Caracterizarea lui Neculai Isac

Fantana dintre plopi

De Mihail Sadoveanu
Echivalentul romanesc al celor 1001 de nopti arabe este volumul sadovenian anul
!ncutei" apropierea aceasta #iind dictata de tipul povestilor"istorii #elurite adunate din
toate mediile sociale insa unite sub numitorul comun al e$ceptionalului si sub cel al
timpului de mult trecut% aproape mitic" le&endar' in care s(au petrecut)
*ocul Sheherazadei este luat de diversi naratori" ma+oritatea si prota&onisti ai
intamplarilor descrise"
sau cel putin martori" colportori" care" intr(un &rai moldovenesc de o savoare deosebita
recreaza lumea din tineretile lor aventuroase )
,n e$emplu concludent in acest sens este chiar eroul povestirii Fanatana dintre plopi "
anume capitanul de mazili Neculai Isac)
Se poate a#irma ca in realizarea portretului acestui persona+ au #ost #olosite" aproape in
mod didac(tic" toate modalitatatile de caracaterizare clasice" directe si indirecte cu
a+utorul carora se contureaza atat portretul #izic" tipic pentru persona+ele sadoveniene cat
si o schita de portret moral" pe care nu se insista insa" #iind in discutie un erou de
povestire " care" de re&ula este redus la trasaturile esentiale pentru actiunea povestita"el
este un e$ecutant" nicidecum un caracter )
Cea mai #recventa modalitate va #i" totutsi autocaracterizarea deoarece povestirea este la
persoana I" spusa din perspectiva maturului care +udeca #aptele necu&etate ale tanarului
care era cu douazeci si cinci de ani in urma)
Introducerea in scena a persona+ului" de la inceput invaluit intr(o aura de mister" investit
cu atributele unei #iinte care poate calatori peste timp" care vine dintr(un trecut
indepartat"le&endar "ca sa aduca in prezent adevarul si le&ea cea dreapta %calaret invaluit
in lumina si pulberi" luneca spre noi"calaretul parca venea spre noi dedemult" de pe
departate taramuri' reprezinta indirect o modalitate de caracterizare)
-prirea la han are valoare de destin %aici ii erau sortii sa se opreasca'" deoarece ne
a#lam intr(o lume in care soarta si divinitatea au puterea absoluta asupra #apturilor
omenesti care nu se pot impotrivii le&ilor #irii " mentalitate arhaica tipica)
.ortretul #izic al noului oaspete"#acut de un narator obiectiv "pe care putem sa il
identi#icam cu autorul"impleteste mi+loacele de caracterizare deoarece contine atat
re#erinte directe/ om a+uns la carunteta ce arata inca #rumuseta si barbatie "cat si
derivate"din vestimentatie si atitudine"care dau indicii despre starea lui materiala
superioara cat si despre trasaturile morale /sta drept in sa
purta ciubote de iu#t cu tureci nalte s0un ilic de postav civit cu nasturi rotunzi de
ar&int ).e umeri" tinuta numa intr(un lantu+el atarna o blanita cu &uler de +der) !vea torba
de piele &albena la sold si pistoale la colburi)123desi ochiul drept stans si inchis ii dadea
ceva trist si straniu
!st#el avem in&redintele(cheie ale personalitatii lui Isac/ ochiul stins" motiv de curiozitate
in ceea ce priveste impre+urarile in care s(a petrecut nenorocirea care l(a marcat pentru
toata viata" pistoalele" simbol al #irii sale cura+oase si razboinice si bunastarea a#isata
aproape ostentativ)
,rmatorul episod" cel al reintalnirii cu comisul Ionita"vechi prieten" releva si o alta parte
a caracterului sau /cea sensibila )4otodata"in aceasta intalnire este su&erata" prin
e$trapolare "alta calitate a mazalului/cea de bun orator" deoarece o relatie atat de stransa
cu maestrul de ceremonii al ciclului indica oameni de aceeasi valoare spirituala)
El se autocaracterizeaza ca o persoana sociabila mie mi(a placut sa beau vinul cu
tovarasii imi sunteti toti ca niste #rati" #iind totodata acceptat de cei de la han si
considerat om cum ne place noua)
4ocmai din acest motiv" portretul pe care i(l #ace este unul admirativ "bazat pe antiteza
dintre zilele tineretii si cele ale maturitatii"nota in care isi va spune si mazalul povestea)
Caracterizarea directa prin #ormulele voinic si #rumos5si rau)la #el cu buiac si
ticalosatesta veleitatile tineretii" in timp ce 6atea drumurile cautandu(si
dra&ostelearata natura aventuriera dar si romantioasa a eroului)In aceeasi nota se
incadresa si autocaracterizarea imi erau dra&i ochii ne&rii si pentru ei calcam multe
hotare )
!ceste trasaturi sunt evidente in momentul intalniri cu ti&ancusa Mar&a" pentru care
Neculai va dezvolta o dra&oste rapida si tulburatore ca si aparitia #etei cu #usta rosa si
#orme #rumos rotun+ite" care ii da tanarului o senzatie stranie prin intensitate am simtit
ceva #ierbinte )parca as #i in&hiti o bautura tare)
- intalnire de cateva clipe trezeste senzatii nebanuite in mintea in#lacararta a lui Neculai
care nu renunta pana nu obtine o intalnire cu #ata" situatie in care nu este precaut " nu isi
ia nici o masura de sin&uranta" nu suspecteaza nimic)
!utocaracterizarea pe atunci nu cunosteam ca acum su#letul #emeilor"spusa din pozitia
maturului si vine ca o anticipatie la ce va urma si se poate corela cu vorbeam mai
putinsi noptile imi pareau mai scurte" ast#el tineretea capata valoare de timp al actiunii
" al rapiditatii "al trecerii timpului #ara a #i clasi#icat" in timp ce" odata a+uns la varsta
re#lectiei" persona+ul se simte dator
sa 7si cantareasca nesabuintele )
Sensibilitatea eroului va #i relevata in atitudinea acestuia #ata de ti&ancusa8 &esturile
marunte/
o invelii in contanas caci tremura" ii man&aiai ochii dau masura masculinitatii sale
protectoare" pastrate si acum #ata de #iintele #eminine &in&ase precum !ncuta pe care o
prinse de mana)
!tentia pe care el i(o acorda #etei" modul in care i se adreseazaesti #rumoasa ca o
duducuta atesta o crestere aleasa" si aprecirea calitatilor #eminine indi#erent de statutul
social" dau" de #apt "masura propriei persoane" #ac din el un cavaler)
Deoarece el a #ost dintotdeauna om cu dare de mana% in tinerete avea oi si ne&uta
vinuri" acum pastreaza insemnele bo&atiei '" Isac a #ost si a ramas o persoana
&eneroasa /da ti&anilor bani" ii cumpara Mar&ai haina promisa" ii cinsteste pe cei de la
han cu vin ceru pentru sine si soti vin vechi in oale noua" mentinand ast#el relatiile
civilizate si impunandu(se ca boier)
Derivata din meseria sa %capitan de mazili'" vite+ia " calitate absolut necesara oricarui
barbat" este demostrata in con#runtarea cu ti&anii care il atrasesera in cursa si vroiau sa il
+e#uiasca)
Scena in#runtarii este dramatica" omul capata valente animalice prin putere si cura+" el se
lupta ca un leu" ridicai pistolul si #ul&erai la un pas "intre ochi" pe cel ce ma incaleca
sau incepui a racni c0un &las schimbat de tulburare si durere
9anit" cu ochiul insan&erat" capitanul &aseste puterea de a lupta pana ii iz&oneste pe
atacatori)
9emarcabil ramane" in conditiile date interesul sau pentru soarta #etei care il atrasese in
capcana)
El nu ii poarta pica" nu are nici un #el de resentiment pentru cea care aprope ii adusese
moartea" ci re&reta sincer si pro#und pierderea unei #iinte dra&i"care se sacri#icase pentru
el "insa prea tarziu)
!st#el deducem" indirect pro#unzimea sentimentelor de care este capabil Neculaie Isac" in
opozitie cu prima impresie despre el" %initial este perceput ca #iind un cuceritor'"
con#irmand spusele comisului Ionita despre el pentru o muiere care ii era dra&a isi punea
totdeauna capul)
In cazul acesta insa" si capitanul si Mar&a au actionat prea tarziu pentru a se putea salva)
Statutul de persona+(narator ii da capitanului puterea de a recrea prin cuvant lumea
disparuta a tineretii sale a&itate)4alentul incontestabil de povestitor este e$ersat in
compania tovarasilor "oameni de aceeasi #actura" cu aceleasi sistem de valori %om cum
nu place noua'"iar istoria relatata" desi cu un &rad ridicat de subiectivitate" da impresia
de veridicitate)
Se poate avansa ideea incercari anularii castelor si consecintele ne#aste asupra
indivizilor care au indrazneala de a intervenii in oranduirea lumii" incercand sa #aca
abstractie de statutul social)
9espectarea ritualului povestirii se #ace prin indepartarea de lumea materiala %:in&aduie(
mi sa(mi duc calul la &ra+d'"servirea vinului %om bea o ulcica de vin'ca eli$ir al
naratiunii"captatio benevolantie prin #olosirea #ormulelor de adresare totodata
politicoase si #amiliare %iubiti prietini"domilor si #ratilor'urmate de istoria spusa pe
nerasu#late"in crescendo dramatic)
*imba+ul capitanului este tipic moldovenesc" in stilul cronicarilor %acum douazeci si
cinci de ani'insa si cu o tenta litarara%catastihul acelor ani incepe a se incurca'" abunda
in arhaisme %civit"turecicoburi'"re&ionalisme %scurteica"+uruita'" per total atesta
apartententa persona+ului la lumea tipic sadoveniana in#atisata si intarirea de catre scriitor
a crezului sau taranul roman a #ost principalul meu erou)
De #actura romantica"povestile care se incadreaza in aceasta tema pot avea si #inal tra&ic
daca prota&onistii nu au taria de caracter sa se detaseze total de clasa sociala careia ii
apartin si sa se dedice in e$clusivitate unul altuia)
In povestirea Fantana dintre plopi" Mar&a este credinciosa #amiliei ei"il atra&e pe
Neculai in capcana" apoi are remuscari" in timp ce el nu tine cont de statutul ei social insa
nici nu isi abandoneaza conditia lui" ca atare evadarea intr(un univers numai al lor nu este
posibila" iar indrazaneala lor este pedepsita dupa &ravitatea #aptei)
4ocmai din aceste conditii" capitanul Isac nu este un erou romantic complet" el are doar
cateva caracteristici ale acestui tip"insa ramane un persona+ liniar"un aventurier atins de
sensibilitate" insu#icient dezvoltat pentru a #i un persona+ puternic"impresionant)