu$ino#
a#e$enea a#ocieri #e
I#pirituali,ea,4K #au #Bnt
Bnl4turate pBn4 la ur$4 cu
totul8 coninutul a#cun# al
#enti$entului le7at Bn
$od a'#olut de entitatea
tran#cendent4 ap4rBnd
a'ia atunci Bn toat4
autono$ia #a %i Bn plin4
lu$ina
dM El ine de for$a
ne#t4pBnit48 fanatic48
entu,ia#t4 Bn care
cuprinde #ufletul8 ap4rBnd
ca $anie reli7ioa#48 ca
-C?
Rudolf Otto
po#edare de c4tre nu$en8
ca delir %i ca tur'are.
eM El ine8 Bn $od
e#enial8 de
#c)e$ati,4rile greite, de
furi%area nu$ino#ului Bn
alte #enti$ente8 care8 ce:i
drept8 i #e a#ea$4n48 dar
care nu:i aparin inti$.
A$ dat8 $ai #u#. eAe$ple
de ace#t fel.
fM El ine8 Bn #fBr%it8 %i
Bn cel $ai Bnalt 7rad8 de
lip#a raionali,4rii8 a
$orali,4rii %i cultiv4rii8
care B%i vor face apariia
a'ia $ai tBr,iu %i Bn $od
treptat.
Dar8 Bn ce prive%te
coninutul8 cea dintBi
$anife#tare a fricii de
de$oni ca #enti$ent al
Inelini%titoruluiK e#te de9a
un ele$ent pur a priori.
Din ace#t punct de
vedere8 el #e a#ea$4n4 cu
9udecata e#tetic4 %i cu
cate7oria fru$o#ului.
OricBt de diferite ar fi
tr4irile pe care le a$
atunci cBnd recuno#c un
lucru ca fiind Ifru$o#K %i
un altul ca fiind
IBnfior4torK8 Bn a$'ele
ca,uri ele B$i Bn74duie #4
le acord un atri'ut8 un
atri'ut $enit #4 le
eApri$e valoarea8 unul pe
care eAperiena #i$urilor
nu $i:- ofer4 %i nici nu
poate #4 $i:- ofere8 dar
pe care lir- acord eu Bn
$od #pontan8 'a,Bndu:$4
pe propria $ea 9udecat4.
Ceea ce #e#i,e, prin
#i$ul v4,ului nu #Bnt
decBt propriet4ile
#en#i'ile %i for$a #paial4
a o'iectului %i ni$ic $ai
$ult. Ace#tea nu pot Bn#4
nicidecu$ #4:$i #pun4
#au #4:$i dea certitudinea
c4 valoarea particular4 pe
care o de#e$ne, cu
ter$enul de Ifru$o#K
provine din ele #au $4car
c4 o a#e$enea valoare
eAi#t4 Bn realitate. "re'uie
#4 a$ cel puin un
concept va7 al
Ifru$u#eii Bn#e%iK %i8 Bn
plu#8 un principiu de
#u'ordonare Bn virtutea
c4ruia #4:i atri'ui
o'iectului acea#t4
Bn#u%ire8 altfel nici cea
$ai #i$pl4 tr4ire Bn faa
unui lucru fru$o# n:ar fi
po#i'il4. Acea#t4 analo7ie
$er7e Bn#4 %i $ai
departeJ a%a cu$ 'ucuria
Bncercat4 Bn faa
fru$o#ului are o anu$it4
analo7ie cu #i$pla
-C1
Rudolf Otto
pl4cere Bncercat4 Bn faa
a7rea'ilului8 de%i Bntre ele
eAi#t4 totodat4 o diferen4
calitativ4 net4 %i
ireducti'il48 tot a%a #tau
lucrurile %i Bn ce prive%te
relaia dintre tea$a
#pecific reli7ioa#4 %i
#i$pa fric4 natural4.
Starea I'rut4K a
#enti$entului e#te
dep4%it4 pe $4#ur4 ce
nu$enul #e Irevelea,4K
tot $ai deplin %i $ai
vi7uro#8 adic4 pe $4#ur4
ce #e Bnvederea,4 #i$irii
%i con%tiinei. Ace#t
proce# depinde Bn $od
e#enial de $ai #u#
po$enita Lpara7raful f ;
B$'inare a #enti$entului
nu$ino# cu ele$ente
raionale datorit4 c4rora
el intr4 Bn do$eniul
co$pre)en#i'ilului.
"otu%i8 ca nu$ino#8 el
p4#trea,4 toate
ele$entele pe care le:a$
indicat de9a %i care
alc4tuie#c
Iinco$pre)en#i'ilitateaK
lui iraional4. Ace#tea nu
fac decBt #4 #e
con#olide,e pe $4#ur4 ce
el #e Irevelea,4K. C4ci Ia
#e revelaK nu Bn#ea$n4
deloc a trece Bn do$eniul
co$pre)en#i'ilit4ii
conceptuale. Se poate
BntB$pla ca un lucru #4:
$i fie profund cuno#cut
pe calea sentimenttdui,
#4:$i fie fa$iliar8 #4:$i
aduc4 fericire #au #4 $4
cutre$ure8 far4 ca
intelectul #4 ai'4 vreun
concept clar care #4:i
core#pund4. 2oi
IBnele7eK profund Bn
#inea ta %i far4 #4
Iconceptuali,e,iK8 de
pild4 $u,ica. Ceea ce8 Bn
$u,ic48 e#te conceptual:
inteli7i'il nu e#te $u,ica
Bn#4%i. A cunoa%te nu e#te
totuna cu a Bnele7e
conceptual8 'a c)iar8
ade#ea8 #Bnt lucruri care
#e opun %i #e eAclud
reciproc. A%a #e face c4
tainicul Bntuneric ce
Bnv4luie nu$enul %i pe
care nici un concept nu Bl
poate ri#ipi nu e#te cBtu%i
de puin acela%i lucru cu
i$po#i'ilitatea de a:-
cunoa%te. !ens
absconditus et
incompre+ensibilis nu
era8 de#i7ur8 un deus
ignotus pentru Lut)er. El
Bl Icuno%teaK prea 'ine
-C=
Rudolf Otto
prin toate #pai$ele %i
Bnfior4rile #ufletului #4u
de,n4d49duit. Ni la fel
Icuno%tea paceaK
apo#tolul 2avelJ o pace
care. prin caracterul ei
total inco$pre)en#i'il8
e#te I$ai pre#u# de orice
raiuneK.
IDu$ne,eu nu poate
fi conceput8 dar poate fi
#i$it8 #pune Lut)er
..
8 iar
2lotin o #pune %i elJ
ICu$ a$ putea oare
vor'i de#pre el8 dac4 nu l:
a$ percepeP Iar dac4
#cap4 cunoa%terii noa#tre
LconceptualeM8 nu
Bn#ea$n4 neap4rat c4
tre'uie #4 ne #cape cu
totul. Bl percepe$ Bn a%a
fel BncBt vor'i$ de#pre el
LBn ideo7ra$eM8 nefiind
Bn#4 Bn #tare #4:i d4$ un
nu$e LadecvatM. Dar
ni$ic nu ne B$piedic4 #4:
- po#ed4$8 c)iar dac4 nu:
- pute$ eApri$a8 a%a
cu$ fac cei care8 cuprin%i
de in#piraie %i vra948 %tiu
c4 poart4 Bn ei ceva $ai
Bnalt decBt ei Bn%i%i8 far4
.. 2isc+reden, ed.
Eei$ar8 18 1?>@.
Wa %tiX LconceptualM ce
e#te. 2rin ceea ce i:a adu#
Bn #tarea de profund4
e$oie %i le:a prile9uit
entu,ia#$ul8 ei B%i fac o
i$pre#ie L#enti$ental4M
de#pre cel ce le:a
provocat acea#t4 #tare.
A#e$4n4toare e#te %i
relaia noa#tr4 cu Unul.
Dac4 ne Bn4l4$ #pre el
cu a9utorul #piritului pur8
atunci l sim#im...KHar o
vec)e vor'4 indian4
#puneJ
I
n
a

a
l
i
a
$

$
a
n
6
e

#
u
v
e
d
-CC
Rudolf Otto
a

i
t
i

n
o

n
a

v
e
d
a

i
t
i

c
a
.
.
.
0
2lotin8 (nneade, ed.
Fiefer. ;ena8 -/@?8 vol. I8
p. ?..
E
[en a Upanisad. -@.
Adic4J Iu vreau #4
#punJ WBl cuno#c 'ineX.
Dar nu vreau #4 #pun niciJ
Wu Bl cuno#c.X
..>
0@.
!A/RUL -
/A&%GO
RI% 5
7R*OR*
P
A
R
T
E
A

-C/
Rudolf Otto
A

O
!
A
-. A%adar8 atBt
ele$entele raionale cBt %i
ele$entele iraionale ale
cate7oriei co$pleAe de
I#acruK #Bnt ele$ente a
priori Bn aceea%i $4#ur4
ca %i cele dintBi. Reli7ia
nu depinde nici de telos,
nici de et+os %i nu tr4ie%te
din po#tulate. Ceea ce
e#te iraional Bn ea B%i are
r4d4cinile proprii8 de #ine
#t4t4toare8 Bn adBnci$ile
a#cun#e ale #piritului.
Bn al treilea %i ulti$ul
rBnd8 acela%i lucru #e
poate #pune %i de#pre
:ngemnarea
ele$entelor raionale cu
ele$entele iraionale ale
reli7iei8 de#pre
nece#itatea intern4 a
coneAiunii lor. Anu$ite
i#torii ale reli7iilor arat4
c4 treptata
Bntrep4trundere a ace#tor
ele$ente8 proce#ul de
I$orali,are a divinuluiK
e#te oarecu$ ceva de la
#ine Bnele#. Ni8 Bntr:
adev4r8 pentru #enti$ent
ace#t proce# e#te efectiv
ceva Ide la #ine Bnele#K8
ceva a c4rui nece#itate
intern4 Bi e#te evident.
Dar toc$ai evidena
l4untric4 a ace#tui proce#
con#tituie o pro'le$4 pe
care nu a$ putea:o
#oluiona far4 ipote,a
unei o'#cure Icunoa%teri
#intetice a priori1 a
coneAiunii nece#are %i
e#eniale dintre ace#te
ele$ente. Acea#t4
coneAiune nu e#te
nicidecu$ nece#ar4 logic.
Oare Bn virtutea c4rei
deducii logice fiina Bnc4
I'rut4K8 pe 9u$4tate
de$onic48 a unui ,eu al
lunii #au al #oarelui ori un
nu$en local de felul unui
du) ar putea deveni un
p4,itor al le74$intelor8 al
veracit4ii8 al validit4ii
contractelor8 al
o#pitalit4ii8 al #fineniei
c4#niciei8 al Bndatoririlor
fa4 de fa$ilie %i fa4 de
tri'8 $ai $ult8 cu$ ar
putea el deveni un ,eu
care B$parte fericirea %i
nefericire8 care
-/@
Rudolf Otto
B$p4rt4%e%te preocup4rile
tri'ului8 care #e Bn7ri9e%te
de 'un4#tarea ace#tuia8
care Bi cBr$uie%te de#tinul
%i i#toriaP De unde
provine oare ace#t fapt8
cel $ai #urprin,4tor din
Bntrea7a i#torie a
reli7iilorJ c4 fiine ce #:au
n4#cut8 pare:#e8 din
oroare %i 7roa,4 au
devenit "ei, adic4 fiine
c4rora te ro7i8 c4rora le
Bncredine,i durerile %i
-/-
Rudolf Otto
>
La Lut)er. pa#a9ele cele $ai in#tructive Bn acea#t4 privin4 #Bnt cele
de#pre Icredin4K8 unde acea#ta e#te de#cri#4 ca o facultate co7nitiv4
aparte8 capa'il4 #4 #e#i,e,e adev4rul divin %i opu#48 deci. ca %i #piritul8
facult4ilor InaturaleK ale inteli7enei. ICredinaK e#te aici ec)iv3ent4 cu
acea sNnteresis din teoria $i#tic4 a cunoa%terii %i cu ..Bnv44torul l4untricK
al lui Au7u#tin. a$'ele #ituBndu:#e8 ce:i drept8 I$ai pre#u# de raiuneK
dar nefiind totu%i $ai puin un a priori pe care:- purt4$ Bn noi.
'ucuriile tale8 Bn care ve,i ori7inea $oralei %i a #anciunii $orale8 a le7ii8
a 9u#tiiei %i a canoanelor 9u#tiieiP Ni cu$ #e face oare c48 odat4 tre,ite
a#e$enea idei8 tot ace#t proce# #e de#f4%oar4 Bn a%a fel BncBt pare de la
#ine Bnele# %i Bn a%a fel BncBt e#te con#iderat a fi lucrul cel $ai #i$plu %i
$ai eviden#i La #fir%itul c4rii a doua a Republicii lui 2laton8 Socrate
#puneJ
IDu$ne,eu e#te #i$plu8 e#te #incer Bn fapt4 %i vor'48 El nu #e
tran#for$4 %i nu Bn %al 4 pe ni$eni.K
Iar Adei$anto# Bi r4#pundeJ
IAcu$8 c4 o #pui tu8 B$i e#te clar ace#t lucru %i $ie.K
Lucrul cel $ai i$portant care prinde eApre#ie Bn ace#t pa#a9 nu e#te nici
$4reia8 nici puritatea ideii de Du$ne,eu %i nici 7radul #uperior de
raionali,are %i de $orali,are a ei8 ci e#te caracterul aparent Ido7$aticK
al #pu#elor lui Socrate8 c4ci el nu:%i d4 nici cea $ai $ic4 o#teneal4
pentru a:%i $otiva afir$aia8 %i8 de a#e$enea8 naiv #urprin#a %i totu%i pe
deplin Bncre,4toarea recunoa%tere de c4tre Adei$anto# a ceva ce e#te npp
pentru el. Mai $ult8 e#te o recunoa%tere care are #en#ul unei constatri.
El nu Bl crede pe Socrate8 ci i d seama c4 a%a e#te. Dar ace#ta e#te
#e$nul oric4rei cunoa%teri a prioriF de a #e Bnf4i%a cu toat4 certitudinea
unei con#tat4ri per#onale a adev4rului unei afir$aii8 atunci cBnd acea#t4
afir$aie e#te ea Bn#4%i eApri$at4 %i Bnelea#4 clar. Ceea ce #e petrece aici
Bntre Socrate %i Adei$anto# #:a repetat $ereu Bn i#toria reli7iilor. A$o#
#pune %i el ceva nou atunci cBnd procla$4 c4 Ia)ve) e#te Du$ne,eul
9u#tiiei neBnduplecate %i univer#ale8 dar8 cu toate ace#tea8 nu aduce nici o
dovad4 %i nu invoc4 nici o autoritate Bn #pri9inul afir$aiei #ale. El
apelea,4 la 9udec4ile a priori, adic4 la con%tiina reli7ioa#4 Bn#4%i. Iar
acea#ta depune Bntr:adev4r $4rturie. Lut)cr %i9ie %i afir$4 la rBndul #4u
c4 eAi#t4 o a#e$enea cunoa%tere a priori a divinului. E adev4rat c4
pornirea #a B$potriva IcuU6ei de raiuneK Bl B$pin7e de o'icei #pre
afir$aii cu un #en# contrarJ
IA:l conte$pla pe Du$ne,eu din afar48 Bn lucr4rile %i cBr$uirea
#a8 a%a cu$ conte$pli un ca#tel #au o ca#4 %i a9un7i #4:i dai
#ea$a ce fel de #t4pBn #au de 7a,d4 are8 e#te o cunoa%tere a
po#teriori. Dar nici o ftffelepciune o$enea#c4 nu a putut Bnc4 #4:%i
dea #ea$a a priori8 din4untru8 ce e#te %i cu$ e#te Du$ne,eu Bn el
Bn#u%i %i Bn e#ena #a inti$48 iar de#pre a#ta ni$eni nu poate %ti %i
nu poate #pune ni$ic Bn afar4 de cei c4rora li #:a revelat prin
#fBntul #pirit.K
=-
LLut)er trece cu vederea faptul c4 ori @ti dai #ea$aK a priori ce fel de
I7a,d4K e#te. ori nu:i dai #ea$a deloc.M Bn alte pa#a9e8 el $4rturi#e%te
Bn#4 c4 %i raiunea o'i%nuit4 a o$ului poate #4 ai'4 foarte $ulte
cuno%tine de#pre ce e#te Du$ne,eu IBn #ine Bn#u%i #au Bn adev4rata #a
e#en4KJ
IAt[ue ip#a$et ra99lo naturali# co7itur ea$ concedere proprio
stio iudicio convicta, etia$#i nulla e##et #criptura. O$ne# eni$
)o$ine# inveniunt )anc #ententia$ in cordi'u# #ui% #cripta$ et
agnoscunt ea$ ac pro'ata$8 licet invii8 cu$ audiant ea$ tractariJ
pri$o8 Deu$e##e o$nipotente$... deindc. ip#u$ o$niano##e et
prae#cire8 ne[ue errare ne[ue felii po##e. I#ti# duo'u# corde et
#en#u conce##i#...K
=0
Intere#ant4 e#te8 Bn acea#t4 declaraie8 eApre#iaJ /proprio suo iudicio
convicta1, deoarece ea face repre,ent4rile in#pirate pe c4i #upranaturale8
a$Bndou4 ace#tea putBnd da na%tere unor IconcepiA dar nu %i unor
convin7eri /e& proprio iudicio1. 2e de alt4 parte8 ..cu$ audiant ea$
tractariK core#punde perfect eAperienei tr4ite de Adei$anto#J IAcu$8 c4
o spui tu8 B$i e#te clar ace#t lucru %i $ie. In Cuvinte la mas, Lut)er
#puneJ
IO$niu$ )o$inu$ $enti'u# i$pre##a e#te divinitu# notitia Dei.
Zuod #it Deu#8 o$ne# )o$ine# #ine ulla artiu$ et di#ciplinaru$
co7nitione #ola natura duce #ciunt8 et o$niu$ )o$inu$ $enti'u#
)oc divinitu# i$pre##u$ e#t. ulla un[ua$ fuit ta$ fera 7en#
=- Ed. Erlan7en8 /. 0.
=0Ed. Eei$ar. -C8 =-/.
Sacrul
-/0
-?0
Rudolf Otto
eti$$ani#8 [uae non crederit8 e##e divinitate$ [uanda$8 [uae
o$nia creavit. Ita[ue 2aulu# in[uitJ Invi#i'ilia Dei a creatura
$uncii per ea. [uae facta #unt. intellecte. con#piciuntur8
#e$piterna e9u# virtu# et di vini ta#. Zuare o$ne# et)nici #civerunt
e##e Deu$8 [uantu$vi# fuerunt Epicurei8 [uantu$vi#
contenderunt8 non e##e Deu$. on in eo [uod ne7ant e##e Deu$8
#i$ul confe##i #unt e##e Deu$P e$o eni$ ne7are id pote#t8
[uod ne#cit... Zuare8 et#i [uida$ per o$ne$ vita$ in $aAi$i#
G*er#ai #unt fla7itii# et #celeri'u# et non aliter o$nino viAerunt8 ac
#i nullu# e##et Deu#. ta$en nun[ua$ con#cientia$ eA ani$i#
potuerunt eicere te#tante$ et affir$ante$8 [uod #it Deu#. Et
[ua$vi# illa con#cientiapravi# et perveri# opinioni'u# ad te$pu#
opre##a fuit8 redit ta$en et convincit eo# in eAtre$o vitae
#piritu.K
=>
Aceea%i eAperien4 au facut:o de#tul de de# %i $i#ionarii. 2e#te tot unde
ideea de unitate %i ideea de 'un4tate a divinului #Bnt eApri$ate %i Bnele#e8
ele #e fiAea,4 ade#eea ui$itor de reprede8 cu condiia #4 eAi#te Bntr:
adev4r un #enti$ent reli7io# Bn a#cult4tori. Atunci8 ei adaptea,4 frecvent
propria lor tradiie reli7ioa#4 la ace#te idei. Iar Bn ca,ul Bn care #e
B$potrive#c noii doctrine8 faptul #e petrece ade#ea cu un v4dit efort de
repri$are a propriei con%tiine. Atari eAperiene $i:au fo#t adu#e la
cuno%tin4 %i de $i#ionarii care au tr4it printre ti'etani %i printre ne7rii
africani. Ar $erita ca a#tfel de eAperiene #4 fie adunate8 deoarece ele
#Bnt i$portante atBt Bn ele Bn#ele cBt %i8 $ai cu #ea$48 din per#pectiva
cunoa%terii a priori a coneAiunii interne8 e#eniale8 ce eAi#t4 Bntre
ele$entele raionale %i ele$entele iraionale ale ideii de Du$ne,eu.
I#toria reli7iilor e#te ea Bn#4%i o $4rturie aproape unani$4 de#pre
eAi#tena ace#tei coneAiuni. C4ci. oricBt de defectuoa#4 va fi fo#t
$orali,area unor numina Bn diver#e do$enii I#4l'aticeK ale ace#tei
i#torii8 ur$ele ei #e 74#e#c pretutindeni. Oriunde reli7ia #:a lep4dat de
#tarea ei 'rut4 de la Bnceput8 ridicBndu:#e la nivelS G- unei reli7ii
#uperioare8 ace#t proce# de contopire a avut loc %i a Bnaintat cu cea $ai
$are vi7oare. E#te8 ace#ta8 un fapt Bnc4 %i $ai de$n de luat Bn #ea$4
dac4 ne 7Bndi$ la varietatea datelor din care i$a7inaia a pl4#$uit
fi7urile divine %i la diver#itatea de ra#e8 de Bnclinaii naturale8 de condiii
#ociale %i politice care au #tat Bn calea ace#tei evoluii %i prin care ea a
=> Ed. Eei$ar. ?. ?C0@.
reu%it #4 r4,'at4. "oate ace#tea indic4 eAi#tena ele$entelor a priori,
aflate Bn $od univer#al %i nece#ar Bn #piritul o$ene#c8 ele fiind acelea pe
care le re74#i$ ne$i9locit Bn con%tiina noa#tr4 reli7ioa#4 c)iar %i atunci
cBnd8 a#e$enea Uli Adei$anto#8 apro'4$ Bn $od cu totul naiv %i #pontan
cuvintele lui Socrate8 ca %i cu$ ar eApri$a ceva de la #ine Bnele#8 ceva
ce ne e#te evident nou4 Bn%ineJ IDu$ne,eu e#te #i$plu8 e#te #incer Bn
fapt4 %i vor'4K.
0. Atunci cBnd8 de:a lun7ul evoluiei i#torice a reli7iei8 ele$ente
raionale #e al4tur4 ele$entelor iraionale Bn virtutea unor principii a
priori, cele dintBi le #c)e$ati,ea,4 pe cele din ur$4. O'#ervaia e#te
vala'il4 atBt Bn an#a$'lu8 adic4 Bn privina relaiilor dintre latura raional4
%i latura iraional4 a #acrului8 cBtSNi Bn detaliu8 Bn privina relaiilor dintre
co$ponentele fiec4reia din cele dou4 laturi.
aM 2remet9+im, ele$entul re#pin74tor al nu$ino#ului8 #e
#c)e$ati,ea,4 prin ideile raionale de dreptate8 de voin4 $oral4 %i prin
eAcluderea oric4rui ele$ent contrar $oralei. A#tfel #c)e$ati,at8 el
devine #finta I$Bnie a lui Du$ne,euK pe care o propov4duie%te
:criptura %i predica cre%tin4. 6ascinans, ele$entul atr474tora al
nu$ino#ului8 #e #c)e$ati,ea,4 prin ideile de 'un4tate8 de $il48 de iu'ire.
A#tfel #c)e$ati,at8 el devine Bntruc)iparea deplin4 a I)aruluiK8 intrind
Bntr:o ar$onie de contra#te cu #finta $Bnie %i luBnd8 a#e$enea ace#teia8
datorit4 nu$ino#ului cu care #e Bntrep4trunde8 o nuan4 $i#tic4.
'M Ele$entul mi rum #e #c)e$ati,ea,4 prin caracterul a'#olut al
tuturor atri'utelor raionale ale divinit4ii8 iar Bn teolo7ie prin #peculaia
a#upra a'#olutului8 #peculaie Bn7e$4nat4 Bntotdeauna cu ideea de
Du$ne,eu. 2ro'a'il c4 analo7ia dintre ace#te dou4 ele$ente nu va fi tot
atBt de evident48 la pri$a vedere8 ca %i Bn ca,urile a$intite Bn para7raful
anterior. Bn#4 %i ea e#te una foarte oacact4. Atri'utele raionale ale lui
Du$ne,eu #e deo#e'e#c de acelea%i atri'ute conferite #piritului creat prin
aceea c4 ele nu #Bnt relative8 precu$ ace#tea8 ci a'#olute8 a%adar #e
deo#e'e#c nu Bn privina coninutului8 ci a fo$iei. Iu'irea o$ului e#te
relativ48 e#te 7radual48 ca %i cunoa%terea %i 'un4tatea lui. Bn #c)i$'8
iu'irea %i cunoa%terea lui Du$ne,eu. Bn $4#ura Bn care ace#te concepte
pot #pune ceva de#pre el8 au8 la acela%i coninut8 o alt4 forma, aceea a
a'#olutului. Ace#t element formal e#te cel care le d4 atri'utelor un
caracter divin8 coninutul lor r4$BnBnd acela%i. Dar un element formal
e#te %i $i#terio#ul ca atare. El e#te8 dup4 cu$ a$ v4,ut Lp. .1M. forma lui
Sacrul
-/>
-?0
Rudolf Otto
Icu totul altulK. Iar ace#tei analo7ii clare i #e $ai adau74 una Inteli7ena
noa#tr4 nu poate Bnele7e decBt relativul. Contrariul lui8 a'#olutul8 Bl
pute$ concepe8 dar nu:- pute$ Bnele7e. El #e #upune facult4ii noa#tre
conceptuale8 dar dep4%e%te li$itele puterii noa#tre de Bnele7ere.2rin
acea#ta8 el nu e#te Bnc48 Bn #ine8 ceva cu adev4rat $i#terio#8 a%a cu$ a$
ar4tat de9a Lp. =@M8 ci nu$ai o adev4rat4 #c)e$4 a $i#terio#ului.
A'#olutul e#te incompre+ensibil, $i#terio#ul8 de neconceput. A'#olutul
e#te ceea ce dep4%e%te li$itele puterii de Bnele7ere nu prin calitatea #a8
care ne e#te foarte fa$iliar48 ci prin forma ace#tei calit4i. Bn #c)i$'
$i#terio#ul e#te ceea ce dep4%e%te orice 7Bndire8 e#te ceea ce8 prin for$48
calitate %i e#en48 repre,int4 un Icu totul altulK. La fel #tau lucrurile %i Bn
ce prive%te ele$entul $i#terio#ului din nu$ino#8 a c4rui #c)e$4 ine %i
ea de o analo7ie foarte eAact4 %i u%or de eAplicat.
!aptul c4. Bntr:o reli7ie8 ele$entele iraionale r4$Bn $ereu tre,e %i vii
o fere%te pe acea#ta de pri$e9dia de a c4dea Bn raionali#$. !aptul c4 ea
e#te B$'i'at4 din 'el%u7 cu ele$entele raionale o fere%te de pri$e9dia de
a c4dea Bn fanati#$ #au Bn $i#tici#$ ori de a #e B$pot$oli Bn ele8
ridicBnd:o la ran7ul de reli7ie cantitativ #uperioar48 de reli7ie cultivat48
de reli7ie a u$anit4ii. !aptul c4 a$'ele #Bnt pre,ente %i c4 #e afl4 Bntr:o
#4n4toa#4 %i de#4vBr%it4 ar$onie con#tituie un criteriu cu a9utorul c4ruia
poate fi $4#urat4 #uperioritatea unei reli7ii8 el ap4rBnd c)iar ca un
criteriu cu adev4rat religios. Cre%tini#$ul e#te8 %i dup4 ace#t criteriu8 o
reli7ie cu $ult #uperioar4 tuturor #urorilor ei din Bntrea7a lu$e. 2e
adBnca lui te$elie iraional4 #e Bnal4 edificiul lu$ino# al conceptelor8 al
#enti$entelor %i eAperienelor #ale clare %i pure. Iraionalul repre,int4
doar fondul8 li,iera8 ur,eala %i8 prin acea#ta8 Bi a#i7ur4 profun,i$ea
$i#tic4 %i d4 Ireli7ieiK din el tonurile 7rave %i u$'rele 7rele ale $i#ticii8
f4r4 Bn#4 ca Bn el reli7ia #4 devin4 o $i#tic4 eAcre#cen4 %i eAce#iv4.
A#tfel8 prin relaiile #4n4toa#e dintre ele$entele #ale8 cre%tini#$ul ia o
for$4 cla#ic4 %i no'il4. Acea#t4 i$pre#ie #e face Bnc4 %i $ai viu #i$it4
atunci cBnd e#te introdu# Bn $od one#t %i far4 reticene Bn #tudiul
co$parativ al reli7iilor %i cBnd #e recunoa%te c4 Bn el un ele$ent al vieii
#pirituale a o$ului : ele$ent care8 ce:i drept8 are analo7ii %i Bn alte p4ri
:8 a a9un# la $aturitate Bntr:un c)ip cu totul aparte %i #uperior.
a ANI.%!&AR%A !A/RULUI
Una e#te #4 cre,i Bn eAi#tena #upra#en#i'ilului %i alta #4 Bl tr4ie%ti8 una
e#te #4 ai ideea #acrului %i alta #4 Bl de#coperi %i #4 Bl percepi ca pe un
factor activ8 operant8 care #e $anife#t4 prin lucrarea #a. "oate reli7iile8 %i
reli7ia Bn#4%i8 #Bnt profund convin#e c4 al doilea ca, e#te ate#tat de vocea
interioar48 de con%tiina reli7ioa#48 de u%orul $ur$ur al #piritului Bn
ini$48 de #enti$ent8 de pre#i$ire %i de a#piraie8 ci %i c4 el poate fi
BntBlnit Bn anu$ite eveni$ente8 Bn anu$ite BntB$pl4ri8 Bn anu$ite
per#oane8 toate ace#tea fiind dove,i concrete ale autorevel4riiD ele afir$4
c48 al4turi de revelaia l4untric48 i,vorBt4 din #pirit8 eAi#t4 %i o revelaie
eAterioar4 a divinului. A#e$enea dove,i concrete8 a#e$enea $anife#t4ri
ale autorevel4rii #en#i'ile a #acrului #e nu$e#c8 Bn li$'a9ul reli7iei8
I#e$neK8 Bnc4 din vre$ea celei $ai pri$itive reli7ii #:a con#iderat
Bntotdeauna ca fiind I#e$nK tot ceea ce era Bn #tare #4 #tBrnea#c4 Bn
oa$eni #enti$entul #acrului8 tot ceea era Bn #tare #4:- fac4 #4 erup48 toate
acele ele$ente %i B$pre9ur4ri de#pre care a fo#t vor'a $ai #u#J
Bnfrico%4torul8 #u'li$ul8 puterea a'#olut48 #urprin,4tor:frapantul %i8 Bn
$od cu totul %i cu totul deo#e'it8 neBnele#:tainicul8 care a devenit
portentum %i miraculum. Dar8 a%a cu$ a$ v4,ut8 toate ace#te B$pre9ur4ri
nu erau #e$ne Bn adev4ratul #en# al cuvBntului8 ci doar cau,e oca,ionale
care au f4cut ca #enti$entul reli7io# #4 #e ivea#c4 din #ine Bn#u%i.
!actorul cau,al con#t4 Bn ele$entul de #i$pl4 a#e$4nare ce eAi#t4 Bntre
#acru %i oricare dintre ace#te B$pre9ur4ri. !aptul c4 ele au fo#t
interpretate ca $anife#t4ri reale ale #acrului a repre,entat doar o
confundare a cate7oriei #acrului cu ceva care nu Bi core#punde decBt la
$odul eAterior8 %i nu o verita'il4 anamnesis, o verita'il4 recunoa%tere a
#acrului Bn#u%i Bntr:o $anife#tare a #a. De aceea8 pe treptele #uperioarele
ale evoluiei8 cBnd 9udecata reli7ioa#4 #:a purificat8 ace#te I#e$neK au
fo#t Bndep4rtate %i eli$inate total #au parial8 ap4rBnd ca in#uficiente #au
pur %i #i$plu ca nede$ne.
Un proce# perfect paralel cu acea#ta eAi#t4 %i Bntr:un alt do$eniu al
9udec4ii8 anu$e Bn do$eniul 7u#tului. 2Bn4 %i Bn 7u#tul ele$entar #e
$anife#t4 de9a un #enti$ent #au un pre#enti$ent al fru$o#ului8 unul care
tre'uie c4 provine dintr:un concept va78 de9a po#edat8 al ace#tuia8 fiindc4
Sacrul
-/.
-?0
Rudolf Otto
altfel n:ar putea #4 eAi#te. La Bnceput8 7u#tul Bnc4 rudi$entar
Bntre'uinea,4 %i el doar din Iconfu,ieK8 %i nu printr:o verita'il4 %i
autentic4 anamnesis, conceptul va7 al fru$o#ului8 luBnd drept fru$oa#e
lucruri care nu #Bnt deloc a%a. Motivul ace#tei : Bnc4 7re%ite : Bntre'uin4ri
Bl con#tituie %i aici eAi#tena anu$itor ele$ente care au o $ai $are #au
$ai $ic4 analo7ie cu fru$u#eea Bn#4%i. Mai tBr,iu8 cBnd 7u#tul #e va fi
for$at8 el Bnl4tur4 %i Bn ace#t ca,8 cu puternic4 repul#ie8 ceea ce e#te doar
analo7 fru$o#ului8 nu Bn#4 %i fru$o#8 %i devine capa'il #4 vad4 %i #4
9udece corect8 #4 recunoa#c4 drept fru$oa#e acele lucruri care I#e
$anife#t4K efectiv ceva a c4rui idee8 adic4 nor$48 o poart4 Bn #ine.
!ACUL"A"EA DI*IARIEI

*o$ nu$i divina#ie eventuala facultate de a cunoa%te %i de a


recunoa%te cu adevrat #acrul Bn $anife#tarea #a concret4. EAi#t4 oare o
a#e$enea facultate %i de ce natur4 e#te eaP
2entru teoria #upranatural48 pro'le$a e#te de#tul de #i$pl4. 2otrivit
ei8 divinaia are loc atunci cBnd te i,'e%ti de un feno$en care nu poate fi
eAplicat InaturalK8 adic4 prin le7i naturale. BntrucBt are loc f4r4 o cau,4
natural4 %i BntrucBt f4r4 o cau,4 nu poate avea loc8 cau,a lui8 #e #pune8 nu
poate fi decBt una #upranatural4. Acea#t4 teorie a divinaiei %i a
I#e$nuluiK e#te o teorie Bn adev4ratul Bnele# al cuvBntului8 fiind alc4tuit4
din concepte #olide8 ca o demonstra#ie ri7uroa#4 %i care #e vrea
ri7uroa#4. Ea e#te ri7id raionali#t4. S:a recur#8 aici8 la inteligen#, la
facultatea de a reflecta cu a9utorul conceptelor %i ar7u$entelor8 ca %i cu$
ea ar fi facultatea divinaiei. Suprafire#cul e#te demonstrat cu aceea%i
ri7oare cu care8 Bn alte #ituaii8 pornind de la anu$ite pre$i#e8 #e poate
de$on#tra lo7ic ceva.
E aproape inutil #4 critic4$ $ai pe lar7 acea#t4 concepie %i #4 ar4t4$
c48 de fapt8 noi nu ave$ po#i'ilitatea #4 con#tat4$ dac4 un feno$en nu
#:a datorat unor cau,e naturale8 adic4 dac4 el era contrar le7ilor naturii.
Senti$entul reli7io# Bn#u%i #e ridic4 B$potriva ace#tei ri7idi,4ri %i
$ateriali,4ri a tot ceea ce poate fi $ai delicat Bn reli7ieJ Bnt3lnirea %i
de#coperirea lui Du$ne,eu. C4ci dac4 are loc vreodat4 o Bnl4turare a
con#tr3n7erii cu a9utorul ar7u$entaiei %i o Bnl4turare a confu,iei cu
a9utorul unor $etode lo7ice #au 9uridice8 dac4 li'ertatea8 convin7erea %i
con#i$irea l4untric4 B%ne#c vreodat4 Bn $odul cel $ai #pontan8 f4r4
teorie #au concept8 din #tr4fundurile #ufletului8 acea#ta #e petrece toc$ri
atunci cBnd un o$ B%i d4 #ea$a de pre,ena activ4 a #acrului Bn
BntB$pl4rile tr4ite de el #au de alii8 cBnd B%i d4 #ea$a de pre,en 9a lui Bn
natur4 #au Bn i#torie. u I%tiinele naturiiK #au I$etafi,icaK8 ci
#enti$entul reli7io# Bn#u%i8 a9un# la $aturitate8 e#te acela care re#pin7e
de la #ine a#e$enea de$on#traii ri7ide care8 n4#cute din raionali#$8
produc raionali#$ %i care nu nu$ai c4 B$piedic4 adev4rata divinaie8 dar
o %i #u#pectea,4 de eAaltare8 de $i#tici#$ #au de ro$anti#$8 Bn realitate8
adev4rata divinaie nu are ni$ic de a face cu le7ile naturii %i cu lucrurile
ce au #au nu vreo le74tur4 cu ele. Ea nu #e Bntrea'4 deloc cu$ a luat
fiin# ceva8 fie eveni$ent8 fie per#oan4 #au lucru8 ci #e Bntrea'4 care Bi
e#te #e$nificaia8 adic4 dac4 e#te cu$va un I#e$nK al #acrului.
Bn li$'a9ul ,idiCi3 reli7ioa#e %i al do7$aticii8 facultatea divinaiei #e
a#cunde #u' fru$o#ul nu$e de tesfmonium spiritus sanen internum
L$4rturie li$itat4 aici la recunoa%terea :cripturii ca un lucru #fintM. Ace#t
nu$e e#te #in7urul 9u#t8 %i 9u#t nu doar Bn #en# fi7urat8 atunci cBnd
capacitatea de divinaie e#te ea Bn#4%i Bnelea#4 %i evaluat4printr:un act de
divinaie8 altfel #pu#. Bn confor$it4i cu ideile reli7ioa#e ale adev4rului
ve%nic. Dar8 Bn te$ieni pur p#i)olo7ici8 noi vor'i$ de#pre ea aici ca
de#pre o IfacultateK %i tre'uie #:o anali,4$ din punct de vedere
p#i)olo7ic.
Ca facultate8 divinaia a fo#t de#coperit4 %i contrapu#4. din un7)i
teolo7ic8 #upranaturali#$ului %i raionali#$ului de c4tre Sc)leiennac)er
Bn ale #ale !iscursuri despre religie din anul -=//8 de c4tre ;aHo'
!riedric) !rie# Bn doctrina #a de#pre Ipre#i$ireJ %i de c4tre cole7ul lui
Sc)leier$ac)er %i di#cipolul lui !rie#8 de Eette8 care #:a referit Bndeo#e'i
la divina'a divinului Bn i#torie ca Ipre#i$ire a cBnnuirii divine a lu$iK.
Bn ediia Bn7rip4 de $ine8 !r. Sc)leiennac)er8 !espre religie. !iscursuri
ctre oamenii cul#i care o dispre#uiesc
=.
, a$ anali,at pe lar7 Lp. O*II %i
ur$.M de#coperirea lui Sc)leiennac)er. iar Bn cartea $ea 6ilosofga religiei
la [ant i 6ries i aplicarea ei n teologie
=?
a$ redat doctrina
Ipre#i$iriiK Bn for$a ei cea$ai preci#48 a%a cu$ apare la !rie# %i de
Eette. De aceea8 pentru o eApunere $ai detaliat48 tri$it la ace#te dou4
=. Ed. a I*:a8 *anden)oeH `i Ruprec)t8 -/0@.
=? [antisc+$6ries Lse+e Religionp+ilosohe und i+re 5nTendung auf die
2+eologie. "l'in7en8 -/@/.
Sacrul
-/?
-?0
Rudolf Otto
lucr4ri. Aici8 $4 re,u$ la a caracteri,a pe #curt ur$4toarele ele$ente ale
ace#tei doctrine.
Ceea ce Bntre,4re%te Sclileier$ac)er e#te8 de fapt8 facultatea de a te
cufunda Bn contemplarea $arelui an#a$'lu al vieii %i al realit4ii care #e
face #i$it Bn natur4 %i i#torie. CBnd un #uflet #e de#c)ide i$pre#iilor
provocate de Iuniver#K8 a'andonBndu:li:#e %i cufundBndu:#e Bn ele8 el e#te
capa'il8 dup4 Sclileier$ac)er8 #4 ai'4 vi"iuni %i sentimente le7ate de ceva
care e#te8 pentru a #pune a#tfel8 un #urplu# #pecific %i Ili'erK ce.#e adau74
realit4ii e$pirice8 un #urplu# ce nu poate fi #e#i,at de cunoaterea
teoretic a lu$ii %i a coneAiunilor din #Bnul ei8 a%a cu$ #:a con#tituit
acea#t4 cunoa%tere Bn %tiin48 dar care poate fi perceput %i tr4it Bn $odul
cel $ai real prin intui#ie, el prin,Bnd for$4 Bn anu$ite intuiii pe care
Sclileier$ac)er le nu$e%te Ivi,iuniK. Ele prind eApre#ie8 de a#e$enea8 Bn
afir$aii %i enunuri deter$inate8 for$ula'ile8 care au o anu$it4
a#e$4nare cu afir$aiile teoretice8 dar care #e deo#e'e#c net de ace#tea
prin caracterul lor li'er8 pur #enti$ental. Ele #Bnt doar di'uiri8 interpret4ri
%i analo7ii ce nu pot fi utili,ate ca Iafir$aii doctrinareK Bn #en# #trict8
neputBnd fi nici #i#te$ati,ate8 nici folo#ite ca pre$i#e ale unor deducii
teoretice. Ele #Bnt prin natura lor analo7ice %i inadecvate8 dar8 cu acea#t4
re,ervmele #Bnt totu%i8 f4r4 Bndoial48 adevrate %i8 Bn ciuda B$potrivirii
lui fa4 de ace#t tennen8 Sclileier$ac)er le de#e$nea,4 drept
Icuno%tineK8 de#i7ur8 cuno%tine de tip intuitiv:#enti$ental8 %i nu de tip
refleAiiG. Coninutul lor e#te de a%a natur4 BncBt ne a9ut4 #4 #e#i,4$8 n %i
prin te$poral8 ceva etern care Bl #tr4'ate8 iar n %i prin e$pric8 un #en#
#uprae$piric al lucrurilor. Ele #Bnt Bntre,4riri ale unei realit4i $i#terioa#e
%i pline de preve#tiri. E#te #e$nificativ c4 uneori Sclileier$ac)er Bn#u%i
folo#e%te Bn locul conceptelor #ale principale8 acelea de vi,iune %i de
#enti$ent8 ter$enul de Ipre#i$ireK8 facBnd #4 intervin4 odat4 cu el. Bn
$od eApre#8 divinaia profetic4 %i cunoa%terea I$iracoluluiK Bn #en#
reli7io#8 a%adar cunoa%terea I#e$nuluiK.
Atunci cBnd8 de:a lun7ul anali,ei #ale8 Bncearc4 #4 ilu#tre,e cu
eAe$ple o'iectul pe care:- cercetea,48 %i anu$e #enti$entul8
Sclileier$ac)er recur7e de cele $ai $ulte ori la i$pre#ii le7ate de un
telos #uperior8 de o finalitate ulti$4 %i $i#terioa#4 a lu$ii8 pe care o
pre#i$i$ BntrucBtva. In acea#t4 privin48 el e#te Bntru totul de acord cu
concepia lui !rie#8 care define%te pur %i #i$plu facultatea pre#i$irii ca o
facultate de divinaie a Iteleolo7ici o'iective a lu$i%Bt UlteriU8 de Eette
o face %i el8 Bntr:un $od Bnc4 %i $ai )ot4rBt. Dar la Sclileier$ac)er ace#t
ele$ent raional e#te Bn $od clar Bnv4luit de un $i#ter ve%nic8 de un
$i#ter Bnele# ca funda$ent iraional al lu$ii. Acea#ta #e vede din felul
Bntotdeauna %ov4ielnic8 niciodat4 #ati#f4cut de #ine8 Bn care
Sc)leier$ac)er B%i interpretea,4 propriile tr4iri. E ceea ce reie#e cu
deo#e'it4 t4rie %i din faptul c4 i$pre#iile trtBle de el Bn faa naturii nu #e
datorea,4 atBt caracterului univer#al al le7it4ilor lu$ii8 caracter raional
%i inteli7i'il8 ce ar putea fi interpretat prin pri#$a ideii de finalitate8 cBt
acelui ceva care nou4 ne apare ca o IeAcepieK eni7$atic4 de la ace#te
le7it4i8 c4p4tBnd a#tfel un #en# %i o valoare ce #cap4 Bnele7erii noa#ire.
-
-
Op. cit.8 p. ?>. d.
ici o di#cuie %i nici o 9u#tificare raional:dialectic4aunei atari
intuiii nu e#te po#i'il48 $ai $ult8 ea nici $4car n:ar tre'ui #4 ai'4 loc8
fiindc4 i:ar anula Bn#4%i e#ena. Bn #d%$'8 ea ap o analo7ie cBt #e poate de
clar4 cu 9udec4ile e#tetice. !acultatea de 9udecare pe care
Sc)leier$ac)er o pre#upune aici e#te8 Bn $od evident8 de acela%i ordin ca
%i Ifacultatea de 9udecareK anali,at4 de Fant Bn cea de:a treia Critic a
#a. Ca facultate de 9udecare e#tetic48 Fant o contrapune facult4ii de
9udecare lo7ic4. "otu%i8 nu #e poate conc)ide de aici c4 9udec4ile e$i#e
de ea #Bnt8 prin con#inutul lor8 9udec4i de I7u#tK Di#tincia f4cut4 de Fant
nu vrea #4 #pun48 Bntinde toate %i la $odul 7eneral8 c4 facultatea de
9udecare e#tetic4 e#te una prin care e$ite$ 9udec4i a#upra o'iectelor
Ie#teticeK8 Bn #en#ul #pecial dat cuvBntului Bn e#tetica noa#tr4. De fapt8
prin ace#t atri'ut el nu face decBt #4 releve8 BntBi de toate %i la $odul
foarte 7eneral8 diferena care #epar4 facultatea inteli7enei8 a 7Bndirii
di#cur#ive8 conceptuale8 a deducerii %i conc)iderii de facultatea de
9udecare #enti$ental48 el de#e$nBnd c)iar ca particularitate a ace#tei
9udec4ri faptul c48 #pre deo#e'ire de cea lo7ic48 ea nu are loc confor$
unor principii Io'#cureK8 care nu pot fi de,voltate Bn c)ip de pre$i#e8
care pot fi doar ..#i$iteK. 2entru a de#e$na a#e$enea principii o'#cure
ale 9udec4ilor i,vorBte din purul #enti$ent8 Fant folo#e%te uneori %i
denu$irea de Iconcepte nede,voltateK8 Bnele7Bnd prin acea#ta eAact ceea
ce eApri$4 %i poetul
=1
Bn ur$4toarele cuvinteJ
I"u tre,e%ti puterea #enti$entelor o'#cure
Care B%i dor$ #o$nul $ira'il Bn ini$4.K
=1Sc)iller. Lota trad.M
Sacrul
-/1
-?0
Rudolf Otto
#auJ
IBn ti$pul nopii.
2rin la'irintul ini$ii r4t4ce%te
Ceva netiut o$ului
Sau neluat n seam de el.K
2e de alt4 parte8 Bn#48 a#tfel de 9udec4i8 i,vorBte din conte$plaia
pur4 %i din #enti$ent8 #e a#ea$4n4 cu 9udec4ile 7u#tului prin aceea c4 %i
ele ridic4 pretenia de a fi vala'ile Bn $od o'iectiv %i prin aceea c4 %i pe
calea lor #e poate atin7e o vala'ilitate 7i)eral4 %i nece#ar4. Caracterul
aparent #u'iectiv8 pur individual a 9udec4ilor de 7u#t8 eApri$at prin
$aAi$aJ ,f;e gustibus non disputandum1 con#t4 doar Bn aceea c4
diferitele 7rade de educaie %i de $aturitate a 7u#tului #e co$par4 Bntre
ele8 apoi #e co$'at8 far4 #4 a9un74 la vreun acord. Dar pe $4%fir4 ce
7u#tl% #e $aturi,ea,4 %i #e eAer#ea,48 cre%te %i concordana Bntre
9udec4ile de 7u#t. Ba $ai $ult8 apare %i aici po#i'ilitatea anali,ei8 a
Bnv44rii8 a Bnele7erii tot $ai corecte8 a convin7erii %i per#ua#iunii. La fel
#e BntB$pl4 %i Bn ca,ul 9udec4ilor i,vorBte din conte$plaie. Atunci cBnd
acea#ta e#te aprofundat48 interiori,at4 %i eAer#at4 cu pricepere %i cBnd #e
'a,ea,4 pe o Bn,e#trare real48 poi #:o Idi#cuiK poi I#4 faci #i$itK ceea
ce #inra %i felul cu$ #i$i8 poi #4 te educi Bn direcia unei #i$iri
autentice %i adev4rate %i poi #4:i c4l4u,e%ti %i pe alii #pre ea. Iar a#ta
core#punde8 Bn ace#t do$eniu8 raionali#$ului %i per#ua#iunii din
do$eniul de$on#traiei lo7ice.
Marea de#coperire a lui Sc)leir$ac)er are dou4 nea9un#uri. 2e de o
parte8 acela c4 Sc)leier$ac)er pre#upune Bn $od naiv %i f4r4 o
eAa$inare preala'il4 c4 facultatea diviaiei e#te ceva univer#al. Ea nu
e#te univer#al4 nici $4car Bn #en#ul c4 ar putea fi pre#upu#4 ca eAi#tBnd
Bn c)ip nece#ar Bn orice o$ cu convin7eri reli7ioa#e. De fapt8
Sc)leier$ac)er are perfect4 dreptate cBnd con#ider4 c4 ea #e nu$4r4
printre facult4ile #piritului raional %i cBnd vede Bn ea8 pur %i #i$plu8
ele$entul cel $ai profund %i cel $ai #pecific al ace#tuia. Bn ace#t #en#8
tre'uie #:o de#e$n4$ drept ele$ent I7eneral u$anK8 pentru c4 noi
defini$ o$ul ca I#pirit raionalK. Dar ceea ce e#te 7eneral u$an nu e#te
nicidecu$ ceea ce e#te co$un %i po#edat in actu de fiecare o$8 ci e#te
ceea ce foarte ade#ea nu ie#e la lu$in4 decBt #u' for$a unui dar %i a unei
Bn,e#tr4ri eAcepionale aparinBnd unor indivi,i unici8 privile7iai. De
fapt8 Bn eApunerea din pri$ul #4u !iscurs
==
, Bn care vor'e%te de#pre
e#ena %i de#pre funcia I$i9locitoruluiK8 Sc)leier$ac)er eAplic4 el Bn#u%i
ad$ira'il cu$ #tau lucrurile Bn acea#t4 privin4. LAce#t pa#a9 conine o
teorie co$plet48 de%i $ult prea ro$antic4 %i a'#urd $etafi,ic48 de#pre
profeie %i de#pre vocaia profetic4.M Dar naturile divinitorii po#ed4
acea#t4 facultate a divinaiei in actu. ici o$ul Bn 7eneral8 cu$ crede
raionali#$ul8 nici $a#a nedifereniat4 a #u'iecilor o$o7eni aflai Bn
interaciune8 cu$ 7Bnde%te a#t4,i Ip#i)olo7ia popoarelorK8 nu receptea,4
%i nu tran#$ite i$pre#iile le7ate de #uprap4$Bnte#c.
=C
S:ar putea pune Bntre'area dac48 dincolo de faptul c4 a de#coperit
divinaia Sc)leiennac)er era el Bn#u%i o adev4rat4 natur4 divinatorie8 a%a
cu$ afir$4 Bn pri$ul #4u !iscurs. Bn orice ca,8 un alt o$ din epoca #a i:a
fo#t cu $ult #uperior Bn acea#t4 privin4. E#te vor'a de Goet)e. In viaa
lui Goet)e8 divinaia eAer#at4 din plin. a 9ucat un rol Bn#e$nat8 ea
prin,Bnd o ciudat4 eApre#ie Bn concepia #a de#pre demonic, pe care o
pre,int4 atBt de #t3rnitor Bn 7oe"ie i adevr LCartea 0@M
=/
%i Bn
conver#aiile #ale cu EcHer$ann. S4 o eAa$in4$ pe #curt.
Ele$entul cel $ai caracteri#tic al repre,ent4rii #ale de#pre de$onic
con#t4 Bn aceea c4 ea #e afl4 $ai pre#u# de orice IconceptK8 $ai pre#u# de
Iinteli7en4 %i raiuneK8 fiind8 prin ur$are8 nu nu$ai ineAplica'il48 ci %i
Iin#e#i,a'il4KJ
IDe$onicul e#te acel ceva pe care inteli7ena %i raiunea nu Bl
pot de#lu%i. El prefer4 vre$urile niel Bntunecate. Bntr:un ora%
== Cf. Reden iLtber die Religion, ed. R. Otto8 p. >.
=C De#i7ur8 o'#ervaia e#te vala'il4 atBt Bn ce prive%te treptele inferioare
ale pri$ei $anife#t4ri a #enti$entului de Itea$4 reli7ioa#4K cBt %i Bn ce
prive%te repre,ent4rile i,vorBte din el. A le face #4 provin4 dintr:o
i$a7inaie ori7inar4 care ar aciona la nivelul co$unit4ii. Bn 7rupuri %i
$a#e. Bn#ea$n4 a da tu Bn#ui dovad4 de i$a7inaie8 acea#ta ducBnd
uneori la re,ultate care8 prin co$icul %i 'i,areria lor. #e deo#e'e#c prea
puin de acelea ale Ii$a7inaiei ori7inareK.
=/ Cf. ediia de :omtlic+e liLerOe. Cotta. voi. 0?. p. -0. %i ur$. De
a#e$enea8 EcHer$ann8 %esprcic+e mit %oet+e, ed. A. v. d. Linden8 -C/18
partea a Il:a. p. -.@ %i ur$.
Sacrul
-/=
-?0
Rudolf Otto
lu$ino#8 pro,aic8 ca Berlinul8 a'ia dac4 ar 74#i prile9ul #4 #e
$anife#te. Bn poe,ie8 %i $ai cu #ea$4 Bn cea incon%tient48 care
#cap4oric4rei inteli7ente %i oric4rei raiuni %i a c4rei aciune ecfe8
c)iar prin a#ta8 $ai pre#u# de orice concept8 eAi#t4 f4r4 Bndoial4
ceva de$onic. Aciunea ace#tuia #e face #i$it4 Bn cel $ai Bnalt
7rad Bn $u,ic48 fiindc4 ea #e afl4 aut de #u# BncBt nici o inteli7en4
n:o poate a9un7e %i fiindc4 produce un efect care do$in4 totul8
ni$eni nefiind Bn#4 Bn #tare #4:%i dea #ea$a de unde provine el.
De aceea8 cultul reli7io# nu #e poate lip#i de $u,ic4. Ea e#te unul
din $i9loacele de c4p4tBi prin care #e acionea,4 $iraculo# a#upra
oa$enilor.
De$onicul : Bntrea'4 EcHer$ann : nu #e $anife#t4 oare %i Bn
anu$ite eveni$enteP
Mai cu #ea$4 Bn ele. #pune Goet)e8 %i de fapt Bn toate ace#te
lucruri pe care nu le pute$ de#lu%i cu a9utorul inteli7enei %i al
raiunii. fl #e $anife#t48 de o'icei8Bn cele $ai diferite c)ipuri8 Bn
Bntrea7a natur48 alBt Bn cea vi,i'il4 cBt %i in cea invi,i'il4. Unele
creaturi au un caracter cu totul de$onic8 Bn altele el nu e#te activ
decBt Bn parte.K
*ede$ cu$ revin aici toc$ai ele$entele nu$ino#ului BntBlnite de noiJ
iraionalul Bn #en# a'#olut8 conceptual inco$pre)en#i'ilul8 $i#terio#ul8 ca
%i ele$entele fasXm'ans, tremendum. energicum. Iar ecoul de$onicului
Bn IcreaturiK ne aduce a$inte de Iov. 2e de alt4 parte6 Bn#48 intuiia lui
Goet)e nu atin7e nici pe departe profun,i$ea aceleia pe care Iov o avea
de#pre $6#teriu$%pdeoarece8 co$patBndu:-8 Bn ciuda averti#$entului dat
de Cartea lui Iov8 cu raionalul8 cu inteli7ena %i cu rafBi$ea. cu
conceptele8 Bndeo#e'i cu conceptele teleolo7iei o$ene%tiU iraionalul
devine pentru el ceva contradictoriu8 ceva altc4tuit din #en# %i non#en#8
din ele$ente folo#ttoare %i d4un4toare. Uneori8 Goet)e Bl apropie de
Bnelepciune8 de eAe$plu atunci cBnd #puneJ
>-
Cf. )ipopota$ul din Cartea lui *ov.
IA#tfel8 a eAi#tat ceva de$onic Bn $odul cu$ l:a$ cuno#cut pe
Sc)iller. oi ne:a$ fi putut BntBlni fie $ai devre$e8 fie $ai tBr,iu.
Dar faptul c4 BntBBnirea noa#tr4 a avut loc toc$ai Bn $o$entul cBnd
$:a$ Bntor# din c4l4toria $ea Bn Italia %i cBnd Sc)iller Bncepu#e #4
#e #ature de #peculaiile filo#ofice a fo#t de $are Bn#e$n4tate %i a
avut cele $ai fericite ur$4ri pentru a$Bndoi.K
Ba $ai $ult8 Bl apropie pur %i #i$plu de divinJ
IA#e$enea lucruri $i #:au Bi9f$plat ade#ea de:a lun7ul vieii
$ele. Iar Bn a#tfel de ca,uri a9un7i #4 cre,i Bntr:o influen4 $ai
Bnalt48 Bn ceva de$onic pe care Bl adori f4r4 a:i Bn74dui #4-1
eAplici $ai pe lar7.K LEcHer$ann8 II8 p. ->0.M
De fiecare dat4 %i Bntotdeauna8 de$onicul e#te Iener7ieK %i Iputere
#upre$4K %i #e $anife#t4 Bn oa$eni plini de elan %i eAtre$ de puterniciJ
I: apoleon8 a$ #pu# eu8 pare #4 fi fo#t o natur4 de$onic4.
V A%a era8 a #pu# Goet)e8 %i Bnc4 Bn cel $ai Bnalt 7rad8 a#tfel
BncBt a'ia dac4 $ai eAi#t4 vreunul care #4 poat4 fi co$parat cu el.
R4po#atul $are:duce era %i el o natur4 de$onic48 plin4 de o
ne$4r7init4 ener7ie %i de un ne$4r7init nea#tB$p4rP
V Oare Mefi#tofel nu are %i el tr4#4turi de$oniceP
V u8 el e#te o fiin4 $ult prea ne7ativ4. De$onicul #e
$anife#t4 priiftr:o energie po,itk4.K
I$pre#ia produ#4 de a#e$enea per#oane nu$inoa#e e#te de#cri#4 Bnc4 %i
$ai 'ine Bn 7oe"ie i adevr Lp. -01M8 aici8 $ai ale#8 tremendum al no#tru
Bnf4i%Bndu:#e atBt ca IBnfrico%4torK8 cBt %i ca Iputere #upre$4KJ
IIn#4 cel $ai Bnfrico%4tor apare de$onicul atunci cBnd #e arat4 a fi
predo$inant Bntr:un o$ oarecare. Oa$enii Bn care el B%i face
apariia nu #Bnt Bntotdeauna cei $ai e$ineni Bn privina #piritului
#au a talentului %i ei #e reco$and4 rareori prin 'un4tatea ini$ii.
C@

Dar din ei e$an4 o incredi'il4 for4 %i ei au o incredi'il4 putere
a#upra tuturor creaturilor8 'a c)iar %i a#upra ele$entelor. Ni cine ar
putea #pune pBn4 unde #e eAtinde o a#e$enea influen4PK
Dar o a#e$enea influen4 e#te deconcertant4 c)iar %i atunci cBnd e#te
'inef4c4toareJ ea e#te $ai de7ra'4 un elan plin de nelini%te decBt o
aciune propriu:,i#4 %i8 Bn orice ca,8 e#te a'#olut iraional48 fapt pe care
Goet)e Bncearc4 #4-1 de#crie printr:o #erie de opo,iii Bn 7oe"ie i
adevr
C@ Deci ace%ti oa$eni #Bnt doar nu$ino%i8 nu %i I#finiK.
Sacrul
-/C
-?0
Rudolf Otto
Lp. 124):
1;;;;;;;^
I... ceva ce nu #e $anife#t4 #u' for$a unor contradicii %i care8 de
aceea8 nu putea fi #e#i,at de nici un concept %i cu atit $ai puin de
vreun cuvBnt. u era ceva divin8 fiindc4 p4rea iraional8 nici
o$ene#c8 fiindc4 inteli7ena nu:%i avea locul Bn el8 nici dia'olic8
fiindc4 era ceva 'inef4c4tor8 nici an7elic8 fiindc4 l4#a8 ade#ea8 #4 i
#e 7)icea#c4 'ucuria r4ut4cioa#4. El #e$4na cu )a,ardul8 fiindc4
nu f4cea dovada unei #ucce#iuni lo7iceD a$intea de 2roviden4
fiindc4 punea Bn lu$in4 o coneAiune. "ot ceea ce pe noi ne li$ita8
el p4rea #4 poat4 p4trunde. El p4rea #4 di#pun4 dup4 'unul lui plac
de ele$entele nece#are eAi#tenei noa#tre8 el putea #4 co$pri$e
ti$pul %i #4 dilate #paiul. 24rea #4 #e co$plac4 Bn i$po#i'il8
re#pin7Bnd po#i'ilul cu di#pre.
De%i ace#t ele$ent de$onic #e poate $anife#ta pe#te tot8 Bn
cele corporale %i Bn cele necorporale8 eApri$Bndu:#e8 Bn $odul cel
$ai curio#8 %i Bn lu$ea ani$alelor8 cea $ai ui$itoare relaie e#te
aceea pe care o are cu oa$eniiJ el con#tituie o for4 care8 Bn ca, c4
nu i #e opune8 #e Bntrep4trunde cu ordinea $oral4 a lu$ii8 a#tfel
BncBt #:ar putea con#idera c4 pri$a repre,int4 ur,eala8 iar cea de:a
doua '4teala.K
ici nu #e poate eApri$a $ai li$pede faptul c48 printr:o i$pre#ie
#piritual4 ne$aipo$enit de inten#48 #:a #4vBr%it aici un act de divinaie a
nu$ino#ului8 iar a#ta8 evident8 nu nu$ai o dat48 ci Bn $od repetat8
devenind aproape o rutin4. Dar aici e#te vor'a de o divinaie care nu
#e#i#ea,4 nu$ino#ul a%a cu$ Bl #e#i,ea,4 profetul %i care nu #e ridic4 la
Bn4li$ea tr4irilor lui Iov. Ace#ta tr4ie%te %i prea$4re%te iraionalul %i
$i#terio#ul ca pe valoarea cea $ai profund4 %i totodat4 ca pe ceva ce i
are n sine nsui -ustificarea #acr4. La Goetlie8 divinaia i,vor4%te dintr:
un #uflet care nu era de#tul de profund pentru a atin7e ace#te profun,i$i
%i c4ruia8 toc$ai de aceea8 contrapunctul iraionalului Bn $elodia vieii
nu putea #4:i #une decBt ca o con#onan4 confu,48 %i nu ca o adev4rat4
armonie, indefini'il48 ce:i drept8 dar #e#i,a'il4. E#te vor'a de o divinaie
a Ip47BnuluiK Goet)e8 a%a cu$ #e con#ider4 el Bn#u%i %i cu$ o'i%nuie%te
#4:%i #pun4 uneori. Bn fapt8 ea nu #e $i%c4 decBt pe treapta preli$inar4 a
de$onicului8 nu %i pe aceea a divinului %i #acrului. Ceea ce Goetlie
de#crie foarte pre7nant aici e#te natura de$onicului8 care poate ap4rea8
ca atare8 Bn viaa #ufletea#c4 a unui #pirit eAtre$ de cultivat8 dar nu$ai
#u' for$a unor refleAe n4ucitoare8 a unora ce $ai $ult or'e#c decBt
lu$inea,4 %i Bnc4l,e#c. El nu a %tiut Bn#4 #4 le ridice la Bn4li$ea ideii pe
care o avea de#pre divin8 iar cBnd EcHer$ann aduce vor'a de#pre acea#ta8
el r4#punde eva,ivJ
I: Bn ideea divinului8 a$ #pu# eu i#coditor8 fora activ4 pe care
o denu$i$ demonic nu pare a:%i 74#i locul.
: Copile dra7a a #pu# Goet)e8 ce %ti$ noi de#pre ideea
divinului %i ce:ar putea #pune conceptele noa#tre Bn7u#te de#pre
!iina #upre$4P C)iar de i:a% da8 precu$ turcii8 o #ut4 de nu$e8
tot ar fi prea puin %i nu a% #pune ni$ic Bn raport cu infinitele #ale
atri'ute.K
Dar8 dac4 face$ a'#tracie de ace#t nivel $ult inferior8 ne reBntBlni$
totu%i aici eAact cu ceea ce avu#e#e Bn vedere %i Sc)leier$ac)erJ Ivi,iuni
%i #enti$enteK. Le7ate8 ce:i drept8 nu de ceva divin8 dar de ceva nu$ino#
care eAi#t4 Bn natur4 %i Bn eveni$ente8 ele #Bnt vi,iuni %i #enti$ente tr4ite
Bn $odul cel $ai viu de o fire divinatorie. Bn realitate8 divinaia are loc
aici Bn felul ar4tat $ai #u#8 adic4 pe 'a,a unui principiu cu totul
i$po#i'il de definit. De7ea'a d4 Goet)e atBtea eAe$pleJ el nu poate ar4ta
ce e#te8 Bn fond8 de$onicul8 cu$ #e face c4 Bl recunoa%te ca fiind unul %i
acela%i Bn toate ace#te variate %i contradictorii for$e de $anife#tare ale
#ale. E#te cBt #e poate de evident c4 el e#te c4l4u,it de Ipurul #enti$entK8
altfel #pu#8 de un obscur principiu a priori.
)IVINAIA 7N /R%&INI!UL 8RII&IV
Sacrul
-//
-?0
Rudolf Otto
A$ vor'it $ai #u# de#pre unul dintre nea9un#urile teoriei lui
Sc)leier$ac)er cu privire la divinaie %i l:a$ pu# Bn eviden4. Cel4lalt
nea9un# al ei e#te c4. de%i Sc)leier$ac)er %tie #4 de#crie cu $ult4 c4ldur4
%i claritate divinaia ce #e apleac4 a#upra lu$ii %i i#toriei8 el nu face decBt
#4 indice #u$ar8 iar4 a:- pre,enta li$pede %i Bn a$4nunt8 acel do$eniu
care con#tituie o'iectul ei cel $ai preio# %i $ai privile7iatJ i#toria
reli7iilor %i $ai ale# aceea a reli7iei 'i'lice %i a o'iectului %i coninutului
#upre$ al ace#teia8 C)ri#to# Bn#u%i. E adev4rat c4 ulti$ul !iscurs al lui
Sc)leier$ac)er acord4 un loc di#tinct %i i$portant cre%tini#$ului %i lui
C)ri#to#. In#4 C)ri#to# apare aici doar ca #u'iect al divinaiei8 nu %i ca
adev4ratul ei o'iect. La fel #e BntB$pl4 %i Bn !ogmatica lui ulterioar4. Ni
acolo i$portana lui C)ri#to# #e reduce8 Bn e#en48 la aceea c4 el Ine face
#4 ne B$p4rt4%i$ din vi7oarea %i din fericirea con%tiinei #ale reli7ioa#eKJ
o idee eAtre$ de preioa#48 dar care nu #e ridic4 pBn4 la i$portana
capital4 pe care co$unitatea cre%tin4 i:o acord4 pe 'un4 dreptate lui
C)ri#to#8 anu$e aceea de a fi el Bn#u%i o I$anife#tare a #acruluiK8 adic4
cel care8 prin fiina8 prin viaa %i prin vocaia #a8 ne face I#4 vede$ %i #4
#i$i$K #pontan lucrarea divinit4ii ce #e revelea,4 Bn el. 2entru cre%tin
e#te i$portant #4 %tie dac4 prin contactul cu per#oana %i cu lucrarea lui
C)ri#to# #e produce o divinaie8 o #e#i,are ne$i9locit4 %i o direcie a
#acrului Bn $anife#tarea #a8 dac4 ia na%tere Io vi,iune %i un #enti$entK al
ace#tuia8 altfel #pu#8 dac48 prin el8 #acrul poate fi tr4it la propriu %i dac48
a%adar8 C)ri#to# e#te o revelaie real4 a ace#tuia.
In acea#t4 privin48 cercet4rile c4,nite %i Bn fond i$po#i'ile care au
fo#t Bntreprin#e atBt de de# Bn le74tur4 cu Icon%tiina de #ine a lui Ii#u#K
nu ne #Bnt8 evident8 de nici un folo#. Ele #Bnt i$po#i'ile fie %i nu$ai prin
aceea c4 $4rturiile furni,ate de relat4rile evan7)elice nu #Bnt nici
#uficiente8 nici adecvate pentru a%a ceva. Coninutul dat de Ii#u#
propov4duirii %i #pu#elor #ale e#te IB$p4r4iaK8 fericirea %i dreptatea ei8 %i
nu per#oana #a. IEvan7)eliaK8 Bn accepia ei pri$4 %i #i$pl48 e#te ve#tirea
B$p4r4iei8 e#te Evan7)elia B$p4r4iei lui Du$ne,eu. Ceea ce8 Bn
cuvBnt4rile lui Iiiu#8 apare ca o declaraie de#pre #ine nu e#te decBt
oca,ional %i fra7$entar. Dar c)iar dac4 nu ar fi a%a8 c)iar dac4 a$ putea
de#coperi la el o teorie detaliat4 de#pre #ine Bn#u%i8 ce:ar dovedi ace#t
lucruP u rareori8 unii eAaltai reli7io%i #:au #lu9it de cele $ai eAa7erate
$i9loace pentru a face declaraii de#pre ei Bn%i%i8 iar a#ta8 foarte ade#ea8
cu toat4 credina8 cu toat4 'un4:credina pe care8 f4r4 Bndoial48 o aveau.
Dac4 eAi#t4 ceva care. Bn privina for$ei #ale8 depinde Bn $are $4#ur4 de
ideile epocii8 de $ediul8 de aparatul $itolo7ic #au do7$atic Bn vi7oare8
e#te vor'a toc$ai de a#e$enea declaraii de#pre #ine f4cute de profeii
din toate ti$purile. !olo#irea lor de c4tre cutare profet8 de c4tre cutare
Bfi#pirat #au 93ae#tru nu face decBt #4 ate#te con%tiina de #ine a fiec4ruia
dinte ace%tia8 $i#iunea lor. #uperioritatea %i pretenia lor de a fi cre,ui %i
a#cultai lucruri ce #Bntoate8 de la fine Bnele#e atunci cBnd apare un o$
care ur$ea,4 o c)e$are l4untric4. ici una din ace#te declaraii de#pre
#ine nu au putut tre,i o credin4 Bnte$eiat4 pe autoritate8 dar nu au putut
da na%tere unei tr4iri proprii8 unei n#elegeri %i recunoa%teri #pontane a
faptului c4 o$ul care le f4cea era o Bntruc)ipare a #acrului8 a%a cu$ #e
#pune Bn ur$4toarea fra,4J IAcu$ am recunoscut noi Bn%ine c4 tu e%ti
C)ri#to#K.
u Bncape Bndoial4 c48 dac4 Ii#u# a avut parte de o a#e$enea
recunoa%tere Bn #Bnul pri$ei #ale co$unit4i 3ucrul #:a BntB$plat printr:o
divinaie #pontan48 #au cel puin a%a credeau pri$ii Cre%tini. De fapt8
f4r4 ea apariia co$unit4ii nici n:ar putea fi Bnelea#4. Stftipla
propov4duire8 #i$pla autoritate a declaraiei de#pre #ine a lui C)ri#to# n:
ar fi putut da na%tere unor certitudini atBt de #olide8 unor i$pul#uri atBt de
puternice8 unui a#e$enea in#tinct %i unei a#e$enea fore de autoafir$are
precu$ cele ce au fo#t nece#are apariiei co$unit4ii cre%tine %i care pot
fi recuno#cute ne$i9locit ca tr4#4turi e#eniale ale ace#teia.
Ace#t fapt poate fi i7norat nu$ai dac4 feno$enul apariie co$unit4ii
cre%tine e#te cercetat eAclu#iv cu a9utorul unor $i9loace %i al unor
recon#trucii filolo7ice %i nu$ai dac4 #e recur7e la #enti$entele %i
facult4ile #enti$entale atrofiate ale culturii %i #piritualit4ii noa#tre
actuale8 care %i:au pierdut orice in7enuitate. Ar fi util ca ace#tor $i9loace
%i $etode de cercetare #4 li #e adau7e eAe$plele vii8 care $ai pot fi
BntBlnite %i a#t4,i %i care ne Bn74duie #4 ne for$4$ o i$a7ine $aiconcret4
de#pre felul cu$ au luat na%tere conventiculele %i co$unit4ile reli7ioa#e
autentice %i ori7inare. 2entru acea#ta ar tre'ui c4utate locurile %i
B$pre9ur4rile Bn care reli7ia $ai e#te vie %i a#t4,iPBn for$a ei naiv4. Ea ar
$ai putea fi Bnc4 'ine #tudiat4 Bn anu$ite coluri Bndep4rtate ale lu$ii
i#la$ice %i ale celei indiene. Iar Bn pieele %i pe #tr4,ile din Mo7ador %i
MarraHe#) $ai pot fi BntBlnite8 pro'a'il8 %i a#t4,i #cene care au ciudate
a#e$4n4ri cu acelea pe care le relatea,4 Evan7)eliile #inoptice. ISfiniK :
de cele $ai $ulte ori foarte 'i,ari : $ai apar uneori8 adunBnd Bn 9urul lor
o $uli$e de di#cipoli8 3Brnind Bn 9urul lor un du:te:vino continuu al
norodului care vrea #4 le a#culte #pu#ele8 #4 le vad4 $inunile8 #4 le
Sacrul
0@@
-?0
Rudolf Otto
o'#erve viaa %i faptele. Apar cercuri de adepi $ai $ult #au $ai puin
Bnc)e7ate8 prin for$4 %i #Bnt adunate laolalt4 logia, pove#tiri8 le7ende.
C-

Iau na%tere confrerii #au8 dac4 ele eAi#t4 de9a8 B%i l4r7e#c %i $ai $ult
cercul. In centrul lor #e afl4 Bn#4 Bntotdeauna acel o$8 con#iderat un
I#fBntK Bn via4. Caracterul %i fora per#oanei #ale8 ca %i i$pre#ia pe care o
produce8 #Bnt Bntotdeauna #uportul Bntre7ii $i%c4ri. Cuno#c4torii ne
a#i7ur4 c4 nou4,eci %i opt la #ut4 dintre ace%ti I#finiK gnt ni%te %arlatani.
A#ta Bn#ea$n4 Bn#4 c4 doi la #ut4 dintre ei nu #Bnt a%a ceva8 ceea ce
repre,int4 un procenta9 ui$itor de $are dac4 ne 7Bndi$ c4 ave$ de:a
face cu un lucru care provoac4 %i facilitea,4 atBt desde# %arlatania. Ace#t
procent ar putea fi eAtre$ de #e$nificativ Bn ce prive%te feno$enul
QB#u%i. 2otrivit eAperienei tr4ite de cercul for$at Bn 9urul luT I#fBntulK8 ca
%i profetul8 e#te de9a $ai $ult decBt psilos Intropos. El e#te o fiin4
$i#terioa#4 %i $iraculoa#48 aparinBnd oarecu$ unei ordini $ai Bnalte a
lucrurilor %i #ituBndu:#e pe acela%i plan cu nu$enul Bn#u%i. El nu #e
pre,int4 pe #ine ca atare8 dar e#te tr4it ca atare. u$ai din a#e$enea
tr4iri8 rudi$entare poate8 %i repre,entBnd nu o dat4 ni%te autoa$47iri8 dar
Bntotdeauna puternice %i profunde8 iau na%tere co$unit4ile reli7ioa#e.
A#e$enea feno$ene analoa7e #BntViifinit $ai #4race %i foarte diferite
de ceea ce #:a petrecut odinioar4 Bn 2ale#tina. Dar dac4 a#t4,i ele nu #Bnt
po#i'ile decBt Bn $4#ura Bn care #acrul Bn#u%i e#te tr4it prin contactul real
#au pre#upu# cu anu$ite per#onalit4i8 cu atBt $ai $ult ace#ta tre'uie #4
fi fo#t ca,ul atunci. C4 ace#ta a fo#t. o arat4 Bntrea7a #tare de #pirit %i
convin7erea pri$ei co$unit4i8 a%a cu$ le $ai pute$ afla Bnc4 din
propriile8 din #4r4c4cioa#ele ei )ri#oave. De a#e$enea8 anu$ite tr4#4turi
$ai $4runte ale i$a7inii evan7)elice a lui Ii#u# confir$4 %i ele8 Bn $od
elodif3HI %i Bn detaliu8 ace#t fapt. Ele apar8 de eAe$plu8 Bn pove#tirile8
$enionate de9a $ai #u#8 de#pre pe#cuitul $iraculo# al lui 2etru %i de#pre
#uta%ul din Capernau$8 pove#tiri care de,v4luie anu$ite refleAe
C- E#te #urprin,4tor c4 pro'le$a capital4 a criticii Evan7)eliilor8 apariia
cule7erii de logia, nu a fo#t #tudiat4 Bn ace#t $ediu Bnc4 viu. Bnc4 %i $ai
#urprin,4tor e#te Bn#4 faptul c4 nu #:a a9un# #4 #e ia Bn con#iderare #eria
de logio ap4rute Bn $edii analoa7e. acele apoft+egmata ton pateron.
acele +adit+ ale lui Ma)o$ed dau le7endele franci#cane. De a#e$enea8
ar putea fi luat4 Bn con#iderare cule7erea de logio a lui Ra$a:Fri#)na.
alc4tuit4 #u' oc)ii no%tri8 ca %i antura9ul unui Geor7e !oA #au al unui
C6prien *i7ne#.
#enti$entale #pontane Bn faa #acrului. E#te vor'a Bndeo#e'i de pa#a9ul
dinMarcu8P@, >0MJ
INi Ii#u# $er7ea Bnaintea lor. Ni ei erau ui$ii %i8 $er7Bnd dup4 El8
erau Bnfrico%ai.K
Ace#t pa#a9 red48 pe cBt de #i$plu pe atBt de inten#8 i$pre#ia nu$inoa#4
pe care o producea Bn $od ne$i9locit ace#t o$. ici o art4 a de#crierii
p#i)olo7ice nu ar putea #4 o fac4 Bntr:un $od $ai e$oionant decBt
ace#te cuvinte de o $a7i#tral4 pre7nan4. Ceea ce a #pu# $ai tBr,iu
(vang+elia dnpI loan L0@80CM ne va ap4rea poate ca fiind eApre#ia unei
epoci care intea prea departe %i prea #u# %i care #e Bndep4rta#e de9a de
#i$plitatea tr4irii iniiale. Bl vo$ prefera pe Marcu L-@8 >0M toc$ai pentru
c4 aici #enti$entul #fidea,4 orice for$ul4. Ni totu%i8 aici e#te de
74#ifcadev4rata r4d4cin4 a tot ceea oft #:a BntB$plat $ai tBr,iu. A#e$enea
indicaii apar Bn pove#tirile evan7)elice doar Bntr:un $od oaredaro
acce#oriu8 ele intere#Bndu:- prea puin pe pove#titor. 2entru el i$portant
e#te #4 relate,e $inunea. Dar cu atBt $ai intere#ante #Bnt ele pentru noi Ni
cu cBt $ai nu$eroa#e tre'uie #4 fi fo#t a#e$enea tr4iri a c4ror ur$4 #:a
pierdut deoarece Bn ele nu era nici o $inune de pove#tit8 eAi#tena lor
p4rBndu:i:#e pove#titorului $ult prea de la #ine Bnelea#4. In plu#8credina
Bn #uperioritatea lui Ii#u# a#upra de$onilor %i tendina #pre le7end4 care
intervine i$ediat #Bnt le7ate %i ele de tr4irile a$intite. Iar faptul c4
propriile #ale rude Bl con#iderau pe Ii#u# un Ipo#edatK e#te8 de a#e$enea8
o $4rturi#ire involuntar4 a i$pre#iei Inu$inoa#eK pe care o producea. Ni
tot de acea#ta ine8 Bn $od cu totul %i cu totul deo#e'it8 credina celor
care:- Bncon9urau V credin4 i,'ucnit4 #pontan8 printiM i$pre#ie8
credin4do'Bndit4 nu prin Bnv44tur48 clprin tr4ire : c4 Ii#u# e#te IMe#iaK8
fiina prin eAcelen4 nu$inoa#4. Cea dintBi $4rturi#ire a lui Me#ia de
c4tre 2etru %i r4#pun#ul lui Ii#u# fac #4 reia#4 foarte li$pede caracterul de
i$pre#ie8 de trire profund4 al ace#tei credineJ
Iu trup %i #Bn7e i:au de,v4luit ie acea#ta8 ci "at4l Meu Cel din
ceruri.K
Ii#u# Bn#u%i e#te ui$it de acea#t4 $4rturi#ireJ dovad4 c4 aici nu era vor'a
de o cunoa%tere Bnte$eiat4 pe autoritatea unei Bnv44turi8 ci de una Ia
care 2etru a a9un# #in7ur8 de o de)poperire n4#cut4 dintr:o i$pre#ie %i
dintr:o $4rturie i,vorBt4 ea Bn#4%i din adBncurile #ufletului8 acolo unde nu
p4trunde Bnv44tura trupului %i a #Bn7elui8 unde nu p4trunde nici c)iar
Sacrul
0@-
-?0
Rudolf Otto
Bnv44tura ICuvBntuluiK8 ci nu$ai aceea a I"at4lui Meu Cel din ceruriK8
f4r4 nici un $i9locitor.
De#i7ur8 ace#ta din ur$4 tre'uie #4 intervin4. In lip#a lui8 orice
i$pre#ie r4$Bne f4r4 efect #au $ai de7ra'4 nici nu poate eAi#ta vreo
i$pre#ie. De aceea8 toate teoriile de#pre Ii$pre#ia le7at4 de C)ri#to#K
r4$Bn in#uficiente dac4 nu in #ea$a de ace#t al doilea ele$ent care8 Bn
realitate8 nu e#te altceva decBt o Bnclinaie nece#ar4 pentru tr4irea
#acrului8 adic4 nu e#te altceva decBt acea cate7orie a #acrului #4dit4 Bn
#piritul Bn#u%i ca o o'#cur4 cunoa%tere a priori. II$pre#iaK pre#upune
ceva care #4 poat4 fi i$pre#ionat. Sufletul nu ar putea fi Bn#4 a%a ceva
dac4 ar fi el Bn#u%i doar o fabula rasa. C4ci i$pre#ia8 Bn #en#ul Bn care o
Bnele7e$ aici8 nu tre'uie privit4 deloc ca o #i$pl4 impressio care8
potrivit teoriei #en,uali#te8 introduce percepia Bn #uflet %i o la#4 acolo ca
pe o ur$4 a ei. Di$potriv48 a do'Bndi o i$pre#ie le7at4 de o per#oan4
Bn#ea$n4 a:i recunoa%te ace#teia importan#a particular48 Bn#ea$n4 a fi
$i%cat8 de ea %i a te Bnclina Bn faa ei. Bn#4 ace#t lucru nu e#te po#i'il decBt
pentru c4 eAi#t4 Bnl4untrul no#tru un ele$ent al cunoa%terii8 al Bnele7erii
%i al evalu4rii care Bi vine Bn BntB$pinarc. nu e#te po#i'il decBt datorit4
I#piritului l4untricK. Dup4 Sc)liier$ac)er8 revelaia e#te corelat4 cu
Ipre#i$ireaK care Bi vine Bn BntB$pinare. Mu,ica e#te Bnelea#4 nu$ai de
cel cu #i$ $u,ical8 nu$ai ace#ta Bi poate recepta Ii$pre#iaK. !iec4rei
cla#e de i$pre#ii reale Bi core#punde un anu$e tip de congenialitate,
acela cu care cel i$pre#ionat are afinit4i. Doar cel ce e#te /verbo
conformis1 : cu$ #pune Lut)er undeva : Bnele7e cuvBntul. SauJ ,emo
audit verbum, nisi spiritu intus docente. Sau8 cu$ #pune Au7u#tin Bn
Confesiuni L-@8 1MJ
ILLucrurile vor'e#c tuturorM dar li$'a lor o Bnele7 nu$ai cei ce o
co$par4 cu 7la#ul adev4rului8 care vor'e%te cu $ult4 9udecat4 Bn
ei Bn%i%iK.
C0
e a$inti$ acu$8 Bnc4 o dat48 eAe$plul fru$o#ului8 de care ne:a$
folo#it %i $ai Bnainte. Un lucru fru$o#8 adic4 un lucru i$portant prin
fru$u#eea #a8 nu poate produce acea#t4 i$pre#ie decBt dac i n
msura n care eAi#t4 #4dit a priori Bntr:un o$ criteriul aprecierii lui8
C0 Acea#ta e#te facultatea de .9udecareK de#pre care e#te vor'a la p. 0@.:
0@?.
adic4 al aprecierii lui e#tetice. O atare Bnclinaie nu poate fi Bnelea#4
decBt ca o ori7inar48 ca o o'#cur4 cunoa%tere a valorii fru$o#ului Bn#u%i.
BntrucBt acea#t4 cunoa%tere #e afl4 Bn o$ #au8 $ai 'ine ,i#8 BntrucBt el e#te
capa'il #4 o ai'4 %i #4 Bi dea for$48 el e#te Bn #tare ca8 atunci cBnd
BntBlne%te un lucru fru$o#8 #4 recunoa#c4 fru$u#eea8 #4 #i$t4 c4 ace#t
lucru core#punde IcriteriuluiK #4u a#cun#. Ni toc$ai Bn acea#ta con#t4
i$pre#ia.
Sacrul
0@0
-?0
C$.
)IVINAIA 7N
/R%&INI!
UL A/&UAL
Mai i$portant4 decBt
Bntre'area dac4 #acrul a
fo#t tr4it %i a putut fi tr4it
de co$unitatea pri$itiv4
n %i prin contactul cu
C)ri#to# e#te pentru noi o
alta8 %i anu$e dac4 l:a$
$ai putea tr4i %i noi8
altfel #pu#8 dac4
i$a7inea de#pre lucrarea8
de#pre viaa %i faptele lui
C)ri#to# pe care
co$unitatea a creat:o %i
pe care ne:a tran#$i#:o
$ai are %i pentru noi
valoarea %i fora unei
revelaii #au dac4 nu
cu$va nu face$ decBt #4
tr4i$ din $o%tenirea
l4#at4 de pri$a
co$unitate %i #4 ne
Bnte$eie$ credina pe
autoritatea %i pe $4rturia
altora. Bntre'area ar fi cu
totul lip#it4 de #peran4
dac4 n:ar ap4rea c)iar %i
Bn noi acea Bnele7ere %i
acea tBlcuire intuitiv4
venit4 de dinl4untru 8
acea $4rturie a #piritului
care nu e#te po#i'il4 decBt
pe 'a,a unei Bnclinaii
cate7oriale #pre #acru
eAi#tent4 Bn #ufletul
Bn#u%i. Dac4 nici $4car la
Bnceput8 cBnd el era
pre,ent Bn $od
ne$i9locit8 nu a fo#t
po#i'il48 far4 acea#ta8
vreo Bnele7ere #au vreo
i$pre#ie le7at4 de
C)ri#to#8 cu$ ar putea
oare #4 le $i9locea#c4 o
tradiie8 oricare ar fi eaP
Cu totul altfel #tau Bn#4
lucrurile dac4 accept4$
ipote,a c4 acea#t4
Bnclinaie eAi#t4. Bn ace#t
ca,8 nici caracterul
fra7$enar8 %i ade#eori
ne#i7ur8 al tradiiei
even7)elice8 nici faptul
c4 Bn ea #e a$e#tec4
anu$ite ele$ente
le7e[dare %i nici acela c4
pe#te ea #:a a%ternut un
#trat de ele$ente
Ieleni#ticeK nu $ai
con#tituie ni%te piedici
pentru noi. Spiritul
recunoa%te ceea ce e#te al
#piritului.
2entru a Bnele7e rolul
a9ut4tor8 eAplicativ8
prevenitor Bn felul unei
pre#i$iri8 9ucat de un
a#e$enea pricipiu
l4untric : pe care8 Bn
confor$itate cu ideile
reli7ioa#e8 tre'uie #4-1
#ocoti$ drept I#pirit
$4rturi#itorK :8 $i:au fo#t
de $are folo# l4$uririle
date de un $i#ionar
#u'til8 care %i:a
de#f4%urat $i#iunea Bntr:
un inut Bndep4rtat. El
#punea c4 a fo#t $ereu %i
$ereu #urprin# #4 vad4
cu$8 de%i propov4duirea
CuvBntului #e f4cea cu
$i9loace in#uficiente8
Bntr:o li$'4 #tr4in4 %i
7rea8 cu a9utorul unor
concepte cu totul
necuno#cute8 care puteau
fi folo#ire Bntotdeauna
doar alu,iv8 ea putea fi
totu%i Bnelea#4 uneori
Bntr:un $od ui$itor de
profund %i de inti$. Ni Bn
Sacrul
ace#t ca,8 rolul cel $ai
i$portant Bl 9uca acea
Bnele7ere intuitiv4 care
te BntB$pina Bn c)iar
ini$a auditorilor. !4r4
Bndoial48 ave$ aici o
c)eie pentru Bnele7erea
pro'le$ei care e#te
convertirea lui 2avel.
Ace#tui pri7onitor al
co$unit4ii cre%tine
%tirile referitoare la
per#oana lui C)ri#to# %i la
#e$nificaia Evan7)eliei
nu puteau #4:i parvin4
decBt #u' for$a unor
crB$peie8 a unor
fra7$ente %i caricaturi.
2ornirea l4untric4 a
#piritului Bl Bnde$na Bn#4
#4-1 recunoa#c4 pe
C)ri#to#8 iar el i:a cedat
pe dru$ul Da$a#cului.
Ace#t #pirit 1:a f4cut #4
Bnelea74 cu atBta
profun,i$e #en#ul
-=?
apariiei lui C)ri#to# BncBt
tre'uie #4 $4rturi#i$8
B$preun4 cu
Eellen)au#en8 c4 Bn
fond8 ni$eni nu 1:a
Bnele# atBt de deplin %i de
profund pe C)ri#to# ca
apo#tolul 2avel.
2entru a putea a9un7e
la o tr4ire a #acrului n %i
prin contactul cu
C)ri#to# %i pentru ca ea
#4 fie punctul de #pri9in
al credinei noa#tre8
tre'uie : iar acea#ta e#te
o condiie pri$4 %i de la
#ine Bnelea#4 : ca
lucrarea proprie8 ca
lucrarea iniial4 %i cea
$ai ne$i9locit4 a lui
C)ri#to# #4 ne fie
ne$i9locit
co$pre)en#i'il4 %i #4:i
#i$i$ valoarea %i ca
apoi din c)iar acea#t4
lucrare #4 #e na#c4
ne$i9locit i$pre#ia
I#finenieiK #ale. Aici
pare a #e ivi Bn#4 o
dificultate care8 dac4 nu
ar fi Bnl4turat48 ar face de
la 'un Bnceput in#olu'il4
Bntrea7a pro'le$48 adic4
Bntre'area dac4 ceea ce
crede$ c4 po#ed4$
a#t4,i din C)ri#to# %i din
cre%tini#$ $ai e#te Bnc4
e#enial$ente identic cu
ceea ce C)ri#to# Bn#u%i
voia #4 Bn#e$ne %i #4 fac4
cu ceea ce pri$a #a
co$unitate a tr4it Bn
contact cu lucrarea lui.
E#te o Bntre'are #i$ilar4
cu aceea dac4
cre%tini#$ul po#ed4 Bntr:
adev4r un principiu
propriu8 care8 de%i capa'il
#4 evolue,e de:a lun7ul
i#toriei8 a r4$a# totu%i8 Bn
e#en48 identic cu #ine8
facBnd a#tfel din
cre%tini#$ul de a#t4,i %i
din credina pri$ilor
ucenici realit4i reciproc
co$en#ura'ile %i
o$o7ene.
De fapt8 e#te oare
cre%tini#$ul o reli7ie a
lui Ii#u# Bn #en#ul #trict al
cuvBntuluiP Ceea ce vrea
#4 #pun48 BntBi de toateJ
Reli7ia pe care o
cunoa%te$ a#t4,i #u'
nu$ele de cre%tini#$8 cu
coninutul ei de credin4
%i de #enti$ente8 a%a cu$
eAi#t4 ea ca realitate
i#toric48 a%a cu$ #e
di#tin7e %i cu$ apare ea
Bn co$paraie cu celelalte
reli7ii8 a%a cu$ Bnal4 ea
#ufletele %i con%tiinele
oa$enilor8 a%a cu$ le
$i%c48 a%a cu$ le
Bnvinuie%te #au le aduce
fericire8 cu$ le atra7e
#au le re#pin7e8 $ai e#te
ea oare8 Bn e#ena %i Bn
#en#ul ei l4untric8 acea
$ode#t48 acea IatBt de
#i$pl4K reli7ie %i
reli7io,itate pe care Ii#u#
Bn#u%i o avea8 pe care el
Bn#u%i a tre,it:o %i a
Bnte$eiat:o Bn #Bnul
acelui $ic %i fre$4t4tor
7rup.
/
Rudolf Otto
la cap4tul lu$ii8 Bn
GalileeaP De#i7ur8 a#t4,i
e#te 7eneral recuno#cut
faptul c4 de atunci
cre%tini#$ul %i:a
#c)i$'at Bn $od #i$itor
coloritul %i for$a8 c4 a
#uferit $odific4ri %i
tran#for$4ri. Dar eAi#t4
oare8 #u' fluAul
#c)i$'4tor al
$anife#t4rilor #ale o
e#en4 dura'il48 un
IprincipiuK care8 de%i
capa'il #4 evolue,e8 a
r4$a# totu%i identic cu
#ineP A avut loc o
evoluie #au a avut loc o
tran#for$are8 o
#c)i$'are8 un afluA de
ele$ente co$plet #tr4ine
de el8 pe care unii le
deplBn7 ca pe ni%te
r4#t4l$4ciri8 pe care alii
le ad$ir4 ca pe o fericit4
#u'#tituire8 Bn ti$p ce
re#tul le Bnre7i#trea,4 ca
pe un #i$plu fapt i#toricP
Cre%tini#$ul8 a%a cu$
ni #e pre,int4 a#t4,i8 ca o
$are8 ca o ade*lrat4
Ireli7ie univer#al4K8 e#te8
f4r4 Bndoial48 Bn
confor$itate cu
preteniile %i cu
f474duinele #aleUo
Ireli7ie a i,'4viriiK Bn
#en#ul cel $ai propriu %i
$ai ordinar al cuvBntului.
MBntuirea8 %i o $Bntuire
de'ordant48 eli'erarea %i
'iruina a#upra Ilu$ifU
a#upra eAi#tenei le7ate
de lu$e c)iar a#upra
#t4rii de creatur4 Bn
7eneral8 a'olirea
di#tanei %i a o#tilil4ii ce
eAi#t4 Bntre noi %i
Du$ne,eu8 i,'4virea de
ro'ia %i de vina
p4catului8 B$p4carea %i
i#p4%irea %i8 prin ur$are8
)arul %i doctrina )arului8
#piritul %i B$p4rt4%irea
#piritului8 rena%terea %i
noua f4ptur4 #Bnt
conceptele lui
caracteri#tice8 conceptele
care Bi #Bnt a#t4,i
co$unaUBn ciuda
$ultiplelor #ale divi,4ri
Bn 'i#erici8 confe#iuni %i
#ecte. Graie ace#tor
concepte8 el poate fi
caracteri,at Bn $odul cel
$ai net %i $ai preci# ca o
Ireli7ie a i,'4viriiK8
a#e$4nBndu:#e perfect8 Bn
acea#t4 privin48 cu
$arile reli7ii ale
Orientului8 care pun Bn
antite,48 printr:un
duali#$ ri7uro#8
$Bntuirea %i pier,ania8
Sacrul
0@=
111
Rudolf Otto
dar avBnd pretenia de a
nu fi $ai pre9o# decBt ele
Bn ceea ce prive%te
nece#itatea i,'4virii %i a
darului $Bntuirii8 ci
di$potriv48 de a le fi
#uperior atBt prin
i$portana acordat4
ace#tor concepte8 cBt %i
prin coninutul lor
calitativ. Bn ace#te
ele$enteU re,id48 f4r4
Bndoial48 IprincipiulK %i
e#ena cre%tini#$ului
actual. Bntre'area care #e
pune acu$ e#te dac4
ace#t i$pun4tor coninut
de #enti$ente %i de #t4ri
#uflete%ti con#tituie cu
adev4rat8 de la 'un
Bnceput8 IprincipiulK
acelei reli7ii #i$ple a lui
Ii#u#8 un IprincipiuK a
c4rui in#tituire ar tre'ui
con#iderat4 ca fiind
pri$a %i cea $ai
ifc$i9locit4 lucrare a lui
C)ri#to#.
La acea#t4 Bntre'are
r4#punde$ afir$ativ8
c)iar dac4 o face$ doar
tri$iBnd la para'ola
7r4untelui de $u%tar %i a
copacului care cre%te din
el8 o para'ol4 ce #e refer4
la B$p4r4ia lui
Du$ne,eu8 dar care i #e
pofte%te la fel de tB)e %i
9pricipiului
cre%tini#$ului. 2ara'ola
face alu,ie la #c)i$'are8
BntrucBt copacul e#te
altceva decBt #4$Bna8 dar
la o #c)i$'are care nu
e#te o $eta$orfo,48 ci o
trecere de la potent4 la
actD ea face alu,ie la o
#c)i$'are care e#te o
adev4rat4 evoluie8 %i nu
o Itran#$utaieK #au o
epigenesis.
Reli7ia lui Ii#u# nu #e
tran#for$4 treptat Bntr:o
reli7ie a i,'4virii8 ci e#te
a%a ceva prin Bn#4%i
natura ei %i Bnc4 din
pri$a clip4 a apariiei
#ale8 ea e#te a%a ceva Bn
#en#ul cel $ai radical al
cuvBntului %i8 de%i
ter$inolo7iei #ale
ulterioare i:a lip#it
aproape Bn Bntre7i$e8
ace#t caracter al ei apare
cu toat4 claritatea. Dac4
Bncerc4$ #4 defini$ cu
cea $ai $are
o'iectivitate i#toric4 %i Bn
$odul cel $ai #i$plu cu
putin4 ceea ce e#te cu
adev4rat caracteri#tic
propov4duiii lui Ii#u#8
de#coperi$ dou4
ele$enteJ -. Ea e#te8 de
Sacrul
0@C
111
Rudolf Otto
la Bnceput %i Bn Bntre7ul
ei8 o propov4duire a
B$p4r4iei lui Du$ne,euD
acea#ta nu e#te un
ele$ent auAiliar8 ci un
#en# funda$ental al
lucr4rii lui Ii#u#. 0.
Evan7)elia lui Ii#u# e#te
o reacie caracteri#tic4
B$potriva fari#ei#$ului
%i8 prin ur$are8 eApri$4
idealul unei piet4i
alc4tuite dintr:o
convin7ere %i dintr:o
atitudine filial48 al unei
piet4i Bnte$eiate pe
iertarea p4catelor. Bn
ace#te dou4 ele$ente #e
afl4 Bn principiu8 tot ceea
ce8 $ai tBr,iu8 va eApri$a
Icaracterul i,'4vitorK al
cre%tini#$ului %i c)iar tot
ceea ce va lua o for$4
eAplicit4 Bn doctrinele
#ale cele $ai #pecifice8
acelea referitoare la )ar8
la ale7erea divin48 la
#pirit %i la reBnnoirea prin
#pirit. Iar ace#te lucruri
au fo#t tr4ite %i po#edate
Bntr:o for$4 i$plicit4
c)iar %i de cei ce
alc4tuiau pri$ul 7rup de
adepi. S4 l4$uri$ Bn#4
$ai Bndeaproape ace#t
fapt.
A vor'i de#pre
..reli7ia i,'4viriiK e#te Bn
realitate un pleona#$8 cel
puin dac4 ave$ Bn
vedere for$ele
#uperioare8 evoluate ale
reli7iei. C4ci orice reli7ie
#uperioar48 evoluat48 care
#:a de#prin# %i #:a
eli'erat de relaiile #ale
)eterono$e cu
eude$oni#$ul profan8
fie el pu'lic #au privat8
B%i de,volt4 propriile
idealuri de fericire
#upre$48 idealuri care
pot fi de#e$nate prin
eApre#ia 7eneric4 de
I$BntuireK. Spre o
$Bntuire de ace#t fel
tinde8 printr:un efort tot
$ai inten# %i $ai
con%tient8 evoluia
reli7iilor Indiei8 BncepBnd
cu ideile de#pre deificare8
ce #e fac #i$ite din plin
Bn teopanti#$ul
C>

Upani%adelor8 %i
te$iinBnd cu doar aparent
ne7ativa fericire
ainanei 'udd)i#te. "ot
#pre o I$BntuireK tind %i
C>Doctrin4 potrivit c4reia
Du$ne,eu e#te Bn toate %i
le cupride pe toate. Lota
trad.M
Sacrul
0@/
111
Rudolf Otto
acele reli7ii8 nu$ite pe
drept cuv Bnt Ireli7ii ale
i,'4viriiK8 care8 pornind
din E7ipt8 Siria %i A#ia
Mic48 au p4trun#8 pe la
Bnceputul erei cre%tine8 Bn
Bntrea7a lu$e
Sacrul
0-@
111
Sac
rul
-=/
0--
Rudolf Otto
2ornind de aici. a$
putea cel puin #4
concepe$ po#i'ilitatea
unei le74turi #trBn#e cu
curentul Iduali#tK %i
c)iar cu cel I7no#ticK.
Un o$ ca Marcion nu
e#te doar eAtre$ de
paulinian. ci %i eAtre$
de ie,uit
7reco:latin4. Mai $ult8
la o privire co$parativ4
$ai a#cuit4 apare ca
evident faptul c4 %i
reli7ia per#an48 #u'
$a#ca %i #u' for$a
#peranei finale8
acionea,4 acela%i
i$pul# reli7io# #pre o
anu$e I$BntuireK8 el
prin,Bnd for$4 aici la fel
de 'ine ca %i Bn a#piraia
#pre MoH#)a %i #pre
irvana. A#piraia #pre
I$BntuireK %i eAperiena
I$BntuiriiK eAi#t4 %i Bn
i#la$. Ea nu apare aici
nu$ai #u' for$a
I#peraneiK8 adic4 nu
con#t4 nu$ai Bn
pl4cerile raiuluiJ
di$potriv48 lucrul cel
$ai i$portant Bn i#la$
e#te i#la$ul Bn#u%i8
acea#t4 #upunere Bn faa
lui Alla)8 o #upunere
care nu Bn#ea$n4 doar
a'andonarea voinei8 ci
%i. totodat48 acordul
rBvnit %i c4utat cu Alla)8
#tare de #uflet care e#te
de9a ea Bn#4%i o
I$BntuireK8 una ce poate
fi avut4 %i tr4it4 ca un fel
de 'eie %i care8 prin
inten#ificare8 poate
deveni o a$eitoare
'eatitudine $i#tic4.
Dar ceea ce #e arat4 a
fi tr4#4tura funda$ental4
a oric4rei reli7ii
#uperioare #e $anife#t4
Bn c)ipul cel $ai vi7uro#
%i inelucta'il %i totodat4
Bntr:o for$4 calitativ
#uperioar4 Bn cre%tini#$8
care crede Bn B$p4r4ia
lui Du$ne,eu8 a#pir4
#pre ea %i o $o%tene%te.
u are i$portan4 dac4
la ori7ine8 Bn I#rael8
acea#t4 idee a avut un
caracter pur politic8 dac4
ea #:a de#prin# doar
treptat de pe #olul
realit4ii8 Bn4lBndu:#e
pBn4 la ur$4 #pre
tran#cendent8 #au dac4 a
luat na%tere de la 'un
Bnceput din $otive
0-0
Rudolf Otto
propriu:,i# reli7ioa#e.
Materia de care #e
#lu9e%te in#tinctul
reli7io# e#te ade#eori de
natur4 profan:lu$ea#c4.
ea#tB$p4rul8 pro7re#ul
neBncetat8 eli'erarea %i
#u'li$area #Bnt toc$ai
$anife#t4rile
caracteri#tice ale ace#tui
in#tinct %i ele Bi
de,v4luie e#ena inti$48
care nu e#te altceva
decBt o adev4rat4 nevoie
de i"bvire, o pre#i$ire
%i o anticipare a unui
a'ia Bntre,4rit 'ine
tran#cendent8 a unui
'ine Icu totul altfelK8
co$para'il8 ca
I$BntuireK cu 'inele
$Bntuitor rBvnit %i Bn
celelalte reli7ii8 dar Bi
e#te totodat4 #uperior
ace#tuia8 %i anu$e Bi e#te
#uperior Bn $4#ura Bn
care %i Do$nul
B$p4r4iei. Do$nul 74#it
%i do'Bndit Bn acea#t4
B$p4r4ie8 e#te calitativ
#uperior atBt lui Bra)$a8
lui *i%nu8 lui Or$u,d8
lui Alla)8 cBt %i
a'#olutului #u' for$4 de
irvana8 de Faival6a$8
de "ao #au #u' orice alte
for$e care ar $ai putea
fi a$intite. Bntrea7a
Evan7)elie #e #pri9in4 pe
i,'4virea pe care
Du$ne,eu ne:o va
aduce cBndva %i pe care
tre'uie #4 Bncerc4$
totu%i #4 o o'ine$ Bnc4
de pe acu$. Ea #e
#pri9in4 pe i,'4vire ca pe
o f474duin4 cert4 a
B$p4r4iei lui
Du$ne,eu. Ea
r4#pBnde%te acea#t4
#peran4 Bn #uflete pe
calea tr4irii ne$i9locite8
Bnc4 de pe acu$8 a
#enti$entului Bnfierii
divine8 #enti$ent pe care
pri$a co$unitate Bl avea
Bn $odul cel $ai
ne$i9locit. !aptul c4
pri$a co$unitate avea
con%tiina clar4 c4 aici
era vor'a de ceva nou8
cu totul ne$aiau,it %i
care Bntrecea orice
a%tept4ri #e reflect4 Bn
afir$aia lui Ii#u#
potrivit c4reia Ile7ea %i
profeii au fo#t pBn4 la
Ioan8 dar acu$ B$p4r4ia
#e apropie cu pa%i
repe,iK %i potrivit c4reia
Ioan Bn#u%i8 de%i a
propov4duit %i el
0->
Rudolf Otto
B$p4r4ia lui Du$ne,eu8
tre'uie a%e,at Bn rBnd
Icu le7ea %i cu profeiiK.
2entru a de#crie
acea#t4 noutate Bn cBt
$ai puine cuvinte %i Bn
toat4 autenticitatea ei ar
tre'ui inventate, dac4 n:
ar eAi#ta de9a8 cele #pu#e
Bn (pistola ctre
Romani LC8-?MJ
I2entru c4 n:ai
pri$it iar4%i un
du) al ro'iei8
#pre te$ere8 ci ai
pri$it Du)ul
Bnfierii8 prin care
#tri74$J AvvaS
24rinteSK
Aici8 apo#tolul 2avel
a Bnele# care e#te inta %i
$ie,ul cre%tini#$ului8 a
#e#i,at foarte eAact
ruptura cu trecutul8
noua religie, principiul
%i e#ena ace#tuia. Ace#t
IprincipiuK %i acea#t4
Ie#en4K nu #Bnt altele
decBt cele pe care le:au
cuno#cut odinioar4
pe#carii de pe $alurile
lacului Galileii %i ele au
r4$a# acelea%i de:a
lun7ul Bntre7ii i#torii a
cre%tini#$ului. Odat4 cu
ace#t principiu #:a
#ta'ilit noua per#pectiv4
din care privi$ p4catul
%i vina8 le7ea %i
li'ertatea8 odat4 cu el au
fo#t #ta'ilite8 ca
principii, ;u#tificareaK8
Irena%tereaK8 IBnnoireaK8
d4ruirea #piritului8 noua
creaie %i preafericit4
li'ertate a copiilor lui
Du$ne,eu. Ace#te
eApre#ii %i altele
a#e$4n4toare8
doctrinele8 corpurile de
doctrin4 %i #peculaiile
profunde ce le Bn#oe#c
trebuiau #4 apar4 din
$o$ent ce CuvBntul i:a
vor'it I#pirituluiK care Bi
core#pundea.
--
De aceea8
lucrarea de c4p4tBi %i
ne$i9locit4 a lui
C)ri#to#8 a%a cu$ pute$
Bnc4 #:o Bnele7e$ %i
a#t4,i Bn $od clar %i
l4$uritor8 con#t4 Bn
faptul c4 el aduce %i
d4ruie%te $Bntuirea #u'
for$a #peranei %i a
po#i'ilit4ii de a o
do'Bndi8 tre,ind credina
Bn Du$ne,eul #4u %i Bn
B$p4r4ia lui Du$ne,eu.
Dar cu$ ar putea oare
lucrarea #4vBr%it4 de
C)ri#to# Bn ti$pul vieii
#ale #4 tre,ea#c4
IdivinaiaK8 intuiia
reli7ioa#4 %i Bn noi8 Bn
contact cu el8 e&perien#a
I$anife#t4rii #acruluiKP
0-.
Rudolf Otto
Evident8 nu pute$
a9un7e la acea#ta pe
calea demonstra#iei,
folo#ind ar7u$ente8
ur$Bnd o re7ul4 #au
'a,Bndu:ne pe ni%te
concepte. Bn ace#t
/
0-?
Rudolf Otto
ca". nu pute$ indica
eAi#tena unor tr4#4turi
conceptuale care #4
Bn74duie un raiona$ent
de felulJ ..Dac4
ele$entele At6 #Bnt
pre,ente8 atunci ave$ o
revelaieK. "oc$ai de
aceea vor'i$ de
IdivinaieK %i de
IBnele7ere intuitiv4K.
Doar pe calea
contempla#iei, doar
de#c)i,Bndu:#e8 plin de
d4ruire8 #pre o'iect
#ufletul no#tru poate
avea i$pre#ia pur4 a
ace#tuia %i poate tr4i
#acrul. 2rin ur$are8 #e
cuvine #4 face$ le74tura
Bntre coninutul
propov4duirii lui Ii#u#8
Bntre lucrarea #a
Bnte$eietoare %i
i$a7inea per#oanei %i a
vieii #ale8 iar apoi #e
cuvine #4 privi$ ace#t
tot Bn relaia lui cu
Bndelun7ata %i ad$ira'ila
pre74tire care e#te i#toria
reli7ioa#4 a lui I#rael %i a
lui Iuda8 Bn relaie cu
9ocul $ultiplelor ei linii
de evoluie care8
conver7ente #au
diver7ente8 duc totu%i
#pre Ii#u#8 Bn relaie cu
#enti$entul IB$plinirii
ti$purilorK8 cu #ti$ulii %i
cu #olicit4rile care8 prin
contra#t #au prin
analo7ie8 favori,au
apariia lui Ii#u# Bn acea
lu$e. "otodat48 tre'uie #4
ine$ #ea$a de #traniul
funda$ent %i de #trania
ur,eal4 a iraionalului
Bn#u%i8 care nu e#te
nic4ieri $ai percepti'il
ca aici8 tre'uie #4 ine$
#ea$a de cre%terile %i de
#c4derile efectului #4u8 de
evidenierea tot $ai
lu$inoa#4 a coninutului
#4u #piritual8 de care
depinde $Bntuirea lu$ii8
dar %i de acea eni7$atic4
cre%tere a forelor
contrare8 pro'le$a lui
Iov8 adic4 a #uferinei %i
aBnfBBn7erii unui o$
drept8 devenind de $ii de
ori $ai acut48 ea nefiind
doar una per#onal48 ci
una de cel $ai Bnalt
intere# %i de cea $ai
$are i$portan4 pentru
o$ %i pentru o$enire8 Bn
Sacrul
0-1
-C-
Rudolf Otto
fine8 tre'uie #4 ine$
#ea$a de acei nori 7rei
ai $i#ticii iraionale care
pluteau dea#upra
Gol7otei. Cel capa'il #4
#e #cufunde Bn
conte$plaie8 #4:%i
de#c)id4 #ufletul unei
i$pre#ii8 va a9un7e #4
Irecunoa#c4K #acrul pe
'a,a unor criterii
l4untrice a c4ror re7ul4
e#te ineApri$a'il48 va
a9un7e #4 ai'48 pe calea
purului #enti$ent8
Ivi,iunea eternului Bn
te$poralK. Dac48 a%a
cu$ a$ Bncercat #4
Bnele7e$ %i #4 ar4t4$8
eAi#t4 un Etern8 un Sacru
Bn care #e a$e#tec4 %i #e
Bntrep4trund ele$entele
raionalului %i cele ale
iraionalului8 ele$entele
teleolo7ice %i cele
indefini'ile8 atunci
toc$ai aici #:a
$anife#tat el Bn $odul
cel $ai vi7uro# %i $ai
evident.
Bntr:un anu$e #en#8
noi. $odernii8 nu ne
afl4$ Bntr:o po,iie $ai
rea8 ci8 di$potriv48 Bntr:o
po,iie $ai 'un4 pentru a
#e#i,a #acrul Bn
$anife#tarea lui. BntrucBt
e#te Ipre#i$ire a
cBr$uirii divine a lu$iiK8
#e#i,area ace#tuia
depinde a#t4,i. Bn e#en48
de dou4 ele$enteJ de o
privite 7eneral4 a#upra
an#a$'lului pe care Bl
for$ea,4 acea#t4
$inunat4 i#torie
#piritual4 a lui I#rael8 a
profeti#$ului %i a reli7iei
lui8 %i apariia lui
C)ri#to# Bn ea %i8 pe de
alt4 parte8 de o privire
a#upra Bntre7ului pe care
Bl for$ea,4 viaa %i
lucrarea lui C)ri#to#
Bn#u%i. In a$'ele ca,uri8
datorit4 di#tanei $ai
$ari %i Bnele7erii i#torice
$ai p4trun,4toare8 ne
e#te $ult $ai u%or #4
ave$ acea#t4 privire de
an#a$'lu decBt era cu
putin4 pe vre$ea lui
Ii#u#. Cel ce #e cufund4
Bn conte$plarea ace#tei
$ari continuit4i pe care
o nu$i$ I*ec)iul
le74$Bnt pBn4 la
C)ri#to#K nu #e poate #4
Sacrul
0-=
-C-
Rudolf Otto
nu #i$t4 tre,indu:#e
aproape ire,i#ti'il Bn el
7Bndul c4 eAi#t4 aici ceva
activ %i creator care tinde
#4 #e $anife#te %i #4
a9un74 totodat4 la o
anu$it4 de#4vBr%ire. Iar
cel care conte$pl4 apoi
B$plinirea %i cap4tul
ulti$ al ace#tei
Bnl4nuiri8 acea#t4 #cen4
$4rea48 acea#t4 fi7ur4
puternic48 acea#t4
per#onalitate care B%i afl4
f4r4 %ov4ire te$eiul Bn
Du$ne,eu8 acea#t4
neclintire %i acea#t4
#i7uran4 de #ine i,vorBt4
din tainice profun,i$i8
acea#t4 fer$itate a
convin7erilor %i a
faptelor #ale8 #piritul %i
fericirea pe care el le
conin8 acea#t4 lupt48
acea#t4 fidelitate %i ace#t
devota$ent8 acea#t4
p4ti$ire %i8 Bn cele din
ur$4. acea#t4 $oarte
triu$fal48 acela nu poate
sa nu -udece a#tfelJ e#te
divin8 e#te Sacrul. Dac4
eAi#t4 un Du$ne,eu %i
dac4 el a voit #4 #e
revele,e8 atunci tre'uie
c4 a facut:o toc$ai a%a
Acela va 9udeca a#tfel
nu Bn virtutea unei
con#trBn7eri lo7ice8 nu ca
ur$are a de,volt4rii unor
pre$i#e conceptuale
clare8 ci printr:un act de
pur4 %i ne$ilocit4
recunoa%tere8 printr:o
9udecat4 ce nu poate fi
dedu#4 din pre$i#e %i
care i,vor4%te dintr:un
#enti$ent pur %i
ireducti'il al adev4rului8
pe 'a,a unei pre$i#e ce
nu poate fi de,voltat4.
Or8 toc$ai acea#ta e#te
adev4rata natur4 a
divinaii ca intuiie
reli7ioa#4.
Dintr:o a#e$enea
intuiie i,vor4#c %i pentru
noi8 Bn $od nece#ar %i
independent de eAe7e,4
#au de autoritatea pri$ei
co$unit4i8 o #erie de
intuiii ulterioare cu
privire la per#oana8
lucrarea %i cuvBntul lui
C)ri#to#8 intuiii pe care
do7$atica tre'uie #4 le
de,volte Bn continuare.
A#tfel #BntJ intuiia
Ii#toriei $BlttuiriiK Bn
Sacrul
0-C
-C-
Rudolf Otto
7eneral %i aceea a
pre74tirii profetice %i a
B$plinirii eiJ intuiia
I$e#ianit4iiK lui Ii#u#8
el fiind acela prin care #e
reali,ea,4 Bn act toate
Bnclinaiile reli7ioa#e ale
profeilor %i p#al$i%tilor8
toate n4,uinele %i toate
anticip4rile I*ec)iului
Le74$BntK8 acela care
repre,int4 punctul
cul$inant %i totodat4
treapta #uperioar4 %i
de#4vBr%it4 a Bntre7ii
evoluii anterioare8 acela
care repre,int4 adev4rata
#e$nificaie %i inta
ace#tei evoluii a unui
nea$ %i a unui popor8
apariia lui Bnc)eind un
ciclu din eAi#tent
ace#tora %i ducBnd la
cap4t #arcina lor i#toric4D
intuiia c48 Bn el8 ave$ o
i$a7ine %i o repre,entare
a lui Du$ne,eu8
BntrucBtBn luptele %i Bn
'iruinele #ale. Bn
cercetarea #ufletelor %i Bn
iu'irea #a $Bntuitoare
Ipre#i$i$K ceva din
caracterul celui ce -:a
tri$i# %i -:a #tatornicit Bn
lu$eD intuiia Ile74turii
filialeK care:- une%te pe
Ii#u# cu Du$ne,eu8 el
fiind cel pe care nu$ai
Du$ne,eu Bl eAplic4 %i Bl
face po#i'il %i care
repre,int48 Bn acela%i
ti$p8 o reproducere %i o
Bntruc)ipare o$enea#c4 a
e#enei divineD intuiia
Iin#tituirii Le74$BntuluiK
de adopiune %i de
B$p4care prin el8 a valorii
vieii lui Ii#u# ca 9ertfa %i
ca ofrand4 pl4cut4
Do$nului.
Ni nu Bn ulti$ul rBnd8
intuiia c4 Ii#u# e#te
Milocitorul care
Ir4#cu$p4r4K %i
Ii#p4%e%teK. Bntr:adev4r8
prin cunoa%terea
#uperioar4 pe care o
do'Bndi$ din Evan7)elia
lui C)ri#to#8 pr4pa#tia
dintre creatur4 %i creator8
dintre profan %i #acru8
dintre p4c4to# %i #fBnt nu
devine $ai $ic48 ci $ai
$are. Dar8 Bn virtutea
unei $i%c4ri #pontane a
#enti$entului ce Bi
core#punde8 lucru prin
care #acrul #e revelea,4
devine %i aici8 ca de
o'icei8 $i9locul %i
Sacrul
0-/
-C-
Rudolf Otto
#pri9inul la care
recur7e$ pentru a ni:-
apropia. Acea#t4 pornire
#:ar fi putut ivi %i ar fi
putut Bncerca #4 #e
eApri$e #pontan c)iar
dac4 ea nu ar fi fo#t
pre74tit4 %i #u#inut48
precu$ Bn Iudeea %i Bn
antic)itatea 7reco:
ro$an48 de tradiiile unei
$i#tici a cultului
#acrificial. Ea e#te un
in#tinct reli7io# natural %i
un ele$ent nece#ar tr4irii
nu$inoa#e. De criticat
nu e#te faptul c4
a#e$enea intuiii B%i fac
apariia Bn do7$atica
cre%tin4 : nici nu #:ar
putea altfel :8 ci faptul c4
#e i7nor4 caracterul lor
de intuiii li'ere8 i,vorBte
din divinaie8 faptul c4
#Bnt tran#for$ate Bn
do7$e %i teorii8 c4 #Bnt
dedu#e din pre$i#e
eAe7etice #au do7$atice
Ltotdeauna BndoielniceM8
c4 #Bnt #ocotite altceva
decBt ceea #BntJ
$anife#t4ri #pontane %i
Bncerc4ri de eApri$are a
unui #enti$ent %i c4 li #e
d4 o Bn#e$n4tate care le
a%a,4 pe nedrept Bn
centrul intere#ului
reli7io#8 centru ce #:ar
cuveni #4 fie ocupat de
un #in7ur lucruJ de tr4irea
divinului.
LDar acolo unde a
avut loc o divinaie a
I#acrului Bn $anife#tarea
#aK B%i face apariia %i un
alt ele$ent i$portant8
unul care ar putea fi
de#e$nat drept I#e$n
conco$itentK al #acrului8
fiindc4 el nu e#te
funda$entul pe care #e
#pri9in4 divinaia8 ci
nu$ai o confir$are a
ace#teia. Mai preci#8 e#te
vor'a de ele$ente care
in de o via4 #piritual4
Bnalt4 %i de o putere
#piritual4 #uperioar48
capa'il4 #4 do$ine
natura %i lu$ea
Bncon9ur4toare8 %i pe care
le BntBlni$ Bn i$a7inea
i#toric4 a lui Ii#u#. Ele B%i
74#e#c Bntruc)iparea %i Bn
alte ca,uri analoa7e din
i#toria #piritului %i a
reli7iei8 Bn vocaia %i Bn
darul $arilor profei ai
Sacrul
00@
-C-
Rudolf Otto
lui I#rael ele apar #u'
for$a intuiiei vi,ionare
%i a pre#i$irii
divinatorii8 iar Bn viaa
lui C)ri#to# #u' for$a
unor Bnalte Idaruri
#piritualeK. Ace#te
lucruri nu #Bnt nicidecu$
ni%te I$iracoleK8
deoarece8 ca fore ale
#piritului8 ele #Bnt.
a#e$enea voinei care
#trune%te corpul8 ceva cu
adev4rat %i e$ina$ente
InaturalK. Ele nu apar
Bn#4 cu toat4 evidena
decBt acolo unde #piritul
eAi#t4 Bntr:o for$4 %i cu
o vitalitate #uperioar4 %i
#Bnt de a%teptat $ai cu
#ea$4 acolo unde
#piritul e#te cel $ai
#trBn# %i $ai inti$ unit
cu funda$entul lui etern8
acolo unde el #e #pri9in4
Bn Bntre7i$e pe ace#ta8
devenind a#tfel li'er #4:
%i de#f4%oare din plin
propria lucrare. "oc$ai
de aceea eAi#tena %i
apariia ace#tor lucruri
pot #4 fie Iun #e$n
conco$itentK al faptului
po$enit adineauri %i #4
confir$e8 a#tfel8 $4rturia
divinaiei pure
C.
.M
Bn #fBr%it. e#te
li$pede8 de a#e$enea8 %i
faptul c4 p4ti$irea %i
$oartea lui C)ri#to#
tre'uie #4 devin4
neap4rat o'iectul unei
aprecieri #enti$entale %i
al unei intuiii deo#e'it
de puternice. Dac4
tri$iterea lui C)ri#to# Bn
lu$e8 %i apoi8 propria:i
via4 #Bnt con#iderate ca
fiind o o7lindi %i o
autorevelare a unei
ve%nice voine de iu'ire8
acea#ta #e BntB$pl4 Bn
pri$ul rBnd datorit4
Bncrederii %i iu'irii de
care el d4 dovad4 prin
passio %i prin passio
magna a #a. Crucea
devine speculum aeterni
patris %i nu nu$ai al lui
/patrisLP nu nu$ai al
ele$entului raional cel
$ai Bnalt al #acrului8 ci %i
al #acrului Bn 7eneral.
C. 2entru $ai $ulte
detalii. ve,i8 in 5ufsUt"e,
das,uminose betreffende
rt. nr. -C. Mitfolgende
Zeic+en.
Sacrul
00-
-C-
Rudolf Otto
Dac4 C)ri#to# re,u$4 %i
de#4vBr%e%te Bntrea7a
evoluie de pBn4 la
ellUacea#ta #e BntB$pl4
$ai ale# pentru c4
pro'le$a $i#tic4 ce
#tr4'ate $i#terio#
*ec)iul Le74$Bnt Bncepe
cu al doilea I#aia %i cu
Iere$ia %i trecBnd prin
Cartea lui *ov %i prin
7salmi reapare8 Bn for$a
ei cla#ic48 Bn viaa8 Bn
p4ti$irea %i $oartea lui
Ii#u#8 atin7Bnd aici
a'#olutulJ misterul
suferin#ei fr vin a
celui drept. Capitolul >C
din Cartea lui *ov e#te o
preve#tire a Gol7otei. Iar
Gol7ota d4 Ipro'le$eiK
o #oluie care o reia %i o
dep4%e%te pe aceea de
care avu#e#e parte Iov.
De%i8 dup4 cu$ a$
v4,ut. Bntrea7a #oluie
re,ida Bn iraional8 ea era
totu%i o #oluie. Suferina
celui drept do'Bndi#e
Bnc4 de la Iov un #en#
cla#ic8 acela c4 prin
ca,ul #4u particular #:a
revelat8 Bn realitatea lui
cea $ai ne$i9locit48 Bn
toat4 proAi$itatea lui %i
Bn for$a lui cea $ai
#en#i'il48 un dincolo
$i#terio#. Crucea lui
C)ri#to#8 acea#t4
$ono7ra$4 a $i#terului
ve%nic8 e#te toc$ai
IB$plinireaK unei
a#e$enea revelaii8
B$'inBnd8 Bn crucea lui
C)ri#to#8 ele$entele
raionale8 care Bi
de,v4luie#en#ul8 cu
ele$entele iraionale8
a$e#tecBnd deci ceea ce
e#teJ revelat cu ceea ce
e#te pre#i$it dar r4$Bne
a#cun#8 co$'inBnd
iu'irea #upre$4 cu
teri'ila orgt a nu$enului8
#enti$entul cre%tin a
aplicat Bn $odul cel $ai
viu Icate7oria #acruluiK
%i8 prin acea#ta8 a reali,at
cea $ai profund4 intuiie
reli7ioa#4 din Bntrea7a
i#torie a reli7iilor.
"oc$ai acea#t4
intuiie tre'uie avut4 Bn
vedere atunci cBnd dori$
#4 co$par4$ reli7iile
unele cu altele %i #4
#ta'ili$ care dintre ele
e#te cea $ai de#4vBr%it4.
Sacrul
000
-C-
Rudolf Otto
Criteriul care ne
Bn74duie #4 $4#ur4$
valoarea unei reli7ii ca
reli7ie nu e#te. Bn ulti$4
in#tan48 nici contri'uia
ei la cultur48 nici relaia
ei cu Ili$itele raiuniiK %i
ale Io$ene#culuiK8 li$ite
de#pre care #e crede c4
ar putea fi tra#ate
dinainte c)iar %i f4r4
a9utorul etnici ni$ic din
ceea ce Bi e#te eAterior.
Doar ceea ce Bi e#te $ai
l4untric8 ideea Bn#4%i a
#acrului poate #4 ne ofere
ace#t criteriu8 iar noi
tre'uie #4 vede$ dac4 %i
Bn ce $4#ur4 o anu$it4
reli7ie dat4 Bi #ati#face
#au nu eAi7enele.
!ire%te8 de#pre
"aloarea %i "aliditatea
unor a#e$enea intuiii
reli7ioa#e i,vorBte din
purul #enti$ent nu #e
poate di#cuta cu oa$eni
care #Bnt #tr4ini de ace#t
#enti$ent reli7io#. O
ar7u$entaie 7eneral4
#au c)iar anu$ite pro'e
$orale nu a9ut4 Bn ace#t
ca, la ni$ic8 $ai $ult8
din $otive le#ne de
Bnele#8 ele nu #Bnt nici
$4car po#i'ile. 2e de alt4
parte9Bn#48 criticile %i
contraar7u$entele adu#e
de ei #Bnt $ult prea #curte
%i nu:%i atin7 inta8
deoarece adver#arul #e
afl4 totdeauna Bn afara
arenei. "ot a#tfel8 avBnd
a#e$enea intuiii8 care nu
#Bnt altceva decBt efecte
de #ine #t4t4toare ale
i$pre#iilor produ#e8 Bn
confor$itate cu cate7oria
#acrului8 de i#toria
evan7)elic4 %i de
per#ona9ul ei principal8
noi nu depinde$ cBtu%i
de puin de fluctuaiile
BntB$pl4ioare ale
re,ultatelor eAe7etice
%i\Bnte$ #cutii de c)inul
9u#tific4rilor i#torice.
2entru noi8 ele #Bnt
po#i'ile %i far4 ace#tea8
BntrucBt i,vor4#c din
#ro#ria $oa%tr&di"i$a'ie(
5 7R*OR*$
U.
R%LIGIO!
I I!&ORIA
Sacrul
00>
-C-
Rudolf Otto
Diferena dintre
#acrul Bnele# ca o
cate7orie a #riori a
raiunii %i #acrul a%a cu$
#e $anife#t4 el Bn lu$ea
feno$enelor ne:a condu#
pBn4 la ur$4 la
'inecuno#cuta diferen4
dintre revelaia interioar4
%i revelaia eAterioar48
dintre revelaia 7eneral4
%i revelaia #pecial48 iar
acea#t4 diferen48
identic48 de fapt8 cu
pri$a8 ne:a condu# la
pro'le$a raportului
dintre IraiuneK %i
Ii#torieK Ldac4 vre$ #4
adopt4$ aici for$ula
u,ual48 potrivit c4reia
orice cunoa%tere
do'Bndit4 de #uflet pe
'a,a principiilor #ale
Bnn4#cute e#te
con#iderat4 camratioK %i
contrapu#4 acelei
cunoa%tfri care #e refer4
la fapte i#torice %i care #e
Bnte$eia,4 pe eleM.
Orice reli7ie care
vrea #4 fie $ai $ult decBt
o #i$pl4 credin4
tradiional48 Bnte$eiat4
pe autoritate8 orice reli7ie
care8 a%a cu$ face $ai
ale# cre%tini#$ul8 vrea #4
dea na%tere unei
convin7eri8 unei
Bncredin4ri proprii8
l4untrice %i per#onale8
adic4 #4 duc4 la o
cunoa%tere interioar4 a
adev4rului ei8 tre'uie #4
pre#upun4 c4 eAi#t4 Bn
#uflet ni%te principii Bn
virtutea c4rora #4 poat4 fi
recuno#cut4 ca adev4rat4
Bn #ine.
C?
Ace#te principii
tre'uie #4 fie neap4rat
ni%te principii a #riori pe
care nici o eAperien4 %i
nici o Ii#torieK nu le
C? M4rturia ce #e
de#prinde din a#e$enea
principii e#te acel
DestinTnium spiritus
sandi internTn1 de#pre
care a fo#t vor'a. Acea#t4
$4rturie e#te ne$i9locit48
c4ci. dac4 nu ar fi fo#t
a%a. pentru a recunoa%te
ca adev4rat testimoniu^n
spiritus sancti ar fi
nevoie de un alt
teiimonium spiritus
sancti %i tot a%a la
ne#fBr%it.
Sacrul
00.
-C-
Rudolf Otto
poate oferi. De#i7ur8
#un4 edificator cBnd au,i
#punBndu:#e c4 ele #Bnt
#cri#e Bn ini$4 cu acul de
7ravat al SfBntului Spirit
ce acionea,4 IBn
i%torie') dar ace#te
cuvinte #Bnt lip#ite de
#en#. C4ci de unde %tie
cel ce _ or'e%te a#tfel c4
Sfi$tul S#irit e#te aiela
care le:a I#cri#K cu acul
#4u de 7ravat8 %i nu un
du) al a$47irii #au
Ii$a7inaia colectiv4K a
Ip#i)olo7iei
popoarelorKP El pretinde
c4 poate #4 di#tin74 ur$a
l4#at4 de ace#t ac de
7ravat8 #cri#ul #piritului8
printre celelalte #cri#uri8
a%adar pretinde c4 are8
independent deIi#torieK
o idee a #riori de#pre
ceea ce e#te #piritul.
Mai $ult i#toria8 %i Bn
ace#t ca, i#toria
#piritului8 pre#upune
ceva a c4rui i#torie #4
fieJ ceva calificat
avBndu:%i ;propriile
virtualit4i8 ceva capa'il
s devin %i a c4rui
devenire Bn#ea$n48 $ai
cu #ea$48 c4 el devine
ceea ce Bi era dat #4 fie Bn
virtutea Bnclinaiilor %i a
$enirii #ale. Un #te9ar
poate s devin, poate #4
ai'4 un fel de i#torie8 o
7r4$ad4 de pietre8 nu.
De#i7ur8 poi ur$4ri8
pove#tindu:le8 cre%teri
#au de#cre%teri
BntB$pl4toare. di#loc4ri
#au 7rup4ri de ele$ente
ce pot fi adunate la un
loc8 dar a#ta nu e#te o
pove#tire a i#toriei Bn
#en#ul profund al
cuvintului. Un popor nu
are i#torie decBt Bn $4#ura
Bn care intr4 Bn aren4 cu
Bnclinaiile #ale %i cu
$enirea #a8 cu talentele
#ale %i cu elanul #4u8 Bn
$4#ura Bn care el e#te
de9a ceva ce poate #4
devin4. A alc4tui
'io7rafia unui o$ care
nu a fo#t Bn,e#trat din
na%tere cu nici o
Bnclinaie deo#e'it4 %i a
c4rui via4nu e#te decBt
un punct de trecere Bn
lanul de cau,e eAterioare
%i contin7ente e#te o
Bncercare peni'il4 %i
i$proprie. O 'io7rafie
e#te o de#criere real4 a
Sacrul
00?
-C-
Rudolf Otto
unei viei reale doar
atunci cBnd. prin aciunea
reciproc4 a #ti$ulilor %i a
tr4irii8 pe de o parte8 %i Bn
virtutea unei anu$ite
Bnclinaii8 pe de alta8 ia
na%tere ceva #pecflli8
ceva ce nu e#te nici rodul
unei I#i$ple de#f4%ur4ri
de #ineK8 niii o #u$4 a
#i$plelor ur$e %i
i$pre#ii Bn#cri#e pe o
fabula rasa de diver%i
factori eAterni. Cine vrea
#4 #e ocupe de i#toria
#piritului tre'uie #4 #e
ocupe de un #pirit
calificatJ cine #e 7Bnde%te
la i#toria reli7iei #e
7Bnde%te la i#toria unui
#pirit calificat pentru
reli7ie.
Reli7ia devine o
realitate i#toric4 dup4
cu$ ur$ea,4J $ai BntBi8
de:a lun7ul de,volt4rii
#piritului o$ene#c8
datorit4 aciunii
reciproce a #ti$ulilor %i a
Bnclinaiei8 acea#ta din
ur$4 devine act8 prinde
for$4 %i #e define%te
c)iar prin inter$ediul
acelei aciuniD Bn al
doilea rBnd8 Bn virtutea
Bnclinaiei Bn#e%i8 anu$ite
p4ri ale i#toriei #Bnt
recuno#cute intuitiv ca
fiind $anife#t4ri ale
#acrului8 iar acea#t4
recunoa%tere #e r4#fnn7e
a#upra naturii %i 7radului
BnclinaieiD %i. Bn al treilea
rBnd8 pe 'a,a celor dou4
$o$ente anterioare8 #e
#ta'ile%te o co$uniune
cu #acrul la nivelul
cunoa%terii8 al #ufletului
%i voinei. A%adar8 prin
toate ace#tea8 reli7ia e#te
un produ# al i#toriei8
BntrucBt8 pe de o parte8
nu$ai i#toria face #4 #e
de,volte nclina#ia pentru
cunoa%terea #acrului %i8
pe de alta8 BntrucBt e#te ea
Bn#4%i8 Bn anu$ite p4ri
ale #ale8 o manifestare a
#acrului. u eAi#t4 o
reli7ie Inatural4K8 Bn
opo,iie cu una i#toric4D
iar reli7ie Bnn4#cut4
eAi#t4 Bnc4 %i $ai puin.
1
1 Dar c)iar %i acea#ta
nu$ai ubi ipsi visinn fitil
Sacrul
001
-C-
Rudolf Otto
Cuno%tinele a priori
nu #Bnt acelea pe care
orice o$ dotat cu raiune
le are LBn ace#t ca, ele ar
fi Bnn4#cuteM8 ci acelea pe
care oricine poate s le
aib.
2ent$ diferena dintre
nnscut i a priori, cf.
R. Otto. [aTfisc+$
6riessc+e
Religionsp+ilosofie, p.
.0.
Cuno%tinele a priori
#uperioare #Bnt acelea pe
care oricine poate #4 le
ai'48 dar8 a%a cu$ o arat4
eAperiena8 nu pent$ c4
le do'Bnde%te prin
propriile fore8 ci pent$
c4 #Bnt Itre,iteK Bn el de
un altul cu o Bn,e#trare
#uperioar48 BnclinaiaK
univer#al4 nu e#te8 Bn
ace#t ca,8 decBt facultatea
univer#al4 de a fi
receptiv la cuno%tine %i
de a avea un principiu
de evaluare a lor8 %i nu
facultatea de a crea pe
c4i proprii8 Bn $od
autono$8 re#pectivele
cuno%tine. O a#e$enea
creaie nu are loc decBt Bn
ca,ul unor indivi,i
deo#e'it de ;n,e#traiK.
Acea#t4 IBn,e#trareK
repre,int4 o treapt4
#uperioar48 o potenare a
Bnclinaiei univer#ale. Ea
#e deo#e'e%te de acea#ta
din ur$4 nu nu$ai prin
nivelul8 ci %i prin natura
ei. E#te o deo#e'ire ce
poate fi o'#ervat4 clar Bn
do$eniul artei. Ceea ce8
Bn ca,ul celor $ai $uli8
nu e#te decBt
receptivitate8 capacitate
de a tr4i %i de a evalua pe
'a,a unui 7u#t educat8 la
arti#t #e re74#e%te #u'
for$a capacit4ii de a
inventa8 de a crea8 de a
co$pune8 de a produce Bn
c)ip 7enial %i #pontan.
E#te evident c48 Bntre
capacitatea celor dintBi de
a avea tr4iri $u,icale %i
capacitatea arti#tului de a
crea %i de a revela
$u,ical : capacitate ce
repre,int4 o treapt4 $ai
Bnalt4 %i o putere
#uperioar4 a Bnclinaiei
pent$ $u,ic4 : nu e#te
nu$ai o diferen4 de
7rad.
Sacrul
00=
-C-
Rudolf Otto
La fel #tau lucrurile
%i Bn do$eniul
#enti$entului reli7io#8 al
eAperienei %i al creaiei
reli7ioa#e. ici aici
IBnclinaiaK nu eAi#t48 Bn
ca,ul $a#ei8 decBt #u'
for$a receptivit4ii8
adic4 #u' for$a
#en#i'ilit4ii reli7ioa#e %i
#u' aceea a facult4ii de
a recunoa%te %i de a
evalua per#onal %i li'er.
A#ta Bn#ea$n4 c4
.#piritulK nu e#te o
Bnclinaie universal
decBt #u' for$a lui
Destimonium spiritus1e
2uterea #uperioar4 %i
treapta $ai Bnalt48 care
nu poate deriva din
pri$a treapt48 aceea a
#i$plei receptivit4i8 o
repre,int4 aici profetul8
adic4 cel care po#ed4
#piritul ca facultate de a
percepe Ivocea
dinl4untruK %i ca
facultate a divinaiei %i.
prin ace#tea dou48 ca o
capacitate de creaie
reli7ioa#4.
Dar dea#upra ace#tei
trepte repre,entate de
profet8 ne pute$ 7Bndi %i
ne pute$ a%tepta la o a
treia8 Bnc4 %i $ai Bnalt48 la
una care nu poate deriva
din a doua8 tot a%a cu$
acfeuanu poate deriva din
pri$aJ treapta pe care #e
afl4 cel care8 pe de o
parte8 po#ed4 #piritul Bn
deplin4tatea #a %Tcare. pe
de alt4 parte8 devine el
Bn#u%i8 Bn per#oana %i
lucrarea #a8 obiect de
divinaie %i Bntruc)ipare a
#acrului.
Ace#ta e#te $ai $ult
decBt un profet8 El
e#te !iul.
I. O CREARIE
UMIOAS<
B)a7avad:Gita8 cap. --
In 4+agavad$%ita,
Fri%na8 Bntruparea lui
*i%nu8 deci *i%nu Bn#u%i
Bntr:o for$4 o$enea#c48
Bl Bnva4 pe Ar9una
Sacrul
00C
-C-
Rudolf Otto
tainele cele $ai adBnci
ale reli7iei #ale.
-
El Bi
cere lui Ar9una #4:- vad4
pe Du$ne,eu a%a cu$
e#te el Bn #ine8 Bn for$a
lui proprie. Ru74$intea
Bi e#te B$plinit4. Iar
acu$. Bn cap. --8
ur$ea,4 7randio#:
Bnfrico%4toarea teofanie
care8 folo#ind $i9loacele
o$ene#c:naturale ale
Bnfrico%4torului %i ale
$aie#tuo#:#u'li$ului8
caut4 #4 tre,ea#c4
#enti$entul c4 divinul8
Bn faa c4ruia creatura
tre$ur4 %i #e pierde8 e#te
inacce#i'il. Ar9una #t4 Bn
carul #4u de lupt48 7ata
#4 #e arunce Bn
#Bn7eroa#e '4t4lie
B$potriva du%$anilor
fratelui #4u uuddi%tira8
B$potriva fiilor lui
D)itara%tra. Fri%na e#te
conduc4torul carului #4u.
Lui Bi adre#ea,4 Ar9una
ru74$intea #aJ
- Cf. R. Otto. Qisc+mt$
,araNana. 2e&te Nur
indisc+en %ottenmvsitO.
ed. a Il:a8 ;ena. -/00.
IArat4:$i Ninele
t4u neclintitK.
Atunci Fri%na:*i%nu Bi
r4#pundeJ
IC."u nu $4 poi
privi cu
propria:i
vedereJ Bi dau
vederea divin4
prive%te la
fora $ea
$a7ic4 divin4S
San9a6a a
#pu#J
/.]icBnd ace#tea8
atunci8 o. re7e8
Hari8 Marele
St4pBn Divin
pe#te 6o7a8 i:a
ar4tat fiului lui
2rit)a #upre$a
#a for$4 de
St4pBn DivinJ
lO.Cu oc)i %i 7uri
nenu$4rate8
cu nenu$4rate
ar4t4ri
uluitoare8 cu
nenu$4rate
ar$e cere%ti
ridicate L#pre
a$eninareM.
- l.2urtBnd
7)irlande %i
Sacrul
00/
-C-
Rudolf Otto
ve%$inte
divine8 un# cu
'al#a$uri
divine8
Bntrupare a
tuturor
$inunilor8 ,eu
f4r4 #fBr%it cu
faa Bn toate
p4rile.
-0.Dac4 o $ie de #ori #:
ar ridica deodat4 pe cer8
#tr4lucirea lor ar
fi a#e$enea #tr4lucirii
ace#tui $are #uflet
8ma+atm)p;. ->. Atunci
a v4,ut fiul lui 2andu
Bntrea7a lu$e f4r3$iat4
la ne#fBr%it8
#tBnd la un loc Bn
trupul ,eului ,eilor.
-..Atunci8 p4trun# de
ui$ire8 cu p4rul ,'urlit8
D)anan9a6a8plecBndu:%i
capul Bn ma ,eului8
cu $Binile B$preunate
#pre ru74 #pu#eJ n...o
-=.2urtBnd coroan48
7)ioa74 %i di#c8 te v4d8
ru7 de lu$in4 #tr4lucind
pretutindeni8 7reu de
privit pe de:a:
ntre7ul8 ne$4#urata
#tr4lucire a #oarelui:
foc:ar,4tor. 0@.Bntinderea
dintre p4$Bnt %i cer e#te
cuprin#4 de tine #in7ur8
ca
%i toate ,4rileD
v4,Bndu:i for$a ta
uluitoare %i
7roa,nic48 cele
trei lu$i #Bnt
cutre$urate8 o Mare
Suflet. 0-.Muli$ile de
,ei #e Bndreapt4 #pre tineD
unii #periai8 cu $Binile
B$preunate ru74tor te
prea$4re#cD #punBnd
,D:vasti1 $uli$fli
de Ma)ari%i %i de
Sidd)a te laud4 cu i$nuri
nenu$4rate. 00."oi
Rudra8 Adit6a8 *a#u8
Sadli6a8 *i#vedeva8 cei
doi A#vini8
M4ruii8 toi U%$apa8
Gandnarva8 uaH%a8
A#ura %i Sidd)a8toi
te prea$4re#c uluii.
0>.2rivindu:i for$a
i$en#48 cu $ulte 7uri %i
oc)i8 o tu cel cu
'raul $are8 cu $ulte
'rae8 coap#e %i
picioare cu $ulte
pBntece8
Sacrul
0>@
-C-
Rudolf Otto
cu $uli coli
Bn7ro,itori8 lu$ile #Bnt
cutreiaurateD la fel %i eu.
0..2rivindu:te pe tine.
care atin7i cerul8 lu$inat
de nenu$4rate
culori8 cu 7ura lar7
c4#cat48 cu uria%ii
oc)i aprin%i8
cutre$urat Bn
adBncul fiinei L$eleM
nu:$i cap4t #t4pBnirea %i
lini%tea8 o *i%nu.
0?.2rivind colii t4i
Bn7ro,itori %i 7urile tale
ca focul "i$pului de
Apoi8 nu L$aiM %tiu
Lundi:#M ,4rile8 nu:$i
74#e#c loc de
ap4rareD
Bndurare St4pBne al
,eilor8 ad4po#t al lu$iiS
01.Ni toti ace%ti fii ai lui
D)ritara%tra B$preun4 cu
$uli$ea
re7ilor p4$Bnteni8
B)ri%$a8 Drona %i
fiul lui Suta cu
c4peteniile
noa#tre de o%ti8
0=.Se Bndreapt4 Bn 7ra'4
#pre 7urile tale
Bnfior4toare8 cu dini
Bn7ro,itoriD unii
prin%i Bntre dini8 #e
v4d cu e#tele
#farB$ate.
0C.2recu$ valurile cele
$ulte ale fluviilor
cur7 nu$ai #pre
ocean8 a%a %i eroii din
lu$ea oa$enilor intr4
Bn 7urile tale care
arunc4 fl4c4ri.
0/.2recu$ #pre flac4ra
aprin#4 fluturii $er7
Bn 7ra'48 la pieire8 a%a
$er7e Bn 7ra'4 %i
o$enirea #pre 7urile
tale8 la pieire.
>@.2e toi oa$enii de
pretutindeni Bi lin7i8
$i#tuindu:i cu fl4c4rile
7urii taleD
ra,ele tale
fier'ini ard
Bntrea7a lu$e8
u$plBnd:o de
#tr4lucire8 o
*i%nu. >-.Spune:
$i cine e%ti "u8
for$4
Bn7ro,itoareP
2lec4ciune Rie8
St4pBne al
,eilor8
BndurareS
*reau #4 te
Sacrul
0>-
-C-
Rudolf Otto
cuno#c pe
tine8 o'Br%ie8
c4 nu:i
Bnele7 c4ile.K
Atunci *i%nu lu4 din nou
for$a #a prietenoa#4.
Ru74$intea lui Ar9una8
aceea de a Bnele7e de
neBnele#ul8 nu #:a
B$plinit. O$ului Bi e#te
inter,i#
I#4 ,'oare Bn Bnalta
$4reieK8 cu$ #pune
Lut)erD el tre'uie #4 #e
a7ate
de cuvBntul f474duinei
Bndur4toare. De a%a ceva
are parte %i Ar9una. Ace#t
i$pre#ionant capitol #e
Bnc)eie cu cuvintele pe
care co$entatorii le:au
con#iderat drept #u$$a
%i c)inte#ena Bntre7ii
%itIF
h
ICel care
#4vBr%e%te faptele
Bntru $ine8 $4
are pe $ine ca
ulti$ #cop8 d4ruit
$ie. li'er de
Bnl4nuire8 far4
ur4 pentru toate
fiinele8 acela
$er7e la $ine8 o
fiu al lui 2andu.K
D
&radE
4erea
*ragF
eGtelo
r diG
*+a,
m-ad
./0t1
apari
Ge lEi
!ergi
E Al-
Georg
e.
*iiGd
prelE
atH
diG
2ilo%
ofici
i$dia
$a 0$
te3te)
%d. tiiGi*i4H 1:"1I
'/J'4 ' 5 H. MICI
COM2LE"<RI v
U
l.2remendum,
mNsterium Lp.0-
%i ur$.M
Sacrul
0>0
-C-
Rudolf Otto
Ro'ert#on a intuit
profund %i a de#cri# clar
adev4ratul coninut al
#enti$entului de#pre
care vor'i$. *e,i !. E.
Ro'ert#on8 2en :ermons,
III 8Zece predici, IIIM8
.upta lui *acob, punctul
IID Revela#ia misteruluiF
IEl #:a revelat
prin tea$a. A$
ar4tat c48 Bn $od
#e$nificativ8
adver#arul divin
p4rea dornic #4
plece la ivirea
,orilor %i c4 Iaco'
Bl inea Bnc4 %i
$ai #trBn#8 de
parc4 %i:ar fi dat
#ea$a c4 lu$ina
,ilei avea #4:i
r4pea#c4
'inecuvBntarea pe
care o anticipa#e.
Bn acea#t4 pove#te
pare a #e a#cunde
un #en# foarte
adBnc. 2e
Du$ne,eu i:-
apropii $ai $ult
prin ceea e#te
nedefinit decBt
prin ceea ce e#te
definit %i di#tinct.
El e#te pre#i$it
$ai de7ra'4 prin
#enti$entele de
7roa,48 de ui$ire
%i de veneraie
decBt printr:o
concepie clar48
Bntr:un anu$it
#en#. Du$ne,eu
e#te $ai pre,ent
Bn Bntuneric decBt
Bn lu$in4. El
#4l4%luie%te Bntr:o
'e,n4 dea#4.
Unele clipe de
$i#ter delicat8
va78 dau ade#ea
#iftti$entul
li$pede al
pre,enei #ale.
CBnd #e crap4 de
,iu4 %i toate Bncep
#4 #e di#tin748
divinul #e evapor4
din #uflet precu$
roua di$ineii. La
durere8 cBnd
#Bnte$ 'Bntuii de
pre#i$iri incerte8
#i$i$ infinitul Bn
9urul no#tru. Dar
pBcla tri#teii #e
ri#ipe%te8 'ucuria
lu$ii revine8 iar
Sacrul
0>>
-C-
Rudolf Otto
Du$ne,eu pare
#4 ne p4r4#ea#c4 :
el8 !iina care ne:
a atin# cu o $Bn4
ve%ted48 care #:a
luptat cu noi %i a
c4rei pre,en48
c)iar dac4
Bnfrico%4toare8 era
$ai 'ineveMt4
decBt a'#ena ei.
E#te literal$ente
un adev4r c4
Bntunericul Bl
revelea,4 pe
Du$ne,eu. Bn
fiecare di$inea4
Du$ne,eu tra7e
perdeaua lu$inii
or'itoare pe#te
eternitatea Sa %i
pierde$ infinitul.
Bn loc #4 ridic4$
privirile #pre cer8
privi$ Bn 9o#8 #pre
p4$Bnt8 la 3n
#pectacol $ai
$4runt %i $ai
$4r7init
:eAa$inat cu
$icro#copul8 Bn
ti$p ce tele#copul
e#te l4#at deoparte
privi$ ceea ce:i
$ic8 Bn loc #4
conte$pl4$
$4reia. WO$ul
pleac4 la lucru %i
la tre'urile #ale
pBn4 #pre #ear4XD
%i prin%i Bn
pul'erea %i Bn
$e#c)in4ria vieii8
p4re$ a Bnceta #4:
L $ai
conte$pl4$. Dar
atunci8 la c4derea
nopii8 el tra7e din
nou perdeaua %i
vede$ c4
#tr4lucireaa
li$pede a ,ilei ne:
a a#cun# atBt de
$ult din
Du$ne,eu %i din
Eternit4i. Da8 Bn
Bntunericul
liH7uratic8 t4cut %i
va78 Cel Unic %i
Bnfrico%4tor e#te
aproape n...o
u$ele au
puterea8 #trania
putere de a:-
a#cunde pe
Du$ne,eu. Cine
nu %tie c4 ade#ea
ne $ulu$i$ #4
cunoa%te$ nu$ele
vreunei p4#4ri #au
Sacrul
0>.
-C-
Rudolf Otto
plante ciudate #au
nu$ele vreunei
noi le7i a naturiiP
Bi d4$ un nu$e %i
ne Bnc)ipui$ c4 Bl
cunoa%te$ ceva
$ai 'ine decBt
Bnainte8 dar Bn
realitate i7norana
noa#tr4 e#te %i
$ai far4 #peran4J
Bnainte #i$ea$
c4 era ceva care
ne #c4pa %i8 ca
ur$are8 Bl c4uta$
%i Bl cerceta$D
acu$8 ne
Bnc)ipui$ c4 Bl
deine$ nu$ai
pentru c4 i:a$ dat
un nu$e prin care
poate fi cuno#cutD
iar cuvBntul
acoper4 a'i#ul
i7noranei
noa#tre. Dac4
Iaco' ar fi 74#it
un cuvR acel
cuvBnt l:ar fi
#ati#f4cut... Dar
planul lui
Du$ne,eu nu a
fo#t acela de a da
nu$e %i cuvinte8
ci adev4ruri ale
#enti$entului. Bn
acea noapte8 Bn
acea #cen4
ciudat48 el a #tBrnit
Bn #ufletul lui
Iaco' o tea$4
reli7ioa#4 care
$ai tBr,iu ur$a #4
#e de,volte : %i nu
o #erie de eApre#ii
for$ale care ar fi
potolit cu co9ile
lor foa$ea
intelectului %i ar fi
f4cut #4 a$uea#c4
#ufletul. Iaco' a
#i$it Infinitul8
care e#te cu atBt
$ai autentic #i$it
cu cBt e#te $ai
puin nu$it.K
0. 2entru co$pletarea
eAplicaiilor din lucrarea
$ea tri$it la l4$uririle
date de traduc4torul ei
en7le, Bn introducere %i
$ai ale# la contri'uia
adu#4 de el Bn
5ppendice$le OJ
(&primarea numinosidui
n engle". Acolo8 la
pa7ina 000 a traducerii
#ale8 el #puneJ
I*oca'ularul
filo,ofic 7er$an
Sacrul
0>?
-C-
Rudolf Otto
e#te. Bn 7eneral8
pe cBt de 'o7at8 pe
atBt de preci# Bn
eApri$are. Dar Bn
privina
#u'iectului tratat
Bn acea#t4 carte8
li$'a noa#tr4 nu
e#te $ai pre9o#
decBt 7er$ana. Ba
$ai $ult8 'o74ia
#inoni$elor Bn
en7le,4 a
con#tituit pur %i
#i$plu un
embaras de
ric+esse pentru
traducere. 2entru
un #in7ur cuvBnt
7er$an8 9eilig
L#acruM8 cu
derivatele lui
#u'#tantivale %i
ver'ale8 noi ave$J
sacred, +olN,
sacredness,
+oliness i
sanctitN. 2entru
%ott+eit
LdivinitateM8 ave$
trei #inoni$eJ
deitN. divini tN,
%od+ead. !iecare
dintre ace#te
#inoni$e poate fi
o redare corect48
Bn funcie de
fiecare ca, Bn parte
ce poate ap4rea Bn
teAt. Iar atunci
cBnd ale7e$ unul
dintre ele #Bnte$
nevoii ade#ea #4
#acrific4$
anu$ite nuane
#e$antice #u'tile
pe care celelalte le
au %i care #Bnt
inclu#e Bn cuvBntul
7er$an unic. Dac4
pentru 9eilig a$
ale# +olN %i nu
sacred, a#ta #:a
BntB$plat deoarece
el e#te acela care
apare Bn :criptur
Bn pa#a9ele pe care
cartea le reia ca
eAe$ple %i care
#Bnt de i$portan4
central4 Bn
ar7u$entaia ei8
precu$ *saia =. Bn
plu#8 eu cred c4
#i$ul no#tru
lin7vi#tic Bl
percepe pe +olN ca
fiind un cuvBnt
$ai nu$ino# decBt
sacred. De%i
de#pre el #e poate
#pune cu %i $ai
Sacrul
0>1
-C-
Rudolf Otto
$are Bndrept4ire
decBt de#pre
7er$anul 9eilig
c4 #e refer4 $ai
ale# la treptele
#uperioare ale
eAperienei
reli7ioa#e8 trepte
pe care nu$ino#ul
e#te de9a #aturat
de ele$ente
raionale %i
$orale8 fiind8 de
aceea8 ec)ivalent
pentru noi cu
I'unK8 toc$ai Bn
+olN, atunci cBnd
apare Bntr:un
enun8 nu BntBlni$
acea#t4
#e$nificaie $ai
Bnalt4 %i $ai
profund48 toc$ai
Bn el $ai poate fi
aflat nu$ino#ul
pur8 Bn for$a lui
Bnc4 pri$itiv4 %i
I'rut4K. Iat4:- de
pild48 Bn
cuno#cutele
ver#uri din Fu'la
F)an de
Colerid7e.
IA #ava7e placeS a# )ol6
and enc)anted
A# eGer kanin7 $oon ka#
)aunted
B6 ko$an kaillin7 for
)er de$on:loverSK
LIUn loc
#4l'atec8
#acru %i
fer$ecat
A#e$eni
unei luni
Bn
de#cre%te
re
'Bntuit4
De o
fe$eie
care:%i
'oce%te
iu'ituMe
$onSKM
Ace#ta e#te un verita'il
citat Inu$ino#K. ti#4 aici
nu$ino#ul #e afl4 pe o
treapt4 pri$ar48
Iprereli7ioa#4K a
de,volt4rii #ale. El nu are
Bnc4 ni$ic din sanctitN
L#finenieM. Bndr4,nea4
utili,are a cuvBntului
+olN poate fi : cred cu :
Bnc4 Bn74duit4 poetului8
Bn ti$p ce8 evident8 Bl
vo$ p4#tra pe sanctitN
pentru a eApri$a un #en#
$ai re#trBn# %i $ai Bnalt.
Sacrul
0>=
-C-
Rudolf Otto
Dar c)iar facBnd
a'#tracie de eApre#iile
a$intite8 en7le,a noa#tr4
pare a fi 'o7at4 Bn
ter$eni nu$ino%i. La p.
008 Rudolf Otto iwcut el
Bn#u%i o referire la aTe
Ltae$4 plin4 de re#pectM
%i to +aunt La 'BntuiM care
nu au nici un
core#pondent eAact Bn
7er$an4. Iar Bn loc de
uncannN Lnelini%titor8
tul'ur4torM8 ca traducere
de#tul de eAact4 a lui
un+eimlic+, a$ folo#it
eu Bn#u$i uneori Teird %i
eerie, care #u7erea,4 Bn
$od clar o at$o#fer4
nu$inoa#4. C)iar %i
cuvBntul ar)aic freit #e
refer4 tot la a#ta Lla un
tainic averti#$ent venit
din lu$ea de dincoloM.
2oate c4 %i for$a
ver'al48 acu$ Bnvec)it48
to oug, din care provine
actualul no#tru uglN LurBt8
re#pin74torM8 Bn#e$na la
ori7ine a intimida, a
speria cu a9utorul a cev\
ne:natural8 neo'i%nuit.
"otodat48 e#te de
o'#ervat c4 toate ace#te
cuvinte. Bn afar4 de aTe,
#e refer4 la nu$ino# Bn
for$a lui I'rut4K. Bn
pri$ul rBtfd8 e#te evident
c4 ele nu repre,int4
ter$eni reli7io%i Bn
#en#ul #uperior al
cuvBntului8 cu toate c4 %i
ele8 #pre deo#e'ire de
grue, grislN, g+astlN
L7roa,nic8 Bn7ro,itor8
Bn#p4i$Bnt4torM8 pot avea
atBt o nuan4 #e$antic4
no'il4 cBt %i una
inferioar48 pri$itiv4. Bn
#fBr%it8 e#te deo#e'it de
re$arca'il %i faptul c4
ace#te cuvinte provin
toate8 #au aproape toate8
din nordul Britaniei8
a%adar #Bnt de ori7ine
celtic4. Receptivitatea
deo#e'it4 la i$pre#iile
nu$inoa#e a fo#t8
pe#e$ne8 o particularitate
a #i$irii celtice. 2entru
acea#ta #tau $4rturie %i
vi,ionarii lor %i fi7urile
lor du'le.
Dincolo de eAe$plele
oferite de anu$ite
cuvinte ale li$'ii
Sacrul
0>C
-C-
Rudolf Otto
noa#tre #:ar putea
cule7e cu u%urin4 din
poe,ia %i pro,a en7le,4
de#tule pa#a9e care8
a#e$enea fra7$entului din
Colerid7e de9a citat8 #4
reflecte unele ele$ente %i
#t4ri nu$inoa#e. A% vrea #4
dau cel puin trei $o#tre de
ace#t fel.
La pa7ina .08 R.
Otto reproduce dou4 i$nuri
Lde Gellert %i de Lan7eM8
care arat4 deo#e'irea dintre
co$porta$entul #uflete#c
de tip raional %i cel de tip
nu$ino#. Acea#t4 deo#e'ire
poate fi ilu#trat4 $ai 'ine
decBt cele dou4 i$nuri de
dou4 poe,ii 'inecuno#cute
cititorilor en7le,iJ *mnul lui
Addi#on Iupi&7salmid -0
%i poe,ia 2igrul a lui BlaHe.
!iecare dintre cei doi poei
vrea #4:- cBnte pe Creator
a%a cu$ #e revelea,4 el Bn
creaturile #ale. Bn#4
diferena dintre #t4rile
Bncercate de ei e#te
Bnvederat4. La Addi#on e#te
vor'a de aceea%i #tare de
Bncredere lini%tit48 de
#l4vire recuno#c4toare %i
Bnele74toare8 de venerare
B$p4cat4 ca %i la Gellert. La
BlaHe e#te
vor'a de o #tare
de cutre$urare8
de tea$48 de
tr4ire a
$i#terio#ului8 la
care #e adau74 o
ciudat4 #tare de
vra94. Addi#on
cBnt4J
I
"
)
e

#
p
a
c
i
o
u
#

f
i
r
$
a
$
e
n
t
-/.
0>/
Sacrul
Rudolf Otto
on
)i7)
Eit)
all
t)e
'lue
et)er
eal
#H6
And
#pan7
led
)eave
n#8 a
#)ini
n78
fra$e
8
")eir
7reat
ori7in
al
procl
ai$.
")e
unke
aried
#un
fro$
da6
to
da6
Doe#
)
i
#

C
r
e
a
t
o
r

p
o
k
e
r
#

d
i
#
p
l
a
6
.

A
n
d

p
u
'
-/.
0.@
Sacrul
Rudolf Otto
li
#)e#
to
ever6
land
")e
korH
of an
al$i7
)t6
)and.
Soon
a# t)e
eveni
n7
#)ade
#
preva
il8
")e
$oon
taHe#
up
t)e
kond
orou#
tale8
And
ni7)tl
6 to
t)e
li#ten
in7
eart)
R
e
p
e
a
t
#

t
)
e

#
t
o
r
6

o
f

)
e
r

'
i
r
t
)
.
E
)
i
-/.
0.-
Sacrul
Rudolf Otto
le
all
t)e
#tar#8
t)at
round
)er
'urn8
And
all
t)e
plane
t# in
t)eir
turn
Confi
r$
t)e
tidin7
#8 a#
t)e6
roll8
And
#prea
d t)e
trut)i
ro$
pole
to
pole.
E)at t)ou7) in #ole$n
#ilence all Move round t)e
darH terre#trial 'all. E)at
t)ou7) no real
voice or #ound
A$id t)eir
radiant or'# 'e
foundJ
In rea#onG# ear
t)e6 all re9oice
And utter fort)
a 7loriou# voice
!or ever
#in7in78 a# t)e6
#)ineJ
W")e )and8 t)at
$ade u#8 i#
divineX.K
L!ir$a$entul
necuprin# din
Bnalturi
B$preun4 cu
etericul cer
al'a#tru Ni cu
'olta Bn#telat48
#tr4lucitoare8
2ro#l4ve#c
$4reaa lor
o'Br%ie.
]i de ,i #oarele
neo'o#it
De,v4luie
puterea
Creatorului #4u
Ni ve#te%te
-/.
0.0
Sacrul
Rudolf Otto
pretutindeni Lucrarea
$Binii atotputernice.
Bnainte ca u$'ra #erii #4 #e
la#e8 Luna B%i #pune
pove#tea $inunat4 Iar8
noaptea8 p4$Bntului ce:o
a#cult4 Bi repet4 i#toria
na%terii ei8
2e cBnd toate #telele ce ard
Bn9ur
Ni toate planetele rotitoare
Adevere#c ve#tea
ro#to7olindu:#e
Ni r4#pBndind
adev4rul de la
un pol la altul.
De%i totul #e
$i%c4:ntr:o
t4cere #ole$n4
Bn 9urul
Bntunecatului
7lo' p4$Bnte#c8
De%i nici un
7la# %i nici un
#unet real u #e
aude printre
a%trii
#tr4lucitori.
-/.
0.>
Sacrul
Rudolf Otto
I
n

u
r
e
c
)
e
a

r
a

i
u
n
i
i

t
o

i

#
e

'
u
c
u
r
4

N
i

7
l
4
#
u
i
e
#
c

c
u

7
l
a
#

d
e

#
l
a
v
4
8

C
B
n
t
B
n
Sacrul -/= 0..
Rudolf Otto
d

v
e
%
n
i
c

%
i

#
t
r
4
l
u
c
i
n
d
J

W
M
i
n
a

c
a
r
e

n
e
:
a

f
4
c
u
t

e

d
i
v
i
n
4
X
.
K
M
Acea#ta e#te o pietate
con%tient4 %i raional4.
Aici IraiuneaK e#te aceea
care $ur$ur4 un i$n de
#lav4 naturii. Iar acea#ta
nu era o caracteri#tic4 a
unui $od individual de a
#i$i8 ci a unei Bntre7i
epoci8 aceea a lui
Addi#on. Cu totul altul
e#te8 Bn #c)i$'8
caracterul ver#urilor lui
BlaHeJ
Sacrul -/= 0.?
Rudolf Otto
I
"
6
7
e
r
8

t
6
7
e
r
8

'
u
r
n
i
n
7

'
r
i
7
)
t

I
n

t
)
e

f
o
r
e
#
t

o
f

t
)
e

n
i
7
)
t
.

E
)
a
t

i
$
$
o
r
t
a
l
Sacrul -/= 0.1
Rudolf Otto

)
a
n
d

o
r

e
6
e

C
o
u
l
d

f
r
a
$
e

t
)
6

f
e
a
r
f
u
l

#
6
$
$
e
t
r
6
S
I
n

k
)
a
t

d
i
#
t
a
n
t

d
e
e
p
#

o
r

Sacrul -/= 0.=
Rudolf Otto
#
H
i
e
#

B
u
r
n
t

t
)
e

f
i
r
e

o
f

t
)
i
n
e

e
6
e
#
S

O
n

k
)
a
t

k
i
n
7
#

d
a
r
e

H
e

a
#
p
i
r
e
P

E
)
a
t

t
Sacrul -/= 0.C
Rudolf Otto
)
e

)
a
n
d

d
a
r
e

#
e
i
,
e

t
)
e

f
i
r
e
P
E
)
e
n

t
)
e

#
t
a
r
#

t
)
r
e
k

d
o
k
n

t
)
e
i
r

#
p
e
a
r
#

A
n
Sacrul -/= 0./
Rudolf Otto
d

k
a
t
e
r
e
d

)
e
a
v
e
n

k
i
t
)

t
)
e
i
r

t
e
a
r
#
8

D
i
d

)
e

#
$
i
l
e
.

H
i
#

k
o
r
H

t
o

#
e
e
P

D
i
d

H
e
Sacrul -/= 0?@
Rudolf Otto
8

k
)
o

$
a
d
e

t
)
e

l
a
$
'
8

$
a
d
e

t
)
e
e
P
"
6
7
e
r
8

t
6
7
e
r
8

'
u
r
n
i
n
7

'
r
i
7
)
t

I
n

t
)
e

f
o
r
e
Sacrul -/= 0?-
Rudolf Otto
#
t
#

o
f

t
)
e

n
i
7
)
t

E
)
a
t

i
$
$
o
r
t
a
l

)
a
n
d

o
r

e
6
e

D
a
r
e

f
r
a
$
e

t
)
6

f
e
a
r
f
u
l

#
6
$
$
e
t
Sacrul -/= 0?0
Rudolf Otto
r
6
S
L
"
i
7
r
u
8

t
i
7
r
u

c
a
r
e

a
r
,
i

B
n

a
i

n
o
p

i
i

c
o
d
r
i
:
n
a
l

i
8

C
i
n
e
:
a

p
u
#

a

l
u
i

v
Sacrul -/= 0?>
Rudolf Otto
e
c
i
e

B
n

t
e
$
u
t
a
:

i

#
i
$
e
t
r
i
e
P
2
e

c
e

p
i
#
c
8

p
e

c
a
r
e

v
4
i

A
r
#
e

f
o
c

d
i
n

o
c
)
i
i

t
4
Sacrul -/= 0?.
Rudolf Otto
i
P

!
o
c
u
l

#
p
r
e

c
e

c
u
l
$
e

d
u
c
e
P

E

v
r
e
o

$
B
n
4

#
4
:
-

a
p
u
c
e
P
S
t
e
l
e
l
e

c
u

l
4
n
c
i

a
r
Sacrul -/= 0??
Rudolf Otto
u
n
c
4

S
a
u

e
:
n

l
a
c
r
i
$
i

'
o
l
t
a
:
a
d
B
n
c
4
P

C
e
l

c
e

t
e
:
a

c
r
e
a
t
8

l
a

f
e
l

A

#
u
r
B
#

c
r
e
Sacrul -/= 0?1
Rudolf Otto
B
n
d

p
e

$
i
e
l
P
"
i
7
r
u
8

t
i
7
r
u

c
a
r
e

a
r
,
i

B
n

a
i

n
o
p

i
i

c
o
d
r
i
:
n
a
l

i

C
i
n
e
:
a

#
4
7
e
Sacrul -/= 0?=
Rudolf Otto
t
a
t

v
e
c
i
e

B
n

t
e
$
u
t
a
:

i

#
i
$
e
t
r
i
e
P
K
6trad( 7icero$e T+eodore%cu8
Bn #fBr%it8 a% $ai
tri$ite8 ca o co$pletare
la eAe$plul de la p. -@.8
7reluInd O Lv. .>=:.1/M
al lui Eord#kort). Ni
Eord#kort) ne
pove#te%te aici toc$ai
felul cu$ ceea ce era
Bn7ro,itor Bn vre$ea #a %i
cata#trofele ce #:au
petrecut atunci8 ca %i
Ineo'i%nuitulK lor8 i:au
revelat Ipre,enaK
#acrului %i a divinului8 tot
a%a cu$ #:a BntB$plat %i
Bn ca,ul eAperienei lui
MaA E6t).
>. Bn co$pletare la
citatul de la p. >- ve,i %i
#pu#ele $i#ticei car$elite
I#a'ella DaurellaJ
IAtunci a$ #i$it
pre,ena Sfintei
"rei$i %i $i:ar)
dat #ea$a de
ni$icnicia $ea.K
LBn C. Butler.
Mestern
Mvsticism,
Londra8 -//0.
p. -1M
G :
.. Ma-estas i
realitatea, Lp. 0/M
Sacrul -/= 0?C
Rudolf Otto
Unele for$e de $i#tic4
#Bnt Bn $od e#enial : Bn
diferite 7rade de reali,are
: o identificare cu
tran#cendentul. Acea#t4
identificare B%i are #ur#a
ei #pecific48 ce nu poate
fi eAplicat4 aici %i care
provine din ele$ente ce
ar tre'ui luate Bn di#cuie
#eparat. u #i$pla
identificare8 ci nu$ai
identificarea cu puterea
%i cu realitatea
superioara Bn #en#
a'#olut con#tituie o
$i#tic48 acea#ta fiind
totodat4 ceva Bntru totul
iraional. EAe$ple de
tr4ire reli7ioa#4 actual4
care #4 ilu#tre,e acea#t4
re#trBn7ere %i acea#t4
di$inuare a propriei
realit4i Bn faa realit4ii
tran#cendente percepute
nu$ino# pot fi 74#ite la
E. ;a$e# Lp. ?>MJ
v
De#4vBr%ita lini%te
a nopii d4dea
fiori Bn t4cerea
#ole$n48
Bntunericul
Bnv4luia o apariie
ce era cu atBt $ai
viu #i$it4 cu cBt
nu era v4,ut4.
2utea$ #4 $4
Bndoie#c de
pre,ena lui
Du$ne,eu tot atBt
de puin ca de
propria $ea
pre,en4. Mai
$ult8 dac4 a%a
ceva e#te cu
putin48 $4
#i$ea$ ca %i cu$
dintre noi doi eu
era$ cel $ai puin
real.K
Ace#t eAe$plu arat4
totodat4 c4 %i aici
eAperiena $i#tic4 a
IuniriiK #e poate a#ocia
cu a#tfel de tr4iri. 2uin
$ai Bnainte #e #puneaJ
IEra$ #in7ur cu
el... u Bl c4uta$8
ci #i$ea$
de#4vBr%ita unire a
#piritului $eu cu
al #4u.K
*e,i %i tr4irea eApri$at4
la p. ?1J
IM4 #i$ea$ de
parc4 $i:a% fi
pierdut eul...K
Sacrul -/= 0?/
Rudolf Otto
?. Cel Ick totul altul1
Lp. >=M Li *e,i cuvintele
lui Mai$onide din %uide
des (gares LC4l4u,a
celor r4t4ciiM8 Bn france,4
de S. MunH8 2ari#8 -C?1MJ
8 A#tfel e#te
li$pede pentru
tine c48 ori de cBte
ori i #e va
de$on#tra c4 o
anu$it4 tr4#4tur4
tre'uie ne7at4 lui
Du$ne,eu8 tu vei
fi prin a#ta $ai
de#4vBr%it %i c48
ori de cBte ori Bi
vei atri'ui Bn $od
afir$ativ o
tr4#4tur4 ad4u7at4
Le#enei #aleM8 tu Bl
vei a#e$4na Lcu
creaturileM %i vei fi
departe de a
cunoa%te realitatea
lui.K
2. 0?/J K"oate
ace#te atri'ute8
de#pre care cre,i
c4 repre,int4 o
de#4vBr%ire8
con#tituie cBnd i
#e aplic4 lui
Du$ne,eu8 o
nede#4vBr%ire8
dac4 #Bnt de
acela%i 7en ca %i
cele pe care le
po#ed4$ noi.K
Sen#ul a%a nu$itei via
negationis devine aici
clar. Bn teolo7ie8 via
negationis e#te8 pe de o
parte8 Bncercarea de a
eli'era divinul de toate
restric#iile ce par #4
re,ide Bn deter$inaii. Ea
Bl face Bntru totul
nedeter$inat. Ca atare8
ea e#te8 a%a cu$ a$
ar4tat Bn lucrarea $ea
Mest?stlisc+e MistiO, p.
-./8 doar o prelun7ire a
via eminentiaeF BntrucBt
Du$ne,eu e#te eli'erat
pe deplin de orice
re#tricii8 Du$ne,eu e#te
totodat4 eminentissimus.
Qia eminentiae %i via
negationis #Bnt deci doar
for$e %i co$ponente ale
#peculaiei a#upra
caracterului #4u a'#olut.
Dar8 dup4 cu$ a$ ar4tat8
ace#ta din ur$4 nu e#te
decBt o #c)e$4 a
nu$ino#ului %i Bn #pecial
a ele$entului nu$it de
noi Icu totul altulK.
Spu#ele de $ai #u# ale lui
Sacrul -/= 01@
Rudolf Otto
Mai$onide de,v4luie
clar ace#te relaii.
=. Mirum, parado&ul
antinomia Lp. .-M.
2entru a vedea cu$8
Bnaintea oric4rei
#peculaii8 ace#te
ele$ente ale nu$ino#ului
Bncearc4 #4 #coat4 la
iveal4 %i #4 eApri$e de9a8
Bntr:o for$4 $itolo7ic4
pri$itiv48 #enti$entul
caracterului pur
$iraculo# al divinului8
ve,i cartea $ea Qisc+nu$
,drINana Lp. >1M8 cap.
(sen#a miraculoas a lui
,arc+Lana. In ace#t ca,8
ele$entul ascarNam al
divinului irupe Bn #uflet
BntrHM for$4 #i$'olic4
palpa'il4.
In #c)i$'8 Au7u#tin
#pune uneoriJ
IDe#pre
Du$ne,eu nu #e
poate #pune nici
$4car c4 e#te
ineApri$a'il.
C)iar %i a#ta ar fi o
afir$aie de#pre
el.K LBn I. Bern)art8
Au7u#tin8
Mlnc)en8 -/008 p.
-.1M.
=. O paralel4 en7le,4
la i$nul nu$ino# citat
la p. .0:.>J
I
E
t
e
r
n
a
l

2
o
k
e
r
8

k
)
o
#
e

)
i
7
)

a
Sacrul -/= 01-
Rudolf Otto
'
o
d
e

B
e
c
o
$
e
#

t
)
e

7
r
a
n
d
e
u
r

o
f

a

G
o
d

I
n
f
i
n
i
t
e

l
e
n
7
)
t

'
e
6
o
n
d

t
)
e

'
o
u
n
d
#

E
Sacrul -/= 010
Rudolf Otto
)
e
r
e

#
t
a
r
#

r
e
v
o
l
v
e

t
)
e
i
r

l
i
t
t
l
e

r
o
u
n
d
#
J
"
)
e
e

k
)
i
l
e

f
i
r
#
t

A
r
c
)
a
n
7
e
l

#
i
n
7
Sacrul -/= 01>
Rudolf Otto
#

H
e

)
i
d
e
#

)
i
#

f
a
c
e

'
e
n
e
a
t
)

)
i
#

k
i
n
7
#
8

A
n
d

r
a
n
H
#

o
f

#
)
i
n
i
n
7

o
n
e
#

a
r
o
u
n
d

Sacrul -/= 01.
Rudolf Otto
!
a
l
l

k
o
r
#
)
i
p
i
n
7

a
n
d

#
p
r
e
a
d

t
)
e

7
r
o
u
n
d
.
L
o
r
d
8

k
)
a
t

#
)
a
l
l

e
a
r
t
)

a
n
d

a
#
)
e
#
Sacrul -/= 01?
Rudolf Otto

d
o
P

E
e

k
o
u
l
d

a
d
o
r
e

o
u
r

M
a
H
e
r

t
o
o
J

!
r
o
$

S
i
n

a
n
d

d
u
#
H

t
o

"
)
e
e

k
e

c
r
6

Sacrul -/= 011
Rudolf Otto
"
)
e

G
r
e
a
t
8

t
)
e

H
o
l
6
8

a
n
d

t
)
e

H
i
7
)
.
Ea
rt)
fr
o
$
af
ar
)a
#
)e
ar
d
t)
6
fa
$
e
A
nd
k
1
r
e
)a
ve
le
ar
ne
d
to
li#
p
")
6
na
$
Sacrul -/= 01=
Rudolf Otto
eD
B
ut
o)
t)
e
7l
or
ie
#
of
"
)6
$i
nd
Le
av
e
all
ou
r
#o
ari
n7
t)
ou
7)
t#
'e
)i
nd
.
G
o
d

i
#

i
n

H
e
a
v
e
n
8

a
n
d

$
e
n

'
e
l
o
k
D

B
Sacrul -/= 01C
Rudolf Otto
e

#
)
o
r
t

o
u
r

t
u
n
e
#
8

o
u
r

k
o
r
d
#

'
e

f
e
k
D

A

#
a
c
r
e
d

r
e
v
e
r
e
n
c
e

c
)
e
c
H
#

o
u
r

#
Sacrul -/= 01/
Rudolf Otto
o
n
7
#
8

A

p
r
a
i
#
e

#
i
t
#

#
i
l
e
n
t

o
n

o
u
r

t
o
n
7
u
e
#
.
K
*saac Matts
LIO8 "u8
2utere
ve%nic48
al c4rei
Bnalt
#4la%
Ad4po#t
e%te
$4reia
unui
Du$ne,
eu
Infinit
fa4 de
7raniel
e
#tri$te
Bntre
care
#telele
7ravitea
,4 pe
Sacrul -/= 0=@
Rudolf Otto
or'itele
lorJ
C
B
n
t
B
n
d
8

A
r
)
a
n
7
)
e
l
u
l

c
e
l

$
a
i

$
a
r
e

B
%
i

p
l
e
a
c
4

f
a

a

a
#
c
u
n
,
B
n
d
:
o

B
n
t
Sacrul -/= 0=-
Rudolf Otto
r
e

a
r
i
p
i

N
i

a
%
e
,
B
n
d
u
:
#
e

l
B
n
7
4

c
e
l

#
t
r
4
l
u
c
i
t
o
r

S
e

B
n
c
l
i
n
4

a
d
B
n
c

p
B
n
4

Sacrul -/= 0=0
Rudolf Otto
l
a

p
4
$
B
n
t
.
Doa$n
e8 ce
poate
face
pul'ere
a %i
cenu%aP
*re$
#4:-
ador4$
%i noi
pe Cel
ce ne:a
f4cutJ
Din
adBncul
p4catelo
r8
Bn#etai
#tri74$
C4tre
"ine8
cel
Mare8
cel SfBnt
%i Bnalt.
De
departe8
p4$Bntu
l a au,it
de
fai$a ta
Ni a$
Bnv4at
#4:i
$ur$ur
4$
nu$eleD
Dar8 vai8
7Bndul
no#tru
atBt de
avBntat
E l4#at
Bn ur$4
de #lava
du)ului
t4u.
Du$ne,eu e Bn
Ceruri8 iar o$ul
9o# pe p4$BntD
CBnt4rile noa#tre:#
prea #curte8
cuvintele prea
puineD CBntecele
noa#tre poart4
Sacrul -/= 0=>
Rudolf Otto
pecetea veneraiei
Iar prea$4rirea
,ace $ut4 pe
li$'a noa#tr4.KM
0. *mnuri negative Lp.
./M.
Un Ii$n ne7ativK8 ale
c4rui ne7aii nu #Bnt Bn#4
deloc re$arcate ca atare8
e#te ur$4torul8 aparine
lui Gri7ore din i##aJ
PiPivoc"it fckov.
f .^t
m
f
p

2li7nc8 S. 7r. >=8
S.?@=M ^^1
XA k &ia2&J2
STisxiva! t? yap ftqxtc
aXXo ,9 Ka#Xtt4i2 L
"E4iM Xoyoc
NOO.25LP"4Gl ,9 D mi
yap Xoyco ouftcvt p-
^Tov. -o*; vooc
ai>pvLP"4i :% L Q1
yap voo> oOS#vl ;t<i.
=c( Dioo24G; ev
a^pacrro;' "rF"l t43#L
o,,t( XaXciTai.
ioovo!; CJ2
a524oR&o+N 9~"i
L"iv."c, o,,"( vosat.
&ra2&a ,9 xa"
XaXeovra xa" >
XaXsovra Xiyaivsi.
TravTa ,9 xa" voeovxa
xa" ou voeovTa yspatpst.
#uvot yap ii ?o@oi)
pSjlSi SN PTISt2#4 a-
avrcov a$xo" ,9 ,oi S%
Ta Travra
2rpo#"vN"2N.i
"ic, ,9 ',i rravra
GE2%s&ia o>2 vosovTa
XaXst $6!o$.#vov
u'xvov. cot "vl Travra
Pi"v"i %oi SN aftpoa
Travra doi#"i. xa"
Travr!ov reXo^ 9,,I)
xa" "i", xat Travra xat
ovft"ic, oP;LW ev
ePo2, ou Travra'
B"N.vo;M`i"
t
rro>^
as xaXec(()* rov
&io2o2 a/J1+)taTov ;
,T-Sp.M:ea4 S+
xaX'/Trrpa^ ri' voo'
oupavtoT$' surouasrai;
"0ao' st?;?* o> TcavTcov
eTrexstva' rt yap f"e'xt^
.AOo , 9 1i.eXTrsiv*
/. ot4 la citatul din
Dante de la p. ?-J
De altfel8 tre'uie #4
$4rturi#i$ c4 Dante nu
reu%e%te cu:adev4rat #4:i
tran#$it4 cititorului
incitarea #a. Bn ciuda
$4ie#triei ver#urilor %i Bn
ciuda #en#ului profi$d al
Sacrul -/= 0=.
Rudolf Otto
#peculaiei #ale : #au
poate toc$ai datorit4 lor
:8 el reu%e%te $ai de7ra'4
#4 Bl a#i7ure pe cititor c4
o tr4ie%te decBt #4 i:o
tre,ea#c4 %i ace#tuia Unui
autor indian care de#crie
o c4l4torie prin cer lucrul
Bi reu%e%te
Sacrul -/= 0=?
Rudolf Otto
"raducerea Bn
***.
0@@
Sacrul
0=1
Rudolf Otto
$ai 'ineJ copil4ro#:
na)ului Sri:iv4#a8 Bn
opera s!ipitILp. 1>M.
Acolo8 Bn acele
propo,iii relative f4r4
cap4t8 Bn acele propo,iii
caie #e a#ea$4n4 cu
ni%te raiale de furtun4 %i
care 7ole#c pl4$Bnii de
aer Icare:8 care:8 care:K
%i8 la #fBr%it Bn #curta lor
propo,iie corelativ48
aido$a unui #tri74t de
fericire 'ru#c %i f4r4
#ufluJ ,fia muOta+fP
acesta e i"bIvitiP
v4paia;ui fascinam arde
cu o for4 Bntr:adev4r
conta7ioa#a Dealtfel8
cele trei cercuri ale lui
Dante pierd ceva din
a'#tracia lor cBnd vede$
dt de 'ine %tia acea
epoc4 #4 %i le repre,inte
pla#tic8 de pild4Bn
$iniaturile la :civias, a
lui Hilde7ard Bin7en #au
Bn i$a7inile de la
Ca$po Santo din 2i#a
Ace#tea poart4 pecetea
I$a7iculuiK8 de#pre care
%i de#pre a c4rui for4 de
a eApri$a nu$ino#ului a
fo#t vor'a $ai Bnainte.
Datorit4 ace#tuia %i
datorit4 caracterului lor
vi,ionar8 ele au o
#urprin,4toare
a#e$4nare cu $andala
'ud)i#ta
-@. !urgI8p. C?M.
Ni totu%i8 Ma$ei Groa,ei
i #:au Bnclinat i$nuri
precu$ ur$4torulJ
I
O
ar
e
p
e
nt
r
u
c
4
n
u
a
$
c
u
n
Sacrul
0==
0@>
Rudolf Otto
o
#
c
ut
p
o
r
u
n
ci
le
"
al
e8
O
ar
e
di
n
c
a
u
,
a
#
4r
4
ci
ei
#
a
u
a
le
n
ei

u
a
$
7
4
#i
t
p
ut
er
e
a
#
4
fa
c
c
e
tr
e
'
ui
a
N
i
a
$
ui
ta
t
#
4
ci
n
#t
Sacrul
0=C
0@>
Rudolf Otto
e
#
c
pi
ci
o
ar
el
e
"
al
e
P
M
a
$
4
'
u
n
48
c
ar
e
p
e
to
i
Bi
a
'
#
ol
vi
d
e
vi
n
48
M
4
v
ei
ie
rt
a
%i
p
e
$
in
eJ
Un fiu r4u
#:a n4#cut
nu o dat48
Dar o
$a$4 rea
nu #:a
v4,ut
nicicBnd.
Ma$48 $uli fii
vrednici ai "u pe
p4$Bnt8
Dar eu8 fiul
"4u
P
8#Bnt
neBn#e$nat.
Ni totu%i "u8
Bruno8 nu poi #4
$4 p4r4#e%tiJ
Sacrul
0=/
0@>
Rudolf Otto
Un fiu r4u
#:a n4#cut
nu o dat48
Dar o
$a$4 rea
nu #:a
v4,ut
nicicBnd.
Ma$48 $a$4 a
lu$iiS 2icioarele
"ale
u le:a$ cin#tit8
daruri 'o7ate nu
Ri:a$ adu#8
Ni totu%i "u $i:ai
ar4tat o
ne$4r7init4
iu'ireJ
Un fiu r4u
#:a n4#cut
nu o dat48
Dar o
$a$4 rea
nu #:a
v4,ut
nicicBnd.K
LCf. Einternit,8
%esc+ic+te der indisc+e
.iteratur, voi. >8 p. -0>M
--. Co$pletare la p.
/.J
Ni Bn cere$onialul
r4#4ritean #:a p4#trat
Icere$onialulK din *saia
1. A$ avut prile9ul #4 o
con#tat pe viu la
Con#tantinopol8 Bn -/-18
la #4r'4torirea ,ilei de
na%tere a califului8
u$'ra lui Alla) pe
p4$Bnt. Mari de$nitari
ai I$periului oto$an8
$a7i#trai8 $ini%tri8
#avani8 patriar)i %i
7enerali erau adunai %i
a%teptau #o#irea
#ultanului8 Bnaintea
c4ruia p4%ea un #lu9itor
care cBnta. INtii ce
cBnt4PK $:a Bntre'at
"alaat:'ei. ICBnt4J WO8
calife8 ia #ea$a c4 "u
e%ti nu$ai un o$ %i c4
Alla) e $ai $are ca
"ineSX. CBnd #ultanul #:a
ridicat Bn picioare8 toi
cei de fa48 dup4 ran7 %i
#tare8 #:au apropiat de el
Bn cea $ai adBnc4 t4cere
%i8 BnclinBndu:#e8 au dat
7la# ur4rilor %i o$a7iilor
lor Bn cea $ai u%oar48
Bntr:o a'ia percepti'il4
%oapt4.
-0. Co$pletare la
o'#ervaia de la p.
-@.J
Sacrul
0C@
0@>
Rudolf Otto
Carl6le #e apropie %i el
BntrucBtva de o a#e$enea
eAperien4 atunci cBnd
#puneJ
I2rive%te8 dac4 ai
oc)i %i #uflet8
Bn4untrul
B$p4r4iei far4 de
$ar7ini a
eBnele#ului8
prive%te Bn ini$a
74l47io#ului ei
v4l$4%a7 %i a
tu$ultului ei
te$porar. Cu
toate ace#tea8 nu
eAi#t4 aici ceva
drept %i fru$o#
care8 t4cut %i
ve%nic8 repre,int4
realitatea unic4 %i8
la ur$a ur$ei8
puterea care
#t4pBne%te totulPK
u$ai c48 Bn loc #4:i
la#e IeBnele#uluiK al
#4u mirum, el vrea #4:-
fac4 Bnele# pe ace#ta din
ur$48 cBnd8 de fapt8
IdreptK8 Ifru$o#K %i
ItotK nu #Bnt aici decBt
cifruri pentru valorile
IneconceptualeK ale
ilu#trului %i ale lui
augustum.
->. Ele$entul
tremendum Bn
$i#tic4 Lp. ->.M.
Mi#ticul ara' G)a,ali
cunoa%te 'ine ace#t
ele$ent %i Bl cunoa%te
dinl4untrul eAperienei
$i#tice8 de Idincolo de
li$itele oric4rei
Bnele7eri a inteli7eneiKJ
ILi$ita ulti$4 a
oric4rei Bnele7eri
a inteli7enei e#te
Bn7ro,it4 de cele
dintBi ra,e ale
#tr4lucirii #ale.
Bncurcat48 uluit4
#e:nfioar4 v4,Bnd
inta cea $ai din
afar4.K LCf. Al
G)a,ali8 !as
(li&ir der
%lucOselig+eit, Bn
7er$an4 de H.
Ritter8 ;ena8 -/0>8
p. -?.M
-.. Bn co$pletare la
capitolul no#tru -C Bn
Bntre7ul #4u8 ve,i
$inunatul
fra7$ent din !as
Merden des
Sacrul
0C-
0@>
Rudolf Otto
%ottesglaubens, p. -/>8
a lui . SOder'lo$J
I2oate #4 eAi#te o
pietate real4 %i
f4r4 vreun cult.
Dar nu eAi#t4 nici
o pietate de$n4
de ace#t nu$e
care #4 fie lip#it4
de o repre,entare
a #acrului. OricBt
de i$portant4 ar
fi pentru reli7ie8
al4turi de
venerarea lui
Du$ne,eu8
credina Bn el8
eAi#t4 totu%i8 a#a
cu$ a$ relevat
ade#ea8 un
criteriu Bnc4 %i
$ai i$portant
pentru a di#tin7e
e#ena reli7iei8 %i
anu$e diferena
dintre #acru %i
profan.K
-?. Ce e#te ma-estas
i tremenda ma-estas %i
Bn ce con#t4 eAperiena
ei o poate #pune8 Bn
Bnc)eiere8 un fra7$ent
din 2almud, C+agiga -.J
IMer7eau patru
prin paradi#J Ben
A#ai8 Ben So$a8
Ac)er %i Ra''i
AHi'a. Ra''i
AHi'a le #pu#eJ
WCBnd vei a9un7e
la #tBncile de
$ar$ur4 curat4
#4 nu ,iceiJ Ap48
Ap4.X Ben A#ai
privi %i $uri. Ben
So$a privi %i B%i
pierdu $inile.
Ac)er d4du 'ir cu
fu7iii8 Bn #c)i$'8
Ra''i AHi'a
$er#e $ai
departe Bn pace.K
A% putea #4 adau7 la
ace#t fra7$ent o
repove#tire actual4
f4cut4 de C)ri#taller:
Scu'ert Bn rev. .umea
cretina, nr. -8 -/0>M8 o
repove#tire care a
#urprin#8 cred eu8 #en#ul
ace#tui fra7$ent din
2almudF
nv#torii n paradis
2atru
Bnv44tori #e
Sacrul
0C0
0@>
Rudolf Otto
ocupau cu
Fa''ala %i au
p4trun#8 pe calea
ei8 Bn paradi#J
Ra''i AHi'a8
Eli#a 'en A'u9a8
Si$on 'en So$a
%i Si$on 'en
A#ai. Intrar4 %i #e
apropiar4 de
neBnele#ul %i
Bnfrico%4torul
#4la% al lui
Du$ne,eu.
CBnd ie%ir4 de
acolo era de9a
#pre #ear4 %i ei #e
dep4rtau cu pa%i
$ari %i 7rei de
v4paia a$ur7ului8
$er7Bnd Bntr:o
t4cere ap4#4toare.
Ceilali Bnv44tori8
care le ie%ir4
Bnainte8 #e
#periar4 de tuT
'urarea ce #e
citea pe faa lor.
CBnd Ben A#ai a9un#e
aca#48 #e arunc4 pe pat
%i8 ne$aiputBnd #4:%i
#t4pBnea#c4 tre$urul
trupului8 B%i Bntoar#e faa
palid4 c4tre perete. Gura
lui refu,4 $Bncarea %i
'4utura8 faa i #e tra#e8
iar oc)ii:i #tin%i
Bncre$enir4 cuprin%i de
$oarte.
Ben So$a plec4 de
la prietenul #4u $ort %i8
privind Bn9ur8 v4,u c4
lu$ea %i:a pierdut
noi$a8 c4 nici un lucru
nu #e $ai afla Bntr:o
le74tur4 firea#c4 cu
celelalte. "oate
contururile pluteau frBnte
%i dan#au Bnaintea lui
di,olvind contururile
for$ei #ale de o$.
"i$pul %i #paiul
di#p4rur4 %i toate #e
pr4'u%ir4 Bntr:o
Bnfrico%4toare
#i$ultaneitate %i
atotpre,en4 Bn faa
oc)ilor #4i. Atunci #e
arunc4 la p4$Bnt %i
Bnc)i#e oc)ii8 dar nu
putu #4:%i BnfrBne,e
privirile %i #tri74 tare %i
#e i,'i cu capul de pietre
pentru a face #4 ia#4
i$a7inile ce p4trundeau
Bn el. Iar cBnd ceilali
Bnv44tori8 7r4'ind pa#ul
la au,ul #tri74telor lui8
au a9un# la el8 Bl 74#ir4
Sacrul
0C>
0@>
Rudolf Otto
cuprin# de c)inurile
ne'uniei.
Atunci8 Eli#a 'en
A'u9a #pu#eJ IA$
deprin# $4#ura prin lip#a
de $4#ur4 pe care a$
v4,ut:o %i lu$ea #:a
#c)i$'at Bn oc)ii no%tri.
Bnv44tura %i le7ea c4rora
ne:a$ Bnc)inat viaa nu
#Bnt altceva decBt un
crB$pei de a'#urd
de#prin# de $arele Sen#8
un crB$pei de trecut rupt
din eternitate8 un fleac
#$ul# din infinitP
Bntrea7a povar4 %i
ap4#are #u' care tr4i$ %i
renunarea pe care ne:a$
a#u$at:o nu $4#oar4
nici cBt un fir de p4r %i nu
cBnt4re%te nici cBt un
7r4unte de ni#ip. "oate
ace#te le7i $4ree nu fac
nici cBt 9u$4tate dintr:o
treapt4 ce duce #pre
divin. Oare de ce trudi$
,adarnic #u' o povar4
far4 ro#tPK
Bn aceea%i clip48 Eli#a
#e de#p4ri de ceilali
Bnv44tori %i #e arunc4 Bn
'raele pl4cerilor lu$e%ti
%i ale de,n4de9dii
datorate lip#ei de
credin4. Atunci
Bnv44torii #e Bn7ro,ir4
%i:- privir4 pe Ra''i
AHi'a8 7Bndindu:#e
dac4:- vor pierde %i pe
el Bntr:un c)ip tot atBt de
7roa,nic. Iar el B%i
a#cun#e tul'urat faa Bn
pal$e.
CBnd8 dup4 o vre$e8
B%i veni Bn fire %i B%i
ridic4 faa din pal$e8
v4,u de,olarea %i #pai$a
t4cut4 din 9urul #4u %i
#pu#eJ I*ai nou4S CBt de
$ori #Bnte$ noi fa4 de
cei viiS CBt de $4r7inii
Bn co$paraie cu
Bnelepciunea ve%nic4S
Dar $ina lui Du$ne,eu
#t4 a#upra noa#tr4 %i ne:a
dat acea#t4 for$4. e
e#te dat #4 ne #$eri$
din cau,a alc4tuirii
noa#tre %i #4 acion4$
prin ea. C4ci nu #Bnte$
c4l4u,ii de cunoa%terea8
ci de voina %i de
aciunea noa#tr4.K
Ni Ra''i AHi'a #e
ridic4 %i $er#e Bn ca#a
Bnv44torilor ca #4 Bi
Bnvee pe alii de#pre
eternul Bntruc)ipat Bn
'ietele for$e p4$Bnte%ti.
Sacrul
0C.
0@>
Rudolf Otto
Ni deveni $arele
Bnv44tor al vre$ii #ale.
III."RADUCEREA
CI"A"ELOR Q
LIMBILE *ECHI
2. >1JKCe:i oare ace#t
lucru care $4 #tr4ful7e
%i B$i #tr4pun7e ini$a
f4r4 #4 o r4nea#c4P 2e de
o parte8 Bncre$ene#c8 pe
de alta8 $4 aprind Bn faa
lui. 0$creme$e%c Bn
$4#ura Bn care nu ^^G
%eam&$) $4 aprind Bn
$4#ura Bn care 0i
%eam&$(A
p. .CJKSioane8 cetate
unic48 tainic4 locuin4
cl4dit4 Bn cer
Uneori $4 'ucur de
tine8 alteori plBn7 dup4
tine8 #Bnt tri#t8 tBn9itor.
2entru c4 nu te pot
#tr4'ate cu piciorul8 o
fac ade#ea Bn ini$a $ea
i$eni nu poate ve#ti8
ni$eni nu poate #pune
cu 7ura lui
CBt de #tr4lucitoare #Bnt
,idurile %i palatele tale.
u pot #:o #pun nici eu8
a%a cu$ nu pot #4 atin7
cerul cu $Bna.
Sau #4 $er7 pe ap4 ori
#4 opre#c o #47eat4 din
,'or.
Str4lucirea ta o #trBn7e
fiecare Bn ini$a lui8 o8
Sioane8 o $Bntuirea
noa#tr4.
Cetate f4r4 de ti$p8 nici
o laud4 LoricBt de $are
ar fiM nu te poate $ini.
O8 locuin4 nou4S O
adunare pioa#4 %i un
popor credincio# te:a
Bnte$eiat8
"e:a dorit8 te:a:$plinit8
te:a #porit8 #:a confundat
%i #:a unit cu tine.K
p. 1?JKA$ pri$it ace#te
cuvinte pentru a #i$i
oarecu$ ceea ce nu
poate fi Bnele#.K
p. --0JK... i$eni n:ar
tre'ui #4 #e Bntre'e ce
e#te8 Bn realitate8
Du$ne,eu8 pentru c4
ni$eni nu o poate afla %i
nici #pune.K p. --0JK...
Spiritul o$ene#c nu
poate #4:- cBnt4rea#c4 %i
nici li$'a $uritoare #4
Sacrul
0C?
0@>
Rudolf Otto
vor'ea#c4 de#pre el8 el
e#te prea #u'li$ %i prea
$4re pentru ca 7Bndirea
#au vor'irea o$ului #4:-
poat4 cuprinde.K
p. --0JKA%a #e face c4
reli7ia8 $4reia8
veneraia #e 'a,ea,4 pe
fiic4D or nu eAi#t4 fric4
acolo unde ni$eni nu #e
$Bnie.K
p. -0=JKA%adar8 ca #4 fie
loc pentru credin48
tre'uie ca tot ce e#te
cre,ut #4 fie a#cun#.K
p. --CJKDac4 dreptatea
ar fi a#tfel f4cut4 BncBt #4
poat4 fi recuno#cut4 ca
dreapt4 de inteli7ena
o$enea#c48 ea nu ar $ai
fi8 pur %i #i$plu8 divin4
%i nu #:ar $ai deo#e'i cu
ni$ic de dreptatea
o$enea#c4. Dar pentru
c4 Du$ne,eu e#te unul
%i adev4rat %i8 prin
acea#ta8 cu totul %i cu
totul de neBnele# %i
inacce#i'il raiunii
o$ene%ti8 #e cuvine8 'a
c)iar e#te nece#ar ca %i
dreptatea lui #4 fie
neBnelea#4.K
p. --CJKBinele no#tru
e#te a#cun# %i Bnc4 atBt de
profund BncBt e#te a#cun#
#u' contrai3il #4u.
A#tfel8 viaa noa#tr4 e#te
a#cun#4 #u' $oarte8
dreptatea #u' p4cat8
virtutea #u' #l4'iciune
%i8 Bn 7eneral8 orice
afiriiaie de#pre un 'ine
oarecare #u' ne7aia
aceluia%i %i nu$ai a%a B%i
face loc credina Bn
Du$ne,eu8 care e#te
e#ena %i 'un4tatea %i
Bnelepciunea %i
dreptatea ne7ativ4 %i
care nu poate fi po#edat4
#au atin#4 decBt dac4 #Bnt
ne7ate de toate cele
afir$ate de#pre
Du$ne,eu. "ot a#tfel8
viaa noa#tr4 e#te
a#cun#4 prin C)ri#to# Bn
Du$ne,eu8 adic4 Bn
ne7aia a tot ce poate fi
#i$it8 avut %i Bnele#.K
p. --CJKC4ci Du$ne,eu8
Bn natura #a8 e#te tot atBt
de inco$en#ura'il8 de
i$co$pre)en#i'il %i de
Sacrul
0C1
0@>
Rudolf Otto
infinit pe cBt de
intolera'il4 e#te natura
u$an4.K
p. -?> .KDar raiunea
natural4 ar fi nevoit4 #4
ad$it4 ea Bn#4%i8 prin
propria ei 9udecat48
acea#t4 p4rere8 c)iar
dac4 n:ar eAi#ta nici o
Sf0$t& Scri#tur&( C4ci8
de Bndat4 ce aud
vor'indu:#e de#pre
acea#ta8 toi de#coper48
c)iar B$potriva voinei
lor8 c4 ur$4toarea
#entin48 #cri#4 Bn ini$a
lor8 e#te vala'il4J BntBi c4
Du$ne,eu e#te
atotputernicD Bn al doilea
rBnd8 c4 el %tie %i prevede
totul %i c4 nu poate fi
nici Bn%elat8 nici p4c4lit.
2entru ace#te dou4
lucruri depun $4rturie
ini$a %i #i$irea
o$ului...K
p. -?>JKCunoa%terea lui
Du$ne,eu a fo#t #4dit4
de Du$ne,eu Bn #piritul
tuturor oa$enilor. "oi
oa$enii %tiu8 c4l4u,ii
fiind de #i$pla lor
natur48 f4r4 vreo
cunoa%tere a artelor #au
a %tiinelor8 c4
Du$ne,eu eAi#t4. Iar o
a#e$enea cunoa%tere a
fo#t #4dit4 de Du$ne,eu
Bn #piritul tuturor
oa$enilor. Ni nu a
eAi#tat niciodat4 vreun
popor atBt de #4l'atic #au
de pri$itiv BncBt #4 nu fi
cre,ut c4 eAi#t4 un divin
care a creat totul. De
aceea #pune apo#tolul
2avel c4 Du$ne,eul
invi,i'il e#te privit de la
facerea lu$ii8 fiind
Bntre,4rit Bn creaia8
adic4 Bn puterea %i
divinitatea #a etern4. "oi
p47Bnii %tiau c4
Du$ne,eu eAi#t48 oricBt
de epicurei #:ar fi dorit ei
Bn%i%i %i oricBt ar fi
afir$at c4 nu eAi#t4.
Oare nu B%i d4deau
#ea$a c48 pBn4 %i Bntr:o
a#e$enea ne7are a lui8
Du$ne,eu eAi#t4P Bn
realitate8 ni$eni nu
poate ne7a ceea ce nu
%tie... De aceea8 de%i unii
%i:au petrecut Bntrea7a
via4 Bn cel $ai $are
de#frBu %i au tr4it ca %i
cu$ Du$ne,eu n:ar
Sacrul
0C=
0@>
Rudolf Otto
eAi#ta8 ei n:au putut
totu%i niciodat4 #4
alun7e din #uflet
certitudinea8 $4rturi#it4
%i afir$at4 c)iar de
#ufletul Bn#u%i8 c4
Du$ne,eu eAi#t4. Ni
de%i cu ti$pul acea#t4
certitudine a fo#t
Bn4'u%it4 de p4reri
r4uvoitoare %i de
r4#t4l$4ciri8 ea revenea
totu%i $ereu %i Bi
cople%ea Bn clipa ulti$ei
#ufl4ri.K LLut)er8
Cuvinte la masa;
p. 0@- JK@8 "u8 Cel de
dincoloS Cu$ oare te:a$
putea nu$i altfel Cu$
"e:ar putea prea$4ri
vreun cuvBntP ici un
cuvBnt nu "e poate ro#ti
Cu$ te:ar putea #cruta
raiuneaP ici o raiune
nu te poate cuprinde
Doar "u e%ti far4 nu$eJ
c4ci doar prin "ine toate
au un nu$e. Doar "u
r4$Bi necuno#cut prin
7BndireJ c4ci nu$ai prin
"ine eAi#t4 7Bndirea %i
tot ce poate fi 7Bndit.
2e "ine "e prea$4re#c
toate lucrurile ce pot #au
nu #4 Bn7ai$e ceva.
2e "ine "e cin#te#c toate
ce pot #au nu #4
7Bndea#c4. "oate
dorinele %i durerile
SBnt Bntru "ine. "oate "e
i$plor4. "oate $ur$ur4
Un i$n t4cut8 cu7etBnd
la c)ipul "4u.
"oate ,4'ove#c a#upr4:
Ri. "oate #e B$'ul,e#c
Bn#pre "ine.
"u e%ti inta tuturorJ "u8
unul %i toate %i ni$ic8
"u8 care nu e%ti nici
unul8 nici toate. 2e tine8
cel ce dai nu$e tuturor8
cu$ a% putea eu #4 "e
nu$e#c pe "ine8
Sin7urul de nenu$itP Bn
Bntunericul de dea#upra
norilor.
u r4,'ate nici c)iar o
$inte cerea#c4. Bndurare8
O8 "u8 Cel de dincoloS
Cu$ oare "e:a$ putea
nu$i altfelSPK
Sacrul
0CC
0@>
Sacrul
LIS"A
"ERM
EIL
OR
S"R<I
I
A
c
t
u
%

#
u
r
u
%

D
l
a
t
.
I
,

a
4
t

p
E
r
,

r
e
a
l
i
t
a
t
e

d
e
#
H
2
=
r
U
i
t
H
.

A
d
+
e
%
i
o

)
e
i

D
l
a
t
.
I
,

a
t
a
U
a
r
e
a

d
e

u
m
$
e
9
e
u
(

A
$
a
m
$
e
%
i
%

D
g
r
.
I
,

r
e
a
F
i
G
t
i
r
e
.
A$.atma$ D#aG#4r.I,
do4triGH potri2it 4Hreia
#E*letEl GE e#te EG eE
iGdepeGdeGt Ui
#tatorGi4.
A$BadD#aG#4r.I, altEl,
#trHiG.
A#ait+ei%tai( Dgr.I, a
=GlHtEra 4E aOEtorEl
rEgH4iEGii.
A#at+C% Dgr.I, lip#it de
pa#iEGi, iG#eG#iVil.
A#dt+eia Dgr.I, aV#eGH a
pa#iEGilor,
iG#eG#iVilitate.
A#o#+tC,mata
to$#atCro$ Dgr.I,
#eGtiGe ale pHriGilor.
A#otrC#ei$ Dgr.I, a Vate,
a =GlHtEra.
Arreto$ Dgr.I,
iGe3priFaVil.
*at+Ca toB %ata$a Dgr.I,
pro*EGziFi ale lEi !at
aG.
*od+i D#aG#4r.I,
4EGoaUtere a F=GtEirii.
7ali,o Dlat.I, =GtEGeri4.
7o$formem e%%e "er:o Dlat.I, a *i =G
4oG*orFitate 4E /E2=GtEl.
aimo$io$ Dgr.I, deFoGi4.
ei$o% Dgr.I, 4olo#al.
iru% Dlat.I, =G*iorHtorL re#piGgHtor.
ur,a) zeiH diG Fitologia iGdiaGH.
Elo+im( deGEFire eVrai4H a lEi
)EFGezeE.
El Sc+addai) Elio$) deGEFiri
eVrai4e ale lEi )EFGezeE.
E$t+ou%ia9e%tai Dgr.I, a *i pliG de
dEFGezeire.
E#C?ei$a Dgr.I, diG4olo Ui Fai pre#E#
de ori4e *iiGH.
E#i,C$e%i% DgrI, apariie ElterioarH,
priG e2olEie, Ui GE datoritH EWor
predi#poziii, a proprietHilor
*iiGelor. Eu#+Cmi%t+ai Dgr.I, a tH4ea.
Eu#+emia Dgr.I, tH4ere. 2o% Dgr.I,
lEFiGH.
/e$er
atio
ae=ui"
oca
Dlat.I,
GaUter
ea de
la #iGe
a
*iiGel
or.
Da,io
% Dgr.I,
#a4rE,
#*=Gt.
Deim
arme$
CDgrI,
#oartH
.
De$o%
i%
Dgr.I,
EGire
4E
di2iGE
l.
De%Bc+ia Dgr.I. =G
Fi#ti4H, #tare de ad=G4H
pa4e #E*letea#4H.
Ia+"e+) GEFele
)EFGezeElEi lEi I#rael.
Ira deorum Dlat.I, FiGia
zeilor.
I%"ara D#aG#4r.I.
)oFGEl.
E$a$a D#aG#4r.I,
4EGoaUtere a F=GtEirii.
Fa+i$ DaraV.I, 2izioGar.
Fai"alBam DhiGdE.I,
#tarea de F=GtEire
trHitH diG4olo. FriG$a)
=GtrE4hipare EFaGH a
lEi )EFGezeE =G
Fitologia iGdiaGH.
Ho,io$ Dgr.I, #eGtiGH
a2=Gd o aEtoritate
di2iGH. Ma$ia Dgr.I,
delir #a4rE.
Ma%ta:a) ForFiGte
egipteGe de Fari
diFeG#iEGi. Me$ei +e
or,e* Dgr.I, FiGi a
dEreazH. Mirae
%#ecuiatio$i% Dlat.I,
#pe4Elaii 4iEdate,
iG#olite. Mo?%+a
D#aG#4r.I, izVH2ire,
eliVerare.
MB%te+o$ teI a$omia%
Dgr.I, Fi#terEl
GelegiEirii, al
GedreptHii. Jir"a$a)
iGta F=GtEirii peGtrE
VEddhiUti.
Jume$ Dlat.I, *iiGH
#EpraGatEralH, *HrH Gi4i
o reprezeGtare pre4i#H.
Jume$ #rae%e$% Dlat.I,
GEFeGEl prezeGt.
Om$i#ote$tia ei Dlat.I,
atotpEterGi4ia lEi
)EFGezeE.
Ore$da) pEtere Fagi4H =G Fitologia
iGdiaGH.
Or,e t+eoB Dgr.I. F=Gia lEi
)EFGezeE.
Ormu9d( zeE per#aG.
Pat+e Dgr.I, pa#iEGi, #atimi(
Pitri D#aG#4r.I, #trHFoUi 4Hrora li #e
=G4hiGH EG 4Elt.
P$euma Dgr.I, #pirit.
Po#ule Je0#Dlat.I, ?poporEl FeE-.
Porte$tum Dlat.I. =Gt=FplHri #aE
lE4rEri Fira4Eloa#e.
Pra%ada D#aG#4r.I, har.
Promi%%io Dlat.I, *HgHdEiGH.
P%ilo% a$tro#o% Dgr.I, doar EG oF, EG
#iFplE oF.
Ku1do%+ DeVr.I, #a4rE Ui #*iGt =G
a4elaUi tiFp.
Sacer Dlat.I. #a4rE, GEFiGo#.
Se:a%to% Dgr.I, Faie#tEo#.
Se:e%t+ai Dgr.I, a 2eGera 4E teaFH.
Sela DeVr.I. paEzH FEzi4alH, #eFG
FEzi4al.
Sem$o% Dgr.I, 4are iG#pirH o teaFH
pliGH de re#pe4t.
Sicut a$mil$% ,emmam Dlat.I,
pre4EF piatra preioa#H =G iGel.
Simile Dlat.I, a#eFHGHtor.
Si"a) deGEFire iGdiaGH a lEi
)EFGezeE.
Summa i$<uria Dlat.I, 4ea Fai Fare
Gedreptate.
SB$dere%i% Dgr.I, #4=Gteia di2iGH diG
oF.
Tao) di2iGEl Ui aV#olEtEl =G g=Gdirea
4hiGezH.
Telo% Dgr.I, #4op.
T+1te
ro$
Dgr.I,
alt
lE4rE,
lE4rE
#trHiG.
T+am
:o%
Dgr.I,
E
i
F
i
r
e
.

T
+
e
i
o
$

D
g
r
.
I
,

d
i
2
i
G
.
Tu %olu% %a$ctu%
Dlat.I. ..doar &E eUti
#*iGt-.
Lia emi$e$tiae et
cau%alitati% Dlat.I, 4alea
=GHlHrii Ui a
4aEzalitHii.
Lia $e,atio$i% Dlat.I,
4alea Gegaiei.
LiG$u) zeE de priF raGg
=G Fitologia iGdiaGH.
M la reli,io%a Dlat.I, 4alea
religioa#H.
Li"o JEr Dlat.I, 4E2=GtEl
2iE,
Noe Dgr.I, 2iaH.
/U8RIN!
-. RARIOAL NI IRARIOAL
-. UMIOSUL
O
B
0. ELEME"ELE UMIOSULUI
A. ISenti$entul #t4rii de creatur4K ca refleA Bn con%tiina de #ine al
#enti$entului o'iectului nu$ino#
.. B. Mi:2(R1UM 2R(M(,!UM
1

5

D

5

^ $

1

M -

1

^ v
Ele$entul lui tremendTft$
-. Ele$entul puterii a'#olute 8ma-estas;
-. Ele$entul Iener7ieiK
?. ELEME"UL MIS"ERULUI
a8@qx

F
1. IMURI UMIOASE
=. !ASCIA"UL
C. COLOSALUL
0/. Rudolf Otto
/. AALOGII
Le7ea a#ocierii #enti$entelor
Sc)e$ati,area
-@. :5,C2UMCA *ALOARE UMIOAS< .
;f
U
-. Au7u#tul
-. 24catul8 r4#cu$p4rarea8 i#p4%irea
--. CE QRELEGEM 2RI IRARIOALP
-0. MI;LOACE DE
EO2RIMARE A
UMIOSULUI =1
-. Directe =1
0. Indirecte
=C
>. Mi9loace de
eApri$are a
nu$ino#ului
in art4 C-
->. UMIOSUL Q
Q(C9*U.
2(:2MA(,2 CC
-.. UMIOSUL Q
,OU. 2(:25M(,2
/C
-?. NUINO!UL LA
LU"HER --@
-1. E*OLURII S.
ENOAIP
!Q
-=.
SACR
UL :
CA"EGO
RIE 5
7R*OR* 'f
.^-^
2ri
$a
part
e
-0/
-C. A2ARI
RIA
IS"ORIC
< A
0/1 Rudolf Otto
CA"EGORIEI
SACRULUI ->.
-/. ELEME"ELE
SE"IME"ULUI
IBRU"
C1
-.=
0@. SACRUL :
CA"EGORIE 5
7R*OR* L L
L L
2artea a doua
-?-
0-.
MAI!ES"AREA
SACRULUI
;<>/r Ra i -l U -?=
!acultatea
divinaiei -?C
C1&iparEl e3e4Etat la
IFpriFeria ?AR)%ALUL-
/lEO, @-dEl C1 )e4eFVrie Gr.
1'> ROXNIA
00. DI*I
ARIA Q
CREN"I
ISMUL
2RIMI"I*
V -1C
0>. DI*I
ARIA Q
CREN"I
ISMUL
AC"UAL
-=.
0.. 5
7R*OR*$
U.
RELIGIO
S NI
IS"ORIA
1u
L d
m

Ml
G
Y
K
8xJ
K
r
)
Jr
: -C?
AEOE -CC
I. O creaie
nu$inoa#4
-CC
II. Mici
co$plet4ri
-/@
III. "raducere
a citatelor Bn
li$'ile vec)i
0@1
I*. Li#ta
ter$enilor
#tr4ini 0-@
Reda4torY
)AN
)AA!/<IN
&ehGoreda4torY
/ON!&AN&I
N RU!U
/Elegere Ui
tehGoreda4tare
4oFpEterizatHY
)ORU 8O8
/ore4toriY V.
!U/IU 8O89
. @UZURA,
.. !/<L%ZAK
ApHrEtY 1::>.
@EG de tiparY
C,.11.1::>
/oFaGda Gr.
$>>[ /oli de
tiparY 1$.[
<\rtieY 2eliGH
",g/Fp.
.orFatY
>13S>/1>
0/C Rudolf Otto
-/\Gd, =G aGEl 1:1", REdol* Otto,
pro*e#or lia UGi2er#itatea diG arVErg, =Ui
pEVli4a Fi4a IEi 4arte ) A! 11%ILIG], Gi4i
GE VHGEia FH4ar 4H o*erea pEVli4ElEi EG
Ve#t-#eller 2 de#tiGat #H aiVH EG rH#EGet
FoGdial )e atEG4i, Fai FElt de doEHze4i d4
ediii #-aE epEizat =G GerFaGia Ui 2olEFaUEl,
de2eGit repede 4eleVrE, a *o#t tradE# =G 2reo
ze4e liFVi. /EF #e e3pli4H #E44e#El a4e#ta
*HrH pre4edeGt 9 )@O>:
WEE- #e datoreazH, *HrH =GdoialH, =G priFEl- r\Gd GoEtHii Ui 7
origiGalitHii per#pe4ti2ei adoptate de aEtor. IG lo4 #H aGalizeze I)%IL% de
)EFGezeE Ui de religie, REdol* Otto #-a #trHdEit #H aGalizeze FodalitHile
e3perieGei religioa#e. -
-----
B IU/%A %LIA)% . D1:[CI
ISBN 973-35-0593-5
PRE - 9800 +
T.L.- 196
TOTAL - 9996 lei