Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica A IMM

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1
CUPRINS

1. ANALIZA INOVRII I REFLECTAREA EI N EFICIENA ECONOMIC LA
NIVELUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII INOVATIVE_____________ 3
1.1 Inovarea tehnologic ________________________________________________________________ 3
1. 1.1 Concepte i definiii asociate inovrii _______________________________________________ 4
1.1.2. Concepte i definiii asociate tehnologiei _____________________________________________ 4
1.1.3. Concepte i definiii privind inovarea tehnologic ______________________________________ 5
1.1.4 Concepte i definiii privind transferul tehnologic _____________________________________ 10
1.2 Procesul de inovare ________________________________________________________________ 13
1.2.1 Evoluii care conduc la necesitatea stimulrii proceselor de inovare________________________ 13
1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare ______________________________________ 17
1.2.3. Impactul inovrii i tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare_____________ 18
2. ANALIZA INOVRII N INCUBATOARE ____________________________ 32
2.1. Introducere ______________________________________________________________________ 32
2.1.1 nfiinarea i operarea incubatoarelor _______________________________________________ 32
2.1.2 Funciunile incubatorului de afaceri ________________________________________________ 33
2.1.3 Evaluarea serviciilor i impactului incubatoarelor______________________________________ 35
2.1.4 Practici eficiente i recomandari ___________________________________________________ 36
2.2 Infiinarea i operarea incubatorului de afaceri _________________________________________ 38
2.2.1 Acionarii incubatorului de afaceri _______________________________________________ 38
2.2.2 Localizare i amplasament________________________________________________________ 39
2.2.3 Rolul i obiectivele incubatorului de afaceri __________________________________________ 40
2.2.4 Clienii incubatoarelor de afaceri ________________________________________________ 41
2.2.5 Finanarea lansrii i costuri de operare______________________________________________ 42
2.3. Funciunile incubatorului de afaceri__________________________________________________ 45
2.3.1 Spaiul incubatorului ____________________________________________________________ 45
2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului __________________________________________________ 46
2.3.3 Promovarea i definirea intelor de pia _____________________________________________ 50
2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienilor i reguli de ieire____________________________ 50
2.3.5 Personalul i managementul incubatorului ___________________________________________ 51
2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic _____________________________________________ 53
3. PLANIFICAREA AFACERII PORNITE DE LA INOVARE _______________ 69
3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii ________________________________________ 69
3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri?___________________________________________ 70
3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri?____________________________________________ 73
3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare?____________________________________________ 73
3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri? _________________________________ 74
3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? _________________________________________________ 76
3.2 Sumarul executiei planului __________________________________________________________ 76
3.3 Piata potentiala ___________________________________________________________________ 77
3.4. Afacerea si pozitia el comerciala _____________________________________________________ 84
INNOINDEX Faza I

2
3.5. Strategia de marketing_____________________________________________________________ 86
3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile _________________________________ 88
3.7 Managementul si controlul afacerii __________________________________________________ 93
3.8 Pachetul de finantare necesar________________________________________________________ 94
4. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR DE EVALUARE A INOVRII ______ 96
4.1. Stabilirea indicatorilor asociai criteriilor de evaluare a gradului de inovare ________________ 96
4.2 Integrarea i relaionarea componentei de inovare n componenta economic ________________ 98

INNOINDEX Faza I

3
1. Analiza inovrii i reflectarea ei n eficiena economic la nivelul
ntreprinderilor mici i mijlocii inovative

1.1 Inovarea tehnologic

Ultimele decenii au marcat importante progrese n domeniul inovrii tiinifice,
tehnologice, sociale i de alt natur care au exercitat o influen considerabil
asupra schimbrilor petrecute n societate.
Inovarea nu mai este privit ca un rezultat specific al aciunilor individuale ci mai
degrab ca:
un proces (prin care sunt identificate soluii asociate anumitor probleme);
un proces ce se desfoar de regul n companii inovative, n care rolul
autoritilor sau UCD-urilor este ntr-o oarecare msur secundar;
un proces interactiv ce implic relaii ntre companii, att formale ct i
informale;
un proces diversificat i interactiv de nvare;
un proces ce implic schimbul de cunoatere tacit i codificat.

Inovarea, dup cum este definit de Comisia European, reprezint nnoirea i
lrgirea domeniului de produse i servicii, asocierea pieelor; stabilirea unor noi
metode de producie, aprovizionare i distribuie; introducerea de schimbri n
management, organizarea muncii, a condiiilor de munc i a performanelor forei
de munc
*)
1

Inovare - activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera
economic i social.
Inovarea de produs - introducerea n circuitul economic a unui produs nou sau cu unele caracteristici mbuntite n mod
semnificativ, astfel nct s se ofere consumatorului servicii noi sau mbuntite.
Inovarea tehnologic - introducerea n circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativ a
celor existente, inclusiv mbuntirea metodelor de gestiune i organizare a muncii.
Transfer tehnologic - introducerea sau achiziionarea n circuitul economic a tehnologiilor i utilajelor specifice,
echipamentelor i instalaiilor rezultate din cercetare, n vederea obinerii unor procese, produse i servicii noi sau
mbuntite, cerute de pia sau prin care se adopt un comportament inovativ, inclusiv activitatea de a disemina informaii,
a explica, a transfera cunotine, a acorda consultan i a comunica cu persoane care nu sunt experi n problem despre
rezultatele cercetrii fundamentale, aplicative i pre-competitive ntr-un asemenea mod nct s creasc ansa aplicrii unor
astfel de rezultate, cu condiia s existe un proprietar al rezultatelor.

1
DEFINIII CONFORM OG. 57 DIN 2003 PRIVIND CERCETAREA TIINIFIC I DEZVOLTAREA TEHNOLOGIC
INNOINDEX Faza I

4
1. 1.1 Concepte i definiii asociate inovrii

Inovarea reprezint suma activitilor conduse n cadrul unui proces complex, prin
care sunt generate, asimilate i exploatate elementele de noutate n sferele
economice i sociale.

Inovarea
2
:
cuprinde activiti de cercetare i dezvoltare tehnologic, integrate conceptual
n termenii de interaciune ntre oportunitile pieei, bazele de cunotine i
capacitile firmei;
nglobeaz activiti ca:
- proiectarea industrial,
- ingineria proceselor i achiziia de tehnologii (importante pentru inovarea
tehnic) asociate unui potenial de cunotine i idei,
- modaliti de realizare fizic a produsului i de transferare a acestuia pe
pia.

Cercetarea
3
-dezvoltarea tehnologic acoper trei mari activiti:
cercetarea fundamental (de baz),
cercetarea aplicativ;
dezvoltarea tehnologic
4
.

1.1.2. Concepte i definiii asociate tehnologiei

Tehnologia este suma mijloacelor, metodelor i cunotinelor necesare realizrii
unui produs, proces sau serviciu.

Tehnologia
5
nglobeaz:

2
definirea clar a inovrii nlesnete evaluarea activitilor de cercetare-dezvoltare, evit ambiguiti i permite ca politicile strategice, tactice
i operative s asigure acordarea de prioriti, de extensii sau limitri ale unor activiti; cercetarea-dezvoltarea tehnologic sau
experimental constituie numai un aspect al inovrii i este un subiect care acoper numeroase activiti de la cercetarea
fundamental/aplicativ, pn la stadiul avansat de dezvoltare a produsului; astfel, sunt cuprinse lucrri concrete preluate sistematic, pentru
creterea volumului de cunotine i utilizarea acestora pentru realizarea de noi aplicaii.
3
trebuie vzut nu numai ca o surs de idei inovatoare, ci i ca o form de rezolvare a problemei.
4
este necesar s se insiste, totui, pe activitile de dezvoltare, n special de transfer tehnologic i pe cele legate de pia, unde riscul
eecului proiectului este redus; aceste activiti, n schimb, primesc o acoperire cu subvenii, mult mai mic dect cercetarea.
5
tehnologia nseamn organizarea cunotinelor i resurselor pentru realizarea scopurilor practice, fapt ce ne ndreptete s afirmm c
tehnologia include metode i mijloace ntr-un sens general, fr a se limita numai la procesele de producie.
INNOINDEX Faza I

5
metode de producie propriu-zis;
referine privind utilizarea tuturor resurselor i cuprinde un larg spectru de
activiti, inclusiv perfecionarea produciei, organizarea, luarea deciziilor i
instruirea.

Tehnologia a fost conceptualizat ca fiind organizarea sistematic i aplicat a
cunotinelor, ideilor i competenei individuale, ceea ce face posibil proiectarea
produselor i/ sau serviciilor inovative, produce eficien prin promovarea rapid
pe pia de produse sau servicii competitive. Tehnologia este intangibil, din
perspectiva transferului tehnologic, deoarece aceasta este nglobat n proiecte,
documente i n oameni sub form de know-how sau show-how.

Deoarece interdependena dintre tehnologie, economie i societate accentueaz
nevoia societii de a mbunti mediul economic prin mijloacele de producie,
cunoaterea proceselor, metodologie i organizare etc., implic necesitatea ca
tehnologia s fie n msur s rspund necesitilor i cerinelor pe care le
formuleaz societatea. Tehnologia i transferul de tehnologie exprim
interdependena ntre economie i societate.

1.1.3. Concepte i definiii privind inovarea tehnologic

Inovarea tehnologic este partea procesului de inovare care include:
- generarea de noi cunotine i idei;
- activiti de producie fizic;
- activiti conexe de pia pentru realizarea i promovarea unui produs
inovativ.

Inovarea tehnologic presupune:
crearea, adaptarea i adoptarea de noi produse, procese ori servicii;
mbuntirea de produse, procese ori servicii;
introducerea lor cu succes, pe pia;

INNOINDEX Faza I

6
Dup cum se observ, inovarea tehnologic este mult mai cuprinztoare dect o
simpl legtur ntre diferitele activiti i stagii, aceasta presupune o serie de
activiti complexe ce se desfoar n trei grupe:
activiti de generare de noi cunotine i idei;
activiti de producie fizic;
activiti legate de pia, plasate separat, pentru a identifica stagiul de
dezvoltare a fiecrei activiti.

Inovarea tehnologic este un proces complex care:
este influenat de factori din mediul industrial i de afaceri;
susine mediul de inovare, competiia, proprietatea intelectual i
industrial i mediul fiscal;
nglobeaz cunotinele, producia i piaa;
cuprinde tehnologia implementat n noi produse, procese i servicii,
precum i perfecionarea tehnologic a produselor, proceselor i serviciilor.

Definiia inovrii tehnologice, dup Manualul Oslo
6
, este prezentat n tabelul
urmtor

Definirea inovrii tehnologice conform Manualului Oslo
cercetare-dezvoltare
(C-D)
instrumente i inginerie
industrial - pregtire SDV-uri i
elaborare tehnologii
includerea de tehnologii
nencorporate
proiectare industrial pentru
produse i procese tehnologice
includerea de tehnologii
ncorporate
demararea produciei
marketing pentru
produse noi sau
mbuntite

6
conceput pentru a omogeniza statisticile inovrii tehnologice i reflect definiiile acceptate n rile Uniunii Europene
scoate n eviden activitile din
cercetare-dezvoltare, adic achiziia
i generarea de noi cunotine sau
idei relevante pentru firme
identific activitile necesare pentru
realizarea produciei fizice, adaptarea i
adoptarea noutilor tehnologice,
perfecionarea produselor, sau implementarea
noutilor tehnologice, sau perfecionarea
proceselor
evideniaz activitile
legate de pia care
apar n finalul fazei de
dezvoltare, n particular,
marketing-ul i
anunarea de noi
produse sau procese
perfecionate.
INNOINDEX Faza I

7

Procesul de inovare tehnologic ilustrat n figura urmtoare, accentueaz faptul
c, n esen, inovarea tehnologic are drept scop transformarea cunotinelor i
ideilor inovatoare, tiinifice i tehnologice n produse sau servicii care satisfac
cerinele cumprtorilor sau beneficiarilor.
Procesul de inovare tehnologic

n funcie de problemele economice, n tabelul urmtor sunt prezentate activitile
incluse n procesul de inovare tehnologic:
Principalele activiti specifice inovrii tehnologice
cheltuieli privind cifra de
afaceri n cercetare-
dezvoltare
cheltuieli privind lucrri creative preluate pe o baz
sistemic n legtur cu creterea potenialului de
cunotine.
cheltuieli de capital n
cercetaredezvoltare
sprijinirea achiziiei de tehnologii nglobate cumprate,
exclusiv din activitatea de CD.
transfer tehnologic
tehnologii pe care firma le transfer cu un profit sau
plat pentru a fi achiziionate.
proiectarea industrial
i ingineria proceselor
activiti de proiectare industrial i inginerie a
proceselor, care sunt necesare pentru producia de
noi tehnologii sau perfecionarea produselor sau
proceselor.
implementarea implementarea standardelor de calitate este
cunotine tiinifice i
tehnologice, idei
inovatoare
concepie
tehnologic /
design
proiectare
tehnologie
producie /
servicii
resurse
materii prime
produs / technolog.
/ serviciu
cerine pia, /
preferine, / rel.
cumprtor-
beneficiar
INNOINDEX Faza I

8
certificatelor de calitate considerat inovare tehnologic numai acolo unde
rezult perfecionri semnificative n producie sau n
livrarea de bunuri sau servicii.
tehnologia informaiei i
comunicaiilor
(E-Commerce)
investiia firmei pentru accesul la noile tehnologii
specifice.
software
progres tiinific sau tehnologic i/sau rezolvarea
incertitudinilor tiinifice sau tehnologice.
aplicaii ale inveniilor /
valorificarea brevetelor
cheltuieli privind nregistrarea aplicaiei patent.
formarea profesionala
instruirea personalului solicitat n legtur cu
implementarea unui produs/ proces tehnologic nou
sau perfecionat.
atragerea cercettorilor
/ motivare
susinerea costurilor pentru firme cu activitate de
inovare, pentru specialitii din UCD-uri.
crearea firmelor
inovative
stimularea crerii de noi firme pentru exploatarea
produselor/ proceselor noi sau perfecionate.
drepturile de proprietate
ale firmelor noi inovative
stimularea accesului capitalurilor pentru sprijinirea
creaiei i creterea activitilor din stagiile anterioare
ale noilor sau recentelor tehnologii sau inovri.
Factori care influeneaz succesul inovrii tehnologice sunt
7
:
- orientarea ctre cerinele pieei;
- importana inovrii tehnologice pentru obiectivele societii comerciale;
- selectarea eficient i evaluarea corect a proiectelor de inovare
tehnologic i a surselor de idei noi i creatoare;
- conducerea i controlul eficient al proiectelor de inovare tehnologic;
- receptivitatea conducerii i a salariailor societii comerciale la inovri
tehnologice;
- antrenarea n proiecte de inovare tehnologic a unei echipe
corespunztoare din punct de vedere profesional.

Ideea de produs / tehnologie sau serviciu nou poate fi generat:
- n departamentul de marketing;

7
[Patterson, 1998]
INNOINDEX Faza I

9
- n departamentul de cercetare - dezvoltare
8
(unde se concretizeaz dac
ideea corespunde unei cerine a pieei).

Dei ntre compartimentele cercetare - dezvoltare i marketing pot exista bariere
de comunicare datorit specializrilor diferite, asigurarea circulaiei informaiilor de
specialitate generate de realizarea obiectivelor generale ale organizaiei, precum
i a obiectivelor specifice ale compartimentelor, este o condiie intrinsec a
procesului de inovare tehnologic, dup cum se observ n figura urmtoare.

Reprezentarea schematica a schimbului de informaii

Inovarea tehnologic de succes este rezultatul conceperii unei noi tehnologii sau
al aplicrii unei tehnologii existente, dar mbuntite. Inovare de succes ofer
pieei un produs sau serviciu nou, pentru care clientul sau beneficiarul este
pregtit i dispus s plteasc, numai n cazul n care caracteristicile produsului
sau serviciului corespund ateptrilor i dorinelor formulate anterior consumrii
actului de vnzare cumprare. Calitatea inovrii tehnologice rezult din
originalitatea ideilor nmagazinate n produsul sau serviciul nou realizat, fiind
consecina gndirii creatoare a uneia sau mai multor persoane din colectivele de
cercetare-dezvoltare i marketing ale societii comerciale. Tehnologiile, precum
i produsele sau serviciile au un ciclu de via i implicit, o durat de via care
cuprinde generarea, maturizarea i dispariia ideilor inovatoare, dup cum se
observ din figura urmtoare.

8
studiile efectuate pe plan internaional la nivelul marilor companii evalueaz c numrul ideilor novatoare i creatoare impuse de
departamentul de cercetare - dezvoltare reprezint circa o treime din numrul total, dar importana lor este foarte mare pentru obiectivele
companiei [acest aspect este vizibil mai ales n cazul ideilor noi care creeaz produse sau servicii noi ce se adreseaz unei piee existente
sau uneia noi]
sistemul de tiin
i tehnologie
departament
CD
departament
marketing
piaa
INNOINDEX Faza I

10
Fazele de evoluie pentru un produs

Inovarea tehnologic este rezultatul unor interaciuni complexe. O societate
comercial, pentru a furniza produse sau servicii de calitate, are stringent nevoie
de cunotine tehnico-tiinifice, ca i de date referitoare la cerinele i necesarul
de pia, nmagazinate n cadrul departamentului de cercetare - dezvoltare,
respectiv de marketing. n afar de aceste elemente eseniale, este necesar un
mediu inovator intern, n care conlucreaz eficient personalul managerial existent
la diferite niveluri i personalul de execuie.

n mediul inovator intern al societii comerciale organizarea activitilor de
cercetare - dezvoltare i de marketing presupune existena creativitii
concretizat n idei inovatoare, ce genereaz propuneri de proiecte, care, printr-o
analiz i evaluare corect devin produse, tehnologii sau servicii noi.

1.1.4 Concepte i definiii privind transferul tehnologic
n conformitate cu structura de activiti incluse n conceptul de inovare
tehnologic, transferul tehnologic este reprezentat de activitile care ncep
dup activitatea de cercetare-dezvoltare.
Definirea transferului tehnologic, n aceast accepiune, reprezint o parte a
procesului de inovare, fiind suma activitilor complexe care includ
9
:

9
[Bala, Naum, 1998]
T I M S D
K
t
Evoluia produselor este ciclic i
parcurge fazele prezentate n
diagrama alturat, unde:
T = testare de pia
I = impunere pe pia
M = maturitatea produsului
S = saturaia pieei
D = declinul produsului

Din momentul fazei de saturare a
pieei, se are n vedere nlocuirea
produsului [ tehnologiei /serviciului]
INNOINDEX Faza I

11
- diseminarea informaiei i a transferului de cunotine privind un produs,
proces sau serviciu;
- elaborarea documentaiei necesare pentru ca un produs, proces sau
serviciu conceput n activitatea de cercetare-dezvoltare s poat genera
efecte pe plan economic i social;
- pregtirea mediului de realizare a produsului: linii tehnologice, SDV-uri,
reele informatice, personal calificat i altele;
- verificarea i controlul funcionalitii produsului, procesului sau serviciului
(controlul calitii, evaluarea eficienei sociale i altele);
- valorificarea economic i social n mediul n care rezultatele cercetrii
ajung s fie utilizate de mai muli beneficiari (productori sau utilizatori n
cazul produselor sociale);
- includerea unor elemente inovatoare c fiind componente ale procesului
de transfer tehnologic.

Transferul tehnologic semnific procesul prin care noi metode i tehnici, noi
produse i maini, noi metode i structuri de organizare sunt
10
:
- descoperite i dezvoltate pn n faza de vnzare pe pia;
- introduse att n producie, ct i n consum;
- mbuntite, modernizate i nlocuite de ndat ce apar altele superioare.

Definirea transferului tehnologic permite identificarea i explorarea schimbrilor
introduse de tehnologie n lume, care pot servi de asemenea la consolidarea ideii
c transferul tehnologic se poate extinde la acoperirea nevoilor societii; aceasta
nu implic numai mbuntirea capacitilor de producie existente, dar
presupune, de asemenea i abordarea altor probleme din domeniile tehnologiei
informaiei i comunicaiilor, al noilor materiale, transporturilor, mediului,
biotehnologiilor, medicinii, farmaciei, al urbanizrii etc., ca i al funciunilor de
planificare, prognoz, analiz, simulare, evaluare i urmrire a activitilor
11
.

10
[Andersson, Kind, Logan-Andersen, 2004]
11
Bala,G., Campurean,A.,M., Technology transfer as a mean to generate maximum value from existing technology with minimum additional
investment; Lucrare prezentata si publicata in rezumat cu ocazia NATO ARW Overcoming Barriers to Technology Transfer and Business
Commercialization in CEE Solution and Oportunities Bucuresti , 2001; Lucrarea a fost publicata in NATO ASI Series in anul 2002
INNOINDEX Faza I

12
Transferul tehnologic depinde de motivaia social i individual, de mecanismul
de decizie privind folosirea resurselor financiare i umane disponibile, precum i
de cerinele culturale i materiale ale societii.

Procesul de transfer tehnologic este variabil n timp i depinde de factori
imprevizibili, care apar sub aciunea oamenilor. Probabilitatea de apariie a
anumitor relaii de natur statistic evideniaz legtura dintre tehnologie i
societate.
INNOINDEX Faza I

13

1.2 Procesul de inovare

1.2.1 Evoluii care conduc la necesitatea stimulrii proceselor de inovare
A fost evideniat faptul c aplicarea rezultatelor obinute n cercetarea tiinific i
dezvoltarea tehnologic promoveaz prosperitatea afacerilor i a economiilor, c
exist o corelaie ntre investiiile n domeniul tiinei i dezvoltarea economic.
Pentru reprezentarea acestei conexiuni, pn nu de mult, se utiliza un model liniar
modelul liniar al inovrii
12
, prezentat n figura urmtoare

Modelul liniar al inovrii

Dezvoltarea modelului liniar al inovrii n condiiile unei piee bazate pe cerere i
ofert conduce la un model interactiv al etapelor parcurse de la idee pn la apariia
pe piaa a unui produs / tehnologii, dup cum se observ din figura urmtoare.

12
descoperirile tiintifice conduc la idei de aplicare urmate de dezvoltarea de noi produse n industrie i la apariia acestora pe pia i, prin
aceasta, la creterea competitivitii ntreprinderilor i economiilor.
CERCETARE
FUNDAMENTALA
CERCETARE
APLICATIVA
DEZVOLTARE
TEHNOLOGICA
PRODUCTIE
MARKETING
COMERCIALIZARE
DEZVOLTARE
TEHNOLOGICA
PRODUCTIE
MARKETING
COMERCIALIZARE
CERCETARE
APLICATIVA
CERERE
NECESITATE DE PIATA
OFERTA
IDEE
INNOINDEX Faza I

14
Modelul interactiv al inovrii

Modelul liniar, caracterizat prin simplitatea sa, a fost larg utilizat pn cnd
schimbrile fundamentale recent survenite n economie, precum i dezvoltrile
tehnologice rapide, n special cele din domeniul tehnologiei informaiei i
comunicaiilor, au impus aprofundarea proceselor complexe prin care inovarea i
transferul tehnologic, cunotinele n general, afecteaz competitivitatea economic,
prefigurnd un model bazat pe cunotine, modelul non-liniar prezentat n figura
urmtoare.
Modelul non-liniar (relaional) al inovrii (Chain-link model)

CERCETARE DEZVOLTARE TEHNOLOGIC
CUNOTIINTE

POTENTIAL
DE
PIATA

CREARE
SI/SAU
REALIZARE
DESIGN
ANALITIC

DESIGN
DETALIAT
SI
TESTARE

REDESIGN
SI
PRODUCTIE

DISTRIBUTIE
SI
PIATA
IDEE
CD/CA DT
PROD
COM
P
I
A
T
A

STADIUL DE DEZV. AL PROD. / TEHNOLOGIEI
NECESITATI ALE SOCIETATII / DE PIATA
TEHN
INNOINDEX Faza I

15
Dup cum se observ din prezentrile anterioare, procesul de inovare este privit ca
un proces complex, att dinspre C&D ctre cei ce aplic rezultatele de CD, ct i ca
un proces de nvare prin practic. Inovarea are loc, de obicei, n diferite pri ale
lanului productor utilizator, n diferite sectoare industriale
13
:
productorii sunt cei care sunt motorul inovrii de produs;
utilizatorii sunt cei care genereaz inovarea de produs;
furnizorii de componente sau materiale.

Dat fiind riscul asociat procesului de inovare, acesta este ncurajat de un mediu
economic sntos i descurajat de practicile monopoliste. n acest sens, intervenia
statului n stimularea inovrii trebuie fcut cu pruden, tocmai pentru a nu crea
monopoluri i a stagna creterea economic prin inovare
14
.

Liberalizarea i globalizarea economiilor a condus la creterea fr precedent a
competiiei, o puternic presiune este exercitat pe piaa global asupra tuturor
firmelor, indiferent de mrimea lor, de piaa ctre care sunt orientate (ctre export
sau ctre piaa intern) i de locul n care i desfoar activitatea (n ri dezvoltate,
ri n curs de dezvoltare sau ri n tranziie).

Ca urmare a progreselor rapide ale tiinei i tehnologiei i, n special, a dezvoltrilor
rapide n domeniul tehnologiilor informaiei i a telecomunicaiilor, precum i a
dezvoltrii unor noi tehnologii, ca, de exemplu, biotehnologiile, noile materiale i
altele se constat o cretere permanent a intensitii n cunoatere a produciei. n
acest context, n cunoatere sunt cuprinse nu numai cunotinele rezultate din
cercetare i dezvoltare, ci i cele utilizate n proiectarea produselor n ingineria
proceselor, n controlul de calitate, n management, cunotinele privind pieele i
oportunitile de investiii, precum i competenele i capacitile necesare pentru a
determina schimbri n produsele i n procesele realizate n ntreprinderi
15
. Pe
msur ce cunoaterea n domeniul tehnologiilor i al inovrii devine un puternic
generator de bogie, capacitatea de inovare devine vital pentru realizarea
dezvoltrii economice i a unei competitiviti durabile.

13
ncurajarea politicilor ce trebuie aplicate pentru stimularea creterii economice necesit o nelegere a detaliilor procesului de inovare n fiecare
industrie.
14
[Naum, Bala, 2001] i [Utterback, Suarez, 1993]
15
[Bala, Nstase, 2001]
INNOINDEX Faza I

16

Concomitent cu dezvoltarea economic, eforturi considerabile sunt orientate n
direcia aprofundrii cunoaterii proceselor de nvare pentru inovare, de creare,
acumulare i difuzare a cunotinelor n ntreprinderi, economie i societate. Pe
aceast baz se urmrete conceptualizarea i modelarea acestor procese, precum
i dezvoltarea de metode, instrumente i tehnici manageriale pentru stimularea
proceselor de inovare. Toate acestea au condus la formarea unei noi viziuni asupra
relaiei dintre tiin i tehnologie, pe de o parte, economie i societate, pe de alt
parte.
Conform celor mai recente teorii ale creterii se arat c sursele de cretere a
profiturilor se nscriu n categoriile generale ale costurilor fixe i ale ideilor.
Incrementri ale investiiilor asociate cu un nou set de inovri determin adesea o
gam de profituri, cu o rat considerabil de cretere pe msur ce:
- costurile de investiii furnizeaz cunotine i experiene disponibile public;
- atitudinile i abilitile consumatorului devin mai receptive la produse noi.

O schimbare fundamental o reprezint deplasarea de la economia bunurilor
16
la
economia cunotinelor, ideilor
17
. Potenialul nelimitat al schimbrii tehnologice
condus de cunotine este o cale sigur pentru a asigura creterea beneficiilor
asociate investiiilor tehnologice.

16
bunurile fixe exist ntr-un loc, la un moment dat, acestea nu pot fi folosite dect de un singur utilizator. Iar multiplicarea acestora nu asigur, pe
termen lung, profituri n cretere.
17
ideile, cunotinele, odat puse n circulaie, pot fi preluate de oricine, pot fi dezvoltate nelimitat; nu exist limite practice la cunotinele umane
i nu trebuie s existe granie imediate la a gsi modaliti de a produce mai mult producie, utiliznd mai puin din fiecare resurs de intrare n
proces.
INNOINDEX Faza I

17

1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare
Ca rspuns la presiunea pentru inovare exercitat de creterea competiiei
globale, n cadrul firmelor, la nivel naional, la nivelul unor grupuri de state trebuie s
existe preocupri privind elaborarea i transpunerea n practic a unor strategii,
politici i aciuni care s stimuleze procesele de inovare. n acest sens, dintre cile
importante de aciune
18
, menionm:
- stimularea obinerii de noi cunotine, prin efortul propriu de C&D;
- stimularea obinerii de noi cunotine din surse externe;
- asigurarea fluiditii transferului tehnologic i a condiiilor optime pentru
difuzarea n economie a tuturor tipurilor de cunotine (tiinifice, tehnologice,
economice, comerciale, administrative) necesare ntreprinderilor n procesele de
inovare;
- stimularea ntreprinderilor pentru inovare, prin crearea unui climat economic,
financiar, fiscal, politic i social care s constituie o alt direcie important
de aciune pentru stimularea inovrii.
Aspecte ale politicilor n domeniul dezvoltrii inovrii, tehnologiei i cooperrii
subliniaz necesitatea stabilirii unui echilibru ntre eforturile privind crearea noilor
cunotine (prin activitile de C&D), obinerea lor din exterior (prin colaborri
tehnologice i economice) i capacitatea de absorbie eficient a acestora de ctre
ntreprinderile din economie. Din analiza rezultatelor din domeniu se constat
necesitatea:
- unor politici clare n domeniul inovrii, inovarea devenind o nou politic
orizontal care leag domenii tradiionale ca, de exemplu, politicile
economice, industriale i n domeniul cercetrii.
- unor politici coerente n domeniul drepturilor de proprietate intelectuala;
- mbuntirea sistemului legislativ i de reglementri
19
.
- ncurajarea investiiilor n inovare.
- finanarea cu prioritate a activitilor de cercetare care conduc la inovare.
- susinerea transferului tehnologic prin intensificarea colaborrii ntre centrele
de cercetare, universiti, grupuri de ntreprinderi i companii individuale i
susinerea afacerilor bazate pe tehnologii avansate.

18
experiena arat c, pentru a obine rezultate consistente, este deosebit de important s se acioneze pe toate direciile menionate; neglijarea
uneia sau alteia dintre acestea poate conduce la blocaje care s afecteze dramatic rezultatele finale obinute.
19
inc prea complex, reprezint un obstacol serios n crearea de noi afaceri i pentru activittile antreprenoriale.
INNOINDEX Faza I

18

1.2.3. Impactul inovrii i tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de
evaluare
Inovarea la nivelul ntreprinderii trebuie privit drept un sistem complex, un
proces integrat strategiei generale a unei ntreprinderi care servete atingerii
obiectivelor prestabilite de dezvoltare. n condiiile unui mediu concurenial, un
operator economic se concentreaz asupra competitorilor de pe pia, reacioneaz
la micrile acestora i, n majoritatea cazurilor (n special pentru sectorul IMM-
urilor), adopt un comportament imitativ i nu inovativ. Prin adoptarea unui astfel de
comportament, ntreprinderea nu i poate asigura automat succesul de pia i, cu
att mai mult, nu poate aspira la o poziie dominant. Adoptarea de ctre operatorul
economic a unor procese de inovare tehnologic asigur condiiile necesare pentru a
corela crearea de valoare pentru clieni prin intermediul produselor i serviciilor
oferite i atingerea obiectivelor proprii de dezvoltare. Astfel, prin inovare tehnologic,
ntreprinderea tinde s se orienteze asupra soluiilor, n timp ce, prin crearea valorii
pentru client urmrete redefinirea continu a problemelor
20
. Dezvoltarea capacitii
inovative la nivelul ntreprinderii presupune ncurajarea manifestrilor de creativitate
tehnic, prin asumarea riscurilor i minimizarea lor printr-un management al
schimbrilor adecvat rennoirii organizaionale. Integrarea diverselor aspecte pe care
le mbrac inovarea, corelarea crerii de valoare pentru client, prin intermediul
produselor i serviciilor oferite, cu inovarea tehnologic necesit dezvoltarea unui
sistem de indicatori care s monitorizeze performanele ntreprinderii prin intermediul
dimensiunilor inovrii care se refer la intrri, procese, produse i strategii. Procesul
inovativ este influenat de numeroi factori, studierea acestora a conturat mai multe
orientri n rndul specialitilor, dezbaterea clasic dintre ntietatea cererii sau a
oportunitilor tehnologice rmne de actualitate, fiind necesar definirea i
cuantificarea mai corect att a noiunii de oportunitate tehnologic, ct i de cerere
i necesitate de pia. Dac o parte a economitilor
21
, n acord cu Shumpeter,
consider oportunitatea tehnologic i atributelor tehnice ale inveniilor drept fora
motrice a ntreprinztorilor i garania succeselor viitoare, o alt parte a
economitilor, n frunte cu Freeman i Schmookler
22
consider c prin intensificarea
i diversificarea cererii se accentueaz la nivelul companiilor activitile inovative,

20
[Reinganum, 1989]
21
[Goldenberg, Lehmann, Maazursky, 2001]
22
Schmookler, Invention and Economic Growth, Cambridge, Harvard University Press, 1966
INNOINDEX Faza I

19
nevoile consumatorilor fiind cele care orienteaz procesul inovativ. Schimbarea
programat la nivelul unei ntreprinderi inovative presupune, n esen, determinarea
cu claritate a poziiei acesteia comparativ cu rezultatele de succes din sectorul de
activitate, implicarea managementului n schimbarea strii de fapt prin crearea
structurilor organizaionale necesare unor procese inovative sistematice, deschiderea
spre nou i motivarea corespunztoare a angajailor
23
.

n acest context, n ultima perioad s-a conturat necesitatea introducerii proceselor
de audit al inovrii la nivelul fiecrei ntreprinderi pentru fundamentarea deciziei
privind politica de inovare. Dup unii specialiti
24
, auditul ar trebui s urmreasc
dinamica inovrii, analizat n cadrul unui tablou multidimensional (inovarea i
dezvoltarea de produse; inovarea de proces i achiziia de tehnologii; leadership;
resurse, sisteme i instrumente; competitivitate) care s permit ierarhizarea
ntreprinderii n raport cu cei mai buni competitori n domeniu.

Productivitatea inovrii este reprezentat de produse (bunuri) tangibile i intangibile
care pot genera efecte economice.
Eficiena inovrii este productivitatea pe unitatea de resurse utilizate.
Impactul inovrii reprezint schimbrile determinate la nivelul unei companii, dar i n
societate de produsul inovrii.
Eficacitatea inovrii este msura n care impactul este focalizat pe obiectivele
stabilite.

Evaluarea impactului inovrii trebuie fcut n fiecare din cele trei faze ale procesului:
iniierea proiectului (de inovare), selectarea cercetrii;
realizarea proiectului (de inovare),
evaluarea implementrii proiectului (de inovare):

Evaluarea impactului inovrii, n baza unui sistem de indicatori prezentai n tabelul
4.2, trebuie s furnizeze rspunsuri credibile la urmtoarele ntrebri:
care sunt domeniile asupra crora se manifest impactul pe termen lung al
proceselor inovative?

23
[Ziman, 2000]
24
[Chiesa, Coughlan, 1996]
INNOINDEX Faza I

20
care sunt realizrile i efectele inovrii implementate la nivel de ntreprindere
i care va fi impactul social i economic asociat acestora?
care este cunoaterea proiectat a fi obinut prin inovarea propus?
ce tip de beneficii pot fi obinute la finalul procesului de inovare i care este
nivelul de ncredere c beneficiile pe termen mediu i pe termen lung vor fi
obinute.
Tabel 4.2 Sistemul de indicatori pentru cuantificarea impactului inovrii
TIP INDICATOR CARACTERISTICI
indicatori de impact
- (uniti de msurare a impactului) - deriv din
caracteristicile rezultatelor i produselor
activitilor de CDT; acetia pot fi indicatori: -
economici, - sociali, - financiari, - de mediu, - de
management etc.
indicatori de rezultat
- (cerine/ rezultate, intrare/ ieire) - se refer la
intervalul de timp n care se desfoar inovarea
sau imediat dup finalizarea acesteia.
indicatori de efecte
25

- (cerine/ efecte) sunt mult mai compleci,
urmresc pentru un interval mai mare de timp
efectele produse de rezultatele inovrii n diverse
domenii.
indicatori nenormai
- reprezint un numr valoarea absolut a unei
mrimi, fr a da nici un fel de indicaie referitoare
la eficiena procesului care a condus la aceast
valoare.
indicatori normai
- furnizeaz o cantitate mai mare de informaii, dnd
msura mbuntirii posibile prin referire la ceea
ce s-a obinut cu ceea ce se dorete a fi obinut.
indicatori direci
26
- cerine/ rezultate/ productivitate.

Componentele importante ale procesului inovrii msurate direct includ:
cerine/ activitate (ex.:numrul de persoane care lucreaz la realizarea
proiectului de cercetare, cantitatea de resurse alocate cercetrii, etc.);
rezultate/ productivitate (ex.: articole, articole pe unitatea de resurse, etc.).
Din cauza complexitii inovrii, este necesar combinarea indicatorilor n scopul
obinerii unei imagini complete, de ansamblu a produsului inovrii. Crearea de
mega-indicatori (meta-indicatori termen scurt
27
impact/ rezultate; meta-indicatori

25
(ex. rezultatele inovrii din domeniul aviaiei militare au mbuntit performanele sistemelor aviatice militare, iar pe termen lung au avut efecte
ce au determinat construirea de avioane civile mai sigure, automobile mai ieftine, mijloace noi de comunicaie etc.).
26
muli dintre aceti indicatori au o dimensiune vectorial referindu-se la dou aspecte: credibilitate i utilitate componenta cantitate i
componenta calitate.
27
meta-indicatorii pe termen scurt sunt derivai din indicatorii direci, reflectnd impactul inovrii n intervalul de timp apropiat momentului
finalizrii inovrii; aceti indicatori sunt relativ simpli, la fel i tipul de impact pe care ei l msoar este simplu i se refer la perioada imediat
urmtoare finalizrii inovrii: influena asupra altei cercetri, influena asupra unei dezvoltri tehnologice, etc. Ca i n cazul indicatorilor direci ei
pot fi combinai n megaindicator;. de asemenea, au o component cantitativ i una sau mai multe componente calitative.
INNOINDEX Faza I

21
termen mediu, lung
28
impact/ efecte) mpreun cu regulile de combinare i
ierarhizare a acestora, permite estimarea simpl i rapid a procesului inovrii i
evidenierea rapid a domeniilor problem. n acest sens, amintim:
Indicatori poteniali pentru evaluarea impactului tiinei i tehnologiei - permit
evaluarea impactului tiinei i tehnicii n dezvoltarea economiei i societii; acetia
nu pot fi separai de indicatorii macroeconomici
29
utilizai n statistica oficial.
Informaiile sintetizate prin indicatori statistici pot fi grupate n funcie de laturile
eseniale ale economiei msurate statistic, astfel:
a) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei potenialului economic al
economiei naionale i al elementelor sale structurale:
i. indicatorii resurselor de munc
30
;
ii. indicatorii potenialului tehnico-material acumulat n societate
31
.
iii. indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase n circuitul economic
32

b) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei rezultatelor obinute ca
urmare a valorificrii potenialului economic, a evidenierii i analizei produciei
de bunuri economice (materiale i servicii), a evidenierii i analizei formrii,
micrii i utilizrii veniturilor obinute n urma realizrii produciei de bunuri
materiale i nemateriale:
- sistemul de indicatori ai eficienei economice;
- sistemul de indicatori ai produciei sociale;
- eficiena utilizrii forei de munc;
- eficiena folosirii mijloacelor fixe;
- eficiena folosirii mijloacelor materiale circulante.

28
indicatorii din aceast categorie tind s integreze indicatorii primari de productivitate i indicatorii de impact, includ date cu mare incertitudine,
complexe, pe durate mari de timp i greu de obinu; de exemplu, indicatorul cost-beneficii pentru un proiect de inovare desfurat n trecut
necesit nelegerea dimensiunilor domeniului de influen pe care rezultatele inovrii l au i metode foarte subiective pentru generarea datelor
referitoare la beneficii (ex: valoarea vieilor salvate, valoarea creterii nivelului de trai, valoarea mediului nconjurtor mai puin poluat, etc.;.
analiza nu va putea utiliza meta-indicatorii pe termen scurt (articole, citri, cri, etc.), trebuind s se focalizeze direct pe indicatorii de pia
(cheltuieli, vnzri, cifre de afaceri, profit, etc.).
29
pentru o analiz sistematic a indicatorilor economici, se vor utiliza datele din lucrarea Indicatorii macroeconomici Coninutul i funciile lor,
autor: Ion Capanu, aprut la Editura Economic, Bucureti, 1998.
30
indicatorii populaiei i ai resurselor de munc sunt strns legai de indicatorii numrului, structurii i micrii populaiei, informaii care stau la
baza calculrii i analizei resurselor de munc. n analiza impactului tiinei i tehnologiei romneti asupra economiei naionale, abordarea
acestei categorii de indicatori este util dac se are n vedere c resursa uman este nu numai singura surs de inovare, dar i singurul mijloc de
transmitere i diseminare; dintre indicatorii care ar putea oferi date utile n realizarea temei de doctorat se pot avea n vedere, cu prioritate,
urmtorii: indicatori care exprim corelaia dintre creterea economic i creterea populaiei (abordai pe principalele categorii ale populaiei i
structuri economice), indicatorii structurii populaiei (cu referire la caracteristicile educaionale, economice i sociale), indicatori ai micrii
populaiei (cu orientare pe mobilitate).
31
indicatorii potenialului tehnico-material acumulat n societate este tratat pe dou direcii, respectiv: acumulrile la nivelul resurselor i forelor de
munc i acumulri la nivelul avuiei naionale; dintre informaiile de interes ce pot fi reinute n categoria de indicatori referitori la forele de munc,
se pot enumera: structura populaiei pe categorii sociale, numrul salariailor, timpul efectiv de lucru; este util ca aceti indicatori s fie structurai
pe sectoarele i ramurile economiei naionale; indicatorii referitori la avuia naional acumulat se refer la totalitatea resurselor materiale (bunuri
materiale durabile i nedurabile acumulate n decursul timpului, existente la agenii economici, instituii socio-culturale, populaie), naturale
(exprimate prin fondul funciar i resursele existente n subsolul rii) i spirituale (valorile cultural artistice, tiinifice, educaionale) de care dispune
societatea la un moment dat.
32
indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase n circuitul economic constituie un element al avuiei naionale nereproductibil sau cu ciclu lung
de refacere; sunt cuprinse: fondul funciar, fondul forestier, resursele minerale utilizabile, resursele de ap i altele.
INNOINDEX Faza I

22
c) informaii care permit caracterizarea i analiza eficienei activitii de producie,
a eficienei utilizrii factorilor de producie;
d) informaii care evideniaz fluxurile financiar-monetare dintr-o perioad de timp
(fluxuri sintetizate prin indicatori statistici);
e) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei nivelului de trai al
populaiei.
Indicatorii macroeconomici care exprim rezultatele din economia naional pun n
eviden diferite aspecte ale produciei de bunuri materiale i servicii obinute ntr-o
perioad de timp de ctre agenii economici. Indicatorii macroeconomici care exprim
rezultatele (producia de bunuri materiale i servicii) obinute de agenii economici
ntr-o perioad de timp sunt determinai printr-un proces complex care include
culegerea datelor de la agenii economici, sistematizarea acestora pe ramuri,
sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale i servicii, sintetizarea i
generalizarea acestora pe ansamblul economiei naionale. Determinarea acestor
indicatori atribut esenial al statisticii naionale presupune existena unui sistem
metodologic de calcul i analiz economic bine conceput care s permit calcularea
de indicatori sintetici globali privind urmtoarele elemente:
- producia de bunuri (materiale i servicii), structura acestei producii n
funcie de o serie de caracteristici esenial impuse de cerinele analizei
economice;
- veniturile create n activitatea de producie desfurat de subiecte
economice evideniate pe ansamblu i pe grupe de subiecte economice;
- repartiia veniturilor ntre participanii la producie i redistribuirea acestora
prin mecanismul financiar;
- folosirea veniturilor n societate pentru consum i economisire (acumulare).
Principalele aspecte ce pot fi analizate sunt urmtoarele:
- analiza evoluiei, dinamicii economice;
- analiza structurii i modificrilor n structura economiei;
- calculul i analiza eficienei folosirii factorilor de producie;
- analiza principalelor corelaii macroeconomice;
- compararea nivelului, structurii i evoluiei economiei naionale cu cele ale
altor ri.
INNOINDEX Faza I

23
Indicatorii macroeconomici sunt determinai, la nivel naional i pentru principalele
activiti ale economiei naionale, de ctre Institutul Naional de Statistic INS, care
i aduce la cunotina utilizatorilor prin publicaiile proprii de specialitate, dar i de
ctre alte surse
33
. Utilizarea ca intrri a sursei de date din statistica naional ofer
avantaje considerabile, de care trebuie s se in seama, i anume:
- reea de documentare deja format, stabil, autorizat, accesibil, ieftin;
- sigurana i recunoaterea social a datelor;
- frecven regulat;
- comparabilitate i capacitate de integrare n sistemul naional /internaional
de indicatori.
Evaluarea impactului inovrii. Metodele de evaluare a impactului inovrii pot fi
clasificate n:
metode cantitative (bibliometria
34
; econometria: analiza funciei de producie
i analiza cost-beneficiu)
metode semicantitative
35
;
metode calitative peer review.
n literatur sunt prezentate metode de evaluare care integreaz cele trei clase de
indicatori, n funcie de obiectivele evalurii i de abordarea procesului de evaluare.
Tehnicile cantitative moderne utilizeaz curent tehnologia informatic, suplimentat
prin metode analitice de tip reea, n scopul integrrii unor domenii de cercetare
diferite. O categorie de tehnici, care se focalizeaz asupra impactului la scar
macroeconomic (social etc.), utilizeaz fenomenul co-producerii. Conceptul de co-
producere postuleaz c fenomenele care se produc mpreun i frecvent n anumite
domenii sunt ntr-o anumit relaie, iar intensitatea acestei relaii este indicat de
frecvena co-producerii. Transpunerea ntr-un format standardizat poate conduce la
construirea de reele ale acestor fenomene de co-producere i de hri ale domeniilor
tiinifice n dezvoltare
36
.

33
Situaia Principalilor Indicatori Conjuncturali, cuprinznd principalii indicatori conjuncturali. n publicaie se includ: sinteza economic, tabelele
statistice, normele metodologice.; Cercetare-dezvoltare i inovare tehnologic serii statistice, date de specialitate, serii de date, date
comparative cu alte ri, norme metodologice.; Anuarul statistic al Romniei, publicaie anual, coninnd i seriile de date pentru perioadele
anterioare.; Comerul Exterior al Romniei - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ri, norme metodologice.
Produsul Intern Brut - - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ri, norme metodologice.
34
metodele cantitative de evaluare a inovrii se bazeaz pe indicatorii numerici asociai cu performanele rezultatelor i cu efectele inovrii;
analizele bibliometrice se raportez la meta-indicatorii primari i de termen scurt fr a evidenia semnificaia diferenelor; bibliometria utilizeaz
numrul publicaiilor, patentelor, citrilor i altor produse de informare pentru a dezvolta indicatorii de performan ai tiinei i tehnologiei.
35
metodele semicantitative utilizeaz un aparat matematic redus avnd o credibilitate limitat n lumea analitic, selecia inovaiilor ce urmeaz s
fie analizate tinde s fie arbitrar, fiind atributul competenei experilor ce fac evaluarea.
36
aceste hri ale structurii i evoluiei tiinei permit analistului politicilor inovrii s stabileasc relaiile ntre diferite domenii de
cercetare, impactul interveniilor din exterior asupra acestora i impactul acestora asupra mediului exterior inovrii.
INNOINDEX Faza I

24

Modelarea n reea a impactului direct/ indirect. Accelerarea inovrii tehnologice i a
transferului tehnologic de la un nivel de dezvoltare la urmtorul nivel are trei
caracteristici eseniale:
- existena necesitii de a converti rezultatul cercetrii tiinifice n tehnologie;
- existenta informaiilor referitoare la nivelul actual al tehnologiei (sau al
cercetrii) asigura accesul celor interesai la aceste informaii;
- capacitatea de a obine resursele necesare i de a accepta riscurile aferente
investiiei tehnologice pentru antreprenorii care recunosc, accepta i neleg
legtura ntre investiia tehnologic i cercetare-dezvoltare.

Legturile ntre tiin, tehnologie i eventualele aplicaii sunt greu de definit din
cauza numrului mare i caracterului neliniar al datelor ce trebuie luate n
considerare. Modelarea n reea (roadmap) a procesului de conversie a tiinei n
tehnologie permite:
- identificarea i evidenierea tuturor elementelor structurii sale,
- identificarea necesitilor de extindere i a dezvoltrii viitoare,
- identificarea i evaluarea potenialului de inovare,
- estimarea veniturilor i a cheltuielilor precum i a riscurilor asociate,
- dezvoltarea de analize cost-beneficiu i ale funciei de producie;
- filtrarea tehnologiilor cu un grad de risc ridicat i oportunitati de valorificare
reduse.
Studii retrospective asupra unor procese de inovare au indicat nevoia construirii a
dou reele:
- una pentru obiectivele determinate de presiunea tehnologic (technology push);
- alta pentru obiectivele determinate de cerine (requirements-pull).

Constituirea unei reele presupune parcurgerea urmtoarelor etape: -
identificarea nodurile; - specificarea atributele nodurilor; - interconectarea nodurilor
cu vectorii de legtur; - specificarea atributele vectorilor de legtur.
Reeaua conine dimensiuni spaiale i temporale, vectorii de legtur indicnd nu
numai procesul trecerii de la un nod la altul, dar i succesiunea temporal a acestor
INNOINDEX Faza I

25
procese, existnd posibilitatea obinerii unei viziuni retrospectiv
37
prospective.
Reelele prospective au ca punct de plecare:
- proiectele de cercetare existente, i evolueaz ctre identificarea diferitelor
produse la care cercetarea poate conduce (reele de tipul technology-push).
- produsele finale dorite, i identific componentele tiinifice i tehnologice
necesare pentru obinerea acestora (reele de tipul requirements-pull)

Exist posibilitatea realizrii de reele prospective combinate technology-push,
requirements-pull- care pornesc de la proiecte existente de cercetare i dezvoltare
tehnologic i identific diversitatea produselor finale, precum i a lipsurilor care
obstrucioneaz realizarea a acestor produse.

Modelarea grafic (Graphical Modelling SystemGMS) - exist algoritmi, care
utiliznd baze de date relaionale i tehnologia hypertextului, identific cile care
leag cercetarea de categoriile de dezvoltare i cerinele de interes. n abordarea
matricial clasic, impactul evolueaz monoton n canalul de dezvoltare .

n abordarea GMS,
38
impactului i se permite s evolueze n toate direciile premise
prin canalul dezvoltare

37
utilizarea reelelor retrospective la evaluarea impactului obinut ca urmare a realizrii unor programe de cercetare-dezvoltare
a condus la enunarea principiului Intensificarea Comunicrii Bilaterale (Heightened Dual Awareness HAD), care postuleaz
c pentru accelerarea transferului tehnologic este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii:
- cercettorul trebuie s fie intim informat asupra nevoilor inginerului de aplicaii;
- potenialul utilizator al rezultatelor cercetrii trebuie s fie informat asupra acestora;
- dac este implicat o ter parte, vnzare sau marketing pentru produsele cercetrii, trebuie s fie de asemenea perfect informat.
38
GMS are posibilitatea s evidenieze relaia nod-legtur att pentru forma matricial, ct i pentru cea n reea n care proiectul de cercetare
sau tehnologie, sau capabilitate sunt tratate ca un nod ntr-o reea, iar impactul unui proiect (nod) asupra altui proiect (nod) este evideniat ca
legtur n reea]; suplimentar, are posibilitatea perspectivei multiple (Multiple Perspective MP) tratnd nodurile asemenea cantitilor multi-
atribut care exist simultan n diferii vectori de legtur de tip cercetare-cerine
INOVARE CERCETARE TEHNOLOGIE
CAPABILITATI
CERINTE
CERCETARE
CERCETARE TEHNOLOGIE
INOVARE CERCETARE TEHNOLOGIE CAPABILITATI CERINTE
INNOINDEX Faza I

26
Modelele (matematice) ale dezvoltrii; - presupun existena unor indicatori care pot
evalua impactul tiinei i tehnicii n dezvoltarea economiei i societii. Metode de
evaluare utilizate n analiza
39
:
a. metoda modelrii
40
.
b. metoda simulrii
41
.
c. metoda analizei diagnostic
42
.
d. metoda de analiz i modelare a datelor
43
.
e. metode i tehnici specifice de culegere a datelor
44
.
f. metode psihosociale
45
.
g. metode informatice
46
.
Pornind de la obiectul evalurii, economia i societatea romneasc, cu o
desfurare n timp, pe baza unor date i indicatori agregai, metoda recomandat
este cea a modelrii. Se pot avea n vedere, pe msura adncirii analizei, abordri
ale temei prin metode specifice de analiz i modelare a datelor, precum i metode
informatice. Evaluarea impactului cercetrii-dezvoltrii asupra economiei i, prin
economie, asupra societii necesit crearea unui model economic care s permit
simularea i testarea modului de funcionare i utilitatea practic a acestuia.
Necesitatea modelrii este determinat de mai multe aspecte, dintre care se pot
meniona:
- diversitatea sistemului tiin i tehnologie, att pe vertical, prin similitudine cu
sectoarele i ramurile economiei, ct i pe orizontal, prin intermediului
transferului de cunotine;
- volumul mare de date de intrare, oarecum de ateptat, dar i diversitatea datelor
de ieire, sub aspectul interpretrii, corelrii i utilizrii;

39
preluare din lucrarea Analiza sistemelor economice, autor Mihai Pun, Editura ALL Educaional, Bucureti, 1997
40
utilizeaz un ansamblu de tehnici statistico-matematice, tehnici euristice i de modelare cibernetico-economic, n scopul realizrii unei
reprezentri izomorfe a realitii obiective; metoda se recomand a fi folosit pentru sisteme bine structurate, deci pentru acele sisteme care
nregistreaz modificri minime, n timp, ale parametrilor care le caracterizeaz.
41
este o tehnic de testare, evaluare i manipulare a unui sistem real prin intermediul experimentrii unor modele matematice i logice n vederea
observrii i studierii dinamicii comportamentului sistemului n viitor.
42
asigura caracterizarea ct mai exacta a strii informaional-decizionale a sistemului, evidenierea aspectelor pozitive dar i a celor negative
43
procesul de modelare a datelor este complex i include ca etap important analiza datelor obinute n urma investigrii sistemului; exist dou
tehnici relevante de analiz a datelor, i anume:
1. analiza agregat - care, cu ajutorul unor tehnici statistice, caut s obin grupri, tendine i valori caracteristice, pentru a se
putea face afirmaii credibile la nivel agregat asupra setului de observaii;
2. analiza de caz care urmrete obinerea de exemple sau cazuri care se pot asocia cu unele cazuri tipice sau deosebite, care
se pot repeta n anumite condiii.
44
(interviu, chestionar, Focus, Brainstorming, Delphi ).
45
investigarea relaiilor interpersonale i de grup, a comportamentului decizional, precum i de instruire, selectare i promovare profesional.
46
utilizate n analiza i proiectarea unor sisteme performante, precum i n realizarea sistemelor expert.
INNOINDEX Faza I

27
- riscul de a subaprecia inovarea, n cazul n care evaluarea impactului se
realizeaz cu indicatori care nu sunt adecvai pentru evaluarea performanelor
economice;
- conservarea capacitii de demonstrare a efectelor n scopul atragerii de resurse
de dezvoltare, att din sectorul cheltuielilor guvernamentale, ct i din sectorul
privat.
Din clasificarea tipologic, modelul ce va putea fi utilizat ar trebui s aib
urmtoarele trsturi:
- dup natura fizic a modelului model abstract cantitativ statistic, n care
relaiile economice vor trebui construite pornind de la datele statistice;
- dup natura relaiilor matematice model liniar, dar care se poate transforma pe
parcursul cercetrii n model neliniar; utilizarea unui model liniar ar determina o
simplificare n determinarea indicatorilor, cu o mai bun percepie i cu efecte
pozitive n viteza de reacie;
- dup modul n care intervine factorul timp model dinamic instabil, care
caracterizeaz o dependen de timp i rezultate ce nu pot fi anticipate sau
predefinite;
- dup natura variabilelor model discret, cu determinri periodice, la o perioad
ce urmeaz a fi precizat ulterior;
- dup domeniul cercetrii economice se vor aplica att modele mezo-
economice, ct i macroeconomice corespunztoare cu domeniului analizei:
subramurile economiei sau ntreaga economie;
- dup modul de constituire a modelului model cu increment fix, specific
variabilelor constante n timp.

Consolidarea modelului de evaluare a impactului trebuie s rspund unor cerine
finale ateptate, dintre care cele mai importante pot fi considerate urmtoarele:
- valoarea ateptat
47
.
- costurile iniiale
48
.
- structura modelului
49
.

47
modelul de evaluare a impactului, pe lng oferirea unei imagini dinamice a unor efecte istorice, trebuie s asigure o bun surs de informare
pentru o construcie strategic n economie i societate, n general, precum i pentru o mai bun structurare a activitii de cercetare-dezvoltare,
n ntreaga specificitate.
48
costurile iniiale de modelare i evaluare nu trebuie s determine renunarea la aplicarea modelului; costurile estimate mai importante sunt:
costul de dezvoltare (de creare), costul de adaptare, costurile pentru obinerea /culegerea datelor, din acest punct de vedere, este util a se opta
pentru un model simplu, deja aplicat sau testat, n care datele de intrare s fie preluate, n cea mai mare msur, din statistica public oficial
INNOINDEX Faza I

28
- caracteristicile de utilizare
50
.
- gradul de utilizare
51

- validitatea modelului
52
.
- consistena modelului
53
.
- calitatea modelului
54
.

Relaia tiin economie societate constituie o problematic major, abordat de
cercetarea economic. Reflectarea impactului tiinei i progresului tehnic n
creterea economic este i obiectul macroeconomiei, dar, n general, aceasta se
realizeaz nc ntr-un cadru implicit, orientat n analiza creterii economice ca un
obiectiv major al politicilor de dezvoltare. ncepnd cu anii 90, nnoirea tehnologic
este tratat implicit n abordrile macroeconomice, urmrindu-se:
creterea economic continu, cu trei surse importante:
- nnoirea tehnologic, reprezentnd produsele noi i metodele mai bune
de a le produce.
- creterea cantitii de bunuri de capital.
- creterea forei de munc.
identificarea optimului ntre resursele limitate i infinitatea dorinelor umane;
antreprenoriatul, ca resurs uman major n evoluia umanitii.

Implicarea factorului informaional-tehnologic n procesul creterii economice este
deosebit de complex i se prezint ca efect al inovrii tehnologice. Potenialul
inovrii de a induce beneficii i eficien este considerat nelimitat, fapt ce justific
tratarea potenialului de inovare drept o resurs de importan strategic. Din punct
de vedere cantitativ, potenialul de inovare tehnologic este condiionat de proporia
deinut de investiiile pentru cercetare-dezvoltare tehnologic n:
- Produsul Naional Brut (PNB), dac analizam la nivel macroeconomic (la
nivelul economiei naionale)

49
modelul trebuie s fie acceptabil de ctre utilizatori (administraie public, manageri din sectorul cercetare-dezvoltare, aplicatori industriali ai
rezultatelor cercetrii romneti), prin asigurarea unor trsturi, cum ar fi: adaptabilitatea, completitudinea, uurina testrii, uurina nelegerii,
robusteea modelului.
50
cele mai ateptate trsturi sunt: uurina de comunicare i control, volumul de date de intrare, timpul de rspuns, costurile de execuie /rulare.
51
. principalele elemente care definesc contextul de utilizare pot fi considerate: definirea corect a domeniului de utilizare, tipul de decizie ce
poate fi asociat, importana i complexitatea problematicii, corespondena cu limitele de abordare i interpretare ale utilizatorilor, frecvena de
utilizare, infrastructura de utilizare etc.
52
este obligatoriu ca modelul s nu induc erori de interpretare i aplicare. (precizare: modelele ce evalueaz impactul tiinei i tehnologiei
descrise de teoria economic sunt adeseori contestate).
53
modelul trebuie s aib trsturi care s asigure o bun definire, eliminarea ambiguitilor, asigurarea unei logici funcionale, respectarea
regulilor de modelare i evaluare.
54
trebuie asigurat prin trsturi de tipul: coeren, corectitudine, eficien, utilizabilitate.
INNOINDEX Faza I

29
- totalul cheltuielilor, daca analizam la nivel micro-economic (la nivelul unei
firme) .

Din punct de vedere calitativ, inovarea privete rentabilitatea activitilor de
cercetare-dezvoltare tehnologic (inclusiv a sistemului de CDT) i se caracterizeaz
prin:
- eficiena economic direct (mai important la nivel de companie dect la
nivel macroeconomic
55
),
- eficiena economic propagat (mai important la nivelul economiei
naionale).
Mecanismul propagrii efectelor este interpretat prin dou ipoteze:
- a progresului tehnic ncorporat
56

- a progresului tehnic autonom, nencorporat
57
.

Ipotezele sunt compatibile i convergente, permind obinerea de avantaje
competitive prin mbinarea a fluxului de transfer tehnologic din exteriorul sistemului
cu capacitatea interioar de a genera el nsui, n timp, un transfer tehnologic. Ca o
consecin a inovrii tehnologice, sunt generate efecte complexe, precum:
ameliorarea sistemelor de producie, exprimat prin productivitatea muncii i a
capitalului;
reducerea costurilor pe unitatea de produs, cu consecina sporirii profitului, ca
surs de acumulare a capitalului destinat investiiilor ce susin creterea
economic;
limitarea i reducerea costurilor ecologice i sociale ale creterii economice,
prin eliminarea i controlul surselor de poluare;
schimbarea continu a gamei de destinaii de utilizare a diferitelor categorii de
resurse naturale, prin substituirea produselor i tehnologiilor poluante, energo-
intensive sau materialo-intensive, permind astfel protejarea resurselor

55
este analizat i apreciat dup alte criterii dect rentabilitatea produciei propriu-zise, admindu-se c specificul creativ i riscul ridicat exclud
principiul maximizrii veniturilor din cercetare-dezvoltare; de regul, criteriul utilizat l constituie maximizarea avantajului competitiv rezultat din
aplicarea noilor soluii tehnico-tiinifice, adic se are n vedere eficiena propagat.
56
privete diferenierea tipologic intern a fiecrui factor primar de producie /cretere, pe generaii tehnologice, fiecare acionnd n modaliti i
cu randamente difereniate; contribuia la creterea economic este cu att mai mare cu ct generaia tehnologic este mai avansat; la un
moment dat, coexist i acioneaz conjugat generaii tehnologice diferite, accentundu-se eterogenitatea sistemului iar ritmul asimilrii
progresului tehnic n factori de producie este variabil n timp i de la o categorie la alta.
57
evideniaza o mbuntire vizibil, progresiv a performanelor sistemelor de producie prin acumularea de experien n funcionarea i
eliminarea treptat a perturbaiilor, chiar cnd condiiile exterioare se menin constante.
INNOINDEX Faza I

30
epuizabile i eliminarea, pe calea eficienei mai mari, a deficitelor cantitative
ce pot limita creterea economic;
restructurarea treptat, pe sectoare i pe ramuri, a economiilor naionale,
precum i a relaiilor dintre acestea.

Dinamica inovrii favorizeaz creterea ramurilor care genereaz, propag sau
ncorporeaz masiv progresul tehnologic, conferind produselor acestora
competitivitate pe pieele interne sau externe.

Tratarea distinct a rolului inovrii n creterea economic prezint interes, noile
teorii macroeconomice recomand creterea economic drept unicul motor ce poate
genera creterea pe termen lung a standardului de via i se sugereaz patru
determinani majori ai creterii, dup cum urmeaz:
creterea forei de munc, aa cum apare cnd populaia crete sau rata de
participare sporete;
investiiile n capitalul uman, cum ar fi educaia formal i experiena la locul
de munc;
investiiile n capitalul fizic, cum ar fi: fabrici, maini, transporturi i faciliti de
comunicare;
schimbri tehnologice, determinate de inovaii care conduc la noi produse, noi
moduri de producie a produselor existente i la noi forme de organizare a
afacerilor.

Schimbarea tehnologic rspunde la semnale economice cum ar fi preurile,
profiturile, limitele n asigurarea unor resurse, fiind considerat, cu alte cuvinte,
endogen pentru sistemul economic. Schimbarea tehnologic i are originea n
cercetare-dezvoltare (C&D). Aceste activiti costisitoare i riscante sunt ntreprinse,
n mare parte, de ctre firme i, de obicei, n scopul asigurrii/creterii profitului, fapt
pentru care aceste activiti rspund la stimulentele economice.

Abordarea macroeconomic utilizeaz termenii inovare i nnoire tehnologic n locul
tiinei i tehnicii, lrgind domeniul i crend premizele ncorporrii i difuziei noilor
INNOINDEX Faza I

31
tehnologii sau nu. n dorina de a msura impactul schimbrilor tehnologice, acestea
au fost grupate, dup o schem simplificat, astfel:
schimbri tehnologice ncorporate caracterizeaz acele creteri ale
capacitii productive care sunt create prin instalarea de bunuri de capital noi
i competitive;
schimbri tehnologice nencorporate caracterizeaz acele schimbri care nu
sunt identificate n bunuri de capital, ca de exemplu: managementul tehnologic
mbuntit, designul, marketingul, organizarea activitilor i feed-back-ul de
la consumatori.

INNOINDEX Faza I

32
2. Analiza inovrii n incubatoare

2.1. Introducere

2.1.1 nfiinarea i operarea incubatoarelor

1. Incubatoarele de afaceri sunt nfiinate pentru a sprijini i pentru a face parte
dintr-un cadru strategic-orientat fie teritoril, fie pe o prioritate particular de
politici sau pe o combinaie a acestor factori.
2. Se recomand ca incubatoarele de afaceri s fie nfiinate printr-un parteneriat
ntre sectorul privat i cel public. Structura parteneriatului ce st la baza unui
incubator trebuie s reflecte strategiile regionale i sprijinul pentru tehnologie
i afaceri. Autoritile publice, universitile, companiile i instituiile financiare
din sectorul public i privat joac un rol important, de catalizatori pentru
lansarea incubatoarelor de afaceri.
3. n faza de dezvoltare a incubatoarelor, este foarte important s se testeze
piaa (local, regional, naional) i s se realizeze un plan de afaceri pentru
a oferi un cadru de operare incubatorului. Planul de afaceri trebuie s cuprind
informaii despre inta de pia, nivelul ateptat al cererii, cadru detaliat de
operare (infrastructur i servicii), capitalul estimat pentru investiii, costurile de
funcionare i sursele de finanare, modul de administrare al incubatorului, etc.
4. Exist mai multe modele de infiinare, dar n Europa acest tip de proiect
prezint un grad de risc semnificativ. Analiza efectuat de ctre Centrul pentru
Servicii de Evaluare i Afaceri sugereaz c un incubator de afaceri n Europa
necesit o investiie de aproximativ 4.000.000 euro, din care 37% sunt costuri
de operare, iar fondurile publice sunt necesare cel puin pentru primele faze de
dezvoltare ale incubatoarelor.
5. Sunt mai multe modaliti prin care incubatoarele ii pot acoperi cheltuielile de
operare, un numr important de incubatoare sunt legate de subsidiile publice,
dar acesta este un argument pentru minimalizarea acestei dependene de
banul public. Conform studiului, un incubator necesit aprox. 500.000 euro / an
drept cheltuieli de operare, cea mai mare parte 41 fiind legat de cheltuielile
de personal, 24% de cheltuielile cu clienii, 22% de cheltuielile de ntreinere a
cldirii i a echipamentelor, iar aprox 13% o reprezint utilitile. n prezent
INNOINDEX Faza I

33
77% din incubatoarele de afaceri europene opereaz pe o baz de organizaie
non-profit.

2.1.2 Funciunile incubatorului de afaceri

1. Existena unui amplasament (spaiu) corespunztor este crucial pentru
incubatorul de afaceri. Practicile standard sugereaz un necesar de aprox.
5.800 m
2
pentru personal, suficient pentru cazarea a 18 firme n orice moment,
n diferite uniti. O capacitate mai mic dect cea menionat mai nainte,
genereaz dificulti pentru construcia afacerilor. O alt practic este aceea
de a menine funionarea simultan a cel putin 85% din locaii (unitile din
spaiul locativ).
2. Valoarea adugat adus de operarea incubatoarelor este legat de tipul i
calitatea serviciilor oferite cleinilor i dezvoltarea acestui aspect este o
prioritate cheie a incubatoarelor europene. Studiul sugereaz patru tipuri de
sectoare cheie pentru o operare de calitate:
o zon de training antreprenorial (pre-incubare);

o zon de consultan n afaceri;

o zon de sprijin financiar (care n unele cazuri este dat de fondurile
de capital de risc);

o zon de sprijin tehnologic.

1. Incubatoarele de afaceri trebuie s factureze serviciile oferite clienilor la un
nivel minim acceptabil al pieei n sectorul privat. n Europa, numai 4% din
totalul incubatoarelor funcioneaz pe baza unor servicii gratuite pentru clieni,
iar 35% dintre incubatoare au un nivel de facturare a serviciilor sub nivelul
pieelor locale.

2. n ceea ce privesc procedurile de operare ale incubatoarelor, este esenial s-
i defineasc inta de pia i criteriile de admisie a afacerilor. Experiena arat
c incubatoarele de succes s-au focalizat pe un domeniu al afacerilor sau al
tehnologiilor. Acest lucru permite managerilor de incubatoare s dezvolte
anumite cunotine sau aptitudini i s faciliteze o grupare a clienilor companiei
pe grupuri de interese.
INNOINDEX Faza I

34

3. Rata de ocupare simultan a spaiului alocat incubatorului de afaceri este
important pentru a genera venit i sunt necesare specificaii clare pentru
criteriile de admisie i de meninere a afacerilor n nteriorul incubatorului. Rata
de ocupare a incubatorului aduce venit, dar poate reprezenta i o capacitate de
reacie slab la nevoile de schimbare ale clienilor. De asemenea, o abordare
prea selectiv a proiectelor de afaceri nu este recomandat, ci o abordare pe
principiul primul venit, primul servit.

4. Sunt necesare, de asemenea, criterii de ieire din incubatorul de afaceri, care
s asigure o cifr de afaceri convenabil pentru client, chiar n detrimentul
scderii venitului incubatorului. De obicei, managementul incubatorului
stabilete o durat ntre 3 i 5 ani pentru incubarea afacerii. n multe cazuri,
afacerile prsesc incubatorul pentru c au nevoie de mai mult spaiu pentru a
se dezvolta. O alt abordare o reprezint creterea periodic a sumelor pltite
de afaceri ctre incubator, ceea ce ncurajeaz firmele incubate s prseasc
incubatorului (un fapt pozitiv i dorit). Sunt incubatoare, n special cele foarte
specializate - cum ar fi n domeniul biotehnologiilor - care au nevoie de o
perioad mai mare pentru a incuba afacerile clienilor lor.

5. Dup ce afacerile (firmele) incubate prsesc incubatorul ele sunt monitorizate
i incurajate i rmn n zona (regiunea) unde se afl incubatorul. Acest lucru
este important pentru a oferi posibilitatea incubatorului s beneficieze pe
termen lung de avantajele zonei n care este localizat. Experiena arat c
firmele care au prsit incubatorul sunt mai vulnerabile n primele etape dup
ce s-a petrecut separarea. De aceea, sunt cazuri n care incubatorul poate
prevedea oferirea unor servicii post-incubare.

6. Calitatea echipei manageriale a incubatorului i adoptarea unei abordri de
afaceri n ceea ce privete relaiile incubator - client monitorizat sunt cruciale
pentru atingerea unor standarde de performan i de practici eficiente.
Incubatoarele europene au n general 5-6 persoane (din care jumtate sunt
manageri) care provin din mediul de afaceri. Un indicator cheie al eficienei
este raportul dintre manageri i restul personalului. Un raport eficient variaz
INNOINDEX Faza I

35
ntre 1:3,2 (locatari ai incubatorului) i 1:5,0 (locatari i clienti)

7. Un alt factor cheie care difereniaz incubatoarele l reprezint tipul de
activitate al clientului incubatorului. n trecut, incubatoarele se clasificau dup
natura investiiei n incubatoare publice i private i in funcie de procesele
derulate (spaiul deinut, gama de servicii, etc.). O abordare mai corect este
aceea de a diferenia incubatoarele in funcie de specializarea lor.

2.1.3 Evaluarea serviciilor i impactului incubatoarelor

1. Performana incubatoarelor se judec n funcie de rezultatele obinute i de
impactul avut asupra afacerilor i dezvoltrii economice locale sau regionale.
Este recomandabil a se judeca incubatoarele dup efectele pe termen lung
asupra afacerilor, dect dup rata de ocupare simultan. Un indicator mediu
arat c incubatoarele europene de succes creeaz aprox. 30.000 de noi locuri
de munc pe an. Dac se iau n considerare i locurile noi de munc
suplimentare, create la nivel local, indirect, prin dezvoltarea incubatorului,
indicatorul ajunge la aprox. 40.000 de noi locuri de munc pe an. Mai mult,
aceste rezultate sunt obinute cu un cost de aprox. 4.500 euro brut (4.000 euro
net) per loc de munc nou creat.

2. Pentru evaluarea incubatoarelor, este necesar s se obin informaii de la
clienii incubatorului. Acest lucru ajut foarte mult din punct de vedere practic la
un mai bun management n relaia cu clienii i la pstrarea unei comunicri de
tip reea cu afacerile care au absolvit incubarea.

3. Trebuie fcut o distincie ntre impactul brut i impactul net obinut de
incubatoarele de afaceri. Impactul este dat, de obicei, de atingerea obiectivelor
de pia n raport cu necesarul local (regional) al afacerilor. Impactul net este
dat de rspunsul clienilor pe termen lung la modul n care afacerile care au
prsit incubatorul s-au dezvoltat i au rezistat pe pia.

INNOINDEX Faza I

36
4. Exist incubatoare care funcioneaz dup modelul tradiional, dar sunt i
incubatoare care au aprut pe modulul noii economii. Acest tip nou de
incubator poate funciona i pe baze virtuale prin diseminarea informaiilor i a
know-how-ului necesar dezvoltrii unei anumite afaceri.

5. n Europa exist o varietate de modele de incubatoare de afaceri i de
modaliti precise care reflect circumstanele i prioriti1e locale, regionale i
naionale. n funcie de aceste circumstane i prioriti se definesc i indicatorii
de performan ai incubatoarebor.

6. Similar, se pot stabili diferene semnificative ntre incubatoarele din Europa i
cele din SUA, iar pentru aceasta exist modaliti diverse de a se face schimburi
de experien i know-how. La o analiz detaliat a performanelor incubatoarelor
din cele dou zone, se poate memarca un plus la eficienta incubatoarebor
americane n ceea ce privete funciunile de management i de finanare, iar
incubatoarele europene se dovedesc mai performante n ceea cc privete
trainingul antreprenorial, comunicarea virtual n reea i integrarea funciilor
incubatorului n strategii largi de dezvoltare.

7. Incubatoarele de afaceri reprezint un instrument foarte eficient din punct de
vedere al costurilor pentru promovarea obiectivelor de politici publice. Costul
relativ sczut pentru generarea noilor locuri de munc, precum i alte beneficii
cuantificabile, demonstreaz c incubatoarele de afaceri reprezint o modalitate
de promovare a activitilor de afaceri bazate pe tehnologii/cunotine noi.

2.1.4 Practici eficiente i recomandari

1. Promovarea practicilor eficiente n incubarea afacerilor la nivel operaional

Se recomand acordarea unei atenii deosebite pentru:
- Integrarea operrii incubatorului n strategiile de dezvoltare local (regional) i
INNOINDEX Faza I

37
sprijinirea unui
parteneriat pe baz larg;
Definirea clar a pieei tint i adoptarea criteriilor de admisie care s permit
focalizarea incubatorului pe proiecte care aduc valoare adugat;
Acordarea unei atenii particulare dezvoltrii unor servicii de calitate ca suport
pentru afaceri (training antreprenorial, consultani n afaceri, sprijin tehnologic,
finanare, etc.);
Managementul incubatorului ntr-o manier comercial, cu scopul de a maximiza
valoarea banilor;
Dezvoltarea unor servicii de incubare virtual, astfel nct tot mai multe afaceri
s poat beneficia de sistemul de monitorizare post-incubare i asigurarea unui
grad nalt de creare de locuri de munc n economia local.
Micorarea gradual a dependenei incubatoarelor de fondurile publice de
finanare;
Profesionalizarea staff-ului (precum i a ntregului personal, dac este posibil)
incubatorului.

2. Aciunile Comisiei Europene pentru a promova practicile eficiente ale
incubrii afacerilor
Se recomand definirea unor standarde de calitate pentru incubatoarele europene
i identificarea unor modaliti pentru ca instituiile sau organizaiile financiare
europene s poat investi n afaceri prin intermediul incubatoarelor;
Se recomandi s se evalueze periodic (preferabil anual) impactul pe care
incubatoarele l au asupra economiilor locale i s se monitorizeze periodic
operaiunile pe care incubatoarele le fac n folosul clienilor lor;
Se recomand crearea unei Asociatii Europene a Incubatoarelor de Afaceri
pentru a permite schimbul de metodologii i de practici eficiente, precum i pentru
o mai bun integrare a afacrilor incubate n contextul economiilor europene;
Se recomand ca managenii incubatoarelor europene s formeze o retea i s
se ntlneasc periodic pentru a face schimb de experient i de bune practici. n
felul acesta, Grupul de Manageri ar putea implementa mai uor recomandrile
Comisiei Europene i pot examina n cadrul unor grupuri de lucru specifice
pnincipalele tipuri de activiti oferite c1ienilor. Se recomand ca acest Grup al
Managerilor s i extind aria i n rile din Europa Central i de Est, care sunt
Candidate la aderare;
Comisia European poate revedea rolul diferitelor Directorate Generale i a
schemelor pentru asigurarea coordonrii politicilor n domeniul incubatoarelor de
afaceri;
Se recomand mbunitirea schimbului de bune practici cu incubatoarele de
INNOINDEX Faza I

38
afaceri nord-americane;

INDICATORI DE PERFORMAN PENTRU INCUBATOARELE DE AFACERI

NFIINARE I OPERARE
MEDIE
GAM VALOARE
EFICACE
Investiia de capital 3,7 milioane
euro
1,5mil 22 mil -
Costuri de operare 480.000 euro 50.000 - 1.8 mil. -
% din fonduri publice 37 0% - 100% 25%
Spaiul incubatorului 3.000 m
2
90-41.000 m
2
2.000 4.000
Numrul de afaceri Incubate simultan 27 firme 1- 120 firme 20 30 firme
FUNCIUNILE INCUBATORULUI
MEDIE GAM VALOARE
EFICACE
Rata de ocupare a incubatorului 85% 9% - 100% 85%
Durata de incubare 35 luni 6 luni fr
maxim.
36 luni
Numrul de membrii ai staff-ului 2,3 manageri 1 9 manageri Min 2
manageri
Raportul staff : personal incubat 1:14 1:2 1:64

1:10 1:20
%timpul managerilor dedicat clienilor 39% 5% - 80% 50%
SERVICII DE EVALUARE I IMPACT MEDIE
GAM
VALOARE
EFICACE
Rata de supravieuire a firmelor incubate 85% 65% - 100% 85%
Creterea cifrei de afaceri a clientului 20% 5% - 80% 25%
Locuri de munc create de client 6,2 per firm 1 120 firme -
Locuri de munc noi per incubator 41 7 197

-
Costuri per loc de munc nou creat 4.400 euro 124 29.600
euro
4.000 8.000
euro

2.2 Infiinarea i operarea incubatorului de afaceri

Sunt mai muli factori cheie care determin succesul unui incubator de afaceri. Vom
examina,in continuare, rolul acionarilor, amplasamentul i aspectele fizice ale
operrii unui incubator, precum defintia misiunii incubatorului, tipul de companii pe
care el le atrage printre clieni i aspectele legate de finantarea lansrii incubatorului
i costurile de operare ale acestuia.

2.2.1 Acionarii incubatorului de afaceri

INNOINDEX Faza I

39
Sprijinul acionarilor i calitatea echipei manageriale sunt factori critici n succesul
nfiintrii i operrii incubatoarelor.
Incubatoarele au un succes proporional cu dimensiunea parteneniatului sponsorilor
din sectoarele publice i privat. n particular, capacitatea de a aduna infuzii din partea
sectorului privat, fie sub form de finanare, fie sub form de expertiz, acces la
faciliti, capital de risc, etc este unul din atuurile incubatorului. Totui, experiena
arat c, n fazele timpurii de funconare, este necesar un sprijin important din partea
sectorului public, deoarece atragerea unui volum suficient de capital privat este un
proces care necesit timp, uneori chiar ani.

A existat i o excepie n cadrul acestui proces, i anume n perioada 1999 - 2000,
cnd explozia legat de internet a creat mai mult de 300 de incubatoare n SUA i
Europa, bazate pe infuzie de capital privat i capital de risc sau fonduri corporative. O
dat cu linitirea psihologic, incubatoarele create n aceast perioad au cunoscut o
cdere brusc a activitii i a veniturilor, multe dintre incubatoare s-au nchis, altele
au revenit la activitile clasice, cum am fi serviciile de consultant.

Din punct de vedere al formei de nregistrare ca entitate legal, formele cele mai
ntlnite sunt cele de organizaie non-profit (public sau privat) sau aceea de
companie cu rspundere limitat (SRL). Rolul organismelor publice este important n
fazele iniiale ale nfiinrii incubatoarelor, La multe dintre acestea acionarii majoritari
fiind instituii publice (uneori guvernamentale sau semi-guvernamentale).

Ca mrime a parteneriatului, incubatoarele s-au infiinat prin grupuri de firme mici sau
medii (n general ntre 15-20 de astfel de organizaii).

2.2.2 Localizare i amplasament

Incubatoarele de afaceri europene au locatii i amplasamente diferite, fiind gzduite
n incinte specifice sau pe platforme industriale.

INNOINDEX Faza I

40
n general, amplasamentul incubatorului reflect scopurile pentru care a fost creat.
Dac el este focalizat s promoveze intreprinderile bazate pe tehnologii, el poate fi
amplasat ntr-un parc tehnologic sau industrial, adiacent unei universiti, n timp ce
alte incubatoare pot fi amplasate in mijlocul unor platforme industriale sau ntr-o
zon central a unui ora.

Incubatoarele bazate pe sectoare economice noi, de vrf, tind s fie concentrate n
zone metropolitane, n orae sau regiuni care combin tehnologiile, talentul creator,
antreprenoriatul i serviciile profesionale i financiare, fiind alese locuri unde
investitorii pot tri, lucra, fi n contact unii cu alii i se pot promova pe ei nii.

Cele mai multe incubatoare se afl n cldiri acoperite, chiar n centrul orae1or,
uneori n cldiri construite special pentru acest scop, ceea ce duce n multe cazuri la
costuri de infiinare ridicate. Totui, majoritatea incubatoarelor europene infiinate
sunt legate foarte strns de costurile de lansare, astfel nct n multe orae
europene, acionarii noilor incubatoare prefer s le amplaseze n cldiri cu costuri
de nchiriere mai mici, foste depozite sau birouri dezafectate.

Pentru a avea succes, este necesar ca incubatorul s fie prevzut inc din start cu
spaiu pentru a putea gzdui simultan (incuba) 20 de afaceri (firme). Astfel, gama
de spaiu variaz ntre 90 m
2
i 41.000 m
2
, cu o medie n jurul vaiorii de 5.800 m
2
.
Exist i incubatoare care gzduiesc un numr mic de afaceri (4-5) i care nu sunt
att de atente la costurile de infiinare (infuzia masiv de capital fluid asigurat de
capitalul de risc tip equity). Exist, de asemenea, i incubatoare virtuale, care nu
necesit un spatiu fizic dedicat.

2.2.3 Rolul i obiectivele incubatorului de afaceri

Analiza incubatoarelor de afaceri europene arat c cele mai importante obiective
ale acestora sunt creterea competitivitii economiilor locale i crearea de noi locuri
de munc. Celelalte obiective cum ar fi: sprijinul adresat centrelom de cercetare
pentru a comercializa know-how-ul obinut, sprijinul companiilor de a genera activiti
noi de tip spin-off, sprijinirea comunitilor defavorizate ocup o importan
apmoximativ egal, pe un plan secundar.

INNOINDEX Faza I

41
Sunt cazuri n care incubatoarele acioneaz pentru dezvoltarea afacerilor
acionarilor lor. n acest caz, scopurile se modific, iar n momentul cnd apar
dificulti, incubatoarele se reorienteaz spre oferirea unor servicii de consultan
ctre companii deja infiinate sau ctre universiti i institute de cercetare locale.

Experienta arat c incubatoarele nu acioneaz izolat, ci sunt integrate intr-o reea a
acionarilor, ageniilor sau schemelor de promovare a competitivitii i dezvoltrii
locale (regionale), a transferului de tehnologii i a implementrii obiectivelor publice
cheie locale.

Abilitatea managerilor de incubatoare n a lansa nc de la nceput o comunicare n
retea sau un acces preferenial la lansare pentru afacerile de profit, stabilirea unor
reele cu parteneri strategici, avocai i contacte utile pentru afacerile incubate, poate
conduce la modelarea rolului i obiectivelor incubatoarelor.

2.2.4 Clienii incubatoarelor de afaceri

Succesul incubatoarebor depinde de minimul de clienti atrai, de minimul de
companii incubate. Acestea sunt primele surse de venit pentru a acoperi cheltuielile
de operare, dar, n mod cert, un argument pentru perfomana incubatorubui l
reprezint perfomanele individuale ale companiilor incubate. Este foarte important s
se ating o mas critic de companii incubate simultan, pentru c incubatorul s-i
poat acoperi cheltuielile de operare.

Dei gama de incubare pentru incubatoarele europene variaz de la 1 la 120 de
afaceri incubate, media de eficacitate per incubator este n jurul a 30 de afaceri
simultane. Practic, incubatoarele au n medie 18 - 20 de afaceri incubate simultan,
pentru ali 8-10 clieni n afara incubatorului, acesta ofer servicii i acumuleaz
venituri. Aceti clieni suplimentari pot fi companii care au prsit incubatrul i care
beneficiaz de serviciipost-incubare.

Incubatoarele care se bazeaz pe noile sectoare economice sau de tehnologii de
vrf i care au o investie semnificativ ntre 500.000 i 1.000.000 euro, au, n
INNOINDEX Faza I

42
general, un numr redus de afaceri incubate simultan. Incubatoarele mai mici pot
incuba 2-3 afaceri, plecate mai mult din eforturi interne, dect din partea unui
antrepenor din exterior. Exist i incubatoare mari, care acioneaz precum
companiile pe aciuni, care au zeci de afaceri incubate simultan, n diferite faze de
dezvoltare.
Incubatoarele de afaceri pot fi focalizate pe atragerea unor afaceri noi (companii ce
urmeaz a fi lansate), n combinaie cu firme lansate, dar aflate ntr-o faz incipient
de dezvoltare. La acestea se pot aduga i afacerile de tip spin-off generate
mpreun cu universitile i centrele de cercetare.

Exist incubatoare care se orienteaz pe asistena acordat firmelor existente n a-i
lansa afaceri noi. De asemenea, investiiile de capital de risc n aceste incubatoare
au dus la o mai mare colaborare cu universitile i centrele de cercetare n ceea ce
privete lansarea afacerilor, prin spin-off pe baza exploatrii comerciale a know-how-
ului deinut de acestea.

Analiznd profilul de activitate al firmelor incubate n incubatoarele europene, se
disting urmtoarele activiti economice:
vnzri, marketing i distribuie;
servicii financiare i de afaceri;
manufacturi (producie) high-tech i tehnologii avansate;
exploatarea tehnologiilor de comunicatii i informatic;
cercetare-dezvoltare;
combinaii ale acestor activiti.

Prin investiiile de capital de risc pe care le primesc, noile incubatoare europene se
orienteaz din ce n ce mai mult pe exploatarea tehnologiilor bazate pe comunicaii
prin fibr optic i pe biotehnologii.

2.2.5 Finanarea lansrii i costuri de operare

Aa cum menionam la nceput, un factor cheie, critic, pentru incubatoare l
reprezint modul n care incubatoarele sunt finanate i capacitatea lor de a-i
INNOINDEX Faza I

43
acoperi cheltuielile de operare. Marea majoritate a incubatoarelor europene (aprox.
75%) opereaz pe o baz non-profit.

Finanarea public n aceast faz timpurie de operare a unui incubator este foarte
important i este mult mai justificat n ceea ce privete obinerea de noi locuri de
munc prin succesul incubatorului, dect crearea de locuri de munc prin programe
alternative.

Tendina european este de a minimiza efortul bugetar public n susinerea
incubatoarelor de afaceri i de maximiza generarea veniturilor prin vnzarea
produselor firmelor incubate.

Sunt cazuri n care un incubator se bazeaz pe finanare cu capital de risc tip equity,
n care aceasta este folosit pentru acoperirea cheltuielilor de operare. Organizarea
legal recomandat pentru acest tip de finanare este de societate non-profit.

nfiinare, Costuri de operare Finanare

Costul mediu pentru nfiinarea unui incubator european este de 4.000.000 euro, din
care o bun parte provine din fonduri publice. Numai 2000 dintre ele au avut la
lansare un sprijin din partea Comisiei Europene sau a altor agenii internaionale, dar
aprox. 50% au la baz finanare a autorittilor naionale, regionale i locale.

n ceea ce privete costurile de operare ale unui incubator european, media se
situeaz n jurul valorii de 500.000 euro per an. Din aceste costuri, o parte este
acoperit de utiliti (15%) i aprox. 25% provine din serviciile oferite de incubator
ctre firmele incubate. Veniturile pentru acoperirea costurilor de operare sunt
completate de cote din beneficiile firmelor incubate la vnzarea produselor i din
servicii facturate ctre clieni din afara incubatorului.

Chiar i incubatoarele noi, bazate pe sectoare de vrf, au cheltuieli mari cu locaia -
chirii i utiliti, cu facilitile pentru comunicaii i cu activitile orare suplimentare ale
clienilor.

Tabelul urmtor prezint o imagine a finanrii costurilor de operare ale
INNOINDEX Faza I

44
incubatoarelor europene

Sursa de finanare
%
Subvenii Comisia European sau agenii
internaionale
10,1
Subvenii autoriti naionale sau agenii publice 27,3
Pli de la universiti i centre de cercetare 2,6
Pli de la bnci i organizaii private 3,0
Venituri din chirii i utiliti 39,5
Venituri i servicii 1,1
Investiii, royalties, equity 0,8
Alte surse 5,6
TOTAL 100,0

Atingerea pragului de rentabilitate
Timpul necesar unui incubator s ating pragul de rentabilitate variaz n funcie de
obiectivele strategice i modul de operare. Sunt anumite regiuni n care este
imposibil pentru un incubator s genereze suficient venit pentru a acoperi costurile de
operare i este necesar un sprijin public continuu prin subvenii.
n general, planul de afaceri al unui incubator conine informaii despre perioada de
timp n care acesta trebuie s ating pragul de rentabilitate, el putnd fi un indicator
al performanei incubatorului. Media european pentru pragul de rentabilitate este de
36 luni, iar media de venit din serviciile complete (consultan, utiliti, echipamente,
etc) facturate firmelor incubate este de 50% din totalul veniturilor incubatorului.
Managerii incubatoarelor trebuie s aibe n vedere ca volumul veniturilor provenite
din nchirieri i echipamente ctre firmele incubate trebuie s scad ctre un nivel
minim, astfel nct orientarea general i continu a incubatorului s fie de a genera
afaceri noi de la an la an i de a ncuraja firmele s prseasc incubatorul pentru a
face loc altor afaceri. Altfel, un procent mare de venituri din inchirieri va crea
probleme n ieirea firmelor incubate din incubator La momentul dezvoltrii lor, ceea
ce va crea perturbaii n buna funcionare a incubatorului.
ntruct cea mai mare parte a incubatoarebor sunt organizate ca societi non-profit,
atingerea pragului de rentabilitate nu este obiectivul principal de atins. Retragerea
subveniilor publice poate conduce un incubator la reducerea semnificativ a
INNOINDEX Faza I

45
serviciilor i numrul de operaii derulate.

2.3. Funciunile incubatorului de afaceri
Aceast seiune ia n considerare funciunile unui incubator de afaceri suplimentar
fa de obligaii!e ce decurg din seriviciile i sprijinuI pentru afaceri al incubatoarelor,
analiza se focalizeaz pe direciile de performan ale incubatoarelor (criteriile de
admisie i ieire, monitorizarea clienilor, etc.) i pe rolul echipei manageriale.

Incubatoarele de afaceri caut s obin venit oferind clientilor o cornbinaie de
faciliti i servicii care nu se pot gsi foarte uor n alt parte. Natura acestor servicii
i modul n care sunt oferite au, de obicei, o influen asupra succesului clienilor i,
prin urmare, i asupra succesului incubatorului.

Un incubator care funcioneaz eficient va avea un cadru de operare ce definete
clar inta de pia, criteriile de admisie i ieire, standardele de calitate pentru client i
alte aspecte ale operatiilor de incubare i indicatori de performan prin care
activitatea incubatorului poate fi monitorizat.

2.3.1 Spaiul incubatorului
Exist o gam larg n care variaz dimensiunea fizic a incubatoarelor, dar exist i
lucruri comune. Cele mai multe incubatoare ofer spaiu pentru incubarea a 20 de
afaceri (firme) i caut s ofere o combinaie de spaii pentru oficii i pentru seminarii,
pentru spaii comune i, eventual, cantine, astfel nct s rspund ct mai bine
nevoilor clienilor aflai n diferite stadii de dezvoltare.

Un indicator cheie de performan este rata de ocupare a incubatorului. Este
necesar realizarea unui balans ntre maximizarea capacitii de ocupare i
creterea veniturilor din inchirieri, i flexibilitatea necesar n facturarea acestor
costuri, astfel nct firmele incubate s se poat dezvolta normal. De aceea, o rat de
ocupare a spaiului de 100% nu este totdeauna ideal, deoarece o parte dintre
firmele incubate se pot dezvolta i pot solicita spaiu suplimentar n cadrul
incubatorului. De obicei, rata optim de ocupare este de 80- 90% din spaiul
disponibil (media european este de 85%).
INNOINDEX Faza I

46

2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului

Natura i gama de servicii suport oferite de un incubator de afaceri variaz n funcie
de modelul i de obiectivele investitorilor care finaneaz incubatorului. Totui,
incubatoarele de afaceri caut s ofere clienilor un sortiment ct mai larg de faciliti
i servicii.

Iat cteva tipuri de servicii suport:
Servicii de pre-incubare;

Planificarea afacerii i formarea companiei;

Training pentru dezvoltarea abilitilor de afaceri;

Contabilitate, juridic i servicii conexe;

Cercetare de pia, vnzri i marketing;

Sprijin pentru export i cutare de parteneri n exterior;

Sprijin pentru afaceri prin internet i alte aspecte ale tehnologiei informaiei;

Consultani pentru dezvoltarea unor produse i servicii noi;

Sprijin pentru acces la finanare, granturi i capital de risc;

Capital de risc i ingeri ai afacerilor pentru incubator;

Consultanti pentru angajarea personalului i managementul firmei;

Comunicare n retea cu ali antreprenori sau clieni;

Cel mai dificil aspect l reprezint calitatea serviciilor suport i nu aspectele fizice ale
acestora. Este clar c, n cadrul unui incubator, serviciile de comunicare n reea,
identificarea de parteneri n exterior, colaborarea ntre firme sunt mult mai uor de
realizat dect n cazul afacerilor derulate normal, n afara incubatorului. Analiza
tipurilor de servicii oferite de ctre un incubator clienilor si pot fi mprite n
urmtoarele categorii principale:

Training antreprenorial;
INNOINDEX Faza I

47

Servicii suport pentru afaceri;

Sprijin pentru inovare i tehnologie;

Finanarea lansrilor de afaceri i expansiunea acestora.

1. Pre-incubare i Training antreprenorial

Pre-incubarea este un termen fobosit pentru a descrie serviciile suport pentru viitorii
antreprenori, nainte de lansarea propriilor afaceri. Serviciile de acest tip includ
identificarea viitorilor antreprenori, sprijinirea lor pentru realizarea planului de afaceri,
training i consultani pentru formarea unei companii.

n cadrul serviciilor de pre-incubare, antreprenorilor li se ofer un birou i alte faciliti
de baz (computer, telefon, etc.) pentru o perioad de timp n care trebuie s i
realizeze planul de afaceri. n anumite cazuri, acest proces face parte din cursurile
organizate de colile de afaceri, pentru care procedurile de selecie ale
incubatoarelor pot fi parte a unui aranjament de parteneriat.

Sunt cazuri n care serviciile de pre-incubare au loc n alte spaii dect cele ale
incubatoarelor, cum ar fi de exemplu, o cldire de hotel transformat n oficii pentru
antreprenori.

Multe incubatoare europene ofer i servicii de consultan pentru antreprenori n
ceea ce privete procedurile de nregistrare a unei companii.

2. Servicii suport pentru afaceri

Tipul de servicii suport pentru afaceri oferite de incubatoare includ planificarea
afacerilor, consultani pentru accesul la capital, servicii de marketing, identificarea
partenerilor de afaceri i consultani asupra strategiilor n afaceri. Serviciile de tip
juridic, contabilitate i cercetare de pia sunt oferite, de obicei, de specia1iti din
INNOINDEX Faza I

48
afara incubatorului, cu care acesta are contract de servicii. Este evident c un factor
cheie l reprezint managementul incubatorului i calitatea personalului acestuia, n
funcie de abilitile acestuia i calitatea serviciilor suport crete.

3. Tehnologie i Inovare
Obiectivele incubatoarelor pot varia, n particular incubatoarele din cadrul parcurilor
tehnologice se vor concentra pe selectarea i asistarea antreprenorilor interesai de
promovarea i dezvoltarea unor afaceri bazate pe tehnologie i inovare. Aceste
incubatoare ofer scheme de transfer tehnologic. Obiectivele acestor incubatoare
sunt diferite de ale incubatoarelor care dezvolt afaceri tradiionale, cu coninut
sczut de tehnologii avansate.
Rolul incubatoarelor din acest domeniu este divers: unele ofer acces la centre de
excelen (universiti, laboratoare, etc), altele au propriile resurse umane
(specialiti). Pe scar mare, aceste incubatoare sunt implicate n scheme regionale
de dezvoltare a grupurior de companii care se bazeaz pe tehnologii noi sau
avansate. n legtur cu operarea incubatoarelor situate n cadrul campusurilor
universitare, sunt ncurajate activitile antreprenoriale cu administrare academic.

4. Finanarea lansrii i expansiunii afacerilor

Incubatoarele au rolul important de a construi un pod peste prpastia ce separ piaa
imm-urilor de comunitatea financiar. Incubatoarele joac un rol pozitiv n redresarea
cderilor de pia prin demonstrarea unui management eficient pentru minimizarea
riscului lansrii unei companii noi i schimbarea atitudinii capitalitiloror de risc.
Acetia pot investi ntr-un portofoliu de afaceri, n cadrul incubatorului, nc din fazele
timpurii ale lansrii afacerilor, iar riscurile sunt mai mici dect n cazul unei investiii
ntr-o companie nou din afara incubatorului.

Pentru a putea sprijini firmele mici la momentul lansrii, mai multe incubatoare
europene i-au constituit propriile fonduri (depuneri) de capital de risc, care sunt
administrate de echipa managerial a incubatorului. Aceste fonduri acoper, de
regul, primele 6-12 luni ale afacerii. Pe de alt parte, incubatoarele i-au construit o
reea de parteneri i de contacte n sectorul financiar, care le conduce spre a putea
INNOINDEX Faza I

49
gsi fonduri de capital sau pot acorda o consu1tan clienilor n vederea obinerii
unei finanri de acest tip.

Acest concept de servicii suport, de cele mai multe ori integrate, estc unul dintre
elementele eseniale ale unui incubator. Dar nu toate incubatoarele dispun de aceste
servicii i faciliti n interiorul lor. De aceea, incubatoarele incurajeaz clienii s
nvee unii de la alii, s lucreze n reea, s foloseasc i furnizori externi
incubatorului.

5. Servicii de monitorizare, comunicare n reea i incubare virtual

Un incubator de afaceri caut s ofere o asisten continu pentru locatarii lui, chiar
dup ce acetia au absolvit perioada de incubare i sunt oferite servicii i pentru
firmele (afacerile) regionale cane nu sunt incluse n incubator.

O caractenistic a incubatoarelor este accea c ele ncurajeaz comunicarea n
reea, ntre clienii (locatarii) incubatorului, pentru a putea avea un schimb permanent
de informaii i experien n dezvoltarea afacerilor. Aceasta presupune un grad de
omogenitate a incubatorului i un rol foarte important l joac criteriile de admisie n
cadrul incubatorului.

6. Preul servciilor incubatoarelor

O problem managerial de mare importan o reprezint stabilirea tarifelor pentru
serviciile prestate de incubator n favoarea clienilor (locatari sau externi). Exist
argumente pentru i contra subveniilor publice.

n general, incubatoarele caut sa obin un echilibru n cadrul politicilor de tarifare a
serviciilor unele incubatoare chiar ofer servicii gratuite, ncorpornd serviciile
ofenite n pachetul general de nchiriere a locaiei, dar cea mai mare parte a
incubatoarelor europene (dou treimi) solicit clienilor s plteasc separat serviciile
oferite.

Exist diferene semnificative ntre incubatoarele europene, n ceea ce privete
modul n care se tarifeaz serviciile i n ceea ce privete partea din servicii care este
INNOINDEX Faza I

50
acoperit de incubator i cea care este suportat de cte client.

2.3.3 Promovarea i definirea intelor de pia
Unele incubatoare au definit foarte clar intele de pia, altele nu. Incubatoarele din
cea da-a doua categorie tind s accepte clieni pe baza principiului primul venit,
primul servit. Acolo unde exist criterii de admisie, ele se refer la viabilitatea
tehnic/comercial a proiectului, la potenialul antreprenorial i managerial al
viitorului client (locatar), potenialul de cretere a afacerii, abilitatea de a plti chiria
spaiului, compatibilitatea afacerii cu obiectivele incubatorului. Unele incubatoare
solicit potenialilor clieni s pregteasc un plan de afaceri complet, nainte de
admiterea n incubator. Alte incubatoare se concentreaz pe momentul lansrii
afacerilor, n timp ce altele fac o combinaie ntre cele dou variante.

Incubatoarele tradiionale se focalizeaz pe o gam larg de proiecte, n special pe
cele inovative, cu un potenial semnificativ de cretere i de creare de locuri munc.

Ca metode de promovare, incubatoarele folosesc publicitatea n mijloacele mass-
media, evenimentele de afaceri sau conferinele, referinele de la alte agenii i/sau
abordarea direct a clienilor.

2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienilor i reguli de ieire

n plus fa de intele de pia, cele mai multe incubatoare adopt criterii specifice
pentru evaluarea aplicaiilor primite. Calitatea antreprenorilor selectai pentru admisie
ntr-un incubator - angajamentul lor de a aduce un succes n afaceri, experiena lor,
abilittile lor, natura proiectului, etc - sunt foarte importante n succesul unui
incubator pentru atingerea obiectivelor propuse. Majoritatea incubatoarelor europene
solicit un plan de afaceri detaliat nainte de admiterea n incubator.

Modul n care clienii sunt monitorizai pe parcursul ncubrii este un indicator
important pentru maximizarea anse1or de supravieuire a afacerii i pentru a stabili
ratele de cretere. Incubatoarele mici nu fac o monitorizare detaliat a clienilor, dar
INNOINDEX Faza I

51
incubatoarele de dimensiuni mari da.

Cele mai multe incubatoare europene i-au stabilit i reguli de ieire, pentru afacerile
care au atins un potenial semnificativ i a cror dezvoltare nu se mai poate face n
cadrul incubatorului. De obicei, aceste reguli se stabilesc inc de la nceputul
incubrii afacerii i, n medie, perioada de incubare dureaz ntre 3 i 5 ani, deci
ieirea din incubator se poate produce numai dup aceast perioad. Sunt
incubatoare care cresc progresiv cheltuielile locatarilor n dezvoltare, tocmai pentru
a-i stimula s prseasc incubatorul i s creeze spaiu disponibil pentru alte afaceri
de incubat.
Iat cteva din regulile stabilite pentru ieirea din incubator:

Firmele pltesc o sum fixa pentru un timp stabilit iniial (3-5 ani);

Firmele pleac pentru a nchiria un spaiu mai mare;

Firmele pleac la atingerea obiectivelor pentru care au fost create;

Firmele pleac dac nu ating obiectivele stabilite;

Firmele pleac s caute alte tipuri de servicii.

Sunt incubatoare care nu au stabilit reguli precise de ieire. Aceste incubatoare au
costuri reduse de inchirere a spaiului i pentru serviciile oferite i analizeaz cu mare
atenie gradul de ocupare al spaiului.

o analiz a incubatoarelor europene a stabilit o medie de 43 de luni pentru o
incubare de succes a unei afaceri. Sunt domenii precum biotehnologiile,
nanotehnoiogiile, dezvoltarea aparaturii medicale care, prin natura lor, necesit o
perioad mai mare de incubare dect media european.

De asemenea, practica de a mri progresiv cheltuielile afacerilor incubate, pentru a le
stimula s prseasc incubatorul, este destul de ntlnit, fiind un mijloc relativ
obiectiv de a se realiza remprosptarea incubatorului cu afaceri noi.

2.3.5 Personalul i managementul incubatorului

INNOINDEX Faza I

52
Calitatea echipei manageriale este un factor cheie de performan.

1. Numrul i tipul personalului

Raportul dintre staff-ul incubatorului i clienii incubatorului este un alt indicator de
performan. Angajarea unui personal corespunztor pentru incubator depinde de
dimensiunea i resursele avute la dispoziie. Experiena arat c un incubator de
afaceri standard are 2-3 persoane de conducere (manageri), la un raport ntre staff-ul
incubatorului i personalul clietilor de 1:9, bazat pe o calculaie de 18 firme pe
incubator). n general managerilor li se adaug 1-2 persoane pentru activitile de
Secretariat i 2-3 persoane pentru alte categorii de activiti de baz ale
incubatorului. Un total de 6-7 persoane ale incubatorului pentru o capacitate de 18
firme incubate este un raport mediu, eficient, european.

n afar de activitatea managerial, incubatoarele acoper i funciuni precum:

Contabilitate, financiar-bancar;

Imobiliar, proprietate;

Management de personal, educaie/training;

Calificare legal;

Vnzri, comer, mankcting;

Tehnologia informatic i comunicaii.

Acoperirea tuturor acestor funciuni cu personal direct angajat de ctre incubator,
conduce ctre o redimensionare a personalului acestuia ctre un numr mediu de
15-20 persoane.

Un alt indicator referitor la personal este proporia de timp dedicat oferirii serviciilor
directe ctre clienti, n raport cu activitatea administrativ de rutin. n general, ntr-un
incubator eficient, personalul su acord maximum 40% din timp pentru activitatea
administrativ de rutin i restul de timp pentru servicii directe cu clienii.

1. Managementul incubatorului i standardele de calitate
INNOINDEX Faza I

53

Suplimentar activitilor de monitonzare activitii clienilor, incubatoarle i
monitorizeaz propria performan. Standardele de calitate dup care se realizeaz
aceast monitorizare intern sunt foarte diferite. Ele se refer n special la serviciile
oferite, la calitatea acestora i mai puin la aspectele de rentabilitate ale
incubatorului.

Exist, totui, incubatoare care analizeaz performantele prin prisma rentabilitii
financiare, prin nivelul de venituri colectate.

Iat cteva exemple de standarde de calitate:
Rata de ocupare a incubatorului;
Numrul firmelor care au absolvit perioada de incubare;
Numrul locurilor de munc create de client / firma care a terminat incubarea;
Veniturile clienilor / firmelor care au terminat incubarea;
Performanele financiare ale incubatorului insui.

Suplimentar, un numr mare de incubatoare europene, iau n considerare la
evaluarea performanelor proprii i impactul pe care clienii lor l au n economia
local (regional).
Aceste informaii sunt culese prin cteva modaliti standard:
Rspunsuri la sondaje;
ntlniri periodice cu clienii / acionarii incubatorului;
Chestionare periodic a clienilor i acionarilor.

2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic

Introducere
Inovarea tehnologica este procesul Incepand de la simpla idee de produse si
procese noi pana la o comercializare de succes.
Nu este acelasi lucru si n-ar trebui confundata cu Cercetarea si Dezvoltarea
(C&D). Ambele concepte sunt complementare, dar o mare parte a procesului de
inovare nu include procesul de C&D, iar cercetarea este departe de a conduce
sistematic spre inovare. Inovarea este, adesea, rezultatul combinarii tehnologiior
existente pentru obtinerea unui nou produs sau a unui nou proces.
Din acest motiv, mecanismele efective de transfer sau de raspandire a
INNOINDEX Faza I

54
tehnologiei sunt de importanta cruciala pentru firmele de inovare de toate
dimensiunile. Ele asigura canale prin care companiile pot sa identifice si sa
achizitioneze know-how-ul Intr-o lume In care productia de stiinta continua sa se
accelereze.
Schimbul de tehnologie este de o importanta deosebita pentru intreprinderile
mici si mijlocii (IMM-uri), care duc lipsa de resurse proprii si de experienta, prin care
sa beneficieze deplin de potentialul tehnologic.
Ca o consecinta, IMM-urile se bazeaza, cu precadere, pe specialisti
intermediari, uneori numiti brokeri de tehnologie, care ii ajuta sa gaseasca potentiali
parteneri si care ii asista si ii sustin In timpul procesului de dezvoltare si de
completare a contractelor de transfer tehnologic.
Ele depind, de asemenea, de diseminarea know-how-ului tehnologic dezvoltat
in Unitatile de Cercetare si Tehnologie (RTO), care ii ajuta sa dea valoare produselor,
proceselor sau serviciilor lor. Mai mult, atat brokerii, cat si RTO-urile sunt organizati
in retele transnationale, in care isi dezvolta expertize individuale, dar complementare,
in vederea beneficiului mutual.
In ultimii zece ani, SPRINT (Comisia Europeana pentru Programe Strategice
de Inovare si Transfer Tehnologic) si-a oferit sprijinul pentru stabilirea unei
infrastructuri pentru transferul tehnologic transnational efectiv, in Europa.

Definitie
Transferul Tehnologic este procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o
tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru un anumit scop sunt
folosite sau aplicate in alta organizatie, intr-o alta zona sau pentru un alt scop.
INNOINDEX Faza I

55

Inainte de a va decide cum sau daca vreti sa faceti primii pasi in arena Inovarii si
Transferului Transnational de Tehnologie (ITT), ar fi intelept sa mergem inapoi, un
pas sau doi, si sa avem in vedere urmatoarele doua intrebari:

1. Cine sunt clientii Dvs. si care sunt nevoile lor?

Sunt companii, de multe tipuri si dimensiuni, in toata Europa (si nu numai), operand
intr-o zona larga de sectoare tehnologice si industriale.

Nevoile lor sunt foarte diverse si
transferul tehnologic este doar unul
dintre modurile in care isi ating
Trebuie sa va decideti care este
scopul actiunii Dvs. si sa dezvoltati
moduri efective de gasire si de

De ce Transferul Tehnologic?

Propuneri

Noi Produse si servicii

Produse inovative, adaptate
pietei, diversificate

Productie adaptata cerintelor
Uniunii Europene

Modernizarea productiei

Organizare si management
performant

Productie si servicii sub
standarde de calitate ISO9000
Investitii in ramuri de viitor:
IT / Hi-Tech
Sevicii / consultanta

Situatia Actuala

Unitati traditionale
- lipsesc produse competitive
- lipsesc tehnologii moderne
- lipsesc organizarea si
managementul performant

Concentrarea afacerilor si
activitatilor in zone si ramuri
traditionale.

Sub-dezvoltarea sectorului de
servicii

Sub-dezvoltarea ramurilor de
viitor tehnologic.

Solutii
Program
de
perspectiva
INNOINDEX Faza I

56
scopurile. IMM-urile ezita, de obicei, sa
apeleze la servicii de consultanti si
ceva numit transfer tehnologic este
virtual imposibil de vandut In sensul
sau propriu.
selectare a clientilor profitabili.

2. Ce intelegeti, de fapt, prin Transfer Tehnologic?

Termenul transfer tehnologic poate insemna tot atatea lucruri pe cat de multe
organizatii sunt implicate. Pentru unii, se limiteaza la a ajuta firmele - client sa-si
licentieze patentele tehnologice. Altii considera ca o multime de servicii ce sustin
toate fazele procesului de transfer: audit strategic, evaluare tehnologica, cautare de
parteneri, negociere, etc.

Mai mult, unele organizatii se axeaza pe
ajutarea firmelor pentru a cauta
tehnologii (tutela de
transfer tehnologic), altele asista clientii
care ofera tehnologii, ajutandu-i sa le
exploateze si sa le comercializeze. Este
important ca Dvs. si posibilii Dvs.
parteneri sa aveti aceeasi interpretare a
acestui concept.
Cand va formati o retea ori va alaturati la o retea
deja existenta, trebuie sa va fie foarte clar
modul cum interpretati transferul de
tehnologie si cum intentionati sa stabiliti si sa
dezvoltati oferta Dvs. de servicii.

De transferul tehnologic (TT) pot sa beneficieze companii de orice dimensiuni. Dar,
cea mai mare si neacoperit - nevoie o au, fireste, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-
urile), care nu au mijloacele si resursele sa-si formuleze propriile necesitati. Din acest
motiv majoritatea clientilor apartin acestei categorii.

IMM-urile nu sunt constiente, in
general, de valoarea transferului de
tehnologie, ca o unealta strategica de
afaceri si ca un set complex de nevoi.
Pentru a raspunde cu succes nevoilor
lor, va trebui sa pozitionati transferul
de tehnologie ca parte a unui pachet
mult mai larg de masuri si actiuni.
Diverse cum sunt, IMM-urile au, totusi, cateva
caracteristici comune:
Sunt aproape intotdeauna conduse intr-o directie
antreprenoriala, dar le lipsesc resursele
financiare si umane pentru a explora
oportunitati1e unei dezvoltari pe termen lung a
productiei.
Au nevoie de un ajutor considerabil pentru a se
aventura in arena TT, nu doar pentru faptul ca
nu au un staff specializat in TT, ci pentru lipsa
lor de cunostinte in cadrul acestui domeniu.

Pentru a se capitaliza pe potentialul lor si pentru a intalni provocarile cu care trebuie
INNOINDEX Faza I

57
sa se cofrunte
individual, IMM-urile trebuie sa se bazeze pe colaborarea cu altii. Se disting doua
mecanisme de baza:
- schimbul de tehnologie, prin care tehnologia este trecuta de la o firma la alta;
- exploatarea tehno1ogiei, prin care cunostinte1e tehnologice dezvoltate prin
cercetare sunt
transferate in industrie si conduc la inovatii.

DIFERITE UNGHIURI ALE TRANSFERULUI TEHNOLOGIC
La necesitatile IMM-urilor care apeleaza la transferul tehnobogic se poate raspunde
in mai multe moduri. De exemplu, unele IMM-uri sunt constiente de modul si de
circumstantele care le pot duce afacerea mai departe.
Aceasta ilustreaza nevoia pentru un prim tip de actiune legata de transferul
tehnologic:
- marirea constientizarii IMM-urilor asupra potentialului TT, care le ajuta sa-si
rezolve problemele si existenta retelelor transnationale care le asigura sprijinul
practic.
Tragand linie, o data ce inteleg si recunosc posibilele beneficii ale TT, IMM-urile mai
au inca nevoie de ajutor pentru a obtine acele beneficii. Aceasta necesita doua tipuri
aditionale de actiune:
- asistenta specifica si individuala pentru IMM, localizarea potentialilor
parteneri in vederea cooperarii, asigurarea suportului in vederea construirii de
relatii si negocierii;
- sustinerea inovarii in industrie, in general prin dezvoltarea si consolidarea
cunostintelor tehnice si creerea legaturii intre universul cercetarii ai industrie, in
vederea diseminarii know-how-ului aferent.
Aceste trei moduni diferite in care pot fi intilnite cererile IMM-unilor pentru servicii de
transfer tehnologic, corespund, in sens larg, cu cele trei tipuri principale de organizatii
implicate in transferul transnational de tehnologie:
- organizatii publice si nonprofit, organizatii de dezvoltare regionala si nationala,
centre de consultanta tehnologica regionala si camere de comert;
- consultanti particulari adica brokeri de tehnologie, consultanti in management,
consilieri de brevete, etc.
- organizatii de cercetare si tehnologie, adica firme pentru studiul contractelor,
parcuri stiintifice, legaturi universitate-industrie si centre tehnice sectoriale.
Acesti intreprinzatori indeplinesc roluri
diferite in cadrul procesului de achizitie
tehnologica. Institutiile publice sunt mai
bine plasate, si, adesea, au o functie
specifica, prin programele lor de
constientizare. Companiile particulare,
care trebuie sa supravietuiasca din
activitatile lor, tind sa se concentreze pe
masuri de asistenta specifica pentru
clientii individuali.
Retelele pot include organizatii de toate cele
trei tipuri, dar retelele omogene sunt, in
general, mult mai usor de stabilit si de
intretinut (mentinut). Din acest motiv, cel mai
sigur este sa-ti stabilesti reteaua printr-una din
cele trei linii de actiune enumerate mai sus.

INNOINDEX Faza I

58
Individual, orice astfel de organizatie poate contribui cu resursele necesare asistarii
IMM-unilor. Dar, ca retea, se pot invinge si, permanent scadea, barierele percepute
ori reale care, adesea, impiedica cooperarea transnationala efectiva. 0 retea va
putea, adesea, sa ofere un pachet mai larg de servicii decat membrii sai individuali.
IMM-urile angajate in proiecte de transfer tehnologic au nevoie de asistenti intr-o
multitudine de domenii.

Fiti constienti ca nu puteti face toate
lucrurile, pentru toata lumea. Stabiliti
un portofoliu de servicii pe care
propria Dvs. retea le poate oferi si
profitati de cooperarea cu alte
organizatii si retele pentru a va
imbunatati aptitudinile.

Domeniile-cheie ale serviciilor includ:
- transferul de informatie, prin baze de date si
scrisori de instiintare;
- transfer tehnologic adica audituri de C&D si
brokeraj;
- transfer de aptitudini, adica training ai vizite la
diverse companii;
- sprijinul specialistilon, consultanta financiara.

NEGOCIERE
ROLUL
organizatiilor
ROLUL
consultantilor
INNOINDEX Faza I

59
FORMAREA UNEI RETELE

De ce o retea?
Motivul principal care ii determina pe brokerii particulari sa actioneze in cadrul unei
retele este extinderea afacerii; pentru organizatii tip RTO exista, in general,
posibilitatea accesului la resurse aditionale.

Dar sunt si alte avantaje de care pot
beneficia aceia care stabilesc
parteneriate cu organizatii similare. O
retea este unul dintre cele mai bune
forumuri, in care pantenerii pot invata
unul de la celalalt si pot schimba
expeniente.
Puteti avea si multe avantaje indirecte din
participarea intr-o retea, pe langa avantajele
directe, daca Dvs. si partenerii Dvs. aveti o
atitudine deschisa si vreti sa impartasiti cunostinte
ai experienta.

Domenii tipice in care beneficiile pot fi considerabile:
abilitati de transfer tehnologic, adica stabilirea nevoilor clientului prin audit,
negociere de contracte si intelegeri;
expertize tehno1ogice si know-how, adica standarde si publicatii periodice;
servicii-portfoliu, adica construirea unui set de servici bazate pe oferta si gasirea
de furnizori de servici complementare;
organizare si management, adica recrutare si relatii publice.

Formati o noua retea sau va racordati la una deja existenta?
Lansanea unei noi retele are avantajul ca puteti stabili obiectivele sale ai strategia de
urmat, puteti determina modul de operare si tipul de parteneri.
Dar poate fi un proces complex si poate dura ceva timp pana cand reteaua este pe
deplin fuctionala.
Alaturandu-va la o retea deja existenta, prin contrast, va ofera oportunitatea unui
start rapid. In orice caz, ca nou partener, va trebui sa va adaptati la modul de operare
si, probabil, sa acceptati aspecte ale retelei nu intotdeauna in acord cu principiile
Dvs.
Ca nou venit in cadrul domeniului transferului de tehnologie, ar trebui sa explorati,
pentru inceput, posibilitatea racordarii la o retea deja existenta. Beneficiile faptului ca
veti fi capabil sa profitati de experienta celor
vechi, spulbera dezavantajul necesitatii

de ajustare a principiilor proprii in raport cu regulile retelei.
Dimensiune si tipuri de retele
Scrierea din vreme a unui document
cadru care sa acopere toate aceste
puncte, mai mult ca un plan de afaceri,
va ajuta nu numai sa ajungeti la un acord
rapid cu posibilii Dvs. parteneri, dar, de
asemenea, mai tarziu, veti putea evita
conflictele in cadrul retelei.
Incepeti cu o retea de trei sau cinci
Nu exista reguli clare asupra dimensiunii ideale a
unei retele. Retelele mai mici pot parea mai
eficiente, comunicarile fiind mai usoare si dinamica
grupului mai usor de controlat. Retelele mai mari,
pe de alta parte, pot beneficia de un bazin de
resurse de mai mari dimensiuni si de un portfoliu
mai larg de potentiali clienti.
In afara de dimensiune, mai sunt citeva moduri in
INNOINDEX Faza I

60
parteneri. Cu mai putini de atat,
portofoliul Dvs. este prea mic sa
genereze o afacere sustinuta; cu mai
multi, sunt greu de controlat dinamicile
grupului, oamenii nefiind familiarizati unul
cu celalalt.

care poate fi structurata o retea. Nu toate
structurile posibile se potrivesc cu toate tipurile de
parteneri, asa ca este important ca partenerii Sa
discute deschis despre modul cum vom sa
dezvolte reteaua.
Sunt patru tipuri principale de retele:
- reteaua stea in care un partener conduce, datorita experientei ai pesonalitatii
puternice, si joaca un rol central; functioneaza bine pentru retelele aflate la
inceput de drum, dar se potriveste mai putin cu retelele eterogene.
- reteaua 1egatura nodala, in care nu exista relatii privilegiate, iar rolul
partenerului conducator este in primul raind administrativ; acest tip de retea se
potriveate cel mai bine pentru parteneri de puteri egale (de exemplu retele de
RTO-uri cu relatii de mult existente), dar nu se potriveste pentru parteneri cu
niveluri diferite de experienta.

Ramaneti mici pentru cativa ani cu
atentie, expansiunea progresiva va
permite sa va dezvoltati gradual si sa
testati moduri de lucru eficiente. Nu
incercati sa rezolvati problemele prin
adaugarea de noi parteneri.

Puteti gandi ca oameni noi pot aduce
idei noi, care pot rezolva probleme
vechi, dar, in realitate, veti sfarsi prin
a avea mai degrab mai multe
complicatii decat v-ati astepta.

- retecaua ad-hoc, fara o structura oficiala si
in care partenerii se cunosc bine,
intersectandu-si relatiile atunci cand este
necesar; este o caracteristica naturala pentru
retelele mature, dar nu functioneaza bine in
cazul retelelor eterogene, sau la acelea in care
partenerii au putine lucrur in comun
- reteaua ec retelc regionale, cel mai complex
tip, constand intr-o structur multipla, legand
retele1e locale printr-o coloana vertebrala
internationala; datorita complexitatii sale, se
foloseste pentru sustinerea proiectelor cu
durata limitata si membri eterogeni si nu
functioneaza pentru orice tip de retea.

Aceste patru tipuri de retele sunt exemple de baza si sunt rar de gasit in forma lor
pura. Majoritatea retelelor trebuie sa se adapteze la diverse schimbari interne sau
externe si, printr-un proces de evolutie bine controlat si condus, se vor dezvolta de-a
lungul timpului de la un tip (stea) la altul (ad-hoc).

adoptand un statut de grup economic.

Reea legatura nodala
INNOINDEX Faza I

61
Servicii asigurate de un Centru Regional de Transfer Tehnologic

Informari privind Programe Europene de finantare prin proiecte
Realizare parteneriate, conferinte, formare personal
Asistenta tehnica in definirea solicitarilor de noi produse, tehnologii
Suport si asistenta tehnica in dezvoltarea proiectului
Consultanta privind accesarea finantarilor prin proiecte
Stabilirea de parteneriate nationale si internationale
Suport in implementarea noilor tehnologii
Implementarea sistemului de asigurarea a calitatii ISO 9001

Transferul Tehnologic si IMM-ul Inovativ Motorul Dezvoltarii Economice

n mod curent, o ntreprindere este perceput ca fiind principalul purttor al inovrii,
capacitatea inovativ fiind determinat de numeroi factori, cum ar fi:
baza material,
mijloace financiare,
informaii de pia,
staff managerial calificat i competent,
potenialul creativ al resurselor umane,
nivelul expertizei ntreprinderii.

Marile ntreprinderi, dein resurse, ns sunt conservatoare n a-i asuma riscurile
dezvoltrii rapide a sferei inovative.
IMM-urile, n general mult mai flexibile, sunt mai interesate n susinerea activitilor
inovative, dar, de cele mai multe ori, nu posed resursele umane, materiale i
financiare, vitale pentru amorsarea procesului inovativ.

INNOINDEX Faza I

62

Cerinte tehnice, avizare proiect
IIdentificare cerinte, alegere program,
eligibilitate, redactare proiect pentru
finantare Definire parteneri
Identificare necesitati

Proiect Tehnic

Incercari,
certificare
Implementare,
Punere in functiune
Introducere in
fabricatie
Unitate de
CERCETARE
Unitate
INDUSTRIALA
Unitate utilizatoare
BENEFICIAR Final
R E A L I Z A R E PRODUS, S I S T E M
Realizare prototip
echipament
Schema Bloc Transfer Tehnologic

INNOINDEX Faza I

63
Instrumente de Finantare

Planul National de Cercetare Dezvoltare si Inovare
Programe Phare - ADR, Ricop
Programe internationale FP6, Eureka, Socrates, NATO, Cost, etc
Centre de Inovare, Incubare, Formare Antreprenoriala, Transfer Tehnologic
Alte surse de informare www.ipacv.ro
. si toate stimuleaza parteneriatul regional, transfrontalier, international, IMM-
urile.

La nivel national; MEC-C a ac ct ti iu un ni i s su up po or rt t

1. Crearea si dezvoltarea de entitati specializate:
parcuri stiitifice si tehnologice
incubatoare tehnologice si de afaceri
Inovare - inventii
Necesitate idee
Cercetare-dezvoltare
Metoda-tehnologic
Sistem
antreprenorial
Asociere pe produs
Asociere in fabricatie
Parteneriat
Capital de risc
Introducere in fabricatie
Modernizare / licentiere
Implemenetare produs
nou
Retehnologizare
Infiintare firma
dezvoltare
Certificare produs
Afacere pe produs
Proiect / Program
Produs / Sistem
Scheme de Transfer Tehnologic

inovare, inventii, produse noi, tehnologii ... fabricatie, modernizare

INNOINDEX Faza I

64
centre de transfer tehnologic
centre de informare tehnologica
oficii de legatura cu industria
cluster, la nivel regional, national si/sau internasional

2. Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare in cadrul programelor nationale si
internationale:
in parteneriat cu institute de cercetare i universitati

3. Crearea unui sistem de monitorizare a activitatilor de transfer tehnologic

4. Identificarea barierelor specifice transferului tehnologic si a cailor de optimizare
a acestuia:
diseminarea informatiei,
organizarea/participarea la activitati promotionale
marketing-ul rezultatelor de CD
evaluarea eficient a transferului tehnologic
acces gratuit la informatii, prin portaluri de informatii stiintifice i tehnologice;

5. Dezvoltarea de noi instrumente financiare pentru susinerea investitiilor
tehnologice
crearea unei societi de investiii pentru transfer tehnologic i dezvoltare
Implicarea de instituii financiare, pentru creditele garantate

Cadru Legislativ
n vigoare
0
50
100
150
200
250
300
350
1998 1999 2000 2001 2002
IMM
SRL
SA
INNOINDEX Faza I

65
1. OG 57/2002 privind cercetarea i dezvoltarea tehnologica
2. OG 14/2002, privind functionarea i autorizarea parcurilor stiintifice si tehnologice;
3. HG 406 Norme privind constituirea, functionarea, autorizarea si acreditarea
entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic

OG 57/2002 Art. 83
(2) Agentii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe baza de contract, rezultatele
cercetarii si pot primi din fonduri publice, in regim de cofinantare, o suma de pana la
20% din cheltuielile totale aferente aplicarii rezultatelor selectate. Contractele vor
contine clauze asiguratorii n vederea realizarii transferului tehnologic, clauze privind
proprietatea industriala ai neinstrainarea rezultatelor cercetarii preluate.

OG 57/2002 Art. 83
(1) Agentii economici care cofinanteaz 50% din valoarea unei lucrari de cercetare-
dezvoltare, in scopul aplicarii rezultatelor acesteia, pot beneficia in totalitate de
rezultatele cercetarii, cu acordul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Protocol de Colaborare cu Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei

Obiective:
1. crearea unui mediu favorabil inovrii i dezvoltarea unei infrastructuri adecvate
pentru UCD i IMM-uri;
2. stimularea creativitii, dezvoltarea culturii antreprenoriale n cercetare,
nvmnt i sectorul IMM-urilor;
3. orientarea activitilor de cercetare-dezvoltare ctre sectoare cu potenial de
dezvoltare;
4. susinerea tinerilor n nfiinarea i dezvoltarea de IMM-uri inovative;
5. susinerea i dezvoltarea produciei n sectorul IMM-urilor bazate pe produse noi
i tehnologii inovative;

INNOINDEX Faza I

66
Metodologia conform ISO 9001

CLIENT
IPA CIFATT
Specificatii
externe
Specificatii externe
Predate de client
/ dezvoltate
mutual
Aprobare Proiectarea
specificatiilor
interne
Aprobare
Coduri,
Revedere si
testare pe
module
Documentatie /
Validare
Verificare
calitativa, pe
echipament
Rapoarte, DEBUG
Corectii, modificari
Coduri sursa (Diferente la sursa /
Instalare completa). Versiune
verificata sub forma executabila.

Corectie si implementare
Functiile, modul de prezentare
acceptate de client (Receptie
preliminara) / Validare
Programul este pregatit de
livrare si implementare la
client (Receptie la client)
Documentatie
Document
atie
Ciclu de dezvoltare sistem si servicii la client
INNOINDEX Faza I

67
Managementul de proiect
Proiect managerul este persoana de contact responsabila pentru realizarile tehnice.
Este permis ca proiect managerul sa fie de asemenea responsabil pentru aspectele
comerciale si contractuale. El are responsabilitatea directiilor tehnice, intelegerii si
realizarii etapelor de progres ale proiectului, invitarii beneficiarului si persoanelor
competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului si are
autoritatea sa dea instructiuni si decizii de lucru in cadrul grupului repartizat.

Fluxul informatiilor
Pentru fiecare etapa intermediara de lucru se va redacta un raport de progres,
beneficiarul fiind informat permanent cu stadiul de lucru, deviatiile de la specificatiile
initiale. Proiect managerul are obligatia invitarii beneficiarului si persoanelor
competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului. Intervalele de
raportare, de progres sunt stabilite prin contract / protocol de parteneriat ca faze ale
proiectului sau ca etape tehnice. Fazele proiectului se finalizeaza prin documente
scrise, procese verbale. Etapele tehnice de analiza se finalizeaza prin minute scrise,
procese verbale de constatare. Corespondenta, comunicarea intre executant si
beneficiar se face prin e_mail, fax, corespondenta scrisa, note telefonice, etc.

Elaborarea documentatiei
Documentatia va fi elaborata conform standardului ISO 9001 si va fi dezvoltata in
etape, progresiv cu proiectul si nu la sfarsitul etapelor (cand se face o reactualizare,
dandu- se forma finala). Cerintele elaborarii documentatiei sunt:
Corelarea cu etapele, specificatiile si programul de lucru ;
Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor si modurilor de lucru ;
Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor individuale si asignarii lor;
Prezentarea completa a variabilelor globale a modurilor de lucru paralele si
efectelor paralele;
Prezentarea completa a mecanismelor de instalare, depanare si mentenanta ;
Prezentarea completa a protocoalelor de comunicatie si interfatare;
Documentatia de initializare;
Manualul de operare, service si instalare.

Scolarizare personal
Programul de scolarizare, continutul acestuia se stabilesc prin contract.
Scolarizarea are loc pentru:
Personalul de deservire;
Personalul de service, intretinere ;
Personalul de instalare ;

INNOINDEX Faza I

68
Punere in functiune si inspectii finale
Punerea in functiune se face in etape si este stabilita prin contract. Se prezinta
beneficiarului final minim 2 modele prototip ca etape intermediare asupra carora
acesta isi va prezenta optinile privind incadrarea in cerintele si specificatiile initiale.
Dupa punerea in functiune semnarea procesului verbal de receptie se revizuieste
documentatia si se preda beneficiarului versiunea finala. Codurile sursa si
documentatia finala se arhiveaza si se preda la biblioteca de programme.

INNOINDEX Faza I

69
3. Planificarea afacerii pornite de la inovare

3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii

Acest ghid a fost realizat, in special, pentru persoanele care lucreaza in domeniul
tehnologiilor sau pentru companiile care au nevoie de asistenta in pregatirea unui
plan de afaceri viabil.
Pentru aceasta ratiune, el nu urmareste activitatile standard, de referinta, in
planificarea afacerilor. Este recomandat ca cititorii sa considere informatiile din mai
multe surse, mentionate in aceasta brosura si sa caute consultanta despre modul de
actiune adresandu-se la Biroul de sprijin LIFT.
Brosura are patru sectiuni principale, si anume:
- O introducere;
- Un ghid practic despre teoria si practica pregatirii unui plan de afaceri;
- Un studiu de caz pentru a ilustra teoria;
- O lista a surselor de informare pentru a obtine un sprijin in pregatirea planului.
Sectiunea asupra teoriei si practicii ofera un ghid pentru punctele cheie ale planului,
fiecare urmat de o lista de verificare a punctelor, care este inclus in plan. Listele de
verificare nu sunt in mod neaparat exhaustive, dar sunt proiectate sa ajute la
compilarea materialului necesar planului.

Presupunem ca sunteti un director de proiect al unei companii sau departament care
a dezvoltat fie un material nou, fie o noua metoda de procesare si acum doriti sa
comercializati rezultatele muncii de cercetare.

Va adresati, probabil, 6 intrebari simple si profunde, in legatura cu acest ghid, ai
anume:
- De ce avem nevoie de un plan de afaceri?
- Cnd vom avea nevoie de el?
- Cine va fi solicitat sa ofere datele de intrare?
- De ce informatii este nevoie pentru pregatirea planulul?
- Cum il vom realiza?
- Unde vom gasi mai multe informatii?
INNOINDEX Faza I

70

Desi personalul Dvs. tehnic si stiintific s-a gndit la raspunsuri, cea mai critica dintre
intrebari este probabil Cand vom avea nevoie de acest plan ?.
Multe dintre gandurile despre pregatirea planului de afaceri pentru exploatarea
rezultatelor vine prea tarziu in proiect. Multe proiecte se deruleaza pe mai multi ani,
pana cand directorul de proiect intra in contact cu parteneri comerciali, de productie
sau marketing despre posibilitatea exploatarii rezultatelor cercetarii. Sunt
recomandabile discutii cu staff-ul comercial inca din fazele timpurii ale proiectului,
pentru a se pune accentul pe exploatarea rezultatelor mai mult decat pe eforturile de
cercetare si sa poata fi identificate prezumptiile nerealistice asupra pietei.

Dac un institut de cercetari va angajeaza, puteti solicita asistenta unor consultanti
externi de marketing, care sa va ajute sa pregatiti acest plan. Daca planul este foarte
complex, s-ar putea sa fiti nevoit sa subcontractati scrierea documentului, prin efortul
comun al tuturor celor care vor fi implicati in implementarea acestui plan. Daca nu
exista o proprietate asupra datelor de intrare, datele de iesire nu vor avea proprietar
sau implementarea planului se va face de o maniera dezinteresata.

3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri?

Obiectivul initial in pregatirea unui plan de afaceri este de a construi o situatie care sa
asigure finantarea, interna sau externa, pentru lansarea sau extinderea unei afaceri
cu risc.

Multe proiecte au esuat in a fi exploatate deplin, din cauza slabei comunicari intre cei
desemnati sa se ocupe de exploatarea rezultatelor. Prin pregatirea unui plan de
afaceri, initiatorii, de obicei departamentele de cercetare si de dezvoltare tehnologica,
pot incepe sa foloseasca limbajul comerciantilor. Folosirea acestui limbaj ajuta
exponentii tehnologiilor sa transmita mesajul lor catre nespecialisti in tehnologie si sa
demonstreze valoarea cercetarii-dezvoltarii catre alte segrnente ale afacerii sau sa
vanda ideea catre un outsider. Planul de afaceri este, in mod efectiv, prima brosura
de vanzari ale unui nou produs sau proces si devine o necesitate, asa cum sunt
brevetele sau pub1icatiile pentru o lucrare stiintifica.
INNOINDEX Faza I

71

Este vital pentru un proiect sa transmita un mesaj simplu, corect si, in ultima instanta,
fara discurs tehnic. Desi majoritatea planurilor de afacere sunt pregatite pentru
prezentare catre un grup exterior de investitori sau bancheri, in cazul proiectelor de
inalta tehnologie, pana la 60% din totalul prezentarilor tind sa fie facute pentru
management sau alte departamente interesate. Cu alte cuvinte, un departament de
cercetare-dezvoltare trebuie si fie capabil sa comunice ideile sale catre o audienta
interna mai degraba decat catre exterior.

Pe de alta parte, planul de afaceri trebuie sa demonstreze, de o maniera
riguroasa, viabilitatea comerciala a afacerii propuse. Planul trebuie sa acopere
toate aspectele afacerii. De la conceptie, trecand prin lansare, catre management
si controlul afacerii, direct catre atingerea tintelor anuale de vanzari estimate. In
mod uzual, un plan de afceri va acoperi po perioada planificata de cinci ani.
In timp ce achizitia fondurilor necesare este alte functiuni valoroase. In forma sa
finala, va prezenta analiza completa a afacerii, obiectivele sale, piata pe care va
opera, concurenta careia ii va face fata si problemele pe care va trebui sa le
depaseasca pentru ca planul sa fie indeplinit. Astfel, planul de afaceri este un
manual detaliat de operare, cu ajutorul caruia managementul va naviga pe drumul
catre obiectivele sale.

Pregatirea unui plan de afaceri este, de asemenea, un exercitiu care ii determina pe
cei care il scriu sa-si examineze supozitiile de baza, cat mai detaliat posibil, deoarece
vor trebui prezentate unei terte parti. Se intampli uneori, ca entuziasmul unui lider de
produs sau inventator sa duca la o trecere peste aceste amanunte, care nu pot fi
umplute cu substanta in practicile pietei. Orice slabiciune de aceasta natura, va trebui
expusa clar in pregatirea planului, care trebuie sa treaca de scepticismul bancherilor.
Intelegerea ulterioara este o calitate a multora dintre noi, dar un plan de afaceri este
proiectat sa elimine folosirea intelegerii ulterioare cit mai mult posibil.

Notati ca trebuie actualizat planul pe baze anuale. In fiecare an, vinzarile trebuie
nevazute in lumina noilor dezvoltari ale afacerii. Orice discrepante intre supozitiile
initiale si performantele atinse trebuie Sa fie luate in considerane si estimarile
INNOINDEX Faza I

72
modificate daca este necesar. Previziunile pentru anii urmatori trebuie, de asemenea,
ajustate in linia estimarilor revizuite. Astfel, compania va avea un plan de afaceri
viabil pe cinci ani, care sa raspunda la mediul real al afacerii. In discutiile urmatoare
din aceasta brosura, termenul produs va fi citit cu referire atat la un produs fizic, cat
si referitor la un proces si la serviciile integrate oferite de o companie catre clientii sai.

Discutand despre oportunitatea unui plan de afaceri, este corect sa spunem ca nu
intotdeauna sunt necesare planuri de afaceri riguroase. Un asemenea caz este
atunci cand un departament de cercetare a dezvoltat sau imbunatatit un nou proces
pentru un produs existent. Atunci poate fi suficienta o simpla analiza costuribeneficii,
pentru a convinge managementul de beneficiile exploatarii rezultatului.

Pnin oferirea unei situatii exacte a tuturon costurilor noului proces (incluzand costurile
unitare) si comparand cu costurile de fabricatie ale procesului existent, ar trebui sa
demonstrati simplu beneficiile comerciale.
Managerii de cercetare-dezvoltare ar trebui sa stie ca bancherii, capitaliatii de risc si
contabilii urmaresc, in general, recuperarea investitiei intr-o perioada rezonabila, in
mod deosebit cand vremurile sunt dificile. Desi poate parea o abordare simplista,
trebuie sa recunoaatem ca personalul financiar este mai atent la riscuri din cauza
presiunilor exterioare. Sunt necesare alte argumente pentru convingerea colegilor
finantisti, cum ar fi presiunea concurentei, cresterea calitatii care poate justifica
cresterea pretului sau oferirea de garantii sau cresterea actiunilor pe piata si
beneficiile de mediu.
INNOINDEX Faza I

73
3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri?

Istoria recenta este plina de inventii care nu au ajuns niciodata pe piata, din cauza
planurilor de afaceri pregatite defctuos in ultimul minut si bazate pe prezumptii
false, informatii neadecvate si cercetare prost directionata.

Vorbiti cu stafful de marketing si productie despre necesitatea cercetarii inainte ca
cercetarea sa fie finalizata. Solicitati un angajament pentru realizarea unui studiu
pentru cercetarea pietei, urmand a fi incorporat in planul de afaceri. Urmariti sa aveti
informatii despre costurile de productie Culegeti informatii despre concurenti si
despre pozitia potentiala a produsului pe piata. Aflati daca clientii doresc acest
produs. Daca aceatia nu doresc produsul, folositi mai bine banii pentru cercetare in
alte scopuri.

3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare?

Un plan de afaceri contine informatii de la diferite specialitati si este neobisntuit ca
orice persoana sa fie capabila sa ofere toate raspunsurile care se gasesc in aceasta
brosura.

Daca sunteti un IMM, este foarte important sa obtineti date de intrare de la
persoane din diferite departamente, cum ar fi cel financiar, de productie, de
vanzari si de resurse umane. Un institut de cercetare poate sa gaseasca cu
diflcultate aceste resurse, astfel incat este bine sa le obtina printr-o colaborare
(joint venture) sau prin contract cu un consultant.
Este important sa se obtina acordul tuturon partilor implicate asupra scopurilor si
obiectivelor, precum si a unui angajament asupra continutului planului de afaceri. La
fiecare proiect este bine sa aveti o discutie cu participantii asupra cerintelor de baza
ale planului de afaceni si pentru a se stabili termene limita pentru cei care contribuie
la realizarea lui. Aceasta tehnica, cunoscuta sub numele de pre-briefing aduce
beneficii enorme mai tarziu, in ceea ce priveste reducerea criticilor interne, care pot
sa apese asupra proiectului aflat la prima prezentare.

INNOINDEX Faza I

74
3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri?

Beneficiarii planului de afaceri vor cauta sa vada daca cel sau cei care il vor realiza
au demonstrat o atentic deosebita pentru dinamica afacerii si pentru industria in care
va opera. Cel mai important, cititorii planului vor urmari sa vada daca aceasta atentie
se adreseaza si modului in care se poate obtine o recuperare profitabila a fondurilor
investite la un nivel acceptabil de risc pentru investitori sau pentru compania mama.
In acest caz, va fi esential sa se demonstreze ca planul este indeajuns de robust
pentru a asigura pierdeni nesemnificative in estimarea nivelului de vanzari, in
momentul in care apar dificultati neprevazute in conditiile comerciale.

Este tentant la inceputul afacerii sa fiti foarte optimist si sa presupuneti ca totul se va
intampla asa cum este planificat. Acest lucru se intampla foarte rar! De cele mai
multe ori apar cheltuieli neincluse in buget sau investitii sau alte evenimente
neprevazute. De aceea, ar trebui sa fie inclusa o analiza detaliata, pentru a indica
robustetea planului la evenimente neprevazute. Un plan, care are o sensibilitate
scazuta intre scenariul planificat si cel mai nefavorabil scenariu de caz, nu este
considerat favorabil.

Continutul planului de afaceri pentru orice intreprindere particulara va depinde de
natura afacerii si structura organizatiei de la care se solicita finantarea. Sunt, fara
indoiala, categorii specifice de informatii care trebuie incluse in plan, astfel incit
propunerea sa fie incununata de succes.

Principalele categorii asupra carora planul de afaceri trebuie sa insiste sunt:

Soliditatea structurii financiare
Lichiditate
Profitabilitate
Piata si produse
Resurse fizice si de productie
Management

Urmeaza, apoi, ca documentul sa fie scris in forma finala - a ultimului cititor si nu
INNOINDEX Faza I

75
din punct de vedere al celui care il scrie. Sunt cazuri in care cel care scrie planul de
afaceri este si generatorul unei inventii, luand o persoana cu o pregatire stiintifica si
inginereasca. Intr-o asemenea situatie, poate aparea tentatia de a include date
tehnice, formule si diagrame pentru a demonstra virtuozitate tehnica. Trebuie sa
rezistati la asa ceva! Informatii tehnice, acolo unde sunt incluse, trebuie sa fie simple,
pentru a fi intelese de nespecialiati si trebuie folosite pentru a demonstra viabilitatea
comerciali si financiara a afacerii propuse.
Continutul planului de afaceri va fi completat prin producerea si generarea
informatiilor referitoare la previziunile solicitate pentru capitolele urmatoare. Aceste
date se obtin numai prin analize detaliate asupra intregii afaceri si a mediului sau.
Acest proces va solicita multe decizii. Deciziile luate in cadnul unui capitol vom afecta
inevitabil deciziile luate la alte capitole si vom duce la reconsiderarea unor decizii
luate initial. Un proces iteractiv duce, astfel, la scrierea unui plan de afaceri. Planul
poate cere mai multe bucle, pina cand se obtine o consistenta intre toate sectiunile.
Scrierea unui plan de afaceri poate necesita mai multe saptamani/luni de lucru. Va
prezentam, in continuare, structura unui plan de afacei standard:

Sumarul executiei planului

Piata potentiala

Produsul, procesul sau inventia

Afacerea si situatia comercializarii ei

Strategia de marketing

Productia

Previziuni asupra vanzarilor, fluxului financiar si intreruperilor

Managementul si controlul afacerii

Pachetul de finantare solicitat
INNOINDEX Faza I

76
3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri?

Acest studiu ofra o serie de linii generale in cadrul capitolelor. Fiecare capitol are o
explicatie asupra subiectului care va fi inclus in plan, urmata de o lista a principalelor
puncte. Observati ca sunt mai multe tehnici foarte sofisticate pentru analiza riscului,
strategiilor, tacticilor si abordarilor pentru inceperea unei afaceri noi, dar bazele sunt
aceleasi. Este posibil sa se rafineze planul initial si un mesaj simplu si puternic va
avea un impact mai mare decat unul elegant si de mari dimensiuni.

3.2 Sumarul executiei planului

Acesta este cel mai important capitol al planului de afaceri. El trebuie sa
sintetizeze in maximum 500 de cuvinte intreaga argumentatie, care este
detaliata in capitolele urmatoare. Sumarul executiei planului este primul lucru
pe care il citeste finantatorul. In multe cazuri este si singurul capitol care este
citit, daca el nu este convingator. Cei mai multi finantatori primesc mai multe
solicitari de finantare decat sunt ei capabili sa finanteze si nu sunt dispusi sa
dea curs unei propuneri indoielnice de finantare.

Este un real pericol ca sumarul de executie sa dea gres, din moment ce este ultima
sectiune care se scrie. Pare simplu sa se scrie o pagina sau doua. Dar sumarul
executiv este pregatit numai dupa un proces lung de timp si poate apare dorinta de a
fi finalizat cat mai repede posibil. Cei ce scriu planul sunt increzatori ca au prezentat
solid toate problemele si pot sa considere ca, desi sumarul nu este complet,
informatia se afla undeva in documentatie. Este bine sa nu se presupuna ca
finantatorul isi va asuma sarcina sa caute prin documentatie pentru a descoperi
informatia esentiala.

Peste toate, sa ne amintim ca paginile sumarului trebuie sa contina cel mai putemic
si mai convingator mesaj din tot documentul. De aceea, este recomandabil un efort
suplimentar pentru a citi si veifica sumarul executiv de catre fiecare dintre cei care au
contribuit la scrierea lui. Este, de asemenea, util, daca este posibil, sa fie citit de
catre orice persoana neutra, de incredere, care consimte la confidentialitatea
documentului. Documentul ar trebui sa fie bine prezentat, imprimat cu acuratete si
INNOINDEX Faza I

77
intr-un format usor de citit.
Trebuie sa fie incluse numai cifrele semnificative, pentru a face sumarul mai
convingator.
O atentie deosebita trebuie acordata gramaticii, pentru a se evita jargonul si erorile
de scriere, care creeaza un efect negativ.

3.3 Piata potentiala

Piata este arena unde se va aplica planul de campanic. Este, de aceea, necesar
sa se defineasca piata pentru noul produs in termenii dimensiunii sale, etapei
de dezvoltare, tipului de clienti si ai concurentei.

Cati clienti potentiali sunt si care este influenta lor asupra pietei ? Poate fi un singur
client pentru un submarin cu titaniu si pretul in acest caz este mare, dar pot fi si mii
de clienti pentru rachete de tenis din fibra de carbon.

Dimensiunea pietei sau consumul anual al produsului va fi bine definit tinand cont de
scopul afacerii considerate. Dimensiunea pietei poate sa mearga de la consumul
anual al produsului intr-un anumit oras, catre intreaga tara, catre un grup de tari sau
catre intreaga lume. Daca compania are resurse numai pentnu piata unei tari, nu
este relevant sa se ia in calcul piata mondiala si gandirea trebuie sa se indrepte spre
asocieri cu alti parteneri (joint venture) sau spre vinderea licentei. In plus, la
dimensiunea totala a pietei este bine sa se adauge si etapa de dezvoltare la care a
ajuns.

Fiecare piata evolueaza si etapele ciclului in care se afla piata vor afecta semnificativ
strategia afacerii care trebuie adoptata. Aceste faze pot fi sintetizate dupa cum
urmeaza:
Embrionul pietei
Cresterea pietei
Maturitatea pietei
Declinul pietei

INNOINDEX Faza I

78
Multe tehnologii de varf cauta zone care sa se afle in fazele unu si doi, dar piata
tehnologiilor de varf poate ajunge rapid in faza a patra - cum este de exemplu cea a
masinilor de scris electronice, care au fost inlocuite de procesoarele de cuvinte.
INNOINDEX Faza I

79

Ciclul de viata idealizat al produsului

1. CLIENTII
In plus, fata de dimensiunea geografica a pietei, va fi semnificativ pentru o
afacere sa segmcnteze piata in functic de clientii - utilizatorii finali. Aceasta va
duce la o distributie a consumului produsului in functie de tipul clientilor.
Astfcl, daca compania si-a planificat sa-si valoriflce produsul numai in
industria automobilelor, ea va ignora consumul produsului in alte sectoare, cx
aviata, ingineria civil, constructia de nave, etc.

Sunt multe alte posibile segmentari ale intregii piete, care se pot aplica pentru a se
ajunge la o dimensionare a pietei relevanta pentru planificarea intreprinderii.

Segmentarea selectata va reftecta decizia asupra primilor clienti-tinta. Este poate
relevant sa segmentezi piata prin dimensiunea clientilor, in functie de cifra de afaceri,
daca se considera ca predominant vor fi clientii firme mari sau predominant, micile
companii.

Profilul clientilor va conduce la o lista a nevoilor lor. Vor fi probabil mai multe nevoi
principale ale clientilor, dar este bine sa va concentrati asupra unui numar limitat de
nevoi, pentru a focaliza nesursele companiei catre ceea ce este mai avantajos si a
dezvolta produsele unice.

Separat fata de nevoile clientilor, va fi important sa se identifice criteriile de
INNOINDEX Faza I

80
cumparare. Din momentul cand cele doua vor coincide, vor fi alti factori importanti,
cum ar fi rata creditului, statutul si reputatia furnizorilor, facilitatile disponibile pentru
serviciile tehnice din partea furnizorului, discount-uri pentru achizitii en-gros,
rapiditatea expedierilor, dorinta si necesitatea ca produsul sa indeplineasca
specificatii de performanta intenationale.

2. CONCURENTA
Sunt foarte importante informatiile asupra numarului si capabilitatilor
competitorilor non intreprinderi. Noua companie nu va avea privilegiul de a
opera in neant. Cu cat este
mai buna noua idee de afacere, cu atat mai mare va fi posibilitatea de regrupare
a companiilor deja existente sau stimularea noilor intrati. R aspunsul cel mai
simplu din
partea celor existenti va fi reducerea pretului, dar sunt posibile si alte tactici,
depinznd
de circumstante, resurse si expertiza.

Cunoasterea amestecului de competitori, deja existenti pe piata, este vitala pentru
elaborarea unei strategii de ataceri credibile. Clasificarea conventional a
competitorilor poate fi:

Firma dominant / Liderul

Al doilea val / Puternici

Nisa / Buni

Minori / Slabi

Compania dominanta, asa cum si numele sugereaza, dicteaza indicatorii-cheie
de piata, cum ar fi pretul si calitatea. Compania are cea mai completa gama de
produse si structura preturilor stabi1este standardele pentru restul industriei.
Compania dominanta este capabita sa ofere preturi promotionale, datorita
INNOINDEX Faza I

81
pozitiei sale pe piata.

Companiile din a doua categorie au o gama mai redusa de produse, dar in
anumite sectoare pot reprezenta o concurenta serioasa pentru compania
dominanta. Companiile din nisa de piata sunt mici companii bine conduse, care
nu au gama de produse sau resurse care sa concureze cu cei putemici.
Strategia lor este sa devina lider pe nisa lor de piata printre companiile mici.
Companiile minore nu au puncte tari deosebite si depind foarte mult de ceilalti
competitori, dar in cazuri particulare pot controla si influenta puternic preturile
de productie.

Pozitia strategic a acestor companii este sintetizat astfel:

Pozitia
Pretul
Distribulie
pe piata

Produsul Pretul Distributie Comunicatii
1. Companie
Dominanta
Multe produse unice sau
cu o margine foarte
competittva. Bine
diferentiate intre
competitori. Sunt
considerate standarde
industr.
Produsele lor
determina nivelul
perturilor pentru
ceilalti competitori.
Cand fac schimbari,
si ceilalati competitori
schimba
Gama mare de
afaceri pe toate
canalele. Anumite
canale pot fi chiar
inchise. Au
abilitatea de a dicta
termenii pietei.
Toate anunturile lor
sunt primite cu
teama.
2.Companii
Puternice
Produsele sunt aproape
de marginea de
excelenta. Selectie
detaliata a cerintelor
clientilor

Preturile pot varia mai
mult sau mai putin
fata de pretul
liderului, dar intr-o
banda ingusta. Este
loc pentru preturi
strategice.
Prezenta specifice
pe majoritatea
canalelor si o
prezenta importanta
pe canale specifice
Expunere regulata.
Sunt incluse, in mod
normal, in toate
comparatiile
jurnalistice. Imagine
respectabila.
Influente serioase
1. Companii
Nisa pe piata
Majoritatea produselor
sunt specialitati ale
domeniului. Varfuri ale
gamei de produse

Pot oferi preturi
promotionale in
segmentele de piata
controlate. Au nevoie
de preturi marginale
peste tot. Este putin
Detin, probabil, parti
importante ale unui
canal, cu prezente
minimale pe alte
canale

Cunoscute mai mult
in aria limita a
specialitatii. Nu sunt
vazute la acelasi
nivel ca firmele
majore
INNOINDEX Faza I

82
loc pentru flexibilitate.
2. Companii
Minore
Gama de produse
limitata. Oportunitati
restranse.
Performanta de calitate
medie
Trebuie sa ofere
preturi avanta-joase
pentru a rezista pe
piata. Au mai mult
preturi marginale,
decat sanatoase
Putine canale
deschise si numai
mici parti ale
acestora. Putine
stimulente pentru
canale noi
Existenta lor este
cunoscuta putin prin
produse sau
activitati. Nivel mic
de expunere

3. Companii
Marginale
Putine produse
disponibile.
Aparent nimic special. In
general, sub media de
calitate. Nu este o
concurenti serioasa.
Au preturi reduse in
toata zona. Sufera
preturile marginale.
Ofera cu greu
discount-un. Produse
de calitate scazuta.
Destul de dificil sa
tina un picior in
orice canal de
comunicare si
distributie

Aproape invizibile,
expunere zero. Fie
o imagine rea, fie o
publicitate negativa.
Putine influente pe
piata

PRODUSUL

Este capitolul in care cel care scrie planul este cel mai increzator, iar cel care il
citeste este cel mai putin familiarizat cu notiunile. Toate eforturile trebuie
canalizate pentru a explica tehnologia in termeni simpli si de a explica Oferta
Promo Promotionala de Vnzare USP a inventiei.

Capitolul trebuie sa corespunda la intrebarile legate de natura produsului sau
senviciului si de ce oamenii trebuie sa le cumpere. In termeni de marketing se impart
in doua clase:
-Atractia pietei
-Lovitura produsului

Piata stabileste tipul produsului ca un rezultat al unei nevoi nesatisfacute. Produsul
este transpus in practici drept un rezultat al unei inventii sau a unei dezvotari pentru
care aplicatia trebuie definita. Amandoua tipunile de proiect pot fi incununate de
succes, dar expenienta arata ca tipul de proiect depinde in mai mare misura de
atractia pietei, decat de impactul produsului ca rezultat. Adesea, un produs este creat
in urma unei combinatii intre cele doua abordari. De obicei, tipul de proiect ca rezultat
este urmarea muncii de cercetare a companiei sau a departamentului pentru
INNOINDEX Faza I

83
dezvoltare.

Poate fi, de asemenea, extindenea unei game existente sau o dezvoltare de tip spin-
off, care este considerat a avea un potential de aplicare intr-un sector complet nou.
Produsul realizat ca urmare a solicitarii pietei este un rezultat si al eforturilor de
marketing ale companiei, care implici intelegerea problemelor clientilor. Informarea
asupra nevoilor clientilor si insatifactiile vor fi depasite prin eforturile de vanzari ale
companiei. Acestea vor fi suplimentate, pe baze generale si specifice, de catre
consultantii in cercetare. O data ce nevoile vor fi clar identificate, specificatiile
produsului se indreapta spre rezolvarea acestor probleme si munca va fi orientata
spre dezvoltarea produsului.

Aspectul vital, dezvoltat in aceasta sectiune, este necesitatea de a identifica si lansa
o Oferta Promotionala de Vnzare (USP) pentru un produs.

Cateva USP-uni posibite:
precut scazut

calitatea inalta

durata de viata mai lunga

operare mai rapida

intretinerea mai simpla

service detaliat

dimensiuni mici

Apoi trebuie sa indicati cat este de valoroasa ofenta (propunenea) in termeni valorici.
Trebuie sa comparati produsul Dvs. cu cele ale altor furnizori de pe piata.
INNOINDEX Faza I

84
Comparatia ar trebui facuti in termeni care sa tina cont de segmentul de piata,
scopurile pe care le serveste, ofertei de pret, al punctelor tari si al cebor slabe, etc.
Aceasta va permite diferentele si avantajele ca propunerea de proiect si fie mai clara
in contextul pietei potentiale.

In cazul unui proces de inovare, al unui departament de cercetare-dezvoltare sau
departament tehnic, clientii par a fi mai mult interni, decat externi, cum ar fi de
exemplu departamentul de manufacturare, de productie sau departamentul de
finisare.

Cat timp este necesar pentru departamentul de cercetare sa comunice oferta unei
audiente, beneficiile trebuie sa fie comunicate intr-un mod putin diferit, in sensul ca
imbunatatirea productivititatii nu duce neaparat la inlocuirea masinilor costisitoare.
Alternativele includ garantii care sa duca la reducerea stocurilor aflate pe inventar,
dar departamentul de cercetare trebuie sa convinga clientii. Pot exista spin-off-un
suplimentare de tehnologie, pe care le poate exploata departamentul de marketing si
care fac parte din planul de afaceri (vezi studiul de caz).

Chestiunea brevetelor unui nou proiect trebuie si fie examinati cu atentie, de
asemenea si impactul pe care brevetele il au asupra potentialului de piata al
produsului.

3.4. Afacerea si pozitia el comerciala

Acest capitol ofera o introducere in afacere si vorbcste dcsprc persoanele care
vor face aplicatia pentru finantare. Scopul este sa inspire incredere potentalilor
finantatori ca afacerea este solida din punct dc vcdere financiar si rcsponsabilii
au cunostintele manageriale si antreprenoriale corespunzatoare.

Orice participant la proiect trebuie sa abordeze trei aspecte nefinanciare ale afacerii:
-Produsul / inventia si piata sa

-Resursele fizice si de productie
INNOINDEX Faza I

85

-Managementul afacerii

Cel care citeste planul incearca sa evalueze daci aceasta echipa va fi capabila sa
transforme un produs netestat in produs vandabit, ceea ce duce la cresterea
costurilor! Poate ca singurul mod de evaluare al managementului este sa cercetezi
istoria.

lnformatia oferita va include un sumar al rezultatelor comerciale recente, statutul
legal al afacerii, o organigrama a afacerii, biografiile executantilor, incluznd cele mai
relevante expeniente si obiectivele declarate ale companiei. Daca aplicatia pentru
fintantare este facuta in numele unei afaceri de lansare, nu va fi posibil si se
demonstreze soliditatea situatiei. In acest caz, va fi necesar sa se evidentieze
calitatea pantenerilor gasiti si capacitatea lor de a face fata resurselor afacerii
propuse.

Va fi dificil pentru Dvs. sa produceti o declaratie de obiective ale companiei.
Declaratia va detine caracterul esential al companiei si va scoate in evidenta ceea ce
compania isi propune si obtina si ce pot oferi executantii afacerii. Se va face referire
la profilul de afacere al companiei, nu in termenii tehnologici, ci ai clientilor pe care ii
va aproviziona. Cel mai important este cum se diferentiaza compania fata de ceilalti
competitori. Declaratia va demonstra cum va satisface compania nevoile clientilor
mai bine dect orice alta companie.

Se va solicita o declanatie a obiectivelor companiei. Aceasta presupune prezentarea
scopurilor in termenii dezvoltarii cifrei de afaceni si a cotelor de piata. Se vor
prezenta att pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Abordarea financiara a afacerii trebuie sa includa urmatoarele informatii:

- Intangibilele: dimensiunea capitalului proprietar. Aceasta valoare va influenta
volumul sumelor care vor fi imprumutate

INNOINDEX Faza I

86
-Viteza de capitalizare: ratia de imprumut raportati la fondurile actionarilor. Aceasta
va indica vulnerabilitatea afacerii la fluctuatiile vanzarilor

3.5. Strategia de marketing

Acest capitol asupra dezvoltarii unei strategii de exploatare va arata cum
compania va dezvolta oferta promotionala de vanzari (USP), daca are costuri
de manopera mici calitate mai buna a produsului service mai bun si suport
tehnic sau pret scazut.

Evident se va stabili un pret pentru produs. Daca produsul este complet nou, acest
lucru poate fi foarte dificil. De obicei, este posibil sa se determine un pret bazat pe
analiza valorii adaugate oferite clientilor prin produs.
In plus, toate costurile asociate cu manopera, marketingul si distributia produsului
trebuie calculate plecand de la o unitate de baza. Aceasta este baza de la care
valoarea produsului catre clienti se decide in mod distinct fata de costurile ei.

Procesul de vanzari trebuie sa inceapa o data ce ctapa de marketing a fost incheiata
si strategia de elaborare a pretului a fost decisa. Este important si se faca distinctie
intre comencial si marketing, desi de multe ori sunt considerate acelasi lucru.
Marketingul este procesul prin care nevoile clientilor sunt identificate si cuantificate.
Vanzarile, pe de alta parte, sunt un proces de comunicare cu clientii potentiali si
convertirea interesului acestora in comenzi si plati.

O data ce a fost stabilit ca exista o cereee pe piata, este esential sa se lanseze o
strategie de vnzari viabila.

Elementele esentiale pentru aceasta strategie vor include:
- identificarea unui numar suficient de mare de clienti potentiali

- identificarea nucleului de oameni cu putere de decizie in cadrul fiecarei
companii
INNOINDEX Faza I

87

- stabilirea unei liste de prioritati a clientilor, in functie de potentialul de
vanzare

- pregatirea personalului de la vnzari in tehnicile de vanzare

- dezvoltarea unui mesaj efectiv pentru vanziri(lozinci, logo, etc)

- comunicarea mesajului comercial catre potentialii cumparatori

- stabilirea unui ansamblu de raspunsuri la rezistcnta si obiectiile la vnzare

- conversia interesului clientilor in cumpararea produsului

Procedura solicita un plan implicand utilizarea resurselor umane de la vinzari,
distribuitori, agenti, publicitate si productia de brosuri promotionale si casete video.
Monitonizarea managementului si procedurile de control vor asigura faptul ca au fost
contactati cei mai poritivi cu o frecventa si performate bine conturate.

Deciziile asupra tuturor acestor puncte trebuie sa fie translatate in angajamente la
nivelul conducerii si asociate costurilor aferente.

PRODUCTIA
Operatiile de productie pot implica angajamcntc semnificative pentru capitalul
investit in instalatii si echipamente, care pot necesita cheltuieli ridicate. Pentru
o companie mica sau una abia lansat, acest lucru poate fi un risc major, care
poate sa faca afacerea neatractiv pentru finantatori. Este posibil sa se reduca
solicitarile de capital, prin subcontractarea unei parti a productiei cu alte
companii sau prin leasing-ul unor echipamente si masini. Totusi aceste
strategii trebuie sa fie bazate pe nevoia de a obtine un nivcl de productie
suficient dc inalt si fczabil pentru a satisface nevoile clientilor. Potentialii
INNOINDEX Faza I

88
finantatori vor vrea sa vada un compromis satisficator intre cerintele de capital
si adoptarea unor masuri mici, dar clare impotriva problemelor care apar la
productie si la blocaje, in momcntul in care compania incepe sa opereze. Toate
costurile asociatc cu productia vor fi incluse in planul de afaceri pe cinci ani,
cu scopul de a produce previziunile de flux flnanciar, balanta de plati proforma
si previziunile caderilor.

Planul trebuie sa discute, de asemenea, cum va fi controlata si monitonzata
productia si nivelul stocurilor de materii prime si produse finite. Cerintele materiale,
costurile, sursele si termenele de aprovizionare trebuie sa fie incluse in costuri. Rolul
si responsabilitatea personalului din pozitiile cheie ale managementului productiei
trebuie sa fie bine specificate. Trebuie sa fie indicata disponibilitatea unei forte de
munci calificate si prezentate relatiile industriale.

3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile

Previziunilc vnzarilor si fluxul financiar si in cele din urma, profitabilitatea, vor
fi piesele grele pe care finantatorii potentiali isi vor baza evaluarea viabilitatii
afacerii. In cele ce urmcaza, aceste prcviziuni vor fi abordate sevcr si cu o
judecat critica.

1. CLIENTII

Previziunile vanzarilor nu reprezinta o simpla insiruire de cifre, cazute din cer, ca un
rezultat al unor dorinte. Aceasta este o sectiune care se evalueaza pe baza unui
chestionar serios de catre finantatorii care au primit o solicitare (aplicatie pentru
finantare).

Previziunile trebuie sa aiba baze solide de la informatiile descrise in capitolele
precedente ale brosurii, cum ar fi dimensiunea pietei, nevoile clientilor, segmentarea
clientilor, starea de dezvoltare a pietei, punctele tari si punctele slabe ale
INNOINDEX Faza I

89
concurentei, etc. In plus, va fi necesar sa se adauge evidenta activitatilor comerciale
curente ale companiei, cum ar fi volumul comenzilor pe capitole, nivele comerciale cu
clienti cheie, cresterea istorica a afacerii in sectorul de piat tinta.

2. PREVIZIUNEA FLUXULUI FINANCIAR

O data ce a fost pregatita previziunea vnzarilor este posibil a fi calculata previziunea
fluxului financiar pentru perioada planului de afaceri. Este o estimare a pozitiei cash-
ului net al companiei luna de luna. Previziunea de flux financiar va urmari punctual
diferenta dintre previziunea vnzarilor si cheltuielile lunare planificate pentru toate
categoriile cum ar fi: inchirieri, rate, ipoteci, costuri de materiale, dobanzi la plata, etc.
O parte a acestor plati va avea un caracter regulat, luna de luna, in timp ce altele vor
apare la intervale neregulate, cum ar fi plata materialelor si investitia de capital in
instalatii si echipamente.

O complicatie viitoare este aceea a defazarii (intrzierii) intre cumpararea materiilor
prime si receptia banilor de la clienti. Clientii mari pot foarte bine astepta sa
primeasca obligatiile de plata prin facturi la 60 de zile dupa livrare si, in multe cazuri,
chiar si mai tarziu de aceasta data. In aceste conditii, compania trebuie sa finanteze
din din bugetul propriu costurile materialelor, in timpul cat asteapta plata de la clienti.
De aceea apar cazuri in care compania se confrunta cu plati mari de efectuat, in
ciuda unor vnzari pe masura.

Este cazul lansarilor de companie, cnd capitalul investit si costurile de pornire
asociate depasesc cu mult intrarile financiare. Este, de aceea, necesar sa se scrie in
business plan, asigurarea unui capital de lucru suficient, pe baza de credit sau
imprumut, pentru a acoperi fluxul financiar la iesire prevazut.

3. PREVIZIUNEA INTRERUPERILOR

INNOINDEX Faza I

90
Confirmarea ultima a viabilititii afacerii este demonstrarea punctelor de intrerupere,
unde recuperarea din vanzari devine prima data egala cu suma costurilor fixe si
variabile.

Costunle fixe se compun din platii regulate, care nu sunt afectate de schimbarile pe
termen scurt al nivelului vanzarilor. Aceasta include categorii cum ar fi inchirierile,
ratele si dobnzile la plat ale imprumuturilor si costurilor de administrare.

Costurile variabile includ plati, care variaza proportional cu schimbarile nivelului
rambursarilor din vanzari. Exemplele din aceasta categorie includ costurile de
material si costurile cu energia. Intrebarea daca costurile de munca sunt fixe sau
variabile este una la care trebuie raspuns in functie de natura afacerii. In unele
situatii, munca poate fi disponibila pe baza unui subcontract, pentru anumite sarcini.
In alte cazuri, compania poate detine o forta de munca inalt calificata si nu este
recomandat sa fie platit in functie de fluctuatia vnzarilor. Punctul de intrerupere in
afacere nu este o borna fixa, imobil. Ea poate fi ajustata semnificativ, in functie de
costurile de operare dominante, cele fixe sau cele variabile.

Asa cum s-a mentionat mai inainte, planificatorii afacerii trebuie sa dovedeasca
flexibilitate in alegerea tipului de structura de costuri. Instalarea unei linii de productie
va necesita un capital de investitie serios si va putea fi calculat timpul necesar
recuperarii investitiei.

Daca este aleasa calea altemativa a asamblarii componentelor subcontractate,
costurile variabile incluse in componente vor fi mai mari dect costurile variabile din
primul caz, dar punctul de intrerupere va fi mai devreme. In termeni generali, cu cat
punctul de intrerupere este mai devreme, cu atat afacerea devine mat atractiva
pentru potentialii finantatori.

Va fi nevoie sa se calculeze un numar de scenarii alternative de intrerupere, cel mai
bun si cel mai rau caz si sa se observe slabiciunea sau robustetea. Se repeta
calculatia prin introducerea diferitelor presupuneri asupra rambursarilor din vanzari,
in functie de costuri directe si variabile. Variatia tipica poate duce la o examinare a
INNOINDEX Faza I

91
efectului unei reduceri cu 10% a vnzarilor, acompaniata de o crestere cu 1000 a
cheltuielilor. Alte presupuneri trebuie exeaminate pentru stabilirea marginilor unde
afacerea propusa devine neviabila.

Pentru a produce o planificare financiara detaliata pentru noua afacere, este necesar
sa construim calculatiile punctelor de intrerupere in conjuntie cu balanta proforma si
profitul proforma si nivelul pierderilor, acoperind cei cinci ani dupa lansarea afacerii.
Convertiti estimarile si deciziile de politica a firmei din capitolele precedente in cifre
pentru a produce aceasta. Observati ca proiectele de investitii foarte complexe, cum
ar fi instalatiile chimice, de otel si un numr de afaceri de inalta tehnologie pot
necesita tehnici sofisticate de abordare.

Acestea includ:
..
Recuperarea capitalului angajat (ROCE)
..
Perioada de rambursari
..
Tehnici de discount ale fluxului financiar, cum ar fi valoarea neta prezenta
(NPV) si rata interna de recuperare (IRR)

Este esential sa depuneti o expertiza contabila specifica daca doriti sa utilizati astfel
de tehnici.

4. BALANTA DE PLATI PRO-FORMA

Balarta de plati va fi o declaratie a surselor de finantare a afacerii in termeni de
imprumuturi, participare la finantari equity si profit retinut fi modul cum acestea au
fost alocate. Alocarea fondurilor va fi separata in functie de investitia in mijloace fixe
ale instalatiei si echipamentelor si in mijloace curente, care sunt definite prin
capitalul circulant. Mijloacele curente se refera la stocurile de materiale, la bunurile
INNOINDEX Faza I

92
de productie complete si la fondurile in numerar, detinute de companie.

Balanta de plati este punctualizata de disponibilitatile curente, care sunt ipotecate
creditorilor, bancilor si taxelor de garantie. Balanta de plati este o tabelare a
numerelor si nu exista o identificare a naturii creditorilor individuali, surselor de
imprumuturi si equity, sau a tipurilor de mijloace fixe, care au fost cumparate.
Acestea vor fi identificate totusi in plan, la alta pozitie. Mijloacele si garantiile sunt
definite din punct de vedere al afacerii ca un intreg si nu din punct de vedere al
creditorilor sau al celor care au oferit finantare.

5. DECLARAREA PROFITULUI PRO-FORMA SI A PIERDERILOR
Functia de declarare a profitului si pierderilor este diferita de cea a balantei de plati.
Se va include mai tarziu o referinta despre profitul retinut al companiei si va fi facut
numai in contextul sursei de finantare a companiei si nu pentru indicarea profitului
reiesit. Declararea profitului si pierderilor este o tabelare a veniturilor brute din
vanzari ale companiei din care se deduc costurile atribuite acestora. Pentru planul de
afaceri este necesar sa se pregateasca, in detaliu, declaratia proiectata de profit si
pierderi pentru primul an. Pentru cei patru ani ramasi va fi mai bine sa se produca
anual declaratii de profit si pierderi. Presupunerile trebuie sa fie bine clarificate.
Impreuna cu previziunea pentru intreruperi, este necesar sa se testeze sensibilitatea
previziunilor prin producerea de declaratii aditionale, bazate pe imagini cu vinzari mai
reduse si cu cheltuieli mai mari.

Deducerea initiala a venitului din vnzari este costul bunurilor vandute. Aceasta da
profitul brut. Costul bununlor vndute este calculat prin totatizarea costurilor variabile
relevante, cum ar fi costuri de materiale si manopera. Nu se includ costuri cu
masinile pe care au fost produse bunurile sau costurile fabricii, care a fost construita
pentru producerea bunurilor.

Apoi, este necesar sa se deduca cheltuielile de operare din profitul brut cu scopul de
ajunge la profitul inainte de taxare (PBT). Cheltuielile de operare includ inchirieri,
rate, costuri de administrare, depreciere, costuri cu reclama si alte costuri de regie.
INNOINDEX Faza I

93

In final, ajungand la profitul inainte de taxare (PBT), nu raman de dedus decat platile
pentru taxe, dobnzile si remuneratia directorilor. Aceasta conduce la profitul dupa
taxare, din care sunt distribuite dividendele catre actionari.

3.7 Managementul si controlul afacerii

Un rol integral pentnu planul de afacere este nevoia de a demonstra
finantatorilor ca
afacerea este controlata o data ec a inceput. Va fi neccsar sa Se produca
inregistrari periodice, care sunt utile att pentnu managementul companiei, cat
si pentru autoritatile externe, cum ar fl inspectorii de taxe, contabilii si bancile.
De multe ori aceste activitati sunt considerate formale si consumatoare de
timp.

Aceasta este o intelegere gresita a situatiei. Aceste controale ale managementului
sunt folosite pentru a coordona afacerea in acelasi mod in care sunt controlate
masinile pe autostrada.
Este necesar pentru executantii noi afaceri sa determine care sunt indicatorii cheie
pentru succes in fiecare dintre sectoarele importante ale companiei.

Sistemele trebuie sa fie programate sa colecteze datele relevante in mod regulat,
analizndu-le si apoi prezentandu-le concluziile intr-un mod simplu, care sa arate
situatia existenta in orice moment pe piata. Procedurile trebuie sa fie suficient de
elaborate pentru a oferi informatii folosibile si usor operabile. Intr-un asemenea mod,
datele pot impune actiuni prompte pentru remedierea situatiei daca este necesar.

Cele trei zone principale unde este necesar controlul sunt:
.
Financiara
.

INNOINDEX Faza I

94
Vnzari
.

Productie

In zona controlului financiar este necesar sa se decida daca afacerea va fi suficient
de mare pentru a garanta angajarea unui contabil dedicat. Este o recomandare
pentru orice companie in dezvoltare. Daca, totusi, resursele nu sunt suficiente in faza
de lansare a companiei, recomandam nominalizarea unei persoane din cadrul
companiei, pentru a tine evidenta registrului de vanzari si incasari, zilnic si apoi, sa
foloseasca o firma de contabilitate pentru procesarea datelor la intervale regulate.
Datele dc vnzare sunt colectate, cel mai convenabil, si procesate de catre un
membru al echipei de la vanzari. Informatiile cerute pot fi clasificate dupa tipul
produsului, vnzari catre clienti individuali, vanzari catre reprezentanti individuali de
vanzari, vnzari generate de vizite si vanzari prin telefon. Fisierele sau cardurile cu
inregistrarea clientilor vor fi necesare pentru a sintetiza vnzarile realizate, vizitele
pentru vnziri si telefoanele date. Pot fi relevante si alte tipuri de inregistrari.

Inregistririle de productie vor fi solicitate pentru a fi folosite la analiza costurilor,
eficientei, vitezei si calititii productiei, timpului necesar pentru producerea
componentelor individuale, iesirilor de la diferite masini, costurilor de materiale, de
energie, etc. Ele vor fi cel mai bine colectate si analizate in interiorul departamentului
de productie, dar este recomandat sa beneficiati de asistenta unui contabil, astfel
inct sa poata fi facuta analiza totala a costurilor.

3.8 Pachetul de finantare necesar

Pasii care au fost urmati in capitolele precedente ale brosurii, au condus la
informatii suficiente pentru a permite ca cerintele financiare ale noii afaceri sa
fie definite. Detaliile surselor de finantare pot varia in cadrul Uniunii Europene,
din timp in timp. Este astfel, esential sa beneficiati de sfaturile expertilor
asupra optiuunilor pentru a deschide afaceri particulare si asupra costurilor
relative inainte ca aplicatia pentru finantare sa fie trimisa.
INNOINDEX Faza I

95

Optiunile principale vor fi participarea equity a unei companii de capital de risc,
imprumuturi pe termen scurt si lung, credite bancare, ipoteci si creante.
In decizia asupra pachetului de finantare este necesar a specifica nevoia de capital
circulant si nevoia de capital pentru cumpararea de instalatii si echipamente.

Calendarul finantirii trebuie specificat si, daca este necesar, chiar defalcat pe faze si
sume.
Finantarea de catre proprietari trebuie si fie specificata, deoarece este o preconditie
ca proprietarii sa se angajeze, la un nivel satisfacator, cu resursele lor, inainte ca
financiarii sa avanseze orice sume.
Intrebarea asupra disponibilitatii mijloacelor, ca garantie pentru imprumuturi, trebuie
luati in considerare.

INNOINDEX Faza I

96
4. Identificarea componentelor de evaluare a inovrii

4.1. Stabilirea indicatorilor asociai criteriilor de evaluare a gradului de inovare

n urma documentrii au fost identificate urmtoarele componente principale ale
procesului de evaluare:
1. potenialul de conducere a inovrii pentru a cuantifica condiiile structurale
necesare asigurrii potenialului de inovare);
2. potenialul de creare a cunotinelor pentru a msura investiiile n potenialul
uman ca resurs a activitilor de cercetare-dezvoltare element cheie al
economiei bazat pe cunotere);
3. capacitatea de integrare ntr-un sistem relaional pentru a msura eforturile
de inovare la nivelulul operatorului economic;
4. capacitatea de structurare a activitilor pentru a msura performana,
exprimat n termeni de valoare adaugat;
5. capacitatea de exploatare a proprietii intelectuale pentru a msura
rezultatele obinute prin prisma cunotinelor.

Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenialul de conducere a inovrii, sunt:
- ponderea personalului cu studii superioare din total personal:
- ponderea personalului antrenat n activiti de cercetare tiinific din total
personal cu studii superioare:
- ponderea personalului antrenat n activiti de dezvoltare tehnologic din total
- ponderea personalului antrenat n promovare, marketing i prognoz din total
- ponderea personalului antrenat n procese de formare continu din total
personal:

INNOINDEX Faza I

97
Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenialul de creare a cunotinelor,
sunt:
- ponderea finanrii din surse proprii pentru CDT
- ponderea finanrii din fonduri publice pentru CDT
- ponderea finanrii din surse atrase (mediul de afaceri) pentru CDT:
- ponderea finanrii din mprumuturi
- ponderea finanrii din VC, CR

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de integrare ntr-un sistem
relaional, sunt:
- gradul de cooperare cu UCD-uri
- gradul de cooperare cu alte IMM-uri inovative
- gradul de cooperare cu IM
- gradul de cooperare cu operatori economici din afara trii
- gradul de cooperare cu entiti de transfer tehnologic

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de structurare a activitilor,
sunt:
- structura de realizare de produse
- structura de realizare de tehnologii
- structura activitilor de cercetare-dezvoltare
- structura activitilor de consultan
- structura activitilor comerciale

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de exploatare a proprietii
intelectuale, sunt:
- gradul de exploatare a documentaiilor tehnico-economice
- gradul de exploatare a brevetelor de invenie
- gradul de exploatare a modelelor i design-ului industrial
- gradul de exploatare a mrcilor nregistrate
- gradul de exploatare a copyright-ului

INNOINDEX Faza I

98
Modelul de determinare a gradului de inovare va fi elaborat n faza II-a a proiectului.

4.2 Integrarea i relaionarea componentei de inovare n componenta
economic

Relaia dintre indicatorii stabilii pentru criteriile stabilite n vederea determinrii
gradului de inovare i o parte a indicatorilor de efect sau efort specifici analizei
economice la nivelul unui operator economic poate fi exprimat sub forma unei
dependene directe sau indirecte, n funcie de influena generat de factorii de
inovare, dup cum se observ din figura urmtoare.

Corelaii ntre componentele inovrii i componentele economice

.

Componentele inovrii pot participa sau nu la determinarea componentelor
economice. Contribuia fiecrei componente a inovrii la realizarea componentelor
economice este ponderat cu un coeficient de ponderare p care exprim nivelul de
COMPONENTA
INOVRII

PERFORMAN
TEHNOLOGIC

PERFORMAN
ECONOMIC
COMPONENTA
ECONOMIC
DIMENSIUNEA
VIABILITII UNUI
IMM INOVATIV
PERSONAL CALIFICAT
MIJLOACE PRODUCIE PERFORMANTE
PRODUSE COMPETITIVE
MATERII PRIME DE CALITATE
DURAT MARE DE FUNCIONARE
CIFR DE AFACERI MARE
CHELTUIELI REDUSE
VENITURI MARI
PROFIT
DURAT DE VIA ECONOMIC
INNOINDEX Faza I

99
importan pentru fiecare component economic. Suma coeficienilor de ponderare
este 100.

100
1 ,
=
=
n
k j
jk
p

In tabelul urmtor prezentm o posibilitate de analiz a modului n care o
component a inovrii poate influena una sau mai multe componente economice.

Relaia de interdependen ntre componenta economic i inovare

CONTRIBUIA COMPONENTEI DE INOVARE
LA COMPONENTA ECONOMIC (%)
V
E
N
I
T
U
R
I

T
O
T
A
L
E

C
H
E
L
T
U
I
E
L
I

T
O
T
A
L
E

P
R
O
D
U
C
T
I
V
I
T
A
T
E
A

V
A
L
O
A
R
E

A
D
A
U
G
A
T

C
I
F
R
A

D
E

A
F
A
C
E
R
I

DENUMIRE
COMPONENT DE INOVARE
1 2 3 4 5
1 potenialul de conducere a inovrii P
11
P
12
P
13
P
14
P
15

2 potenialul de creare a cunotinelor P
21
P
22
P
23
P
24
P
25

3 capacitatea de integrare ntr-un sistem relaional P
31
P
32
P
33
P
34
P
35

4 capacitatea de structurare a activitilor P
41
P
42
P
43
P
44
P
45

5
capacitatea de exploatare a proprietii
intelectuale
P
51
P
52
P
53
P
54
P
55

6
CONTRIBUIA TUTUROR COMPONENTELOR DE
INOVARE ASUPRA FIECREI COMPONENTE
ECONOMICE
=
5
1
1
i
j
p

=
5
1
2
i
j
p

=
5
1
3
i
j
p

=
5
1
4
i
j
p

=
5
1
5
i
j
p

Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica A IMM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica A IMM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INNOINDEX Faza I

Studiu privind componentele de analiz a inovrii

vechi, spulbera dezavantajul necesitatii

S-ar putea să vă placă și