Sunteți pe pagina 1din 27

La tiganci

n tramvai, caldura era ncinsa, nabusitoare. Traversnd grabit coridorul si spuse: "Esti un om
cu noroc,
Gavrilescule!" Zarise un loc liber, linga o ereastra desc!isa, la celalalt capat al vagonului. "upa
ce se ase#a, si
scoase batista si$si sterse ndelung runtea si obra%ii. &poi nasura batista pe sub guler, n %urul
gtului, si
ncepu sa$si aca vnt cu palaria de paie. 'atrnul din ata lui l privise tot timpul concentrat
parca s$ar i trudit
sa$si aduca aminte unde l mai va#use. (e genunc!i tinea cu mare gri%a o cutie de tabla.
) E teribil de cald! spuse el deodata. *u s$au mai pomenit asa calduri din +,-.!
Gavrilescu clatina din cap continund sa$si aca vnt cu palaria:
) E cald ntr$adevar, spuse. "ar cnd este omul cult, le suporta mai usor pe toate. /olonelul
La0rence,
bunaoara. 1titi ceva de /olonelul La0rence2
) *u.
) (acat. *ici eu nu prea stiu mare lucru. "aca s$ar i urcat n tramvaiul asta, l$as i ntrebat. mi
place sa intru
n vorba cu oameni culti. Tinerii acestia, domnul meu, erau desigur, studenti. 1tudenti eminenti.
&steptam cu
ei n statie si i$am ascultat. 3orbeau despre un anume /olonel La0rence si de aventurile lui n
&rabia. 1i ce
memorie! 4ecitau pe dinaara pagini ntregi din cartea /olonelului. Era o ra#a care mi$a placut,
o ra#a oarte
rumoasa, despre arsita care l$a ntmpinat pe el, pe /olonel, undeva n &rabia, si care l$a lovit n
crestet, l$a
lovit ca o sabie. (acat ca nu pot sa mi$o aduc aminte, cuvnt cu cuvnt. &rsita aceea teribila a
&rabiei l$ai lovit
cu o sabie. L$a lovit n crestet ca o sabie, amutindu$l.
Ta5atorul l ascultase #mbind, apoi i ntinse biletul. Gavrilescu si puse palaria pe cap si ncepu
sa se caute n
bu#unare.
) mi cer iertare, sopti el dupa cteva clipe, nei#butind sa gaseasca portmoneul. *iciodata nu
stiu unde l pun.
) *u ace nimic, spuse ta5atorul cu o neasteptata voie buna. &vem timp. /a n$am a%uns nca la
tiganci.
1i ntorcandu$se spre batrn, i acu semn cu oc!iul. 'atrnul rosi si strnse, nervos, cu
amndoua minile,
cutia de tabla. Gavrilescu ntinse o bancnota si ta5atorul ncepu sa numere maruntisul #mbind.
) E o rusine! sopti batrnul cteva clipe n urma. E nepermis!
) Toata lumea vorbeste, spuse Gavrilescu, rencepnd sa$si aca vnt cu palaria. E drept, pare o
casa
rumoasa, si ce gradina! /e gradina! repeta el clatinnd din cap, cu admiratie. 6itati$va ca ncepe
sa se #areasca,
adauga el aplecndu$se putin ca sa vada mai bine.
/tiva barbati apropiara ca din ntmplare runtile de erestre.
) E o rusine, repeta batrnul privind sever naintea lui.
1
&r trebui inter#is.
) 1unt nuci batrni, continua Gavrilescu, de aceea e atta umbra si racoare. &m au#it ca nucul
ncepe sa dea
umbra abia dupa trei#eci$patru#eci de ani. 7 i adevarat2
"ar batrnul se preacu ca nu aude. Gavrilescu se ntoarse catre unul din vecini care privise
ngndurat pe
ereastra.
) 1unt nuci batrni de cel putin cinci#eci de ani, ncepu el. "e aceea e atta umbra. (e o arsita
ca asta, e o
placere. 8erice pe ei.
) "a ele, spuse vecinul ara sa$si ridice oc!ii. 1unt tiganci.
) &sa am au#it si eu, continua Gavrilescu. 6mblu cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamna. 1i
va dau
cuvntul meu de onoare, nu s$a ntmplat o singura data sa nu aud vorbindu$se de ele, de
tiganci. Le cunoaste
cineva2 9a ntreb: de unde au venit2
) &u venit de mult, spuse vecinul.
) 1unt aici de doua#eci si unu de ani, l ntrerupse cineva. /nd am venit eu nti si nti n
'ucuresti, tigancile
astea erau tot aici. "ar gradina era mult mai mare. *u se cladise nca liceul.
) Eu, cum va spuneam, reincepu Gavrilescu, trec regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe
saptamna. (entru
pacatele mele, sunt proesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga ncercnd sa #mbeasca,
pentru ca n$am
ost acut pentru asta. Eu am o ire de artist.
) &tunci va cunosc, spuse deodata batrnul ntorcnd capul. 1unteti d$l Gavrilescu, proesor de
pian. &m o
nepotica si i$ati dat lectii acum cinci$sase ani. 9a tot ntrebam de unde mi$e cunoscuta igura
dumneavoastra.
) "a, eu sunt, relua Gavrilescu. "au lectii de pian, umblu mult cu tramvaiul. (rimavara cnd nu
e prea cald si
adie vntul, e o placere. 1tai la o ereastra ca asta si din uga tramvaiului ve#i tot gradini
nlorite. /um va
spuneam, pe linia asta umblu de trei ori pe saptamna. 1i aud mereu vorbindu$se de tiganci. "e
multe ori miam
pus ntrebarea: Gavrilescule, mi$am spus, sa presupunem ca sunt tiganci, ma rog, de unde au ele
attia bani2
7 casa ca asta, un adevarat palat, cu gradini, cu nuci batrni, asta repre#inta milioane.
) E o rusine! e5clama din nou batrnul ntorcnd capul cu de#gust.
) 1i mi$am mai pus si o alta ntrebare, continua Gavrilescu. :udecnd dupa ct cstig eu, o suta
de lei lectia, ar
trebui #ece mii de lectii sa aca un milion. "ar vedeti ca lucrurile nu sunt att de simple. 1a
presupunem ca as
avea ;- de ore pe saptamna tot mi$ar trebui .-- de saptamni, adica aproape #ece ani, si mi$ar
trebui ;- de
eleve cu ;- de piane. "ar problema vacantelor de vara, cnd mi ramn doar doua$trei eleve2
"ar vacantele de
2
craciun si de pasti2 Toate orele astea pierdute sunt pierdute si pentru milion. &sa ca n$ar i
vorba de .-- de saptamni
cu ;- de ore, si ;- de eleve cu ;- de piane pe saptamna, ci mult mai mult, mult mai mult!
) E adevarat, spuse unul din vecini. n #ilele noastre nu se mai nvata la pian.
) &!! e5clama deodata Gavrilescu, lovindu$se cu palaria pe runte. 1imteam ca$mi lipseste ceva
si nu$mi
dadeam seama ce. 1ervieta! &m uitat servieta cu partituri. 9$am luat de vorba cu madame
3oitinovici, matusa
7tiliei, si$am uitat servieta. /e g!inion! adauga scotndu$si batista de sub guler si bagnd$o n
bu#unar. (e
arsita asta, ia$o, Gavrilescule, napoi cu tramvaiul pna n strada (reoteselor.
(rivi de#nada%duit n %urul lui, parca ar i asteptat sa$l opreasca cineva. &poi se ridica brusc:
) mi pare bine de cunostinta, spuse, scotndu$si palaria si nclinndu$se usor de mi%loc.
&poi iesi repede pe platorma, c!iar n clipa cnd se oprea tramvaiul. /obornd, Gavrilescu
regasi arsita si
mirosul de asalt topit. Traversa cu greutate strada ca sa astepte tramvaiul spre directia opusa.
Gavrilescule,
sopti, atentie! ca parca ai ncepe sa mbatrnesti. Te ramolesti, ti pier#i memoria. 4epet: atentie!
ca n$ai
dreptul. La <, de ani barbatul este n loarea vrstei. "ar se simtea obosit, istovit si se lasa sa
cada pe banca, n
plin soare. si scoase batista si ncepu sa se stearga pe ata. &sta mi aduce aminte de ceva, si
spuse ca sa$si dea
cura%. 6n mic eort, Gavrilescule, un mic eort de memorie. 6ndeva, pe o baraca, ara un ban n
bu#unar. *u
era asa de cald, dar era tot vara. (rivi n %urul lui strada pustie, casele cu obloanele trase, cu
storurile lasate, parca
ar i ost parasite. (leaca lumea la bai, si spuse, mine, poimine, pleca si 7tilia. 1i atunci si
aminti: era la
/!arlottenburg= se ala, tot ca acum, pe o banca, n soare, dar atunci era nemncat, ara un ban
n bu#unar.
/nd esti tnar si esti artist, le suporti pe toate mai usor, si spuse. 1e ridica si acu ctiva pasi n
strada, sa vada
daca se #areste tramvaiul. 6mblind, parca arsita si pierdea din vapaie. 1e ntoarse si, lipindu$se
de #idul unei
case, si scoase palaria si ncepu sa$si aca vnt.
La vreo suta de metri n susul stra#ii era parca o oa#a de umbra. "a intr$o gradina se revarsau,
nalte, deasupra
trotuarului, ramuri stuoase, compacte, de tei. Gavrilescu le privea ascinat, sovaind. ntoarse
nca o data capul
n directia tramvaiului, apoi porni !otart cu pasi mari, tinndu$se pe lnga #iduri. /nd a%unse,
umbra i se
paru mai putin deasa. "ar se simtea totusi racoarea gradinii si Gavrilescu ncepu sa respire
adnc, dndu$si
putin capul pe spate. /e trebuie sa i ost acum o luna de #ile, cu teii n loare, si spuse visator.
1e apropie de
poarta cu grila% si cerceta gradina. (ietrisul usese udat de curnd, si se vedeau rondurile cu
lori, iar n und un
3
ba#in ncon%urat cu pitici. &u#i n acea clipa tramvaiul trecnd cu un uruit uscat pe lnga el, si
ntoarse capul.
(rea tr#iu! e5clama, #mbind. Zuspat! adauga si, naltnd bratul, i acu semn cu palaria multa
vreme, ca n
Gara de *ord, cnd, pe timpuri, Elsa pleca sa petreaca o luna la amilia ei, ntr$un sat de lnga
9unc!en.
&poi, cuminte, ara graba, ncepu sa nainte#e. &%uns la statia urmatoare, si scoase !aina si se
pregati sa
astepte, cnd l lovi deodata mirosul amarui al run#elor de nuc strivite ntre degete. ntoarse
capul si privi n
%urul lui. Era singur. /t putea vedea cu oc!ii trotuarul era pustiu. *u ndra#nea sa priveasca
cerul, dar simtea
deasupra capului aceeasi lumina alba, incandescenta, orbitoare, si simtea vapaia ierbinte a
stra#ii lovindu$l
peste gura, peste obra%i. (orni atunci la drum, resemnat, cu !aina sub brat, cu palaria trasa
apasat pe runte.
/nd #ari de departe umbra deasa a nucilor, simti cum ncepe sa i se bata inima, si grabi usor
pasul. &proape
a%unsese cnd au#i tramvaiul gamnd metalic n urma lui. 1e opri, si$l saluta lung cu palaria.
(rea tr#iu!
e5clama. (rea tr#iu!
La umbra nucilor l ntmpina o neasteptata, neireasca racoare, si Gavrilescu ramase o clipa
derutat, #mbind.
(arca s$ar i alat dintr$o data ntr$o padure, la munte. ncepu sa priveasca uluit, aproape cu
respect, arborii
nalti, #idul de piatra acoperit cu iedera, si pe nesimtite l cuprinse o ininita tristete. &ttia ani
trecuse cu
tramvaiul prin ata acestei gradini, ara sa aiba o singura data curio#itatea sa se coboare si s$o
priveasca
ndeaproape. nainta ncet, cu capul usor aplecat pe spate, privind crestetele nalte ale arborilor.
1i deodata se
tre#i n ata portii, si acolo, parca ascunsa de mult, pndindul, i iesi n ata o ata tnara,
rumoasa si oarte
oac!esa, cu salba de cercei mari de aur.
&pucndu$l de brat, l ntreba n soapta:
) (otiti la tiganci2
i #mbi cu toata gura, si cu oc!ii, si, va#ndu$l ca sovaie, l trase usor de brat n curte.
Gavrilescu o urma
ascinat, dar dupa ctiva pasi se opri, parca ar i vrut sa spuna ceva.
) *u vreti la tiganci2 l ntreba din nou ata, cobornd si mai mult glasul.
l privi scurt, adnc, n oc!i, apoi i lua mna si$l conduse repede catre o casuta verde, pe care
anevoie ar i
banuit$o acolo, ascunsa ntre tue mari de liliac si bo#. "esc!ise usa si$l mpinse usor nainte.
Gavrilescu
patrunse ntr$o penumbra curioasa, parca erestrele ar i avut geamuri albastre si ver#i. &u#i,
departat,
apropindu$se tramvaiul, si uruitul metalic i se paru att de insuportabil nct si duse mana la
runte. /nd
4
#gomotul se pierdu, descoperi lnga el, ase#ata la o masa cu picioarele scurte, cu o ceasca cu
caea nainte, o
batrna care$l privea curios, asteptnd sa se tre#easca.
) /e$ti doreste inima pe #iua de a#i2 l ntreba ea. 7 tiganca, o grecoaica, o nemtoaica.
) *u, o ntrerupse Gavrilescu ridicnd bratul. *u nemtoaica.
) &tunci, o tiganca, o grecoaica, o evreica, relua batrna. Trei sute de lei, adauga.
Gavrilescu #mbi cu gravitate.
) Trei lectii de pian! e5clama el ncepnd sa se caute n bu#unare. 8ara sa mai socotim
tramvaiul dus si ntors.
'atrna sorbi caeaua si ramase pe gnduri.
) Esti mu#icant2 l ntreba ea deodata. &tunci are sa$ti placa.
) 1unt artist, spuse Gavrilescu scotnd rnd pe rnd mai multe batiste umede dintr$un bu#unar
al
pantalonilor si trecndu$le metodic, una cte una, n celalalt bu#unar. (entru pacatele mele am
a%uns proesor
de pian, dar idealul meu a ost, de totdeauna, arta pura. Traiesc pentru sulet. 3a cer iertare,
adauga stn%enit,
ase#ndu$si palaria pe masuta si ncepnd sa depuna n ea obiectele pe care le scotea din
bu#unare. *iciodata nu
gasesc portmoneul cnd trebuie.
) *u e graba, spuse batrna. &vem timp. *u e nici trei.
) 3a cer iertare daca va contra#ic, o ntrerupse Gavrilescu, dar cred ca va nselati. Trebuie sa ie
aproape patru.
La trei am terminat eu lectia cu 7tilia.
) &tunci sa stii ca iar a stat ceasul, sopti batrna ca#nd din nou pe gnduri.
) &!! n srsit, e5clama Gavrilescu aratndu$i triumator portmoneul. Era acolo unde trebuia
sa ie. *umara
bancnotele si i le ntinse.
) 1a$l duci la bordei, spuse batrna ridicnd privirile.
Gavrilescu se simti apucat de mna si, ntorcnd speriat capul, regasi lnga el ata care$l ispitise
n poarta. 7
urma intimidat, purtnd sub brat palaria ncarcata de obiecte.
) 1a le tii bine minte, i spuse ata. 1a nu le ncurci: o tiganca, o grecoaica, o evreica.
1e opri si, privindu$l o clipa, adnc, n oc!i, i#bucni ntr$un rs scurt, tacut. Gavrilescu tocmai
ncepuse sa$si
transporte dieritele obiecte din palarie n bu#unare.
) &!! acu el. Eu sunt artist. "aca ar i ost dupa mine, eu as i ramas aici, n bosc!etele atstea,
si arata cu
palaria spre copaci, mi place natura. 1i pe o arsita ca asta, sa poti respira aer curat, n racoarea
asta, ca la munte.
"ar unde mergem2 ntreba, va#nd ca ata se apropie de un gard de lemn si desc!ide portita.
) La bordei. &sa a spus baba.
l apuca din nou de brat si$l trase dupa ea. >ntrara ntr$o gradina neingri%ita, cu trandairi si crini
pierduti
printre balarii si tue de maces. /aldura ncepea sa se simta din nou si Gavrilescu sovai,
de#amagit.
) mi aceam ilu#ii, spuse. 3enisem pentru racoare, pentru natura.
5
) &steapta pna oi intra n bordei, l ntrerupse ata aratndu$i cu bratul o casuta vec!e, parnd
pe %umatate
paraginita, care se deslusea n undul gradinii.
Gavrilescu si puse palaria pe cap si o urma posomorit. "ar cnd a%unse n tinda, simti ca inima
ncepe sa$i bata
din ce n ce mai puternic, si se opri.
) 1unt emotionat, spuse, nu mi dau seama de ce.
) 1a nu bei prea multa caea, sopti ata desc!i#nd usa si mpingndu$l nauntru.
Era o ncapere ale carei margini nu le putea vedea, caci perdelele erau trase si n semintuneric
paravanele se
conundau cu peretii. ncepu sa nainte#e, calcnd pe covoare din ce n ce mai groase si mai moi,
ca si cum ar i
calcat pe saltele, si cu iecare pas bataia inimii se accelera, pna ce i u rica sa mai nainte#e, si
se opri. >n acea
clipa se isimti deodata ericit, parca ar i ost din nou tnar, si toata lumea ar i ost a lui, si
?ildegard ar i ost
de asemenea a lui.
) ?ildegard! e5clama el adresndui$se etei. *u m$am mai gndit la ea de doua#eci de ani. &
ost marea mea
dragoste. & ost emeia vietii mele!
"ar, ntorend capul, si dadu seama ca ata plecase. 1imti atunci n nari un parum sios si
e5otic, si o data
au#i batnd din palme si odaia ncepu sa se lumine#e ntr$un c!ip misterios, ca si cum perdelele
ar i ost trase
ncet, oarte ncet, una dupa alta, laisnd sa patrunda treptat lumina dupa$amie#ei de vara.
Gavrilescu avu timp
sa observe ca nici o perdea nu se miscase, nainte de a da cu oc!ii de trei ete tinere care se alau
la ctiva metri n
ata lui, batnd usor din palme si r#nd.
) &sa ne$ai ales, spuse una din ele. 7 tiganca, o grecoaica, o evreica.
) "ar sa vedem daca ai sa ne g!icesti, spuse a doua.
) 1a vedem daca ai sa stii care$i tiganca, adauga a treia.
Gavrilescu lasase sa$i cada palaria de paie, si le privea i5, mpietrit, ca si cum nu le$ar i va#ut,
ca si cum ar i
privit altceva, dincolo de ele, dincolo de paravane.
) 9i$e sete! sopti el deodata, si$si duse mna la gt.
) Ti$a trimis baba caea, spuse una din ete.
"isparu dupa un paravan si se ntoarse cu o tava rotunda de lemn, pe care se ala o ceasca cu
caea si un ibric.
Gavrilescu apuca ceasca si o dadu peste cap, apoi i$o ntinse #mibind.
) 9i$e teribil de sete, sopti.
) &sta o sa ie ierbinte, ca e din ibric, spuse ata umplndu$i ceasca. 1$o bei ncet.
Gavrilescu ncerca sa soarba, dar caeaua era att de ierbinte ncat si ripse bu#ele, si atunci
ase#a descura%at
ceasca pe tava.
) 9i$e sete! repeta el. "aca as putea sa beau putina apa.
/elelalte doua ete disparura dupa paravan si se ntoarsera repede cu doua tavi pline.
) Ti$a trimis baba dulceata, spuse una din ele.
6
) "ulceata de trandairi isi serbet, adauga cealalta.
"ar Gavrilescu #ari cana plina cu apa, si desi va#use alaturi pa!arul gros de sticla verde,
brumata, apuca, cu
amndoua minile, cana si o duse la gura. 'au ndelung, glgind, dndu$si capul pe spate. &poi
ota, ase#a
cana pe tava si scoase din bu#unar una din batiste.
) "omnisoarelor! e5clama el neepnd sa se stearga pe runte, tare mi$a ost sete. &u#isem de
unul, /olonelul
La0rence.
8etele se privira ntre ele cu nteles, apoi i#bucnira toate n rs, de asta data din toata inima si
din ce n ce mai
tare. La nceput Gavrilescu le privi mirat, apoi ata i se lumina de un mare #mbet, si n cele din
urma ncepu si
el sa rda. 1e sterse ndelung cu batista.
) "aca mi dati voie sa pun si eu o ntrebare, vorbi el tr#iu: as i curios sa stiu ce v$a apucat.
) 4deam ca ne$ai spus "omnisoare, vorbi una din ele. 1i aici suntem la tiganci.
) *u e adevarat! o ntrerupse alta. *u te lua dupa ea ca vrea sa te pacaleasca. 4deam ca te$ai
ncurcat si$ai
baut din cana n loc sa bei din pa!ar. "aca ai i baut din pa!ar.
) *$o asculta! o ntrerupse a treia. 3rea sa te pacaleasca. 1a$ti spun eu care e adevarul: rdem
ca ti$a ost rica.
) >$a ost rica! >$a ost rica! repeta a treia.
Gavrilescu acu un pas nainte si nalta solemn bratul.
) "omnisoarelor! striga el %ignit. 3ad ca nu stiti cu tine aveti de$a ace. Eu nu sunt un oarecine.
Eu sunt
Gavrilescu, artist. 1i nainte de a i a%uns, pentru pacatele mele, un biet proesor de pian, eu am
trait un vis de
poet. "omnisoarelor, e5clama patetic, dupa o pau#a, la ;- de ani eu am cunoscut, m$am
ndragostit si am iubit
pe ?ildegard!
6na din ete i apropie un otoliu si Gavrilescu se ase#a suspinnd adnc.
) &!! ncepu el dupa o lunga tacere. "e ce mi$ati adus aminte de tragedia vietii mele2 (entru
ca, ati nteles,
?ildegard n$a devenit niciodata sotia mea. 1$a ntmplat ceva, s$a ntmplat ceva teribil.
8ata i ntinse ceasca cu caea si Gavrilescu ncepu sa
soarba gnditor.
) 1$a ntmplat ceva teribil, relua el tr#iu. "ar ce2 /e s$a putut ntmpla2 E curios ca nu$mi
aduc aminte. E
adevarat, nu m$am mai gndit la ?ildegard de oarte multi ani. 9a nvatasem cu ideea. mi
spuneam:
Gavrilescu, ce$a ost, a ost! &sa sunt artistii, ara noroc. 1i deodata, adineaori, intrnd aici, la
voi, mi$am adus
aminte ca am cunoscut si eu o pasiune nobila, mi$am adus aminte ca am iubit$o pe ?ildegard!
8etele se privira ntre ele si ncepura sa bata din palme.
) Tot eu am avut dreptate, spuse a treia ata. >$a ost rica.
) "a, ncuviintara celelalte. &i avut dreptate: i$a ost rica.
Gavrilescu ridica oc!ii si le privi lung, melancolic.
) *u nteleg ce vreti sa spuneti.
7
) Ti$e rica, rosti provocator una din ete, acnd un pas spre el. Ti$a ost rica de cum ai intrat.
) "e aceea ti$a ost att de sete, vorbi a doua.
) 1i de atunci sc!imbi mereu vorba, adauga cealalta. Tu ne$ai ales, dar ti$e rica sa ne g!icesti.
)$ Tot nu nteleg, ncerca Gavrilescu sa se apere.
) Trebuia sa ne g!icesti de la nceput, continua a treia ata. 1a g!icesti care$i tiganca, care$i
grecoaica, care$i
evreica.
) ncearca acum, daca #ici ca nu ti$e rica, relua cea dinti. G!iceste. /are$i tiganca2
) /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 au#i Gavrilescu, ca un ecou, vocile celorlalte.
Zmbi si le masura din nou cu privirile.
) &sta$mi place, ncepu el, simtindu$se deodata bine dispus. 3a sa #ica, daca ati alat ca sunt
artist, voi credeti
ca traiesc n nori, ca !abar n$am cum arata o tiganca.
) *u sc!imba iar vorba, l ntrerupse una din ete.
G!iceste$ne!
) 3a sa #ica, relua Gavrilescu cu ncapatnare, voi credeti ca n$am nici atta imaginatie nct sa
g!icesc cum
arata o tiganca, mai ales cnd e tnara, rumoasa si goala.
/aci, ireste, le g!icise de cum daduse cu oc!ii de ele. /ea care acuse un pas spre el, pe de$a
ntregul goala,
oarte neagra, cu parul si oc!ii negri, era ara ndoiala tiganca. & doua, si ea goala, dar acoperita
cu un voal
verde$pal, avea un trup neiresc de alb si stralucitor ca sideul, iar n picioare purta papuci aurii.
&sta nu putea i
dect grecoaica. & treia, ara ndoiala, era evreica: avea o usta lunga de catiea visinie, care$i
strngea trupul
pna la mi%loc, lasndu$i pieptul si umerii goi, iar parul bogat, rosu aprins, era adunat si mpletit
savant n
crestetul capului.
) G!iceste$ne! /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 strigara toate trei.
Gavrilescu se ridica din otoliu si, ntin#nd bratul spre ata goala si tuciurie din ata lui, rosti
solemn:
) (entru ca sunt artist, primesc sa iu pus la ncercare, c!iar la aceasta ncercare copilareasca,
si raspund: Tu
esti tiganca!
n clipa urmatoare, se simti prins de mini, si etele ncepura sa$l nvrteasca n cerc, strignd si
suiernd, si
parca vocile veneau de oarte departe.
) *$ai g!icit! *$ai g!icit! au#i el ca prin vis.
ncerca sa se opreasca, sa se smulga din minile acelea care$l nvrteau n iures, ca ntr$o !ora
de iele, dar i u
peste putinta sa se desprinda. 1imtea n nari dogoarea trupurilor tinere si parumul acela e5otic,
departat, si
au#ea n el, dar si n aara lui, pe covor, picioarele etelor dantuind. 1imtea de asemenea ca !ora
l poarta usor,
printre otolii si paravane, catre undul ncaperii, dar dupa ctva timp renunta sa se mai
mpotriveasca si nu$si
mai dadu seama de nimic.
8
Tre#indu$se, dadu cu oc!ii de ata oac!esa si goala ngenunc!eata pe covor, n ata divanului, si
se ridica n
capul oaselor.
) &m dormit mult2 o ntreba.
) *ici n$ai apucat sa dormi, l linisti ata. "oar ce$ai atipit.
) "ar ce "umne#eu mi$ati acut2 ntreba el ducndu$si mna la runte. 9a simt cam ametit.
(rivi cu mirare n %urul lui. (arca nu mai era aceeasi ncapere, si totusi recunostea, ase#ate
asimetric printre
otolii, divane sau oglin#i, paravanele care$l impresionasera de cum intrase. *u$si putea da
socoteala cum erau
alcatuite. 6nele oarte nalte, aproape atingnd tavanul, s$ar i conundat cu peretii daca, pe
alocuri, nu s$ar i
ntins, prin ung!iuri ascutite, pna la mi%locul odaii. &ltele, misterios luminate, pareau a i
erestre, pe %umatate
acoperite cu perdele, desc!i#ndu$se spre coridoare interioare. &lte paravane, multicolor si
curios pictate, sau
acoperite cu saluri si broderii care cadeau n alduri pe covoare, conundndu$se cu ele,
alcatuiau, s$ar i spus,
prin elul cum erau ase#ate, alocuri de dierite orme si marimi. "ar i$a ost de a%uns sa$si
opreasca doar cteva
clipe privirile asupra unui asemenea alcov, ca sa nteleaga ca era o ilu#ie, ca, de apt, ceea ce
vedea el erau doua
sau trei paravane separate care$si mpreunau imaginile ntr$o mare oglinda cu ape ver#i$aurii. n
clipa cnd si
dadu seama de ilu#ie, Gavrilescu simti ca odaia ncepe sa se nvrteasca n %urul lui, si$si duse
din nou mna la
runte.
) /e "umne#eu mi$ati acut2 repeta el.
) *u m$ai g!icit, sopti ata cu un #mbet ntristat. 1i totusi ti$am acut semn cu oc!iul ca nu eu
sunt tiganca.
Eu sunt grecoaica.
) Grecia! e5clama Gavrilescu, ridicndu$se brusc n picioare. Grecia eterna!
(arca oboseala iar i pierit ca prin armec. si au#ea bataile inimii accelerndu$i$se, o nemai
intlnita
beatitudine i se risipi ca un ior cald n tot trupul.
) /nd eram n dragoste cu ?ildegard, continua e5altat, nu visam dect asta, sa acem
mpreuna o calatorie n
Grecia.
) &i ost un prost, l ntrerupse ata. *u trebuia sa vise#i, trebuia s$o iubesti.
) &veam ;- de ani si ea nu mplinise nca +@. Era rumoasa. Eram amndoi rumosi, adauga.
n acea clipa si dadu seama ca era mbracat ntr$un costum ciudat: avea pantaloni largi
asemenea salvarilor si o
tunica scurta de matase galben$aurie. 1e privi mirat n oglinda, parca i$ar i ost greu sa se
recunoasca.
) 3isasem sa mergem n Grecia, relua el tr#iu cu un glas mai potolit. *u, era mai mult dect
un vis, era ceva
care ncepuse sa ie real, caci !otarsem sa plecam n Grecia oarte curnd dupa nunta. 1i atunci
s$a ntmplat
9
ceva. "ar ce "umne#eu s ntmplat2 se ntreba dupa o pau#a ducndu$si minile la tmple. Era
tot asa, o #i
calda ca asta, o #i teribila de vara. &m va#ut o banca si m$am ndreptat spre ea, si atunci am
simtit arsita
lovindu$ma n crestet, lovindu$ma ca o sabie n crestetul capului. *u, asta e povestea
/olonelului La0rence,
asta am alat$o a#i de la studenti, asteptnd tramvaiul. &!! daca as avea un pian, e5clama el
de#nada%duit.
8ata se nalta sprintena de pe covor si, apucndu$l de mna, i sopti:
) ?aide cu mine!
l trase repede dupa ea printre paravane si oglin#i, si dupa ctva timp grabi ntr$att pasul nct
Gavrilescu simti
curnd ca alearga, si vru sa se opreasca o clipa, sa$si traga rasularea, dar ata nu$l lasa.
) E tr#iu, sopti ea din uga, si iarasi i se paru ca vocea e ca un suierat care l a%unge de oarte
departe.
"ar de data asta nu ameti, desi trebui sa ocoleasca, n uga, nenumarate divane si perne moi si
cuere, si lade
acoperite cu covoare, si oglin#i mari si marunte, taiate uneori n orme ciudate, care apareau din
senin n ata
lor, parca atunci ar i ost ase#ate pe covor. (e neasteptate, iesind dintr$un el de coridor alcatuit
din doua
rnduri de paravane, patrunsera ntr$o ncapere larga si nsorita. &colo, re#emate de pian, l
asteptau celelalte
doua ete.
) /e$ati ntr#iat att2 i ntreba cea cu parul rosu. 1$a racit caeaua.
Gavrilescu si trase rasularea si, acnd un pas spre ea, ridica amndoua bratele n sus, ca si
cum ar i vrut sa se
apere:
) &!, nu, spuse, eu nu mai beau. &m baut destula caea. Eu, domnisoarelor, desi ire de artist,
duc o viata
regulata. *u$mi place sa$mi pierd timpul prin caenele.
"ar, ca si cum nu lar i au#it, ata se ntoarse spre grecoaica:
) "e ce$ati ntr#iat att2 ntreba ea din nou.
) 1i$a adus aminte de ?ildegard.
) *u trebuia sa$l lasi, vorbi a treia ata.
) (ardon, dati$mi voie, interveni Gavrilescu apropiindu$se de pian. &ceasta e o c!estiune strict
personala. *u
ma poate nimeni mpiedica. & ost tragedia vietii mele.
) &cum iar o sa lirte#e, spuse ata cu parul rosu. 1$a ncurcat din nou.
) "ati$mi voie, i#bucni Gavrilescu. *u m$am ncurcat de loc. & ost tragedia vietii mele. 9i$am
adus aminte
de ea cum am intrat aici. &scultati! e5clama apropiindu$se de pian. 7 sa va cnt ceva si o sa
ntelegeti.
) *u trebuia sa$l lasi, au#i el pe cele doua ete soptind. &cum n$o sa ne mai g!iceasca
niciodata.
Gavrilescu ramase cteva clipe concentrat, apoi si pleca umerii deasupra clapelor si$si pregati
minile ca si cum
ar i ost gata sa atace cu brio.
10
) 9i$am adus aminte! e5clama el deodata. 1tiu ce s$a ntmplat!
1e ridica nervos de pe scaun si ncepu sa se plimbe, cu privirile plecate n covor.
) &cum stiu, repeta el de mai multe ori, n soapta. Era tot asa ca acum, ntr$o vara. ?ildegard
plecase cu
amilia ei la Aonigsberg. Era teribil de cald. Locuiam n /!arlottenburg, si iesisem sa ma plimb
pe sub arbori.
Erau arbori nalti, batrni, cu umbra deasa. 1i era pustiu. Era prea cald. *u ndra#nea nimeni sa
iasa din casa.
1i acolo, sub arbori, am #arit o ata tnara, care plngea n !o!ote, plngea cu obra#ul ascuns n
mini. 1i m$a
mirat mult, caci si scosese pantoii si$si re#ema picioarele pe o mica vali#a, ase#ata naintea ei,
pe pietris.
Gavrilescule, mi$am spus, iata o iinta neericita. "e unde sa banuiesc eu.
1e opri din mers si se ntoarse brusc catre ete:
) "omnisoarelor! e5clama patetic, eram tnar, eram rumos si aveam un sulet de artist. 7 ata
abandonata
mi rupea inima. &m stat cu ea de vorba, am ncercat s$o console#. &sa a nceput tragedia vietii
mele.
) 1i acum ce$i de acut2 ntreba ata cu parul rosu, adresndu$se celorlalte.
) 1a mai asteptam, sa vedem ce ne spune baba, vorbi grecoaica.
) "aca mai asteptam, n$are sa ne g!iceasca niciodata, spuse a treia ata.
) "a, tragedia vietii mele, continua Gavrilescu. 7 c!ema Elsa. "ar m$am resemnat. 9i$am spus:
Gavrilescule, asa a ost sa ie. /easul rau! &sa sunt artistii, ara noroc.
) 3edeti2 vorbi din nou ata cu parul rosu. &cum iar se ncurca, si n$o sa mai stie cum sa iasa.
) &!, destinul! e5clama Gavrilescu, ridicnd amndoua bratele n aer si ntorcndu$se spre
grecoaica.
8ata l privea #mbind, cu bratele mpreunate la spate.
) Grecia eterna! e5clama el. *$am mai apucat sa te vad.
) Lasa asta! Lasa asta! strigara celelalte doua ete apropiindu$se de el. &du$ti aminte cum ne$ai
ales!
) 7 tiganca, o grecoaica, o evreica, spuse grecoaica privindu$l cu nteles adnc n oc!i. &sa ai
vrut, asa ne$ai
ales.
) G!iceste$ne! striga ata cu parul rosu, si ai sa ve#i cit are sa ie de rumos.
) /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 ntrebara toate trei deodata, ncon%urndu$l.
Gavrilescu se retrase repede si se re#ema de pian.
) 3a sa #ica, ncepu el dupa o pau#a, asa$i povestea aici pe la voi. &rtist sau muritor de rnd,
voi o tineti una si
buna: sa va g!icesc tiganca. 1i de ce ma rog2 /ine a dat ordin2
) &sta$i %ocul nostru, aici, la tiganci, spuse grecoaica, ncearca sa g!icesti. *$are sa$ti para rau.
) "ar mie nu mi$e capul la %oc, continua Gavrilescu cu ervoare. Eu mi$am adus aminte de
tragedia vietii
mele. /aci, vedeti, acum nteleg oarte bine: daca n seara aceea, la /!arlottenburg, n$as i intrat
cu Elsa ntr$o
berarie. 1au, c!iar daca as i intrat, dar daca as i avut bani cu mine, si as i putut plati eu
consumatia, viata mea
ar i ost alta. "ar s$a ntmplat ca n$aveam bani, si a platit Elsa. 1i a doua #i am umblat peste
tot, sa caut cteva
11
marci sa$mi platesc datoria. "ar n$am gasit. Toti prietenii, toate cunostintele erau plecate n
vacanta. Era vara,
era teribil de cald.
) >ar i e rica, sopti ata cu parul rosu plecdu$si privirile
n covor.
) &scultati, ca nu v$am spus tot, striga patetic Gavrilescu. Trei #ile n$am gasit bani, si ma
duceam n iecare
seara s$o vad pe Elsa, la ga#da ei: sa ma scu# ca nu gasisem bani. 1i pe urma mergeam amndoi
la berarie. "aca
macar m$as i tinut tare si n$as i primit sa merg cu ea la berarie! "ar, ce vreti2 9i$era oame.
Eram tnar, eram
rumos, ?ildegar era plecata la bai si mi$era oame. 3a spun drept, erau #ile cnd ma culcam
nemncat. 3iata
de artist.
) 1i acum ce$i de acut2 l ntrebara etele. /aci trece timpul, trece timpul.
) &cum2 e5clama Gavrilescu ridicnd din nou bratele. &cum e bine si cald, si$mi place la voi, ca
sunteti tinere
si rumoase, si stati aici, n ata mea, gata sa ma serviti cu dulceata si caea. "ar nu mai rni$e
sete. &cum ma
simt bine, ma simt perect. 1i$mi spun: Gavrilescule, etele astea asteapta ceva de la tine. 8a$le
placerea. "aca
vor sa le g!icesti, g!iceste$le. "ar, atentie! &tentie, Gavrilescule, ca daca iar gresesti, te prind n
!ora lor si nu
te mai destepti pna la #iua.
7coli #mbind pianul n asa el nct sa$l aiba pava#a ntre el si ete.
) 3a sa #ica, voi vreti sa va spun care$i tiganca. Ei bine, am sa va spun. 8etele se aliniara
emotionate, ara sa
scoata un cuvnt, privindu$l n oc!i.
) &m sa va spun, relua el dupa o pau#a.
&poi ntinse brusc, nielodnamatic bratul catre ata acoperita cu voalul verde$pal si astepta.
8etele mpietrira, ca
si cum nu le$ar i venit sa creada.
) /e are2 ntreba tr#iu cea cu parul rosu. "e ce nu poate sa g!iceasca2
) > s$a ntmplat ceva, spuse grecoaica. 1i$a adus aminte de ceva, si s$a pierdut, s$a ratacit n
trecut.
8ata pe care el o socotise tiganca nainta ctiva pasi, lua tava cu caele si, trecnd prin ata
pianului, sopti,
#mbind ntristata:
) Eu sunt evreica.
&poi disparu tacuta dupa paravan.
) &!! e5clama Gavrilescu lovindu$se cu palma pe runte. &r i trebuit sa nteleg. &vea ceva n
oc!i care venea
de oarte departe. 1i avea un voal prin care se ntre#area tot, dar e5ista totusi un voal. Era ca n
3ec!iul
Testament.
'rusc, ata cu parul rosu i#bucni n rs.
) *u ne$a g!icit boierul! striga. *$a g!icit care$i tiganca si trecu mna prin par si, scuturndu$
si de cteva
12
ori, pletele
i ca#ura irosii, aprinse pe umeri. ncepu sa dantuiasca nvrtindu$se ncet, n cerc, batnd din
palme si
cntnd.
) 1pune, grecoaico, cum ar i ost2 striga ea scuturndu$si pletele.
) "aca ai i g!icit$o, ar i ost oarte rumos, sopti grecoaica. Ti$am i cntat si ti$am i dantuit si
te$am i
plimbat prin toate odaile. &r i ost oarte rumos.
) &r i ost oarte rumos, repeta Gavrilescu cu un #mbet trist.
) 1pune$i, grecoaico! striga tiganca oprindu$se n ata lor, dar continund sa bata ritmic din
palme si lovind
tot mai puternic cu piciorul gol pe covor.
Grecoaica se urisa aproape de el si ncepu sa$i spuna. 3orbea repede, n soapta, clatinnd
uneori din cap sau
trecndu$si degetele peste gura, dar Gavrilescu nu i#butea s$o nteleaga. 7 asculta #mbind, cu
privirile
pierdute, soptind la rastimpuri:
) &r i ost rumos!
&u#ea tot mai puternic piciorul tigancii lovind n covor cu un sunet surd, sub$pamntean, pna
ce ritmul acela
necunoscut si salbatic i se paru peste putinta de suportat, si atunci, cu un eort, se repe#i la pian
si ncepu sa
cnte.
) &cum spune$i si tu, tiganco! striga grecoaica.
7 au#i cum se apropie, ca si cum ar i dantuit pe o toba uriasa de bron#, si cteva clipe n urma i
simti n spate
respiratia ierbinte. Gavrilescu se apleca mai mult asupra pianului si$si repe#i minile cu toata
puterea, aproape
cu urie, parca ar i vrut sa rascoleasca clapele, sa le smulga si sa$si aca loc cu ung!iile n
pntecul pianului, si
apoi mai departe, mai n adnc.
*u se mai gndea la nimic, urat de melodiile noi, necunoscute pe care le asculta parca pentru
ntia oara, desi i
veneau una dupa alta n minte, ca si cum si le$ar i amintit dupa oarte multa vreme. Tr#iu se
opri, si atunci si
dadu seama ca ramasese singur si ca n odaie se acuse aproape ntuneric.
) 6nde sunteti2 striga el ridicndu$se speriat de pe scaun.
1ovai cteva clipe, apoi se ndrepta spre paravanul dupa care disparuse evreica.
) 6nde v$ati ascuns2 striga din nou.
ncet, calcnd n vrul picioarelor, ca si cum ar i vrut sa le surprinda, se urisa dupa paravan.
&ici s$ar i spus ca
ncepe o alta odaie care parea ca se prelungeste ntr$un coridor ntortoc!eat. Era o odaie curios
alcatuita, cu
tavanul scund si neregulat, cu peretii usor ondulati disparnd si reaparnd din ntuneric.
Gavrilescu acu ctiva
pasi la ntmplare, apoi se opri sa asculte. > se paru ca, c!iar n acea clipa, au#ise osnete si pasi
repe#i trecnd
oarte aproape de el, pe covor.
13
) 6nde sunteti2 striga.
si asculta ecoul, ncercnd sa patrunda cu privirile prin ntuneric. > se paru ca le #areste pe toate
trei pitite ntrun
ung!i al coridorului si porni ntr$acolo, cu bratele ntinse naintea lui, b%bind. "ar dupa ctva
timp si
dadu seama ca apucase ntr$o directie gresita, caci descoperi coridorul cotind departe, la ctiva
metri pe mna
stnga, si se opri din nou.
) "egeaba v$ascundeti, ca tot am sa va gasesc! striga el. 9ai bine aratati$va de bunavoie!
&poi asculta ncordat, cu oc!ii tinta asupra coridorului. *u se mai au#ea nimic. "ar parca aici
ncepea sa se
simta caldura, si !otar sa se ntoarca sa le astepte cntnd la pian. si aducea oarte bine aminte
directia din care
venise, si stia ca nu acuse mai mult de doua#eci$trei#eci de pasi. ntinse bratele si nainta ncet,
cu prudenta.
"ar dupa ctiva pasi dadu cu minile de un paravan si se trase ndarat speriat. 1tia bine ca,
putine clipe n urma,
paravanul nu usese acolo.
) /e v$a apucat2 striga. "ati$mi drumul!
> se paru ca aude iarasi rsete nabusite si osnete, si atunci prinse cura%.
) (oate credeti ca mi$e rica, ncepu el dupa o scurta pau#a, silindu$se sa para ct mai bine
dispus. "ati$mi
voie, dati$mi voie! adauga grabit, ca si cum s$ar i asteptat sa ie ntrerupt. "aca am acceptat sa
ma %oc cu voi
de$a v$ati ascunselea, am acut$o pentru ca mi$a ost mila de voi. &sta e adevarul: mi$a ost mila
de voi. 3$am
va#ut de la nceput, copile nevinovate, nc!ise aici, ntr$un bordei, la tiganci, si mi$am spus:
Gavrilescule, etele
astea vor sa$ti aca o arsa. (rea$te ca te lasi pacalit. Lasa$le sa creada ca nu stii sa g!icesti care$
i tiganca. &sa e
%ocul. &sa e %ocul! striga el ct putu mai tare. 1i$acum, ca ne$am %ucat destul, iesiti la lumina.
&sculta, #mbind, cu mna dreapta re#emndu$se de paravan. n acea clipa au#i pasi ugarindu$
se n ntuneric,
oarte aproape de el. 1e ntoarse brusc si ntinse bratele naintea lui.
) 1a vedem care esti, spuse. 1a vedem pe cine am pus mna. 7are am pus mna pe tiganca2
"ar dupa ce$si roti asa, multa vreme, bratele n nestire, se opri sa asculte, si de data aceasta nu
mai a%ungea la el,
de nicaieri, nici cel mai mic #gomot.
) *u$i nimic, spuse ca si cum ar i stiut ca etele se gasesc la ctiva pasi de el, ascunse n
ntuneric. 9ai
asteptam. 3ad ca nu stiti nca cu cine aveti de$a ace. 9ai tr#iu o sa va para rau. &s i putut sa
va nvat sa
cntati la pian. 3$ati i mbogatit cultura mu#icala. 3$as i e5plicat Liedurile lui 1c!umann. /e
rumusete!
e5clama el cu ervoare. /e mu#ica divina!
1imti din nou caldura, parca mai puternic ca niciodata, si ncepu sa se stearga pe obra# cu
mneca tunicii. &poi,
14
descura%at, porni spre stnga, pipaind necontenit paravanul. 1e oprea la rastimpuri si asculta,
apoi pornea iar,
grabind pasul.
) /ine m$a pus sa$mi pun mintea cu niste copile2 i#bucni deodata, cuprins brusc de urie.
(ardon! &m spus
copile din gentilete. 3oi sunteti altceva. 1titi voi bine ce sunteti. 1unteti tiganci. 8ara nici o
cultura. &nalabete.
/are din voi stie unde se ala &rabia2 /are din voi a au#it de /olonelul La0irence2
(aravanul parea ca nu se mai srseste, si cu ct nainta, cu att caldura devenea mai
insuportabila. si scoase
tunica si dupa ce$si sterse urios ata si gruma#ul, o puse pe umarul gol, ca un prosop, si b%bi
din nou, cu
bratul, sa regaseasca paravanul. "ar de data aceasta ntlni un perete neted si racoros, si se lipi
de el, ntin#nd
amndoua bratele. 4amase multa vreme lipit de perete, respirnd adnc. &poi ncepu sa se
miste ncet, ara sa
se deslipeasca de perete, trndu$se de$a lungul lui. /tva timp n urma descoperi ca$si pierduse
tunica si,
pentru ca transpira mereu, se opri, si scoase salvarii si ncepu sa se stearga pe ata si pe tot
corpul. n acea clipa i
se paru ca$l atinge ceva pe umar, cu un tipat scurt, sari speriat n laturi.
) "ati$mi drumul! striga. 3$am spus sa$mi dati drumul! "in nou podul unei case acoperite cu
tabla, ntr$o
dupa$amia#a de cineva, ceva, o iinta sau un obiect cu neputinta de preci#at, l atinse pe ata, pe
umeri, si atunci
ncepu sa se apere nvrtind orbeste salvarii deasupra capului. i era din ce n ce mai cald,
simtea broboanele de
sudoare prelingndu$i$se pe obra%i, si gia. ntr$o #mucitura prea brusca, salvarii i scapara din
rna si
disparura undeva, departe, n ntuneric. Gavrilescu ramase o clipa cu bratul ridicat, strngndu$
si spasmodic
pumnul, ca si cum ar i sperat sa descopere, de la o clipa la alta, ca se nselase, ca salvarii erau
nca n puterea lui.
1e simti deodata gol si se acu mic, lasn$du$se pe vine, proptindu$si minile pe covor si
plecndu$si runtea,
parca ar i ost gata s$o ia la goana. ncepu sa nainte#e pipaind cu palmele covorul n %urul lui,
tot spernd ca siar
putea gasi salvarii. "escoperea la rastimpuri obiecte pe care i era greu sa le identiice, unele
semanau la
nceput cu o ladita, dar se dovedeau a i, pipaite mai bine, dovleci uriasi nveliti n broboade,
altele, care pareau
la nceput perne cu suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vec!i umplute cu
tarte, cosuri de
rue umplute cu %urnale, dar nu apuca sa !otarasca ce$ar i putut i, pentru ca descoperea
necontenit alte obiecte
n ata lui si ncepea sa le pipaie. 6neori i ieseau n ata mobile mari, si Gavrilescu le ocolea
prudent, caci nu le
cunostea ormele si$i era teama sa nu le rastoarne.
15
*u$si dadea seama de cnd umbla asa, n genunc!i sau trndu$se pe pntec n ntuneric.
4enuntase la
speranta ca si$ar mai putea gasi salvarii. /eea ce l supara tot mai mult era caldura. (arca ar i
umblat n mare
arsita. 1imtea n nari aerul ncins si obiectele deveneau parca tot mai calde. Trupul tot i era
leoarca si trebuia sa
se opreasca la rastimpuri ca sa se odi!neasca. 1e ntindea atunci ct putea mai mult,
departundu$si picioarele si
minile n cruce, lipindu$si obra#ul de covor, respirnd adnc si agitat, gind.
7 data i se paru ca atipise, si$l tre#i o adiere neasteptata, ca si cum s$ar i desc!is undeva o
ereastra, lasnd sa
patrunda racoarea noptii. "ar ntelese repede ca era altceva, ceva care nu semana cu nimic
cunoscut, si o clipa
ramase ncremenit, simtind cum i se raceste sudoarea pe spate. *u$si putea aduce aminte ce s$a
ntmplat dupa
aceea. 1$a speriat de strigatul pe care$l scosese si s$a tre#it alergnd nebuneste n ntuneric,
lovindu$se de
paravan, rasturnnd oglin#i si tot elul de obiecte marunte ase#ate curios pe covor, alunecnd
adesea si ca#nd,
dar ridicndu$se repede si pornind$o din nou la uga. 1e surprinse sarind peste ladite si ocolind
oglin#ile si
paravanele, si atunci si dadu seama ca patrunsese ntr$o #ona de semi$ntuneric, n care ncepea
sa se distinga
contururile, n undul coridorului, neobisnuit de sus n perete, parea ca se desc!ide o ereastra,
prin care se
revarsa lumina amurgului de vara. /nd intra n coridor, caldura a%unse insuportabila. Trebui sa
se opreasca,
sa$si poata trage rasularea, si cu dosul palmei si culegea sudoarea de pe runte, de pe obra%i.
si au#ea inima
batndu$i$se sa se sparga.
nainte de a a%unge n dreptul erestrei, se opri din nou, speriat. &%ungeau pna la el voci, si
rsete, si #gomot de
scaune trase pe parc!et, parca un ntreg grup s$ar i ridicat de la masa si s$ar i ndreptat spre el.
n acea clipa se
va#u gol, mai slab dect se stia, cu oasele iesinduri prin piele, si totusi cu pntecul umlat si
ca#ut, asa cum nu se
mai va#use vreodata. *u imai avea timp sa uga napoi. &puca la ntmplare o draperie si ncepu
sa traga. 1imti
ca draperia e gata sa cede#e si, proptindu$se cu picioarele n perete, se lasa cu toata greutatea
pe spate. "ar
atunci se ntmpla ceva neasteptat. ncepu sa simta ca draperia l trage, cu o putere crescnda,
spre ea, astel ca
putine clipe n urma se tre#i lipit de perete, si desi ncerca sa se desprinda lasnd draperia din
mini, nu reusi, si
oarte curnd se simti nasurat, strns din toate partile, ca si cum ar i ost legat si mpins ntrun
sac. Era din
nou ntuneric si oarte cald, si Gavrilescu ntelese ca nu va putea re#ista mult, se va suoca.
ncerca sa tipe, dar
16
gtle%ul i era uscat, lemnos, si sunetele pareau necate n psla.
&u#i un glas care i se parea cunoscut.
) >a spune, boierule, ia mai spune.
) /e sa va mai spun2 sopti el. 3$am spus tot. &sta a ost tot. &m venit cu Elsa la 'ucuresti. Eram
saraci
amndoi. &m nceput sa dau lectii de pian.
4idica putin capul de pe perna si dadu cu oc!ii de baba. 1edea la maisuta, cu ibricul de caea an
mna, gata sa
umple din nou cestile.
) *u, multumesc, eu nu mai beau! spuse ridicnd bratul. &m baut destula caea, 9i$e teama ca
n$am sa mai
dorm la noapte.
'aba si umplu ceasca, apoi puse ibricul pe un colt al masutei.
) >a mai spune, starui ea. /e$ai mai acut2 /e s$a mai ntmplat2
Gavrilescu ramase multa vreme pe gnduri, acndu$si vnt cu palaria.
) &poi am nceput sa ne %ucam de$a v$ati ascunselea, vorbi deodata cu un glas putin sc!imbat,
putin sever.
8ireste, ele nu stiau cu cine au de$a ace. Eu sunt am serios, sunt artist, proesor de pian. Eu
venisem aici din
simpla curio#itate. 9a interesea#a lucrurile noi, necunoscute. 9i$am spus: Gavrilescule, iata o
oca#ie sa$ti
mbogatesti cunostintele. *$am stiut ca e vorba de %ocuri naive, copilaresti. 3a nc!ipuiti, m$am
va#ut deodata
gol, si au#eam voci, eram sigur ca dintr$un moment n altul. ntelegeti ce vreau sa spun.
'aba clatina din cap si sorbi pe ndelete din caea.
) /e ti$am mai cautat palaria, vorbi ea. &u rascolit etele tot bordeiul pna au dat de ea.
) "a, recunosc, a ost si vina mea, continua Gavrilescu. *u stiam ca, daca nu le g!icesc la
lumina #ilei, va
trebui sa le caut, sa le prind si sa le g!icesc pe ntuneric. *u$mi spuse$se nimeni nimic. 1i, repet,
cnd m$am
va#ut gol, si ara simtit draperia strngndu$i$se n %urul meu, ca un giulgiu, va dau cuvntul meu
de onoare ca
era ca un giulgiu.
) /e$am mai patimit pna te$am mbracat! spuse baba. /a nu voiai de loc sa te lasi mbracat.
) 3a spun, draperia aceea era ca un giulgiu, ma itrngea din toate partile, ma nasurase si ma
strngea de nu
mai puteam respira. 1i era o caldura! e5clama acndu$si mai tare vnt cu palaria. 9a mir ca nu
m$am suocat!
) "a, a ost oarte cald, spuse baba.
n acea clipa se au#i, departat, !uruitul imetalic al tramvaiului. Gavrilescu si duse mna la
runte.
) &!! e5clama, ridicndu$se anevoie de pe soa, cum trece timpul. 9$am luat cu vorba si, din
una din alta, am
uitat ca trebuie sa ma duc pna n strada (reoteselor. nc!ipuiti$va ca mi$am uitat servieta cu
partituri. mi
spuneam a#i dupa$amia#a: Gavrilescule, atentie, ca parca$parca. "a, mi spuneam ceva cam n
elul acesta, dar
nu$mi aduc bine aminte ce.
17
8acu ctivia pasi spre usa, apoi se ntoarse, pleca putin din umeri si spuse, salutnd cu palaria:
) 9i$a parut bine de cunostinta.
n curte ramase neplacut surprins. "esi soarele apusese, era mai cald dect usese n plina dupa$
amia#a.
Gavrilescu si scoase !aina, si$o puse pe umar si, continund sa$si aca vnt cu palaria, traversa
curtea si iesi.
"epartndu$se de #idul adumbrit de arbori, regasi caldura ncinsa a ealdarmului si mirosul de
pra si asalt
topit. 6mbla abatut, cu umerii ca#uti, cu privirile risipite naintea lui. n statie nu mai astepta
nimeni. /nd
au#i tramvaiul apropiindu$se, nalta bratul si$i acu semn cu mna.
3agonul era aproape gol si avea toate erestrele desc!ise. 1e ase#a n ata unui tnar n camasa
si, pentru ca va#u
ta5atorul apropiindu$se, ncepu sa$si caute portoelul. l gasi mai repede dect s$ar i asteptat.
) E ceva nemaipomenit! e5clama. 3a dau cuvntul meu de onoare ca e mai rau ca n &rabia.
"aca ati au#it
cumva de /olonelul La0rence.
Tnarul #mbi, distrat, apoi ntoarse capul spre ereastra.
) /am ct sa ie ceasul2 ntreba Gavrilescu pe ta5ator.
) 7pt si cinci.
) /e g!inion! &m sa le gasesc la masa. &u sa creada ca tocmai de aia am venit att de tr#iu, ca
sa le gasesc la
masa. ntelegeti, nu imi convine sa creada ca, ntelegeti ce vreau sa spun. (e de alta parte, daca
le spun unde am
ost, madame 3oitinovici e o persoana curioasa, are sa ma tina pna a mie#ul noptii ca sa$i
povestesc.
Ta5atorul l privise, #mbind, si acu semn cu oc!iul tnarului.
) 1puneti$i c$ati ost la tiganci, si$o sa vedeti, n$o sa va mai ntrebe nimic.
) &!, nu, imposibil. 7 cunosc bine. E o emeie curioasa. 9ai bine nu spun nimic.
La statia urmatoare se urcara cteva perec!i tinere, si Gavrilescu se muta aproape de ei ca sa
poata asculta mai
bine conversatia. /nd socoti ca poate intra n vorba, ridica usor bratul:
) "aca$mi dati voie, am sa va contra#ic. Eu, pentru pacatele mele, sunt proesor de pian, dar n$
am ost acut
pentru asta.
) 1trada (reoteselor, au#i el ta5atorul, si, sculndu$se brusc, saluta si traversa grabit coridorul.
(orni agale, acndu$si vnt cu palaria. n dreptul numarului +@ se opri, si aran%a cravata, si
trecu mna prin
par, si intra. 6rca ncet scarile pna la eta%ul >, apoi suna apasat. /teva clipe n urma l a%unse
tnarul din
tramvai.
) /e coincidenta, e5clama Gavrilescu, va#ndu$l ca se opreste lnga el.
6sa se desc!ise larg si n prag aparu o emeie nca tnara, dar cu obra#ul palid si veste%it. &vea
un sort de
bucatarie si n mna stnga tinea un borcan de mustar. "nd cu oc!ii de Gavrilescu, se ncrunta.
) /e potiti2 ntreba.
) 9i$am uitat servieta, ncepu Gavrilescu intimidat. 9$am luat cu vorba si am uitat$o. &m avut
treburi prin
18
oras si n$am putut veni imai devreme.
) *u nteleg. /e el de servieta2
) "aca s$a ase#at la masa n$o deran%ati, continua pripit Gavrilescu. 1tiu unde am lasat$o. E
lnga pian.
1i dadu sa intre, dar emeia nu se clinti din prag,
) (e cine cautati dumneavoastra, domnule2
) (e 9me 3oitinovici. Eu sunt Gavrilescu, proesorul de pian al 7tiliei. *$am avut placerea sa
va ntlnesc,
adauga politicos.
) &ti gresit adresa, spuse emeia. &ici e numarul +@.
) "ati$mi voie, ncepu din nou Gavrilescu, #mbind. /unosc apartamentul acesta de cinci ani.
(ot spune ca
ac parte din amilie. 3in aici de trei ori pe saptamna.
Tnarul ascultase conversatia re#emat de perete.
) /um spuneti ca o c!eama2 l ntreba.
) "oamna 3oitinovici. E matusa 7tiliei. 7tilia (andele.
) *u sta aici, l ntrerupse tnarul. &ici locuim noi, amilia Georgescu. "nsa, doamna din ata,
e sotia tatalui
meu. E nascuta (etrescu.
) Te rog sa ii politicos, spuse emeia. 1i sa nu$mi vii acasa cu tot elul de persoane.
&poi ntoarse spatele si disparu n coridor.
) 3a cer scu#e pentru aceasta scena, spuse tnarul ncercnd sa #mbeasca. E a treia sotie a
tatalui meu. (oarta
pe umerii ei toate erorile casatoriilor anterioare. /inci baieti si$o ata.
Gavrilescu l asculta tulburat, acndu$si vnt cu palaria.
) 4egret, ncepu el, regret oarte sincer. *$am voit s$o supar. E drept, ora e cam nepotrivita. E
ora mesei. "ar
vedeti, mine dimineata am o lectie n "ealul 1porii. &m nevoie de servieta. &m /#ernB >> si >>>
acolo. 1unt
partiturile mele, cu interpretarile mele personale nsemnate pe margini. "e aceea le port
totdeauna la mine.
Tnarul l privea, continund sa #mbeasca.
) *u cred ca m$am acut nteles, l ntrerupse el. /eea ce vreau sa va spun e ca aici locuim noi,
amilia
Georgescu. Locuim de patru ani.
) >mposibil! e5clama Gavrilescu. &m ost aici acum cteva ceasuri, am avut lectia cu 7tilia de la
doua la trei.
&poi m$am luat cu vorba cu madame 3oitinovici.
) n strada (reoteselor +@, eta%ul >>2 se mira tnarul #mbind amu#at.
) E5act. /unosc oarte bine casa. 3a spun unde e pianul. 3a duc acolo cu oc!ii nc!isi. E n
salon, lnga
ereastra.
) *oi n$avem pian, spuse tnarul. ncercati la alt eta%. "esi va asigur ca n$o sa gasiti nici la
eta%ul >>. &colo
locuieste amilia /apitan Zamir. ncercati la eta%ul >>>. mi pare rau, adauga va#nd ca
Gavrilescu l asculta
speriat, acndu$si tot mai agitat vnt cu palaria. 9i$ar i placut sa e5iste si o 7tilie n casa asta.
Gavrilescu sovai, privindu$l adnc n oc!i.
19
) 3a multumesc, spuse el tr#iu. 1a ncerc si la eta%ul >>>. "esi va dau cuvntul meu de onoare
ca pe la trei, trei
si un sert eram aici si ntinse bratul cu ermitate, aratnd spre coridor.
ncepu sa urce, rasulnd greu. La eta%ul >>> si sterse ndelung ata cu una din batiste, apoi suna.
&u#i pasi
marunti, si curnd desc!ise usa un baietel de vreo cinci$sase ani.
) &!, e5clama Gavrilescu, mi$e teama ca am conundat eta%ele. /autam pe doamna 3oitinovici.
&tunci aparu n usa o emeie tnara care$i #mbi:
) "oamna 3oitinovici locuia la eta%ul >, spuse, dar s$a mutat, a plecat n provincie.
) & plecat de mult2
) 7!, da, de mult. La toamna se mplinesc opt ani. & plecat ndata ce s$a casatorit 7tilia.
Gavrilescu si duse mna la runte si ncepu sa se rece. &poi cauta privirile emeii si #mbi ct
putu mai bla%in.
) /red ca aceti o conu#ie, ncepu el. Eu va vorbesc de 7tilia (andele, din clasa 3>$a de liceu,
nepoata
doamnei 3oitinovici.
) Le$am cunoscut bine pe amndoua, vorbi emeia. /nd ne$am mutat noi aici, 7tilia tocmai se
logodise,
stiti, a ost la nceput ncurcatura aceea cu maiorul. "oamna 3oitinovici nu voia sa$si dea
consimtamntul, si
avea dreptate, era prea mare dierenta de vrsta. 7tilia era un copil, nu mplinise nca +, ani.
"in ericire, l$a
ntlnit pe 8rncu, pe inginerul 8rncu, nu se poate sa nu i au#it dumneavoastra de el.
) >nginerul 8rncu2 repeta Gavrilescu 8rncu2
) "a, inventatorul. &u scris si %urnalele.
) >nventatorul 8rncu, repeta Gavrilescu visator. /urios. &poi ntinse mna, mngie baiatul pe
cap si,
plecndu$se scurt de mi%loc, saluta:
) 3a rog sa ma iertati. /red ca am conundat eta%ele. Tnarul l astepta umnd, re#emat de usa.
) &ti alat ceva2 l ntreba.
) "oamna de sus pretinde ca s$a maritat, dar va asigur ca e vorba de o conu#ie. 7tilia n$are
nici +C ani, e n
clasa 3>$a de liceu. &m stat de vorba cu doamna 3oitinovici, am vorbit o suma de lucruri, nu mi$a
spus nimic.
) E curios.
) E c!iar oarte curios, spuse Gavrilescu prin#nd cura%. "e aceea, va spun, nu cred nimic. 3a
dau cuvntul
meu de onoare. "ar, n srsit, ce sa mai insist. E o conu#ie la mi%loc. &m sa vin din nou mine
dimineata.
1i dupa ce saluta, ncepu sa coboare !otart scarile.
Gavrilescule, sopti ndata ce a%unse n strada, atentie, ca ncepi sa te ramolesti. ncepi sa$ti
pier#i memoria.
/onun#i adresele. Zari tramvaiul apropiindu$se si grabi pasul. "e$abia cnd se ase#a la
ereastra desc!isa
ncepu sa simta o usoara adiere.
) n srsit! e5clama el adresndu$se doamnei din ata lui.
"ar se tre#i ca nu stie cum sa termine ra#a, si #mbi ncurcat.
20
) "a, relua dupa o scurta pau#a. 1pune$am adineaori unui prieten: parca$parca am i ost n
&rabia. /olonelul
La0rence, daca ati au#it de el.
"oamna continua sa priveasca pe ereastra.
) &cum, ntr$un ceas, doua, rencepu Gavrilescu, are sa vina si noaptea. ntunericul, vreau sa
spun. 4acoarea
noptii. n srsit. 7 sa putem respira.
Ta5atorul se oprise n ata lui, asteptnd, si Gavrilescu ncepu sa se caute prin bu#unare.
) "upa mie#ul noptii o sa putem respira, se adresa el ta5atorului. /e #i lunga! adauga putin
nervos, nereusind
sa$si gaseasca portmoneul. /te peripetii! &!! n srsit, e5clama el si desc!ise repede
portmoneul.
) &sta nu mai merge, spuse ta5atorul napoindu$i bancnota. 7 sc!imbati la 'anca.
) "ar ce are2 ntreba Gavrilescu, nvrtind mirat bancnota ntre degete.
) 1$a scos din circulatie acum un an. 7 sc!imbati la 'anca.
) /urios! acu Gavrilescu privind bancnota cu mare atentie. &#i$dimineata era buna. 1i la
tiganci le primeste.
&m avut nca trei ca astea, si la tiganci le$a primit pe toate.
"oamna pali usor si, ridicndu$se ostentativ, trecu la celalalt capat al tramvaiului.
) *u trebuie sa vorbiti de tiganci n ata unei doamne, l mustra ta5atorul.
) Toata lumea vorbeste, se apara Gavrilescu. Trec de trei ori pe saptamna cu tramvaiul asta, si
va dau
cuvntul meu de onoare.
) "a, e adevarat, interveni un pasager. 3orbim toti, dar nu n ata doamnelor. E o c!estie de
buna cuviinta.
9ai ales acum ca au sa$si aca si iluminatii. "a, da, si$a dat si municipalitatea consimtamntul:
au sa aca
iluminatii n gradina. Eu, pot sa spun, sunt un om ara pre%udecati, dar iluminatiile la tiganci le
consider o
provocare.
) /urios, acu Gavrilescu. *$am au#it nimic.
) 1crie n toate %urnalele, interveni un alt pasager. E o rusine! e5clama ridicnd glasul. E
nepermis!
/tiva ntoarsera capetele si, sub privirile lor mustratoare, Gavrilescu si pleca oc!ii.
) 9ai cautati, poate mai aveti si alti bani, spuse ta5atorul. "aca nu, coborti la prima statie.
mbu%orat, nendra#nind sa$si ridice privirile, Gavrilescu rencepu sa se caute prin bu#unare.
"in ericire,
portoelul cu maruntis era c!iar deasupra, ntre batiste. Gavrilescu numara cteva mone#i si i le
ntinse.
) 9i$ati dat numai cinci lei, spuse ta5atorul aratndu$i n palma.
) "a, pna la 3ama (ostei.
) *u importa pna unde este, dar biletul costa #ece lei. (e ce lume traiti dumneavoastra2
adauga ta5atorul cu
un glas sever.
) Traiesc la 'ucuresti, spuse Gavrilescu ridicnd cu mndrie privirile, si umblu cu tramvaiul de
trei$patru ori
pe #i, si ac asta de ani de #ile, si ntotdeauna am platit cinci lei.
21
&proape tot vagonul asculta acum cu interes conversatia. /tiva pasageri se apropiara si se
ase#ara pe scaunele
alaturate. Ta5atorul salta de mai multe ori mone#ile n palma, apoi spuse:
) "aca, nu vreti sa$mi dati si restul, coborti la statia urmatoare.
) Tramvaiul s$a scumpit de vreo trei$patru ani, vorbi cineva.
) "e cinci ani, preci#a ta5atorul.
) 3a dau cuvntul meu de onoare, ncepu patetic Gavrilescu.
) &tunci coborti la prima statie, l ntrerupse ta5atorul.
) 9ai bine platiti dierenta, l satui cineva, ca pna la 3ama (ostei aveti o bucata buna de
mers.
Gavrilescu cauta n portoel si ntinse nca cinci lei.
) 1e petrec lucruri curioase n tara asta, sopti el dupa ce se departa ta5atorul. 1e iau !otarri
peste noapte, la ;<
de ceasuri. 9ai e5act n sase. 3a dau cuvntul meu de onoare. "ar, n srsit, ce sa mai insist2 &
ost o #i
teribila. 1i ce e mai grav, e ca nu putem trai ara tramvai. Eu, cel putin, sunt silit sa umblu de
trei$patru ori pe #i
cu tramvaiul. 1i totusi o lectie de pian e o suta de lei. 7 bancnota ca asta. 1i acum, nici bancnota
asta nu mai e
buna. Trebuie sa ma duc s$o sc!imb la 'anca.
) "ati$mi$o mie, spuse un domn n vrsta. 7 sc!imb mine la birou.
1coase din portmoneu o bancnota si i$o ntinse. Gavrilescu o apuca cu mare gri%a si o privi cu
atentie.
) E rumoasa, spuse. 1$au pus de mult n circulatie2 /tiva pasageri se privira ntre ei #mbind.
) "e vreo trei ani, spuse unul.
) E curios ca n$am va#ut$o pna acum. E drept, sunt cam distrat. &m ire de artist.
&se#a bancnota n portmoneu, apoi si lasa privirile pe ereastra.
) 1$a acut noapte, spuse. n srsit!
1e simti deodata obosit, istovit si, re#emndu$si capul n palma, nc!ise oc!ii. 4amase asa pna
la 3ama (ostei.
ncercase #adarnic sa desc!ida usa cu c!eia, apoi apasase pe butonul soneriei, si dupa ce batuse
de mai multe
ori, ct mai puternic, la erestrele surageriei, se ntoarse n ata usii de la intrare si ncepu sa
bata cu pumnul.
/urnd, la ereastra desc!isa a unei case vecine aparu, idin ntuneric, un barbat n camasa de
noapte si striga
ragusit:
) /e e scandalul asta, domnule2 /e te$a apucat2
) 1cu#ati, acu Gavrilescu. *u stiu ce s$a ntmplat cu nevasta$mea. *u raspunde. 1i s$a stricat
si c!eia, nu
pot sa intru n casa.
) "ar de ce sa intri2 /ine esti dumneata2
Gavrilescu se ndrepta spre ereastra si saluta:
) "esi suntam vecini, ncepu el, nu cred ca am avut placerea sa va cunosc. *umele meu e
Gavrilescu si locuiesc
aici cu sotia mea, Elsa.
) &tunci ati gresit adresa. &ici locuieste domnul 1tanescu. 1i nu e acasa, e plecat la bai.
22
) "ati$imi voie, l ntrerupse Gavrilescu. mi pare rau ca trebuie sa va contra#ic, dar cred ca
aceti o conu#ie.
&ici, la numarul +-+, locuim noi, Elsa si cu mine, locuim de patru ani.
) "ar ncetati, domnilor, odata, ca nu putem dormi! striga, cineva. /e "umne#eu2
) (retinde ca locuieste n casa domnului 1tanescu.
) *u pretind, protesta Gavrilescu. &ici e casa mea, si nu permit nimanui. 1i nainte de toate
vreau sa stiu unde
este Elsa, ce s$a ntmplat cu ea.
) ntrebati la comisariat, vorbi cineva de la eta%. Gavrilescu ridica speriat capul:
) "e ce la comisariat2 /e s$a ntmplat2 striga el emotionat. 1titi ceva2
) *u stiu nimic, dar vreau sa dorm. 1i daca dumneavoastra o sa stati toata noaptea de vorba.
) mi dati voie, acu Gavrilescu. 1i mie mi$e somn, sunt, pot spune, oarte obosit. &m avut o #i
teribila.
/alduri ca n &rabia. "ar nu nteleg ce s$a ntmplat cu Elsa. "e ce nu raspunde2 (oate i s$o i
acut rau si o i
lesinat.
1i rentorcndu$se n ata usii de la numarul +-+, ncepu din nou sa bata cu pumnul, tot mai
puternic.
) *u ti$am spus, domnule, ca nu e acasa2 /a domnul 1tanescu e plecat la bai2
) /!emati politia! se au#i o voce ascutita de emeie. /!emati imediat politia!
Gavrilescu se opri brusc si se re#ema de usa, respirnd greu. 1e simti deodata oarte obosit si se
ase#a pe o
treapta, si prinse runtea n palme. Gavrilescule, sopti, atentie, ca s$a ntmplat ceva oarte
serios, si nu vor sati
spuna. Tine$te bine, a un eort de memorie.
) 9$me Trandair! e5clama el. Trebuia sa ma gndesc de la nceput, madame Trandair! striga,
ridicndu$se
si ndreptndu$se spre casa din ata. 9adameTrandair!
/ineva care ramasese la ereastra spuse cu un glas mai potolit:
) Lasati$o sa doarma, saraca.
) E urgent!
) Lasati$o sa doarma, "umne#eu s$o ierte, c$a murit de mult.
) >mposibi! acu Gavrilescu. &m vorbit cu ea a#i$dimineata.
) 7 conundati poate cu sora$sa, Ecaterina: madame Trandair a murit acum cinci ani.
Gavrilescu ramase o clipa mpietrit, apoi baga minile n bu#unare si scoase cteva batiste.
) /urios, sopti el tr#iu.
1e ntoarse agale, si urcnd cele trei trepte de la numarul +-+, si lua palaria si si$o puse pe cap.
9ai ncerca o
data clanta, apoi cobor si se departa sovaitor. 6mbla ncet, ara gnduri, stergndu$se n nestire
cu batista.
/irciuma din colt era nca desc!isa si, dupa ce$i dadu trcoale, se !otar sa intre.
) *u mai servim dect la pa!ar, spuse baiatul. nc!idem doua.
) La doua2 se mira Gavrilescu. "ar ct e ceasul acum2
) E doua. E c!iar doua trecute.
) E teribil de tr#iu, sopti Gavrilescu, mai mult pentru sine proptindu$se de te%g!ea, i se paru ca
recunoaste
igura crciumarului, si inima ncepu sa$i bata.
) *u sunteti dumneavoastra domnul /ostica2 ntreba.
23
) Eu sunt, spuse crciumarul, privindu$l lung. (arca v$as cunoaste, adauga dupa o pau#a.
) (arca, parca, ncepu Gavrilescu, apoi si pierdu irul si tacu, #mbind ncurcat. &m ost pe aici
de mult, relua
el, aveam niste prieteni. 9adame Trandair.
) "a, "umne#eu s$o ierte.
) 9adame Gavrilescu, Elsa.
) &!, ce$a mai ost si cu dnsa, l ntrerupse crciumarul, nici pna n #iua de a#i nu se stie ce s$
a ntmplat. La
cautat politia cteva luni si n$a putut sa dea de el, nici viu, nici mort. (arca ar i intrat n pamnt.
'iata
madame Elsa, l$a asteptat ce l$a asteptat, si pe urma a plecat la amilia ei n Germania. 1i$a
vndut lucrurile si a
plecat. *$aveau cine stie ce, erau saraci. 9a batea gndul sa cumpar eu pianul.
) 3a sa #ica a plecat n Germania, spuse Gavrilescu visator. & plecat de mult2
) "e mult, de mult. La cteva luni dupa ce a disparut Gavrilescu. La toamna se mplinesc +;
ani. & scris si n
#iare.
) /urios, sopti Gavrilescu, ncepnd sa$si aca vnt cu palaria. 1i eu daca ti$as spune dumitale,
daca tiias
spune ca a#i$dimineata, si$ti dau cuvntul meu de onoare ca nu e5agere#, a#i$dimineata am stat
cu ea de vorba.
/eva mai mult. La prn# am mncat mpreuna. (ot sa$ti spun si ce$am mncat.
) 1$o i ntors, vorbi crciumarul privindu$l nedumerit.
) *u, nu s$a ntors, n$a plecat de loc. E la mi%loc o conu#ie. &cum sunt cam obosit, dar mine
dimineata am
sa$i dau eu de rost.
1e nclina usor si iesi.
nainta agale, cu palaria ntr$o mna si batista n cealalta, oprindu$se ndelung pe iecare banca,
sa se
odi!neasca. Era o noapte clara, ara luna, si pe stra#i ncepea sa se reverse racoarea gradinilor.
Tr#iu l a%unse
din urma o trasura cu un cal.
) ncotro, boierule2 ntreba bir%arul.
) La tiganci, raspunse Gavrilescu.
) &tunci urcati, va duc pe doi poli, spuse bir%arul oprind trasura.
) mi pare rau, dar nu prea am bani. 9i$a mai ramas o suta de lei si ceva maruntis. 1i suta mi
trebuie ca sa pot
intra la tiganci.
) E mai mult, vorbi bir%arul ncepnd sa rda. *u va a%unge o suta de lei.
) Eu atta am platit a#i dupa$amia#a. *oapte buna, adauga el, pornind din nou.
"ar trasura se tinea dupa el la pas.
) &sta$i regina noptii, spuse bir%arul aspirnd adnc. &sta$i din gradina domnului General. "$
aia mi place sa
trec pe$aici, noaptea. &m musterii, n$am musterii, eu trec pe$aici n iecare noapte. Gro#av ce$mi
plac lorile.
) &i ire de artist, spuse Gavrilescu, #mbind.
&poi se ase#a pe o banca si$l saluta cu mna. "ar bir%arul opri brusc trasura si o aduse lnga el,
n dreptul
24
bancii. si scoase tabac!era si ncepu sa$si rasuceasca o tigara.
) mi plac lorile, spuse. /aii si lorile. n tinerete am ost dricar. /e rumusete! 1ase cai,
mbracati n negru si
nmuiati n aur, si lori, lori, sumedenie de lori! Ei, a trecut tineretea, s$au dus toate. &m
mbatrnit, am a%uns
bir%ar de noapte, cu un singur cal.
si aprinse tigara si trase un um pe ndelete.
) 3a sa #ica la tiganci, ncepu el tr#iu.
) "a, e o c!estie personala, se grabi Gavrilescu sa e5plice. &m ost a#i dupa$masa pe$acolo, si a
iesit o suma de
ncurcaturi.
) &!, tigancile, acu bir%arul cu tristete. "aca n$ar i tigancile, adauga el, cobornd glasul. "aca
n$ar i.
) "a, spuse Gavrilescu, toata lumea vorbeste. n tramvai, vreau sa spun. /nd trece tramvaiul
prin ata
gradinii, toata lumea vorbeste de tiganci.
1e ridica de pe banca si porni din nou la drum, cu trasura tinndu$se la pas dupa el.
) 1$o luam pe$aici, spuse bir%arul aratnd cu biciul o straduta, ca taiem drumul. 1i pe$aici
trecem pe la biserica.
& nlorit si acolo regina noptii. E drept, nu e ca la. General, dar o sa vedeti, n$o sa va para rau.
) &i ire de artist, spuse Gavrilescu visator.
n dreptul bisericii se oprira amndoi sa respire parumul lorilor.
) (arca ar mai i si altceva dect regina noptii, spuse Gavrilescu. .
) &!, sunt el de el de lori. "aca a ost vreo inmormintare asta#i, au ramas lori multe. 1i
acum, spre
dimineata, toate lorile astea ncep din nou sa miroasa. 3eneam des pe aici, cu dricul. Era o
rumusete!
si luiera scurt calul si porni o data cu Gavrilescu.
) &cum nu mai avem mult, spuse. "e ce nu urcati2
) mi pare rau, dar n$am bani.
) mi dati din maruntis. 6rcati.
Gavrilescu sovai cteva clipe, apoi, cu un eort, urca. "ar ndata ce se urni trasura, si lasa capul
pe perna
trasurii si adormi.
) Era rumos, ncepu bir%arul. Era biserica bogata, si tot lume buna. Tinerete.
ntoarse capul si, va#ndu$l ca doarme, ncepu sa luiere usor, si aalul si nviora pasul.
) &m a%uns, striga el, dndu$se %os de pe capra. "ar sunt portile nc!ise.
ncepu sa$l scuture, si Gavrilescu se destepta tresarind.
) 1unt portile nc!ise, repeta bir%arul. Trebuie sa sunati.
Gavrilescu si lua palaria, si aran%a cravata si cobor. &poi ncepu sa$si caute portoelul cu
maruntis.
) *u mai cautati, spuse bir%arul. mi dati alta data. Eu tot am sa astept aici, adauga. La ora asta,
daca mai pica
vreun musteriu, tot pe aici l gasesc.
Gavrilescu l saluta cu palaria, apoi se apropie de poarta, cauta soneria si apasa pe buton. /!iar
n acea clipa
poarta se desc!ise si, intrnd n curte, Gavrilescu se ndrepta spre bosc!et. 1e mai #area la
ereastra o lumina
25
plapnda. 'atu sios la usa si, va#nd ca nu$i raspunde nimeni, puse mna pe clanta si intra.
'aba adormise cu
capul pe masuta.
) 1unt eu, Gavrilescu, spuse, batnd$o usor pe umar. 9i$ati acut o groa#a de ncurcaturi,
adauga, va#nd$o
ca se desteapta si ncepe sa caste.
) E tr#iu, spuse baba, recndu$se la oc!i. *u mai e nimeni. "ar privindu$l lung, l recunoscu.
) &!, tot dumneata esti, mu#icantul. 9ai e doar nemtoaica. Ea nu doarme niciodata.
Gavrilescu si simti din nou inima batndu$i si ncepu usor sa tremure.
) *emtoaica2 repeta el.
) 7 suta de lei, spuse baba.
Gavrilescu ncapu sa$si caute portmoneul, dar minile i tremurau tot mai tare, si cnd l gasi,
ntre batiste,
portmoneul i aluneca pe covor.
) 3a cer iertare, spuse plecndu$ise cu greutate sa$l ridice. 1unt cam obosit. & ost o #i teribila.
'aba lua bancnota, se ridica de pe scaunas si, din prag, i arata cu bratul casa cea mare:
) 3e#i sa nu te ratacesti, i spuse. 1a tii drept pe coridor, si sa numeri sapte usi. 1i cnd oi
a%unge la a saptea, sa
bati de trei ori si sa spui: "Eu sunt, m$a trimis baba".
&poi si opri un cascat, batndu$si gura cu palma, si nc!ise usa. 4espirnd anevoie, Gavrilescu
se ndrepta
ncet spre cladirea care stralucea argintie sub stele. 6rca treptele de marmura, desc!ise usa si
ramase o clipa
ne!otart. n ata lui se ntindea un coridor slab luminat, si Gavrilescu simti din nou cum inima
ncepe sa i se
#bata, parca ar i stat sa se sparga. ncepu sa nainte#e, emotionat, numarnd cu glas tare usile
pe lnga care
trecea. /urnd se tre#i ca numara: treispre#ece, paispre#ece si se opri, de#orientat. Gavrilescule,
sopti, atentie,
ca iar ai acut o ncurcatura. *u treispre#ece, nu paispre#ece, ci sapte. &sa a spus baba, sa
numeri sapte usi.
3oi sa se ntoarca si sa numere din nou, dar dupa ctiva pasi se simti sleit de puteri si, oprindu$
se n ata primei
usi la ndemna, batu de trei ori si intra. Era un salon mare si simplu, aproape saracacios
mobilat, iar n dreptul
erestrei, privind spre gradina, se proila umbra unei emei tinere.
) 1cu#ati, ncepu Gavrilescu cu greutate. &m numarat gresit.
6mbra se de#lipi de la ereastra si se ndrepta spre el, cu pasi moi, si un parum uitat i reveni
deodata n
amintire.
) ?ildegard! e5clama, lasnd sa$i cada palaria din mna.
) "e cnd te$astept, spuse ata apropiindu$se. Te$am cautat peste tot.
) &m ost la berarie, sopti Gavrilescu. "aca n$as i ost cu ea la berarie, nu s$ar i ntmplat
nimic. 1au daca as
i avut ceva bani la mine. "ar asa, a platit ea, Elsa, si ntelegi, m$am simtit obligat. 1i acum e
tr#iu, nu e asa2 E
oarte tr#iu.
) /e importanta poate sa aiba, spuse ata. ?ai sa mergem.
26
) "ar nu mai am nici casa, nu mai am nimic. & ost o #i teribila. 9$am luat cu vorba cu madame
3oitinovici
si$am uitat servieta cu partituri.
) ntotdeauna ai ost distrat, l ntrerupse. 1a mergem.
) "ar unde2 6nde2 ncerca Gavrilescu sa strige. n casa mea s$a mutat cineva, i$am uitat
numele, dar e cineva
pe care nu$l cunosc. 1i nici macar nu e acasa, ca sa$i putem e5plica. E plecat la bai.
) 3ino cu mine, spuse ata apucndu$l de mna si tragndu$l usor n coridor.
) "ar n$am nici bani, continua Gavrilescu n soapta. Tocmai acum cnd s$au sc!imbat banii si s$
a scumpit
tramvaiul.
) &i ramas acelas, spuse ata, ncepnd sa rda. Ti$e rica.
) "intre cunoscuti n$a mai ramas nimeni, continua Gavrilescu, n soapta. Toata lumea e la bai.
9adame
3oitinovici, de care m$as i putut mprumuta, lumea spune ca ar i plecat n provincie.
&!, palaria, e5clama, si voi sa se ntoarca.
) Las$o, raspunse ata. *$o sa avem nevoie de ea acum.
) *u se stie, nu se stie, starui Gavrilescu sa$si desprinda mna din mna etei. E o palarie oarte
buna, e
aproape noua.
) E adevarat2 se mira ata. Tu nca nu ntelegi2 *u ntelegi ce ti s$a ntmplat, acum, de curnd,
de oarte
curnd2 E adevarat ca nu ntelegi2
Gavrilescu o privi adnc n oc!i, si ota.
) 1unt cam obosit, spuse, iartama. & ost o #i teribila. "ar acum parca ncep sa ma simt mai
bine..
8ata l trase usor dupa ea. Traversa curtea si iesira ara sa mai desc!ida poarta. 'ir%arul i
astepta, motaind, si
ata l trase tot att de usor dupa ea n trasura.
) "ar ti %ur, ncepu Gavrilescu, n soapta, ti dau cuvntul meu de onoare ca nu mai am nici un
ban.
) ncotro, domnisoara2 ntreba bir%arul. 1i cum va duc2 La pas sau mai repe%or2
) >a$o spre padure, pe drumul ala mai lung, spuse ata. 1i mna ncet. *u ne grabim.
) ?ei, tinerete! acu bir%arul, luiernd usor calul.
i tinea mna prinsa n minile ei, dar se re#emase cu capul pe perna, cu oc!ii pe cer. Gavrilescu
o privea adnc,
concentrat.
) ?ildegard, ncepu el tr#iu. 1e ntmpla ceva cu mine, si nu stiu bine ce. "aca nu te$as i au#it
vorbind cu
bir%arul, as crede ca vise#.
8ata ntoarse capul spre el si$i #mbi.
) Toti visam, spuse. &sa ncepe. /a, ntr$un vis.
27