Sunteți pe pagina 1din 8

LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE

CUPRINS
1.Locul si rolul turismului in economie......................................................2
1.1.Turismul-fenomen economic si social ................................................2
1.2.Indicatorii ce caracterizeaza locul turismului in economie..................3
1.3.Rolul turismului in dezvoltarea economica a Romaniei5
Bibliografie...7
2
LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE
1.1.Turismul-fenomen economic si social
Turismul este o ramur a economiei na!ionale care cu"rinde activit!i
com"le#e $i eterogene. %ctivitatea de turism se materialializeaz &n servicii
e#"rimate sugestiv sub form de "rodus turistic.
'n sensul contem"oran al cuv(ntului) turismul este un fenomen social-
economic ce cu"rinde totalitatea rela!iilor ce au loc &n societate in "rocesul
utilizrii tim"ului liber) at(t in interiorul fiecrei !ri c(t $i &n circuitul sc*imbului de
valori s"irituale sau materiale dintre !ri.
+e-a lungul tim"ului) &ncercrile de a descrie $i defini &n mod
cores"unztor termeni de ti"ul ,turist- sau ,turism- au fost numeroase) dar abia &n
ultimile decenii ale secolului nostru s-a &nregistrat un "rogres real &n ceea ce
"rive$te standardizarea terminologiei turistice.
'n iulie 1..1) /onferin!a 0rganiza!iei 1ondiale de Turism 201T3) de la
0tta4a) a redefinit conce"tele de baz din turism) asimil(nd termenul de turism
activit!ilor care sunt ,... anga5ate de "ersoane &n cursul voia5elor sau se5urului lor
&n locuri situate &n afara mediului reziden!ial "entru o "erioad de "este 26 de ore
sau de cel "u!in o noa"te) fr a de"$i un an) &n vederea "etrecerii tim"ului
liber) "entru afaceri ori "entru alte motive) adic &n alte sco"uri dec(t "restarea
unei activit!i remunerate &n locul vizitat-.
/onform acestei defini!ii distingem urmtoarele forme de turism7
turism intern 2c(nd reziden!ii unei !ri cltoresc &n "ro"ria !ar38
turism interna!ional rece"tor 2c(nd nereziden!ii unei anumite !ri
viziteaz !ara res"ectiv38
turism interna!ional emitent 2c(nd reziden!ii unei !ri viziteaz
alte !ri dec(t cea din care "rovin3.
3
9rin natura $i s"ecificul "ro"riu) serviciul turistic trebuie s creeze $i s
asigure condi!iile necesare refacerii ca"acit!ii de munc) &n mod simultan cu
"etrecerea "lcut $i instructiv a tim"ului liber. 9e de alt "arte) &n urma
realizrii consumului turistic) indivizii trebuie s dob(ndeasc un "lus de
informa!ii) cuno$tin!e) c*iar de"rinderi $i obiceiuri noi) &n concordan! cu
e#igen!ele e"ocii contem"orane) conduc(nd astfel) &n mod direct) la cre$terea
calit!ii &ntregii vie!i. 9ornind de la tendin!a) tot mai accentuat) de mic$orare a
tim"ului necesar odi*nei "asive $i) res"ectiv) de s"orire a dimensiunilor $i
formelor de odi*n activ) serviciul turistic trebuie s asigure "osibilit!i multi"le
de rs"uns) conform criteriilor odi*nei active. 0rganizatorilor de turism le revin
sarcini s"orite &n vederea diversificrii agrementului tradi!ional $i cre$terii
atractivit!ii manifestrilor turistice) cu at(t mai mult cu c(t turismul s-a
transformat &ntr-un fenomen de mas) iar frecven!a de "etrecere a tim"ului liber
&n afara re$edin!ei "ermanente a crescut.
1.2.Indicatorii ce caracterieaa locul turismului in economie
%v(nd in vedere marea diversitate a serviciilor) caracterul sezonier al
turismului) diferitele forme de turism "racticate 2 organizat)neorganizat) itinerar)
de se5ur) balneo-medical) etc3) categoriile de "re!uri $i tarife diferen!iate "e grade
de confort) "e forme de turism) etc) activitatea din aceast ramur nu "oate fi
caracterizat "rintr-un singur indicator) ci "rintr-un sistem de indicatori)care au
con!inut com"le#. %cest sistem de indicatori formeaz "artea "rinci"al a
sistemului informa!ional statistic in domeniul turismului $i re"rezint o "arte
com"onent) un subsistem al sistemului de indicatori ai economiei na!ionale.
9entru ca sistemul de indicatori statistici s-$i "oat &nde"lini func!ia de
cunoa$tere $i comensurare a realit!ii din activitatea de turism) el trebuie sa
furnizeze "romt informa!ii in legatur cu7
- oferta turistic sau "oten!ialul economic) din "unct de vedere al bazei
materiale $i al "ersonalului
4
- cererea turistic) "rin masurarea volumului $i a dimensiunilor circula!iei
turistice interne $i interna!ionale
- rezultatele valorice ale activit!ii turistice) "rin c*eltuieli) &ncasri $i eficien!
economica
- calitatea activit!ii turistice) "rin efecte sociale) cultural-educative $i "olitice.
9orinnd de la aceste cerin!e de baz) sistemul de indicatori ai activit!ii de turism
se com"une din mai multe subsisteme. 'n sens mai general sistemul cu"rinde7
a3 indicatorii ofertei turistice sau al "oten!ialului economic
b3 indicatorii circula!iei turistice
c3 indicatorii rezultatelor valorice
d3 indicatorii calit!ii calit!ii activit!ii turistice.
9entru a s"ori eficien!a acestui sistem) indicatorii statistici res"ectivi "ot
subdiviza astfel 7
-indicatorii ofertei turistice 7
indicatorii bazei materiale a turismului si
indicatorii for!ei de munca8
-indicatorii rezultatelor valorice 7
indicatorii c*eltuielilor turistice)
indicatorii &ncasrilor &n turism
indicatorii eficien!ei economice a turismului8
- indicatorii de la "unctele b $i d "ot ramane sub denumirea "rezent
+u" forma de e#"rimare) to!i ace$ti indicatori se "ot gru"a &n7 unit!i
naturale natural-conven!ionale $i valorice.
9recizm fa"tul c to!i indicatorii care caracterizeaz activitatea de
turism se "ot determina sub form de indicatori absolu!i 2sau globali3) medii de
intensitate sau structur.
9entru a avea a"licabilitate $i eficien!) sistemul de indicatori ai
turismului trebuie sa aib la baz "rinci"iile generale) valabile oricarui sistem de
indicatori statistici) res"ective7
5
- unicitatea conce"!iei cu "rivire la con!inutul) metodologia de calcul $i
mi5loacele de agregare a acestora
- asigurarea com"atibilit!ii
- e#tinderea $i lrgirea sistemului cu noi indicatori.
:nitatea de observare sau de &nregistrare &n turism o re"rezint turistul.
+re"t unitate de ra"ortare este considerat unitatea turistic) "recum $i
unitatea bancar care efectueaz o"era!iuni in domeniul turismului. Ra"ortrile
se fac "eriodic "rin intermediul ra"oartelor statistice.
9entru ob!inerea datelor statistice $i informa!iilor statistice referitoare la
activitatea de turism) se utilizeaz urmtoarele metode7
a3 informri administrative "eriodice) care se "ot face7 la frontier) "e baza
eviden!ei "e care o !in organele de vam sau de "az) "rin buletine de
intrare-ie$ire8 &n unit!ile de cazare) "rin sistemul de inregistrare *otelier8
de organele bancare) "entru intrrile de valut din activitatea turistic
b3 e$antionarea de turi$ti sau sonda5e $i anc*ete &n r(ndul "o"ula!iei $i al
turi$tilor.
1.!.Rolul turismului in de"oltarea economica a Romaniei
Turismul &n Rom(nia se afl &n "lin "roces de reorganizare $i restructurare.
+e aceea fundamentarea strategiei de restructurare a turismului rom(nesc
trebuie s aib ca "unct de "lecare atributele care &i definesc "ozi!ia de factor
im"ortant) "rioritar) in dezvoltarea economiei in ansamblu. ;atura real a
turismului) av(nd ca sco" final cre$terea calit!ii vie!ii) "une &n eviden! marea
res"onsabilitate a statului &n "rocesul de restructurare) acesta trebuind s
identifice "osibilit!ile $i mi5loacele necesare asigurrii com"atibilit!ii "erfecte
intre turismul na!ional $i interna!ional) &ntre turismul na!ional) regional $i local)
&ntre factorii care "artici" la via!a turistic7 ministerele $i de"artamentele cu
res"onsabilit!i &n realizarea obiectivelor "oliticii guvernamentale in domeniul
turismului8 autorit!ile "ublice locale8 organiza!iile interna!ionale de turism8 agen!ii
6
economici 2cu ca"ital de stat "articular $i mi#t3 im"lica!i &n activitatea de turism8
"o"ula!ia beneficiar a serviciilor turistice.
+e$i evaluarea gradului de valorificare a "oten!ialului turistic este o "roblem
dificil) necesit(nd luarea &n calcul) "e l(ng elementele obiective $i a unor
as"ecte subiective) greu de cuantificat $i e#"rimat cantitativ) o imagine
concludent se "oate ob!ine com"ar(nd atrac!iile e#istente cu dotrile turistice $i
intensitatea cererii. 'n aceste condi!ii ma5oritatea s"eciali$tilor sunt de acord c)
a"el(nd la indicatorii de caracterizare a dimensiunilor $i structurii ec*i"amentelor
$i) res"ectiv) ai circula!iei turistice) se "oate determina) &n mare msur) gradul
de valorificare. ;u li"site de relevan! sunt $i com"ara!iile interna!ionale. +e
asemenea) tuturor acestora ar mai "utea fi adugate elemente cu "rivire la
diversitatea formelor de turism) structura $i calitatea serviciilor oferite.
9oten!ialul turistic al Rom(niei) cu "u!ine e#ce"!ii) este subvalorificat) e#ist
numeroase atrac!ii "entru care se im"une cu "regnan! antrenarea &n circuitul
turistic. +esigur) "roblemele trebuie abordate diferen!iat "e zone) &n func!ie de
"articularit!ile lor- valoarea atrac!iilor) gradul de &nzestrare) calitatea mediului-) $i
ordonarea ac!iunilor "rivind7 dezvoltarea ec*i"amentelor te*nice de cazare sau
modernizarea lor) cre$terea dotrilor de agrement) diversificarea formelor de
turism $i multe altele.
7
Bibliografie
1. Bran <.) 1arin +.) =imon T.) Economia turismului i mediul nconjurtor, >d.
>conomic) Bucure$ti) 1..?
2. /osmescu I., Turismul -fenomen complex contemporan-,) >d. >conomic)
Bucure$ti) 1..?
3. 1inciu) R.) Economia turismului, >ditura :ranus) Bucure$ti)2@@5) "ag 1A3.
6. Barbu) B*e. ,Turismul in economia nationala- ) >d. ="ort-Turism) Bucuresti )
1.?18
5. /ristureanu) /.) ,>conomia si "olitica turismului international , ) editura
%beona) Bucuresti) 1..2 8
A. %nuarul statistic al Romaniei
8