Publicat in 1939, Nunta in cer" este unroman de

dragoste, care se incadreaza in directia realista a prozei

eliadesti din prima etapa a creatiei.
Caracterizat drept cea mai integrala si servila intrupare
a gidismului"
1
in literatura noastra" (Calinescu), Mircea
Eliade este un prozator modern care abordeaza o
tematica de tip existentialist : eroii sai (in maoritate
tineri) au o !iata a"ecti!a intensa, in care dragostea,
nelinistea, moartea, dezorientarea, singuratatea
constituie tot atatea marci ale existentei. #3i$%&#r''!(#
Ca si alti mari scriitori ai epocii sale,Mircea
Eliade creeaza personaje problematice, spirite
nelinistite, cautatoare, disponibile pentru toate
experientele existentiale" (). Micu).
*omanul este o specie a genului epic. +pera narati!a in
proza, de mare amploare si di!ersitate, a carei actiune
se des"asoara pe mai multe planuri, romanul are un
con"lict binemarcat si personae complexe.
Nunta in cer", de Mircea Eliade, se incadreaza in specia
romanul, "iind o opera narati!a in proza, de
intindere mare, cu personae complexe.
,pre deosebire de romanele traditionale, lumea in"atisata
este alcatuita din trairile launtrice ale celor doi barbati
care se con"eseaza.
-ema lucrarii "iind erosul, acesta da nastere unor nelinisti,
incertitudini si pro"unde interogatii existentiale.
.luxul cronologic este abolit, iar perspecti!a auctoriala
este subiecti!a, "apt exprimat prin "olosirea persoanei /.
Prin aceste trasaturi, Nunta in cer" de!ine un roman
modern.
)in punct de !edere compozitional, romanul Nunta in
cer" este alcatuit din saisprezece capitole (numerotate cu
ci"re romane, "ara titluri)0 de1a lungul lor se inc2eaga
cele doua con"esiuni pe care si le "ac, intr1o noapte, doi
barbati 1 3ndrei Ma!rodin si 4arbu 5asnas 1 a"lati la o
cabana de !anatoare, din munti.
*omanul are si un moto extras din 67oul
-estament...8, Cartea intaia catre corinteni", capitolul
13, paragra"ul 19.
)in e!ocarea intamplarilor (scoase la i!eala de "luxul
memoriei), intelegem ca, cei doi barbati iubisera, in
perioade di"erite, aceeasi "emeie: :ena (pentru 5asnas)
si /leana (pentru Ma!rodin).
,ubiectul propriu1zis se inc2eaga in cate!a linii, accentul
cazand pe analiza lucida a sentimentului iubirii.
Cu toate ca istorisirea lui 5asnas cuprinde partea a doua
a cartii (capitolele ;1;</), in timp, intamplarile le preced
pe acelea traite de Ma!rodin.
:a cel mai simplu ni!el de interpretare, aceasta istorisire=
con"esiune ar putea "i po!estita ast"el:
/n 191$, in timpul primului razboi mondial, 4arbu 5asnas
(student roman in .ranta, de!enit o"iter in armata acestui
stat) este trimis in Moldo!a, in cadrul misiunii militare
"ranceze.
Prin aprilie, in timp ce calatorea cu trenul spre /asi,
5asnas o cunoaste pe :ena, o tanara de cincisprezece
ani, disperata din pricina unei intamplari oarecum banale:
matusa care o insotea coborase intr1o gara si nu izbutise
sa se intoarca la timp, lasandu1si nepoata singura.
)intr1un impuls ca!aleresc, 5asnas o auta sa coboare la
destinatie, dand1o in gria unui prieten ("unctionar in
gara)0 pe urma, prins in !arteul !ietii de "iecare zi,
tanarul uita acest episod.
)upa razboi, acaparat de "renezia imbogatirii (care
cuprinsese societatea romaneasca) si mostenitor al unei
mari a!eri (ramasa de la unc2iul sau), 5asnas de!ine
un prosper om de a"aceri si intra in lumea mondena a
Capitalei.
/ntr1o seara, prin 199>, in casa prietenei sale, Clod#,
4arbu 5asnas o reintalneste pe :ena, de!enita acum o
tanara "rumoasa si sobra, pe care gazda o prezinta drept
6 ultima fecioara din secolul XIX!". +bisnuit cu
noncon"ormismul "emeilor din lumea pe care o "rec!enta,
5asnas glumeste si cu :ena, dar se lo!este de rezistenta
ing2etata si de duritatea conceptiilor ei conser!atoare.
7u peste multa !reme insa, in timp ce calatorea, cu
trenul, spre Milano, tanarul ramane surprins !azand1o pe
:ena (care ii !a marturisi, mai tarziu, ca il urmase
intentionat, deoarece se indragostise de el).
in termenii relatiei sacru1pro"an, 5asnas il reprezinta pe
cel de1al doilea0 din aceasta pricina, iubirea dintre el si
:ena ?nascuta ca urmare a unui ramasag, in spatiul unei
<enetii 2ibernale si triste), nu poate consona cu armonia
cosmica, totul pe1trecandu1se la intamplare. C2iar si
casatoria celor doi (o"iciata la Paris, in cadru restrans)
este determinata tot de 2azard, "ara ca mirele sa se
gandeasca prea mult.
/ntorsi in tara si in lumea mondena a 4ucurestiului, cei
doi incep sa se instraineze: orgoliosul sot se zbate intre
iubire, ne"ericire si indoiala, in timp ce :ena traieste
6caderea8 din mit, in1 banalul cotidian: pierduse incetul
cu incetul ceea ce era mister, spontaneitate, fanteie in
faptura ei". 3sa trec trei ani, timp in care cuplul socotit a
"i per"ect nu poate aunge la implinire:imi dadeam si eu
seama uneori ca am fi putut trai cu adevarat fericiti, ca
totul ne pregatise pentru asta, dar se intampla ceva,
dincolo de noi si de dragostea noastra, care ne facea sa
suferim si sa cautam suferinta".
in aceste conditii, dorinta lui 5asnas de a a!ea un copil
este pri!ita de :ena ca o 2otarare accidentala, luata la
intamplare si insu"icient gandita.
*e"uzul "emeii starneste mania atroce a barbatului si cei
doi aung la di!ort.
Prima confesiune ii apartine lui 3ndrei Ma!rodin si
permite desci"rarea semni"icatiilor mitice ale romanului ca
si explicarea titlului.
,criitor cunoscut si adulat in saloanele bucurestene
pentru cartile sale (cu deosebire, pentru!ineretea
"agdalenei" 1 ultima aparitie), Ma!rodin o cunoaste
pe /leana in casa unui ar2itect, intr1o seara de & ianuarie,
la opt1noua ani dupa despartirea ei de 5asnas.
Presimtita de /leana inca din anii sederii in @ermania,
intalnirea cu Ma!rodin constituie modalitatea de
recuperare a statutului ei mitic: el este un /nitiat, nn
Creator pe care ea il asteptase ca Euridice pe +r"eu, ca s1
o sal!eze #$tam seara la fereastra si cantam
asteptandu%te. $tiam ca am sa te intalnesc"&.
Mai tarziu, cand iubirea lor totala si acaparatoare il
impiedica pe Ma!rodin sa mai scrie, /leanapreia atributele
or"ice, incercand, prin cantec, sa11 intoarca la menirea
lui0 in acest punct, personaul se aseamana cu :eana
(cantareata din nu!ela in curte la 'ionis", mesagera a
poetului amnezic 3drian). )e alt"el, in seara in care a
cunoscut1o, Ma!rodin a gasit1o pe /leanalanga pian.
/n planul pro"an, !iata comuna a cuplului cuprinde
intamplari lipsite de importanta: un drum al lui 3ndrei /a
niste cunoscuti, in Moldo!a, o excursie la Predeal, mici
!izite la prieteni.
/n tot acest timp, iubirea lor se ampli"ica, de parca
barbatul si "emeia s1ar "i cunoscut si s1ar "i indragit intr1o
alta !iata, iar acum se intalneau dupa o lunga
despartire #...trupurile noastre s%au recunoscut, ca dupa
o lunga, blestemata despartire"&.
/n planul mitic, cei doi re"ac, prin iubire, "iinta per"ecta a
3ndroginului
9
pe care Aeus b despicase in doua, din
in!idie, alcatuind barbatul si "emeia: 'ar cel care a
cunoscut, ca mine, desavarsita integrare, unirea aceea
de neinteles pentru experienta si mintea omeneasca, stie
ca de la un anumit nivel viata nu mai are sfarsit, ca omul
moare pentru ca e singur, e despartit, despicat in doua,
dar ca printr%o mare imbratisare se regaseste pe sine
intr%o fiinta cosmica, autonoma si eterna..."
/n su"letul /lenei, ce!a ramasese totusi legat de pamant,
de prima ei ipostaza (pro"ana)0 asa se "ace ca, intr1o
dimineata, ea isi exprima dorinta de a a!ea un copil.
4arbatului i se pare insa ca ast"el isi !a pierde menirea
sacra, de Creator si re"uza: Noi nu suntem o perec(e
din
aceasta lume #...&. 'estinul nostru nu se implineste
aici pe pamant. Noi ne%am cunoscut numai in
dragoste.'ragostea e raiul nostru, dragostea fara fruct" .
)ornic sa ramana intr1c nes"arsita 6nunta in cer8
(unde /leana l1ar "i condus ca 4eatrice, pe )ante, in
Paradis), Ma!rodin se teme ca iubirea lor s%arputea
adultera daca ar rodi aici, pe pamant". -otusi, incearca
sa1i "agaduiasca o implinire a dorintei ei, cand!a, 6 cand
vom vedea ca nu mai putem ramane prea mult in cer" .
inainte de Paste, 3ndrei si /leana pleaca intr1un sat de
munte, pentru a1si petrece !acanta.
3cum, in noaptea pro2odului si in ,ambata Mare, /leana
traieste la modul dramatic su"erinta mortii lui /isus,
identi1"icandu1si durerea pentru moartea !iitoare a
propriului copil cu aceea a ,"intei .ecioare. /ubirea de!ine
ast"el o 2iero"anie. o re!elare a sacrului.
in acest timp insa, barbatul incepe 6sa cada8 6din cer8,
reeditand mitul lui :uci"er: curand, cand indoielile pri!ind
trecutul misterios al /lenei il incoltesc, Ma!rodin simte
ca nici o amintire cereasca nu mai ramanea pura,
ferma" din iubirea lor, el insusi capatand atribute de
6inger cazut8: in acele momente infernale imi judecam
iubita, asa cum isi judeca orice barbat intunecat femeia
cu care s%a culcat o noapte" .
7ici excursia in /talia nu11 sal!eaza de acest destin, din
nunta lor 6in cer8 ramanand doar 6betia aceasta
intunecata a )caderii* ".
/n iarna, dupa Craciun, cand /leana se interneaza intr1o
clinica (pentru a scapa de sarcina), Ma!rodin retraieste
destinul lui .aust 1 omul care si1a !andut su"letul
)ia!olului si a carui iubita (Margareta) isi omorase
copilul.
Peste cat!a timp, /leana dispare "ara urma (probabil, in
moarte). Ma!rodin incearca sa rein!ie timpul iubirii,
scriind un roman intitulat Nunta in cer", dar acesta nu
mai seamana cu paradisul pierdut.