Sunteți pe pagina 1din 11

1. Generalitati.

Clasificare pct geodezice


2. Clasificarea retelelor geodezice dupa nr de elemente fixe din retea
3. Clasificarea retelelor geodezice dupa forma
4. Clasificarea retelelor geodezice dupa destinatie
5. Clasificarea retelelor dupa nr de dimensiuni
6. Poiectarea retelelor geodezice
7. Piesele componente ale proiectului retelei geodezice
8. Criterii de optimizare la proiectarea retelelor geodezice
9. Proiectarea retelelor geodezice. Determinarea vizibilitatii intre punctele geodezice
10. Recunoasterea terenului
11. Identificarea pct geodesic
12. Recunoasterea pct geodesic in teren
13. Materializarea in teren a retelelor geodezice. Semnalizarea
14. Marcarea pct geodezice
15. Metode de rezolvare a retelelor geodezice. Dezvoltarea retelelor geodezice prin metode
clasice
16. Dezvoltarea retelelir geodezice prin metode GPS
17. Structura sistemului GPS
18. Studiul distributiei ponderilor in retelele geodezice in vederea optimizarii. Clasificarea
erorilor specifice masuratorilor geodezice
19. Analiza propagarii erorilor in retelele geodezice realizate prin masuratori moderne GPS















Proiectarea si optimizarea retelelor geodezice
1. Generalitati
Prin definitie geodezia are ca scop det formei si dim pamantului materializand pe
suprafata de referinta un numar necesar si sufficient de puncte a caror poz in plan (x,y) si in
inaltime (z) face obiectul det geodezice.
Aceste puncte formeaza pe suprafata de referinta relelee geodezice care constituie baza
ridicarilor topo, fotogram sau cadastrale.
Punctele geodezice se grupeaza in 2 mari categ:
Pct geodezice pr care se stabilesc coord plane x,y intr-un anumit system de referinta iar
aceasta se numeste reteaua geodezica planimetrica.
Pct geodezice pt care se stabilesc cotele fata de supraf elipsoidului de ref, acesta se
numeste reteaua geodezica de nivelment.
Pentru det poz plane a pct geodezice pot fi folosite urmatoarele metode:
Metoda triangulatiei (mas de ung)
Metoda trilateratiei (mas de dist)
Metoda combinata
Metoda poligonometriei
Det pozitiei in inaltime a pct geodezice se face utilizand metoda nivelmentului geometric
si trigonometric.
2. Clasificarea retelelor geodezice:
Se poate face dupa mai multe criteria si are ca scop punerea in evident a functiunii si
destinarii tipurilor de retele geodezice:
Numarul elementelor fixe
Forma retelelot geodezice
Destinatia retelelor geodezice
Numarul de dim ale spatiului.
1.Clasificarea dupa nr de elemente fixe din retea, se impart in 3 categ:
Retele neconstranse sunt acele retele care contin un nr minim de elem fixe pt a putea fi
incadrate intr-un system de referinta.
Ex: -poate exista un pct de coord cunosc, o dist si o orientare cunoscuta sau 2 pct de
coord cunoscute.
Retele constranse sunt acele retele in care exista un numar mai mare de elemente fixe
decat cele strict necesare.
Retele libere sunt acele retele in care nu exista nici un elementmfix ca sa poata fi
incadrata intrun system de ref ceea ce inseamna ca toate pct sunt provizorii.
3. Clasificarea dupa forma:
Retele geodezice sub forma de lant de triunghiuri- aceste retele se dezvolta in lungul
meridianelor si a paralelelor cu o lungime de aprox 200 km.(in Romania exista 3 lant de
triang acestea numinduse lanturi primordial de ord I, iar in interiorul lor sa creat o retea
de triang complementara de ord I)
Reateaua complementara de ord I a fost compensate ca o retea constransa pe elem fixe
ale lant primordial de triung.
Reteaua compacta de triangulatie sau reteaua de suprafata- acest tip de retea acopera
integral intreaga suprafata considerate, putanduse compensa in bloc sau pe grupe de
puncte (actual retea de train a Rom este o retea compacta care a fost compensate pe grupe
de puncte)
Retea sub forma de poligoane- acest tip de retea este caracteristica retelelor de nivelment
compuse din poligoane neregulate si de marimi diferite( in tara noastra reteaua de
nivelment asigura acoperirea intregii suprafete in mod uniform).
4. Clasificarea retelelor geodezice dupa destinatii:
Retele geodezice international Avem de a face cu o retea geodezica international daca
aceasta se intinde pe teritoriul a doua sau mai multor state.
Retelele inter sunt utilizate si in scopuri cartografice militare sau economice.
Retelele inter actuale sunt de fomra compacta cu structura foarte complexa si cuprind in
general toate categ de mas. Un exemplu de ret geodezica inter este reteaua geodezica
Vest-Europeana.
Reteaua geodezica de stat- Sunt acele retele care se intend pe suprafata unui singur stat.
In Romania ret geodezica de stat a fost create separate pentru triang, pentru nivelment si
pentru gravimetrie (studiaza distributia geografica a campului de gravitatie).
Retelele geodezice de stat sunt impartite pe ordine care difera in primul rand prin
lungimea lat dintre puncte sau lung traseului.


Ord retelei Lungimea medie a lat (km) Lungimea medie (km)
I 20-25 km 10 km
II 13 km 7 km
III 8 km 5,5 km
IV 4 km 2 km
V 2 km 1 km

a) Superioare (I, II)
b) Inferioare (III, IV)
c) Indesire
Triang geodezica de ord I ca retea de baza a fost realizata dupa anul 1956 si cuprind
374 de pct reunite in 657 triunghiuri si 6 patrulatere.
Retelele geodezice de ord II, III, IV, rezulta din indesirea succesiva a ret de ord I
dupa anul 1990 sa pus problema realizarii unei retele modern (GPS), incadrarea
retelei nationale in sistemul mondial WGS84 si integrarea celor 3 categ de retele
existente intro singura retea de ref cu det tridimensionale ROREF.
Retelele de nivelment sunt structurate pe 4 ordine fiind independent de cea
planimetrica si cuprinde peste 17500 de repere det in sistemul de altitudini MN 1975
cu pct 0 fundamental Capela Militara Constanta.
Ord retelei Lat medie (km)
I 1500
II 500-600
III 150-200
IV 50
Retele geodezice locale sunt create pt derularea unor lucrari tehnico ing complexe si se
caracterizeaza printro precizie ridicata care poate depasi uneori precizia retelei geodezice
de stat.
De obicei ret geodezice locale nu se constrang pe pct din reteaua geodezica de stat, ci cel
mult se poate face o incadrare simpla in reteaua geodezica de stat.
Retele geodezice locale inter
Sunt acele retele care se extend pe teritoriul a 2 sau mai multor state si au o precizie
interioara mai ridicata decat ret geodezica de stat. in zona Portile de Fier in Romania si
Serbia sa realizat o astfel de retea.


5. Clasificarea retelelor geodesice dupa nr de dimensiuni

Ret. Geodez unidimensionalle, bidimensionale, tridimensionale, cu 4 dimensiuni
a) Ret. Geodez unidimensionale :
Aici intra retelele de nivelment si gravimetrice deoarece punctele care constituie aceste ret.
Au o singura coord(altitudinea gravimetrica)
b) Ret geodez bidimensionale:
Pctele din acest tip de retele au determinate coord intr-un system unitary de referinta.
Ex: x,y-> in plan de proiectie
-> pe ellipsoid
Din aceasta categ de retele numite planimetrice fac parte retelele de traingulatie si de
triangulatie.
c) Ret geodez tridimensionale:
Sunt acele retele in care intra cele 3 coord si se determ unitary si omogen (in acelasi timp)
d) Ret geodez cu 4 dimensiuni
Sunt acele retele in care in afara de cele 3 coord (x,y,z) apare sic ea de a 4 dimensiune t
timpul

6. Proiectarea Retelelor Geodezice
Principiile care stau la baza intogmiri proiectului unei retele geodezice:
1) Proiectul retelelor geodezice se realizeaza de obicei de la complex la simplu adica de la
retelele de ord 1 la retelele de ord 2, 3, 4
2) Precizia de determ a tuturor pctelor trebuie sa fie unifoma (principiul omogenitatii)
Retelele de ord 1 si 2 sunt considerate superior ret de ord 3, 4 sunt de ord inferior iar ret de ord
5 sunt ret de indesire
Triangulatia geometrica de ord 1 ca retea de baza a fost realizata dupa 1956 si cuprinde 374
de pcte reunite in 657 de triunghiuri si 6 patrulatere
Ret geodez de ord 2, 3, 4 => din indesirea succesiva a retelei de ord 1.Dupa 1990 s-a pus
problema realizarii unei ret geodezice modern (gps) incadrarea retelei nationale in system
mondial WGS 84 si integrarea celor 3 categorii existente intr-o sg ret de referinta cu
determinare tridimensionala(TOREF- Romania Referinta)
7. Piesele component ale proiectului ret geodez:
a) documentatia proiectului
b) piese desenate
c) note de calcul
d) deviz estimative
e) planificarea si organizarea lucrari

a) documenatia proiectului
- harti la scai diferite in functie de ordinal retelei
- harti la scari cuprinse inre 1:25000 si 1:5000 pt a stabili amplasarea in detaliu a punctelor
- date cu privire la ret executate anterior in zona
- inform cu character oganizatoric si economic
- inform cu privire la relief, vegetatie, clima etc
b) piesele desenate
- schita retelei
- schite de detalie cu amplasarea pcterol
- profile executate in lungul vizelor, proiectate, necesare la studiul vizibilitatii si la stabilirea
inaltimii semnalelor geodezice
c) notele de calcul
- calculele de estimarepropagarii erorilorcalcule de determinare a vizibilitatii si calculi privind
stabilirea semnalelor geodezice
d) devizul estimative este bazat pe proiectul ret geodez si cuprinde referii la:
- volumul de lucrari
- necesarul fortei de munca
- materialele
- costul pe capitol de lucrari
- costul total
e) Planificarea si organizarea lucrarilor consta in distributia .si
..in timp a lucrarilor proiectate , intogmirea planului de aprovizionae cu
materialele si fixarea termenelor de predare pe category de lucrari.

8. Sistemele de optimizare la proiectarea ret geodez.

Studiul configuratiei optime a unei ret geodez de triang reprez o problema de mare
raspundere si importanta
Exista pt fiecare ret in part o anumita configuratie a ret pt care repartizarea erorilor este
optima
Realizarea unei configuratii optime trebuie sa tina seama de 2 criterii tehnic si economic
Criteriul ethnic
Eroarea relative a unei laturi intr-un lant de triunghiuri depiunde de precizia cu care sa mas
latura initiala
DESEN
Intr-un lan de triunghiuri nu poare fi oricat de mare (deoarece cu cat nr triungiurilor este
mai mare cu atat eroarea este mai mare)
Din acest motiv intr-o ret se mas mai multe laturi cat mai uniform diispuse
Forma triunghiurilor sa fie de triunghiuri isosceles(fara unghiuri ascutite sau
echilaterale)
Criteriul economic
Retelele trebuie sa fie corectate a.i sa fie nacesa unui volum cat mai mic de operatii de
teren si birou iar cheltuielile finale sa fie minime.
9. Proiectarea retelelor geodezice. Determinarea vizibilitatii intre pct geodezice
Vizibilitatea intre pc de triangulatie este cond de sfericitatea pamantului, refractia
atmosferica si de obstacolele aflate pe traseul vizei.(relief, vegetatie, constructii etc)
Din cauza faptului ca obstacolele pot influenta negative vizele prin fenom de refractive
este stability prin norme ca razele vizuale sa treaca pe deasupra obstacolelor la urmatoarele
inaltimi minime:
Ord I > 4 m
Ord II> 2 m
Celelalte > 0.5 m
In cazul retelelor geodezice determinate cu ajutorul satelitilor nu este necesara
vizibilitatea intre pct la det lor dar trebuie sa existe vizibilitate din fiecare punct catre
minim 2, 3pct pt ca reteaua sa fie functional.
10. Recunoasterea terenului
Reprezinta un ansamblu de activitati in scopul definitivarii proiectului retelei geodezice
tinand cont de cond reale din teren.
In cadrul cunoasterii terenului se stabilesc o serie de obiective:
1. stabilirea amplasamentului pct de triang sau a reperilor de nivelment.
2. Stabilirea inaltimii exacte a semnalelor geodezice
3. Reperarea pct geodezice
4. Adoptarea unor masuri organizatorice
Pozitia fixate initial pe harta a pct geodezice poate fi diferita in functie de situatia
concreta din teren.
Locul de amplasare a pct unei retele geodezice trebuie sa respecte anumite reguli impuse
de niste instructiuni in vigoare:
a) Pct trebuie sa fie amplasate in puncte stabile
b) Nu se recomanda amplasarea pct in incinta institutiilor dar reperii de nivelment se pot
amplasa in undatiile exterioare ale acestora.
c) Nu trebuie amplasate pct geodezice la mai putin de 100 m de retelele de inalta tensiune
sau 50 de m de caile de comunicatie.
d) Trebuie astfel dispuse incat vizele sa nu treaca prea aproape de suprafete care sa
mareasca refractia lateral.
Pt stabilirea exacta a inaltimii semnalelor geodezice trebuie urmarit ca din pct tarusat sa
se poata vedea toate pct stabilite prin proiect. In acest scop se pot folosi diferite mijloace
si anume:
1. Copaci
2. Cladiri
3. Scari special (telescopic) de recunoastere
4. Construirea unor semnale provizorii.
Dup realizarea acestui obiectiv se face si o semnalizare provizorie pt a se putea vedea pct
respective din celelalte. Fiecare pct geodesic din triang de stat este reperat polar, in raport cu cel
putin 2 repere azimutale care se folosesc in situatia in care dispare sau este distrusa semnalizarea
punctului.
Reperii azimutali pot fi de 2 feluri:
a) Reperi existenti in teren
b) Reperi special construiti care se amplaseaza la circa 200 de m de pct.
11. Pentru identificarea poz unui punct geodesic a carui semnalizare a fost distrusa sau
acoperita cu vegetatie se procedeaza in felul urmator:
1. Se marcheaza cu un tarus poz aprox a punctului geodesic.
2. Se instaleaza un teodolit in pct marcat si se executa o retrointersectie folosind puncte de
triangulatie existente in teren pt a det coord acelui punct.
3. Cu valorile coord det si cu cel al pct cautat vom calcula orientarea si distant pana la pct
cautat.
4. Din dif orientarilor catre un punct vechi si pct cautat va rezulta un unghi .
5. Vizand catre punctual B se va introduce in teodolit ung iar pe directia respective se va
masura distant dsp la capatul caruia se va materialize pct cautat P.
6. Daca nu se va gasi borna veche se va sapa pana se va descoperi placuta martor din subsol.
(desen curs)
12. Recunoastearea punctului geodesic in teren
Rezultatul operatiei de recunoaste este materializat intrun document denumit foaie de
recunoastere topografica:
1. Informatii si detalii reeritoare la poz pct
Detaliile legate de poz pct se refera la determinarea pct, ord pct, judetul, statia de cale
ferata cea mai apropiata, nomenclatura foii de harta in care se gaseste punctual,
coordonatele de pe harta, natura punctului (vechi/ nou), starea constructiei in cazul in
care acest punct este vechi.
2. Date privind constructia semnalului
Partea privind felul constr care semnalizeaza punctul se completeaza dupa efectuarea
constr (reprez schemelor cu tipurile de semnal).
3. Bornarea si lucrarile in punct
Pt descrierea bornarii se face o schita insotita de o descriere in cuvinte, unde se specifica
daca sa facut o movila cu sant in jurul bornei, daca sau facut defrisari pt anumite directii
pt a se asigura vizibilitatea si alte lucrari care sau executat in pct respective.
4. Descrierea poztiie pct si a cailor de acces
Descrierea pozitiei pct si a cailor de acces se va face atat prin cuvinte cat si prin
intermediul a dou schite Dealu Gol. (desen curs)
Una din schite reprezinta pozitia punctului fata de caile de acces si localitatile cele mai
apropiate iar cealalta reprezinta reperajul pct fata de detaliile cele mai importante din
propierea lui.
5. Informatii asuprea pct
Indicat urmatoarele amanunte
Locul de cazare pt echipa muncitoare la punct
Cel mai apropiat oficiu postal +tel fix
De unde se va face aprovizionarea cu material si in cazul un care nu avem
muncitori sa se poata angaja oameni pt constructia semnalelor.
6. Schema bornei si dispunerea reperelor azimutale
Reperajul bornei si dispunerea reperelor azimutale se concretizeaza intro schita de detaliu
cu distante precise se o descriere in cuvinte a poz bornei fata de anumite detalii
planimetrice din teren cu precizarea pozitiei reperelor azimutale. (desen curs)
7. Schema directiilor
Schema directiilor reprezinta o schita pe care se trec toate legaturile spre celelalte pct din
reteaua geodezica, indicanduse distanta in km orientarea si modul afectiv in care este
vazut pct prin luneta aparatului. (desen curs)

13. Materializarea in teren a retelelor geodezice
Pct retelelor geodezice trebuie materializate in teren prin diferite tipuri de repere (borne)
in functie de tipul retelei.
Marcarea la sol a punctelor in ret geodezica se face cu ajutorul unor borne din beton
armat in care necesita si o semnalizare adecvata pentru a permite executarea obs la distante mari.
Semnalele geod se construiesc din lemn sau metal. (desen curs)
Piramida pilastru are rolul de a sustine instrumental utilizat pt efectuarea mas in punct.
Piramida semnal permite observatiile la inaltimea stabilita prin proiect si sustin si pirm de
semnal.
Piramida de semnalizare reprezinta portiune care se vizeaza din celelalte pct ale statiei.
Semnalele geodezice trebuie sa indeplineasca urmatoarele cond:
Sa fie centrice
Sa fie stabil si rigid, rezitent in timp
Sa apara simetric din orice pct ar fi privit
Vizibil la dist mari avand o culoare contrast fata de mediul incoj
Picioarele semnale sa fie amplasate incat sa nu impiedice vizele.
14. Marcarea pctelor geodezice
Materializarea permanenta a pct geodezice si fixarea centrului mathematic care primeste
coord intro retea geodezica este realizata prin intermediul unor borne de beton si placate de beton
care se ingroapa in sol. Tipul bornelor si a placutelor difera in functie de ord.
Bornarea se executa imediat dupa terminarea constr semnalului urmarinduse ca toate
reperele incastrate in bloc si in borna propriu zisa sa se afle pe vertical centrului pilastrului.
15. Metode de rezolvare la relelelor geodezice. Metode clasice
Dezvoltarea retelelelor geodezice se realizeaza in scopul cresterii nr de pct cu poz bine
determinata, puncte ce vor constituii baza pt dezvoltarea retelelelor geodezice si topografice
inferioare sau pt lucrari de ridicare sau trasare.
Dezvoltarea retelelor geodezice se poate face prin metode clasice sau prin metode
modern. (gps)
1. Dezvoltarea retelelelor prin triangulatie care la randul ei cuprinde 3 metode secundare:
a) Dezvoltare prin intersectie simpla inainte sau multipla inainte, care se
caracterizeaza prin efectuare de masuratori, prin stationarea in puncte cu pozitie
bine determinate care in literature de specialitate se numesc puncte vechi. (desen
curs)
b) Dezvoltarea reteteleor prin intersectie simpla inapoi (retrointersectie) care se
caracterizeaza prin efectuarea de masuratori prin stationarea in punctele prin care
se dezvolta reteaua( puncte noi). (desen curs)
c) Dezvoltarea retelelelor geodezice prin met intersctiei combinate unde observatiile
se realizeaza atat prin pct vechi cat si prin pct noi. (desen curs)
2. Dezvoltarea retelelor prin trilateratie
Metoda se caracterizeaza prin faptul ca observatiile se fac asupra distantelor
dintre pct noi si cele vechi, dintre pct noi si dintre pct vechi. (desen curs)
3. Dezv retelelor prin metoda poligonometriei- se caracterizeaza in realizarea unor trasee
poligonale simple sub forma de trasee poligonale cu cost redus al lucrarilor aferente si
flexibilitatea mare la cond de relief dar cu acumulari ale erorilor de orientari. (desen
curs).
4. Dezvoltarea retelelor prin radieri- este mai putin aplicabla datorita preciziei scazute de
det a pct noi. (desen curs)
16. Dezvoltarea retelelor prin metode GPS
Un system de pozitionare globala GPS permite det poz exact a unui punct de pe suprafata
pamantului intrun system tridimensional de referinta prin trilateratia spatial.
Procedeul presupune masurarea la un moment dat a distantelor pana la cei patru sateliti si
cunoasterea poz acestora in sistemul de referinta adoptat.
Aceste elemente trebuie determinate cu precizie maxima luanduse in cnsiderare o serie de
erori si corectii corespunzatoare.
Prin calculi referitoare (post procesare) se vor determina coordonatele ce dau pozitia in
spatiu a punctului in raport cu un system de referinta in acest scop se utilizeaza o constelatie de
stateliti artificiali, cu echipament specializat ce se deplaseaza pe orbite cunoscute in jurul
pamantului si receptoare terestre cuplate la echipamente electronice sophisticate.
17. Structura sistemului GPS
Componentele de baza ale sistemului GPS se grupeaza in 3 segmente:
1. Segementul spatial al sistemului GPS cuprinde o constelatie de 24 de sateliti care au rolul
de a emite semnale ce urmeaza a fi receptionate la sol.
Acesti sateliti sunt amplasati la altitudinea de 20000 km dispusi in 6 plane orbitale a cate
4 sateliti in fiecare plan. Perioada de revolutie este de 12 ore pt fiecare satelit.
2. Segmental de control- are misiunea de a calcula efemeridele satelitilor inclusive a
corectilor acestora, urmarirea ceasurilor atomice satelitare, transferul mesajelor catre
satelit si supravegherea intreg system.
3. Segmental utilizator constituit din receptoare la sol care capteaza semnalele emise de
sateliti , le stocheaza si le prelucreaza datele.
18. Studiul distributiei ponderilor in retelele geodezice in vederea optimizarii.
Alegerea solutiilor optime de proiectare si exploatare a ret geodezice presupune un sudiu detaliat
si de mare complexitate care este necesar a se efectua aat in faza de alcatuire si exploatare a ac
de-a lungul timpului
Dupa cum stim o marime masurata de mai multe ori dunctioneaza de fiecare data o alta val chiar
daca mas se desfasioara in ac conditie
Cauza ac nepotriviri se datoreaza erorilor care efecteaza intodeauna masuratorile facand ca
caloarea adevarata a marimii masurate sa nu poata fi cunoscuta niciodata
Practic neputand det val adevarata se urmareste det unei valoi cat mai apropiate de val adearata
in fct de scopul pt care se executa mas.
Clasificarea erorilor specifice masuratorilor geodezice
a) Erori dupa cauzele lor:
- Erori instrumentale
- Erori personale
- Erori de mediu
b) Erori dupa valoarea de referinta
- Erori adevarate sau reale si care rezulta din diferenta observatiilor fata de cal
adevarata
- Erori aparente sau reziduale si reprezinta dif dintre observatii si val cea mai probabila
c) Erori dupa marimea lor:
- Erori tolerabile
- Erori intolerabile
d) Erori dupa modul de propagare
- Erori sistematice care pot fi eliminate iar dpdv algebraic au acelasi semn
- Erori accidentale care nu pot fi eliminate insa pot fi micsorate prin prelucrarea lor

19. Analiza propagarii erorilor in retelele geodezice realizate prin masuratori moderne
GPS
Erorile ce apar in cadrul mas GPS se manifesta in final ca erori de masurare a distantelor. Cele
mai imp erori de pozitionare are ca sursa urm factori
Nesincronizarea perfecta intre ceasurile atomice ale satelitilor si cele cu cuart ale
receptorilor
Interferentele electrice ale semnalului GPS cu semnalele de pe pamant inclusive cu cele
reflectate de suprafete plane si arbori din apropierea antenei
Erorile efereneride sunt provocate de variabile orbitale care se calculeaza decadal( 10 in
10) si se transmit satelitului pt corectarea pozitiei lui
Obstacole care ar masca orizontul ce ar reduce nr satelitilorvizibili
Suprafete reflectorice care pot provoca reflectarea unor unde care se suprapun peste cele
sosite direct
Instalatii electrice de putere ce pot produce perturbarea semnalelo venite de la satelit.