Sunteți pe pagina 1din 54

PROIECT

PRIVIND INSTALAIA TERMIC INTERIOAR


I INSTALAIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE A
UNEI CLADIRI ADMINISTRATIVE
MUN. BOTOANI














PROIECTUL VA CUPRINDE

A. PIESE SCRISE

Capitolul 1: MEMORIU TEHNIC

1.1. Descrierea funcional constructiv a cldirii;

1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii ;
1.1.2. Date privind elementele de arhitectur ale cldirii ;
1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii ;

1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate

1.2.1. Descrierea general a instalaiei de nclzire;
1.2.2. Instalaia interioar de nclzire;
1.2.3. Corpurile de nclzire;
1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice, utilaje;
1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale ;
1.2.5.1. Date generale;
1.2.5.2. Situatia existenta;
1.2.5.3. Situatia proiectata;

Capitolul 2: NOTE DE CALCUL

2.1. Calculul termotehnic al elmentelor de construcie
2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de construcie:
- Pardoseala calda la parter;
- Pardoseala rece la parter;
- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);
- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);
- Planeu pentru terasa circulabila;
- Planeu pentru terasa necirculabila;
- Perei exteriori;
- Perei interiori;
- Ui si ferestre exterioare;
- Ui si ferestre interioare;

2.2. Determinarea necesarului de cldur conform S.R. 1907;

2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;
2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;

2.6. Proiectarea reelei de distribuie;
3.5.1. Calculul hidraulic al reelei de distribuie;

2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzire
2.7.1. Calculul capacitii cazanului;
2.7.2. Calculul i alegerea pompelor de circulaie;
2.7.3. Calculul elementelor centralei termice;
2.7.3.1. Vas de expansiune nchis;
2.7.3.2. Co de fum;

2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale
2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat
2.8.2. Dimensionarea instalatiei de utilizare

Capitolul 3 : TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE SI GAZE
NATURALE

3.1.Detalii de execuie
3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului;
3.1.2. Tehnologia de execuie a conductelor si armturilor;
3.1.3. Tehnologia de montare a radiatoarelor;
3.1.4. Verificarea instalatiei:
1.1.4.1. Probe: - la cald
- la rece
- de eficacitate
3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare
3.1.6. Condiii i reguli de montare instalaii gaze naturale



Capitolul 4: ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII

Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC: ANTEMSURTOARE

BIBLIOGRAFIE

B. PIESE DESENATE

A 01 - PLAN DE SITUAIE
A 02 SECIUNE TRANSVERSAL
IT 1 INSTALAIE DE NCLZIRE PARTER
IT 2 INSTALAIE DE NCLZIRE ETAJ 1
IT 3 INSTALAIE DE NCLZIRE ETAJ 2
IT 4 INSTALAIE DE NCLZIRE PLAN NCPERE CENTRAL TERMIC
IT 5 INSTALAIE DE NCLZIRE SCHEMA TERMOENERGETIC C.T.
IT 5 INSTALAIE DE NCLZIRE SCHEMA COLOANELOR
IT 6 INSTALAIE DE NCLZIRE DETALIU CO DE FUM
G 01 INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALE PLAN PARTER
G 02 INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALE SCHEMA IZOMETRIC













Capitolul 1
MEMORIU TEHNIC


1.1.Descrierea funcional constructiv a cldirii

Conform temei de proiectare documentaia cuprinde proiectarea instalaiei de nclzire pentru
un sediu administrativ amplasat n localitatea Botoani, dotat cu central termic proprie cu funcionare
pe gaze naturale.
Cldirea este format dintr-un singur corp i are regimul de nlime de P+2E
Proiectarea instalatiilor a fost elaborata in urmatoarele ipoteze:
- amplasamentul este situat in zona climatica III;
- temperatura aerului exterior este -18 C;
- zona eoliana IV, respectiv viteza conventional a vntului de calcul v = 4,0 m/s ;
- temperaturile interioare de calcul au fost stabilite functie de destinatia incaperilor
conform S.R. 1907/2-97 ;
Categoria de importana a constructiei este C - constructie de importanta normala (n conformitate
cu H.G. 261-96), Clasa de importanta III (definita in concordanta cu P 100-92 - Normativ pentru
proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale) iar
instalatiile aferente (conform P 100-92) se ncadreaza n categoria seismica E - diverse-sisteme, instalatii
sau echipamente de uz curent.
ntocmit conform cerinelor din tema de proiectare, lucrarea respect normele i standardele n
vigoare, astfel nct s poat fi asigurat confortul utilizatorilor precum i nivelurile de performan
necesare.


1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii

Construcia are o structur de rezisten pe cadre, cu stalpi de susinere i planee din beton
armat, iar nchiderile exterioare se realizeaz din zidarie din B.C.A. Fundaia este de tip continu n
dreptul pereilor portani. Acoperiul este tip teras.




1.1.2. Date privind elemente de arhitectur ale cldirii

Regimul de nlime fiind P+2E, avem urmtoarele dimensiuni:
Ac = 174,90 m
2

Ad = 573,85 m
2

Au = 487,45 m
2

Modul de distribuire a funciunilor pe nivele de cldire se prezint mai jos:
- la parter : relaii cu publicul, magazie, arhiv, garaj, G.S., Hol, CT;
- la etaj 1 : birouri, secretariat, foyer, sal de conferine G.S.;
- la etaj 2 : birouri, oficiu, G.S.;


1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii


Amplasamentul va beneficia de toate utilitile necesare cum sunt: alimentare cu ap, instalaie de
gaze naturale , canalizare, alimentare cu energie electric, telefonie, astfel:
Pentru alimentarea cu gaze naturale va fi necesara realizarea unei extinderi de conducte cu
functionare pe gaze naturale in regim de presiune redusa care va faece legatura dintre reteaua existenta
amplasata in bv-dul M.Eminescu si cladirea care va adaposti sediul administrativ al Inspectoratului
judetean de Calitate in C-tii.
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la linia electrica subterana amplasata
in parcul M.Eminsecu a cladirii proiectate.
Racordarea instalatiei de canalizare proiectate la canalizarea existenta din Bv-dul M.Eminescu
Alimentarea cu apa potabila a obiectivului de investitii din reteaua de apa situata in Bv-dul
M.Eminescu.






1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate

1.2.1. Descrierea general a instalaiei de nclzire

Proiectul cuprinde instalaia de nclzire la un sediu administrativ P+2E, amplasat n localitatea
Botoani.
Instalaia interioar de nclzire a sediului administrativ este de tip bitubular, cu circulaia
agentului termic prin pompare, distribuie inferioar pe doua ramuri ,agentul termic furnizat de centrala
termic proprie este apa cald cu temperatura de 90 70 C ,corpurile de nclzire utilizate sunt
radiatoare din oel, iar conductele dedistribuie i racordurile la corpurile de nclzire sunt din PP-R
(polipropilena random).

1.2.2. Instalaia interioar de nclzire :

Schema de distribuie s-a ales astfel nct s asigure:
- alimentarea corpurilor de nclzire;
- funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a
instalaiei.
- stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit;
- posibilitarea reglrii instalaiei la schimbarea condiiilor nominale;
Alimentarea corpurilor de nclzire s-a fcut pe doua ramuri care grupeaz aparate de aceeai
categorie (radiatoare cu panouri radiante din oel)
S-au prevzut armturi de nchidere pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita astfel zona
de influen a unor avarii.
Instalaia interioar de nclzire cu ap cald, montat aparent, este cu circulaie forat prin
pompare, realizat n sistem bitubular, cu distribuie inferioar. Pompele de circulaie sunt prevzute pe
conductele de ducere.
Traseele conductelor de nclzire s-au ales astfel nct s se asigure :
- alimentarea tuturor consumatorilor ;
- accesul la conducte ,aparate i armturi ;
- lungimi minime de reea ;
S-au prevzut armturi de nchidere pe fiecare ramur ,n vederea limitrii zonelor cu avarii.
S-a efectuat echilibrarea hidraulic a instalaiei n vederea realizrii n condiii nominale a
alimentrii tuturor aparatelor de nclzire.
La trecerea prin perei i planee conductele se vor monta n tuburi de protecie, care s permit
micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s asigure protecia mecanic a conductelor izolate .
Tuburile de protecie se vor masca prin rozete .

1.2.3. Corpurile de nclzire :

Alegerea corpurilor de nclzire se face dup criterii tehnice, economice, igienice, i estetice,
ordinea acestora variind de la caz la caz.
Corpurile de nclzire s-au amplasat de regul n dreptul parapetului ferestrelor, s-au n
vecintatea suprafeelor reci, pentru obinerea unei eficiene termice maxime i corelat cu mobilierul i cu
celelalte instalaii,la distane de 5 cm fa de peretele exterior i la 12 cm fa de pardodeala finit.
Corpurile de nclzire s-au racordat la instalaie astfel nct circulaia agentului termic s se fac
de jos n sus, iar racordul de la coloan la radiator se va realiza n diagonal .
Corpurile de nclzire s-au prevzut cu robinete termostatate ,n vederea reglrii debitului i a
temperaturilor interioare.

1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice. Utilaje.

Schema tehnologic a fost conceput pentru realizarea urmtoarelor funcii:
- vehicularea agentului termic n circuitele primare pn la atingerea temperaturii minime a apei
la intrarea n cazane;
- protecia cazanelor i a instalaiilor termoenergetice mpotriva creterii presiunii peste limitele
admise;
- circulaia agentului termic pentru nclzire ctre i de la consumator.

Centrala termic este dimensionat i echipat in prima varianta cu un cazan de 78 KW pentru
furnizarea urmtoarelor cantiti de energie sub form de ap cald 90 70 C, la presiune Pn 5 bar,
pentru nclzire .i preparare ap cald de consum.
Aerisirea instalaiei se realizeaz prin dezaeratoare i supape automate n punctele nalte ale
instalaiei. Golirea instalaiilor din centrala termic se efectueaz prin robinei de golire dirijai
ctre plnii, jgheaburi sau ba racordat la canalizare.
Evacuarea gazelor de ardere se va face de la cazan printr - un canal de fum propriu branat la
seciunea aferent din coul de fum exterior cu echiv. = 250 mm. i hpropus = 14,4 m.
Canalele de fum din tabl de oel sunt protejate anticoroziv i izolate cu saltele din vat de sticl.
Protecia izolaiei se face cu tabl zincat
Prima parte a proiectului cuprinde calculul higrotermic al elementelor de nchidere, respectiv
verificarea termic i calculul rezistenei la transfer termic conform STAS 6472/3-89.
Dup calculul necesarului de cldur s-au dimensionat corpurile de nclzire, folosindu-se
radiatoare din oel, dimensionarea acestora fcndu-se conform normativelor firmei productoare.
Urmtoarea etap reprezint calculul hidraulic al reelei de nclzire, respectiv dimensionarea
conductelor instalaiilor interioare, alegerea cazanului de nclzire, rezultnd un cazan SIME cu arztor
atmosferic, de putere 78 KW, funcionnd cu gaz metan.
Pentru o bun funcionare a instalaiei s-au prevzut, pe fiecare radiator un robinet de aerisire.
Vasul de expansiune este de tip nchis, avnd o capacitate de 100 l.
n continuare s-a dimensionat coul de fum.
Am efectuat documentatia economica pe baza antemasurtorii ntocmit pentru instalaia de
nclzire.
In final a rezultat din calcule urmatoarele:
- rezistenta de transfer termic Ro=0.735
- un necesar de caldura Qnec = 67.3 KW
- cazan de putere P=78 KW
- consumul de combustil al cazanului este de 9.2 Nm/h











1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale
1.2.5.1. Date generate

Pentru imobilul prezentat, situat n Botosani, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2 Nmc/h
nominalizat pe scopuri de utilizare i receptori astfel:

Central termic - propus 1 buc 9,2 N mc/h
Total debit instalat Qi = 9,2 N mc/h
1.2.5.2. Situaie existent

Alimentarea cu gaze naturale a imobilului (cladire de birouri) se va realiza prin intermediul unui
branament ngropat propus i post de reglare echipat cu regulator presiune joas, pentru instalaia de
utilizare. Imobilul are regim de nlime de P+2ET. La parterul imobilului este amenajat o camer
pentru montarea centralei termice, cu toate echipamentele necesare.

1.2.5.3. Situaia proiectat.
Se propune alimentarea cu gaze naturale a centralei termice avnd un consum de gaze naturale de
9,2 Nmc/h aflata ntr-o camer special amenajat s respecte condiiile normativului de gaze naturale
NT-DPE-01/2004, situat la parterul imobilului.
Centrala termic se va racorda la instalaia de utilizare proiectat prin intermediul unui racord rigid
sau flexibil, innd cont de condiiile impuse de normativul pentru proiectare NT-DPE-01/2004, (art.
8.14, 8,15.)
Camera destinata montrii centralei termice este prevzuta cu suprafee vitrate sub form de ferestre
spre exterior.
Ferestrele sunt prevzute cu ram din PVC i geam termopan cu sticl 4 mm.
Instalaia de utilizare proiectat 11/4" este realizat din eav de oel sudat SR EN 10208-1 si se
va racorda n postul de reglare msurare.
S-a montat detector automat de gaze cu limita inferioar de sensibilitate 2%CH4, n aer, care vor
aciona asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale (electroventil).






Capitolul 2: NOTE DE CALCUL

2.1. Calculul termotehnic al elementelor de nchidere


Rezolvarea judicioas a problemelor de higrotermic a construciilor prezint o importan
deosebit att din punct de vedere al asigurrii condiiilor de confort termic i al microclimei cerute ct i
din punct de vedere economic.
Dimensionarea instalaiei de nclzire, regimul de exploatare a acesteia, consumul de combustibil
sunt dependente de alegerea materialelor i de dimensionarea elementelor de construcie ce delimiteaz
ncperea.
La realizarea cldirilor este necesar s se urmreasc satisfacerea condiiilor termice legale de
realizare:
- rezistene minime necesare la transferul de cldur prin elementele delimitatoare n vederea
limitrii fluxului termic i a evitrii condensrii vaporilor de ap pe suprafeelor interioare ale
elementelor de construcie
- stabilitii termice necesare a elementelor de construcie i a ncperii, pentru limitarea oscilaiei
de temperatur a aerului interior pe suprafeele interioare, ale elementelor de construcie;
- rezistenei la permeabilitate la vapori;
- rezistenei la permeabilitate la aer la elementele exterioare;





















2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de inchidere

pentru urmatoarele elemente de construcii:

- Pardoseala calda la parter;
- Pardoseala rece la parter;
- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);
- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);
- Planeu pentru terasa circulabila;
- Planeu pentru terasa necirculabila;
- Perei exteriori;
- Perei interiori;
- Ui si ferestre exterioare;
- Ui si ferestre interioare;

Rezistena termic pentru pardoseala calda la parter

1. Parchet
= 0,02 m; = 0,41 W/(mK); S
m
= 7,71 W/(m
2
K)
2. Strat suport (P.F.L. poros)
= 0,02 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,35 W/(m
2
K)
3. Strat egalizare (nisip uscat)
= 0,05 m; = 0,58 W/(mK); S
m
= 7,48 W/(m
2
K)
4. Placa beton armat
= 0,14 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
5. Balast
= 0,25 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 2,49 W/(m
2
K)
6. Pmnt
= 1,16 W/(mK); S
m
= 11,28 W/(m
2
K)

Rezistena la transfer termic al elementului de construcie considerat R0, se calculeaza cu
relaia:



1
2
3
4
5
Ri rezisten la transfer termic prin suprafaa interioara n [m
2
K/W]


Re rezisten la transfer termic prin suprafaa exterioar n [m
2
K/W]

i,

e
coefficient de transfer termic prin suprafaa interioar respective exterioar n [m
2
K/W]:


i
= 12 [m
2
K/W]

e
= 12 [m
2
K/W]

j grosimea stratului [m];
bj coeficientul de calitate al materialului din stratul j;
j coeficientul de conductivitate termica a materialului din stratul j [W/mK];
j numarul de straturi din elemental de constructie;

Calcului indicelui interiei termice D, a elementului de construcie:

n care:
Rj rezistena la permiabilitate termic a stratului j din element [m
2
K/W];
Sj coeficientul de asimilare termic a materialului stratului j [W/m
2
K];

Calculul coeficientului de masivitate termic a elementelor de construcie exterioare
m = 1,225 -0,05 D
Deci:

=
= 0,37 + 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,496 4,5 => m = 1
D = 6,496

Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie
exterioare l reprezint rezistena termica necesar R
0
nec. cu condiia:

R
0
nec. R
0

R
0
nec. se determin pe baza relaiei de staionaritate a fluxlui termic unitar cu condia limitrii
superioare a diferenei dintre temp. ti a aerului interior i temperatura i min a
suprafeei interioare a elementului de construcie

R
0
nec =




i max = 3,5
Conf. STAS 6472/3 89 pentru = 60%
ti = 20C
te = -18C m = 1
Ri =0,125 n = 1


R
0
nec = 1,36
Calculm valoarea rezistenei termice R
0


R
0
= Ri + Rpard + Re = (Ri +Re) + Rpard = 0,084 + 0,084 + Rpl
r
R
0
= 0,168 + Rpard

Rpard =


= 0,0488 + 0,117 + 0,086 + 0,080 +

= 0,331 +



Din condiia R
0
R
0
nec R
0
1,36
0,209 + 0,331 +

= 1,36 => 0,54 +

= 1,36 =>

= 1,36 0,82

= 0,82
5 = 0,14 adoptam 5 = 0.25

Rpard = 0,331 +

= 1,8 Rpard = 1,8


R
0
= 0,168 + 1,8 = 1.8 R
0
= 1.96

Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter

1. Gresie
= 0,015 m; = 2,03 W/(mK); S
m
= 17,99 W/(m
2
K)
2. Strat suport (P.F.L. poros)
= 0,02 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,35 W/(m
2
K)
3. Strat egalizare (nisip uscat)
= 0,05 m; = 0,58 W/(mK); S
m
= 7,48 W/(m
2
K)
4. Placa beton armat
= 0,14 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
5. Balast
= 0,25 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 2,49 W/(m
2
K)
6. Pmnt
= 1,16 W/(mK); S
m
= 11,28 W/(m
2
K)

Ri = 0,125 (Ri =

0.007)

D =

=
= 0,13+ 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,256 => m = 1
D = 6,256
m = 1
R
0
nec. R
0



1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
= 3,5 (conf. STAS)
R
0
nec = 1,22

R
0
= 0,125 + Rpard
r

Rpard
r
=


= 0,074 + 0,117 + 0,086 + 0,080 +

= 0,357 +


Rpard
r
= 0,357 +


Din condiia R
0
R
0
nec R
0
1,22
0,209 + 0,357 +

= 1,22 => 0,56 +

= 1,22 =>

= 1,22 0,56

= 0,66
5 = 0,1122 adoptam 5 = 0.25

Rpard = 0,331 +

= 1,8 Rpard = 1,8


R
0
= 0,209 + 1,8 = 2.09 R
0
= 2
Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter (ntre etaje)
1. Gresie
= 0,02 m; = 2,03 W/(mK); S
m
= 17,99 W/(m
2
K)
2. ap de egalizare
= 0,1 m; = 0,93 W/(mK); S
m
= 10,08 W/(m
2
K)
3. Hidroizolaie
= 0,005 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,64 W/(m
2
K)
4. Placa de beton
= 0,15 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
5. Tencuiala
= 0,01 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)

Ri = 0,125 (Ri =

0,125)

D =



D =

=

= 0,17 + 1,08 + 0,136 + 1,4 + 0,108 = 2,894

D = 2,894
m = 1,225 0,05 2,894 = 1,08
m = 1,08
R
0
nec. R
0


R
0
nec =


= 3,5 (conf. STAS)
R
0
nec = 1,466

R
0
= 0,125 + Rpl
r


Rpl
r
=



= 0,0098 + 0,1075 +

+ 0,0862 + 0,0115 = 0,215 +


Rpl
r
= 0,215 +


Din condiia R
0
R
0
nec. => R
0
1,466

R
0
= 0,125 + 0,215 +

1,466

0,34 +

= 1,466 =>

= 1,126 =>
3
= 0,19

Rpl
r
= 0,215 +

= 1,330
Rpl
r
= 1,33
R
0
= 0,125 + 1,330 = 1,455
R
0
= 1,45


1
2
3
4
5
Rezistena termic pentru pardoseala cald peste parter (ntre etaje)

1. Parchet
= 0,02 m; = 0,41 W/(mK); S
m
= 7,71 W/(m
2
K)
2. Strat support (P.F.L poros)
= 0,02 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,35 W/(m
2
K)
3. Strat egalizare (zgura)
= 0,05 m; = 0,16 W/(mK); S
m
= 2,20 W/(m
2
K)
4. Placa de beton
= 0,15 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
5. Tencuiala
= 0,01 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)


Ri = 0,125 (Ri =

0,125)

D =



D =

=

= 0,37 + 0,51 + 0,688 + 1,4 + 0,108 = 3,076

D = 3,076
m = 1,225 0,05 3,076= 1,07
m = 1,07
R
0
nec. R
0


R
0
nec =


= 3,5 (conf. STAS)
R
0
nec = 1,452
R
0
= 0,125 + Rpl
c


Rpl
c
=


1
2
3
4
5
6
7

= 0,049 + 0,118 +

+ 0,0862 + 0,0115 = 0,265 +


Rpl
c
= 0,265 +


Din condiia R
0
R
0
nec. => R
0
1,452

R
0
= 0,125 + 0,265 +

1,452

0,39 +

= 1,452 =>

= 1,062 =>
3
= 0,18

Rpl
c
= 0,215 +

= 1,327
Rpl
r
= 1,33
R
0
= 0,125 + 1,327 = 1,452
R
0
= 1,45
Rezistena termic pentru terasa necirculabil

1. Strat hidroizolant termosudabil
= 0,01 m; = 0,14 W/(mK); S
m
= 2,44 W/(m
2
K)
2. Hidroizolaie
= 0,001 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,64 W/(m
2
K)
3. ap
= 0,05 m; = 0,93 W/(mK); S
m
= 10,08 W/(m
2
K)
4. Termoizolaie (polistiren extrudat)
= 0,25 m; = 0,29 W/(mK); S
m
= 4,21 W/(m
2
K)
5. Barier Vapori
= 0,001 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,64 W/(m
2
K)
6. Plac beton
= 0,15 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
7. Tencuial
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)
Ri =



Re =



D=

=

= 0,175 + 0,029 + 0,54 + 3,62 + 0,0116 + 1,4 + 0,218 = 5,83
D = 5,83
m = 1,225 0,05 x 5,83 = 1
m = 0,933
R
0
nec =



R
0
= 0,168 + Rpl

Rtn =



= 0,071 + 0,0059 + 0,054 +

+ 0,0066 + 0,0862 + 0,022


= 0,245 +


R
0
= 0,168 + 0,245 +

0,985 =>

= 0,572 =>
4
= 0,16

Rtn = 0,245 +

= 0.796 => R
0
= 0,168 +0,797 = 0,964
Adoptam:
4
= 0,25 => Rtn = 0,245 +

= 1,10
Rpl
r
= 1,10
R
0
= 0,168 + 1,10 = 1,275

R
0
= 1,275






2
3
5
6
7
8
1
4

Rezistena termic pentru terasa circulabil

1. Gresie
= 0,02 m; = 2,03 W/(mK); S
m
= 17,99 W/(m
2
K)
2. Sapa egalizare
= 0,03 m; = 0,93 W/(mK); S
m
= 10,08 W/(m
2
K)
3. Plasa sudata
= 0,01 m; = 0,14 W/(mK); S
m
= 2,44 W/(m
2
K)
4. Hidroizolatie
= 0,001 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,64 W/(m
2
K)
5. Termoizolatie
= 0,25 m; = 0,29 W/(mK); S
m
= 4,21 W/(m
2
K)
6. Bariera vapori
= 0,001 m; = 0,17 W/(mK); S
m
= 4,64 W/(m
2
K)
7. Placa beton
= 0,15 m; = 1,74 W/(mK); S
m
= 16,24 W/(m
2
K)
8. Tencuiala
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)

Ri =



Re =



D=

=

= 0,177 + 0,325 + 0,174 + 0,027 + 3,62 + 0,027+ 1.4 + 0,217 = 5,96
D = 5,96
m = 1,225 0,05 x 5,96 = 0,927
m = 0,927
R
0
nec =


2
3
1
4

R
0
= 0,168 + Rpl
r


Rpl =



= 0,0098 + 0,032 + 0,071 + 0,0058 +

+ 0,0058 + 0,0862 + 0,022


= 0,232 +


R
0
= 0,168 + 0,232 +

0,927 =>

= 0,527 =>
5
= 0,15

Rpl = 0,232 +

= 0.75 => R
0
= 0,168 +0,75 = 0,918
Adoptam:
4
= 0,25 => Rpl = 0,232 +

= 1,09
Rpl = 1,09
R
0
= 0,168 + 1,09 = 1,26
R
0
= 1,26



Rezistenta termica pentru pereti exteriori


1. Tencuiala
= 0,01 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)
2. Termoizolatie (polistiren expandat)
= 0,08 m; = 0,04 W/(mK); S
m
= 0,29 W/(m
2
K)
3. Zidarie B.C.A.
= 0,3 m; = 0,27 W/(mK); S
m
= 4,20 W/(m
2
K)
4. Tencuiala
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)




2
3
1



Ri =



D =



D =

=

= 0,108 +0,58 + 3,70 + 0,217 = 5,57
D = 5,57
m = 1,225 0,05 D = 1,225 0,05 x 5,57 = 0,946
m = 0,946
R
0
nec R
0


R
0
nec =


R
0
nec = 0,86
R
0
= (Ri + Re) + Rp = 0,125 + Rp

Rp =

3,145 => R
0
= 0,125 + 3,145 = 3,27

Rezistenta termica pentru pereti interiori



1. Tencuiala
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)
2. Zidarie B.C.A.
= 0,2 m; = 0,28 W/(mK); S
m
= 4,20 W/(m
2
K)
3. Tencuiala
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); S
m
= 9,45 W/(m
2
K)






Ri =


Re =




D =



D =

=0,217 + 2,47 + 0,217 = 1,17


D = 2,9
m = 1,224 0,05 D = 1,225 0,05 x 1,17 = 1,16
m = 1,16

R
0
nec R
0


R
0
nec =


R
0
nec = 0,52
R
0
= (Ri + Re) Rp = 0,125 + Rp

Rp =

+0,046

R
0
= 0,25 + 0,046 +

0,52 =>

=0,22 =>
2
= 0,05

Adoptam
2
= 0,2 => Rp = 0,046 + 0,74 = 0,78
Rp = 0,78
R
0
= 0,25 + 0,78 = 1,03
R
0
= 1,03



3.2.9. Rezistena termic pentru ui i ferestre exterioare:

3.2.10. a. pentru ferestre profile PVC cu geam termopan
R
0
= 0,51 [m
2
K/W]
b. Pentru Usi si glaswand cu geam termopan
R
0
= 0,92 [m
2
K/W]
c. Pentru Usi interioare
R
0
= 0,33 [m
2
K/W]

Cladirea este greu permeabila cu ferestre si este amplasata in localitate (municipiul Botosani) cu te
= -18C pentru zona a III-a climatic si a IV-a eoliana.


























2.2. Determinarea necesarului de cldur conform S.R. 1907;

Necesarul de caldura de calcul Q

Q = QT(1+

) + Qi [W]
Unde
QT(W) fluxul termic cedat prin transmisie corespunzator diferentei de temperature intre
interiorul si exteriorul elementelor de construcie ce delimiteaz ncperea.

Qi(W) sarcina termic pentru nclzirea de la temperatura exterioar convenional de calcul a
aerului infiltrat prin neetaneitile uilor i ferestrelor i a aerului ptruns la
deschiderea acestora i se determin ca valoarea maxim ntre sarcinile Qi
1
i Qi
2
:

Qi
1
sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneitile
uilor i ferestrelor i a aerului ptruns la deschiderea acestora determinat innd
seama de nr. de schimburi de aer necesar n ncpere din condiii de confort
fiziologic cu relaia:

Qi
1
= [na
0
CM V C
p
(i e) + Qu](1 -

) [W]

Qi
2
sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneitile
uilor i ferestrelor i a celui ptruns la deschiderea acestora determinat de
viteza convenionala a vntului se calculeaza cu relaia:

Qi
2
= {CM[EiLV
4/3
(i- e)]+Q
U
} + (1 -

) [W]
In care:
- na
0
nr. de schimb de aer necesar n ncpere din condiii de confort fiziologic
na
0
V = 7 x 10
-3
N
p
(mc/s)
N
p
= nr. de persoane
V = volumul ncperii (mc)
- C
M

coeficient de corecie al necesarului de cldur de calcul n funcie de masa
specific a construciei
- pentru m
pi
400 kg/mp => C
M
= 1
- densitatea aerului la temperatura i (kg/mc)

- pentru i = 20C => = 998,2 kg/mc
C
P
= 4183 j/kgK

- pentru i = 18C => = 998,5 kg/mc
C
P
= 4184,6 j/kgK

- pentru i = 22C => = 997,7 kg/mc
C
P
= 4181,3 j/kgK

- pentru i = 15C => = 998,95 kg/mc
C
P
= 4187 j/kgK

- pentru i = 12C => = 998,5 kg/mc
C
P
= 4186 j/kgK

C
P
caldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura i

E factor de corecie de nlime
H = 13,90 m (P II E) => E = 1

i coeficient de infiltraie a aerului prin rosturi

L lungimea rosturilor uilor i ferestrelor din faadele supuse aciunii vntului

v viteza conveninala a vntului pentru zona a IV-a eolian V
4/3
= 6,35 n localitate


Qu sarcina termic pentru nclzirea aerului ptruns la deschiderea uilor exterioare calculat
cu relaia:

Qu = 0,36 Au n (i e) C
M


Au aria uilor exterioare ce se deschid (mp)
n nr. Deschiderilor ntr-o or

A
C
adaosul pentru compensarea efectului suprafeelor reci afecteaz numai fluxul termic
prin elementele de construcie ale ncperilor a cror rezisten termic merie Rm nu
depete 10 mp K/W

Rm =


A
T
aria suprafeei totale a ncperii (suma tuturorr suprafeelor delimitatoare)

A
0
adaosul pentru orientare
Q
T
fluxul termic cedat prin transmisie calculat cu relaia:

Q
T
= C
M
m A

+ Q
S

n care:
m coeficientul de masivitate termic a elementelor de construcie exterioare
A aria suprafeei fiecrui element de construcie calculat conform
STAS 6472/3
Q
S
fluxul termic cedat prin sol determinat astfel:

Q
S
= A
p

+C
M

A
bc
+

A
bcj

n care:
A
p
= A
pl
+ ph (mp) aria cumulat a pardoselii i a pereilor aflai sub nivelul
ternului
A
pl
= aria plcii pe sol (mp)
P lungimea conturului pereilor n contact cu solul (m)
h cota pardoselii sub nivelul terenului (m)
A
bc
aria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului exterior al suprafeei A
p
(mp)
A
bcj
aria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului care corespunde spaiului
nvecinat care are temperatura i (mp)
R
P
rezistena termic cumulat a pardoselii i a stratului de pmnt cuprins ntre pardoseal i
adncimea de 7 m de la cota t.s. sau a stratului de ap freatic calculat cu relaia:

R
p
=

(m
2
K/W)


i
coeficient de transfer termic prin suprafaa la interior (w/m
2
K)

grosimea stratului luat n considerare (m)

conductivitatea termic a materialului din care este acltuit str. luat
n considerare (w/mK)

R
bc
rezistena termic specific a benzii de contur la trecerea cldurii prin pardoseal i sol ctre
aerul exterior (m
2
K/W tabel 1 SR 1907/1-97)

ej
temperatura interioar convenional de calcul pentru ncperi alturate

P
temperatura, fie n sol la h = 7 m, fie a stratului de ap freatic
- pt. zona a III-a climatic
p
= 9C

ms coeficient de masivitate termic a solului (fig. 1 SR 1907/1-97)
ns coeficient de corecie ce ine seama de conductivitatea termic a solului (fig. 2 SR1907/1-97)





2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;
2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;








2.6. Proiectarea reelei de distribuie


2.6.1. Calculul hidraulic al conductelor



Calculul hidraulic al reelelor instalaiilor de nclzire au scopul de a stabilii diametrele
conductelor de alimentare cu cldur ale corpurilor de nclzire.
Pierderile de sarcin n conducte se compun din pierderile de sarcin liniare A
p
, care sunt
distribuite n lungul curentului i pierderile de sarcin locale A
pl
, care se produc n zonele cu
neuniformiti (coturi, ramificaii, robinete etc.)
Pierderile de sarcin totale pentru un tronson de conducte sunt:
A
p
= A
pd
+ A
pl

A
p
= R*l + Z = (*l/d)*(v
2
/2)* + *(v
2
/2)*
A
p
= (v
2
/2)**[ (*l/d) +

Pierderile de sarcin total n cazul unei reele formate din mai multe tronsoane este :
A
pt
= (R*l + Z)

Relaia pe baza creia se calculeaz pierderea de sarcin ntr-un tronson de conduct sau astfel
spus pe baza creia se determin diametrul unui tronson de conduct are forma:
A
p
= (6,25*10
4
*G
2
/d
4
*)*[(*l/d) + ]

n calcule practice curente, cunoscut fiind traseul reelei de conducte i caracteristicile fiecrui
tronson (lungimea l i debitul de fluid G) i n unele cazuri i presiunea disponibil H se cere s se
determine diametrele conductelor care alctuiesc tronsoanele reelei.
Calculul de dimensionare al unei reele se face prin ncercri mprindu-se n dou etape:
1.Calculul preliminar n cazul necunoaterii presiunii disponibile H, diametrele preliminare ale
conductelor se stabilesc n funcie de debitele de fluid G i de vitezele v ale fluidului n tronsoanale
conductelor.
Vitezele v ale fluidului se consider n general cresctoare de la consumator spre surs.
2.Calculul de verificare const n a verifica dac pentru diametrele preliminare stabilite,
pierderile de sarcin nregistrate la debitele nominale pe diverse circuite alimentate dintr-un nod sunt mai
mici sau sensibil egale cu presiunea disponibil n nodul respectiv, adic:
(R*l+Z) s Hd

Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare urmtoarele operaii preliminare:
- ntocmirea schemei coloanei instalaiei de nclzire n care se deseneaz la scara de 1:50
planeele dintre niveluri, coloane, corpurile de nclzire cu legturile la coloane
- nscrierea pe fiecare tronson de conduct din plan i schem a debitului de cldur Q,
lungimea l a conductei, diametrul d al conductei
Calculul hidraulic al conductelor se sistematizeaz intr-un tabel centralizator, unde fiecare circuit
este tratat distinct pentru a se putea urmrii mai uor etapele calcului de dimensionare.





























2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzire

2.7.1. Calculul capacitii cazanului

Energia termic preparat n centrala termic servete la urmtoarele categorii de consumatori:
nclzire Q
I
i ap cald de consum Q
ac
.

Q
CT
= Q
I
*c [W]

c- coeficient de majorare a puterii termice a centralei pentru acoperarea pierderilor de cldur a
reelei de distribuie a agentului termic (pn la 50%)

Q
CT
= 67293 [W]
Am adoptat cazan SIME cu puterea termic utila de 78.7 kW
Consum de combustibil 9.2 Nm/h


2.7.2. Alegerea pompelor de circulaie

Pompele de circulaie la instalaiile de nclzire cu ap cald, vehiculeaz fluidul purttor de
cldur ntr-un circuit nchis (cazan consumator cazan)
Pentru alegerea corect a pompei este necesar stabilirea prin calcule a caracteristicilor tehnice a
acesteia i anume:
- debitul nominal a pompei G
p
i nlimea de pompare H
p

G
p
debitul nominal de pompare se stabilete n funcie de sarcina termic pe care agentul
termic o cedeaz la consumator cu un ecart prestabilit (A
t
=20
0
C).
t m
C
p
c
Q
G
A
=


c- cldura specific [j/kg*k]
- densitatea medie a fluidului purttor de cldur n funcie de temperatura medie t
m

t
m
= t
d
+t
r
/2 [kg/m
3
]
=
85
= 968,71 [kg/m
3
]
Pe traseul 1:
Q
c
= 36800 W
G
p
= 1,89 [m
3
/h] si inaltimea de pompare H=1,18 [mca]
nlimea de pompare teoretic de pompare necesar pe un circuit nchis rezult din ecuaia lui
Bernoulli aplicat pe un fir de curent real. Astfel:
H
p
= (l/*g)*(Rl+Z)
(Rl+Z) suma pierderilor de sarcin liniare i locale corespunztoare debitelor de calcul pe
circuitul de la cazan-consumator-cazan.
(Rl+Z) = 11561 [Pa]
Am adoptat pompa WILO TOP-S 40/10 1,9 [m
3
/h] cu P1 = 437 W
Pe traseul 2:
Q
c
= 30493 W
G
p
= 1,57 [m
3
/h] si inaltimea de pompare H=0,46[mca]
(Rl+Z) = 4197 [Pa]
Am adoptat pompa WILO TOP-S 30/10 1.5 [m
3
/h] cu P1 = 185 W
Pentru pompa de recirculare:
Q = 78700 [W] G
p
= 1.11 [m
3
/h] si inaltimea de pompare 1.24 [mca]
Am adoptat pompa WILO Star-RSG 25/7 1.32[m
3
/h] cu P1 = 140 W


2.7.3. Dimensionarea utilajelor din centrala termic


2.7.3.1. Calculul vasului de expansiune nchis

Vasul de expansiune nchis are rolul de a prelua total sau parial excendentul de ap rezultat din
dilatare.
Volumul vasului de expansiune se calculeaz cu formula:

min max
max
0
1 , 1
P P
P
V V
u

=

V
u
volumul util al vasului de expansiune inchis [l]
P
max
presiunea maxim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei stabilit
astfel nct s nu se depeasc presiunea admis n instalaia interioar, respectiv presiunea admis n
corpurile de nclzire.
P
min
presiunea minim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei, stabilit
astfel nct presiunea n orice punct al instalaiei s nu fie mai mare dect presiunea aburului saturat.
Volumul de ap din instalaie V
inst
este volumul apei din instalatie stabilit prin insumarea
volumelor de apa din interior ale echipamentelor si conductelor.
V
inst
= 624 [l]
Volumul de ap rezultat din dilatare se calculeaz cu relaia
V
u
= 0,04*V
inst

V
u
= 0,04*624 = 25 [l]
Volumul vasului de expansiune nchis se calculeaz cu relaia

Vei=1.1*Vu {1/ [1-(Pmin/Pmax)]}=1.1*25(1/1-4/6) = 82,6
Se alege vas de expansiune nchis cu capacitatea de 100 l i presiunea nominal de 5 bar.

2.7.3.2. Calculul coului de fum

Coul de fum se construiete n interiorul sau exteriorul unei cldiri. Forma seciunii de trecere a
gazului poate fi circular, ptrat sau dreptunghiular. n cazul n care seciunea este dreptunghiular se
impune ca raportul laturilor a/b s fie mai mare sau egal cu 0,7.
Cea mai larg rspndire o au courile din zidrie de crmid sau beton, soluie obligatorie n
cazul nglobrii acestora n construcii.
Courile de fum nglobate n construcii nu trebuie s aib perei comuni cu ncperile principale,
cu cmrile sau cu camerele frigorifice.
nlimea coului se va stabilii pe baz de calcul innd seama de necesitile funcionale ale
cazanului, de prevederile normelor n vigoare cu privire la concentraiile limit de noxe admisibile n
zon, precum i de situaia cldirilor din zon (amplasarea n raport cu direcia vntului, distana fa de
centrala termic, regimul de nlime al cldirilor).
Coul de fum va depii cu minim 500 mm coama acoperiului, respectiv parapetul terasei cldirii
n care se afl coul de fum.








Dimensionarea cosului si a canalelor de fum:


h
Q c
S
*
= [cm
2
]
unde:
S - sectiune cosului de fum [cm
2
]
c - coeficient in functie de natura combustibilului
h - inaltimea cosului de fum [m]
Q - puterea cazanului [kcal/h]



combustibil carbune gaz motorina lemn
c 0.03 0.016 0.025 0.045


350
9 . 12
78700 * 016 . 0
= = S [cm
2
]

211
4 *
= =
t
S
D [mm
2
]

A rezultat un cos de fum cu diametru de 250 mm
2
.













DIMENSIONAREA PRIZEI DE AER


Pentru asigurarea unei arderi complecte este necesar un debit de aer care la centralele mici se ia
din sala cazanelor, iar la centralele mari se ia din exterior.
Pentru a nu crea depresiuni n sala cazanelor centralele se prevd cu prize de aer care se
amplaseaz de obicei n spatele cazanelor.
Seciunea prizei de aer necesar arderii se calculeaz cu relaia

] [
3600
2
m
V
B V
S
a
h ar
pa

=
unde
V
ar
volumul de aer necesar arderii [m
3
N/kg]
B
h
consumul orar de combustibil [kg/h]
V
a
viteza aerului [m/s] v = 1..2 m/s

Spq=6.8*14.1/3600*1.5=0.017 [m
2]


Se adopt o priz de aer dreptunghiular cu dimensiunile 15x12 cm
2
.




















2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale



2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat

La imobilul prezentat, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2 Nm
3
/h nominalizat in scop de
utilizare la receptorul:
1 . Central termic - propus 1 buc 9,2 N mc/h
Total. Q
i
= 9,2 Nm
3
/h



2.8.2. Dimensionarea instalaiei de utilizare


Dimensionarea instalaiei de utilizare gaze naturale se face n conformitate cu Norme tehnice
pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2004 - capitolul 5, dup
metodologia de calcul a conductelor de presiune joas la care, teoretic, se accept ca volumul de gaz este
constant. Determinarea diametrelor se va face pe baza relaiei indicate la art. 5.11 din NT- DPE -
01/2004, transpus n tabelul 4.1 din NT- DPE - 01/2004.

- Factorul de simultaneitate
- Debit de calcul Qc =Qi x F =9,2 Nm3/h
- Lungime fizic Lf = 36.00 m
- Lungime de calcul 43.20 m
- Presiunea disponibil Hd =5 mbar/m
- Cadere unitara de presiune 0.116 mbar/m
F =1
Lc =Lf x 1,2 =
H =Hdisp,/Lc =






Capitolul 3 :
Tehnologia de executie a instalatiilor de inclzire si gaze naturale

3.1. Detalii de execuie


3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului

Amplasarea i trasarea poziiei cazanului.
Amplasarea difer n funcie de categoria i tipul acestora.
Conform instruciunilor metodologice, cazanele se clarific n 2 grupe
grupa I cazane de ap cald pn la 115
0
C i cazane de abur cu presiunea pn la 6,8 N/cm
2
.
grupa II cazane de ap supranclzite cu temperaturi peste 115
0
C.
La amplasarea cazanelor din grupa I trebuie asigurate distanele prevzute.
n faa cazanelor care folosesc combustibil gazos se asigur un spaiu n funcie de suprafaa de
nclzire a cazanului i anume:
- pn la 10m
2
circa 1,00m
- ntre 10 i 25 m
2
circa 1,50m
- ntre 25 i 50 m
2
circa 2,00m
- peste 50 m
2
circa 2,50m
Lateral de la montarea cazanului i pn la elementele constructive ale slii cazanului se asigur
un spaiu de:
- 0,80m la cazanele cu suprafa de nclzire pn la 100 m
2

- 1,00m la cazanele cu suprafa de nclzire peste 100 m
2

n spatele cazanului pn la canalul de fum se prevede o distan care s permit montarea i
deservirea ubrului de fum.

MONTAREA CAZANULUI

Cazanele mici se monteaz cu mijloace manuale. Cazanul se monteaz n general dup terminarea
construciei slii cazanului i dup executarea postamentului cazanelor.
Pentru cazanele uzuale de nclzire central postamentele se execut din beton simplu i
cptueal de crmid refractar perfect orizontale, tencuite n exterior.
Cazanele se livreaz complect asamblate n uzin, pe elemente la cazane complect asamblate
montarea const n aezarea lui pe un postament pe poziie definitiv.
n cazul blocurilor de elemente sau elemente separate, montarea se realizeaz astfel:
- se transport elementele de cazan, colectorul i distribuitorul de la locul de depozitare la locul
de montare
- se msoar i se traseaz poziia cazanului pe postament
- se aeaz elementele de cazan pe postament n ordinea indicat de productor
n timpul aezrii elementelor pe postament acestea se sprijin spre a se evita accidentele. Se
aeaz i se fixeaz provizoriu cu uruburi mecanice, de flanele elementelor, colectorul i apoi
distribuitorul. Se confecioneaz garnituri i apoi se aeaz ntre flane, garniturile se aeaz pe flane
imediat ce acestea au fost unse cu ulei de in sau cu past de grafit. Se strng definitiv flanele cu uruburi
mecanice, uniform, egal pe toat lungimea cazanului i simetric att la distribuitor ct i la colector.
Operaia se repet de 2-3 ori de-a lungul cazanului pn cnd toate flanele sunt bine strnse, folosindu-
se procedeul de strngere a uruburilor n diagonal dou cte dou.
Dup montarea tuturor elementelor se efectueaz proba de presiune (umplerea cazanului cu ap,
ridicarea presiunii pn la limita de prob, verificarea etanietii, golirea de ap a cazanului) dup care
se trece la:
- montarea cazanului dac este cazul
- montarea panourilor componente ale mantalei i fixarea acestora cu uruburi dup eventuale
completri ale izolaiei deteriorate de pe panourile mantalei i dup decuparea prin taiere n
manta a golurilor pentru montarea termometrelor i manometrelor
- se monteaz ua de vizitare i ua de focar
- se monteaz sibrul de fum i racordul la coul de fum
- se execut racordarea cazanului


3.1.2. Montarea conductelor si a armaturilor

Lucrarile de montaj a instalatiei termice interioare nu necesita tehnologii noi , pentru realizarea
lor se utilizeaza tehnologii existente . Se vor respecta prescriptiile normativului I13 .
Intreprinderile de montaj raspund de alegerea corecta a proceselor tehnologice de executie , de
calitatea executiei si a materialelor folosite conform prescriptiilor termice ale proiectului de executie
termice interioare s-a pichetat conform proiectului .
Principalele lucrari de montaj constau in :
- montarea pe pardoseala a unor tronsoane de conducte cat mai lungi ;
- fixarea in pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere, a bratarilor, mansoanelor de
protectie ;
- filtrarea capetelor de teava unde se vor monta elementele de racaordarea la corpurile de
incalzire si robinetii ;
- asamblarea tronsoanelor de conducta , a robinetilor si a fitingurilor ;
- verificarea pantelor ;
- fixarea definitive a conductelor pe suportii ;
- efectuarea probelor ;
- realizarea protectiei termoizolante la conducte unde este cazul , cu un strat de 40 mm vata
minerala si un glet de ipsos .
Inainte de inceprea montajului toate materialele vor fi verificate in ce priveste aspectul ,
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate .
La imbinarea cap la cap prin sudura a condcutelor se va face un control riguros in interiorul tevii
pentru indepartarea tuturor corpurilor straine care pot provoca avarii in retea termica interioara .
Depozitarea tevilor se va face cu grija pentru a se evita ovalizarea capetelor , ceea ce ar conduce
la imbinari defectuase ale transoanelor de teava .
Toate armaturile folosite vor fi insotite de certificate de calitate unice emise de catre uzina
producatoare . Aceste armaturi, inainte de montarea lor se vor curati si vor fi verificate la standul de
proba din ambele parti ale sertarului sau ventilului , pentru doua cazuri :
- cazul1, cu sertarul ( ventilul ) coborat 9 inchis ) ;
- cazul2, cu sertarul ( ventilul ) ridicat ( deschis ) .
Suprafetele care urmeaza a fi sudate se vor curatii in prealabil in mod corespunzator , in
conformitate cu tehnologia de executie , pentru a asigura o calitate corespunzatoare imbinarilor sudate .
Dispunerea imbinarilort sudate , in dreptul suportilor nu este admisa , iar distanta minima dintre
doua cordoane de sudura consecutive nu trebuie sa fie mai mica de 200 mm .
Racordarea la coloana , indiferent de diametrul legaturii , se realizaeaza prin sudura
Conducta de ducere se racordeaza la radiator la robinetul de colt de dublu reglaj si printru-n
record cu cot olandez pe conducta de intoarcere .
Pentru a nu incalzi cablurile sau conductele electrice, conductele de incalzire se monteaza
deasupra acestora .
Coloanele se executa perfect verticale . Conducta de ducere se monteaza totdeauna in parte
dreapta, stand cu fata spre coloana , iar cea de intoarcere in partea stanga . Pentru a putea executa
lucrarile de montaj , intre peretele tencuit si conducta trebuie asigurata pe toata inaltimea o distanta de 3
cm , ia intre conducte de 4 cm .
Vasul de dezaerisire se monteaza in instalatiile de incalzire cu o mufa de record la instalatie , de
3/8 si o mufa de racord tot de 3/8 pentru teava de dezaerisire pe care se monteaza un ventil de aerisire
de 3/8.
Materialul folosit la sudare trebuie sa fie astfel ales incat sa corespunda materialului de baza si
procedeul de sudare sa asigure in cusatura sudata aceasi compozitie chimica si aceleasi proprietati
mecanice ca si materialul tevii , Dupa sudare cordonul de sudura rebuie sa fie compact , sa nu prezinte
fisuri crapaturi .

3.1.3. Montarea corpurilor de incalzire

Pentru incalzire se vor folosi radiatoare din otel , dupa cum urmeaza :
- tip 22-600/1400 22-600/500 ;22-600/700 e.t.c. pentru spatii administrative ;
Corpurile de incalzire se monteaza in dreptul ferestrelor sau linga peretii exteriori . Aceasta
amplasare asigura uniformizare a repartitiei caldurii pe verticala, elimina formarea de curenti reci si
asigura o temperature mai ridicata a aerului in apropierea pardoselii.
Pentru buna circulatie a aerului trebuie asigurata urmatoarele cote la montarea unui radiator :
- cand radiatorul este montat apparent in fata peretelui , sub fereastra , distanta fata de
perete in spatele radiatorului este de 5 cm, fata de pardoseala de 10 cm si fata de
fereastra la 8 - l0cm;
- cand radiatorul se monteaza in nisa , se respecta acelasi cote ca mai inainte , iar intre
partile laterale ale radiatorului si marginea Nisei de 15-20 cm .
Radiatoarele se monteaza pe console speciale fiind asigurate contra rasturnarii prin sustinatoare .
Cand consolele nu pot fi incastrate in pereti , radiatoarele se pot aseza pe picioare incastrate in
pardoseala.
Montarea radiatoarelor comporta urmatoarele operatii principale :
- niplarea radiatoarelor in numarul de elemente corespunzator ;
- incercarea la presiune hidraulica a corpului radiatorului ;
- montarea radiatorului pe console si prinderea cu sustinatoare ;
- montarea ventilului si a racordului olandez ;
- racordarea la coloane .

3.1.4. Verificarea executiei

Verificarea montajului instalatiei termice interioare se va face de catre personalul prorpiu al
intreprinderii de montaj autorizat in acest sens dar nu scuteste intreprinderea de raspunderea pentru
respectarea prevederilor si a documentelor de executie precum si pentru eventualele defecte de executie
ulterior .
La montarea conductelor de distributie se va urmari daca s-a realizat panta corespunzatoare pentru
a asigura dezaerisirea si golirea instalatiei . Panta va fi in sensul de curgere a fluidului incalzitor .
Daca radiatorul apare strambat dupa niplare inseamna ca unele elemente prezinta defecte de
prelucrare a suprafetelor plane, aceastea nefiind paralele intre ele .
Dupa niplare se face proba de presiune hidraulica cu ajutorul unei pompe de presiune hidraulica
in mod curent pe santier .

3.1.4.1. Probe

Radiatoarele, inainte de montare, vor fi supuse unei probe de presiune hidraulica . Aceasta proba
este bines a se efectueze la circa 49 ore de la terminarea niplarii , pentru ca polimizarea etansarii sa fie
realizata . In timul probei pozitia radiatorului trebuie sa fie verticala , putin ridicat la partea la care se afla
montat robinetul pentru aerisire .
Presiunea de proba este de 5,0 daN/cmp. Toate defectele descoperite trebuie remediate. Pentru a evita
demontarea radiatorelor atunci cand se efectueaza o noua proba hidraulica si numai daca nu se observa
pierderi de apa si presiunea este constanta , se poate transporta radiatorul in incaperea in care va fi montat
La inchiderea lucarilor de montaj , anterior receptiei , instalatia termica se supune urmatoarelor
probe :
- proba la rece ;
- proba la cald ;
- proba de eficacitate .
Proba la rece constituie probarea la presiune a ansamblului instalatiei se se efectueaza inaintea
vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei .
Proba se executa in perioade de timp cu temperature ambiante mai mari de 5C si de preferinta in
timpul zilei . .Inaintea efectuarii probei la rece instalatiile se spala cu apa .
Proba de presiune se incepe la ce putin trei ore dupa punerea instalatiei sub presiune.
Durata probei este de minim o jumatate de ora. Ridicarea presiunii si reducerea ei se face lent ,
fara socuri .
Presiunea de proba va fi de 5,0 daN/cmp. Proba la rece se considera corespunzatoare, daca pe
toata durata probei manometrul nu indica variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri ,
crapaturi, pierderi de apa la imbinari. Cand se constata pierderi de presiune sau defectiuni , se procedeaza
la remedierea acestora , dupa care proba se repta .
Dupa efectuarea probei la rece instalatia trebuie golita in mod obligatoriu . Rezultatele probei la
rece se consemneaza intr-un process verbal care se prezinta la receptie .
Proba la cald constituie verificarea etansitatii , modului de comportare la dilatare si contractare si
a circulatiei agentului termic la temperature de functionare a instalatiei . Proba la cald se poate efectua
numai dupa o comportare corespunzatoare a instalatiei la proba de presiune la rece .
Proba la cald se efectueaza inaintea vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei si dupa
inchiderea completa a cladirii. instalatia va fi alimentata cu agent termic de la sursa definitive . In paralel
cu proba la cald se regleaza si instalatia .
Dupa o durata de cel putin doua ore de functionare la parametrii de regim , se verifica daca toate
elementele corpurilor de incalzire realizeaza aceasi temperatura si daca aceasta nu prezinta diferente
apreciabile intre corpuri. Dupa efectuarea verificarilor se la instalatia sa se raceasca la temperature
mediului inconjurator dupa care se face o noua incalzire urmata de un nou control .
Daca si dupa a doua incalzire instalatia nu prezinta neetansitatii sau incalziri neuniforme
corespunzatoare ,rezultatele acestei probe se consemneaza , de asemenea , intr-un process verbal .
Proba de eficacitate consta in punerea in functiunea a intregii instalatii in mod continuu timp la 48
de ore , in conditii normale de exploatare , la temperature scazute ale aerului exterior , cat mai apropiate
situatiei nominale .
Proba are ca scop constatarea daca in interiorul constructiei se obtine caldura precisa prin
masurarea temperaturii in incaperi . Proba se considera ca este corespunzatare daca temperaturile
masurate ale aerului interior corespund prevederilor din proiect cu abateri in maxim -1+2C.

3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare.

Functionarea instalatiei de incalzire depinde de modul in care se exploateaza si se intelege .
Exploatarea si intretinerea revine personalului de exploatare si intretinere . Principalele sarcini ce ii revin
sunt :
- cunoaste in detaliu alcatuirea si functioanrea instalatiei si tine evidenta tuturor modificarilor
survenite ;
- controleaza parametrii instalatiei si efectueaza interventiile de reglare ;
- urmareste executarea la timp a reparatiilor, verificand calitatea lor si le consemneaza in registrul
de reparatii ;
- executa incercari de verificare si reglaje dupa reparatii.
Pentru exploatarea ansamblului punct termic - instalatie termica interioara se elaboreaza
instructiuni specifice prin care se stabilersc si responsabilitatile corespunzatoare personalului de
exploatare.
Instructiunile de exploatare cuprind date in legatura cu instalatia si utilajele ei, ordinea in care
trebuie sa lucreze diferite elemente, elementele ce trebuie sa fie supravegheate in timpul functionarii
instalatiei si termenele pentru reparatii curente si preventive.
Evidenta exploatarii se consemneaza in jurnalul de supraveghere, iar a rparatiilor in registrul de
evidenta al acestora.
Responsabilul exploatarii are obligatia de a avea proiectul instalatiei, schema de functionare
precum si procese verbale de probe, punere in functiuni si de reparatii efectuate.
Personalul de exploatare intretinere si cu piese de schimb pentru efectuarea reparatiilor curente.
Pentru prevenirea oricaror accidente si avarii, instalatia de incalzire va fi deservita numai de
personalul instruit, interzicandu-se categoric pornirea, orpirea si reglajul instalatiilor de catre personal
neinstruit.









3.1.6. Condiii i reguli de montare a instalaiilor de utilizare gaze naturale

Execuia instalaiei de utilizare se va face de ctre constructor prin instalator autorizat
minim grad III.
Traseele instalaiei de utilizare vor fi rectilinii, urmrind pe ct posibil stlpi, grinzi, perei.
La alegerea traseelor condiiile de siguran au prioritate fa de cele de estetic (art.8.18 din NT-
DPE-01/2004).
Conform art. 8.20 din NT-DPE- 1/2004 este interzis trecerea conductelor prin:
- spaii neventilate sau nchise cu plas de rabi sau alte materiale;
- trecerea conductelor de gaze naturale avnd mbinri fixe sau demontabile prin debara,
cmar i altele asemenea , dac acestea nu sunt ventilate;
- couri i canale de ventilare;
- puuri i camere pentru ascensoare;
- ncperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe;
- ncperi cu umiditate pronunat;
- ncperi n care se pstreaz materiale inflamabile;
- closete;
- subsoluri tehnice i canale tehnice;
- ghene sau nie comune mai multor nivele, n care sunt montate conducte pentru alte
instalaii, inclusiv sub deschiderile interioare ale acestora;
- podurile neventilate ale cldirilor;
- locuri greu accesibile n care ntreinerea normal a conductelor nu poare fi asigurat;
- depozite sau ncperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de
siguran la foc a construciilor P118.
Totodat este interzis montarea conductelor nglobate n elemente de construcie de ale
pardoselii. n cazul n care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cmri se admite
traversarea acestora utiliznd conducte fr mbinri i protejate n tub de protecie. Cnd trecerea
conductelor prin ncperi cu umiditate pronunat sau atmosfer corosiv este inevitabil, se folosesc evi
zincate sau protejate cu lacuri anticorosive i tub de protecie.
Conform art.6.11 din NT-DPE- 1/2004 se vor lua msuri de etanare a conductelor de ap i
canalizare direct n pmnt, la intrarea n subsol cldirii. De asemenea se vor etana toate intrrile
conductelor de nclzire, ap, canalizare de la subsol la parter.
Pentru evacuarea eventualelor infiltraii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orificii de
ventilare pe conturul exterior al cldirii i ntre ncperile din subsol prin legare unor canale de ventilare
natural cu subsolul cldirii. Este interzis racordarea la sistemul de distribuie a gazelor naturale a
cldirilor care nu au asigurate msurile de etanare.
Distanele ntre conductele de gaze i elementele celorlalte instalaii se ncadreaz n prevederile
din:
- Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor electrice la consumatori cu tensiuni de pn
la 1000 V c. a. i 1500V c. c., indicativ I7;
- Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice, indicativ PE107;
- Prescripiile tehnice I.S.C.I.R.;
- Standard 8591, conform art.8.25 din NT-DPE- 1/2004;
Este interzis utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: legarea
la pmnt a altor instalaii, realizarea prizelor de protecie electric, susinerea cablurilor i/sau
conductorilor electrici, indiferent de tensiune i curent, agarea sau rezemarea unor obiecte.
Trecerea conductelor prin perei sau planee se va face prin tub de protecie. n tubul de protecie
conducta va fi fr mbinri (art.8.23 din NT-DPE- 1/2004) tuburile de protecie se vor fixa cu mortar de
var i ciment i vor depi faa finit a elementelor de construcii cu 10mm la pereii i plafoane i cu
50mm la pardoseli (art.10.47 din NT-DPE- 1/2004).
Susinerea conductelor aparente pe elementele de construcii se face n funcie de diametru, cu
brri sau console, la distan de 1,5...8,0 m ntre punctele de susinere, respectiv 20...30 mm ntre
conducte i elementele de construcie (art.10.43 din NT-DPE- 1/2004).
n instalaiile de utilizare, conductele de gaze se vor monta deasupra conductelor de ap sau
nclzire central.
Conductele orizontale se vor monta numai n partea de sus a pereilor la o distan convenabil de
plafon, deasupra uilor i ferestrelor. Se recomand a nu se fixa conducta de plafonul ncperilor.
In instalaiile interioare se vor monta robinete de nchidere la vedere, n locuri ventilate, accesibile
n urmtoarele puncte (art.8.27 din NT-DPE- 1/2004):
a) naintea fiecrui contor. n instalaii cu un singur contor, dac distana dintre robinetul de incendiu
i contor nu depete 5,0 m, robinetul de incendiu ine loc i de robinet de contor;
b) Pe fiecare ramificaie important a instalaiei;
c) Pe fiecare conduct care alimenteaz grupuri de arztoare montate la aparate, mese de lucru,
laboratoare;
d) La baza fiecrei coloane, n cldiri cu peste 5 de nivele; Dac plasarea robinetelor de la baza
coloanelor nu se poate face n condiii de siguran i estetic corespunztoare, se admite
montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteaz maxim 24 puncte de
consum.
e) naintea fiecrui arztor;
- Dou robinete, n cazul arztoarelor i aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevr
propriu sau n cazul celor care au racord flexibil;
- Un robinet pentru cazul arztoarelor i aparatelor care au racord rigid i cu robinet de manevr
propriu;
Se vor folosi la execuie evi STAS SR EN 10208/1 cu grosimea peretelui impus de art.9.5 din NT-DPE-
1/2004.
Materialele folosite vor fi nsoite de certificate de calitate. Utilizarea gazelor naturale este admis
numai n ncperi n care nu exist pericol de incendiu, explozie sau intoxicare (art.8.1 din NT-DPE-
1/2004).
Condiiile tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor interioare de utilizare a gazelor
naturale combustibile sunt cuprinse n art. 8.2 din NT-DPE- 1/2004:
- Volumul interior minim al ncperilor: 18 m
3
, pentru ncperi curente; 7,5 m
3
, pentru
buctrii i oficii din construcii noi; 5,0

m
3
pentru buctrii din construcii existente, cu
respectarea condiiilor prevzute la art. 8.5 din NT-DPE- 1/2004;
- Asigurarea aerului necesar arderii;
- Ventilarea natural sau mecanic;
- Evacuarea total a gazelor de ardere, n exterior, deasupra acoperiului;
- Suprafee vitrate;
Toate ncperile n care se monteaz aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevd cu suprafee
vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamuri uoare, ui cu geam sau goluri, toate la exterior, cu
suprafa minim total de:- 0.03 m
2
pe m
3
de volum net de ncpere, n cazul
construciilor din beton armat;
- 0.05 m
2
pe m
3
de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie.
Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fr armare.
Pentru cazurile n care geamurile au o grosimea mai mare de 4 mm sau sunt de construcie
special (securizat, termopan) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaz cu limit de
sensibilitate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu
gaze naturale al arztoarelor. n cazul utilizrii detectoarelor suprafaa vitrat poate fi
redus la 0,02 m
2
pe m
3
de volum net de ncpere.
Volumul net al ncperii se stabilete prin considerarea volumului net total al ncperii din care se
scade volumul cazanelor sau alte elemente de instalaii sau de construcii existente n ncpere, n care nu
se pot acumula gaze.
n ncperi cu volum mai mic dect cel prevzut mai sus, sunt admise numai aparate de utilizare
legate la co n urmtoarele condiii:
- Accesul aerului necesar arderii i aprinderea aparatelor de utilizare, s se fac din exteriorul
ncperii (coridor, vestibul) sau direct din exteriorul cldirii;
- Folosirea unor aparate auxiliare cu aprindere din exteriorul cldirii, asigurate mpotriva stingerii
prin blocarea admisiei gazului n cazul stingerii flcrii, fie prin construcia aparatului, fie prin
dispozitive de protecie (8.3 din NT-DPE- 1/2004). Pentru nclzirea de apartament, centrala termic se
monteaz n buctrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz cala de evacuare a
persoanelor, cu respectarea tuturor condiiilor anterioare menionate.
n ncperi cu volum mai mic de 18 m
3
i n bi, indiferent de volumul lor, nu sunt admise:
- Aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- Aparate de utilizare pentru nclzirea central sau local prevzut cu arztor atmosferic i
rupere de tiraj, chiar dac au termostat de co (art.8.4 din NT-DPE- 1/2004).
Fac excepie de la prevederile art. 8.2, 8.3 i 8.4 aparatele de utilizare care au agrement
tehnic pentru fiecare n alte condiii la care, prin tubulatura etan, se asigur accesul din exterior
al aerului necesar arderii i evacuarea n exterior a gazelor arse cazane cu focar etan i tiraj
forat (art.8.5 din NT-DPE- 1/2004).
De asemenea sunt exceptate de la prevederile art.8.3, aparatele de utilizare din categoria
turbosuflantelor destinate pentru nclzirea fermelor de psri i animale cu condiia utilizrii
detectoarelor de gaze naturale avnd limita inferioar de 2% CH4 n aer i care acioneaz
automat robinetul de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor de
utilizare.
Debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntr-o ncpere trebuie s satisfac
condiia: 15 m
3
volum interior de ncpere, pentru fiecare Nm
3
/h debitul instalat de gaze naturale.
n instalaiile de utilizare sunt admise numai categorii de aparate i arztoare omologate sau cu
agrement tehnic ISCIR, n conformitate cu prevederile legislaiei.
Aparatele de utilizare industriale, cu debit instalat peste 25 Nm
3
/h se prevd cu armturi pentru
montarea unor aparate de msur i contor i prize, n vederea efecturii de determinri pentru bilanul
termic conform art. 8.10 din NT-DPE- 1/2004.
Alegerea i montarea arztoarelor i aparatelor de utilizare se face cu respectarea condiiilor
tehnice din NT-DPE- 1/2004, precum i cu respectarea prescripiilor legale de performan, prescripiilor
tehnice I.S.C.I.R. i instruciunile productorilor.
Aparatele de utilizare i arztoarele se racordeaz rigid la instalaiile interioare cu excepia
cazurilor prevzute la art.8.14. Pot avea racorduri flexibile aparatele cu flacr liber, cu debit nominal
sub 3,0 Nm/h i arztoarele independente utilizate la aparate mobile, cu respectarea condiiilor pentru
utilizarea n siguran a racordurilor flexibile, prevzute n NT-DPE- 1/2004 art.8.15.
Pentru toate aparatele de utilizare se asigur aerul necesar i evacuarea n exterior a gazelor arse,
complet i fr riscuri, astfel nct n atmosfera ncperii s nu se depeasc concentraia de gaze arse
admis de normele de protecia muncii i de protecie a mediului (art.8.28 din NT-DPE- 1/2004.)
Aerul necesar arderii se asigur n funcie de raportul dintre volumul interior al ncperii V
i

[mc] i debitul nominal al aparatelor de utilizare Q
n
[m
3
N/h]:
-Pentru V
i
/Q
n
30, se consider c prin neetaneitile tmplriei se asigur aerul necesar
pentru ardere;
-Pentru V
i
/ Q
n
< 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la
partea inferioar a ncperii.
Sunt exceptate buctriile din locuine cu nclzire central, n care nu exist alte aparate de
utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o ncpere vecin prin realizarea unui gol spre aceast
ncpere cu condiia satisfacerii V
i
/Q
n
30, n care V
i
este volumul buctriei plus volumul ncperii
respective (art.8.29 din NT-DPE- 1/2004).
Suprafaa golului pentru accesul aerului necesar arderii, ntr-o ncpere n care se utilizeaz gaze
naturale, se determin cu produsul dintre debitul instalat n ncperea respectiv Q
i
[m
3
N/h] i
coeficientul 0,0025[m
2
/ m
3
N/h] : S =0,0025x Q
i
[m
2
].
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea superioar a ncperii i fr
dispozitive de nchidere sau reglaj.
Este interzis obturarea golului de acces a aerului de ardere.
La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru
proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire I13.
La centralele termice cu tiraj forat i camer de ardere etanat nu este necesar asigurarea
golurilor pentru accesul aerului n ncpere.
Canalele de ventilare pentru evacuare gazelor de ardere nu se prevd cu dispozitive de nchidere
sau reglaj i se racordeaz la partea superioar a ncperilor, ct mai aproape de plafon.
Evacuarea gazelor de ardere din buctrii, oficii sau hale industriale se va efectua conform
prevederilor art.8.33, respectiv art.8.34 din NT-DPE- 1/2004.
Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se ncadreaz n
prevederile din NT-DPE- 1/2004, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectarea i
executarea instalaiilor de nclzire central indicativ I13.
Legarea la co prin burlan din tabl metalic, rigid sau flexibil, se admite n condiiile art.8.38 i
art.8.39 din NT-DPE- 1/2004. Se interzice racordarea focarelor obinuite definite conform STAS 6793,
alimentate cu gaze naturale la canale de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil.
Toate echipamentele i conductele metalice se protejeaz contra coroziunii n funcie de modul de
montare: subteran sau aparent.
Conform art. 11.3 din NT-DPE- 1/2004 protecia echipamentelor i a conductoarelor aparente se
face prin grunduire i vopsire, operaiuni care se execut dup efectuarea verificrilor de presiune.
Conductele aparente din instalaiile de utilizare vor fi vopsite n culoarea galben.
Verificrile de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre executant
pe parcursul realizrii execuiei.
Probele de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre executant n
prezena delegatului operatorului liceniat de distribuie la terminarea lucrrilor n vederea recepiei.
Presiunile necesare efecturii probelor de rezisten i etaneitate sunt date n tabelul 9 din
NT-DPE- 1/2004.
Pentru instalaiile de utilizare se vor executa urmtoarele probe:
- Proba de rezisten la presiunea de 1,0 bari, durata de ncercare ....1... ore, timp de
egalizare 10 min;
- Proba de etaneitate la presiunea de 0,2 bari, durata de ncercare ....1... ore, timp de
egalizare 10 min.
Durata ncercrilor este funcie de volumul conductei.
Corespondena dintre volumul i lungimea conductelor de uz curent este prezentat n tabelul 11
din NT-DPE- 1/2004. Presiunile de ncercare n funcie de destinaia i treapta de presiune a conductelor
sunt date n tabelul 9 din NT-DPE- 1/2004.
Toate ncercrile se vor face cu aer.
Recepia tehnic i punerea n funciune a lucrrilor se fac de ctre operatorul liceniat, prin
specialiti delegai la cererea instalatorului autorizat care a depus dosarul definitiv, a ndrumat i a
supravegheat lucrrile.
Operaiile tehnice necesare pentru recepie i punere n funciune a noilor instalaii se fac de - 14 -
executant, prin instalatorul autorizat, n prezena delegatului operatorului liceniat i a beneficiarului
(art.13.1 din NT-DPE- 1/2004.)
Efectuarea recepiei tehnice i a punerii n funciune se confirm pe baz de documente ncheiate conform anexelor 4 i 5 din
NT-DPE- 1/2004.
Se prezint dosarul definitiv, care conine toate piesele din dosarul preliminar, conform
prevederilor art. 2.10 din NT-DPE- 1/2004, cu toate modificrile aduse pe parcursul executrii lucrrilor
art.13.2 din NT-DPE- 1/2004.
Recepia tehnic se face (conform art. 13.5. din NT-DPE- 1/2004) prin:
- Verificarea documentelor de recepie;
- Verificarea calitii lucrrilor i a concordanei acestora cu proiectul avizat;
- Efectuarea ncercrilor de rezisten i de etaneitate de ctre executant n prezena
delegatului operatorului liceniat al sistemului de distribuie.
Punerea n funciune se face pe baza procesului verbal de recepie tehnic, dup ncheierea
contractului de furnizare a gazelor naturale cu respectarea condiiilor art. 13.6, 13.9, 13.11, 13.13, 13.14,
13.15 din NT-DPE- 1/2004, urmrindu-se comportarea regulatoarelor, arztoarelor i aparatelor de
utilizare, verificndu-se stabilirea i aspectul calitativ al flcrii.
La fiecare arztor i aparat se verific modul n care se face evacuarea gazelor de ardere n
urmtoarele situaii (art.13.12 din NT-DPE- 1/2004):
-Funcionarea individual a arztoarelor i aparatelor;
-Funcionarea simultan a tuturor arztoarelor i aparatelor, n cazul racordrii la acelai co de
fum a mai multor aparate consumatoare de gaze.
n cazul funcionrii defectuoase a evacurii gazelor arse se procedeaz la amnarea punerii n
funciune, pn la remedierea canalelor sau courilor de fum i la sigilarea robinetelor arztorului sau
aparatului n cauz.


Capitolul 4 : ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII


Masuri de protectia muncii si de prevenire si stingere a incediilor .

Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentei lucrari s-au avut in vedere normativele si prescriptiile pentru protectia
muncii in vigoare . Dintre aceastea metionam :
- norme republicane de prtectia muncii , editia 1975 , modifcate si completate in 1977 .
- PE-006/81 Instructini generale de protectia muncii pentru unitqatile MEE .
- La executarea spargerilor de ziduri sau plansee pentru trecerea condcutelor se folosesc
unelte resitente , lucrarea executandu-se numai cu ochelari de protectie si cu asigurarea ca
nu sunt oameni in zona peste care ar putea cadea materialele rezultate ;
- Pentru orice categorie de lucrari se folosesc numa scule si unelte construite in mod special
pentru executarea lucrari respective ;
- La utilizarea uneltelor actionate electric se imbraca mijloacele individuale de protectie
(manusi , cizme , sirturi ) verificandu-se protectia electrica asupra tensiunelor accidentale
de contact;
- La taierea manuala a tevilor se verifica starea prizei ;
- La indoirea tevilor se verifca sistemul de prindere a tevilor iar dispozitivul de indoire se
manevreaza incet spre a evita desprinderea . In cazul indoirii la cald , pentru prinderea cu
mana a tevii in zona incalzita , se folosesc ca mijloace de prtectie manusi .
- La filetarea tevilor se verifica fixarea tevii spre a evita rasucirea sau indoirea si prinderea
bancurilor pe teava la primele rotatii ale cuplei ;
- La imbinarea cu filet se utilizeaza nuami scule potrivit destinatiei si diametrului imbinarii ;
- La imbinarile cu flansee prin sudare si la executarea izolatiilor se iau masuri astfel incat
aceste lucrari sa fie executate numai cu personal calificat
- luarea masurilor de protectie in functie de natra materialelor folosite si de cnditile de lucru
- Materialele se incarca sau se descarca numai in locuri amenajate pentru acest scop si cu
folosirea unor mijloace adecvate ;
- La manipularea manal a materialelor se evita transportul pe distante mair , iar greutatile
maxime vor fi in limitele admise ;
- Corpurile de incalzire ansamblate se manipuleaza sub supravegherea ;
- Lucrarile de vopsitorie se executa ventiland incaperile respective ;
- La sprijinirea si fixarea pieselor green u se vor face improvizatii care nu rezinta suficienta
stabilitate , evitandu-se caderea acestora .




















Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC

Documentaia a fost elaborat respectnd prevederile normativului P
91-77
privind modul de
ntocmire a devizelor pe categorii de lucrri i pentru obiecte, pentru lucrri de construcii montaj.
Norma de deviz reprezint o specificaie prin care se precizeaz consumurile medii de materiale,
manopera i utilajele necesare realizrii unei uniti de msur dintr-o lucrare i care rezult din norme
legale.
Indicatorul de norme de devize cuprinde mai multe culegeri de norme de deviz dup natura
lucrrilor.
Indicatorul folosit pentru lucrri de instalaii de nclzire central i gaze este I corespunzndu-
I un catalog de preuri unitare pe articole de deviz.
Indicatorul de norme de deviz i cataloagele de preuri unitare pe articole de deviz, au caracter de
aplicabilitate obligatorie la ntocmirea documentaiilor de deviz.





















BIBLIOGRAFIE


Theodor. Mateescu CALCULUL INSTALAIILOR SANITARE

A. Ilina INSTALAII DE NCLZIRE

N.Niculescu INSTALAII DE NCLZIRE I REELE TERMICE

St. Vintila INSTALAII SANITARE I DE GAZ

Constantin-Doru Lzrescu INSTALAII DE NCLZIRE

C. Luta INSTALAII DE NCLZIRE PENTRU GRUPURI MICI DE LOCUINE

S.R. 1907/1,2-1997 CALCULUL NECESARULUI DE CLDUR

STAS 6472/2-1984 CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE NCHIDERE
ALE CLDIRILOR
CALCULUL REZISTENEI LA TRANSFER TERMIC I LA
STABILITATE TERMIC

STAS 1793/2-1979 DIMENSIONAREA RADIATOARELOR