1

Introducere
Agricultura o ramura a economii noastre trebuie sa satisfaca la nivel optim cerintele de
consum ale populatiei cu produse agroalimentare; necesarul de furaje pentru animale si de
materii prime pentru industrie fasolea este una din cele mai vechi plante cultivate. Fasolea este
folosita pentru pregatirea preparatelor de cultivare.
Peste 500 milioane de oameni consuma curent preparate din fasole. Timp indelungat
fasolea este numita carnea oamenilor saraci,datorita continutului de proteine bogate in amino
acizi esentiali. Fasolea se recolteaza vara,lasa terenul bogat in azot,curat de buruieni;fasolea este
foarte buna premergatoare pentru cerealele de toamna neprasitoare. Pe viitor ca specialist in
agricultura este foarte important sa stim:ce cantitate de azot are solul in care a fost cultivat
fasolea pentru a regal cantitatea de ingrasaminte.
Fasolea se cultiva pentru pastaile sale care se intrebuinteaza in stare tanara(neajunse la
maturitate fiziologica),la preparare unor mancaruri(ciorbe,mancare de fasole cu sau fara
carne,ghiveci,salatade fasole verde-fiarta etc).in aceiasi faza se intrebuinteaza la fabricarea
conservelor(fasole verde, ghiveci etc).Pastaile verzi de fasole prezinta o valoare energetica
ridicata cca.40 de calorii,cantitati mari de hidrati de carbon 5,5 % ,vitamina A,acid ascorbic 15
mg la 100g, carotina 0,33 mg la 100g. Boabele uscate de fasole contin 23-25 % substante
proteice 45% hidrati de carbon,precum si vitamine A,B,C, din care cauza dau o valoare
alimentara foarte ridicata.
Fasolea(Phaseolus vulgaris),impreuna este originara din America centrala,din sudul
Mexicului si America de sud.In ceea ce priveste speciile de dolichos ph.mungo,ph.aureussi altele,
s-a stabilit ca acestea sunt de origine din industan,iar speciilecare apartin genului vigna(fasolita)
sunt originare din africa, de unde dupa becker-dillingen s-au raspandit in tarile orientului
apropiat si indepartat.se stie ca vigna sinensis,mai ales varietatea seguipedalis se cultiva astazi pe
suprafete foarte mari in india,china,coreea,japonia si alte tari din rasarit la noi in tara si-n alte tari
din Europa fasolita se cultiva din ce in ce mai putin ca planta legumicola,desi pastaile sale sunt
foarte mari si destul de fragede o insusire valoroasa a fasolitei este aceea ca se poate cultiva si-n
terenuri nisipoase ceea ce este foarte important pentru tara noastra,daca avem in vedere terenurile
nisipoase din regiunile oltenia si crisana.Fasolea propriu-zisa phaseolus vulgaris,aceasta se


2

gaseste in cultura in unele tari (Peru,Mexic) de foarte multa vreme,iar in Europa s-a introdus in
secolul al XVI-lea,mai intai in Spania,de unde s-a raspandit si-n celelalte tari ale vechiului
continent.Dupa Leroi,fasolea introdusa din America era urcatoare si avea seminte mari,de
culoare inchisa.in urma proceselor de ameliorare s-au creeat numeroase soiuri care se gasesc
astazi in cultura.fasoleaeste o planta foarte raspandita in toate tarile.de aceeasi larga raspandire se
bucura si in tara noastra,cultivandu-se o suprafata de peste 10.000 ha(fasole pentru pastai).in
ultimul timp au crescut suprafetele cultivate cu fasole pentru industria conservelor; de asemenea
suprafetele de culturi asociate si sucesive cu fasole date fiind cerintele acestei plante fata de
caldura si umiditate, fasolea da rezultate bune numai in zonele mai calde care intrunesc conditiile
favorabile de clima si sol. Ca zone corespunzatoare pentru cultura fasolii trebuie considerate
regiunile de climat potrivit de cald (in care se realizeaza in timpul verii 27-30c) si cu suficienta
umiditate (cel putin 150 mm precipitatii in cursul perioadei vegetatie) precum si cu sol
permeabil,suficient de bogat in substante nutritive.
Cele mai favorabile zone pentru fasole, ca altfel si pentru cultura bamelor,sunt:luncile
apelor din campia Dunarii(luncile Dunarii, Argesul, Ialomita, Buzaului, Luncile Oltului si Jiului);
Campia De Vest(Luncile Timisului,Muresului,Crisurilor Si Somesului).Zone favorabile se mai
intalnesc si in depresiunile din campia Transilvaniei (Luncile Muresului, Tarnavelor, Somesului);
apoi in Campia Moldovei pe luncile Siretului, Prutului si Barladului,asa cum se vede in harta
fito-ecologica a fasolei. Mai putin favorabile pentru cultura fasolei sunt considerate: regiunea
colinelor si a depresiuninlor subcarpatice, cu temperaturi medii anuale sub 39C zonele din
Campia Dunarii, partea de est a Podisului Moldovei si mai ales zonele aride ale Baraganului si
Dobrogei care nu dispun de posibilitati de irigare.zonele excesiv de uscate din Baragan si din
podisul Dobrogei, ca si zonele inalte din regiunile muntoase,sunt considerate ca nefavorabile
pentru cultura acestei legume.






3

Cap. I TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FASOLEI
PENTRU BOABE
.
Fasolea de gradina se poate cultiva in doua moduri:
-cultura timpurie;
-cultura tarzie
Infiintarea culturii se face prin semanat direct in ambele sisteme, sistemul de cultura,
folosindu-se soiuri pitice sau soiuri urcatoare, acestea din urma necesitand sustinerea plantelor.
Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura timpurie de fasole sunt tomatele, ardeiul,
vinetele, varza. Cultura succesiva urmeaza dupa plante care elibereaza terenul devreme (cartofi
timpuri, castraveti timpurii, varza timpurie etc)
Cultura Timpurie
Se practica pentru obtinerea pastailor necesare consumului din timpul verii, iar pregatirea
terenului se face incepand din toamna cu eliberarea terenului de resturile vegetale, nivelarea,
fertilizarea cu 300-350kg/ha superfosfat si 150-200kg/ha sare potasica, incorporate in sol la
adincimea de 28-30cm,la aratura de toamna. Fasolea de gradina nu suporta aplicarea gunoiului
de grajd in anul culturii; de aceia, pe parcelele unde se cultiva acest ingrasamint se aplica cu un
an inainte, la planta premergatoare. In primavara se fertilizeaza cu azot (150-200kg/ha azotat de
amoniu),se erbicideaza (galex 81/ha sau ireflan 51/ha), se incorporeaza erbicidul si
ingrasamintele si se pregateste patul germinativ. Semanatul se executa dupa 20-25 aprilie in
sudul tarii si 5-10 mai in jumatatea de nord, esalonat in rinduri echidistante, la 40 cm intre
rinduri si 5-6 cm pe rand la soiurle pitice, folosindu-se 80-100 kg samanta/ha, iar la fasolea
urcatoare semanatul se face in cuiburi, la distanta de 80-100 cm intre randuri si 35-40 cm intre
cuiburi perand adancimea de semanat este de 4-5 cm. In cultura timpurie de fasole se aplica
urmatoarele lucrari de ingrijire: asigurarea cantitatinecesare de apa in perioada germinarii
semintelor si mai ales la inflorire si cresterea pastailor, prin 3-4 udari; aracitul, pentru fasole
urcatoare, dupa ce plantele au rasarit, folosindu-se aragi de peste 2m,bine fixati in sol, rezistenti,


4

pentru a nu se prabusi sub greutatea plantelor sau bataia vantului;distrugerea crustei si a
buruienilor, prin prasile repetate, intre randuri si pe rand,la adancime mica,ori de cateori este
nevoie, cand se face si o usoara musuroire aplantelor; combaterea bolilor si daunatorilor este
importanta, deoarecela fasole produc pagube: arsura comuna, care ataca intreaga planta si se
combate cu diaham cu promix 0,2%, oxiclorura de cupru 0,5%.
1.1Lucrarile solului inainte de semanat
Pentru fasole lucrarile solului se executa dupa normele generale cerute de toate culturile
de primavara cu insamantarea tarzie.in vederea executarii acestor lucrari trbuie sa se tina seama
ca radacinile fasolei au o putere mai mica de patrundere, boabele au nevoie de o cantitate
apreciabila de umiditate la incoltire si plantele strabat greu stratul de sol la rasarire. Pentru
aceasta solul trebuie sa fie bine maruntit si afanat pe adancimea arata, iar primavara sa aiba
acumulata umiditate in stratul superficial si sa fie indepartata posibilitatea formarii scoartei.
Totodata prin lucrarile solului se urmareste reducerea rezervei de samanta de buruieni din stratul
de la suprafata, pentru ca in prima etapa, dupa rasarire, cultura de fasole care este sensibila la
imburuienare sa scape de concurenta acestora.
Lucrarea de baza este aratura de vara sau de toamna, care se executa la adincimea de 18-
20cm. Deosebi de important este ca aratura sa fie de buna calitate sub aspectul uniformitatii
nivelarii si intretinerii ei.lucrarile de pregatire a terenurilor prezinta unele particularitati in
functie de planta premergatoare. Dupa planata premergatoare care se recolteaza vara, se executa
aratura de 18-20cm. Imediat ce umiditatea solului permite realizarea unei lucrari de calitate.
Daca solul este prea uscat, se va efectua mai intai o discuire, imediat dupa recoltare culturii
premergatoare urmand ca aratura sa se faca mai tarziu, cand conditiile de umiditate a solului vor
fi asigurate. In vederea curatirea de buruieni a stratului de sol pe o adancimede 8-10cm,pana
toamna se vor executa discuituri ori de cate ori aratura se imburueneaza.dupa planta
premergatoare care se recolteaza toamna aratura se va efectua intr-un timp cat mai scurt la
adincime de 20cm. Araturile mai adanci de 20cm executate chiar pe agrofondul cu ingrasaminte
minerale sau organice la leguminoase nu au adus sporuri de productie, dupa cum s-a constatat in
experientele executate la statiunea de cercetari agricole Caracal in anii 1962-1966. Aceleasi
rezultate sau obtinut si la alte statiuni din Campia de sud a tarii. Principalul in executarea araturii
nu este adancimea, ci calitatea ei sub raportul uniformitatii, gradul de maruntire si umiditatii


5

solului. Pregatirea patului germinativ se face prin una sau doua discuri inagregat cu grapa cu
colti.In preajma semanatului sau in cazul ca aplicam erbicide cu doua saptamani inainte de
semanat pentru a putea incorpora erbicidele. Inainte de semanat cand pregatirea se face mai
inainte si terenul a prins scoarta se executa o gapare sau se lustreaza cu combinatorul. Prin
discuire se urmareste o foarte buna afanare a soluluipe adancimea de 6-7cm, cunoscand ca intr-
un pat germinativ insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform,deoarece fasolea are
germinatie epigeica, cotiledoanele trebuind sa strabata stratul de sol spre a iesi afara. In cazul ca
primavara este timpurie si terenul se imburueneaza devreme, sau daca aratura nu este suficient de
uniforma,se va executao prima discuire in agregat cu grapa in momentul cand pot incepe
lucrarile in camp aceasta are avantajul ca la aplicarea erbicidelor cand se face a doua discuire si
grapare concomitent cu aplicarea lor, repartizarea acestora pe suprafata relativ nivelata de
precedent discuire este mai uniforma. Prin lucrarile solului trebuie realizata si o nivelare cat mai
buna aterenului,care usureaza si imbunatateste calitatea lucrarilor de intretinere si recoltare.acolo
unde terenul prezinta denivelari este necesar ca inainte de executarea lucrarilor de pregatire a
patului germinativ sa se execute nivelarea terenului folosind nivelatoarele din dotarea unitatilor
agricole pentru acest scop.

1.2 Semanatul
Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa se incadreze in parametri stabiliti prin
stas 262/1868 privind indicii fizici si biologici. Astfel pentru semanat se admite numai samanta
care are o puritate de cel putin 98% si facultatea germinativa de 90%. Pe clase stas-ul prevede la
fasole urmatoarele cls.I p=99%,g=95%,cls.II p=99%,g=90% si cls.III p=98%,g=90%.Umiditatea
maxima admisa este de 14% capacitatea germinativa se mentine o perioada de 1-3 ani in normele
stabilite de stas dar cu conditia ca umiditatea semintelor sa fie scazuta iar pastrarea lor sa se faca
in conditii corespunzatoare. In alte conditii germinatia la semintele de fasole se pierde mai
repede fata de alte specii si scade in special odata cu vechimea ei.exista insa si situatii cand
trebuie sa aplicam asupra semintei,tratamente cu diferite produse chimice pentru a combate
atacul de antracnoza si de bacterioza.In asemenea cazuri nu mai putem aplica manual,ci numai
mechanic tratamentul cu nitragin asupra semintei deoarece substantele chimice sunt toxice
pentru bacterii in contact direct. Ca tratamente chimice asupra semintei inaintea insamantarii


6

pentru combatera bacteriozei si antracnozei se foloseste substanta criptadin indoza de 200kg praf
la 100kg seminte cu care se amesteca samanta uscata cat mai uniform in masinile de tratat.pentru
o aderenta mai buna a fungicidului de suprafata bobului se pot adauga 700ml apa, dupa care se
amesteca. Samanta astfel tratata va fi insamantata cat mai repede. Dupa unii autori in tratarea
semintelor de fasole impotriva antracnozeisi bacteriozei se pot folosi lumina solara. Expunerea
semintei de fasole o perioada de cateva zile la actiunea luminii solare intense are un efect de
dezinfectarea lor, de bolile ce pot fi instalate pe ele.in asemenea situatii se pot efectua si
tratamentul cu nitragin.
Perioada de semanat
Timpul cand trebuie semanata fasolea este determinat de cerintele ei pentru factorul
termic ca planta termofila la caregerminarea semintei are loc la temperaturi mai mari de 8-10C
si constant, practic semanatul fasolei trebuie inceput cand in sol se realizeaza aceasta temperatura
la adancimea de incorporare a semintei si sunt tendinte de incalzire a vremii.In primul caz o parte
din seminte, pot mucegai, plantele rasar greu si neuniform iar cultura se imburueneaza.in cazul
intarzierii semanatului, se pot inregistra pierderi de productie 200-500kg/ha indeosebi in zonele
secetoase datorita intarzierii infloritului si formarii boabelor, precum si expuneri in faza lor cea
mai critica la actiunea secetei si arsitei din luna iulie. Dupa datele climatologice din tara noastra
epoca de semanat din punct de vedere calendaristic cand se realizeaza in sol temperature
necesara si pericolul brumelor tarzii a trecut pe zone naturale seprezinta astfel:in campia din
sudul si vestul tarii inre 10 si 25 aprilie,in campia Transilvaniei si centrul Moldovei intre 15 si 30
aprilie, iar in nordul tarii si depresiunile intra montane cu climat rece intre 10 si 25mai. Fasolea
urcatoare pentru pastai se seamana de regula cu 10-15 zile mai tarziu.pentru asigurarea de pastai
verzi pe o perioada lunga de timp fasolea urcatoare se poate semana esalonat pana in vara, cu
conditia ca sa se asigure apa prin irigare acolo unde precipitatiile sunt reduse.
Adancimea de semanat
Cerintele relativ mari pentru apa ale boabelor de fasole pentru a germina, impun ca la
semanat semintele sa fie introduse in sol umed.In acelasi timp la speciile de fasole cu germinarea
epigeica cu o adancime prea mare de incorporare a semintei sau o scoarta groasa asolului
impedica iesirea cotiledoanelor afara. Adancimea de incorporare a semintei in sol la semanat este


7

in functie de textura solului, variind intre 5cm pe solurile grele argiloase si 7cm pe solurile
usoare.semanatul mai adanc in conditii de umiditate normala a solului nu este indicat deoarece,se
intarzie rasaritul pana cand tinerele plante pot strabate un strat gros de sol timp in care se
imburuieneaza cultura si o parte din plante nu mai ies la suprafata si ca atare o micsorare a
numarului de plante pe metru patrat.La semanat boabele trebuie sa fie in stare uscata deoarece in
timpul semanatului poate sa crape tegumentul, iar cotiledoanele in sol sa se desprinda de
embrion si nu mai rasare.
1.3 Samanta si semanatul
Samanta, indeplinind conditiile de calitate, poate fi tratata in ziua semanatului cu nitragin
dupa normele aratate in capitolele precedente. Unele dintre datele experimentale obtinute in tara
noastra confirma efectul pozitiv al tratamentului cu nitragin, astfel ca statiunea experimentala
Iasi a fost realizate sporuri de productie cuprinse intre 5,3-13,7% ,depinzand de soiul folosit.
Timpul de semanat este atunci cand in sol a fost atinsatemperatura minima de germinare de
8-10C si pericolul ingheturilor tarzii de primavara a trecut. Pe langa acest fapt usor de
explicat,se mai observa ca micsorarea productiei de boabe s-a produs in timp ce masa totala
recoltata acrescut. De aici se poate deduce ca intarziind semanatul,partile vegetative gasesc
conditii favorabile de crestere(caldura si lumina maimulta),in schimb este impinsa faza de
inflorire si fructificare in vara, cand arsitile oscilatiile de temperatura si seceta se accentuiaza
ceea ce face ca fecundare umplerea boabelor sa sufere;se produc boabe mai putine si mai
mici.acest fenomen se reflecta bine si in procentul de boabe din masa intreaga recoltabila, care
prezinta scaderi marcante si constante.Intr-o alta experienta semanandu-se fasolea de ialomita la
diferite date sau obtinut rezultate asemanatoare. Experientele facute in diferitele zone
pedoclimatice ale tarii arata ca timpul optim pentru insamantarea fasolei cade in sudul tarii intre
10-24 aprilie in partea centrala a moldovei si toate celelalte zone asemanatoare intre 20-30aprilie
iar in nordul tarii (Suceava) intre 10-25 mai. Densitatea semanaturii in conditiile pedoclimatice
ale tarii noastre si cu soiuri pe care le avem,trebuie sa fie cuprinsa intre 30-45 boabe germinabile
la metru patrat. Astfel, experientele statiunii experimentale Suceava duc la concluzia ca pentru
aceasta zona densitatea optima este de 30 boabela metru patrat; statiunea experimentala Iasi
recomanda densitate de 30-40 boabe la metru patrat.Distanta dintre randuri trebuie sa fie atat de
mare incat sa permita intretinerea mecanizata a culturii;aceasta inseamna semanatul in randuri la


8

60-70cm sau in benzi de cate doua randuri cu 70 cm. Distanta intre ele departarea randurilor
apropiate fiind 15cm. Lucrarile de intretinere, lucrarile de ingrijire a culturilor de fasole constau
in urmatoarele: daca s-a semanat intr-un sol insuficient de umed este foarte indicat sa se preseze
terenul cu ajutorul unui tavalug usor.
Prin aceasta lucrare ce se executa imediat dupa insamantare se formeaza incoltirea si
rasarirea. Daca s-a format inainte de rasaritul plantelor si coltul nu este prins de scoarta,se poate
sfarma cu ajutorul grapei stelate. In cazul cand crusta ce prin colti plantelor e mai bine sa se
renunte la aceasta lucrare. Indata ce se cunosc bine randurile se executa prima prasila. Prasile se
repeta ori de cate ori e nevoie pentrua mentine cultura curata de buruieni.
1.4 Lucrarile de ingrijire dupa semanat
Toate lucrarile premergatoare semanatului,ca si semanatul insusi precum si valoarea
culturala a semintelor terbuie sa asigure la fasole un rasarit cat mai rapid si cat mai uniform.
Rasaritul cu intarziere expune plantele de fasole la imburuenarea si la atacul diferitilor agenti
patogeni Dupa rasarit in timpul vegetatiei se efectueaza 3 prasile mecanice si 2 prasile manuale
pe rand (prasit-plivit).
Fasolea este o cultura deosebit de sensibila ca imburuienare. Se mentioneaza 37 specii de
buruieni,monocotiledonate sidicotiledonate, mai frecvente in culturile de fasole, unele dintre
acestea fiind extrem de daunatoare. Sortimentul de erbicide folosit pentru combaterea buruienilor
din culturile de fasole in tara noastra este redus insa extrem de eficace,un spectru larg de actiune.
Erbicidele pe vegetatie,se pot administra si in doua reprize,la fiecare repriza jumatate din
doza pentru soiurile tardive sau cand buruienile au rasarire esalonata.In cazul in care culturile de
fasole sunt infestate si cu sorghumhalpense(dobrogea,lunca dunarii,sistemele de irigatie),la
semanatul fasolei (inainte de semanat) se administreaza unul din erbicidele: treflan, eradiam
6e(8,0-10,0l/ha),eptam 6e(8,0-10,0l/ha), iar dupa rasarirea fasolei cand buruienile dicotiledonate
au 2-4 frunze se face tratamentul cu basagran.In aceasta varianta de erbicidare se exclude prasitul
pentru a nu intrerupe migrarea erbicidului fusilade in rizomii de costrei.aplicarea erbicidelor in
stare actuala de imburuienare a terenurilor,nu exclude total prasitul mecanic din cultura fasolii.
Este obligatorie o prasila mecanica, iar in cazul aparitiei unor buruieni rezistente se cere chiar si
a doua.O lucrare manuala selectiva pe rand(prasit-plivit),contribuie la obtinerea unei culturi de


9

fasole complet lipsita de buruieni fapt ce atrage dupa sine conditii optime la recoltare si in ultima
analiza crestere productiei pe ha.Pentru productii ridicate de fasole se cere ca umiditatea solului
sa se mentina, pe adancimea de 80cm,la peste 50% din intervalul umiditatii active.In zona
irigabila din sudul tarii de regula, perioada cand se cere fectuate udarile se inscrie intre 15 iunie
sfarsitul lunii iulie, adica la inceputul infloritului,la incheerea umplerii boabelor.in functie de
conditiile anului de cultura,se cer efectuate 1-3 udari.
1.5 Fertilizarea
Dupa mai multe date din literatura, pentru 100 kg boabe si productia corespunzatoare de
vreji, plantele de fasole utilizeaza 6-6,5 kg n,1,7 kg p2o5 si 4,5kg k2. Din cantitatea totala de
azot, plantele de fasole extrag din sol numai15% restul de 85% fiind luat din atmosfera prin
intermediul bacteriilor simbolice, cu toate ca cerintele fasolei fata de elementele nutritive sunt
ridicate, reactia acestei plante la ingrasaminte este foarte mult diferentiata de la an la an si
deasemenea,in functie de soluri. Pe cernoziomul de la ileana-lehliu, sporurile cele mai mari de
productie sau obtinut cu ingrasaminte fosfatice. Totusi,fasolea nu reactioneaza la fel ca
ingrasamintele minerale petoate cernoziomurile. experientele efectuate de h.simota.in Dobrogea
au evidentiat faptul ca fasolea nu reactioneaza la nici un ingrasamant mineral sa la ingrasamantul
organic.Autorul citat retine din experientele sale ca pe cernoziomul carbonaticcastaniu din
Dobrogea nu este indicat la fasole folosirea ingrasamintelor chimice cu azot si fosfor,date separat
sau impreuna pe solul brun-roscat asa cum s-a dovedit prin experientele efectuate, superfosfatul
singur nu determina sporuri de productie mai mari de un g/ha. In schimb pe acest sol apare
tendinta evidenta de crestere a productieiprin aplicarea azotului.cu 60kg/ha azot,sporul de
productie s-a ridicatla 1,56g/ha(13%). Azotul si fosforul date impreuna(n60p60)au ridicat
productii cu 2,25g/ha(19%). Pentru conditii climatice caracterizate printr-un regim pluviometric
mai bogat (decat solul brun-roscat),lipsesc in tara noastra date experimentale rezultatele de pe
brun-roscat neindreptatesc insa sa afirmam ca,pe solurile situate in regiuni mari umede, azotul
are mare importanta in cultura fasolei cutoate ca planta isi asigura prin intermediul bacteriilor
peste 80% din necesarul de azot.cu cat solul este mai sarac in azot cu atat apare mai necesara in
cultura fasolei aplicarea cu ingrasamant a acestui element.Cum in tara noastra fasolea se extinde
in cultura si in regiuni mai umede, pe soluri mai subtiri si mai sarace in substanta organic
cresterea productiei stagneaza fara utilizarea azotului.mai trebuieadaugat ca pe asemenea soluri;


10

nici conditiile de activitate ale bacteriilor nu sunt din cele mai favorabile (aeratie slaba, aciditate
ridicata in sol, temperaturi joase). Azotul in cultura fasolei trebuie folosit totusi cu mult
discernamant pentru a nu face cheltuieli adesea inutile.trebuie plecat de la cele aratate mai
inainte ca aceasta planta asigura prin intermediul bacteriei rhizobium phaseoli circa 80% din
azotul necesar.inseamna ca baza in alimentarea plantei cu azot trebuie sa o constituie azotul
atmosferic si pentru acest lucru, se cere tratarea semintelor corect cu biopreparatulnitragin.
1.6 Recoltarea fasolei si depozitarea
Recoltarea.
Fasolea se recolteaza cand 2/3 din pastai sunt ajunse la maturitate, iar boabele din partea
superioara a plantelor sunt sufficient de tari. In intarzierea recoltatului atrage dupa sine pierderi
importante de boabe ,deoarece pastaile trecute de coacere se scutura cu usurinta. Recoltarea
fasolei se face divizat. Mai intai plantele se taie cu masina de taiat-dislocat fasole pe latimeade
1,5cm la adancime superficial (2-3cm in sol). Masina este purtata in spatele tractorului
lagumicole l-445 si este actionata cadran de la priza de putere a acestuia. Masina lucreaza in
culturi semanate in benzi de trei randuri, la 45cm sau in randuri echidistante la 50cm. Pe tractor,
in fata rotilor, se monteaza un dispozitiv cu separatoare de rand, pentru evitarea calcarii plantelor.
La doua trei zile dupa taierea plantelor, timp in care se maturizeaza toate pastaile se face
treieratul cu combina pe platforma careia se monteaza ridicatorul-adunator si echipamentul de
treierat fasole, care consta dintr-un aparat de treier cu cuie si post batatorul adaptat ca ansamblu
pentru baterea suplimentara a materialului. In afara de aceste accesorii batoza combinei se
echipeaza si se realizeaza corespunzator treierarii semintelor cu bobul mare si cu rezistenta
redusa la lovire. La aparatul de treier se regleaza turatiia tobei la minimul 400 rot/min;iar distanta
dintre gratar si toba la maxim. La recoltarea divizata a fasolei pentru treierat se poate folosi si
masina de treierat fasole care ridica si treiera din brazda fasolea uscata. La recoltarea mecanica a
fasolei problema cea mai grea ramane treieratul, din cauza caruia, daca nu se iau masuri speciale
si nu seu rmareste indeaproape lucrarea se poate produce un procent mare de spargere a boabelor,
cu consecinte evidente asupra calitatii produsului.Problema este si mai dificila atunci cand se
treiera loturile semincere. Realizarea recoltatului mecanizat al plantelor de fasole in conditii
corespunzatoare este asigurata numai in cazul culturii total lipsite de buruieni si cu terenul bine


11

nivelat.Se practica inca recoltarea fasolii manual, prin smulgere. Plantele smulse se aduna in
poloagemici(50-60cm inaltime),afanate se lasa astfel 2-3 zile pentru uscare apoi se face trieeratul
cu combina adaptata pentru fasole.In conditii de cultivare la o tehnologie de cultivare optima se
pune in evidenta capacitate de productie ridicata la soiurile de fasole productia la ha.
Depozitarea
Imediat dupa recoltare semintele de fasole trebuie conditionate pentru eliminarea
resturilor vegetale si a boabelor sparte, mici sau sistave. Pastrarea semintei se face in incaperi
uscate mentinand o umiditate a boabelor sub 13%. Fasolea se depoziteaza in magazii uscate, in
saci sau vrac.
















12


Cap II ASOLAMENT
Rotatia Culturii
In cadrul unui asolament locul fasolii in rotatie se stabileste tinand cont de
particularitatile plantei privind cerintele fata de regimul de a pasi nutritie. Dezvoltarea sistemului
radicular relativ slab si superficial in comparatie cu masa aeriana a plantei cu suprafata mare de
evaporatie, impune ca fasolea sa urmeze dupa plante care nu secatuiesc solul in umiditate si
substante nutritive si care permite o buna pregatire in vederea insamantarii. Desi fasolea ca
planta leguminoasa foloseste azotul liber din atmosfera prin intermediul bacteriilor ,este necesar
ca in sol sa se gaseasca o rezerva de nitrati, care ii permit sa-si completeze necesarul de azot
pana in momentul dezvoltarii sistemului simbiotic cu bacteriile si in perioadele cand uscaciunea
solului sau alti factori franeaza activitateabacteriilor.intrucat suprafetele ocupate de fasole in
cultura pura sunt relativ reduse fata de alte culturi in cadrul unei intreprinderi agricole,
amplasarea fasolei dupa o planta premergatoare favorabila nu constituie o problema. Desi se
considera ca fasolea este putin pretentioasa fata de planta premergatoare totusi experientele au
aratat o influenta mai mare sau mai mica de diferitelor plante premergatoare asupra recoltei de
boabe la fasole. Experientele au aratat ca cele mai mari productii se obtin dupa cereal
(grau,orz,porumb) mazare si floarea soarelui, iar cele mai mici dupa sfecla de zahar si mono
cultura de fasole. Unii autori citeaza faptul ca fasolea se auto suporta 2-3 ani si poate da productii
bune. Realitate experimentala ne-a aratat ca la soiurile actuale, fasolea cultivata dupa ea insasi a
avut un grad ridica de atac cu antracnoza sibacterioza, fapt ce a dus la o scadere pronuntata a
recoltei. Cultivarea fasolii dupa ea insasi nu este justificata nici economic in sensul ca
dupa ea se pot obtine productii mari de grau care foloseste azotul biologic lasat in sol de fasole.
De altfel ca si alte plante leguminoase, situatia fasolei in asolamenteste judecata si prin prisma
posibilitatilor de a ridica fertilitatea solului. Cand fasolea nu se seamana in cultura pura ci printer
porumb, locul ei in rotatie este acela pe care-l primeste porumbul,care de regula este cultura de
baza. Exista dovezi care arata ca si alte plante sunt nepotrivite ca premergatoare pentru cultura
fasolei, cum sunt hrisca si inul. Fasolea este o buna planta premergatoare pentru alte culturi si in
special pentru cerealele de toamna, lasand terenul bogat in azot si curat de buruieni ca planta


13

prasitoare.In anii secetosi datorita recoltariimai tarzii fata de mazare si a perioadei mai lungi de
eliberare a terenului, araturile dupa fasole se executa mai greu,mai bolovanoase si in asemenea
situatii devine o premergatoare mai putin corespunzatoare pentru grau,comparativ cu mazarea, in
schimb, in ani cu precipitatii in cursul verii ea devine o premergatoare mai buna ca mazarea.
Semanata in cultura intercalata cu porumbul ea imbunatateste foarte mult caracteristicile culturii
porumbului capremergatoare pentru graul de toamna. La fasolea de gradina cultivata pentru
pastai, ca plante bune premergatoare sau dovedit castravetii, cartofii si legumele verzi ca salata,
spanacul, ceapa verde plantate sau semanate toamna si recoltate primavara.

Exemplu de asolament de 3 ani: -fasole-grau de toamna-porumb boabe;
-fasole-orz de toamna-sfecla de zahar;
Exemplu de asolament de 4 ani:- fasole-grau de toamna-orz de toamn-cartof
-fasole-grau de toamna- porumb boabe-cartofi
Exemplu de asolament de 5 ani:- fasole-grau de toamna-porumb boabe-grau de toamna-
porumb boabe;
- fasole-porumb boabe-porumb boabe-grau de toamna-
orz de toamna.









14

Cap III INSTALATIA DE ERBICIDAT


Principii de baz folosite la realizarea dispersrii.
Calitatea tratamentelor fitosanitare este condiionat n cea mai mare msur de utilajele
folosite i de posibilitile acestora de a satisface cerinele impuse tratamentului respectiv. La
multitudinea de tipuri constructive de maini existente se folosesc diferite principii ce stau la
baza realizrii dispersrii, cele mai importante fiind:
Dispersarea mecanic (prin presiune) prin jet monofluid proiectat;
Dispersarea pneumatic cu jet bi sau trifluid purtat;
Dispersarea pneumo-mecanic (mixt sau combinat) cu jet purtat.
n afara acestor principii de dispersare se mai folosesc i altele cum ar fi:
Dispersarea termic;
Dispersarea centrifugal;
Dispersarea vibratorie.
Dispersarea mecanic
Dispersarea mecanic se realizeaz prin scurgerea forat a lichidelor fitofarmaceutice
prin orificii calibrate. Dimensiunile particulelor, n cazul acestui sistem de dispersare depinde de
presiunea fluidului i particularitilor geometrice ale orificiului prin care se face scurgerea.
Efectul de dispersare se obine datorit fapului c lichidul, sub aciunea presiunii realizate de


15

pomp, prsete cu vitez mare orificiul de scurgere, sub forma unui fascicul divergent care, pe
msur ce se ndeprteaz de orificiu, se fragmenteaz n particule din ce n ce mai mici. Unele
capete de pulverizare combin acest efect cu cel de turbionarea lichidului inaintea trecerii sale
prin orificiul de scurgere.
Un asemenea dispersor este caracterizat prin forma jetului, unghiul de dispersare a jetului
i debitul ce l realizeaz.
Puterea de ptrundere a picturilo dintr-un jet proiectat n spaiile dintre frunze este
limitat de o serie de factori, dintre care cel mai important este energia cinetic a acestor picturi.
Traiectoria fiecrei picturi este n funcie de aceast energie i ea va fi cu att mai lung cu ct
viteza de scurgere a lichidului va fi mai mare. Picturile cu mas mare, la aceeai presiune de
lucru a dispersorului, vor avea o traiectorie mai lung dect cele mici. Modul de deplasare a
fiecrei picturi este condiionat i de ali factori cum ar fi:
- rezistena aerului;
- fora gravitaional.
Debitul q ce trece prin orificiul calibrat al dispersorului se poate calcula cu relaia:
2
60 10 2 0, 06 2 q f gh f gh

= 1.6[l/min]
n care: f = 2, seciunea orificiului calibrat, n mm
2
;
g = 9.8, acceleraia gravitaiei, n m/s
2
;
h=10 bar=101.97 presiunea n reeaua de alimentare la intrarea lichidului n duz, n
2
H O
m (1
2
H O
m = 10
3
daN/m
2
=
1
10
daN/cm
2
);
= coeficientul de debit.
Coeficientul de debit este dat de relaia:

n care:
= coeficientul de contracie al vinei de fluid ce trece prin orificiul calibrat de
seciune f (la ieirea din orificiul calibrat vna de fluid are o seciune
0
f f )
= coeficientul de vitez care ine seama de faptul c viteza real la ieire V
r
este mai
mic dect viteza teoretic 2
t
V gh , o parte din energia jetului fiind consumat pentru
nvingerea rezistenelor ce apar, deci:
r
t
V
V



16

La duzele dispersoarelor folosite la mainile pentru stropit, coeficientul de debit are
valoarea:
0, 22...0, 47
Se adopta :
m=0.3

Dispersia pneumatic
Dispersia pneumatic const n aducerea lichidului sub presiune mic (0,5....0,7 daN/cm
2
)
intr-un curent de aer cu vitez mare (60...100 m/s). Curentul de aer contribuie la realizarea
dispersrii, distingndu-se dou tipuri fundamentale de dispersare pneumatic:
- dispersare prin aeroconvecie;
- dispersare prin emisiune.
Dispersarea prin aeroconvecie
Dispersarea pneumatic prin aeroconvecie este caracteristic mainilor la care lichidul
fitofarmaceutic, urmnd un circuit separat de cel al curentului de aer, ajunge n conducta de aer
cu o presiune modest, ntr-un loc corespunztor. Lichidul ptrunde n camera de aer mai mult
printr-o aciune de apel realizat prin creterea vitezei aerului din conduct.







Corelaia dintre debitul dispozitivelor de dispersare i norma de
administrare a insectofungicidelor

Normele de administrare a insectofungicidelor depind de natura substanelor folosite i de
felul tratamentelor, variind ntre valori maxime (
max S
N ) i minime (
min S
N ). Rezult c debitul
dispozitivelor de dispersare trebuie s fie acomodat acestor norme.
Notnd cu
m
B limea de lucru a mainii, n metri i cu
m
V viteza de naintare n timpul
lucrului, n m/s, suprafaa acoperit de main n unitatea de timp va fi:


17

60
m m
S B V , = 60*12*1.66=1195.2[m
2
/min]
sau
0, 36
m m
S B V =0.36*12*1.66=7.171 [ha/h]
n aceeai unitate de timp dispozitivele de dispersare vor debita cantitatea de substan
fitofarmaceutic:
S
q q n
=3.67*24=88.08 [l/min]

n care:
q= 3.67 este debitul unui dispozitiv de pulverizare n l/min
n=24 numrul dispozitivelor de pulverizare.
Cantitatea de substan fitofarmaceutic ce revine pe unitatea de suprafa (norma de
administrare
S
N ) va fi:
60
S
S
m m
q
N
B V
=

0.07 [l/m
2
]
sau
4
10
60
S
S
m m
q
N
B V

=736.94 [l/ha]
Relaiile permit s determinm debitul de substan fitofarmaceutic
S
q n funcie de
norma de administrare impus
S
N .
3
4
60
6 10
10
S m m
S S m m
N B V
q N B V


Se poate observa c norma de administrare
S
N poate fi modificat atunci cnd limea de
lucru
m
B rmne constant, prin mofificarea vitezei de deplasare n timpul lucrului
m
V sau prin
modificarea debitului dispozitivelor de pulverizare
S
q .
Actualele construcii de maini pentru combaterea duntorilor ofer multiple posibiliti
de modificare a debitului i mai ales a presiunii de lucru la nivelul dispersoarelor.
B
m
=12m
V
m
=6 km/h=1.66 m/s
Se adopda pompa cu membrane


18

Q=q
l
+q
a

q
l
=n*q=88.08 [l/min]
q
a
=0.1*Q=10 [l/min]
Q=98.08 [l/min]
Q=25150 [l/min]
p=550 [daN/cm
2
]
se adopta p=10 [bar] si Q=100 [l/min]