Sunteți pe pagina 1din 4

TEORIA INSTRUIRII

SUBIECTUL 5
Relatia dintre obiectivele educationale, continuturile instruirii si metodele de instruire
( curriculum a!licatii !ro"rama, !lani#icare si !roiect lectie$
1. Noul Curriculum Naional a fost elaborat pe baza unui set de principii i de criterii menite
s asigure coerena la nivelul proiectrii i al dezvoltrii sale. Ele vizeaz componentele de
baz ale procesului de nvmnt (obiective, coninuturi, strategii, surse, evaluare care se
ntreptrund !i se condiioneaz reciproc"
a. Obiectivele "enerale %i o!era&ionale determina, influeneaz selecia !i ve#icularea
coninuturilor. $a rndul lor, coninuturile pot determina perfecionarea obiectivelor.
b. Strate"iile ' metodele, mi(loacele %i #ormele de activitate didactice sunt in#luen&ate
de con&inuturi, obiective %i invers.
%e e&emplu, un coninut cu un pronunat caracter aplicativ va determina strategii cu
caracter practic'participativ. $a rndul lor, strategiile cu caracter practic'aplicativ, pentru
a'!i ndeplini obiectivele operaionale specifice, determin selectarea anumitor coninuturi
c. Evaluarea va determina selecia !i e&aminarea anumitor coninuturi.
Coerena acestor componente ce asigur unitate !i dinamism n procesul de instruire este
determinat) de le")turile interne, ce se realizeaz ca relaii structurale n procesul de
nvmnt.
(rice modificare, n oricare dintre componente, este receptat de toate celelalte componente
!i de sistem n ansamblu.
Rela&ia obiective' continuturi metode de !redare, *nv)&are, evaluare
Idealul educational e&prima modul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale
ale unei etape istorice si pe care educatia urmeaza sa'l formeze in procesul desfasurarii ei.
Sco!ul educa&ional reprezint puntea de legtur dintre idealul educaional !i obiectivele
educaiei. El reprezinta anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii
umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni
educationale ()tan, *++1.
1
Obiectivele educa&ionale e&prima tipul de sc#imbri regsibile la nivelul educabilului pe
care le anticipeaz !i n final le realizeaz procesul de nvmnt.
(biectivele educaionale rezulta din scopurile educaionale si vizeaza ac#iziii concrete,
observabile atunci cnd vorbim de obiectivele operationale.
,bordarea sistemic a acestor componente spore!te coerena, valoarea !i eficiena fiecreia
n parte, ct !i a ntregului proces instructiv'educativ. %e asemenea, pune n aciune
fenomenul de feedbac- (cone&iune invers, care asigur regla.ul !i perfecionarea lor
continu (/.0onta!.
/n concluzie, curriculumul se dezvolta ca un concept integrator in raport cu elementele
procesului de invatamant " obiective, continuturi, mi.loace etc.
/ntre elementele procesului instructiv'educativ e&ista
- legaturi ierar#ice (de pilda, finalitatile educatiei obliga la anumite dimensionari ale
continuturilor si strategiilor educationale
- legaturi de diri.are (la inceput se fi&eaza continuturile si metodele de predat si, mai apoi,
strategiile de evaluare si autoevaluare ale performantelor elevilor
- legaturi de functionare (referitor la rolul de feed'bac-, al evaluarii asupra tuturor
componentelor procesului de invatamant,
- legaturi de dezvoltare (orice inovatie in continut sau in metode antreneaza o regandire a
tuturor celorlalte elemente ale procesului.
)ub aspect metodologic, ntre con&inutul *nv)&)m+ntului, metodele %i mi(loacele
didactice, apare un raport de determinare, retroaciune !i aciune.
,stfel, modul de structurare a informaiilor, nivelul de abstracti,are %i "enerali,are a
cuno!tinelor, do,area %i !relucrarea metodolo"ic) a acestora n manualele !colare, are
un caracter determinant asupra metodologiei cu care va opera profesorul.
( elaborare tradiional, bazat cu precdere pe prezentarea, descrierea, e&emplificarea !i
eventual demonstrarea informaiilor n manualele !colare, impune cu precdere n procesul
de transmitere ' asimilare a cuno!tinelor folosirea metodelor corespunztoare metodologiei
manualului tradiional (metode de e&punere oral !i continu a cuno!tinelor, demonstraia,
e&emplificarea etc..
%ac ns coninutul nvmntului este prezentat sub form problematizat, impunnd
participarea activ a elevilor n redescoperirea cuno!tinelor, atunci !i metodologia utilizat
de profesor implic metodele de activizare a elevilor (programarea, problematizarea,
descoperirea, modelarea, studiul de caz etc..
%in cele de mai sus, reiese c modul de sistematizare a coninutului nvmntului
determin mersul gndirii pedagogice a profesorului n selectarea !i aplicarea metodelor
didactice.
/ndiferent de modul elaborrii coninutului profesorul, poate utiliza n cadrul leciei strategii
modene, activizante.
/n cazul n care ns, coninutul programelor !i mai ales al manualelor, prin modul lor de
elaborare nu impun participarea activ a elevilor n reelaborarea, 1redescoperirea2
informaiilor, atunci aplicarea strategiilor bazate pe descoperire, rezolvare de probleme,
modelare etc., presupune restructurarea informaiilor cuprinse de.a n manuale conform
logicii nvrii active.
Con&inutul nvmntului, structura acestuia, are repercusiuni !i asupra #ormelor de
or"ani,are a !rocesului didactic.
/n cazul n care programele !i manualele !colare sunt standardizate !i uniformizate pentru
toate !colile de profil !i parcurgerea lor este obligatorie att pentru profesor, ct !i pentru
elev, atunci este aproape de neconceput realizarea unui nvmnt difereniat.
3ealizarea unui nvmnt bazat pe activitatea real a elevilor !i nu pe transmiterea
informaiilor de'a gata elaborate de profesor, reclam, cu pstrarea n anumite condiii !i a
organizrii activitii n mod frontal, organizarea activitii de nvare pe grupe !i mai ales,
2
prin luarea n considerare a particularitilor psi#ice individuale ale elevilor, prin forme !i
metode individualizate. (r, realizarea acestor considerente presupune diferenierea !i a
coninutului nvmntului.
,lturi de programe 1cadru2 se impune elaborarea nu numai a programelor dar !i a
manualelor alternative, care s'i ofere profesorului, pe de o parte, posibilitatea stabilirii unor
obiective difereniate pentru antrenarea !i evaluarea elevilor, iar pe de alt parte, s'i asigure
libertatea n planificarea, ordonarea cuno!tinelor de predat, dar !i n elaborarea strategiilor
eficiente, n funcie de condiiile concrete.
-. /ro"rama scolara reprezinta un document oficial de planificare a continutului
invatamantului. Ea defineste obiectivele generale si specifice, continuturile care trebuie
predate'invatate'evaluate, anticipeaza metodele si te#nicile de evaluare, materialele
necesare pentru realizarea activitatii de invatare (manuale scolare etc
/roiectarea !ro"ramei scolare in perspectiva curriculara presupune elaborarea unor
raspunsuri coerente la patru intrebari fundamentale
a 4entru ce invatam 5... ' stabilirea criteriilor de elaborare a programei prin raportare la
finalitatile macrostructurale (ideal pedagogic ' scopuri pedagogice6
b Ce invatam 5... ' alegerea continuturilor programei in raport cu obiectivele pedagogice
generale si specifice (definite la nivel de politica a educatiei si cu cerintele
pedagogice (definite in termeni de coerenta interna /logica disciplinei respective si
e&terna 7ogica. legaturilor interdisciplinare6
c 4entru cine invatam 5... ' structurarea continuturilor programei in raport cu
posibilitatile minime'medii'ma&ime de invatare ale elevului, in termenii optimizarii
corelatiei dintre informare'formare'dezvoltare6
d Cum invatam 5... ' metodele (de predare'invatare'evaluare si conditiile (interne'
e&terne necesare pentru valorificarea deplina a capacitatilor de invatare ale elevului.
8. 3elatia obiective' continuturi' metode e&prim algoritmul ce trebuie urmat n elaborarea
!roiect)rii didactice.
/n general, proiectarea si desfasurarea activitatilor sunt diri.ate de finalitatile si obiectivele
educationale, asteptate la un moment dat.
%e multe ori, insa, unele obiective operationale pot fi cori.ate in urma consumarii procesului
intructiv' educativ, a evaluarii si autoevaluarii rezultatelor.
9neori, finalitatile educationale trebuie restructurate daca practica educativa cere sau
demonstreaza aceasta necesitate. /n fond, procesele didactice trebuie sa se autoregleze, sa'
si 1acordeze2 toate componentele.
9nii autori (:inga, Negret, 1;<* avanseaza un algoritm procedural ce coreleaza patru
intrebari esentiale, in urmatoarea ordine "
= Ce voi face 5
= Cu ce voi face 5
= Cum voi face 5
= Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut 5
3aspunsurile la cele patru intrebari vor contura etapele proiectarii didactice.
1. 4rima etapa cuprinde o serie de operatii de identificare si de dimensionare a obiectivelor
educationale. )e stabilesc obiectivele'cadru (generale, apoi cele operatinale si de
referin . 4recizarea clara a obiectivelor este conditia fundamentala a proiectarii corecte
a lectiei. %aca educatorul nu stie, inainte de a incepe lectia, cu ce rezultate concrete
trebuie sa se inc#eie aceasta, atunci este de asteptat esecul.
*. , doua etapa vizeaza stabilirea resurselor educationale(umane si materiale.
8. /n a treia etapa se stabilesc continuturile, in funcie de obiective, resursele umane !i
materiale e&istente
>. , patra etapa vizeaza conturarea strategiilor didactice ' metode, mi.loace si forme
educationale, pe baza carora sa se atinga obiectivele stabilite. )trategiile didactice !i
metodele de predare ' nvare ? evaluare se stabilesc n raport cu obiectivele si
3
coninuturile. 9ltima secventa a proiectarii strategiei didactice este stabilirea scenariului
didactic, un instrument eficace pentru evitarea #azardului in activitatea didactica.
@. Etapa finala a proiectarii didactice vizeaza stabilirea te#nicilor de evaluare a rezultatelor
invatarii. Evaluarea cea mai corecta este cea care se face pornind de /a obiective si
masoara ac#izitiile concrete, observabile realizate.
,ceasta relatie este analizata de profesor in faza pregatirii activitatii.
Atin"erea obiectivelor !eda"o"ice presupune actiuni concrete realizate de elev sub
ndrumarea nvtorului, apreciate pe baza unor criterii riguroase de evaluare, relevante n plan
informativ !i formativ. (biectivele pedagogice nu se pot atinge n mod abstract, ci numai n
raport cu coninuturile ve#iculate n activitatea de instruire !i nvare.
Con&inutul este transferat elevilor printr'un ansamblu de metode, procedee !i mi.loace
aplicabile n activitatea didactic, educativ conform obiectivelor pedagogice specifice !i
concrete ale acesteia.
Auncionalitatea procesului de nvmnt este asigurat de interaciunile dintre
componentele sale. (biectivele !i coninuturile sale sunt cele care determin alegerea
formelor de organizare, a strategiilor, a metodologiei !i te#nologiei didactice.
Re"asim le"atura dintre obiective' continuturi ' metode si in !roiectarea demersului
didactic, fiind bine ilustrata de etapele lui proiectiv.
1. 4recizarea obiectivelor " in aceasta etapa profesorul stabileste 1ce va ti !i ce va ti s
fac elevul la sfr!itul activitii si va verifica daca ceea ce a stabilit este n consens
cu programa de nvmnt si daca este realizabil n timpul disponibil.
*. ,naliza resurselor " profesorul analizeaza si selecteaza in functie de obiective
coninutul nvrii, tinand cont de capacitile de nvare ale elevilor si resursele
materiale disponibile.
8. Elaborarea strategiei " este etapa in care sunt alese metodele de nvare potrivite,
materialele didactice necesare si mi.loacele de nvmnt de care este nevoie.
4rofesorul va combina metodele, materialele !i mi.loacele n strategii didactice fi&ate
pe obiectivele operaionale si isi va imagina 1scenariulB desf!urrii activitii
didactice.
>. Elaborarea sistemului de evaluare a activitii
Cn condiiile n care programa nu mai atribuie obiectivelor coninuturi strict precizate,
profesorul trebuie s organizeze coninuturile n .urul unor teme ma.ore precizate de
program ( proiectare pe unitati de invatare. 4roiectarea pe uniti de nvare ' constituie o
variant ce poate fi plasat ntre nivelul proiectrii semestriale !i proiectarea unei lecii si se
refera la coninuturi reunite prin acelea!i tipuri de obiective. %ac n sistem tradiional se
pleca de la coninuturi (Ce voi preda astzi5, noua viziune raspunde interogatiei 19nde
trebuie s a.ung5B.
4roiectarea unitii de nvare ncepe prin parcurgerea urmtoarei sc#eme care precizeaz
elementele procesului didactic ntr'o succesiune logic, n vederea atingerii obiectivelor de
referin.
4
De ce
voi face?
Ce voi
face?
Cu ce voi
face?
Cum voi
face?
Ct s-a realizat?
Selectare
coninuturi
Analiz
resurse
Determinare
activiti de
nvare
Stailirea
instrumentelor de
evaluare
!dentificare
oiective